Sunteți pe pagina 1din 11

ANTREPRENORIATUL SOCIAL I ROLUL SU N DEZVOLTAREA

SOCIAL
Elisabeta Loredana ORHEI *
Abstract
ncepnd cu ianuarie 2007 Romnia a p
truns n spa
iul european ca membru cu drepturi depline al Uniunii
Europene, un scop ce se dorea de mult atins. Aderarea a marcat atingerea unui nivel satisf
c
tor al dezvolt
rii economice

i sociale, care spermitcet


enilor romni sbeneficieze de avantajele cet
eniei europene. Eforturile de a ajunge la
nivelul dorit de dezvoltare s-au canalizat n mare msurpe atingerea indicatorilor de performan
economic
i
realizarea unui cadru legislativ care ssus
inaceste eforturi. n tot acest proces, dezvoltarea societ
ii civile a fost
trecutde multe ori cu vederea de ctre organismele centrale
i locale de conducere ale Romniei.
Guvernarea autoritardin perioada comunista concentrat puterea n minile unei singure persoane, ceea ce a
diminuat ini
iativa antreprenorial
i responsabilitatea individual
. De la cderea regimului dictatorial, societatea civil
romneascparcurge pa
ii spre maturizare foarte lent fiind privatde sus
inere, att la nivel individual, ct
i societal. n

rile cu un nivel de dezvoltare ridicat, societatea civileste cea care sus


ine dezvoltarea, acopernevoile ce nu sunt
adresate de entit

ile economice sau guvernamentale


i ac
ioneazpentru un trai mai bun al individului.
Antreprenoriatul social, activitate ce implicmecanisme economice pentru rezolvarea unor probleme sociale,
este o formcontemporande dezvoltare
i sus
inere a societ

ii civile. n Romnia, conceptul este pu


in cunoscut, iar
legisla
ia nu reglementeazterminologia de antreprenoriat social, pentru a permite ntreprinderilor sociale s-
i deruleze
activitatea. mi propun ca prin aceastlucrare sprezint conceptul de antreprenoriat social, beneficiile existen
ei
ntreprinderilor sociale, situa
ia n Romnia
i efectele ce le-ar putea avea asupra cre
terii economice
i dezvolt
rii
societ
ii.
Cuvinte cheie: societate civil
, antreprenoriat social, ntreprindere social
, organiza
ie non-guvernamental, dezvoltare
economic.

1. Antreprenoriatul, for
a necesarprogresului economic
Peter Drucker afirma: Antreprenorul cautmereu schimbarea, i r
spunde
i o exploreazca
1
pe o oportunitate .
Antreprenoriatul este procesul de a ini
ia o afacere ca urmare a identific
rii de oportunit

i.
De cele mai multe ori, antreprenoriatul este dificil de ini
iat, iar o mare parte din aceste ini
iative
demarate falimenteaz
. Activit

ile antreprenoriale sunt substan


ial diferite, depinznd de tipul de
organiza
ie ini
iat
, iar antreprenoriatul n sine, poate lua diferite forme, de la proiecte individuale
pnla ini
iative de propor
ii mari, care screeze locuri de munc
. n efortul lor de a derula astfel de
activit

i, viitorii antreprenori sunt sus


inu
i n demersul lor de un num
r mare de organiza
ii agen
ii guvernamentale, incubatoare de afaceri sau chiar organiza
ii non-guvernamentale.
Antreprenoriatului are o contribu
ie semnificativn cadrul societ

ii
i n procesul de
dezvoltare, unele din beneficiile sale evidente fiind:
crearea de noi pie
e - datoritcapacit

ii creative
i a resurselor de care beneficiaz
,
antreprenorii pot veni n ntmpinarea unor nevoi noi, cu produse inovative
descoperirea de noi resurse - antreprenorii sunt de cele mai multe nemul
umi
i de
materiale sau resurse tradi
ionale
i cautsg
seascalternative pentru a-
i u
ura
activitate
i pentru a-
i mbun
t

ii performantele.

* Facultatea de tiin
e Economice, Universitatea de Vest Timi
oara, Specializarea Managementul Firmei
1

Peter Druker Innovation and entreprenuership, carte format electronic

mobilizarea capitalului de resurse - prin statutul de organizatori


i coordonatori ai
procesului de ob
inere al unui produs, antreprenorii sunt direct responsabili de buna
alocare a capitalului
i a resurselor umane. Combinarea eficienta acestora le ofer
avantaj competitiv.
introducea de noi tehnologii, industrii
i produse - inovatori
i iubitori ai riscului,
antreprenorii profitde orice ocazie pentru a transforma o oportunitate n profit.
crearea de locuri de munc- milioane de slujbe sunt create de c
tre sectorul privat,
aflndu-se in topul categoriilor de angajatori. 2
Antreprenorul reprezintde cele mai multe ori for
a necesarpentru a ajunge la progres
economic, prin inovare, investire de resurse
i dorin
a de progres prin exploatarea de noi
oportunit
i. Antreprenorul n activitatea sa creaznoi moduri de a defini problemele; el aduce
inova
ie, creativitate, ini
iativ
, ac
iune direct
i valorificarea oportunit

