Manual de

ADVOCACY si
LOBBY pentru
Asociatiile
din cadrul
Administratiei
Publice Locale

Manual

ADVOCACY si LOBBY
pentru

Asociatiile
din cadrul

Administratiei Publice
Locale
2

CUVANT INAINTE
Manualul se adreseaza asociatiilor din cadrul administratiei publice din
Romania, care doresc sa aduca o contributie schimbarilor la nivel legislativ ce
au loc si care afecteaza cadrul in care Administratia Publica Locala isi
desfasoara activitatea curenta. Acest proiect

a fost finantat

de Agentia

Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala prin Research Triangle

Institute, in cadrul programului de asistenta a autoritatilor locale.
Scopul acestei publicatii este gasirea celei mai bune solutii in
incercarea de a face auzita vocea administratiei locale in procesul decizional
care o vizeaza prin obtinerea unei coeziunii si o uniformizare a agendei
legislative astfel incat propunerile legislative inaintate de Administratia Publica
Locala sa se bucure de succesul dorit.
Acest manual este produsul colaborarii intre experti romani ai
administratiei publice locale, ai societatii civile romanesti si experti americani
in materie de advocacy si lobby care au asigurat asistenta tehnica prin
impartasirea experientei indelungata acumulata de-a lungul anilor in acest
domeniu.
Mentionam mai jos echipa care a contribuit la elaborarea acestui
manual:
Dn. Adrian Badila, Consilier General Primaria Bucuresti
Dn. Aureliu Dumitrescu, Secretar General, ANPPGCL
Dn. Viorel Micescu, Director General Centras
Sub indrumarea si coordonarea echipei RTI pentru dezvoltarea asociatiilor:
Dna. Teodora Stefanescu, Manager Dezvoltarea Asociatiilor
Dna. Raluca Iosif, jurist consult, Program assistant Dezvoltarea
Asociatiilor
Dna. Eve Lubalin, expert in lobby si advocacy

CUPRINS
Introducere
Capitolul I.

Capitolul II.

Climatul legislativ existent in Romania

1.1.

Specificul activitatii de lobby

1.2.

Procesul legislativ

Advocacy si procesul de advocacy

2.1. Definitii
2.2. Advocacy - Lobby; delimitarea conceptelor;
2.3. Advocacy pentru politici publice
2.4. Tinte
2.5. Grupuri de interes
2.6. Strategii
2.7. Tipuri

Capitolul III.

Lobby si procesul de lobby

3.1. Definitii
3.2. Cum se face
3.3. Etica

Capitolul IV.

Comunicarea mesajului
4.1. Formularea mesajului
4.2. Moduri si mijloace de comunicare
4.3. Presa si influenta ei

Capitolul V.

Participarea autoritatilor locale in procesul politic

decizional
5.1. Elementele unei reprezentari eficiente
5.2. Dezvoltarea unei agende pentru asociatii
5.3. Tehnici de reprezentare
5.4. Schema Asociatiile din Administratia Publica Locala

Capitolul VI.

Promovarea unui proces de lobby - Studiu de caz succes de lobby al unei asociatii obtinut in Romania
7.1. Alegerea problemei specifice
7.2. Cercetarea problemei
7.3. Reguli de desfasurare a campaniei
7.4.Tactici
7.5 Resurse

Anexe - Legislatie in domeniu:

Anexa 1 - Proiectul de lege privind reglementarea activitatilor de lobby in

Romania

Anexa 2 - Reglementarea activitatilor de lobby in Statele Unite ale Americii Codul Statutului California (sectiunea 86100 - 86118)

