:

)rotestante. Cu

aft

r acestor obiecte

de

rania, Statele Unite

d in mare parte de

BOIAI{GIII MEDIEVALI
Istoria sociald a unei meserii reprobate

mvaanumeacestei

olorati a primelor
himia industriali a
feriti colorafie, este
aparate menajere,
ricare, primele tele-

automobiie etc. (ca

xoduse in cantitili
regru-cafeniu-cenu: il permitea chimia
rli (dupe cum va fi

). Exemplul cel mai

nt gi cromofob este
irmei de automobile

id de etici in toate
r pofida vehiculelor
sii, el va refuza Pini
e, sd vindd alffel de

in rvu Mediu, meseria de boiangiu este o meserie artizanari,

diferiti de cea a vinzdtorului de postavuri sau de materii colorante.
ln plus, este puternic compartimentati gi reglementatr sever: inceptnd cu secolul al X[I-lea, sintfrecvente textele cepreazeazd organizarea acesteia, iin fazele ei succesive, localizarea in oraq, drepturile
qi obligafiite, lista coloranfilor licifi gi a coioranfilor interzigil. Din

nefericire, aceste texte stnt in cea mai mare parte inedite, iar boiangiii, contrar postivarilor sau fesrtorilor, inci nu au refinut cu adevirat atenfia istoricilot'. voga istoriilor economice intre anii 1930
gi1970 a permis in mod cert sd inlelegem mai bine locur vopselei

in langul producfiei textile, precum gi relagiile de dependenfi ce-i

leagi pe boiangii de vinzitorii de postavuri3; dar lipsegte inci o
lucrare de sintezi care si fie consacratd in mod special acestei
profesii, mereu suspecti qi fnai mult sau mai pugingeprobat5.
Aceastd neincredere suscitati de ansamblul activitdfiior rie
vopsiie este comuni numeroaselor societifi incepind cu epocile
skivechia. Doar ci in Europa medievali cregtini, ea pare gi mai

puternicr decit oriunde aiurea gi se manifesti la fel de bine in

practicile adevdrate, cit gi in domeniul legenderor gi al irnaginarului- Abundd sursele, scrise sau figurative, care pun tn valoare
caracterul ingrijorntor, daci nu chiar diabolic, al acestei meserii
interzise clericilor gi nerecomandati oamenilor cinsti gis.

t97

Artizani impd$ili

Ei

autorititile municip

certdre{i

Aceasti abundenfi de surse se explici din mai multe motive.

Principatul fine de locul important pe careJ ocupd activitifile de
vopsire in viala economici. industria textilS este singura mare

industrie a Occidentului medieval, iar toate oragele care fabrici

postavuri sint orage in care boiangiii sint in numir mare 9i foarte
bine organizafi. Or, sint frecvente conflictele care ii opun altor
corpusuri de meserii, in special postivarilor, lesitorilor 9i tibicarilor. Fretutindeni, extrema divizare a muncii 9i rigidele reglement5.ri profesionaie le rezervd troiangiilor monopoiui practicilor cie
ltr vopsire. Doar ci fesitorii.care, cu anu.rnite excep$., nu au dreptul
: si-si vopseasci marfa. o fac cu toate acestea. De unde 9i numeroase
litit"li, procese si deci arhive, acieseori cogate in iniormadi pentru

istoricul culorilor. Astfel aflim cd in Evul Mediu se vopsegte

aproape mereu postavul tesui, mai rar firui (cu excepfia firuiui cie
miiase) sau lina nescirminatdo.
Uneori, lesdtorii obgin cie Ia autoritaliie murucipale sau senio-

meseriilor (Liares des

Parisului, compilati
pentru a consemna
meserii pariziene, se
Oricine estt
cuioare. De

iucml acesr.
ci regina B,
':

Ie

perriu,.

llcrt sa prac:
;ti:
i!i

pornind

cie Ia

cadal;:

la lesut, ci line deji:,

nevole \']tala de ar
numerogi artizani. I
cmo Prmul o muroa'
nu o mai pot folosi p
rnvers/ atunct cino :

riaie dreptui cie a vopsi postavurile cie lind intr-o cuioare abia
iegita la modd sau porninci de ia o materie coioranti pini de
curinci pulin foiositi, ciaci nu chiar ignoraii cie boianeii. Acest
prir.ilegiu al noutdtii, ce permite ocolirea statutelor 9i ieglementiriior vechi, 9i care uneori ne prezintd corpusui cie gesltori mai
putrn conservator decit cel ai boiangiilor, provoaci firegte minia

rale, regiementdri s;

acestora din urmd. Asuel ia Pans, pe ia i230, regina-mamd Bianca

parizieni

de Castilia i-a autorizat pe lesatori sd vopseascd in albastru, in

doud din oficinele lor, foiosind in moci exciusiv drobugoi. Misura

de periferiiie acestu.

in cauzd., ce rispundea unei noi cereri a ciienteiei penfru aceastd

culoare mult timp deldsatd, iar de-acum inainte foarte cdutati
(sintem agadar in plind Promovare a culorii albastre), va Provoca

un conflict acut intre boiangii, fesdtori, autoritatea regald

Lg8

9i

Cit ciespre tdbdca.i,'

argisire, boiangiii nrconflicte, procese si

oln ufina, atestam F
t!

sd se

stabiit

sine atita infeclie sa

mitoare corpuiui ur:
in alegerea locurilor
ninle sinitatea pub-

autoritilile municipaie pe durata mai muitor decenii.

rnai multe motive.

:upi, activitiflle de
este singura mare
ragele care fabrici

.mdr mare gi foarte

care

ii

opun altor

isatoruor fl taDaca. rigidele reglemen-

:oiui practicilor de
:r!ii, nu au dreptul
unde qi numeroase

r iniormafi pentru
vopsegte
"lediu se
r exceplia iirului de

:nicipale sau senio'intr-o culoare abia

coiorantS.

pini

de

Je boiangii. Acest
uteior gi regiemensul ,le lesatori mai
voacd firegte minia

:gina-mamd Blanca
rscd in albastru, in
z

drobugor. Misura

:eiei pentru aceasta

Cartea

lui Eti"nn" Boileau, magistrat al

parisului, compilati la cererea lui Ludovic IX cel Sfint in 1258
penfru a consefirn a in scris statutble diferitelor corpusuri de
meserii pariziene, se vrea o replici la aceie evenimente:
meseiilor (Liores

I'

des mestiers) a

Oricine este lesitor Ia Paris nu poate vopsi la el in nici o

culoare. Decit in (aibastru) folosinci drobugor. In tot cazul,
lucrui acesta nu se poate iace decit in cioui ateliere, dat fiind
ci regina Blanca (de Castilia) - Dumnezeu s-o aibd in pazd

le permiie fesitoriior sd delind doud hoteluri in care este

licit

sd

practice atit fesdtoria, cit 9i vopsitui cu drobugor '"')7'

Cit despre tdbdcari - aiti artizani suspecfi, cieoarece lucreazd

pomind de la caciavreie unor animaie -, conflictui nu se reierd
ia lesut, cr line de apa d.e riu. Atit boiangiii, cit ;i tdbdcarii au o

nevoie vitali cie apd pentru a-;i practica meseria, ca 9i alli

numeroqi artizani. Doar ci au ne,zoie de api curatd. Cr, atuncl
cinci primii o murciiresc cu materiiie ior colorante, cei din urrnd
nu o mai pot iolosi pentru a iisa :a macerat pieiie animalelor. $i
invers, atunci cinci tibacarii aruncd in riu apeie murciare ,iupa
argisire, boiangii nu mai au ce face cu ele. De unde 9i numeroase
coni-iicte, procese 9i deci documente de arhive. Prinlre acestea
,iin urmd, atestdm pind in secolui ai XVIII-lea numeroase pastorale, reglementdri sau decizii ale poiigrei care le cer boiangrilor
parizieni sd se stabileasci in afara oragtrlui 9i chiar cit rnai deParte
,le periferiile acestuia, deoarece "meseriile in cauzd atrag dupd
sine atita infeclie sau se folosesc de ingrediente atii de viti-

inte foarte ciutati

mdtoare corpului uman, incit ar trebui luate numeroase mdsuri

in alegerea locurilor in care ar Putea fi suportate iird ca sd ame-

bastre), va Provoca

ninge sinitatea publici"s.

