Hemipareza stanga

Nume si prenume: Onu Simona

Hemipareza stanga

A)Date generale:
1)Definitie: Hemipareza este o reducere a fortei musculare intr-o jumatate a corpului
datorata lezarii neuronului motor central. Hemipareza este un termen inrudit cu
hemiplegia, care inseamna lipsa completa a miscarilor intr-o jumatate a corpului. Aceste
doua situatii se pot succeda la unul si acelasi pacient in procesul de vindecare si
restabilire a fortei musculare.

2) Semne si simptome:
dificultati de mers;
dificultati la anumite activitati motorii precum apucarea, prinderea, si tinerea
obiectelor;
rigiditate musculara crescuta;
rigiditate musculara;
spasme musculare;
tulburari de comportament precum anxietate, furie, iritabilitate, lipsa concentrarii
sau intelegerii;
emotii - depresia.

3) Cauze posibile:
Cauze vasculare:
Hemoragia cerebral;
Accidentele vasculare cerebrale (tromboz, embolism sau hemoragie);
Atacurile ischemice tranzitorii;
Vasculita;
Neuropatia diabetic.

Cauze infecioase:
Encefalita;
Meningita;
Abcesul cerebral;
Empiemul subdural.
Cauze tumorale:
Meningioame;
Glioame;
Alte tumori cerebrale primare sau metastatice;
Cauze ce produc demielinizarea:
Scleroza multipl;
Leziuni ale capsulei interne;
Cauze traumatice:
Dilacerrile cerebrale;
Contuzii cerebrale;
Hematoame subdurale sau epidurale;
Alte cauze:
Leziuni congenitale sau perinatale (paralizia cerebral infantil);
Leucodistrofia;
Parasomnia (hemiplegie nocturn);
Sindromul migrenos;
Paralizia Todd;
Coma noncetozic hiperosmolar.

Fig.1 si 2 Hemipareza stanga

B)Evaluare:
1)Teste functionale specifice membrului inferior:
a)Testul Patrick
Subiectul sta in decubit dorsal cu piciorul membrului stang deasupra genunchiului
membrului drept.
Examinatorul duce pasiv genunchiul membrului testat inspre masa.
Testul este negativ daca acesta atinge masa sau ajunge la acelasi nivel cu celalalt
genunchi.
Testul este pozitiv daca nu se intampla lucrul acesta, indicand o contractura a
iliopsoasului , patologie la nivelul soldului sau o afectare a articulatiei sacro-iliace.

b)Testul Trendelenburg
Subiectul in stand este rugat sa isi ridice de pe sol piciorul membrului stang.
In mod normal, in sprijin unipodal, pelvisul de partea opusa trebuie sa se ridice, daca
acest lucru nu se intampla si piciorul cade pe sol, testul este pozitiv indicand o
slabiciune a abductorilor soldului, a fesierului mediu sau un sold instabil.
c)Proba Mingazzini- bolnavul asezat in decubit dorsal va mentine gambele flectate pe
coapse, iar coapsele flectate pe abdomen. De partea membrului inferior afectat, acesta
va incepe sa cada.
d)Proba Vasilescu- bolnavul asezat in decubit dorsal, va flecta rapid picioarele. La
nivelul membrului inferior afectat, acesta va ramane in urma.
e) Proba Barre- bolnavul asezat in decubit ventral, iar gambele flectate in unghi pe
coapse.
Prezenta unei leziuni piramidale usoare va determina oscilarea gambei respective
urmata de caderea dupa o anumita perioada de timp. In mod normal, o persoana

sanatoasa poate mentine aceasta pozitie timp de 10 minute.

2) Teste specifice membrului superior:

a) Metoda Cozen: cotul subiectului este stabilizat de catre policele kinetoterapeutului
care este in contact cu epicondilul lateral.
Subiectul este rugat sa stranga pumnul si sa proneze antebratul.
Apoi acesta executa extensia mainii concomitant cu inclinarea radiala a acesteia,
impotriva rezistentei aplicate de catre kinetoterapeut.
Testul este considerat pozitiv, daca apare o durere vie la nivelul epicondilului lateral.
b) Metoda Mill: in timp ce palpeaza epicondilul subiectului, kinetoterapeutul, executa
pasiv flexia mainii, pronatia si extensia antebratului.
Testul este considerat pozitiv daca apare o durere vie la nivelul epicondilului lateral.
c) Proba bratelor intinse- I se cere bolnavului sa stea cu bratele intinse in pozitie
orizontala, aceste fiind in supinatie. Membrul paralizat va cadea, iar antebratul va
trece din supinatie in pronatie.

