Sunteți pe pagina 1din 3

PRESIUNEA PARTIALA:

Aer atmosferic aer expirat


sange venos
Oxigen
Co2
46

159

116
0.3

aer alveola

103
28

sange arterial

100
40

37
40

Insuficienta respiratorie care inseamna incapacitatea aparatului toraco-pulmonar


(respirator) de a asigura in mod adecvat un schimb de gaze in raport cu starea d
e repaus sau de activitate a organismului. CURS2 ! ! !(Seichelle1@yahoo.com).
La nivelul aparatului respirator au loc 2 procese fundamentale (ventilatia, hema
toza).
Ventilatia adica cei 2 timpi:inspir si expir prin care aerul patrunde in caile a
eriene superioare apoi in caile aeriene inferioare pana la nivelul acinilor pulm
onar si in final alveole.
Unitatea functionala a pulmonului este acinul.
Bronsia dreapta este mia oblica este mai oblica si pare a continua traseul trahe
ei iar bronhia stanga este aproape perpendiculara pe trahee.
In interiorul plamanului bronsia principala se divide de 27 ori si bronsiolele t
erminale au in structura lor un muschi care se cheama muschiul Reisseissen.
In astmul bronsic muschiul Reisseissen se contracta reducand lumenul bronsiolelo
r si in acest fel apare o insuficienta de oxigen care se traduce prin dispnee in
stalata brusc care se cheama dispnee paroxisistica expiratorie(astm bronsic).
Inspirul este un timp activ al respiratiei adica se produce cu un consum de ener
gie. Aceasta energie este necesara pentru a mobiliza structurile aparatului resp
irator in special a celor de la nivelul toracelui pentru a creste cele 3 dimensi
uni ale toracelui(volumul toracic).
Volumul toracic se poate mari prin 3 dimensiuni :diametrul longitudinal marirea
realizandu-se prin contractia diafragmului care-si reduce bolta si se aplatizeaz
a.
diametrul antero-poster
ior se realizeaza ca urmare a contractiei muschilor intercostali externi care tr
ag de coaste le ridica si le orizontalizeaza.
diamtreul transversal care creste tot c
a urmare a contractiei muschilor intercostali externi si a celorlalti muschi imp
licati in inspir situati in afara cutiei toracice(a se vedea si invata muschii d
e la nivelul toracelui in functie de cum se implica in inspir sau in expirul for
tat). In inspir ca urmare a cresterii volumului cutiei toracice datorita aderent
ei existente intre
cele 2 pleuri se trage de structurile elastice ale pulmonului acestia marindu-si
volumul. Rezultatul maririi volumului pulmonar este marirea volumului fiecarei
alveole ceea ce face ca presiunea din interiorul acesteia sa devina mai mica com
parativ cu cea a aerului din atmosfera.Se creeaza astfel un gradient de presiune
care imprima directia de flux a aerului adica in inspir patrunde in alveole.
Expirul este un timp pasiv adica nu se produce cu consum de energie. Consumul de
energie intervine doar daca expirul este fortat.
Expirul se produce in baza proprietatii structurilor elastice toracopulmonare de
a reveni in pozitia normala de repaus. Inspirul I cu Externi, Expirul fortat cu
intercostalii interni.
In expir presiunea din alveola creste si aerul este dat afara.
In plaman nu toate regiunile sunt la fel venitilate. Astfel atunci cand ne aflam
in ortostatism regiunile de la varful pulmonilor sunt mai putin ventilate. Prin
cipiul arcului de suspensie de la roti. In momentul in care ne aflam in clinosta
tism in functie de regiunea pe care stam aceea devine mai hipoventilata. Spondil
ita anchilo-poetica?
Tuberculoza se localizeaza in varful pulmonului pentru ca este o zona mai putin
aerata si da posibilitatea bacilului Koch sa se inmulteasca din acest motiv la e