toritatea regali

qi
199

La Paris, ca gi in toate marile orage, aceste

interdiclii de exercitare a meseriei ir zonele dens populate sint repetate iarigi gi iarigi
lncepind cu secolul al XIVJea ptni in secolul al XV[I-lea. Iati, cu
titlu de exemplu, textul unui regulament parizian din 1533:
Se

interzice tuturor blinarilor, tdbicarilor gi boiangiilor si-gi

exercite meseriiie in casele lor din ora$ sau de la periferie; sint

duci la spilat lina in riui Sena mai sus de

Tuijeries; (...) li se interzice totodati si-gi verse apa pentru
tibicit, vopselele sau alte asemlnitoare infecfii in riu; Ii se
permite doar si se retragi pentru munca lor, daci li se pare
somafl sd nu-gi

buni, mai sus de Paris, spre ChailloL ia o depirtare de periferie

de cei pufin doui trageri cu arcul, sub ameninlarea confiscirii
bunurilor gi mirfurilor lor gi a surghiunirii din regaf.
A propos de aceeagi apd de riu, certuri

vioiente

aseminitoare

adeseori

ii opun pe boiangii inhe ei. int-adevar, in majoritatea

oragelor in care se fabricd posrav meseriile boiangiiior sint strict

compartimentate in runcgie cie materiile textile (lina, in, mitase,

eventual bumbac in citeva orage italiene) gi de culoriie sau grupuriie

de culori. Regulamentele ie interzic

si

vopseasci o stofd sau

si

opereze intr-o gama de culori pentru care nu au iicenfi. Pentru

lini,

de exempiu, incepind cu secolul al XII-lea, daci egti boiangiu

municipaie incearci
care-l inverseazi sa
sd se

In anumite orag
9i mai accentuati: p
in tuncfle de mater:
La Ntirnberg gi la lv
XV-lea, printre boia

materie colorantd p:

rezonabil, gi cei ca
importate din Euroi
costi foarte scunp.
aceiuiagi control, n
substanfi corosivi, :
din Germania fivlag
Ntirnberg), se distir
ordinari care produ.
de iux (Schdnfiirberi
biie 9i gtiu si impn:
sint "boiangiii ale c
\hnctores cuTus color

in culoare rogie, nu ai dreptul sd vopsegti in aibastru , gi aice aersa.

in schimb, boiangiii in aibastru igi iau adeseori in sarcind tonalitdlile verzi gi negre, pe cind boiangiii in rogu, gama galbenului. Daci
agadar, intr-un orag anune, boiangiii in rogu au Eecut primii, apele

riului vor fi foarte rogii

gi

boiangiii in albastu nu

se

vor mai putea

servi de acestea decit la scurgerea unui anumit timp. De unde gi

certurile repetate gi ranchiunele ce trec din secol in secol. Uneori,
crun ar fi la Rouen la inceputul secolului ai XVI-lea, autoritdfile

poati benefici:

Int.
Aceasti speciaii
citugi de pufin pe

is

aversiune penfru ;
impregneazi intrea
stnt numeroase, at

cotidiani gi ir
contopi, a amalgar
viaga

Oq
calendar de
municipale tncearci sd stabileasci'un
lcces 'i i"
in fiecare siptimind, astfel incit
care_r ir,r"rru*a sau ir modifici
si se poatS' beneficia rtnd pe rtnd de apele curatelo'
specializarea este
in anumite oraqe din Germania 9i din Italia'

rterdicgii de exercieEre lara$r 9r raragl

r XVI[-lea.Iati, cu
:ian din 1533:

gimaiaccentuatl:pentruaceeagicttloate,boiangiiisedeosebesc
cr gi boiangiilor si-gi
ru de la periferie; sint

li

iul Sena mai sus de

-9i verse apa pentru
e inlectii in riu;
:a

li

se

lot daci Ii se pare

iepirare

importatedinEuropaorientalisaudinorientulApropiatgicare

de periferie

costafoartescump.giuniigialFlnusintsupugiaceioraqitaxe,nici
**t 9i ruci la aceeaqi
aceiuiaqi control, nu recurg ia aceleagi

reninlarea confiscirii
tuii din regaP.

ni.toare

infrrnclied.emateriacolorantiPecuueaudreptuls-ofoloseasci.
in secolele aI XIV-lea 9i ai
La Ntirnberg gi la Milano, de exemplu,
XV-lea,printreboiangiiiinroqusedistingceicarefolosescgaranta'
in Occident 9i la un pret
materie colorantd produsi din abundenfi
sau coqeniia' mdrluri
rezonabil, 9i cei care utilizeazi cirmizul

substanldcorosiviIllLvweaz:iaceeagiciienteld.inmaimuiteorage
mai cu seamd'
din Germania (Magdeburg' Erfurtll' Constanla 9L

adeseori

lvir, in majoritatea
iangiilor stnt strict
e (lini, in, mitase,

Niirnberg),sedisting,pentrutonaiitililerogiigialbastre'boiangiii

(Fiirber)qi boiang:'ii
p.od.*c vopseie de calitate curentd
urmd intrebuinfef'T""T
d.e iux (SchAnfirber)' Aceqtia ciin
in fibrele stofei' Ei
biie gi gtiu si imprime culoarea in profunzime
soiide"
"boiangrli ui" ciror culori sint foumoase' deschise 9i

t:.

".**."*"

iorile sau gnrpr:rile

ISCa O Stota SaU sa

stnt

au licenli. Pentm

sunt)tz'
(tinctores cujus colores ophmi atque durabiles

daci egti boiangiu

Int erdicl ia dffi este curil or

:astru, gi oice nersa,

in sarcini tonalitia galbenului.

riizare

Daci

trecutprimii, apele
.u se vormaiputea
t timp. De undegi
cl in secol- Uneorf
Vl-lea, autoritiitile

r{

ingusti a activitdlilor

de vopsire nu-l

miri

trebuie apropiati de acea

cttuqi de pulin pe istoriculculorilor' Ea
a culturii biblice' care
aversiune pentru amestecuri' moqtenire
Repercusitrnile sale
impregneazi intreaga sensibilitate medievalil3'
simbolic, cit 9i in
sint numeroase, atlt in domeniile ideologic ai
amesteca' a fuziona' a
viafa cotidiani qi tn cultr:ra medievalila' A
operatiuni considerate
contopi, a amalgama sint adeseori nigte

zol

drept
mordanfi' Acestea se pot defini
sare, alffel spus, acgiunii unor
in scoP.ul de a
ce se adaugi biiior de vopsea

lucnrrilordoriti
ice in cali' ,te de
r

substan!" urt iog""t"

lina a" impuritilile sale 9i u P"Tt: T3t:n-"]

in fibrele lesutului' FIri r:n
sd pitrundi in profunzime

:igtii, alchimiqtii)
:ze cu materia. Ei

i operafiuni, cum
oui culori pentru
rapun, dar nu se
Lici o cuiegere de
: domeniui vopsi:abrica un verd.e,
ifle verzi se obgin
:oloranfii in mod
sau cenugii unui
rcare- Altminteri,

pius, la boiangii,

carea 9i

'

1"^:*

""1"

ciuceaiaunuijeceai:aaibundcaiitate.DarinsecolulaiXV.iea,
cu
trebuil t",
dupd ci'derea Constanirnopoiului'
l:::1:"izronezi
ci sint exploataie,mineie cie aiaun
aiaun chiar in Occident' Asdel

ciin mungii Toi'1' n.l::O

din Spania, apoi, in specai' ceie
ii vor aduce
aparlinind papaliidfii' care teritorii

il ilTl:

pe teritoriile
urmdtoris' ,:
acesteia mai.'oogilii tn secolul
Alaunulesteunmordantcostisitor,rezervatvopsitorieidelux.

produsui acestor
agi dificultdli sau
lete: sint arareori
ici din garanfi gi

cu produse mai
orciinare, este inlocuit adeseori

ir;;;i

: asociazS. o morale, rare pe stofe,

ngeri de mordan-

cu seamd' Pentm fixarea

pieilor, pentra d"gr"'*tu linii 9i' mai
secolul ai
care' ilceP-i":
voPseielor. Esie un procius cdutat
:"
in
pe scard iargd Acesta se
comer!
unui
obiecrul
face
XUj-iea,
1la
Occicient alaun acius din EsPt,
miinile genovezilor care importi ln
t:S"nea Phocde orodin Siria 9r, ;:nai aies, oin Asia \iicd'

astru gi cuvele cu
rr interzis, dar qi

>oritai practicilor

inalinall

naturali,seprezinticaunsuifatd'ubiud'ealuminiugipotasiu.In
diferite scopuri: pentru purifiEvul ltediu, se intrebuingeazd in
.i:,.,buea
tencuietl'
limpezrea apei, Dentru intdrirea

plasezi pe aceeagi

in
acma vopseiele albastre bogate

i,Alaunuiesteprincipaiuimordantfolositd'evopsitoriamedimina tutt -.ttt"

o sare
evaii pentru postavurile de iux' Este
fe

ibenui sint doud

un

loraanl

vopsireaesteimposibilisaunulinesuficrenj^demult(exceplie

despre spectru gi

f avea, ar.aciar,

coiorante

d.ebarasa

'

""psitoriei.
ieftine.Bund'oard,cutarfru'depuneresaiinilisatddevlnPe.tunful
oletui' urina
mai simplu'
I"Tt:
tt O"r"* butoaielorle' Sau incd'
castanul)' Cfare saucu:aT
umani, cenuqa anumitorcopaci (nucul'
vopseie' t:*T"t sau cuti'rei
mordant convine cutdrei sau cutirei
reletele de mordansare'
fibre textile 9i, in funqlie de proporgiile 9i
se

obqine

in g?ma unei culori date

cutare sau cutare tonalitate'