ilor.
2. Antreprenoriat social instrument al schimbrii sociale
Conceptul de antreprenoriat social este foarte cunoscut in SUA si tarile vest europene si este
caracterizat de c
tre Gary McPherson, Director Executiv al Centrului Canadian pentru
Antreprenoriat Social, drept combinarea esen
ei afacerilor cu cea a comunit
ii, prin
intermediul creativit
ii individuale. 3
2.1. Definirea
i trsturile antreprenoriatului social
Antreprenoriatul social este activitatea unui antreprenor social, care deruleaz
activit

i generatoare de profit pentru sus


inerea unor cauze sociale.
Noutatea conceptului consta in estomparea grani
elor dintre sectorul business
i cel social. Pe
lngorganiza
ii non-profit, antreprenoriatul social include activit

i care au ca scop ob
inerea de
profit, cum ar fi b
nci pentru dezvoltarea comunit

ii si organiza
ii ce mbina elemente specifice
sectorului business
i non-profit (de exemplu ad
posturi sociale care desf

oarcontra cost activit


i
de recalificare profesionala si oferlocuri de munc
). Antreprenorii sociali creeazvaloare social
printr-un proces continuu de inovare si de valorificare de noi oportunit

i, punnd pe primul loc


beneficiul societ

ii in detrimentul beneficiului propriu.


Pentru a sintetiza misiunea antreprenoriatului social
i de ce devine vital pentru dezvoltarea
societ

ii
i progresul economic prezint o sinteza beneficiilor pe care genereazn comunit
ile n
care
i desf

oaractivitatea:
o Cre
terea numrului de persoane angajate. Activit

ile de antreprenoriat social


creeazslujbe
i oportunit

i. n acela
i timp, se creeazoportunit

i de angajare sau training pentru


categorii defavorizate sau devin n sine leg
tura ntre pia
a muncii
i
omeri.
o Inova
ie
i crearea de noi bunuri
i servicii pentru nevoi sociale care nu sunt
adresate de societate. Ca
i n cazul antreprenoriatului, ntreprinderile sociale aplic
i dezvolt
inova
ia pentru a realiza dezvoltarea de noi bunuri
i servicii. Probleme sociale adresate cel mai
frecvent de c
tre de ntreprinderile sociale la acest moment sunt: HIV/SIDA, persoanele cu handicap
mental sau fizic, analfabetismul, abuzul de droguri etc.
o Creeazcapital social pentru a veni n ntmpinarea dezvoltrii sociale
i economice
durabile .

Murphy, P. J. (2004). A logic for entrepreneurial discovery. UMI/ProQuest Learning and Information Company
http://www.forum.leaders.ro, LEADERS FORUM 2006 Antreprenoriatul social - o solutie inovativa pentru problemele
societatii,
3

o Promoveaz echitatea social prin adresarea necesit


ilor persoanelor
dezavantajate. ntreprinderile sociale adreseazprobleme sociale
i ncearcsatingimpact
continuu
i sustenabil prin misiunea lor social
i nu prin maximizarea profitului.
o Demonstreaz un acut simal responsabilit
ii fa
de persoanele pe care le
deservesc
i pentru consecin
ele ac
iunilor ntreprinse. Pentru clegile pie
ei nu eliminautomat
procesele sociale ineficiente, antreprenorii sociali cautsse asigure cntreprinderile lor sunt
ntotdeauna, n primul rnd, n beneficiul comunit

ii. Aceasta presupune a ncerca s


-i n
eleag
, s
estimeze corect nevoile
i avantajele celor ce urmeazsbeneficieze de ac
iunile lor, ceea ce de cele
mai multe ori se traduce n strnse leg
turi cu comunit

ile pe care le servesc 4.


2.2. Antreprenorul social
Ca indivizi, antreprenorii sociali joaca rolul unor agen
i ai schimb
rii in sectorul social prin:
adoptarea unei misiuni de a crea si sus
ine valoarea social(nu numai cea privat
);
identificarea si c
utarea de noi oportunit

i pentru ndeplinirea acestei misiuni;


implicarea intr-un proces continuu de inova
ie, adaptare si nv

are;
ac
ionarea intr-o maniera ndr
znea
indiferent de resursele limitate de care dispun;
Antreprenorii sociali sunt reformatorii si cei care revolu
ioneazmediul in care tr
iesc avnd
totodato misiune sociala. Ei c
uta sa facschimb
ri sistematice si mbun
t
iri sustenabile,
concentrndu-se asupra adev
ratelor cauze ale problemelor sociale mai degrabdect sa trateze
simptom. Fundamentalpentru un antreprenor social este misiunea socialpe care
i-o asum.
Aceasta misiune este ceea ce deosebe
te un antreprenor social de un antreprenor de afaceri sau
chiar de o companie responsabilsocial. Realizarea de profit sau deservirea nevoilor consumatorilor
pot fi printre obiectivele unui antreprenor social, dar acestea sunt numai modalit

i de atingere a
scopului social, de realizarea de servicii sociale.. Dic
ionarul de Politici Sociale define
te
serviciile sociale ca fiind instrumente de realizare a unor obiective sociale, de naturredistributiv,
reprezentnd acele servicii publice care au drept scop cre
terea bunstrii sociale. Servicii sociale
definite de unii autori reprezintactivit
ile asisten
ilor sociali sau ale altor profesioni
ti care ajut
oamenii sprevindependen
a, sconsolideze rela
iile de familie
i srestabileascfunc
ionarea
5
sociala indivizilor, familiilor
i comunit
ilor ..
Acolo unde majoritatea oamenilor vad probleme, antreprenorii sociali v
d oportunit