xamenul clinic al bolnavului este obligatoriu a se asculta zona de alarma a lui


Chauvet.
Insuficienta respiratorie prin tulburarea ventilatiei poate sa survina prin 2 me
canisme fundamentale:
Prima este hipoventilatia globala adica intreg pulmonul este hipoventilat sau pr
in hipoventilatie regionala adica numai un anumit teritoriu.
La nivelul pulmonului are loc si al 2 lea proces care cheama hematoza adica schi
mbul de gaze intre alveole si sangele sosit in capilar care se afla in exterioru
l alveolei inconjurand-o.
Membrana alveolo-capilara (straturi) Luam straturile dinspre alveole spre sange
adica cum trece oxigenul e un fel de fanta sinaptica acolo(ca sa retii). In inte
riorul alveolei se gaseste un strat de lichid care poarta denumirea de surfactan
t. Rolul acestui lichid este de a reduce tensiunea superficiala dintre peretii a
lveolelor mentinand astfel alveola deschisa. Urmatorul strat sunt celulele epite
liale din structurila peretelui alveolei. Acest strat de celule epiteliale se sp
rijina pe o membrana bazala de natura fibro-conjunctiva ceva de genu desenat (-m
embrana bazalaD-celula|-surfactant(peretele alveolar)
Peretele capilar este alcatuit din stratul celulelor endoteliale care se sprijin
a pe o membrana bazala ceva de genu desenat celula-Dmembrana bazala-). Intre cel
e 2 membrane bazale se afla un spatiu interstitial cu fibre conjunctive si lichi
d interstitial. D)***(D| unde *** este spatiul interstitial.
Dupa ce ajunge oxigenul in plasma se dezolva mai intai fizic si deabia apoi trec
e in hematie prin membrana hematiei spre a se fixa pe hemoglobina formand oxihem
oglobinatul de potasiu. Aceasta inseamna ca in sange oxigenul sub 2 forme (dizol
vat fizic in plasma si legat de hemoglobina).
CO2 este rezultat din celule in urma catabolismului trebuie sa treaca si el din
sangele capilar si apoi prin straturile membranei de filtrare spre a ajunse in a
lveola spre a fi expirat. Aceasta trecere de gaze(O2,CO2) prin aceasta structura
poarta denumirea de hematoza. CO2 in sange este transportat sub mai multe forme
si anume: dizolvat fizic in plasma(5%) , legat de hemoglobina(90%) carbamat de
hemoglobina si sub forma de bicarbonat (CO2+H2O => H2CO3. Cand este tulburata he
matoza se poate administra inhibitori de anhidraza carbonica. Acel acid carbonic
(H2CO3) este instabil si se desface in ioni de hidrogen si bicarbonat(HCO3-).Bic
arbonatul din plasma se numeste rezerva alcalina si este egal 27 mEq/L mEq=milie
chivalenti?
Bicarbonatul care se gaseste in plasma este bicarbonatul de sodiu in schimb bica
rbonatul din hematie este bicarbonatul de potasiu.
Hipopotasemia duce la ileus paralitic si stop cardiac.
Insuficienta respiratorie poate sa survina si printr-un al 3 lea mecanism acela
al tulburarii hematozei.
Insuficienta respiratorie survine fie prin hipoventilatie globala, regionala fie
prin tulburarea hematozei daca cade la examen. Insuficienta respiratorie de cau
za pulmonara poate sa survina si prin tulburarea raportului ventilatie-perfuzie.
Raportul ventilatie-perfuzie normal este de 4/8 = 0,5. In alveola oxigenul dupa
fiecare inspir sta aproximativ 0,7 secunde.
Unul dintre mecanismele compensatorii mobilizate de organism la nivel de pulmon
prin care acesta incearca sa asigure o saturatie corespunzatoare a sangelui in O
2 este cresterea numarului de respiratii pe minut adica instalarea polipneei. At
unci cand numarul de respiratii depaseste un anumit nivel de regula peste 30-32
minut atunci ventilatia devine ineficienta deoarece se ventileaza spatiul mort.
Aerul intrucat se scurteaza durata inspirului nu mai ajunge pana la nivel de alv
eola.
Polipneea se instaleaza prin dublu mecanism : Primul mecanism este datorita exci
tarii chemoreceptorilor din sinusul carotidian care sunt sensibili la variatiile
de concentratie a hidrogen-ionilor. Deci ei intra in actiune ori de cate ori in
insuficienta respiratorie apare si o acidoza respiratorie.
Al doilea mecanism prin care se de
clanseaza polipneea este concentratia crescuta CO2 din sangele arterial care iri
ga centrii respiratori din bulb. Centrii respiratorii din bulb sunt sensibili la