203

cutare sau cutare nuanfi. Anumili coloranli cer o mordansare

garanlei
accentuati pentru a obline culori fmmoase: este cazul

(tonaiitililerogii)gialrezedei(tonalitdlilegalbene)'Altele'in
schimb,nucerdecitomordansareugoarisauchiarsepotlipside
mordanl este cazul d.robugorului 9i, mai tirziu, al indigoului,
importatdinAsia,apoidinAmerica(tonatitigilealbastre,dargi
in toate
verzi, cenugii, negre). De unde 9i aceasti seParare recurent5
Ia
reglementirile europene intre boiangiii "de rogu" carl reculS
(niciodati)
mordansare, boiangiii "de aibastru" care nu recurg
9i

Meciiu,
Ia acest procecieu. in Franla, incepind cu sfirqitul Evului
boiangii "cie
penfru a face aceasti distincgie, se sPune mai rrecvent
morfierbere" (care, intr-o primi baie, trebuie si fiarbd impre.uni
"de drobugor"
ciantul, vopseaua 9i stofa) 9i boiangii "de cuvi" sau
pot vopsi' in anumite
(care se iipsesc de aceasti operalie 9i chiar
ci nu poti
cazttti,la rece). Pretutincieni, boiangiiior ii se amintegte
fi in acelagi timp 9i "cie rogu" 9i "cie albasku"'

Altefapteciesocietategiciesensibilitateasuplacirorameseriiie cie vopsitorie atrag atengia cercetitoruiui vizeazi ciensitatea

I or tehruce'
gi saturalia cuiorilor. intr-adevir, studiere a proce ciee
presti.giuiui ierarhic ai diferiiea costului maieriilor coiorante 9i a

luxului. De unde 9i ac
gi conceplia moderne e
gi clientela lor, o cui
aproape de alti culoar

urmi este :
de lind, un albastru
fiind mai aProaPe de

aceasta din

'

albastru Paiid, tern, "

Aceasti ciutare a '
ce

rezistd (color stabilis

destinate boiangiilor.
morciansare: fiecare :
cutare mordanU fieca'
sale. indeminarea (sn

orali decit in scris.

Cule:
Cuiegeriie de rete'
referire Ia sfirgitul Er'
Sint doc'rmente greu

lorstofedemonsfreazd'cApreluriiegisistemeledevallareseconcit 9i ai
struiesc atit in jurul ciensitilii 9i luminozitilii culoriior,
culoare scumpi
coioraliei lor prooriu-zise. o cuioare frumoasi, o

sint recopiate, fiecarl

givalorizantieste_ammaispus-o_ocuioaredensi,vie,Iumi-

acelagi termenProciu,

qi care rezistd

textuiui, adiugind sa
alteie, transformind

penetreazi in profunzime fibreie lesaturii

Aceste sisteefectelor decoiorante ale soareiui,legiei 9i timpului.

practrce gl oPerapori

medevalori,caredauprioritatedensitaliiasuPranuanleisau

privitoare la simboli

care culoarea
tonaiitaEi, se regisesc in numeroase alte domenii in
gi sufieste Ia loc de cinste: in faptele de limbaj (iocuf prefixelor
legile conlra
xelor), in preocupirile morale, in mizele artistice, tn

pimintul, focul gi ae
care trebuie umpluii
asupra cantitiitii gi p

noasi,

204

ce

deralii alegorice sau

er o mord.ansare
te cazul g*un1ui
ibene). Altele, in

luxului. De unde gi aceastd constatare ce se izbeqte de perceplia

gi concepfla moderne ale culorii: pentru boiangiii din Evul Mediu
gi clienteia lor, o culoare densi este adeseori perceputd mai

le albastrg dar gi

aproape de alti cuioare densd decit de aceeaEi culoare atunci cind

aceasta din urmd este spdlicitd sau slab concentrati' Pe un Postav
de lind, un albasfru dens gi luminos este mereu considerat ca

recurentS.in toate

fiind mai aproape de roqu, el insuqi dens

u" care recurg la

albastru palid, tern, "pigat".

'ecurg (niciodata)

Aceasti ciutare a cuiorii dense, a culorii concentrate, a culorii

ce rezistd (color stabilis et durabili.s) este revendicati de toate reletele

iar

se

pot lipsi de

.u, al indigoului,

ul Evuiui Mediu,
ventboiangii"de
:dimpreundmor,au "de drobugor"
vopsi, in anumite
rintegte ci nu pofi
rpra cirora mese'izeaz6.

densitatea

rced.eelor tehnice,

erarhic al diferitede valoare se con-

culorilor, cit gi al
o culoare scumpi
: densi, vie, iumirurL 9l care rez$ra
ului. Aceste sisteupra nuanfei sau
rii i:n care culoarea

prefixelor 9i sufice, tn legile contra

gi luminos, decit de un

o datd in pius, operalia esengiaid este cea cie

tibrd textili, liecare coiorant cere cutare sau

destinate boiangiilor.

mordansare: fiecare

cutare mordant; fiecare atelier are in plus obignuinlele 9i secreteie

sale. indemin atea (saaoir-.faire) se transmite mai degrabi pe cale

orali decit in scris.

Culegeile de re{ete
Culegeriie de relete scrise s-au pistrat totugi in numdr mare cu
referire Ia sftrgihrl E\rului Vlediu 9i inceputul secoluiui al XVI-lea.

Sint documente greu de datat gi de cercetat. Nu doar fiindci toate

sint recopiate, fiecare copie uiterioard constituind o noui stare a
textului, adiugind sau retracti:nd anumite refete, modificindu-le pe
alteie, kansformind numeie aceiuiagi produs sau desemnind p.in
acelagi termen produse d.iferite. Dar mai cu seamd deoarece sfaturile

practice gi operalionale se invecineazi in mod constant cu consideragi.i aiegorice sau simbolice. in aceeagi trazd, coabiteazi giose

privitoare la simbolica gi "proprie6!ile" ceior Patru elemente (apa,

p6.rnintul, focul gi aerui) gi autentice sfaturi practice despre felul in
care trebuie umpluti o oali sau curifatd o cuvi. in plus, menfiunile
asupra cantitilii gi propodiei stnt de fiecare dati foarte imprecise:
20s

garanli 9i a se scufunda intr-o anumitd

mntitatede api; se adaugi unpicde o$et gimulttarlnr...". Mai mult
d,edt afit, timpul fierberii, al decoctului sau al macerafiei sint arareori ind.icate sau sint totalmente derutante. Asffel, un text de Ia

'h

se lua obuttdporliune de

sfirgitul secolului al )CI-lea expiicd, bunioari, ci pentru a fabrica o

vopsea verde trebuie se Hsem h macerat piiituri de cupru tn ofet
fie timp de trei zile, fie timp de noud luni20! cum se inttmpli adeseori

ln Evul Mediu, ritualul pare mai important decit rezultatul pro-

planta este puri, p

clnd plantagi anim:
coloranti - tinctu
in a face ca o mater.

materii reputate ca
pln 62 rze ACSI
merita studiate im:
lacunelor 9i a insur.
gilor de datare, de g.

referi mai mult la caiitate decit la cantitate.

Pentru cultum medievali, trei zile sau noud luni reprezinti aproape

texte bogate in tot fe

aceeagi idee, cea a unei gestalii, apoi a unei naqteri (sau renagteri),

nici mdcarnu

dupi imaginea morlii, apoi a invierii iui Christ, in primui

fiind catalogatdl. C
nu doar noi inforrr

priu-zis, iar misurile

se

ca7, a

venirii pe lume a copiiului, in cel de-al doilea.

in general, toate culegeriie cie relete se adreseaza boiangiilor,
pictorilor, mediciior, farmacigtilor, bucitaril or sau aichimig til or 9i
se prezinti atit in calitate de texte alegorice, cit 9i ca iucrS.ri Practice. Ele posedi un iexic Ai structuri de fraze comune, inspecial
verbe: a ciuta, a lua, a pili, a micina, a scufunda, a da in fiert, a
lisa ia macerat, a dilua, a Pune in migcare, a adiuga, a filn'a. Toate
subliniazi importanla acliunii lente a tifnpuiui (a wea sd accelerezi
operaliile se dovedegte de fiecare dati o intreprindere ineficienti
gi piguboasi) gi a alegerii meticuloase a recipien$ilor: cie lut, de
fier, de cositot deschise sau inchise, mari sau mici, de cutare sau
cutare forrtil, fiecare desemnat printr-un cuvlnt specific. Ceea ce
se intimpii in interiorul acestor recipiente fine de metamorfozi,
operafie plriculoasi, daci nu chiar diabolici, ce necesiti muitd
precaulie in selectarea gi utilizarea acestui recipient. In sfirgit,
culegerile de relete sint deosebit de atente, o dati in plus, fali de
problema amestecurilor gi a folosirii diferitelor materii: mineralul
nu este plantii gi planta nu este animal. Nu se face orice din orice:

206

strtrt

domeniiie tinchlrii,
ne-ar permite

si

co.

evident, acest ter

in Europa intre Anr

In ceea ce Pnves
ia sfirgituJ secoiulu:
reletele lor culoriirc
la albastru devin

dir

secoiului al XVIIJe:

pnn a le devansa

culegerile derefete

domini de departe p
rogului gi in cele dir
Aceste culegeri

buinSareleputeau c

speo:lative dec{t pr
sms aI cuvlntului? -

mdaintr-o mumitii
tartu...".Ivlai mult
naceragiei sint arasffel, un text de la
i pentnr afabricao
ri de cupru in olet

einfrrpliadeseori

rit
e

rezultatul pro-

decit ia cantitate.

