SARCI TAMU MO one soto OCTOMBRIE 2015 Nr. 34 Sfantul Dimitrie Basarabov Inu tne, pérnt, cu osdrdie sa méntut cel dupé chp; ci, lund cucee, al umat ul Hristo; i lucrand, ai invajat 84 nu se uite la trup, c&ci este trecStor, , 54 poarte gri& de suflet, de lucrul cel nemuritor, Pentru aceasta gi cu ingeri mpreund se bucuré Preacuvioase Périnte Dimitie, duhul t8u”. Sfintul Dimitrie Basarabov este sarbatorit pe 27 octombrie, S-a nd scut in satul Basarabi,la sud de Du- nire(in Bulgaria).A trait in secolul al XIQI-lea, in timpul ,imperiul vlaho-bulgar de la Témovo, inteme- iat de fratii Petru si Asan.Tubind vi- afa ascetic8, se va retrage intro pestera.Nu stim cat timp sa nevo- it in aceast& pestera si nici cind a trecut la cele vegnice, Traditia spu- ne c& inainte de a muri, s-a asezat singur intre doua lespezi de piatrs, i acoperit in mp de apele rdului, Moastele sale au rimas mult vreme sub ape,pa- ni cénd 0 copilé care patimea de 1» Daca parintii tsi m& vor scoate din apa, eu te voi ti ‘m8dui”PBrinfi vor merge la locul indicat in vis,lang& raul Lom,si vor gsi trupul neputrezit al sffntului intre dout pietre, “Moastele Cuviosului Dimitri vor fi duse gi agezate iserica din Basarabiin tradiia bisericeasca,un do- r al Térii Romanesti, al cérui nume nu este me- nfionat, a pltit o sum mare de bani pentru aducerea ‘moastelor Cuviosului Dimitrie in BucurestiDelegatia ‘nu a reugit 8 intre in acest oras.deoarece caii nu au ‘vrut s& mai mearga. in aceastt situatie, membrii dele- atic’ au hotérét s& traga la sorti,pentra a stabili dru- ‘mul pe care vor merge cu moagtele Sfantului Dimitrie. La sorfi a c&zut drumul spre Basarabi, gi astel, moa- stele au fost reasezate in biserica din Basarabi.Au stat {in aceast& biseric& pan in timpul rizboiului ruso-ture (1768-1774),cAnd generalul rus Petru Salticov,recand prin satul Basarabov.a luat moastele cu intenfia de a le ‘trimite in Rusia, fns&, la rugimintea lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoroména, precum si a mitro- politului Grigorio I al tirii Romanestile-a diruit popo- ruluiromén, Moastele au fost agezate cu cinste, in iunie 1774, in actuala catedralé patrirhalé din Bucuresti. Mentionim cd racla cu moastele |Cuviosului Dimitrie a fost sco procesiune pe strizile Bucuresti Jului de mai multe oriAstfelin 1815, Jdin porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune cap&t epidemiet de jciuma,in 1831, la cererea general Jui Paul Kiseleff, in speranta oprrit Jepidemiei de holeré si in 1827,in ti- /mpul lui Grigore Ghica, pentru plo- sie, Generalizarea cultului Cuviosu- lui Dimitrie a fost hotdrata in gedi- nfele Sfintului Sinod al Bisericii O- odoxe Roméne, dintre anti 1950- 1955, ‘Minunile Sfantului Dimitrie ‘Basarabov irintele lustin Bulimar, slyjitor Ja Catedrala patriarhal& din anul 1989, spune c&: in 1989, in urma slujbei Sfintului Maslu,un credincios pe care eu Iam vvazut de mai multe ori participénd la aceasta Sféntt Taina gi la celelaite slujbe ale Bisericii riménea into- ‘tdeauna ultimul de se inchina Si, intr-una din zile, la fel procedind, a ureat a ra- cla sfintelor moaste (dar de ce raménea ultimul s8 se ‘nchine?pentru c&i umbla cu cdrje),g-a agezat cfirjele, ca de obicei, ca s& si le poata Iua dupa rugéciune, du- pi ingenuncherea pe care o putea face el acolo in fe- Jul luigi minunea s-a intamplat: sa riicat, sa Inch nat.a coborét treptele,n-a realizat pe moment c& el de fapt igi vitase cérjele gi de-abia dupa ce a coborét De- alul Patriarhiei sa dat seama de miracolul, de minu- nea intimpleti.S-a intors inapoi plangénd gi multumi- nd cu lacrimi in ochi,lui Dumnezeu si Sfintului Dimi- trie,povestindw-i preotului de pe vremea acees. Era un arhimandrit deosebit,un preot evlavios,iubit de credi- nciosi,parintele Grichentie,care s-a retras dup Revo- lute, la pensie, la Mindstirea Secu i dansul a rimas foarte impresionat, desi mai vizuse gi alte minuni pe- trecute Ia racla Cuviosului Dimitrie cel Nou.” Parintele Dimitrie Irimia povesteste: Un caz. care ‘m-a impresionat a fost acela al unei doamne ce avea {in jur de 40 de ani care,efectiy, a fost revoltatd asupracelor din familia ei pentru c& vencau gi stitcau la Sf3- ntul Dimitri foarte multe ore in sir, in ploaie, in frig. De aceca, a venit cu génd vraijmas la racla Cuviosului Dimitrie, Ea nu concepea, nu putea intelege, gi a venit cu acest génd de rizbunare impotriva Sfantului si cu.o mand a zgariat cu unghiile moastele Sfintului Dimitri- © in locul unde ele sunt descoperite spre a fi strutate de eredinciosi.Céind a vent la mine,mi-a spus,ascunza- nd fapta sa: ,Parinte, am fost la tofi doctor; am 0 bo- ald foarte rar& imi curge singe din buricele degetclor”. Tam facut dezlegari,apoi s-a mai linitit;era foarte agi- tati.I-am explicat c& trebuie s& se spovedeasca.si find Post,gi atunci mi-a spus:,Eu numai cu o mani am zg- riat acolo, dar imi curge singe din amandoua mAinile. ‘Apoi, a venit cineva din familie gi mi-a spus 8 s-a vi- ‘ndecat.De atunci nu am mai vizut-o.dar acest caz.a fo- st unul deoscbit din céte am vazut si auzit.” Cu timpul, Sfintul Dimitrie Basaraboy devine ocro- titorul Bucurestilor. Este proclamat oficial ocrotitorul corasului Bucuresti de cdtre mitropolitul Filaret al I-le- a (1792-1793), Generalizarea cultului sau s-a ficut in nul 1955, end, la propunerea patriarhului Justinian Marina,Sféintul Sinod a proclamat generalizarea cinst- rii sale in intreaga Biserica. Pr. Cristian Popi DESPRE {NCEPUTUL ACTUALEI NOASTRE BISERICI In anul 1895 se face licitatia de construire si se ince- pe zidirea actualei noastre biserici. Se construieste din propriu capital, insuménd 10.000 florinti. Pe timpul a- cela domnitor era imparatul Francz losef 1, Mitropolit fost Miron Roménul (cn resedinta Ia Sibiu), episcop diecezan a fost loan Mefianu din Arad, protoprezbiter a fost Paul Miulescu din Banat Comlos.paroh cra Liu- ba Nestorovici. Pe timpul acela Comitetul Parohial a fost format din:pr.Liuba Nestoroviei(pregedinte),Pa- Yel Milos,Toma Petrovici,Alexandru Lapidat, Petra Mois, Alexa Condan Trifu Folean,[acob Pancaricean, George Oalt, Maxim Raicu,Nicolae Milog, Ioan Jivoin Lazir Rotariu. Epitropi au fost Ignea Milos gi Petru los, iar ersnie ot Lani oar, toda CATE CEVA DESPRE CIMITIR. Incepand din anul 1925 se deschide noul ménesc(cel actual), care a inceput de la si pe linga holde,catre cimitiral vechi. smorméntarile se fac la rind, cu aceea