Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hemipareza stanga
A)Date generale:
1)Definitie: Hemipareza este o reducere a fortei musculare intr-o jumatate a corpului
datorata lezarii neuronului motor central. Hemipareza este un termen inrudit cu
hemiplegia, care inseamna lipsa completa a miscarilor intr-o jumatate a corpului. Aceste
doua situatii se pot succeda la unul si acelasi pacient in procesul de vindecare si
restabilire a fortei musculare.
2) Semne si simptome:
dificultati de mers;
dificultati la anumite activitati motorii precum apucarea, prinderea, si tinerea
obiectelor;
rigiditate musculara crescuta;
rigiditate musculara;
spasme musculare;
tulburari de comportament precum anxietate, furie, iritabilitate, lipsa concentrarii
sau intelegerii;
emotii - depresia.
3) Cauze posibile:
Cauze vasculare:
Hemoragia cerebral;
Accidentele vasculare cerebrale (tromboz, embolism sau hemoragie);
Atacurile ischemice tranzitorii;
Vasculita;
Neuropatia diabetic.
Cauze infecioase:
Encefalita;
Meningita;
Abcesul cerebral;
Empiemul subdural.
Cauze tumorale:
Meningioame;
Glioame;
Alte tumori cerebrale primare sau metastatice;
Cauze ce produc demielinizarea:
Scleroza multipl;
Leziuni ale capsulei interne;
Cauze traumatice:
Dilacerrile cerebrale;
Contuzii cerebrale;
Hematoame subdurale sau epidurale;
Alte cauze:
Leziuni congenitale sau perinatale (paralizia cerebral infantil);
Leucodistrofia;
Parasomnia (hemiplegie nocturn);
Sindromul migrenos;
Paralizia Todd;
Coma noncetozic hiperosmolar.
B)Evaluare:
1)Teste functionale specifice membrului inferior:
a)Testul Patrick
Subiectul sta in decubit dorsal cu piciorul membrului stang deasupra genunchiului
membrului drept.
Examinatorul duce pasiv genunchiul membrului testat inspre masa.
Testul este negativ daca acesta atinge masa sau ajunge la acelasi nivel cu celalalt
genunchi.
Testul este pozitiv daca nu se intampla lucrul acesta, indicand o contractura a
iliopsoasului , patologie la nivelul soldului sau o afectare a articulatiei sacro-iliace.
b)Testul Trendelenburg
Subiectul in stand este rugat sa isi ridice de pe sol piciorul membrului stang.
In mod normal, in sprijin unipodal, pelvisul de partea opusa trebuie sa se ridice, daca
acest lucru nu se intampla si piciorul cade pe sol, testul este pozitiv indicand o
slabiciune a abductorilor soldului, a fesierului mediu sau un sold instabil.
c)Proba Mingazzini- bolnavul asezat in decubit dorsal va mentine gambele flectate pe
coapse, iar coapsele flectate pe abdomen. De partea membrului inferior afectat, acesta
va incepe sa cada.
d)Proba Vasilescu- bolnavul asezat in decubit dorsal, va flecta rapid picioarele. La
nivelul membrului inferior afectat, acesta va ramane in urma.
e) Proba Barre- bolnavul asezat in decubit ventral, iar gambele flectate in unghi pe
coapse.
Prezenta unei leziuni piramidale usoare va determina oscilarea gambei respective
urmata de caderea dupa o anumita perioada de timp. In mod normal, o persoana
Recastigarea abilitatii;
Reeducarea controlului sfincterian;
Recastigarea si automatizarea miscarilor uzuale;
Cresterea si adaptarea capacitatii de efort;
Reeducarea mersului.
Program de recuperare
Membrul inferior
1)Decubit lateral realizarea secventialitatii pentru intarire pentru cvadriceps si flexorii
soldului.
2)Decubit lateral- streching pentru relaxarea tricepsului sural (20-30 SEC.), apoi stretchreflex pentru flexorii dorsali.
3)Decubit lateral- inversarea lenta pentru flexorii si extensorii
genunchiului.Kinetoterapeutul va sta in spatele pacientului cu priza 1 pe partea
anterioara a coapsei, iar priza 2 pe treimea distala a gambei.
Fig. 1 si 2 Inversarea lenta pentru flexorii soldului
Fig.6
Decubit dorsal- inversarea lenta pentru flexorii si extensorii plantari. Kinetoterapeutul va sta in
fata pacientului cu priza 1 in treimea distala a gambei, iar priza 2 pe fata anterioara a piciorului
cand va realize flexia dorsala sip e fata posterioara cand va realiza flexia plantara.
Fig.7
Fig. 8
Fig. 9
Membrul superior
Sezand pe scaun- se va realiza secventialitatea normala pentru membrul superior,
kinetoterapeutul va sta in spatele pacientului, cu priza 1 pe treimea proximala a bratului, iar priza
2 pe partea posterioara a mainii.
Fig. 10
Fig. 11
Fig. 14
Rezultatele obtinute nu sunt foarte mari. Am obtinut relaxarea spasticitatii si asa am putut realiza
cat mai bine exercitiile de recuperare. Sa imbunatatit echilibrul, mobilitatea, vorbirea iar mersul
este cat de cat stabil.
E)Indicatii metodice:
Sedinta de recuperare se va desfasura intr-o sala aerisita cu o temperature constant
Invatarea pacientului sa isi mobilizeze membrul afectat cu cel sanatos;
Exercitiile vor fi effectuate sub controlul vizual al subiectului;
Exercitiile vor fi executate in oglinda pentru autocontrol postural.
Bibliografie:
,,Kinetoterapia in afectiuni neurologice - Editura Alma Mater, Bacau, 2013
,,Evaluarea aparatului locomotor - Editura Pim, Iasi, 2007
,,http://www.csid.ro/semne-si-simptome/hemipareza-11246719/
,,http://www.romedic.ro/hemipareza-spastica