Capitolul I. Climatul legislativ existent in Romania

1.1 Specificul activitatii de advocacy si de lobby
Orice societate libera contine in interiorul ei grupuri de interese.
Acestea pot fi constituite pe baze diferite, chiar comunitatile sunt, in ultima
instanta, grupuri de interese.
Grupurile de interes pot juca un rol deosebit de
pozitiv intr-o societate democratica si plurarista, ele
indicand modul si felul in care politicile guvernamentale
afecteaza viata, activitate, aspiratiile si asteptarile unui grup sau altul, unei
comunitati sau alta.
Pentru a avea insa o voce care sa se poata face auzita, grupurile au
nevoie de strategii speciale si, mai ales, de tehnici speciale de influentare a
factorilor politici de decizie.
Este important sa indentificam o anumita problema, sa atragem sprijin
pentru sustinerea unui anumit punct de vedere vizand rezolvarea problemei
identificate, dar este esential sa putem influenta factorii politici de decizie in
adoptarea unor hotarari care sa rezolve problema in modul dorit de grupul de
interes constituit pentru a o sustine. Cu alte cuvinte este nevoie de lobby,
adica de un proces profesional structurat de a influenta factoruu de decizie
politici.
La baza activitatii de lobby sta constatarea ca atunci cand mai multi
indivizi / organizatii isi unesc eforturile pentru a-si promova interesele si
dezvolta strategii care vizeaza influentarea deciziilor guvernamentale, ei isi
maresc practic influenta in cadrul sistemului politic.
Activitatea de lobby trebuie insa privita ca o profesie specifica, ce are nevoie de
profesionisti-oameni specializati in lobby-dar si de un cadru legal adecvat. Fara un
cadru legal care sa definasca activitatea de lobby, sa instituie distinctia intre lobby
si alte modalitati de influentare a deciziei politice, exista pericolul de a asimila
activitati de lobby care tin mai degraba de tentative de a corupe si nu de a
influenta.

Definirea legala a activitatii de lobby instituie si legitimarea activitatii

prin clarificare, concizie si distinctie intre ceea ce este si ceea ce nu este
lobby, intre nevoia legitima a unor grupuri de interes de a-si face auzita vocea
si a-si proteja interesele care nu se opun tendintei generale a societatii de
crestere economica si democratizare, si dorinta unor grupuri de a influenta
decizia politica, chiar daca aceasta devine contrarie nevoilor generale ale
societatii.
Pe de alta parte, cei care au puterea de decizie politica se confrunta
permanent cu o avalansa informationala, informatiile venind pe diferite canale
oficiale sau neoficiale, guvernamentale, neguvernamentale sau prin partidul
politic al carui membru este.
Care din aceste probleme sunt mai importante ?
Daca aleg sa rezolv una sau alta dintre aceste probleme, care va fi
impactul, cat de mare este grupul care va fi afectat de noua situatie ce se
creaza ?
Este aceasta solutia pe care grupul de interes o doreste ?
Iata numai cateva intrebari pe care orice factor de decizie politica si le
pune zilnic si la care trebuie sa gaseasca raspuns.
In plus, desi diferite grupuri de interese au potentiale obiective
comune, exista diferente de noutate, dificultati in a exprima si a te face inteles
de un alt grup similar.
Pentru o mai buna intelegere, iata o prezentare foarte schematica a
procesului de analiza a unei decizii:

ANALIZA DECIZIEI
Identificarea situatiei de luare a deciziei
si
intelegerea obiectivelor

Identificarea
obiectivelor

Descompunerea si modelarea problemei:

1. Model al structurii problemei
2. Model de incertitudine
3. Model de preferinte

Alegerea celei mai bune

alternative

Analiza finala

E nevoie de
continuarea
analizei?

Implementarea alternativei alese

Coagularea diferitelor grupuri de interes in jurul unei probleme
specifice este foarte importanta pentru a creste capacitatea de influentare a
factorilor de decizie.
8

Orice lobby eficient este secondat de o campanie de advocacy adecvata.