variatiile concentratiei de CO2 si datorita acestei sensibilitati ei isi mentin


automatismul.Aceasta se explica de ce in administrarea de oxigen nu se administ
reaza oxigen pur ci un amestec continand urme de CO2(5 volume din 100).
La nivelul alveolei sangele se incarca cu oxigen astfel incat hemoglobina sa fie
saturata 95-98% in nici un caz 100% deoarece exista niste anastomoze la nivelul
pulmonului intre sangele arterial si cel venos.
Aceasta se numeste saturatia arteriala in oxigen a sangelui.
La o astfel de saturatie in oxigen a sangelui presiunea partiala a oxigenului pe
ntru sange este pentru sangele arterial 100 mmHg pentru sangele venos 37mmHg.
Pentru CO2 presiunea partiala a CO2ului pentru sangele arterial este 40mmHg, iar
pentru sangele venos 46 mmHg.
Ori de cate ori presiunea partiala a oxigenului scade in sangele arterial vorbim
de hipoxemie.
Ori de cate ori presiunea partiala a CO2 creste in sangele venos vorbim de hiper
capnie.
In insuficienta respiratorie survenind prin hipoventilatie regionala, tulburare
a hematozei sau prin tulburare a raportului ventilatie-perfuzie este prezenta nu
mai hipoxemia de regula hipercapnia nu se instaleaza deoarece CO2 este de 20 ori
mai difuzibil prin membrana alveolo-capilara comparativ cu oxigenul si de 24 or
i mai solubil in sange comparativ cu oxigenul.
Legea lui Graham spune ca difuzarea unui gaz cum ar fi CO2 in alt gaz adica in a
erul din alveola depinde de radacina patrata a densitatii gazului.
Legea lui Anri spune ca difuziunea unui gaz printr-un lichid este dependenta de
solubilitatea acelui gaz in lichid.
Insuficienta respiratorie care survine prin hipoventilatie globala de regula aso
ciaza hipoxemiei si hipercapnie.
Modificarile induse la nivel de organism prin hipoxemie:
Hipoxemia genereaza polipnee. Hipoxemia la nivel de rinichi stimuleaza secretia
de eritropoietina iar eritropoietina stimuleaza eritropoieza la nivel de maduva
rosie ca urmare bolnavii vor avea poliglobulie si cresterea hematocritului rezul
tatul acestora este cresterea vascozitatii sangelui. Si apare poliglobulia din i
nsuficienta respiratorie.Este poliglobulie secundara nu vera.
Din acest motiv bolnavilor cu insuficienta respiratorie cronica cu poliglobulie
Hb>17,5 g% li se fac sangerari periodice.
Alte efecte ale hipoxemiei(obnubilare, dezorientare temporo-spatiala, agitatie).
Ph-ul sangelui devine acid perturband astfel functionalitatea neuronului. La un
bolnav cu dezorientare temporo-spatiala datorita hipoxemiei trebuie sa corectam
tulburarile de constienta prin alcalinizarea sangelui ci nu prin administrare d
e oxigen. Instalarea degetelor in bat de tobosar si a unghiilor in ceas de ceaso
rnic. Diagnosticul diferential se va face cu acelasi aspect al degetelor si ungh
ilor dar dintr-o boala congenitala care se numeste osteopatia hipertrofica pneum
onica. Instalarea cianozei este alt efect datorat hipoxemiei. Conditia minima in
existenta cianozei este ca hemoglobina redusa incarcata cu CO2 sa fie mai mult
de 5g/100ml sange. Cianoza este calda.
Cianoza se evidentiaza de regula la nivel de extremitati sau la nivel de buze.