c& dact se ‘rea, se poate cumpéra inc un foc, Prefal unui loc se stabileste la 100 dinari.Adulfii se vor ingropa la rand, iar copiti pana 1a 7 ani in rind separat, Kinga rindul ~ celor adulfi.Mai apoi se hotiriste cl o familie s& poat s& aiba cel mult cinci locuri si s& nu se m&i pliteasc& locul. ANUL XX Nr.34_ OCTOMBRIE 2015 URSENI - SCURT ISTORIC Prima atestare documentara a localit€ii provine din anul 1403. ooo Harta oficialé a Banatului din 1761 indic& Medve- sul ca fiind un sat compus din locuitori ,new rmen care,in limbajul oficial al timpului pe ortodocsi,fie ei romfni sau sfrbi.Caracterul si ori- ginea romaneascd a satului nostra apare de netigh- duit stét in documentele ulterioare ale epociicét gi in tradifia local&.in acest sens putem menfiona Urbariul siconscripfia din 1782 a agezirii Medvesch din comi- tatu! Timig unde se precizeazd inc& din primele réndu- rica satu este ,curat valah”, eee Prin 1769-1770,datorita revarsarilor Timigului, ddvegenii hotirasc s8 pariseasc& Satul bitrin gi astfel {gi mut& gospodatiile mai spre nord, pe un loc mai {- nalt frit de apele réului ooo La 1777 are loc ,trasarea la linie” a satului,rezulta- 1nd 0 localitate cu treistrzi paralele pe directia nord- sud,intretdiaté de o a patra de la vest la est,strada din mijoc,mai largt,fiind denumita si astazi ,Ulija Ma- re” sau ,Ulia bisericii”, see fn jurul anului 1880 are loc indiguirea Timigului la Medives,munca fiind efectuati de kubikasi proven din Ungaria.La terminarea lucratilor acestia se sta esc in locaitate. ooo Ultimul deceniu al secolului al XIX-lea aduce la Medves un nou val de populatie.AstfeLeste intemeia catunul Rudicica (la nord-vest de sat in apropierea drumului ce leaga satul nostru de Timigoara)de 13 fa- milii de gvabi din Sacdlaz,pe locul vechii mogii a Lui Toan Rudici, fn 1921 Ja initiativa parohului Dimitrie Vidrighin, administratia roméneasca schimba numele satului din Medves in Urseni si tot in acest an sunt colonizate 13 le moti din satele din jurul Bradului Fiecare familie a primit 16 jughere teren arabil gi un loce de Ulterior,in 1928 mai su- cea mai ‘nou strad din Urseni denumit&,Ulitacolonitilor”. ‘in data de 29 august 1938 e- ste sfinjité impunitoarea bise- ric ortodoxa, precum si noua scoala din localitate. De ase~ ‘menea in 19 noiembrie 1939 este consacraté biserica roma- no-catolica.In cel de-al doilea razboi mondial sunt declarati ‘morfi pe cémpul de lupti 9 soldati din Urseni . Selecfie din lucrarea prietemu- lui nostra BOGDAN FLAVIUS TAMASSARCIA ANUL XX Nr.34 OCTOMBRIE 2015, MEMORIALUL ,,RADU FLORA” LA SARCIA. O INTALNIRE DE SUFLET ‘Vineri4 septembrie, la casa parohiald a Bisericti Ortodoxe din Sarcia,s-a desftsurat o intlnire de suflet cu sircientii si oaspetii care au sosit la Memorialul ,Radu Flora” din Rominia,Serbia,chiar gi din Irak. Moderato- nul seri a fost presedintele Societitii de Limba Roman8,Lucian Marina. Aavut loc 0 sera literara multilingva,cu 0 frumoas& expozitie de carte, reviste gi publicaii gi cu lansfri de carte. inainte de toate, s-au prezentat tinerii cu creatile poeflor Felicia Marina Munteanu gi Stefan Augu stin Doinag gi cu unele confinuturi inedite de la noi. Este vorba despre prezentarea asociat rac”,Comnel Mili si Simona Giuchici au interpretat creatile autorilor amintifi mai sus, Anastasia Helena Ocolisan, care, instruté de Ramona Secosan,i-a incdntat pe cei prezenti recitind poeziile »Criasa din povesti” de Mihai Eminescu si ,Zdrean(a”. Merita s8 amintim corul .Clopotei” instruit de Ma- reela Tacob Pancaricean gi Jana Milos, care a interpretat.la deschiderea evenimentului,doué melodii frumoase. Din Roménia au participat Matei Bancu,din partea Asoviafiei ,Constantin Bréncusi”din Timisoara Bancu a fost insotit de pirintele Teofil Bradea,cunoscut eminescolog,care a lansat Cronica Timpului” Printre oaspefii din Romania au mai fost Monica Maria Condan, care s-a prezentat cu versuri la fel ca gi prof. Univ.dr.Catalin Bordeianu din Iagi.Din Lapusnicul Mic au venit Petru Panduru,care a recitat sa céntat céteva doine de neuitat in program au evoluat si Pavel Pancaricean Lonti,lancu Murarescu, aletiu Mogescu din Sarcia si fone! Stoit din Novi Sad,tespectiv Torac.Sabah Al.Zubeidi din Irak a recitat versuri in sérb& gi araba. La eveniment a fost marcatjubileul de 20 de ani de aparite a periodicului local ,S&rcia”editat de parohia Bisericii Ortodoxe Romane din Sércia.A fost lansat gi cel mai nou volum al ,Memorialului Radu Flora”-cule- geri de documente si comunicari de la editiile precedente ale memorialului ‘Simpozionul intemnajional consacrat regretatului profesor universitar dr. Radu Flora a continua la Zreni nin,simbitd,5 septembrie 2015,unde ait fost prezentate date despre viata roménilor.utile pentru ale&tuirea unei ‘monografii despre populati roméneasc& din Serbia. anand 12 septembrie 2018) (eter preluat dn Liberate »FOAIA SACALAZULUI” - LA 20 DE ANI Datoriti bunelot relatii de prietenie gi colaborare dintre Sarva si Sdcdlaz, la Strcia au ajuns ceva invitaii de participare la sirbitorirea celor 20 de ani de la aparitia,Foii Sdc8lazului”,manifestare care a avut loc pe 4 octo- brie la Sicdlaz. Au rispuns invitafiei: Iancu Murdrescu, Valeri Mosescu,Dorel Pancaricean si Lucian Mosescu. ‘Am fost primififrumos,iar I.Murdrescu a avut onoarea de afi in presedingia de lucru,alturi de:Gheorghe Rancu, loan David, Viorel Boldureanu,llie Todasc,loan Traia,Mircea Lelea gi lonel Filip. Moderatur au fost Ghitd Ble- juges si Stefan Tomoiagi,cei mai merituosi pentru aparitia ,Foii Sflazului”I s-a dat cuvantul gi lui LMurire- scu,care a mulfumit pentru invitatie,mentiondnd c& si ,Sdrcia” noastr& se afld in cel de al 20-lea an de aparitc, cin satul nostru(Streia,acum Sutiesca) traiese doar cca.300 de roméni,s altele. ‘Cu prilejul celebrarii a 20 de ani de la aparitia publicatiei ,Foaia Sdcdlazului”,|. Murirescu(pe lang& alii) a primit o ,Diploma de excelenfi(si placheti)’ drept recunoastere a meritelor deosebite aduse la promovarea ju- malismuiui rural din Banat”.Alte diplome au primit si ceilali sircienti prezen Dintre prezenfa numeroasé din sala Caminului culturalunde a avut loc manifestarca,as aminti cteva nume (pe linga cei amintiti anterior),ca:Petru Rachici,Liviu Vasiu, Valentin Bugariu,ton Murariu, Traian Galetaru, Gheorghe Lungu, Vasile Suciu, Vasile Barbu, Teodor Ramianfu,Aurel Bancu ... ‘Ar trebui menfionat si faptul ¢& ,Foaia