La nivelul comunitatilor exista probleme specifice unei anumite
comunitati, dar pot fi identificate si alte probleme care se regasesc in mai
multe comunitati sau chiar in toate si care au fost provocate de o anumita
decizie politica. Se doreste influentarea acelei decizii, dar mai intai trebuie
exprimata problema, identificat impactul rezolvarii sau nerezolvarii problemei,
potentialii aliati, si apoi incepe incercarea de influentare a deciziei politice.
Toate deciziile politice sunt conjuncturale, se iau intr-un anumit context
economic, social si politic si raspund unor nevoi estimate in acel context.
In societatile stabile, in care factorii politic, economic, social
inregistreaza schimbari lente, deciziile politice tind si ele sa fie sau cel putin sa
fie percepute ca stabile.
In societatile in tranzitie sau in criza, mediul politic, economic si
social inregistreaza schimbari mult mai semnificative in intervale scurte de
timp. Drept urmare, si deciziile politice sunt percepute ca instabile si au
nevoie sa fie modelate / actualizate la intervale mult mai scurte de timp.
In primul tip de societati, lobby este o activitate dificila pentru ca
orice schimbare scimbare poate fi perceputa ca inconsecventa, iar mediul
politic nu doreste sa fie peceput ca educator de instabilitate in acea societate.
In cel de-al doilea tip de societati, este mult mai mare nevoia de
aducere la zi a deciziilor politice privind o anumita problema, dar este greu de
estimat cati din cei vizati vor fi multumiti de decizia luata. Mai mult, sistemele
formale de culegere de informatii care stau la dispozitia factorilor de decizie
politica inregistreaza in mod constant mari decalaje in timp. Cu alte cuvinte,
ceea ce era adevarat in urma cu trei luni, poate fi complet fals sau lipsit de
importanta sau chiar impotriva vointei actuale a celor vizati de decizia politica.
Prin advocacy si lobby, politicienii beneficiaza de un
sistem mult mai rapid de informare, sunt in comunicare
directa cu grupurile
de interes, au deci convingerea ca decizia lor este mult mai aproape de
nevoile si prioritatile celor pe care ii reprezinta, din punct de vedere legislativ .
Lobby este si o sansa de a intra in legatura cu foruri de decizie la care nu toti
sau chiar majoritatea dintre cetateni nu au acces. Fiind membru al unui grup
de interes, iti poti face auzita vocea in comunitate si, prin sistemul de
9

reprezentare al grupului, chiar in fata factorilor de decizie. Pentru comunitatile

mici, acest lucru este deosebit de important, tendinta general umana fiind cea
de a le ignora pentru ca numarul de voturi nu este semnificativ sau este putin
semnificativ. Comunitatea are insa nevoie sa fie auzita ca voce, sa isi
promoveze interesele si sa fie reprezentata nu doar legislativ, ci si ca grup de
interes.

1.2. Procesul legislativ

Actele Guvernului
Conform Constitutiei guvernul adopta decizii si ordonante. Deciziile
sunt emise pentru organizarea executarii legilor, in timp ce ordonantele sunt
emise pentru aplicarea acestora.
Deciziile guvernamentale sunt expresia competentei Guvernului, reprezentand
prin excelenta actul prin care guvernul isi exercita rolul constitutional in ceea ce
priveste managementul general al administrarii publice..
Ordonanta guvernamentala exprima competenta legislativa delegata.
De aceea ordonanta depaseste spectrul managementului general al
administrarii publice, operand ca un mijloc de participare a guvernului la
completarea puterii legislative in ceea ce priveste politica interna si externa.
Procedura legislativa in Parlament
In conformitate cu Constitutia, dreptul de a intocmi initiative legislativa este
acordat Guvernului, senatorilor, deputatilor si cetatenilor ( cel putin 250.000 cu
drept de vot). Cetatenii exersand dreptul de initiativa legislativa trebuie sa
apartina cel putin unui sfert din judetele tarii, in timp ce in fiecare din aceste
judete sau in Bucuresti trebuie inregistrate cel putin 10.000 semnaturi.
Guvernul prezinta proiecte de legi in timp ce membrii parlamentului
prezinta initiative legislative
Proiectele de legi / initiativele legislative sunt inaintate comisiilor cu
competenta in domeniul pe care repectivul act legislativ il vizeaza. Acelasi act
legislativ este inaintat altor comisii cu competente tangentiale in vederea
amendarii.
Dupa discutarea in comisiile de specialitate, proiectele
de legi / initiativele legislative sunt dezbatute in plenul
10