S-ar putea să vă placă și

  • Endocrinologie
    Endocrinologie
    Document31 pagini
    Endocrinologie
    Carmen Cristache
    Încă nu există evaluări
  • Ortopedie
    Ortopedie
    Document9 pagini
    Ortopedie
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Ortopedie
    Ortopedie
    Document9 pagini
    Ortopedie
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Progeria
    Progeria
    Document4 pagini
    Progeria
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Piciorul Stramg Congenital
    Piciorul Stramg Congenital
    Document6 pagini
    Piciorul Stramg Congenital
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Subiect e
    Subiect e
    Document35 pagini
    Subiect e
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Spitalul de Obstretica Ginecologie Ploiesti
    Spitalul de Obstretica Ginecologie Ploiesti
    Document7 pagini
    Spitalul de Obstretica Ginecologie Ploiesti
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2 Dermatologie
    Curs 2 Dermatologie
    Document3 pagini
    Curs 2 Dermatologie
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Radiologie Imagini
    Radiologie Imagini
    Document33 pagini
    Radiologie Imagini
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Alegerea
    Alegerea
    Document13 pagini
    Alegerea
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1 Dermatologie
    Curs 1 Dermatologie
    Document3 pagini
    Curs 1 Dermatologie
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Orar MG An I Sem I
    Orar MG An I Sem I
    Document2 pagini
    Orar MG An I Sem I
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3 Dermatologie
    Curs 3 Dermatologie
    Document4 pagini
    Curs 3 Dermatologie
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Abstract
    Abstract
    Document3 pagini
    Abstract
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Program
    Program
    Document10 pagini
    Program
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Tematica Licenta MG 2016
    Tematica Licenta MG 2016
    Document4 pagini
    Tematica Licenta MG 2016
    Raluca Botofei
    Încă nu există evaluări
  • Radio Logie
    Radio Logie
    Document3 pagini
    Radio Logie
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Nefros
    Nefros
    Document16 pagini
    Nefros
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Nefros
    Nefros
    Document16 pagini
    Nefros
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Apendicita Acuta
    Apendicita Acuta
    Document1 pagină
    Apendicita Acuta
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Uros
    Uros
    Document12 pagini
    Uros
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Metastaze Osoase
    Metastaze Osoase
    Document13 pagini
    Metastaze Osoase
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Dexametazona 8 MG Osetron 8 MG Ranitidina 25 MG Metoclopramid 10 MG Aloxi 0,25 MG Granisetron 3 MG Metotrexat 40 mg/m2 SF 5-FU 600 mg/m2 SF
    Dexametazona 8 MG Osetron 8 MG Ranitidina 25 MG Metoclopramid 10 MG Aloxi 0,25 MG Granisetron 3 MG Metotrexat 40 mg/m2 SF 5-FU 600 mg/m2 SF
    Document83 pagini
    Dexametazona 8 MG Osetron 8 MG Ranitidina 25 MG Metoclopramid 10 MG Aloxi 0,25 MG Granisetron 3 MG Metotrexat 40 mg/m2 SF 5-FU 600 mg/m2 SF
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Comentarii Biblice
    Comentarii Biblice
    Document2 pagini
    Comentarii Biblice
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Chirurgie Rezi
    Chirurgie Rezi
    Document5 pagini
    Chirurgie Rezi
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Pancreas
    Pancreas
    Document69 pagini
    Pancreas
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Ficat
    Ficat
    Document11 pagini
    Ficat
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Chirurgie Rezi
    Chirurgie Rezi
    Document5 pagini
    Chirurgie Rezi
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Boala de Reflux
    Boala de Reflux
    Document1 pagină
    Boala de Reflux
    Valentino Petre
    Încă nu există evaluări
  • Orl
    Orl
    Document13 pagini
    Orl
    Valentino Petre
    100% (1)