i; n
ac
iunile lor, ace
tia nu sunt ndemna
i doar de percep
ia asupra unei nevoi sociale sau de
compasiune, ci mai degrabde viziunea de a mbun
t
i lucrurile si sunt determina
i sa punin
practica aceasta viziune. Antreprenoriatul social vine s completeze
i s sus
inactivitatea
asisten
ilor sociali.
Cercetri comparative (Bernier, Estivill & Vaadou, 1997) cuprinznd
ase

ri (Austria,
Belgia, Fran
a, Germania, Italia
i Spania) au demonstrat cn ultimul deceniu, ntreprinderile
sociale au creat 300.000 de locuri de munc
, determinnd integrarea persoanelor aflate ntr-o situa
ie
precar
, precum
i a celor cu dizabilit
i fizice, psihice
i sociale. Studiul a mai demonstrat
capacitatea inovatoare a acestora de a identifica noi nevoi, mecanisme de implicare
i participare,
forme de integrare intermediarsau permanent
, precum
i adoptarea unei abord
ri orizontale
(ocupare, s
n
tate, instruire, locuire).
Un alt studiu (GES-Funda
ia Macif, 1999), bazat pe monitorizarea a 33 de proiecte
franceze
i italiene coordonate de tineri pentru a crea noi locuri de muncprin economia social
,a
concluzionat cpe durata a doi ani, aceste proiecte au generat o medie de
ase locuri de munc
4

Jrgen Nagler - Is social entrepreneurship important for economic development policies? , University of new South
Wales, Sydney, http://www.business4good.org/
5

Parker, 1987, p. 154

permanente, de
i au beneficiat de m
surile de sprijinire a angaj
rii tinerilor, adoptate n Fran
a n
1997. Din punct de vedere calitativ, s-au putut distinge: (1) proiecte care au fost nevoite s
supravie
uiascde pe urma serviciilor pe care le-au livrat pe pia

, p
strndu-
i, n acela
i timp,
obiectivul lor social; (2) proiecte care combinau furnizarea unor asemenea servicii cu venituri
provenite din exterior
i cu efortul de integrare a angaja
ilor proprii, pentru care primeau subven
ii
din sectorul public;
i (3) proiecte angajate n activit

i dintr-o anumitzondin domeniul social, al


6
mediului
i din cel cultural
i care aveau
anse reduse de a-
i vinde serviciile.
2.3.ntreprinderea social tipologii
i caracteristici
2.3.1. Definirea ntreprinderii sociale
O defini
ie simplificata ntreprinderii sociale plaseazaceastentitate la intersec
ia
sectorului de afaceri
i sectorului non-profit tradi
ional, ntreprinderea socialprezentndu-se ca un
hibrid. Schimbarea a
tept
rilor organiza
iilor non-profit de a atinge un impact social de scarmai
larg
i n acela
i timp s
i diversifice sursele de finan
are a fost considerat ca factor major n
apari
ia hibridului non-profit, parte pentru profit, parte non-profit. La aceastintersec
ie a sectorului
de afaceri
i non-profit tradi
ional se reg
sesc ntreprinderile sociale.
n unele cazuri, n care o afacere are n misiune
i implicarea social, dacse reg
se
te
al
turi de o organiza
ie non-guvernamentalpe care so sus
infinanciar, poate fi considerat
ntreprindere social
. Totu
i, nu se calificdrept ntreprinderi sociale firmele care deruleaz
7
activit

i de responsabilitate socialcorporatist
, chiar dacsus
in financiar un ONG .
Clasificarea ntreprinderilor sociale se pot realiza dupdoucriterii principale: dup
orientarea misiunii
i dupnivelul integr
rii programului social n activitatea comercial.
8
Din punct de vedere al orient
rii misiunii existtrei categorii de ntreprinderi sociale :
1. Centrate pe misiune
ntreprinderea social este creat pentru unicul motivul de a promova misiunea
acesteia, utiliznd un model de auto-finan
are. Un exemplu de acest tip de organiza
ie l reprezint
organiza
iile care angajeazpersoane cu dizabilit

i sau institu
ii de microfinan
are.
Din punct de vedere al nivelului integr
rii programului social n activitatea comercial
,
programele sociale
i activit

ile de business sunt acela


i lucru. Organiza
iile non-guvernamentale
creeazntreprinderi sociale integrate n mod expres pentru scopuri legate de programe. Programele
sociale sunt auto-finan
ate prin activit

ile ntreprinderii
i astfel, ntreprinderea socialncadrat
func
ioneazca un program de sustenabilitate. Datoritmisiunii lor, majoritatea ntreprinderilor
sociale sunt structurate ca
i non-profituri pentru a se proteja mpotriva modific
rii misiunii, dar pot
apare ca
i organiza
ii pentru profit. Exemplu unei astfel de entit

i este prezentat n cadrul sec


iunii
urmtoare.(Asocia
ia Integra Romnia)
2. Asociatmisiunii
ntreprinderea este asociatmisiunii organiza
iei sau serviciului social de baz
. Acest tip
de organiza
ie se bazeazpe calit

i sinergie, crend valoarea socialpentru programe


i genernd
valoare economicpentru a sus
ine financiar programele sociale
i/sau cheltuielile opera
ionale.
n ceea ce prive
te nivelul integr
rii programului social n activitatea comercial
, n
acest model programele sociale se suprapun cu activit

ile generatoare de profit, de cele mai multe


ori mp
r
ind costuri
i resurse (modelul integrat). Organiza
iile creeazntreprinderi sociale ca
mecanism pentru finan
are pentru a sus
ine opera
iunile non-profitului
i activit

ile legate misiunii.