C)Diagnostic functional: spasticitate la nivelul articulatiei glezei, incapacitatea flexiei

dorsale, mers stepat, coordonare segmentara deficitara, coordonare deficitara

D)Obiectivele programului kinetoterapeutic:

Controlul spasticitatii;
Cresterea mobilitatii articulare si a fortei si rezistentei musculare;
Corectarea posturilor vicioase ale trunchiului si membrelor afectate;
Cresterea si perfectionarea controlului postural, a echilibrului, a coordonarii ;
Mentinerea- cresterea performantei membrelor neafectate;
Invatarea miscarilor paleative;
Reeducarea sensibilitatii;
Reeducarea vorbirii;

 Recastigarea abilitatii;
Reeducarea controlului sfincterian;
Recastigarea si automatizarea miscarilor uzuale;
Cresterea si adaptarea capacitatii de efort;
Reeducarea mersului.

Program de recuperare
Membrul inferior
1)Decubit lateral realizarea secventialitatii pentru intarire pentru cvadriceps si flexorii
soldului.
2)Decubit lateral- streching pentru relaxarea tricepsului sural (20-30 SEC.), apoi stretchreflex pentru flexorii dorsali.
3)Decubit lateral- inversarea lenta pentru flexorii si extensorii
genunchiului.Kinetoterapeutul va sta in spatele pacientului cu priza 1 pe partea
anterioara a coapsei, iar priza 2 pe treimea distala a gambei.
Fig. 1 si 2 Inversarea lenta pentru flexorii soldului

Fig.3 si 4 Inversarea lenta pentru extensorii soldului

4)Sezand la marginea patului, kinetoterapeutul in fata pacientului,se realizeaza

inversarea lenta pentru Muschiul Triceps sural , cu priza 1 pe fata anterioara a coapsei, iar
priza 2 pe treimea distala a gambei.
Fig.5

Fig.6

Decubit dorsal- inversarea lenta pentru flexorii si extensorii plantari. Kinetoterapeutul va sta in
fata pacientului cu priza 1 in treimea distala a gambei, iar priza 2 pe fata anterioara a piciorului
cand va realize flexia dorsala sip e fata posterioara cand va realiza flexia plantara.
Fig.7

Fig. 8

Fig. 9

Membrul superior
Sezand pe scaun- se va realiza secventialitatea normala pentru membrul superior,
kinetoterapeutul va sta in spatele pacientului, cu priza 1 pe treimea proximala a bratului, iar priza
2 pe partea posterioara a mainii.

Fig. 10

Fig. 11

Sezand, pe scaun- vom realiza secventialitatea pentru intarire a membrului suprior.

Kinetoterapeutul va sta in fata pacientului cu priza 1 pe fata anterioara a mainii, iar priza
2 pe treimea distala a antebratului si executam flexia pumnului, dupa care priza 1 pe
treimea distala a antebratului, iar priza 2 o mutam pe treimea proximala a bratului si se va
realiza flexia cotului, apoi vom muta priza 1 pe treimea proximala a bratului si priza 2 pe
treimea distala a antebratului si,, hai sus, sus, sus
Fig. 13

Fig. 14

Rezultatele obtinute nu sunt foarte mari. Am obtinut relaxarea spasticitatii si asa am putut realiza
cat mai bine exercitiile de recuperare. Sa imbunatatit echilibrul, mobilitatea, vorbirea iar mersul
este cat de cat stabil.

E)Indicatii metodice:
Sedinta de recuperare se va desfasura intr-o sala aerisita cu o temperature constant
Invatarea pacientului sa isi mobilizeze membrul afectat cu cel sanatos;
Exercitiile vor fi effectuate sub controlul vizual al subiectului;
Exercitiile vor fi executate in oglinda pentru autocontrol postural.

Bibliografie:
,,Kinetoterapia in afectiuni neurologice - Editura Alma Mater, Bacau, 2013
,,Evaluarea aparatului locomotor - Editura Pim, Iasi, 2007
,,http://www.csid.ro/semne-si-simptome/hemipareza-11246719/
,,http://www.romedic.ro/hemipareza-spastica