'eprezinti aproape
eri (sau renagteri),
t, in primul caz, a
boiangiilor,
au alchimigtiiorgi
gi ca lucriri praccmune, in special
Ja, a da in fiert, a
uga, a filtra. Toate
r vrea si accelerezi
indere ineficienti
engilor: de lut, de
rici, de cutare sau

:seazi.

t specific. Ceea ce

de metamorfozd,

:e necesiti multii

ipienl ln sfirSit,
ti, in plus,

fafl de

naterii: mineralul
:e orice din orice:

planta este puri, pe cind animalul, nu; mineralul este mort, pe

ctnd planta gi animalul sitrt vii. Adeseori, perntru a obtine o materie
coloranti - tincturi sau voPsea -, esenlialul operaliilor consti
in aface ca o materie reputatd ca fiind vie si aclioneze asupra unei
materii reputate ca fiind moartd.

Din cagza acestor caracteristici comune, culegerile de relete ar

merita studiate impreuni, ca trn gen literar irn sine. Ceci in ciuda
lacunelor gi a irsuficienplor pe care le pteand,,in ciuda dificuiteflor de datare, de gisire a autorilor gi de stabilire a genealogiei, sint
texte bogate in tot felui de inforsrafi. Multe ?ncd-gi agteapti editorul;
nici mdcar nu sint reperate toate textele de gen, qi mai PuFn acestea
fiind catalogatdi. O cunoagtere mai bund a textelor date ar aduce

nu d.oar noi informafiii in ceea ce privegte cunogtinlele noastre in

domeniile tinchxii, picturii, bucitiiriei 9i medicinei medievale, dar
ne-ar perrrite si contr:rtm mai bine istoria priceperilor "practice"
- evid.ent, acest termen tebuie minuit tn cazui dat cu prudenp in Europa intre Antichitatea greaci qi secolui al XVli-leaa'
in ceea ce privegte vopseleie, este frapant sd constatim cd, pind
la sfirgitul secoiului ai XfV-lea, culegerile consacri trei sferturi din
refeteie ior cuiorii roqii, pe cind

dupi aceasti datd reletele privitoare

la albastru devin din ce in ce mai numeroase. Asffel incit la inceputul

secoluiui al xvll-lea, in manualeie de vopsitorie, ultimeie sfirgesc

prin a le devansa pe primetes. o evolugie identicd se regisegte in
cuiegerile de relete gi in tratateie destinate pictorilor: refetele de roqu

domini de departe pind la Renagtere, apoi albastr.rl ii face concr:renp

roguiui gi in cele din urrln il devanseazi.
Aceste orlegeri de relete pun, toate, aceleaEi intrebdri: ce intrebuinpre le puteau da boiangiii medievali acestor texte, maidegnbi
speculative dedt practice, alegorice decit operatorii in adevirahrl
sens ai cuvintului? Autorii acestora sint oare nigte practicieni? Cui

247

-lr
sint destinate aceste culegeri de refete? unele sint lungi, altele
deosebit de succinte: trebuie sd conchidem ci eie vizeazi in fiecare
caz aparte un public diferit, ci unele sint cu adevdrat citite in oficine
- dar cine gtie si citeascr? -, iar altele au o existenfi independenti de orice munci artizanali? Care este, in cele din urmi, rolul
scribilor in definitivarea lor? in starea actuali a cunostinfeior
noasfre, ne *ine greu si rispundem. Dar aceste intrebin se pun
aproape in aceiasi fel I propos cie picturi, ciomeniu in care a\rern

oxigenatd gi suh
cauza este lent $i

timp de iarni. in:

gi redevine cenus:
cie ce,

in societitii

intr-un alb cu acier

(sdpunirife), a ie--.:
(magneziu, creti.
cenugii, verzui sau

norocui si se fi pistrat, in cazui citon,a ariish. atii scrieriie ce conti:i

anumite ielete, cii si iuciiriie ior piciate:-. ih. aieseori .or.,r,uta*

Toli acei birbar :

:i

nu exisii ciecii putine ieeiiuri intre nrimeie si ceie cirn urrni.

Cazul cei mai cunoscui este ai iui Leonarcio cia Yinci, auto: al unu:
:rata: cie picturi ineterm:nat). in aceiasj nml compiiator fiiozofic,
s:
si al uno: tabioul: care nu renrezin;i :itus: ie pufin punerea
ir.

embiematice, ar 3gi nici in totajitaie.

incepinc cu sfirsi:..
Xi \,-lea, au obice::-

aplica:re a ceea :r afi:mi sau presc:i aces: iiaia::i.

orizon: reoretic; al:

eie il ''spars" asc.

Dificui;itiie uoosttorte: nieiie!eie

cazul pieotilol s.

ir- ciuia. acesre- iistanre enorme d:n;e

=ansmisia oraia. s: cea
s:rrsi a :unosiintei c;. r' o:siioiia :redie...ali stie si iie :eroirnanti
::rui: maj perfo;rr,anti iecii vcpsitolia antici. .au .u." tirer. incie-

necesara

in

timrru_

iViaria. Epifania, Si:

iun_gai nu a

siiu:

sE YoDseasci

bine deci: in lcsu. Ch:l: daci

pierdu:
meciievald a .;
secreru- aciei'iraruiui nu-uriu2"
"'opsitoria
ea a facu: progrese consiierabiie ie-a iungui secoieior (in speciai
hcepinc cu secciui a: XII-iea), cu prediiec:ie ir, gama culoriior
albasrre, galbene si negre. Doar albuj s: r,ercieie coniinui si punr
orobleme cieiicatd;.
A vopsi intr-un alb cu acievdrat alb nu este citugi de pulin posibij
decit in cazul inuiui, gi chiar gi aga se doveciegte a ii o operatie

complexi. Cit orivegte lina, boiangiii se multumesc adeseorj cie

\"
culoarea naturaj "albit6" pe cimr, cu api cie kand.afiri puternic
208

este acieseori asoc::

i:

gi de voositorie.

aibi" care in realita:

teri, ca gi rrafit ior
sint arareori

d--

imbri:

lind vopsitd intr-u:

operafie deiicatd

g:

minte). Chiar daci

nu in toate, depa,

cieni sint adeseor.

ministirile gi paror

ie sint

l*gr,

in
procesui h
oxigenatd gi sub acliunea razelot de soare' Doar ci procesui
pe
cauzi este lent gi de duratd., cere muit spa{iu 9i este imposibil
timp de iarnd. in pius, aibui astfei oblinut nu es.te cu acievirat aib
Iaid
gi redevine cenugiu, galben sau ecru peste un timp oarecare'
fii imbrdcat
,i.e ce, in soci.etiliie medievaie, constituie o raritate sd
intr-un aib cu acievdrat aibs. Foiosirea iinctoriaii a anumitor planie
pdmini 9i mineraie
(sipundrife), a legiilor ae oazitde cenugd sau cie
ieilexe
imagneziu, cretd, ceruzd) conterd inrr-acevdr :uiorii aibe
sirdluc:re::''
cenuqri, -rerzui sau aibdsr,,ri, asifel lipsrnu-o in carte 'je

altele

f.
.\evrzeaza rn necare

vdrat citite in oficine

existenli indepen:eie din urmd, rolul

ald a cunogtinlelor
ste intrebdri se Pun
inenlu ln care avem
.rit scrierile ce congin

Toti acei bdrbaii ;i lemer .are, r.lin ratiuni noraie, -iiursice -'au
embiemarice, ar :ebui :i -'ie :mbraca;i in aib' ilu 'ror :i aqa =fec:'r
jin -r-nqiia care,
gi :rici in :oialitare. E :azul :es:neior iin rranta si
:i
incepinci cu sfir;irui secciuiui ai.\lll-iea sau .r'lcepurui ;ecciuiul
xI!--iea, au obiceiu.i sd :oarie cioiiui ln aib: -;intenn;ic:. inir-un :ur
cdzont ;eoreiic; iibui :inucrm :iinc :mposibii':e obginut ;i ldstrat'
:ei' :
eje il lsparg'' .isccincu-, ::r :leqr::, :enu;iu ;au "'ioier' -;
;azui trec;iicr ,'i :i :iaccniior. :n :iieie in :ire :uicarea aiba :
ilhi:st -ti :ie ]ecloa::l
:recesard ln rin.cui ;iuiber sarbdicnie 'ui

-rcieseori constatim

,:e

;i

ceie

jin urmi.

vinci., autor ai unut

mpiiator si iilozoiic.
ie.ouftn cunerea in
^-rLdL
'^ rl-<

tieuaie
insirusla orala il i3a
e sd:ie periormanii;

aicui
}/lana, Fpifania, sEr'rdicarea rururcr SiinuicrJ): h :ceste zlie
:;r
esie -lr,ieseori ascc:ar :u lui-ti, 'iin ncir"'e nu ioar simboiice'

iere lmp Incen rogu. Chiar daci

;raruiui :urpuriu:s,

cazui ci.stercieniior, aceqri ";dlugin

ilbi" ;are in reaiitate nu :cartd 'regndnie cu acie'rarat iibe' Aifmrn'":iiugaii negn": ;i ace;aa
ieri, ca;i raqii .cr ju;maru, benedicrnii,