6

CIARIS - Participarea ca principiu strategic - Al treilea sector


i economia social,
http://www.ilo.org/ciaris/pages/romanian/tos/strprinc/particip/tx_princ/princp_1.htm
7
Kim Alter, Social EnterpriseTypology, Virtue Ventures LLC, April 13, 2006, http://www.virtueventures.com
8
Kim Alter, Social EnterpriseTypology, Virtue Ventures LLC, April 13, 2006, http://www.virtueventures.com

n multe cazuri, ntreprinderea socialintegratextinde sau nt


re
te misiunea organiza
iei, dndu-i
posibilitatea satingun impact social mai mare. Un exemplu ar fi organiza
ia Pentru Voi, din
Timi
oara, exemplu prezentat n sec
iunea urm
toare.
3. F
rtangen
cu misiunea
ntreprinderea socialnu este legatde misiunea organiza
iei sau este menits
ncurajeze altmisiune dect aceea de a genera venituri pentru programele lor sociale
i costuri de
operare. ntreprinderea socialpoate func
iona ntr-o industrie care nu este legatde sectorul n care
activeazorganiza
ia non-profit mam
, profitul poten
ial r
mne motiva
ia crerii sale n vederea
asigur
rii derul
rii activit

ii asocia
iei non-profit.
Modelul ntreprinderii sociale f
rtangen
cu misiunea organiza
iei corespunde unui
model extern de ntreprindere social
, din punct de vedere al nivelului integr
rii programelor sociale
n activitate generatoarea de profit. Acest model presupune corganiza
iile non-profit creeaz
ntreprinderi sociale pentru a le finan
a serviciile sociale
i/sau costurile opera
ionale. Rela
ia ntre
activit

ile generatoare de venit


i programele sociale este de sus
inere, cea dinti oferind finan
are
nelimitatorganiza
iei non-profit p
rinte. ntreprinderile sociale externe de regulnu au leg
turcu
misiunea organiza
iei, activit

ile generatoare de profit nu sunt obligate spromoveze misiunea


organiza
iei mai mult dect sgenereze venituri pentru programele sociale sau costuri de operare. O
ntreprindere socialexternvaloarea economicpentru a sus
ine crearea de valoare.
Deoarece termenul de ntreprindere socialnu este definit de lege n Romnia, nu existnici
un fel de statisticcare sofere informa
ii cu referin
la cele trei tipuri de ntreprinderi. La acest
moment, singurele categorii de entit

i care deruleazactivit

i de ordin social sunt furnizori publici


apar
innd Ministerului Muncii
i Solidarit

ii Sociale din Romnia


i organiza
ii nonguvernamentale. Datele existente pe site-ul MMSSF indica la finalul anului 2006 un num
r de 1164
de furnizori acredita
i de servicii sociale la nivelul ntregii

ri. Dintre ace


tia 742 sunt furnizori
9
priva
i
i 422 publici ..
2.3.2. Sectoare de activitate
i tipologia programelor
Organiza
iile non-guvernamentale
i ntreprinderile sociale
i deruleaz activitatea n
diverse sectoare ale societ

ii, lucrnd spre dezvoltarea acestora. Aceste institu


ii men
ionate anterior
se adreseazcel mai adesea urm
toarelor sectoare:
o Dezvoltare economic
o Conservarea mediului
o Bun
stare social
i dezvoltare a resurselor umane
o Conservarea valorilor artistice
i culturale
o Sn
tate
o Agricultur
o Educa
ie
o Copii
i tineri
o Servicii pentru vrstnici
o Democratizare
i guvernare
Pentru a atinge problemele cuprinse n sectoarele mai sus enumerate, este nevoie de
programe care sncerce sg
seascformulele cele mai bune de rezolvare a problemelor sociale.
Cteva tipologii de programe mai des ntlnite ar fi:
o Programe focalizate pe crearea de oportunit
i economice, de slujbe remunerate
corect, n diferite comunit

i
int
9

Locul i Rolul Organiza


iilor Non-guvernamentale Pe Pia
a De Servicii Sociale din Romnia, Funda
ia Pentru
Dezvoltarea Societatii Civile Mai 2007

o Programe de dezvoltare ale unei comunit


i precum
i dezvoltare rural, prin
identificarea de metode de sporire a bog

iei comunit
ii
i reducere a
omajului
o Programe de dezvoltare a unei pie
e, de facilitare de anumite bunuri
i produse unor
comunit

i marginalizate
o Programe de reducere a
omajului n rndul categoriilor sociale care sunt mai greu
angajate datoritstatutului de categorie defavorizat
o Programe de cre
tere a num
rului de microntreprinderi prin microfinan
are
o Programe pentru dezvoltare institu
ional
i organiza
ional
.
O descriere a sectoarelor de activitate
i a tipurilor de programe derulate nu ar fi complet
fro exemplificare a unor indicatori care pot m
sura impactul ntreprinderilor sociale:
Impact
Nivel salarial la un nivel de trai decent
c
tigat de muncitori cu venituri mici
Abilit

i transferabile tehnice
i func
ionale
nv

ate
Abilit

i soft dobndite
Acumulare de bog

ie

Indicatori
Numrul acestui tip de salariu (infla
ia salarial
minim
/costul vie
ii)
X, Y, Y abilit