Sacdlazului” ajunge gi la Sarcia, c8 aci s-a scris si despre sircient,iar {in numarul pe septembrie Ghifi Blejugca scrie despre turneul de fotbal redus organizat la Sircia, ,Ziva ami rilor”,cu poza fotbalistilor sércienti, alituri de cei din Sdcdlez,dar si una cu LMurdrescu,Gh Blejugcd si PP-Lo- nti Inolalt8,por! facut pe 6 septembrie, c&nd a avut loc ,Ziua amintirilor"(cu o gregal8, in loc de ,Steaua”, SE reia,apare ,Progresul_Sarci Si de-a D-zeu ca bunele relatii dintre Sari ‘Sicdlaz,s& continuie. lancu Murérescu 3SARCIA STIRI DIN SARCIA {in vara acestui an, de Ia Comlogu Mare am primit un colet cu ziarul ,Suflet nou”, pe numele meu,Cole- ‘ul a sosit pe adresa mea,avea indicat codul postal co- rect,dar,in loc de Sutiesca,era scris SARCIA.Mi-a ve- nit in minte faptul cd nici pana azi nu s-au infiptuit inscriptiile cu numele tradifional,Sarcia,la intrarile in sat. Am scris despre aceasta in ,Libertatea”, ,Floare de latinitate, ,Sircia” dar Se stic ci B.O.R, din Strcia este infafité cu B.O.R. din Boca Montana gi c& se fac vizite reciproce,dar trebuie sa amintim faptul c& materiale din Boega Mo- ntand sunt publicate in periodicul sércientilor, Sircia” fia boogenilor,,Drum nou”. Din data de 30 august Biserica Ortodoxa Sirba din ‘Strvia are un nou preot. P&rintele Jovan Veselinov,ca- it biserica sdrbeasca din sat timp de cinci ani si care a colaborat cu cei de la B.O. localitate mai mare,la Melenci.Speram c& vom avea colaborare bund si cu noul,ténérul preot , Marko. in cadrul ,,Zilelor culturii toraicene”,pe 30 august,in cadrul Festivalului Creatilor in Grai Jon Niti Secoga- 1ns-au prezentat gi sircienti.Pavel Pancaricean-Lonti s-a prezentat ou dou8 poezii din creafia proprie,iar Ia- ‘ncu Murlirescu cu doua poezii scrise de s&rciantul fo- ilos-Puiu, Pompiliu Jurj,unul dintre cei mai cunoscufi produc’ tori agricoli din Satcia,unul dintre cei mai insti ira- ni din satul nostru.care lucreaza paméntul,cum se spu- nea la carte primit un premiu pentru porumbul NS. {in 8 septembric,intorcdndu-se de la hramul bisericti ‘Toract-Mic,PS.S. Daniil(insofit de preoti C.Juica, ‘T.Ghilezan,C.Popi,C.Babuf)a ficut un popas la Sarcia, a(Unde sunt in curs lucriri de reco- iblioteca parohiala si plaful de lang’ bi- it de CRS,Episcopici,care la dat spre folo- satul nostru La Uzdin,pe 27 septembrie a avut loc Festivalul ‘ichiei din Banat Gala rachiei".la care printre cei eca.60 participanti,au fost prezenticu produsele lor i sircienfi:Valeri Mogescu,Laziir Milos,(a obfinut focul Ill la richia de prund),Bozidar-Bata Lojovie(a obfinut locul I! la rachia de para) si Iancu Pancari- ccean,care a obfinut Jocul I la richia de loza;,locul II la rachia de gutui si locul IIT la richia de caise,do- vedind inca odati cd este un foarte bun producator de richie. ANUL XX Nr.34 OCTOMBRIE 2015 Spre sfirgitul lui septembrie au aparut unele pro- bleme cu Marica Lapédat, care,nemulfumita cu cei ddin Consiliul Parohial,spune c& retrage tot ce a avut de gin 38 Sack In cara seri oss seri ile se vor ameliora si aceasti binefaicitoare va ee planificate gi in cadrul bisercii dar gi a cimitiruluieiminului cultural Printre cei 6 laureati ai Premiului de octombrie,cea ‘mai mare recunostinfé pe care 0 acorda comuna Sece- ani,sunt si doi sircienti.Slobodan Mandié; pentru lite- ratura gi Marica L&padat,pentru contributii la avansa- rea mediului inconjuritor Felicitiri gi pentru unul gi pentru celalalt, lanca Murdreseu ELEVI ROMANI LA §COALA DIN SARCIA ‘eile omic aml 195, cov Fea Dake (er) ‘Ca numérul roménilor din Sércia scade, din an in an, se stie. La fel scade gi numarul elevilor romani, Spre exemplu,acum o sutf de ani(in 1915) in cla e- rau 53 elevi,in ol.l-a -28.in cl.[lla -38,in cl.V- ‘in cl.VI-8-6 elevi.in anul scolar 1945/46,in cl. 35 elevi, in clil-2-19, ellll-a-19, iar in cL.IV-0-20. in acest an scolar,2015/16,la Scoala Generali, .L.Ribar” din satul_ nostra sunt inscrisi.in total,cca.90 elevi,di- ntre care doar tri(intr-o clas combinat)urmeazi cu- rsurile in limba roméni,la sectia roménd.Un elev cl. gi dowd eleve in cL.Ill-a (numarul ar fi fost cu pu- fin mai maredar sunt pirinfi romfni care isi inscriu odraslele la sectia sérba).Cu acesti trei elevi Increazi ‘invatitorul Daniel Ursuleseu din Ecica(face naveta), De la cl.V-a limba roménd se invafé facultative, CCATEVA DATE DINTRECUTUL SARCIEI ROMANE "1M. eaSARCIA ANULXXNFr34_ OCTOMBRIE 2015 Vizitafiune eanonica PS. Sale Grigorie Episcopul Aradului la romani din regatul Sarbo-Croato-Sloven. vextrase- Pe noi roménii din Romania liberi, soartea frafilor din regatul Sarbese ne intereseaza din dou puncte de vedere:national ‘si religios Cunosteam cele 5 comune ale fratilor din nordul Banatului sarbesc,ca 5 cetiqui inexpugnabile,pe steagurile c&iro- aera soris cu litere de aur dictonul:viafa gi averea o dm pentru neamul gi limba strlimogeasc8. Aceasta pe vremurile de ne- plicuta memorie ale regimului,care 1000 de ani a incercat s& sugrume orice pulzagie a sufletului rominese.O mic de ani au rezistat mandrii nostri bandjeni tentafiunilor straine ca lege gi ca neam,si in loc s& dea indarat,lupta indarjita i-a ofelit,fiicé- ind din fosti iobagi proprictari de pamant bine instarifi,din colibele lor case mari de piatré,din bisericujele lor de lemn,ade- vrate catedrale gi din modestele lor scoale,palate culturale.in aceasta stare fnfloritoare ni-a gisit cruda soarta,care cu mani- Jee nelegiute a pus pia’ de hotar despirin petal de fupe mam de fice fate de fae gi sr de sod. Zece ani au tecat dla aceasta despair iit acum in momentele reveder.nima ri-se umple de bucure ndu-ni-se ocgziune se alam frafi to tit de dn pasrara ibis naionalitii tot att de domici dup bund starea materia- Ja.nsé asemenea impératuui din povegticare eu un ochiu rida pln de fercire iar cu cellalt vars lacrimt amae,si noi plangem aflnd cf frafi nostri pentru bunuri materiale sunt in stare s8-si jertfeasca totul si chiar sufletul.Vestea aceasta Sth 0 cunogteam intructtva de acasidevenind una dintreprinipalele preocupii ale PS.Sale Aceastpreocupare a suge- rat decade ai ceretacedinciogi de pretutindenen gn deosebi pe ce de sub obliduirea srbeasc. ‘$i astfel Joi n 1 Novae. am apucat pe drumul spre Jugoslavia find parte din suita PS.Sale: LP.C.S, Arhimancritul ‘PMorusca,consilieral eparhial protopop M.Pacatianu,prof.dela acedteol.Dr.G.Popovicindiaconul LRaica si consiliral o- ragufui Arad C.Pope.Ajuns in