, cea

;i iie voositorie. in siirgii, :

;ecoieior iin spec:ai

.e in gama culonlor

o
sint arareori imbricafi inlr-,.m adevarat negru, deoarece a obgine
iind vopsitd inu-i:n negru 'rnifor:n, iiescnis ;i soiici constituie o
operalie delicati;i costisitoare (ceea ce e mai uqor Pentru incalf

tle contlnua sa Puna

minte). Chiar dacd sint aibi 9i negri de-a bineiea in anumite imag:ni
nu in toate; departe cie aceasta -, cilugirii benedictini 9i cister-

:itugi de pulin posibii

CeqteafiooPeralie
igmesc adeseori de
r trandafiri Puternic

cieni sint acieseori imbricali in cateniu, cenuqiu 9i albastru

ministiriie

9i Parohiiie

ioril'
109

I
I

'

Cit despre verde, este gi mai dificil de fabricat gi fixat decit

culorile albi sau neagri. Pe stofe gi vegminte, tonalitifle verzi sint
adeseori spilicite, cenugii, puFn rezistente Ia lumini gi la legii. A
impregna in profunzime culoarea verde in fibrele jesiturii, a o
face deschisi gi luminoasi, a evita decolorarea ei rapidE a constituit
dintotdeauna un exerciflu dificil penEu vopsitoria europeani, de
ia Antichitatea romani pind in secolul al XV-IIIJea. Motivele sint
cie ordin chimic, tehnic Ai culturai. Pentru a vopsi in verde
- dupl
cuun run mai spus-o

inci nu se amesteci in aceeagi baie un coio-

rant albastru cu unul galben. Sintem intr'-o epoci ce nu cunoagte

spectrui gi, pe scara cuioriior, galbenui se situeazd cieparte de vercie
si cie

albastru, mai ciegrab5 intre alb

Ei roqu, el trecini uneori cirept

de mordans;lre

pui

verdele este de reg

adeseori

ca de a

Uneori se recurge .
tonalitate mai sust
acestea

sint corosi'
|?

uniformis
Dificultifile tei
rata secolului ai XXV-lea la Ntirnber'
vopsea

Turingia

-,

anum-

s5-gi conjuge eforr'-

un amestec al acestora, ciupi cum afirmi. la sfirgiiui secoluiui ai

)J--iea, poef.ri iean Roberret, inff-o cieiicati epistolE consacratl

litili

simboiicii fiecirei

tecui cie albastru s:

ce se apropie cie pr:

crri ori

lautne

verzi inmu::

(aibastrd), apoi

inr

pictoriy, apoi va
cacirui orciinii cuic
galben. Pentru acea
secoiului ai XV[-ii
secoiuiui al XVil-,
cuiori3s). Ciriar daci
atenfia asupra pos:
galbenuiui cu albas
pentru a se impun
XV[I-iea, ]ean-Ban
de

De rouge e: de bianc enlremesiez ensembie.

lvla couiie,.u est ressembianc

soucie;

Qui iovra 1'amours ne se soussie.

Ca: ii me:euit r:orte: se bor. iuv sembig:.

Cinc es; boianslu, nu-ti vlne asada: ir: :ar icieea ci ar t'rebui
si amestec: galbenui cu albastru pentu a obtine vercieie. Boiangiii
snu sd iabnce cuioarea vercie, ciar proceiinci aitfel. Pencu cuioarea
cea mai

orciinari,

se foiosesc prociuse vegetaie:

ierburi curr ar fi
feriga gi patiagrna, flori cum ai fi ceie cie ciegeiei, ramuri cum ar fi
cete cie grozamd,, frunze cum ar fi ceie cie rrasin sau de mesteacin,
scoarle ctun ar fi cea de arin. Dar nici una dinfre aceste materil

pictur5 gi scuiptr
cu gaibenul pentru

coiorante nu dd un verde dens gi stabil. Vopseaua nu fine, se cieco/

loreazd,, ba ciriar dispare pe anumite fesdturi. in pit,s, necesitatea

In societiflle ve:
tecul de materii coir

27a

de

'abricat

puternici are tendinla sd ucidd culoarea. Iati cie ce

verciele este <ie reguld rezewat hainelor de lucm, pe care capdtd
adeseori - ca de altfel gi albastrul ordinar - un aspect cenu5iu.
Uneori se recurge la materii colorante mineraie pentru a obgine o

gi fixat decit
lonalitigile verzi sint

de mordansare

t.
iumind
9i la legii. A
ibrele fesdturii, a o
eirapidi a constituit
itoria europeand, de

ionalitate mai suslinutd (argile 'terzi, piatrd-acrd, cocieaid), dar

acestea sint corosive - respectiv pericuioase - 9i nu pot ia o
vopsea ,rniformd$.

.Il-lea. Motivele sint

osiinvercie

Dificultitiie tehnice cie vopsire in'zercie expiicd 'je ce, pe du:ara secoiului ai XVI-iea - orobabii, de ia sfirgitui secoiuiui ai

dupd

lceeagi baie un coio-

,(V-iea ia Nrirnberg, resoectiv la Erturt 9i in aite citeva orase iin

Turingia -, anumrti coiangii, hstaiagi in oficine iiferite, aiuns

ioca ce nu cunoa$te

zd deparle cie'rercie
reclnc uneon drept
stirgitui secoiului ai
epistoiS consacrati

;i incel si ,'abrice :cnalitaii verzi inmuinci ;toia mai lntii inir-,: 'caie 'ie irobu;or

sd-si coniuge :fortur:ie sau curiozitatea

(aibastrd), apoi intr-una cie rezecid igalbend).

\u

este

inci

am.es-

tecui de aibasrru 9i gaiben, ciar avern '-ieia o oceragie in .ioi :impi

:e se apropie'je oracSc:ie rtocierne. Puii.n cite ruqin va ii lrn:.ratd
ie :icton:{, apoi '/a ccnouce ia ieqindirea ,ocu-tui cu.ior:i ','er::. -n
rmbie.

cacirui orciinii :uioriicr: ia jumdtaie ie caie iinrre aibastru :i

3aiben. ?entru aceasta va irebui sa agteptam;umdtatea a .ioua a
secoiului al )(V[-iea iciescopeririie iui Newton) sau inceruiui
secoiuiui ai,(''iiil-iea;inventarea tie citre Le Blon a grav':rii in

,id?.

;i savanli;rag
atenfia asuDra cosibiliiiiii de a iabrica verde prin amestecsrea

p ideea cd ar frebui
e

cuiori35). Cluar dacd, incepinci cu io00, clliva arti"ri

ri,

verdele. Boiangiii

gaibenuiui cu aibastru;6, aceasta Practicd va avea nevoie de rimp

penfru a se impune ia pictori. incd pe ia mijlocul secolului al

fei. Pentru cuioarea

ierburi cum ar fi
:1, ramuri cum ar fi
e:

ntre aceste materii

XViil-lea, Jean-Baptiste Oudry regreta in iala Academiei regale

cie picturd gi scuiptura cd anumifi coiegi ai sdi amestecd albaslrui
cu gaibenul pentru a exprima pe pinza verdeie unor peisajeiT'

ua nu fine, se deco-

in societifle vechi, tecerea de la practicd (in cazul dat, ames-

sau de mesteacin,

n plus, necesitatea

tecui

d.e

materii colorante) la ieorie (vecindtatea verdeiui cu galbe-

2L7

./

nul in organizarea concePtuaii a culoriior) este intotdeauna de

lungi durati, dat fiind ci ponderea "autoritdlilor", traditiilor,
obis-nuintelor de gindire gi sistemelor de credinti r5'mine considerabiii. in Evul Mediu, ba chiar gi in secoiul al XVI-lea, reglementirite profesionale impiedici in mod vidit rispindirea acestor
voppractici de vopsire recente (deja descrise in citeva manuale de
sitorie din anii 1500). in toate orageie Europei Occicientale, artizanii

boiangii slnt gi rimin mereu specializa$ intr-o srngyi Same d1

interiorul
cuioare, respectiv inr-o singuri materie coloranti'
.In
sau
aceiuiagi atelier, nu este absolut posibii. ciecit in caz cie fraudi
intr-o manieri pui experimentala (deci fransgresivi), si inmoi
operasuccesir, o stofi. int-o baie albastri, apoi intr-o baie gaiixni.
salrrez:
ha inrrersa,. in schimb, pare a fi toierati: se poate incerca si
Dai
cu aiutorul cuiorii aibastre un posta! prost vopsii in galben.
Denfru a o face, febuie si schimbi ateiierui, ieoarece cuveie cu

ai'oastru si :u gaiben nu se gisesc in Senerai |n aceieagi iocaiur;,

puitn
Poate ci proceciinc in acest fei boianSiii au inr'aiai'Puiu?1 cite
si iabrice verdeie. mai intii suprapuninci galbenul 9i albastrui pe
cuvi"
aceeagl stofi., apoi amestecini gaibenui cu aibasirui in aceeaSi

cricun. a; fi, aceasta neputinti a ooiangiiior ie a fabrica ur,

vercie irJmos. un vercie solic, ciescnis Si iuminos, expiici ciezinteai
resuj rrestimentatiei pent-.ri aceasii :uioare incecinq.cu secoiul
puUn'
)Oi-iea, atunci cinc tonaiitdliie aibastre cievtn ia mocia. Cel
uncie
in vestimentatia piturilor superioare aje societitil' I-a tdrani'
empirici' pe
se practicE "mica vopsitorie", altfei Spus, o vopSitorie