i dobndite la locul de munc


,
aplicabile la slujbele P,Q,R,
Cre
terea func
ionalit

ii la locul de munc
Valoarea bunurilor acumulate (depozite bancare
etc.)
Cre
terea contribu
iilor la taxe datorate Totalul contribuabililor
i valoarea taxelor colectate
angaj
rii
Cre
terea prosperit

ii ntr-o comunitate Puterea de cump


rare a popula
iei respective
datoritdezvolt
rii economice
Cre
terea
siguran
ei
economice
prin Numrul imobilelor cump
rate sau construite
proprietate imobiliar
Cre
terea venitului per client
Venit net per client
Figura 1. - Exemple de indicatori ai impactului activit
ii ntreprinderilor sociale
2.4.Antreprenoriatul social
i ntreprinderile sociale n romnia
Antreprenoriatul social
i economia socialncearcsa prindcontur
i in Romnia. Astfel,
pentru ca ONG-urile au cel mai important rol n furnizarea de servicii sociale (72% din furnizorii de
servicii sociale acredita
i din Romnia sunt organiza
ii non-guvernamentale), reprezentan
ii
organiza
iilor autohtone fac lobby ca organismele in cauzsdevinindependente financiar. Astfel,
spun membrii Funda
iei pentru Dezvoltarea Societ

ii Civile, majoritatea organiza


iilor nonguvernamentale presteazservicii sociale si ar putea deveni ntreprinderi sociale care sa scoat
profit, mai ales ca cererea pe pia
a pentru acest tip de activit

i este foarte mare. Potrivit directorului


executiv al FDSC, IonuSibian, n Romnia sunt aproximativ 45.000 de organiza
ii nonguvernamentale, dar nici jumtate dintre acestea nu sunt active10.
Domeniile de activitate ale organiza
iilor non-guvernamentale din Romnia, conform
Catalogului asocia
iilor
i funda
iilor, editat de Funda
ia pentru Dezvoltarea Societ

ii Civile, sunt:
serviciile sociale, s
n
tatea, cultura, sport, mediu, afaceri, drepturile omului, educa
ie, filantropie,
cooperare interna
ionala
i religie. In mare parte organiza
iile non-profit din Romnia care asigur
servicii sociale au fost sprijinite financiar de ctre organiza
ii din str
in
tate.
Existtotu
i structuri asem
n
toare ntreprinderilor sociale, numite unit

i protejate, un
tip de SRL-uri la care cel pu
in 30% dintre angaja
i sunt persoane cu handicap. Numrul acestora
10

Gabriel Botezatu, ONG-urile vor sa devina intreprinderi sociale, www.curierulnational.ro

este nsinfim, numai 101 unit

i protejate, comparativ cu statele din Uniunea European, unde


ntreprinderile sociale produc venituri anuale de sute de milioane de euro, iar numrul angaja
ilor cu
normntreageste de ordinul sutelor de mii.
rile cele mai dezvoltate la acest capitol sunt:
Germania, cu 1.860.861 angaja
i cu normntreag
, Marea Britanie (1.622.962), Fran
a (1.214.827),
11
Italia (1.146.968), Spania (878.408)
i Olanda (769.000) .
n m
sura n care odatcu aderarea la Uniunea Europeanfinan
atorii tradi
ionali au nceput
splece din Romnia, organiza
iile non-guvernamentale sunt for
ate sse orienteze spre domenii
generatoare de venituri, devine din ce n ce mai evidentnevoia de reglementare legislatival unor
astfel de institu
ii. Potrivit legisla
iei in vigoare, ONG-urile cu activitate economicsunt scutite de
plata impozitului pe profit pentru veniturile de pana la 15.000 de euro, iar pentru veniturile care
dep

esc aceasta suma sunt pl


tite impozite de 16 la sut
. Astfel de sectoare de activitate, care pot
contribui la incluziunea social, s-au dezvoltat in mai multe

ri europene, precum Italia, Fran


a sau
Spania, guvernele acestor

ri utilizndu-le ca parte a programelor de m


suri active pe pia
a muncii

i ca instrumente ale politicii sociale, avnd ca


intpopula
ia dezavantajat
.
Deci, cu o definire clara acestui concept de economie socialce se realizeazprin
ntreprinderi sociale
i o serie de m
suri de sus
inere din partea guvernului Romniei,
antreprenoriatul social
i-ar putea aduce contribu
ia att la avu
ia na
ional
, ct
i la dezvoltarea
componentei sociale.
De
i existncincertitudini legate de legisla
ie
i terminologie, iar noi le numim generic
organiza
ii non-guvernamentale sau non-profit, n Romnia activeaz ntreprinderi sociale.
Exemplele prezentate mai jos fac parte din categoria ntreprinderilor sociale centrate pe misiune
i
sunt la acest moment modele de succes.
2.4.1.Asocia
ia Integra Romnia
Asocia
ia Integra Romnia este o organiza
ie implicatn dezvoltare socio-economic
,
nfiin
atca organiza
ie non-profit n anul 2000, avnd sediul n Oradea
i o filialn Bra
ov.
Integra Romnia este membra Integra Network, o re
ea de organiza
ii de dezvoltare socioeconomic
. Aceasta este activn Centrul
i Rs
ritul Europei, avnd birouri n Slovacia, Bulgaria,
Rusia
i Serbia
i un birou
Activit