camerei. Dupa aprobarea fiecarui articol al legii sau initiativei legislative in

intregime acesta este supus votului camerei. Votul poate fi deschis/secret.
Constitutia stipuleaza anumite proceduri de vot in functie de natura
legii: legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Constitutia stipuleaza principiul egaliatatii competentei celor doua
camere.
Proiectul de Lege / initiativa legislativa aprobata de catre o camera
este supusa dezbaterii in cealalta camera. In cazul in care una din camere a
aprobat legea intr-o forma diferita de cea a celeilalte camere, presedintii
acestora vor initia procedura de mediere.
In cazul in care nu se ajunge la un compromis in cadrul comisiei de
mediere, sau in cazul in care Camera respinge raportul, articolele divergente
sunt inaintate sesiunii comune a celor doua camere.
Textul legislativ final este adoptat cu votul majoritatii stipulat in
Constitutie.
Cand legea/propunerea legislativa a fost aprobata in aceasi forma de
Senat

si

Camera

deputatilor,

Constitutia

prevede

controlul

Curtii

Constitutionale inainte de promulagare.

Presedintele Romaniei va promulga legea in termen de 20 de zile.
Daca presedintele considera ca anumite prevederi ale legii trebuie modificate,
inainte de promulgare, are dreptul de a cere revizuirea legii de catre
Parlament.
In cazul in care ambele Camere resping obiectiile prezidentiale,
promulgarea este obligatorie in termen de 10 zile. Pentru legile ce au fost
aprobate initial in sesiune comuna a camerelor, o noua dezbatere va fi
organizata in aceasi procedura legislativa.
Parlamentul Romaniei este alcatuit din doua camere, Senat
(camera superioara a Parlamentului) si Camera Deputatilor (camera
inferioara a Parlamentului).
Membrii Parlamentului sunt alesi prin vot direct, universal, egal si secret
pentru o perioada de 4 ani.
Senatul are in alcatuire 143 locuri si Camera Deputatilor 343 de locuri.
Se intrunesc in doua sesiuni ordinare in fiecare an: Februarie - Iunie si
Septembrie - Decembrie.
11

Ambele Camere sunt structurate pe grupuri parlamentare in functie de

rezultatele alegerilor. La inceputul mandatului grupurile aleg liderii care ii
reprezinta public sau care reprezinta pozitia partidului in cadrul negocierilor
din procesul legislativ. Acestia pot sa prezinte deasemenea amendamente la
legi sau pot cere pentru incetarea dezbaterilor asupra diverselor probleme
ridicate in sesiuni.
Biroul permanent este grupul ce conduce camera legislativa,
reflectand pe cat posibil intraga configuratie politica.
Comisiile de specialitate sunt structuri operationale organizate pe
domenii specifice, cu rol in examinarea si preparea legilor ce urmeaza a fi
dezbatute in sesiuni. Intocmesc rapoarte ce sunt prezentate plenului
Senatului sau Camerei Deputatilor. Este de mentionat Comisia pentru
Administratia Publica si autoritati locale cu competente in ceea ce priveste
reforme administrative, administrarea organizatiilor locale si alte structuri,
statutul functionarului public, sistemul rural si urban si finatele publice locale.
Procesul legislativ -initiativa cetateneasca
Din moment ce legea exprima vointa poporului si
este edictata de catre parlament este firesc ca
elaborarea sa se faca conform unei proceduri deosebite, procedura la randul
sau prestabilita prin Constitutie si lege.
Initiativa legislativa a cetatenilor, initiativa populara cum este
denumita frecvent este clar delimitata si definita prin art.73 din Constitutie.
Astfel ea trebuie sa provina de la cel putin 250.000 de cetateni cu drept de
vot. Apoi cetatenii care manifesta dreptul de initiativa legislativa trebuie sa
provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete
sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de
semnaturi in sprijinul acestei intiative. In fine, Constitutia nu permite ca
problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea sa
formeze obiectul initiativei cetatenesti.
Initiativa cetateneasca se concretizeaza in propuneri legislative. Exercitarea
initiativei legislative este o activitate complexa, deoarece un proiect de lege pentru
a putea fi depus, aceasta insemnand sesizarea parlamentului, trebuie sa
indeplineasca o serie de conditii de continut si de forma. In acordarea dreptului de
12