In plus,lumina lumj
cenugie sau neagri,
La aceste diferen-

..+
geogranc.In (Jerlna

fi4atpulinconsen;.
decit oriunde in aita
noteazd savuros in r
revenirea de la un
om de caiitate imbrii
.'.
zgiobtu; Pe crno Il-

--

imbriciminte Pare
ca de altel Pentru t.
manti, Pe care oric.
in mod cert, rogui s
sd-i

preferim negru.

doar vercieie natun

Ct
Si revenim ia b:

dificulti::
subliniat. La acesi:
albash'e),

nici o cujoare, pen:-

riior ro-.ii gi albastr:

cu precizie din tim

pretutinDazd. de piante inciigene (feriga. oitiapna si grozama

cie
cieni3s, florile de mesteacin in Europa cie Nordi si morcianli
proasti calitate (vinul, urina), verciele se intilnegie irecvent, mat

oblini (in specia.

fi gratuit si afirma:
cd ar exista o ade:
trebuie si agtepti:

sau
frecvent decit la curte sau ia orag. Ei poate fi deschis (oert gai\
inchis (aert brun), dar are adeseori un aspect tern, paiid, spilicit'

industriale a vopsi
si fabrici cu certit'-

272

9i

-lste intotcieauna de

:dfilor", raditiilor,
rtd rdmine conside-

)(Vl-lea, reglemen'dspinciirea acestor

va manuaie de

cci.dentaie,

indiilor 9i a limpilor cu ulei ii adaugd o nuanld

lum
: o culoare pulin cdutatd'
cenugie sau neagrd, care face ciin verci<

in plus' lumina

diferenlele cle orciin

La aceste diferenfe cie orciin socia] se adaugi
practicile cie vof;1e Par a
geografic. in Germania, bundoard, unde

vop-

artizanii

o singurd gamd de
rantd. in nteriorui
n caz Ce iraudi sau

isresivd), sa inmoi
raie galbend. Operate tncerca sd

salvezi

)DSlt rn galDen. L/ar

ieoarece currele cu

n aceieagi

localuri.

iat, pu,Ln crte pulin,

enul9i aibastrui pe

tml in aceeagi cuvd.

Ior de a iabrica un
os, expiici dezinte:epind cu secolul al
la modi. Cel pufin,

efli. La Frani, uncie

rsitorie empirici pe

grozama pretutin-

rd) 9i mordangi de
negte frgcvent, mai
eschis (oot gai) sau

ern, palid,

spiticit.

tu'

Si

neserie

i1

ieuaioriztti

re.zenj,m ia coians:i, eie caror reusite

ionaiitdtiie roqii' :coi

iaibe) iocrtai ie-am

iibasrre), .iificuitdli lverzi, negre) 5i'eqec''rri

subiiniai.Laacestbiiant:emperatariicazuisdadiugamcdpenru
.Jn colcrant -- nicr nrdcar in
-{ama;uionici o cuioare, pentru ruc:
aieasd
nuanli
o
sigur
la
dlor rosii qi aibasire -, ei nu gtiu sd oblini

s-c
tiin Cmp. tsoiangiii pot sii se apropie l1e ea' 'rneon
in roqu cu garanfi)'dat=*
;i oblina (in speciai atunci cind vopsesc
operaflilor
ti $aiuit si riirmim cu certituciine inainte de sfirgiiul
Pentru aceasta'
exista o adecvare i-ntre inten[ie ;i rezultat.

." O**t"
ce"ar

trebuiesXagteptimsecolulalXVlll.leaqidezvoltareachimiei

sintetici. A gti
industriale a vopselelor, apoi aparilia coloran|ilor
de culoare
si fabrici cu certitud.ine gi in mare cantitate o nuanli
213

-I'F

aieasi din timp dink-un catalog de nuanle constituie o turnante

majori in istoria culorilor. Aceastd hrrnantd, care trebuie situati
in Europa pela1760-1780, transformi rapid gi in profunzime raporfurile pe care societatea le intrefine cu culoarea. De-acum inainte

ii apare drept in stare de a fi stipiniti gi misurati gi, o dati

cu aceste doui operafii, igi pierde natura ei rebeld gi o parte din
mister: este inceputui unei noi relafii intre om gi culoare.
inainte de aceasti ciati, boiangiii rimin niste artizani misterioqi
gi ingrijoratori, cu atii mai cie temut cu cit sint turbuienF, sfaciaiagii,
aceasta

chigibugari gi secreli. in plus, ei manipuieazi nigte substanfe pericuioase, strici aerui, murdiresc apeje riurijor, sint mirEavi, poarti straie

oitate, au unghiiie, iala gi pdrui maculate. Pini si i:r acarenle ei

incaici orciinea sociala: mizgiiili ciin cap pini-n picioare, seamini
!'

et

gntsmesdtaniques

postiivari pentru fes

a acestora din urm

aprovizioneaoi cu
clun u aProvrzrone:

Cit despre boiar

sociali. Doar la Ven

tuturor aprovizioni
respectaF: regrupar
arie maggtore

a1.

Pre::

in secolul al XV-lea

cu nigte i'ristrioni iesin ciin cuveie infemuiur. La inceputuisecoiuiui

ai Xlii-iea, iean cie Gariancie, gramanaar, ooiig:ra: care precid ia

Touiouse. apoi ia Pans. a ccmpiialar. )tcionana-. in care-i ciescrie
cu urnoi oe acegti boiangii cu ungiriiie rricrare. disoret_uifi

ie femeiie
rmmoase; ara;a cie cazui cinc posedi puns cu monecie lisunitoare
gi care au reutare iegati, anevote igi :o: gisi o sorie:
Bo:angiii

cie postavtrr:.

vopses.

fl: saranE. rezedi

si

coaii

cie

orage Dolangru apa:

La Florenfa,

bun5oa

sint exciugi ciin viari

cireptui si se organ::
de arte cie Calimaia

mordantis; asffel in
a

inova sau a se asog.

cieschise cu

Dostiva

ungiriile piciate, ,rnii in cuioare rosie, aiti:

ceie din urm5,, o ciai.

in g:albena. aifli in neagia. $i ciur acesi moijr-iemeije trumoase

ii ciisorefuiesc, atari de cazui cinc ii accepti. pentru canii ior{,.

dmea lor cu aoevdra

nuc.

iati ie

ce au

Anumili boiangii, inrr-acievii, po: iace a'eri. Dal ei vor rdmine

mereu nisre aitizam, ciisoreguiti cie ciasa negusroriior, ia care nu
vor avea niciociati acces. Pentr.: icieoiogia meiievaii, acestea sint
cioud iumi ciiferite, strict compartimentare. Ariizanii muncesc cu
bragul ior, nu gi negustorii care, in toate orageie

in oragele inciustriei textiie

214

deoammiiderind,

-,

muit
cauti in moci constant si se distingi

cu atii mai

a]efuri aprei
Aceasti comirnitate
care se

alffel decit o

viafi

fo.

cu 1382, dupd cicier,

nirea la conducerea
reseie

negustorilor :

Din toate acesri

Brindisi, Trani), spa:

rr
rii

(ailains' b esoigneors

e o turnanti

de oarnenii
de oamenii de rind, de nevoiaEi 9i

:buie situati

etgensmeschantques).Deundeqidisoretulconstantainegustoriior
itori 9i boiangii' Dar 9i indelungata dependenla
postivari Pentru les
spileri (pigmmtaii)' care ii
a acestora din urmi.f*t
r), ia iei
colorantl
aprovizioneazi cu cirogun 9i materii
pictori' pe medici':i chiar,le oucitan'
cum ii aprovizion eazd'9e

nzimeraporrcum inainte
'atd qi, o datd

io parte din

o":ITi:

Y'y:"

Citciespreboiangrldcestoraievinegreus6sericiiceinierariria
vopsitoriei occi'cientaie 9i sursa a
Doar ia lleneiia, "capitala"

are.

ni misterioqi

sociaii.