ile Integra Romnia cautsvinn sprijinul dezvolt


rii societ

ii civile, a
democra
iei
i a economiei de pia
n Romnia
i n Estul Europei, prin urm
toarele ini
iative
Sprijinirea micilor ntreprinz
tori care doresc snceapsau sextindo micafacere,
prin cursuri, credite, consultan

i facilitarea accesului la pia

Sprijinirea grupurilor marginalizate


i defavorizate, prin oferirea de educa
ie
antreprenorialsi credite pentru demararea sau extinderea unei afaceri, contribuind astfel la
reducerea s
rciei
Promovarea principiilor etice n afaceri
i a conceptului de responsabilitate sociala
companiilor.
Activitatea Integra Romnia se bazeazn principal pe microcreditare. ncepnd cu anul
2000, Integra i-a sprijinit pe cei care nu au acces la credite pentru cprezintun grad ridicat de risc
sau nu au experien

, oferindu-le sprijinul financiar necesar. Creditele se acordprin intermediul


societ

ii de microfinan
are Integra SA, institu
ie financiarnebancar
. Oferta de credite cuprinde
urmtoarele categorii
o
Credite pentru femei n stare de dificultate,
o
Credite Micro, pentru mici ntreprinz
tori din zona urbancare doresc snceapsau
sextindo afacere
i Credite Micro Plus, credite pentru afaceri mici se acordnumai persoanelor
11

Afacerea de un euro pe zi, www.gandul.ro

juridice din zona urban


. Acestea se pot ncadra n una din doucategorii: afacere existentsau +
nceput
o
Creditul Rural acordat persoanelor din zone rurale care vor snceapsau sextind
o afacere n agricultursau n alte domenii (comer
, servicii, micproduc
ie), precum
i persoane
din zona urbancare au o afacere n agricultur
,
i Creditul Rural Plus avnd ca beneficiari
persoane din zone rurale care vor sextindo afacere n agricultursau n alte domenii (comer
,
servicii, micproduc
ie), precum
i persoane din zona urbancare au o afacere n agricultur
.
Activitatea de creditare poate fi completatde serviciul de consultan
al organiza
iei. Prin
cursuri cu subiecte precum: ntocmirea unui plan de afacere, marketing, publicitate, analiz
financiar
, analiza riscurilor.
Acces este cel mai nou program al Asocia
iei
i a fost ini
iat tot pentru a reduce excluziunea
social
i economic
i a completa gama de servicii pe care le-o oferclien
ilor s
i. Prin acest
program, se oferclien
ilor noi pie
e de desfacere
i canale de distribu
ie pentru produsele lor,
posibilit

i de network
i cooperare cu al
i ntreprinz
tori, acces la informa
ii
i cuno
tin
e
folositoare n domeniile n care activeaz
, totul pentru a le cre
te eficien
a
i productivitatea.
Magazinul Ten Senses, deschis n centrul Bra
ovului pe str. Diaconu Coresi nr.5, reprezintunul
dintre pa
ii concre
i f
cu
i n atingerea obiectivelor amintite.
O scurtprivire asupra cifrelor legate de activitatea Integra Romnia n cei
ase ani de
activitate vine ca un motiv de bucurie, care sdovedeascfaptul cntreprinderile sociale ar putea
activa cu succes n Romnia.
Date statistice (Iunie 2000 - Decembrie 2006)
Cursuri
Num
r de persoane instruite
1,667
Num
r de ore de consultanta
12,333
Impact
Num
r de afaceri nou create
182
Num
r de afaceri existente sprijinite
356
Num
r de locuri de munca create si sus
inute
2,934
Num
r de persoane (membri ai familiilor) beneficiare ale programelor
8,565
Clien
i care prezintun anumit grad de risc
69%
Creditare
Num
r de mprumuturi acordate
881
Suma acordata in total
$1.812.410
Num
r de mprumuturi prescrise
27
Suma totala prescrisa
$12.336,83
Figura 2 Date statistice (Iunie 2000 - Decembrie 2006) Asocia
ia Integra, www.integra.ro
2.4.2.Funda
ia Pentru Voi"
Este o organiza
ie non-guvernamental
, care oferservicii pe baze comunitare persoanelor
cu dizabilit

i intelectuale n parteneriat cu Prim


ria Timi
oara. Misiunea organiza
iei este de
promovarea unei politici sociale bazate pe respectarea drepturilor omului, a Regulilor Standard ale
ONU privind egalizarea
anselor pentru persoanele cu dizabilit
i. Misiunea este mp
rt
itde
membrii funda
iei, este reg
sitn diversele componente ale sistemului organiza
iei, fiind un caz de
organiza
ie socialmisionar. Scopul activit

ilor derulate de Pentru Voi l reprezintcre


terea
calit

ii vie
ii pentru persoanele cu dizabilit

i intelectuale. De serviciile organiza


iei beneficiaz140
de persoane adulte cu dizabilit

i intelectuale si familiile lor


8

n cadrul organiza
iei Pentru voi persoanele cu dizabilit

i au
anse de reconversie
profesional
, dar
i de includere socialpentru activit
ile
i serviciile prezentate n continuare
Ateliere
o Atelier de tehnoredactare si multiplicare. Se desf

oaractivit

i in special in domeniul
tipriturilor se produc bro
uri si reviste.
o Croitorie-artizanat. A rezultat din comasarea a doua ateliere cu profil similar .
o Atelier de ambalaje. Activitatea sa se bazeazpe cele doua contracte pe termen lung
ncheiate de Pentru Voi, unul cu o firma de ambalaje si unul cu o tipografie.
o Atelierul administrativ. Este un atelier nou care grupeazbeneficiarii cu abilita
i fizice
mai bune. Activitatea se compune din mici lucr
ri de ntre
inere
i repara
ii necesare in
centru, activit

ii de transport, precum si activit

i preluate de la atelierul de ambalaje.