initiativa legislativa trebuie asiguarate cerintele de tehnicitate cat si cele

democratice. O propunere de lege trebuie sa corespunda unei multitudini de
cerinte si comenzi economice, sociale si politice si binenteles juridice. Elaborarea
unui proiect de lege este un proces migalos, dealfel in literatura juridica s-a
subliniat ca mecanismul activitatii legislative trebuie configurat intr-un mod care sa
poata asigura receptarea si justa traducere in norme de catre legiuitori a
impulsurilor, semnalelor emanand din sfera existentei sociale a unei perioade
istorice, a unei formatii social-economice si politice determinate.
Pentru ca propunerea legislativa sa ajunga pe agenda de lucru a
Parlamentului

aceasta

trebuie

verificata

sub

aspectul

continutului

reglementarilor cat si al tehnicii juridice si desigur al armonizarii cu intregul

sistem de drept. De acea legea prevede obligatia unor organisme statale de
a examina, dezbate, aviza proiecte de lege, inaintea sesizarii Parlamentului
deci in faza de conturare a initiativei legislative.
Aceasta activitate complexa de examinare si avizare da
certitudine ca proiectul de lege reprezinta un text bine
alcatuit si util. Fata de acceptiunea pe care am dat-o
initiativei legislative urmeaza sa consideram ca organul legiuitor intereseaza
avizele acestor organisme (indeosebi al Consiliului legislativ prevazut de art.
79 din Constitutie). Alfel spus proiectul legislativ sau propunerea legislativa nu
pot fi depuse presedintelui Camerei Parlamentului decat daca cuprind aceste
avize si binenteles expunerea de motive. Numai astfel dreptul de initiativa
legislativa se poate considera legal exercitat.
De altfel art.73(4) prevede clar ca deputatii, senatorii si cetatenii care exercita
dreptul de initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai in
forma ceruta pentru proiectele de legi. Solicitarea avizelor este o obligatie
legala, dar initiatorul nu are obligatia de a se conforma obligatiilor si
propunerilor din aviz, cu unele exceptii dar si acestea prevazute de lege.
Aceasta pentru faptul ca initiativa legislativa este un raport intre initiator si
legislator. Examinarea si avizele explicate sunt incluse in initiativa legislativa.
Initiatorul depune propunerea legislativa insotita de o expunere de
motive, presedintelui Camerei Parlamentului.
Constitutia Romaniei contine reguli cu privire la depunerea propunerii
legislative; propunerea se supune intai adoptarii camerei in care au fost
prezentate. Propunerea poate fi retrasa oricand pana in momentul votarii. Din
13

momentul depunerii proiectului se considera sesizata si supusa obligatiei

constitutionale de a examina si pronunta asupra proiectului de lege. Dupa
votare propunerea se trimite celeilalte camere; fiecarui senator sau deputat
inmanandu-i-se un exemplar din proiectul de lege si expunerea de motive.
Votarea intervine dupa discutarea proiectului, pe articole; cu ocazia
dezbaterilor in plen amendamente sau declaratii pot fi propuse. Daca legea
este votata trebuie semnata de presedintele camerei si dupa aceea inaintata
sefului de stat pentru promulgare.
In sistemul nostru constitutional, promulgarea este de competenta
Presedintelui care trebuie sa o faca in termen de 20 de zile de la primire.