(i, staciaiagii,

ruturor aproviziondrilcr

tanle pericupoartd straie

respec|.afi: regnroali intr-un corpus

acarenle ei

re, seamdnd
ilrl secolu-lul
are precii ia
:

are-i descne
.!i i.e leme:.ie

rdsunitoare

ue iogie, aifii
eile rnrmoase

rrr baniilc'r{.
i

vorrimine

cie

-=mt

orofesionigti' ei formeazdun

rtenaggiore{.?:efuiinieniaiureatmai?u!inorobabiliaNtirn'cerg
axact hvers; n anur''tre
ln secoiui ai XV-ieai, :uc'rriie se rrtimpii
rrage

boiangii aoa4in cniar ciasei

cie

artizani ceier mai

"O:t-"i:"^

municipai e prxizeazi cd acesaa

La Florenta, bundoard, ccnstituf;iie
la obiigaeiie oubiicej;.i ci nu.lu
sint exclugl din viala poiitici si.je
"corcoraiie"' fi iecrnd;n intreg;ne
dreptui sd se organrzeze:nc-o
:urmzeazd';cPseie it
a.e)rrrde Ceiimaia' :are le ci ie 'ucru ;i 'e

morcianli$;asteirrctsintiipsiliceori'ceiibertate'ieahtrepr"nce'
:ontliceie
De uncie agrtada ior Termanenti'
a

oa sl coara oe

;i a luturol tncieminani:" ::tinii

inova sau

a se

ascia'

9i

ceschisecupostivariisicuaifmeseriagiarn]uslei.text.rie;i.in
ceiedinurmd,o'i'atdcu:nareare'zoltda;ionoi-lordinL3l844'aituila
crearea unul drfs di
,l,inea lor cu aoevirat insureciionaii 9i
.Tintar
ciecenijior.
apretorii gi lesatoriil reciamat de-a lungul

;;"
;;

aieture

comr:nitate mgiobinci r:etlnti mrnui.ssimi

:"

l':.u""u.d:

acestea stnt

aittel.]ecitovialifoarteSc.urte,dattirndcivafisuprimatiincepind
reve*rr, ciupa cicierea guvernului revolu!io'''tt.1 cionrpi-\ot 9i urtecorporalii reprezentind
nirea la conciucerea cetilii a vechilor

muncesc cu

resele negustorilor bogeF 9i ale

r, la care nu

titmaimuit
i se distingi

bancherilod'

Dintoateacestemotive'inanumiteoraqeitaliene(Saierno'

S.in;i,

din Languedoc ai ProTrani), spaniole (Sevilla' Saragosa)'

-/
21s

'

.e

l,_

vence (Montpellier, Avignon), meseria de boiangiu a remas timp

indelungat o indeleEricire a artizaniior e\Tei, care la dispreful ce-l

Faptele de lexi.

susciti activitatea in cauzi adaugi pronria lor marginalizare sociali gi religioasi*. Aceastd situalie se resiseste la Praga in secolul

sau disprefuitoar,
lndeiungat,

aI XVII-lea, precumgi in farile Islamuiui, unde vopsitoria constituie

intilni mai re.

infector - prove:
se va

d.iscriminiri socioprofesionale s-a ggefat, probabil, o

iciee mai veche, contorrn cireia ioate acuvitdlile in reiatie cu firul
Pd aceste

acoperi, a rropsi"
neaza nu pe Irlsi.-

fesut, stoia sau imbricamtntea ar fi rezen'ate in esenti femeiior{..

Pentru birbatii din F'ul Mediu, mocieiu- E'e!torcincl ciupa expuicie

cievaiorizarea actir-itEiiic: arrizane iesaie ie rexriie. in ciomeniui

vo'irseieioi. c raciiiie atesiate in epoca :aroiingiani voia ca cioar
ferneiie - rrln insi.sl naruia iol impure sl intr-o misuld oarecare

vriiitoare

si stie

a rese eficrent; barbari: rrec cirept

rnabiii sau ca

aoucatorr oe gniruor: ir, ceea ce privesre resurui. Pe ia 75C, \iitc

siinrului Ciaran, episccn iriandez drn se:ciu. ai \.i-iea, ne Dovesieste curri, pe :inc era copii, maici-sa ii cdcea arara ciin casa cri cie
cite ori rebuia sd teasi o srofi sau c ha:.ni; prezenia bdiaiu.iui in
pieajma ei a: fi putu: aitera sau srrica vo:seaua, oai firni ca voDsitul consiituie aiacerea femeii, si cioar a femeii{!. o traciitie aseminiioare se regisegte inca in Arrica neaggd in care vopsitul este acieseori

o activitate ieminini: birbatii nu au ce se amesteca. )oar ci in

cazul dat nu ei au recutalia cje a altera \ropseaua, ci insegi femeiie
atunci cind au cicluil.

care

simboiul

iucmiui feminin ciupi Ciciere. Nu-i excius ca in cazulacestei socieia!: mal mul: sau mai culin misogine, care rrecje uneori in femeie o
fiinia iruerioari si pericuioasi. acesi mociel si fi contribuit ia

curdti cuveli

mult prea peiora

inficerc nu mai se:
corupe: iat oariiputuros. bcinar',

in iaii.na ciasici nu

exprimi icieea cie

1nfli a sutletulul
mdiestrie apropii:
aie termenuiui r:
care ocmneste

ii

prezenia cuveio:
cieruieazi aici, toa
acest ioc o antica;:

Aceasti evoiur

activitifiior de vi
cuvintul infecturr
a

desemna in acelas
tton, e atestatd

in s
specializeazd,,ir. s
276

ooua cuvlnte Pen:

Ambeie supravier:

o ocupalie prea pulin valorizanti, acieseori lisata pe seama

erreilor+7 sau a minoritifilor indigene.

zarea ciin Paraciisui rerestru este unui pregnan:: este insusi

fafi

dmas timP
r disrrelui ce-i

:ginalizare soraga in secolui

:oria constituie

ati

pe seama

iat, probabii, o

Mizele lexicului
Fapte!.edeiexiccontirmiin,arteaceastdprivireneinciezdioare
t
-. .,
*11
euroPene
dispreluitoare
sau
Pe care societdfile
1"lt:o'existd
in latina clasici'
incielungat, fald <ie areseria ie aoiangiu'
profesii: inctor $infbctor.
ioua cuilnte pentra desenrnarea acestei

Ambeiesuprar,'ietuiesciniatinaneoierialX'ciiarciacdceidinurma
se.zaintilnimaiiardecitprj.mui':nrr-a<ievar,<ie.aiung,rlsecoieior,

iiruI
:n!iiemeiiod.
relali'e cu

rci

dupd expui-

nsusi simboiui

il acesiei soci.erori t't iemeie o

i connibuit

ia

:. in iomeniui
d voia ca cioar
iisura oarecere
,t inabrii sau ca

?e ia 160, 'iiia
-iea, ne Poves.lin casa ori d.e
rta b;iiaruiui in
:tlrnd. ca voPslrdrfie asemana-

ul este adeseori
:ca. Doar

ci in

i insegi temeile

217

Vocabularui

adjectivul infect, ale cirui cele mai vechi menliuni par si dateze de
la inceputul secolului

nomiiie sociale gi
de valori antice gi

al XIV-lea, acesta califici la inceput tot ce

are un miros sau un gust mirgav, apoi capitd sensul de putrescent, gi in ceie din

care se crede ca ar

urmi de dlundtorst.

Insugi verbul teindre nu a scdpat neatins. Deja in latina ciasici

prim-plan inrudirea dintre fingere (a vopsi),fngne (a

giefui, a scuipta, a crea) gi pingere (a picia)5r. in cazul PirinFlor
Bisericii folosirea lui tingere intr-un sens litursic face din acesta un
verb vaiorizant gi valorizat: ei ciesemneazi aciiunea de scufunoare
ln apeie botezului gi, prin extindere, acliunea botezuiuiss, Dar
incepind cu epoca feudaii, cuoiul tingere/fingerg incepe si capete
era scoasi in

pe de o parte,

gi

neindoielnic,

ac

regulamentare or:
zeazd.,cu o minutgi etaoeie acesteia

orarul muncii,loc
gi cie ucenici, ciur.

semnificatie negativ d:.fingerenui:rseamni cioar a crea sau a ;ierui

cuiorile gi stofeie'

cu miestrie- ciar si a farcia, a scorni, a minf; rar nngere, probabii

gragie atracliei fonice, capdii aceeasi semnificatie: a maciria, a

zise, mordaniii ca

vizionare in cazur

disimula. a lriga. Aceastd inruciire ciintre ceie cioui verbe se

regi.segte in rance:i: ie ia teintirela.fe:narcciisianta este mici s: se

oe meseru sau cu

piaseazi sub semnul frauciei gi ai minciunil. Cronicarii Cin secoieie

frecvente in aces:

ai Xl\,'-iea gi al X\-iea foiosesc astfei expresia teinart sc couieur a

propos ie cinerra care simui eazd., care mrnte. care-si ciisimuieazi

meserii aie incius:

rntengiiie sau care-si sciumba pirereat. Asii,zi spLrnem "tourner

in mod cert, tc

In Frania, caieieie

ie iucuri. Doa:

sa

hroarsi; :a 9l

numeroase si m;
meseri:, ca gi. cui

asemenea jocuri cie cuvinte sint mai

aproape ai activr;

Jesrc'. Asemeni haine: sau opiniei, cuicarea poarE f:

CUlrInfUj, Se Orslmulez7a, 3a fela SaU evaoeaza.
a

..

in limbiie germanice,

ciificiie. Cu roaie acesrea, in engiezi, omonimia ciinrre tc tiue

vopsi) si to

riie (a

murir

ciai leciura interc

ita

exfremi divrza.
in aceiagi timp si
o

cioud verbe De care ortografia ie conJundi

XV[i-iea

si fi desciris in cimpui
semantic ai primuiui rugie perspective aiarmanre, aproape mortifere. in timp ce cupiul francez.teindre/.feindre igi afli ecirivalentul
in cupiui englez to dye (a vopsi)/ to iie (a minti). O ciati tn pius,
vopseaua minte, trigeazi 9i ingali.
acieseon pina in secoiui ai

Dare

cea care constd.

in.

care nu este astfe.

calificati in secoi:
en peinture'
-, f ,

218

l-

saie terestre, ci imbricat ln gloria divind: "fa1a Lui a

st'iiucit

ca

soarele, gi hainele i s-au ficut albe ca neaua"61. Boiangiii au vrut sd

vadi in aceasti mutafie a culorilor

o justificare a

di

mai multe stc

explici feiul in ca
cifici. Dupi ce i-:
tirgugoarele din i
acest timp,Iisus.

activitigii ior gi
s-au plasat adeseori sub protectia sau sub patronajul lui Christ ai
Schimbirii la Fati. Nici micar nu au a$teptat ca aceastd sirbitoare
si fie inciu sd,,in1,457,in rindul si.rbitoriior universale ale Bisericii

regaseasca Dann:

romane pentru a o ceiebra: inceplnd cu mijiocui secoluiui ai XIIIJea,

intoarce acasd.

ei comandi retabie sau vitraiii cu scene aie iui Christ scirimbat ia

galbeni, in functi

fati, imbricai in alb, cu fala pictati in galben6?.