o Grdinrit. Cei 12 beneficiari care lucreazaici continufertilizarea ecologica cu gunoi de
grajd; se are in vedere instruirea permanenta a beneficiarilor, astfel nct sfie familiariza
i
cu cat mai multe aspecte ale muncii in gradin
.
o Brutrie
Atelierele func
ioneazpe baze economice , avnd ncasri din vnzarea produselor
manufacturate sau a serviciilor prestate, in ideea cre
terii capacit

ii de autofinan
are. Cheltuielile
constau din materialele si echipamentele necesare activit

ilor. Recompensele pentru cei ce lucreaz


in ateliere constau in ie
iri la cofet
rie, Mc Donalds, cinema, muzee etc.
Angajare in munc
n anul 2005, 21 de beneficiari ai serviciului de angajare in munca sprijinita au avut locuri
de munca obi
nuite sau protejate. Modalitatea de ncadrare este diferita. Astfel unii dintre beneficiari
au fost ncadra
i pe o perioada nedeterminat
, cu carte de munca sau pe baza de contract, al
ii pe o
perioada de prob
DINA (Dezinstitu
ionalizare, Integrare, Normalizare, Acum) si DINU
(Dezinstitu
ionalizare, Integrare, Normalizare, Urgent) DINA si DINU sunt servicii pe baze
comunitare, de tip locuin
protejat
, care ofercondi
ii de via
normale pentru persoane cu
dizabilit

i intelectuale, dar si cu posibilit

i de dezvoltare si integrare sociala.

Figura 3- Domenii de activitatea beneficiarilor


Pentru Voi

Figura 4- Reparti
ia beneficiarilor Pentru Voi
pe servicii

Funda
ia Pentru Voi devine un al doilea exemplu de ntreprindere socialde succes, dat fiind
num
rul mare de activit
i pe care le deruleaz
i a unui num
r destul de beneficiari n comunitate
din Timi
oara

3. Concluzii
Antreprenoriatul social aduce societ

ii o serie de beneficii. Aceste beneficii pot fi


extinse
i la nivelul Romniei, de
i ntreprinderile sociale sunt ncla nceput de drum. n continuare
voi prezenta principalele avantaje pe care antreprenoriatul social
i ntreprinderile sociale le-ar
aduce societ

ii romne
ti
n primul rnd, ncurajeaz activitatea de antreprenoriat n rndul categoriilor
defavorizate prin microcreditare , inclusiv la nivel rural. Potrivit unui studiu al B
ncii Mondiale,
peste 46% din romni tr
iau, n 2005, n zone rurale, n cre
tere fa
de nivelul din 1990, de 45,7%.
Propor
ia este mult mai ridicatdect media nregistratn statele cu venituri medii spre ridicate (n
care se ncadreaz
i Romnia)
i similarcu cea din

ri precum Gambia, Camerun, Angola sau


Jamaica. Ponderea popula
iei din zone rurale din Romnia este una dintre cele mai ridicate din
regiune est-european
, peste cea din Bulgaria (30%), Ungaria (33,7%) sau Polonia (37,9%), dar sub
media din Slovenia (49%)
i Moldova (53,3%) 12.
Dezvoltarea microcredit
rii
i a form
rii de microntreprinderi, cu prec
dere la nivel
rural ar contribui la reducerea migr
rii for
ei de muncn

ri str
ine la nivel rural
i ar reduce
impactul social negativ pe care aceast migrare o are asupra societ

ii romne
ti. n plus,
ntreprinderile sociale angajeazspeciali
ti, din domenii diverse de activitate. Aceasta ar contribui la
reducerea num
rul de absolven
i care ajung s
i desf

oare activitatea ntr-un alt domeniu dect cel


de specialitate
i ar crea oportunit

i de angajare pentru cei care au trecut de o vrstla care


i pot
g
si mai u
or un loc de munc, expertiza lor fiind utilunor astfel de organiza
ii.
n al doilea rnd, ntreprinderile sociale activeazpe lngsau n interiorul unei
organiza
ii non-guvernamentale, n care voluntarii se aflla baza activit

ii. Pentru mul


i studen
i
voluntariatul reprezintun proces de nv

are complementar activit

ii academice, organiza
iile nonguvernamentale sunt ncconsiderare un loc de nv
are
i de deprindere a unor abilit

ilor soft.
Deoarece doar 6% din popula
ia Romniei apar
ine unei organiza
ii non-guvernamentale
i doar 8%
dintre romani au f
cut vreodatvoluntariat 13, componenta financiara derul
rii de activitate ntr-o
ntreprindere socialva putea motiva ntr-o anumitm
suractivitatea de voluntariat. Apari
ia
componentei antreprenoriale n cadrul organiza
iilor non-guvernamentale va oferi mai multe
posibilit