Timisoara 1! intimpind pe inltul ierarh la geri cu deosebita dragoste - gestul semnificatival banfeanului-Dnii Dr.A.Cozme fost ministry deputat:foan Oprea fost prefect,presed. camerei de ind si com:Dr.L. Georgevi- ciu primar Timigori| Arsenovicin preged, Soe Timi-Bega,Dr.P.Obidean senator, Dr Chiroiu notar public, Morar: no- tar public gi Adragostea ce o pistreazk PS. Sele.A dova zi Vineri diminiata la orele 7 am, adaugdndu-se la mlogului DeSt.Cioroianu,DI.sebator D.P.Obideanu gi DLnotar public Dr.Chiroiu,cu automobilele o apucim spre origell dela frontiers Modos,unde la Cruel aveam s8 trecem granita.Ajunsi ir formalitfisuntem luafi in primire de politi de rani sérbeasc& si primiti de autortaile sérbesti cu un deosebitcavalerism,suntem dusi la locul unde ne esi spre Intd- impinare o delegaic a fajlornogtri din Jugoslavie.Aici binecuvénteazA parintcle adm.protopop.Andru pe PS.Sa cu urmi- toarele cuvinte: rea Sfinte Parinte! ‘Trecdind frontiera acestei ri nu treceti pe piimant strain, ci in mijlocul supusilor duhovnicesti ai prea Sfinfiei Voastre, cari Vi. asteapil cu neastimpir, cu dragoste si devotament filial. Descinderea Prea Sfinfiei Voastre inte noi este cel mei {important i bineficdtor eveniment,ce s-a produs in viafabisericii ort.roméne depe aceste plauri in ultimele dou decenii ‘Sunt ferici,c& Va pot exprima omagiile si sentimentcle noastre de recunostinfa pentru minunatul dar ce nil faceticobors- 1nd tn mijlocul nostra. In. numele comunelor bisericesti si crstinilorort.roméni din Banatul Jugoslav V8 zic: Bin afi so- sit Stipdne, Tat din ceruris& VA‘ diruiasc8 mulf ani cu sinState ca 8 puteti desivari sfnta oper8 apostoleascé, pe care afi inceput-o. Intru multi ani Stipanet {In numele statulu!Jugoslav bineventeazs cu cuvintecalde pretorele Alibunarului si notarul comune Sarcia.Le rispunde Pre Sfintia Sa episcopul Grigorie exprimindu-si bucuria revederii pe pimfntul mind al fri prietine.Corul din Sac rcheie cu un foarte bine executat: Intru multi ani Stipne". Urcim apoi automobilele puse la dispozitic de fraii nostri din Jugoslava gi strabitind pe un timp foarte frumos lanurile inverzite de siméndturé de toamna, ne apropiem de prime comu- 1 romancasc8,de Sércia.La marginca satului sub o mare gi frumoas8 poart triumfali,ne asteapta o imens& multime,cu rderiu cufanfar si preoi In frunte Sunt preotiidelegatiaieparhit vecine a Caransebegulu.dinorequl Vérge:p-oan Naia, CCuzman Lapidat,Adam Figtca si redactorulfoit,Nadejdea” D1LRoman.Dupi binecuvéntarea pirintelui LNaia,ne indreptim spre sfinta biseric.Ne tnsofesc mandritclirei In costum tipic bindfean,corul,fanfara si mulkimea mare @locuitorlor din Sércia.in semn de deosebitsInsuflejie pentru a avea persoana PS.Sale In comund,femeile au Impodobit toate gardurle,po- nil i ferestrele cu nespus de frumoasele covoare iueate de Manile lor iscusite.La casa ptradm.Andruunde poposim o clip, primpretorele Becikerekului Dr:Tihomir Nicolaevici.un barbet de o rara dragalasenietine st se prezinte PS Sale Satisficu, se leagd repede 0 intimitatesincer8care a durat toate cele Szile petrecute in regatul Sérblor.De aici cu Itia,trecem printre colar agezati de D-na invafitoare in yiruri de doi, cri arunca flori in calea Arhirdvlui gi intram tn sfantabiserica Se of CiazA un serviciu divin.Pi.adm. igi face raportul cuvenit aritnd c@ istoricul comunei se pierde in vechimea anor 1300,da- te sigue aflindu-se abia peae 1794.Credinciogiortodocsi sunt 1396 eu 3 mil jugire pamant Analfabeti aproape nu sunt,Bi- blioteca parohials are 700 volume cite cu deosebitsdragoste de eredincigi Sectari sunt 25.Un pat general In Banatcon- tra chruia ar trebui sis ia cele mai severe misuriesteconcubingjul si scaderea natalitii. ‘Dupiserviciul divin ne Indreptim spre scoala fost confesionali,unde buniicredinciosi din Stra au aranjat un banchet de peste 80 persoane. a orela 4 d.m. LUiindu-ne adio dela méndri locuitori ai SArcielcari i manifestau dureréa despartiti prin bubuituri de treascri apucim spre Ecica. (Gn ,Biserica si sconl”,noemvre 1928)SARCIA ANUL XX Nr.34 VERSURI Lectura pliteutdt foarte mult ajutdt dar sciiparea de-niristare e lucrare cu sudoare! ... Jon CICALA-CIUP. DE LA INIMALA MINTE De la inimet la minte Un pas e numai de fetcut Inima l-ar face dar nu stie Mintea cuminte Se-ndoieste prea mult ‘$i pasul réméane rupt in vant JON MILOS Regt PE DRUMUL CAUTARIT Ticerea mea rebel De foame de lumin Mé-ndreapti cite tine. Cu mersul schiopéiind ‘Si rezemat pe-un génd Zadarnic tot incere Oricat pe drum mergdnd Eu sensul mu-l desleg Exnoapte si in cring Céimtarile sunt moarte Siew incere cu fire Sa qflu o iegire ‘$1 sd ma vad ce sunt, Ce caut pe acest paint Nestiuitor lsat ‘Siem beznd innecat. LIVIUS LAPADAT Seth ‘SARCIA Ofloare albeinepetatd, De nimeni si nimic, Nici cind nepaitata De cei ce te-au unit. Reméi curatasfloarea mea, Sat bun $i drag Sarcia mea, Esti floare gingasa si alba, Imaculatd de-mpliniri. RODICA POPA CINERETA Cinierep’s vai da mine, Cam iuce ce-ai lasat dé mine, Ca io nu ce-am prea simtit, Dar nici un ret mu foam ficult, Ai trit cum tu ai vrat Ai unblat prasta otare, Cina ca gi fiecare, Ai jucat in jocu mare. Ai lucratsai hoindirit, ‘$1108 f-0 convinit Prévoglind’ cénd ma uit, Raspunsu cred cd I-am geisdt Barba alba, par ceirunt, Mat wit,ruemit dt credzut. Vai da cinie cinerea, ‘Mcai predat la batrénefa. PAVEL PANCARICEAN-LONTI Starts VINA MANDRA Vines méndra ta iublt, Paina nam imbeltrinit Vine méndra ta fucat, Da doru teu sai mu pat. Lindi Lind Catt, Plinge méndra $i suspind; In fopii ca si bujoru, Vind da-mi alin doru. Fie ploaie,fle vant Vind méndrés mai curénd, Fie ger gi fie nea, Vind méndruliga mea. Vine méndra pe racoare, (Ca dragostea noasiré-i mare, Dorul si cu dragostea, Ne scape de viaja grea, IOSIF MILOS-PUIU 4 uNoM (Cand s-epuct vintiorii, ‘Sieg dipine aminciri ‘Nu vine i ered face, Ce-ndoiegsce-ntrbi.ce mit. Mace afi escultandu- Daspravisia din padre, Siviedz cf la vinitoare, ‘Nusica lacules di mur! & ___ OCTOMBRIE 2015 ‘Da gi endif patroane ‘Masurace la. micron Casi ie cat oascea Bocganl fa ..y,Neutroni”! ‘or oprit la vremen jar! Cine puged no primi? Maly mor gc nic legea ‘Stsor cam chilvie ei patroane din duchean’ Casdinucechilves!, ‘Scumpe foci mult mi sabe, Bas cin pugci.ce lamures Joavina scapa voioast ‘Fuge iuceca din tun! ‘Dupa ces perge-n codru Cert doves? Nf mal spunt era TIBI SECOSANU ‘Fabricant da neutront $Slouel nv, ma cece, In gorani $i muguroni Inparoan biga come, Pro enter ROTHWEISS Sees cn edna. Zautaman card mest (Cind drdclaedutitd Jes val varoe din puget, rice lemn care Tovea, and sara a uscal (Cand slobodta TIBI pusca Perea vioja pr Pulzanul Capa or sturdt pidurea, Dryiba,pusea si sticurea! Dupa marea puycdturs ‘Scapa ceaftr mii da nia! Un edu orfan si ttre ‘Mis pr puisano-n HIROSIMAL 0 cee pnt ai dt mine, (Cand or merge la vanat Newironi?bas amincre, (0 sedtula ct pocat. Ce may dao TIBI drags ‘Sduntore vremea inapoi! ‘Saf spon gdndurile mele ‘Stsd rdgem améndot Ai plecat cam prea dvreme, ‘Tribwia ca sé mai sai! apa cit -o fost dé drag, Puseasa fi dus-on rail? Meat feu mult bine-n vag ‘N-am nil gand sce bafes, ‘Da dparce.din ARGEAL Olacrimay doruiesc! Amincirea ta mit drag! Mice ut a mat tratese ‘Mis mdi 2 am priecint ‘$s aloe cand povestesc. Am vrut bag 80-4 dau cinstire-n Givandein) br nian. ‘Doru lon (Bocga)SARCIA ‘Umbla Ana prin grigina, Cice paisiri vrea s& prinda Una,doauatri, Afar si fi Aini,ivai rai, Tucar pectrai, ‘Tucar peers, Tuesei mare magarita ghina natida, 8 sui pr cocina i-si mumara oauli, ‘Unu,doi,tr -afard sf. Egi,chete,harom.negi, Baba loana unge mergi? -La duchian dup duan C[-1insor pri mog lovan, Si la birt dupa richie ‘C-o marit pra Solomie, Solomie nu bas vrea Too duc la casa mea, Amo casa da urdziica ‘Vine vantu gi mo strica ‘Unu,doi,tri, Afar s8 fi. Unu,doi,tri,patra,cinei, gas, ‘Sapee,opt;noaua,dzice ‘$-un pahar cu apa rece, $-o frcie eu tutun T-o eddzut ciciula-n drum! ‘Tata cumpéré opinci Mama cumpara scar, ‘Tu traba 8 iegtafara Copilasi dala oras, Galbini di grasi Si satui da foame. Merge goanga,pr-aici,pr-aici ‘Sice-mbucai d-aici,d-aici, Péptrugi, rug, Dai in cur st fuga; Unge ti zbura, ‘Acolo m-oi marta, Cioara gal To-{ dau un ghince d os Tu dim unu da fir. __ANULXX Nr.34 OCTOMBRIE 2015 DIN FOLCLORUL COPIILOR cules la Sarcia de lancu Murdrescu -1972 Un-ce duci tu,mielule? La pidure,domnule. Sie mémei tu,miclule? Tarba verge,domnute. Cini ce bace,mielule? Pacurariu,domnule. Sicu ce di,miclule? Cu botifa,domnule. $icum plingi tu,mietule? ‘MS, hii, hi, mai domnute. Stire Bigic -Ce-ai in cic? -Un popie. -Ce-ai in foale? Pit moale, = Ce-ai in gusa? -O pipusa. -Ce-ai in picioare? -Doaus ragchitoare. Melc, mele, cotobele Scoace coame booresci Sie du la baits Si bea api calda Si ce du la Dunare Sibea apa tulbure. Umple caruta, (Ci fata vacuta; Umple caroaia, Ca-t fata oaia, Cui i ciuda gt nicaz, Pice-i cama da pri nas, S& riménd osu gol, Si-gi fact dracu topor Lanjlanfeste lant, Este lanf,iferna, Fana,vana gi iar vana, Ne chichig fordana, Tiz vana catica, Fordoiana Marisca Piptiga Pan baba scera, Gagcili si saturd. Pana baba cure Gagcili-ssaitule, ‘Toma,Roma,vine cere, Stanca,Ranca nu si-ndura, ‘Toma,Roma vine furs. ero (Cand se loese copii in capete spun: bSeraciatenntrt arteries Capu meu s8 nu mi doar Mama mea 38 na moar! Pocnitoare Din cicoare Dacé, nu pocnesci {fi dau eu zbicin Hai,hai,cu tri cai, (Cu cérufa lu Mihai nd ta chirv Cucuricu, Patru Nica , Ca si-nsoard Patru Ciara Si ia fata lu Schidoala. Cu doi boi imbujorat (Cu tri cai impincenat, ‘Cu cdirafa Radului (Cu fata impairatului Si si ducd dracului Pra firu bumbacului Alabala,portocala, Teg Ghiorghita la portifa C& ce-asceapts Talion, Talion copil da domn Cu cdrufa satului, Cu caii-mparatului. Bchete,bechete,fue-ma-n cur ‘Vin jandarii d& ma fur. Doi mi leagt,doi mé-ntrabi, Ce-am féicut cu iapa neagra? ‘Am vinduto la doi hof, Fugi drace,dacd pot. Bobolog d& pri cos, Pénd baba vine dé la fintana, Bobologi si fie tof ld. Pn mogu suie pra cos, Bobologi tot pr jos. Informatori mi-au fost:Aurora Mu- rarescu,47 ani, Marie Petrovici-Su- 140 de ani si Margareta Milos- Crump,66 de ani. Cea, S0%din a- cest ma-terial a fost publicat in vo- Tumul ,Foaie verde,limaifa” apé- rut in anul 1982,SARCIA a NUL XX N34 OCTOMBRIE 2015 SARCIA SI SARCIENTI iN CARTI DE FOLCLOR LITERAR A PROF. DR. RADU FLORA. Se stie c& prof Radu Flora a fost presedintele Societiti de Limba Romana din Voivodina gi pe Kanga alte preocupati a fost preocupat gi de folclorul literar.Se stie c& a fost pregedintele Comisiei de Folclor de pe 14 ngi S.LLR. in Iucrarea pe care o voi prezenta m& voi referi la cartea ,Folclor literar bandtean” gi cele dou Volume de folclor literar in versuri, ,Foaie verde, spic de grau” gi, Foaie verde, limaija” volume aparute in redactot responsabil gi coordonator.Din carfile amintite am extras cite in ,Folclor literar bénifean”(carte aparutt in anul 1975),printre cei cca.S0 culegitori de folclorliterar este subsemnatul, fancu Murirescu din Sarcia, ca unul dintre cei mai zelosi culegitori.Se mai spune c& au fost cca.70 informatoriprintre care gi sSrcienti Sdrcia este amintiti ca sat unde s-au cules destule specime- ne folclorice in versuri. In carte se afl si textul Anu nou ce astizi vine” (la pag. 148),ceva din ,.Duduloaie, loaie” (pag. 156), ,.Ura,uta cu cdrufa” (pag.159),un Ciintec de catanie care incepe cu ,Prin paiduri prin dumbri- vele”(pag.193),iar vorbinduse despre doine se di ca exemplu cateva versuri care incep cu ,Pristi toate sate- Je” Cele mentionate sunt culese 1a Sarcia in anu! 1971 si 1972 de cétre lancu Murdrescu.La fel este menfio- nat faptul cd sila Sarcia a fost inregistrat un céntec narativ epic(nu se mentioneazi care).in carte este amintit si faptul ea in ziarul ,Libertatea” din 14 gi 21 martie 1954 se publica poezii populare culese de losif Milos- Puiu din Sutiesca. $4 nu uitam cit Sarcia din anul 1947 se numeste,oficial,Sutiesca, Se mai spune c& in anul 1960,sub genericul de ,Femeia in poezia popular”, prof Elena Petrovici publicd in,Libertatea” si culegeri de la Sutiesca.In cartea la care ne referim se aminteste gi numele sircianfului Florin Ursulescu,ca unul care scrie despre oameni care se ocup’ cu folclorul gi altele legat de folclor Este amintit gi Miodrag Milog.ca membru al Comisiei de Folclor de pe langé S.LR. Pot si spun cf datorti dl. Milog am ajuns colaborator (undeva in 1971) al acestei Comisi-Este amintitl gi Nina Veres.ca cel mai sérguincios culegator, care a fost apoi coopta- 8 in Comisia de Folelor:Trebuie spus c& si M.Milos si N.Veres au fost o perioada angajati ca profesori la scoala din Sarcia iar M.Milos are ridacini la SArcia fatal sBrciant. In ,Foaie verde,spic de grau”(aparut in 1979) apar urmaitorii culegatori cu folclor literar in versuri,cules