Altminteri, mecenatui boiangiilor nu se iimiteazi ia aceasti
imagine giorioasi a iui Ciuist. Uneor:. ei ciecid si-i aciuci in scend
pe micului iisus, aga cur. apare infr-un episoci ciin evaneheiiiie
apocrife ce reiateazi copiiiria Mintuitoruiui: ucenicia iui ia un

stofeie sint vopsi

Atunci le scufunc.

boiangiu din Tiberiacia. Chiar ciaci este transmis de nrsie iexte

dotati cu culoare.

necanonice, acest episoci este pe inteiesul ior si mai usor cie repre-

In uneie versi
in cuvi pentru a

zeniai in comparape cu scena Schimbaril la Fati gi se qrefeazi

ciirec: pe orofesia lor.
-A,ceasti istorie ne-a Darverul in ma: multe versiun: iatine si

E-

Cade pradi une:

pe Iisus. se decia;
te

nelinigti, stipin

altele, miracoiui

se graDesc sa-I la

araire sl armenesi aie Copiliriei. ir. :,ius, acesie ciiverse versiuru

Fiulsiu.Oatreia
ci iisus nu a intia

au dar nastere. incepind cu secoiul ai )l[-iea, une: iconoglafii asre:-

Ofici.na boiangiu

nute pe ceie mai variate suDorfuri: min:aiurl brneingeies, ciar si

rritraiii, re:abie, caide cie ceramicd53. in ciuda unor varianie uneori

pitruncie pe furi.s
ruia si printr-un

imnortante, texteie iatine si vernacuiare. in parte inedire, articuieazi reiatarea uceruciei lui Iisus ia boiansiui iin Tiberiada in rurul

cuvd stofeie Si v
diferite. Dar ei is-

aceleiagi trame. O voi rezuma mai jos ciupd citeva versiuni iatrne

cea mai temeinic.

cieja pubiicate, precum gi dupd versiuniie in Vuigata

intr-o alti versiu;

vizite a mamei s.
care u cere sa rer
tudinea fiului si.

vemacuiare (in speciai

an gi o-n ormanci e),

iisus, in virsti de gapte sau opt ani,

nn

int'i

ostenire

a e'"'an

gheiiii or

inci inediten.

ca ucenic ia un

boiangiu

ciin Tiberiacia. Patronul siu, numit cind Israei, cind Saiem, ii arati
cuvele cu vopsea gi-l invali particuiarititile fiecarei culori. Apoi ii

z?2

-Ydi

strilucit ca
ii au vrutsd
vititii lor 9i
ui Christ ai

mai muite stote somptuoase aduse cie patricienii bogafi 9i-i

explicd feiui in care iiece stofd trebuie vopsiii cu o cuioare specificd. Dupd ce i-a increciin;at aceastd muncd, megterui pleacd in
frgugoareie din imprejurimi pentru o colectd de noi lesdtun. tn

saroatoare

timp, Iisus, uitinci sfaturile boiangiului gi gribindu-se sd-gi

regdseascd pdrinfii, scuiuncii toate stofeie in aceeasi cuvd :i se
i:rtoarce acasi. Era o cu.zd. cu cuioare aibastrd (sau neagrd, sau
gaibend, in firnc;ie (ie -zersrune). Cino se intoarce'ooiangrui, :oate
stofeie sint vopsite unifonn in aibastr'.r isau negru, sau gaiben).
Cacie pracii unei iurii','iciente. aieargd la llaria 9i iosif, il ceartd
pe iisus, se ieciard ruinar si dezonorai. .\tunci iisus ii spune: '\iu
:e neiinir.ti, stdoine, :u :.i','or:ecia;iecarer stoie cuioarea cuvenjid.".
-\tunci le scrruncid ce ioare rr crvd 9i ie sccate, irna cite una, iecare

aie tsisericii
ri al

)ff-lea,

sci'rimbat la

ia aceastd

lca in scena

'zangheiiiie
ia iui la un
nigte texte

;r cie iepre;e grefeazi

mi .afine

;i

acest

ciotatd cu cuioarea ,.iorita.

in uneie versiuni, Iisus nici ru are ne'zoie sd scuiuncie stoieie

in cuvd rentra a ie reda :uioriie pe care ar :i ;rebuit sd ie aiba. in
titeie, niracciu.i se intimoii in iaia ':ne: :ruitimi'ie.:urlosi, :are
;e grdbesc sa-i iaude :e lumnezeu ;i s6:-ecunoasci ln iisus ce

/angheLiiior

Fiui sdu. O a reia categcie, probabii pnntre ceie inai vechi, ar-r^n.i

'se

cd

versiuni

iisus nu a ;ntrat la boian$.u ca ucenic, ci ca un ade.rdrat *qnaDan.

dar gi
ante uneori
iite. articu-

afld eidturi ,le casa ;drintilor siii: lisus

pdfruncie pe iung, insoni J.e iovardgii sdi oe joaci, in buricui acestuia gi prinfr-un soi tie giumd proastd scuiuncid intr-o sinerrrd
cuvd stofeie ;i vesminteie ce aEteotau sd fie vopsite in c'elori

jurui

diferite. Dar ei igi renard rapici gregeala gi-i conterd iiecarei store

siuni latine
ci inediten.
rnboiangiu
.em, ii arati
lori. Apoiii

temeinici gi mai frumoasd culoare cu outinfd. in stirgit,

infr-o alti versiune, iisus comite riapta rea in cursul unei simpie
vizite a mamei sale ia boiangiui ,lin Tiberiada, llaria fiinc cea
care ii cere sd repare prostia comisi, ca gi cum deja cunogtea aptitudinea fiului sdu pentru miracole.

grarii agter:eies,

ada in

Cficina boiangiuiui

-.e

!v

cea mai

?J3

Oricare ar fi versiunea cercetati, acest episod ia boiangiul din

Tiberiada nu diferi citugi de pulin de alte miracole infipfuite de

Iisus in timpul primei copilirii, ci ar fi vorba de fuga in Egipt,

ci

s-ar referi ia revenirea sa in Nazareth6s. Evangheliile canonice

nu sufli un cuvint, in schimb evangheliile apocrife sint cit

se

Ico

poate

prolixe vis-i-r.is de'acest.subiect. in cazul acestora din urmd,

se pune probiema de a umple goiuriie primelor, cie a satisface
curiozitatea credinciogilor gi a frapa spiriteie prin intermediul
unor nirabiiia.Doarci acieseori anecciota invinge paraboia, astfei
incit'este dificil si extragem din aceste povestioare o invitituri
pastorali sau teoiogic5. De uncie si exciuderea ior precoce ciin
de

corpusui canonic si neincrecierea exrremd cu care Pirintii Bisericii

ie-au rrrivi: ciintotcieauna.
Ar f: posibile mai muite giose penru a expjica sensuj istoriei

iui Iisus ia boianeiui din Tiberiacia. Torugi, pentru coiangiii din

Errul \{sdiu, esendaiui consii in a amrna ci. in copiiina sa. jvlintuiiorui a frecventai oficina unuia ciintre nreciecesorii lo; inciepirtafi,
Je uncie s: imensa iericire ce se revarsi asupra tuturor cejor care
practici aceasti meserie, pe nedrep: ciepreciaii: ea i-a permis
ccpiiuiu: iisus si;aci miraccieto.

Asemeni tufuro:

a devenit astfel tre'

imaginiie datind <ie
scrise tncepind cu st

mic grur de migei

si-i

alteau obiceiul

Daliia, Saul, Ganeic

intr-adevir, \'r(
culorile saie. sau ma
dintre rogu :t
ai aminciurora gi car:
cie caie

ne simbolicd nu cio:
amestec ai rogului

nostru

ri

altminter;

noscut sensibilititil
necati si saturati

aa

a rpocrrlet, a mrrlc:
mereu mai multrogi
cl om contra, pteztn'.

Infernuiui, care

ari