i de nv

are, i va introduce pe studen


ii nv

cei n lumea antreprenoriatului ncde pe


parcursul vie
ii academice.
Aducerea n discu
ie a antreprenoriatului social
i a importan
ei acestuia pentru
organiza
iile non-guvernamentale va deveni un semnal de alarmpentru acestea. Deoarece o
ntreprindere socialpresupune un plan de afaceri
i activitatea prin mecanismele unei afaceri, OGurile vor ncerca sdevinsustenabile
i generatoare de autofinan
are. De
i diversele metode de
auto-finan
are sunt practicate in Romnia de c
tre organiza
iile non-guvernamentale (cotiza
ii, taxe
pentru servicii, vnzare de produse, utilizarea activelor intangibile si tangibile sau alte strategii de
investi
ii), ele nu sunt incluse de cele mai multe ori intr-o strategie de dezvoltare sau auto-finan
are,
practicndu-se un procedeu al finan

rii prin proiecte, o finan


are sporadic, doar pe baza succesului
unor proiecte. Atingerea sustenabilit

ii ONG-urilor va duce la cre


terea credibilit

ii n ochii multor
finan
atori, cre
terea co-finan
atorilor
i redirec
ionarea unor fonduri care au fost pnatunci alocate
de c
tre organismele de administrare locale
i centrale ca finan

ri spre alte nevoi.


Antreprenoriatul social salveaz statul de la tratarea unor probleme sociale.
Activitatea n diferite sectoare sociale presupun cuno
tin
e legate de problemele cu care se confrunt
diversele segmente ale societ

ii civile
i un grad ridicat de responsabilitate. Cei ce activeazn
12

http://www.telegrafonline.ro/1176757200/articol/24959/ponderea_populatiei_rurale_din_romania_se_compara_cu_ace
ea_a_statelor_africane.html
13
http://www.galasocietatiicivile.ro/index.php?menuid=28&detail=170

10

domeniul antreprenoriatului social


i nsu
esc aceastresponsabilitate
i devin mult mai buni
cunosc
tori ale acestor sectoare. n acest fel se salveazbani, timp
i resurse, iar problemele sunt
adresate ntr-un mod profesionist, mai eficient si eficace dect la nivel de administra
ie, fie local
,
fie central
.
Vestea mbucur
toare este cse nregistreazeforturi n sus
inerea conceptului de
ntreprindere socialn Romnia. La nivel guvernamental se fac presiuni pentru reglement
ri
legislative necesare definirii statutului
i independen
ei financiare a ntreprinderilor sociale. De
asemenea organiza
ia NESst, a lansat Competi
ia ntreprinderilor Sociale organizatmpreuncu
LEADERS Romnia
i ABN AMRO edi
ia 2007, ce are ca scop sprijinirea dezvolt
rii
ntreprinderilor sociale in Romnia. De la fondarea in Budapesta in 1997, NESsT a oferit suport
financiar
i de consultan
n afaceri la sute de ntreprinderi sociale din 40 de tari. NESsT are filiale
n Budapesta (Ungaria), Santiago (Chile), Lima (Peru)
i California (USA). Alte institu
ii care sus
in
la acest moment dezvoltarea antreprenoriatului social n Romnia sunt USAID United States
Agency for International Development; CEEtrust Central Eastern European Trust
i FDSC
Funda
ia pentru dezvoltarea societ

ii civile.
ntreprinderile sociale stau la baza activit

ii antreprenoriatului social, ce se reg


se
te la
grani
a dintre domeniul social
i al profitului. Antreprenoriatul social creeazoportunit

i
i relev
noi metode de a adresa probleme sociale n favoarea dezvolt
rii societ

ii
i a economiei. n

rile
dezvoltate acestea
i-au dovedit utilitatea
i succesul. n Romnia, con
tientizarea conceptului
ia
beneficiilor ce le aduce este la nceput. La acest moment, pentru societatea romneasclucreaz
organiza
ii non-guvernamentale, agen
ii
i furnizori publici de servicii
i ntreprinderi, dar de cele
mai multe ori separat. Crearea unei leg
turi reale ntre acestea, va da na
tere economiei sociale
i n

ara noastr.

Bibliografie
1. Peter Druker Innovation and entreprenuership, carte format electronic
2. Jrgen Nagler - Is social entrepreneurship important for economic development policies? ,
University of new South Wales, Sydney, http://www.business4good.org/
3. Murphy, P. J.-. A logic for entrepreneurial discovery,2004,. UMI/ProQuest Learning and
Information Company
4. David Bornstein, How to Change the World: Social Entrepreneurs and the Power of New Ideas,
Oxford University Press (and others)
5. Joanna Mair, Jeffrey Robinson, and Kai Hockerts, Social Entrepreneurship], Palgrave, 2006.
6. Sheila Kinkade, Christina Macy, Our Time Is Now: Young People Changing the World,
International Youth Foundation/Pearson Foundation
7. Kim Alter, Social EnterpriseTypology, Virtue Ventures LLC, April 13, 2006,
http://www.virtueventures.com
8. Jrgen Nagler - Is social entrepreneurship important for economic development policies? ,
University of new South Wales, Sydney, http://www.business4good.org/
9. Locul
i Rolul Organiza
iilor Non-guvernamentale Pe Pia
a De Servicii Sociale din Romnia,
Funda
ia Pentru Dezvoltarea Societatii Civile Mai 2007
10. www.integra.ro
11. www.pentruvoi.ro
12. www.wikipedia.com
13. www.nesst.ro
14. www.forum.leaders.ro
11