la ‘Sarcia‘lancu Murirescu, Miodrag Milog, Sidonia Pancaricean si Nina Veres. Culegerile sunt flute in anii 1970,1971,1972 gi 1973. I. Murdreseu apare cu zece culegeri. De la Pavel Folean-Bundi(4),Toma Milog() gi losif Milos-Puiu,care in carte apare.grest.ca Tone1(5). LMurdrescu apare si la capitolul ,Poezi de autor”. M Milos apare cu 14 culegeri din colecjia lui lancu Murrescu gi 4 culegeri de la losif Bolgea-Ceapa.S.Pancari- cean( fost casatorta si fosta profesoara la gcoala din Sarcia)apare cu culegeri de la losif Bolgea-Ceapa(),Ana Folean(l) gi Pavel Folean-Bundi(2). N.Vereg apare cu 2 culegeri de la Tancu Ognean-Grelu. in carte apar gi cu- Iegeri de la Marie Almajan-Specli si Marie Petrovici-Suld, dar care apar afi din Vladimirovaiar culegator So- fia Barbu.Este o gresealé evidenta.caci ele sunt din Sarciaiar culegator este subsemnatul. Chiar de la Marie ‘Almajan-Specli (ndscuté in 1900),o batrant neputincioas& cum era,eu am cules peste 80 specimene folclorice in versusi Th ,Floare verde,[imaita”(aparuta in 1982),culegator din Sarcia apare doar Iancu Murarescu. Ca informa- tori apar: [on Jurj- Pipdlac (cu 2 contributii),Pavel Folean-Bundi(cu 1),Catifa Folean-Bundi(4),Saveta Sebesan 2)Margarita Milos-Crump(9),Maric Petroviei-Sul8(5)(si de aici se poate vedea c& Marie Petrovici este din Sarcia si nu din Vladimirovat,cum apare in ,Floare verde,spic de gr8u”.apoi Ana Pancaricean-Gurguj(2) ,AU- rora Murdrescu-Lungu(14),Ana Mogescu(l).Apare gi Marie Almajan-Speclidargresitca gi in ,Floare verde, spic de gréu”,ca fiind din Viadimirovat.ar culegitor Sofia Barbu.La ,Poezii de autor” apare Iosif Milog-Puiu, ‘cu 5 contribufiPoate ar trebui mentionat si faptul c& sarcienti sunt prezenti cu doine, cAntece satirice, strigi- ‘uri, colinde,descdntece,folclor al copiilor,balade gi cAntece epic-narative.., vrsta informatorilor fiind intre 32 $189 de ani, La sfarsit si mai adaug c& datorits prof.Radu Flora s-a adunat gi folclor literar in proza,pentru a se edita gi folclorliterar in proza. Aci,ca gi la folclorliterar in versuri,am contribuit si cu,predand Societatii de Limba Romina gase casete audio cu folelor literar in proza cules la Sarcia,cu cca.50,contributiide la sapte informa- tori cate aceasth idee a prof. Flora nu s-a mai realizat Saiasetenbrie 2014 x Ioneu Mrirscu DIN ,LEXICONUL SOLISTILOR VOCALS INSTRUMENTISTI “ALPOSTULUI DE RADIO ROVISAD™ ‘Dupa .Lexconl soir vocal instrument af Posuul de Radio Nove 1a Ocoljan Baba) se pose conclude of cele mal mule Inglis a Radio Nov Sad.inte solgl voalife are Petry Sumaatu(eu mult este 0 su).rmat de L ‘Novac(oa80)Aauta CoracCrisiunicea 80) Voici Popovit Ragenovic(ca 70) Taian Coract(ea.10) (Mara Bimea-Ureche (cca.60jloel Lapaiat (cea Mllo-Pulxeea30)Diowe slit insrmentgi cele mai mule inca Te are vi Init! Stevan Stancu (jest 0 sut)apol Traian Dehelea-Glma(ec 60 ,acordeon | sl Marine! Draxinora60)Lican Petovictsiar lvoe(cea 6O.Nieolae Vina | got si aietcen 50). (acorn LMurtreot) &SARCIA __ANUL XX Nr.34 OCTOMBRIE 2015 Nicolae Albu,niscut in anul 1845, a fost un fruntas al comunei gi paro- hiei noastrexunul dintre cei mai cult rani din sat. Aves 40 de lange de p- mnt boi,6 cai,100 de oi.A murit fn anul 1887 La anul 1855 moare preotul nostra Pavel Martinovici(61 de ani),de na- stere din Toracu- Din anul 1865 Streia epartine epa- thiei Aradului gi tractului Banat Co- tmlog, cu 12 parohii.dinte care:Banat Comlos,Peste,lgris, Beba(acum in ‘Rominia),Sércia,Ecica, Toracu-Mare, Toracu-Mic,lancaid,Chisoros(acum {in Serbia), in anul 1895 erdsnicul Lazir Rota- riu abdies si se alege Trifu Folean, care a servit.cu onoare, biserica noa- str mulfi ani ‘Acum o suti de ani, in 1915,preo- tul nostra Gherasim Andru se inbo- Indveste de TBC gi se spune c& nue apt de serviciul militar.Este inlocuit de citre preotul Andrei Blaga,o pe- rioada destul de indelungats. Sunt 100 de ani de la nasterea pro- fon Buza.Nascut la Toager din ma- mi sircianfS.A decedat la 84 de ani, Ja Varget {n anul scolar 1935/36 s-a infinfat clasa inti a Sectiei romfne de pe lé- ‘gh Scoala Normala gi Liceul Roma- nin Varget. {In anul 1935 Sarcia Romand avea ca elevi/studenti pe urmatori:Sofia al, Ton Raicu,lon Ognean, Valeri Folean,Arcadie Andru,Petru Jivoin, Aurel Andru, in anul 1955 se interzice organiza- rea ,jocului” in platul bisericii, Sunt 20 de ani de la moartea lui Comeliu Coposu(1914-1995),,u- bra lui Maniu”,cum a fost numit. PE SCURT Sfircianful Tancu Murirescu,a fnceput si scrie la ziarul ,Libe- rtatea”,in urm& cu mai bine de 50 de ani.La acest ziar a publicat peste 400 diferite materiale de presa.in alti ani si peste 20.Cele ‘mai multe,25,in anul 1987,apoi 20 in 2010,21 anu! trecut. Din actuala redactic a revistei de cultura gi spiritualitate roma- nese, ,,Floare de latinitate”,edi- ati de CNR,fac parte:Carmen Neda, Octavian Suciu, lonel Stoif, lancu Murirescu,Teodor Groza $i Zoran Sibinovici Redactor-gef ‘este Vasile Barbu, Pe 27 maia Panciova.ia ani rsarea a 70 de lui Li bertatea”,au fost prezenti gi laneu Murérescu,Nicoleta Suciu,precum si Pavel Popovici. Aci au fost ofe- Tite unele distinefiprinre care se afla si siscianful Florin Ursulescu (triiesc la Novi Sad),care a luerat Ia ,Libertatea” peste 30 de ani. Pe 3 iunie sa ‘ stins din viaté Fe- licia Marina Mu- nteanu,crainic. i Ziarist la Postal de BHP Radio siTelevizin- E82. ne Novi Sad dar Poet cunoscuti FMM. sa scut la Petrovasdla in anul 1945, AA fost cunoscutl sila Sircia, Pe 28 august,la Sén-Mihai a fo- st onganizat un program Ia care au Participat amatori culturali din sat, dar $i cunoscutl solist vocal Dinu Tancu Selejanu. Din Sarcia au fost prezenti Valeri si Lucian Mogescu, Precum si Tancu Murarescu, Se spune o& romanii au cele ‘mai multe biserici pe cap de lo- Ccuitor si sunt cel mai religios po- por din Europa, 2 {in cartea ,Eroi martiri romani: Horea,lancu,Eminescu,Codreanu, Mota"editia a I-a revazuta gi adi ugiti,scrisi de loan Ciama(omul prin care a ajuns Troita 1a Sarcia), aphnuté la Timigoara anul acesta, sunt inserate i céteva poze,printre care gi trei cu sircianful fancu Mu- (a consemnat LMurdrescu) DELA SIMPOZIONUL RADU FLORA, {In cadrul Memorialului Radu Flora,pe 5 septembrie(ziua de na- store a acestui distins om de cu- Iturd care a fost drRadu Flora) la Zrenianin a fost Organizat (de c- tte Societatea de Limba Romani din Voivodina) Simpozionul Inte- ‘ational, unde au fost prezentate .eca.40 de comunicari,printre care si comunicarea prezentati de Ia- nou Murrescu:,Stircia-20 de ani de la aparitie” I Murirescu. sa mai prezentat la acest simpozion sin trecut.la mai multe editi. fnaintea inceperii cririlor Si mpozionului a fost organiza o re- ‘ceptic la primarul oragului Zrenia- ‘nin,apoi s-au depus coroane de flo- ri la bustul dr. Radu Flora din Pa- reul Karadorde,iar Simpozionul a avut loc in sala festive a bancii Vo- ivodinene. Trebuie mentionat 8 drRadu Flora(1922-1989)a fost un profe- sor ilustru, a fost fondatorul $.L. RVjsi cd este unul dintre cele ze- ce personalitati din fosta Iugosla- vie,cuprinsa in Enciclopedia Bri- tanica, IM,SARCIA ANUL XX Nr.34 OCTOMBRIE 2015 IMAGINILE COPILARIEI (III) Mama a gisito solutie provizorie. Sit mergem la Foeni. Ne-am dus cu trenul motor paid la Cruceni,care se afli la frontiera roméino-iugoslava, vizavi de localitatea Modos (azi JaSa Tomié), iar de acolo in satul Foeni,la rude, unde am stat, dup& cum ne povestea mama mai térziu, vreo zece zile. De acolo, de altfel, era strabunica mea, Floare, care s-a cAsatort la Sarcia, cu strabunicul meu, Todor.cdruia tofi in familie ii ziceau Deda.Pe atu- ni, strSbunica-mea, baba Floare, inc era in vials. Hnchiul din Foeni era un om foarte inalt,chiar neobignuit de inalt,iar de sofia lui imi amintese ca de o femeie ‘bund 1a suflet. intr-o zi, unchiul Todor ne-a dus cu trisura pénd la trecerea de frontier Cruceni- Modos,ca si ‘ncercdm si trecem dincolo, De partea cealaitl a frontierei i-am vizut pe mos Tie si pe Babi. $iei au venit ou ‘risura din Sareia, parcurgéind vreo 20 de kilometti. Nu am reusit, ns, si trecem in partea sArbeasca a Bana Reidunleoflocnclor angloamericane i sole zie s-u Infeotit-To mai desatunci clad ne alam n orsa- proape de regula in cautarea alimentelor,eram nevoii,la auzul alarmei,si ciutam adapost in vreo pivnité,sau chiar in cel mai apropiat parc, s8 fim c&t mai departe de clidiri. Multe nopti le-am petrecut in gridind sau sub rnucul din fundul curfi, deoarece tofi spunesu cl e mai bine s& fii afar& decat n cast. ‘Nemaiputind suporta o asemenea situafieymama ne-a dus fa Gitaia,unde aveam rude din parteatatélui,orig- inare din Ecica. In Jegaturé cu sederea in acest sat, mi-a ramas in minte un izlaz de la marginea satului, unde ne adunam co- pi gine jucam.Eu m-am imprietenit cu un copil din vecini, mi se pare ca il chema Petruf.Cei in varsta de mu- Ite ori rideau de noi din cauza c8 eu pronunjam .s” in loc de,”, iar Petru» 1” tn loc de at”. ‘Dupa multi ani.in 1965,am fost din nou la Gdiaia,la 0 nuntd, ia o minunaté nunta binifeand cu taragot si sa- xofoane, Dar, n-am mai recunoscut nimic din Gataia de odinioard. Fara indoialé cd, esirile” noastre la Foeni si Gataia au fost doar incerciri de refugiu, de adapostire de peri- colul pe care il aduceau avioanele care zburau deasupra Timigoarei, de pregatire pentru plecarea la SBreia, Si, intr-o zi ne-am vazut in tren, impreund cu mama, tren care mergea spre Varyet. Imi amintesc destul de impede cum ne-am agezatintr-un compartiment, impreuna cu o femeie mai in varst8, Imbr&catA firdneste,care spunea c& e din Ecica. Cu noi mai era si un colonel german, care vorbea destul de bine romfneste. Mama i-a povestit cum trim la Timigoara, ce greutifi intimpindm si c& ar dori s& mengem la print ei, Ia Sireia,dar mu avem documentele necesare. Sosind la gara Stamora-Moravita, politia (sau soldaji de la frontier8?) a dorit ne dea jos din tren.A intervenit colonelul german gi, pnd la urma, am continuat drumul pan la Varge. ‘Nu stiu c&t am asteptat trenul care trebuia sii ne ducé la Sarcia, dar mi-au rmas intipdrite in memorie cuyi- stele mame: = Uitafi-va, acolo e Dealul Vargotului.Se vede si Cula.Dupi céteva ore am sosit la Sérvia.La gard ne-au aste~ ptat mos Tie gi ginerele su Tima, zis Rus,soful mAtugei Stelufa, sora cea mai micd a mamei. Mos Tie,cu ochii plini de lacrimi ne-a imbritigat gin - Hai, s& mergem, c& Babi nu mai are rabdare, Destinul a vrut ca impreund cu mama si cu fratele Puiu,sé parisesc Timisoara si si continui sd-mi trfiesc co- pilaria, iar mai tarziu aniitinereti, in satul natal Sarcia.Dar, oragul de pe Bega mi-a rimas pentru totdeauna in inima, Probabil ca aceasti plecare a noastri din Timisoara a insemnat si inceputul destrémarii unei famili..ar cafi- ‘va ani mai tarziu, pe semne ci tot destinul a fcut ca mama si-si caute alt rost in viata, iar noi doi, Puiu si eu, ‘am rimas cu bunicul si bunica, care ne-au ajutat s& ne continum scolarizarea, s& rézbim prin Via. Florin URSULESCU FANFARISTII LUI GIOCA ‘Acum 20 de ani(in 1995) Ton Cicali-Gioca,un muzician cunoscut, instruicstecAtiva tneri si Sircia are(dupé o pauzi) din now fanfara(co- nidus8 de LC.-Gioca).Cu cei tineri si cu cei din generale precedente. Tata si numele celor pe care ina instrit .C.-Gioca:Eugen Milos.Luca Lapidat,Aurelian Pancaricean, Marius Jivoin, Emilian Cical8,Ginel Tvorean,Pavel Pancaricean-Lont,lonel Oal&-Ciuls, Tveta Filep,Nicola (Oal8,Genu Ognean, Alexandru Vermesan,Daniel Stoian,Cristian Idvo- rean,Alexandru Ognean,Dejan LaziG’Marian Ognean,Zoran Ognean, [Lavinel Jivoin.Aw partcipat apoi la Festivalul fanfarelorla Grebena, Din pacate,de cAtiva ani buni,Sércia nu mai are fanfard. -10-SARCIA ___ANULXX Nr34 OCTOMBRIE 2015 LAVARSET ‘S-a scurs ined un an de scoala, uhimul an pe eare am frecventat la Scoala primara din sat.Pe timpul acela la Strcia au functionat doar patru clase,doua desparfimante combinate I-III gi II-IV.in sat au fost gi elevi care au dorit si igi continue scolarizarca.Au gravitat spre Varget unde au existatscoli cu li- mba de predare romén8. Aga si parinfii mei au hotirdt si ma trimiti la Liceu Ia Varget. inc& din timp, au inceput pregatirile. Pentru pat s-a pregitit saltea ‘umpluté cu paie sau ghije de porumb, paturi, plapumi, lenjerie gi totul nece- sar pentru o vial noug la oras.S-au mai procurat si stergare,prosoape noi de Ja magazin, (Ia sat s-au mai folosit si cele din fuior sau din panzi de bu- ‘bac fesute in rézboi)incalpiminte, imbrciminte apoi a fost aci obligator gi sorful negra cu guleras alb si bereta pentru scoali,pe cum si totul necesar pe- ntru igena personal ete.ete.O poveste apart, gi foarte costisitoare,a fost pre- itirea alimentelor necesare. La orag am locuit la ,gizrita” care ne-a dat locuinta gi pregatit masa. Pentru mas, adica méncarea de zi cu zi, a fost ne- voie si se duc’ alimente pe cum cartofi, capa, in fasole, 4 gAini la lund, 20 de ou, untura si multe, multe altele- Jocuin’, curent electri, pentru lene de neat ama de prog macau mal fost el ls che po cum fi baat de care am avut noi nevoie. juns si toamna,S-a ficut inscrierea,s-a aflat locuinga gi,iatd-ma la Vérgetin frumosul oras a lui ‘Vasco (Vasilie) Popa, eleva in clasa I-a la Liceul Mixt Romén, Eu mi-am inceput gcolarizarea la Liceul Mixt Romén cu opt clase dar, numai dupa reforma gcolard din anul 1956 cénd iau fiinfa $colile generale cobligatorii, ermin clasa a VIII-a gi apoi la un alt liceu cu limba de predare sirb& dar care in cadrul Iui a avut, si inc mai are, si clase cu limba de predare roman. Am ajuns deci la Varget, in locuinfa la tetka Juligka, o fe- ‘meie simpaticd, inte dou vraste, de nafionalitate maghiar& dar care nu a prea sti limba sarba, ,Julis Neni”, asa i-am spus,imi va deveni stipand,mamé si educatoare gi va lasa urme adénci in viaja mea de mai tarziu.A- ‘cum au inceput si primele greutati. Venitd de la sat, la varsta de numai 11 anigori, nici eu nu am gtiut limba si- 16a, doar putin ce am inv&tat la scoala din sat. Incercati s& va inchipuiti ce fel de conversatic a fost intre noi out Julif Neni mi-a explicat totul prin gesturi apoi cu cuvinte unguresti aga c& am inceput eu sA invat mai re- pede limba maghiard decat limba sirbi, la gcoal8. In locuint& am fost cu inc& doua matuse ale mele, una in clas a Vile a Lice iar eal in clasa a 1V-a la Normal. Ele au suse eu tebue iva iba sirb aga ‘cum cere programa scolar gi nu am mai vorbit cu tetka Juli8ka ungureste.Pénd la urmé totusi am invdtat-o.Li- mba maghiard vorbita in frageda copilarie am cam tnceput s& o uit, Cunostingele ins au fost de folos cénd,cadru didactic fiind la Centrul scolar din Plandite unde invaiméntal s-a desfigurat in trei limbi si- 1b8, roman si maghiar®, am Inceput s& conversez cu colegii de munc& ba chiar gi cteodatA st fiu prezent& gi in clasele maghiare, Se spune c& copilaria, pentra fieeare dintre noi este un maidan de povesti, de aminntiri pe care le purtim a- scunse in noi si care uneor’ ies la suprafafa gi revin mereu vii gi neumbrite de altele. Cele serise aci sunt doar unele erdmpei de povesti si amintiri din frageda mea copiliric. = a ‘Olmpla PANCARICEAN FAMILIA ROTARIU = 1926 DIN CARTEA yINSTRUIREA [NVATATORILOR $14 EDUCATORILOR IN LIMBA ROMANA LA VARSET” Tn cartes gInsirulrea Tavajtortlor sta edueatorilr Ih I | mba romans la Varge”eitia a dous,adBugitiapirutl tna | nul 2013,am aft 0 list a elevilor gi studentilor Ia u predare tn limba roménd din care fac pate gi sci Ticena lon Rotary, in 1951 Petra Pancariean,in 1982 Li Via Breniei{n 1983 Bujoara Jivoin,in anul 1959 Luci nearicean jan 1960 Vitoria Rotary Solomon Miae Aore! Rotri, lone! Rotri, Amita Catici__ 1973 Mica Lapa 1986 Marinos Laps). 1987 Ok 3 Rotariyovan lniitRotariu,Purascheva Rotary, ver Lipa rt Dona Liphs.n 1988 Mine Mar: iu seutn 1990 Marinica Besu.Asta,dup carta amin MtSARCIA_ ANUL XX Nr.34 OCTOMBRIE 2015 TURNEUL MEMORIAL DE MINIFOTBAL | DE LA SARCIA »ZIUA AMINTIRILOR” iN AMINTIRE ETERNA Ziua de 6 septembrie 2015 va riméne in memoria si- rcientlor mult timp de acum incolo,deoarece la data ami atti s-a desfagurat un eveniment foarte important.Anu- mea fost organizat Turmeul de fotbal redus al veterani- Jor ,Ziua Amintirilor, spre a cinsti memoria talentailor {otbalisti Mirandinio Suciu, George Suciu gi Aurel Jur, A} care,din pacate,au trecut in lumea umbrelor. LJ — Evenimental s-a desfaigurat in felul urmator.in jurul “rei 11.00, uniidintre veteranii sportivi au depus jerbe de flor la cimitirul acestor jucitor,iar in jurul orei 14.00 au inceput s& soseasc& oaspetii de la noi si din Romé- nia, Pe léngd' menirea primordiali,turneul a avut i caracter intemational,deoarece au participat si echipe din Ro- ménia:,, Politehnica” din Sarcia.Primul meci a avut loc intre echipele din Timisoara si Torac,tezultatul fiind de O-1,apoi au urmat me ciurile dintre Sarcia si Sécilaz -1-4,S8cdlaz gi Timigoara -1-2,Sarcia gi Torac -1-1,Sireia gi Timi ultimul meci s-a desfigurat intre Torac si SicBlaz - 1-3.Turneul de fotbal a fost unul foarte reusit si cf sa terminat eu o cid comunia care a céntat formatia yMaki Bend” condus& de sircianjul Marcel Jvoin. ‘Multumiri revin oaspetilor pentru. participare la acest turneu, gazdelor care au organizat turneul si in mod aparte domnilor L,Pancaricean, G.Milos si P. Popovici. ail RADNICKT’ INLIGA SERBIEI | SARCIENTILA ,JOCURILE SPORTIVE ALE ma ‘COMUNE! SECEANI” La ,Jocurlesportve ale comunei Secean,care anulacesta fu fost organizate Ia Boka,au participat spotvi gi sportive din Banatske Dubica Jorkovac,Neuzina,Konak,Surjn, SeéanjJa8q TTomié,Krajinik si Strciadeci toate stele comunei Seceani, ia Invins la vole fee gi la tragerea la franghie, bet, in echip& au fut port frafii Mikael i Marius Jivoin precu Bojan Albu.Este aceasta cea de a trea oar cfind Sarcia 0 up locul Ila tragerea in franghic. "DONATI ‘Sunt 50 de ani de cfind echipa de fotbal "Radnitki’ in saul nostra jucat, pentru prima dan jga Se, Mirioara Mil0g .......es.ssesee rbici.S-a mai jucat in aceast& lig& si mai tarzi i aaa Acum ,,Radnitki” joact in Lig 208 intim e& din Tindale acest echipe sau sdiat| Olimpia Pancticoun s€ fotbaligti_cunoscufi,ca:Petru Ognean-Grelu,Radule| ‘Vreau si mentionez c& de la doamna Liubita Bo- fenadié, Tomislav Needles ericion Folean,Trt-| csan(din Florida) eu personal am primit,prin Viorel ndafir Ognean,Dejan Govedari a“ Giulvaz,in trecut dar gi acuma,suma de 50 $,din care O MINUNATIE AL LUI PATA ‘eu,de bund voie,am pus pentru ,Sircia”,in trecut,dar Malti Brana sin Pavel Lapa Piet a. si agum 205. = S baci in multe cele,dar pufini tiu c& dnsul s-a ocupat si cu, 33 al publicafiei noastre,dintr-o scapare, a a~ Tuer soars rari care se oomeh Ame inp | parut la ,Donafii pentru , Sarcia”,numele de Anufa Do- 10 ribdarea pus ini-o un | raat de botvsanitarbyan i ce td pot face mu] 'a™%De fap este vorba de Anuja DOCLEAN.Ne ce 208 208 i cunose alt srcian sf fie fScuttreabe sceastaEste omit] f®™m scuze doamnei si ititorilor unde pe care am vizut-o la Pas. we Matai turer: lane Marre “SARCIA __| redacorresponsebitencu Muarescu| Temnoredctarea computerizaté| Publicate periodic a roménior scien | Adremstc dA. nciO" "|p tbar: Valen Mosestu vmesesa@mal con Redacj:Conl Parsi! Jet Seaiasssr 70 sa ghee es a eh cual Sareea each | v2.