SCHEMA PROCESULUI LEGISLATIV

GUVERN

SENATORI

DEPUTATI

INITITATIVA LEGISLATIVA

CETATENI
Minim
250.000

14

SENAT

Birou

CAMERA
DEPUTATILOR
Avizul
CONSILIULUI LEGISLATIV

permanent

COMISIE
PERMANENTA

Dezbateri in
plen

Birou

permanent

COMISIE
PERMANENTA

ADOPTAREA LEGII
COMISIE de
MEDIERE

Dezbateri in
plen

PARLAMENT

VERIFICAREA CONSTITUTIONALITATII

CURTEA CONSTITUTIONALA

PROMULGAREA LEGII

PRESEDINTE

CAPITOLUL II
PUBLICARE IN MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

PROCESUL DE ELABORARE A POLITICII DE

ADVOCACY
2.1.Definitii:

15

De ce advocacy?
Advocacy reprezinta un serviciu pentru comunitate si este un proces
de implicarea al cetatenilor ce fac eforturi de a influenta politicile publice si
implicit de a promova schimbarile sociale.
A aparut tinand cont ca oamenii au drepturi si acestea trebuie sa fie
aparate.
Fig.2.

DREPTURI FUNDAMENTALE

CETATENI

INFLUENTARE

POLITICI PUBLICE

Este un proces de informare si asistare a factorilor de decizie, in

conditiile in care numai cu informatii bune se pot lua decizii bune.
Advocacy este un termen intrat in limbajul current, forma initiala din
limba engleza, fara o traducere speciala pentru ca defineste si include o serie
de actiuni pentru care nu exista corespondenta in limba romana.
Chiar si in limba engleza " advocacy" si-a pierdut sensul initial,
definind in prezent mai mult un concept decat o actiune unica, masurabila.
16

Din acest motiv vorbim nu doar de "advocacy" adica sustinerea unei

anumite idei, teme, probleme ci si de o campanie de advocacy, ceea ce
implica un set mult mai amplu de actiuni.
Principalele obiective ale procesului de advocacy sunt: influentarea
politicilor publice, informarea politicienilor si stabilirea legaturilor cu alte
organizatii implicate in proces.
Ofera oportunitati oamenilor din comunitate sa se cunoasca mai bine,
sa actioneze impreuna, sa-si dezvolte abilitatile de organizare si de gandire
strategica, sa atraga resurse si sa construiasca relatii cu diferite organizatii.
Cine face advocacy?
In practica, activitatea de advocacy este
desfasurata de organizatii neguvernamentale cu
misiune bazata pe comunitate si care au resursele
si puterea pe care o pot folosi la afecterea politicilor in comunitate, daca
puterea pe care o pot folosi la afecterea politicilor in comunitate, daca
membrii acesteia inteleg acest proces.
Este un domeniu sensibil care poate induce o anumita teama
organizatiilor sa faca advocacy, ceea ce face ca in general aceasta activitate
sa fie doar o complementare a altor activitati de baza.
Exista o tendinta a organizatiilor de a sta in afara luptei pentru a-si
pastra credibilitatea, desi activitatea de advocay pe langa riscuri ofera si
foarte multe sanse.
Scopurile generale ale organizatiilor de advocacy sunt: furnizarea
de servicii, conducerea si coordonarea de actiuni legislative, incurajarea
profesionismului si furnizarea de sanse pentru cresterea profesionala si
educatie.
Principalele teluri ale unei campanii de advocacy sunt crearea unui
mediu pentru cresterea continua a calitatii serviciilor, investitia in sistemul de
resurse umane si dezvolatrea parteneriatului.
O activitate de succes de advocay a unei organizatii presupune
calcularea tuturor factorilor care determina ca o tema aleasa sa fie
castigatoare si daca membrii organizatiei au experienta in acest domeniu.

17

Trebuie luat in calcul cati oameni vor fi afectati de propunere, cati vor
suferi si cati vor fi ajutati si ce factori de decizie potential favorabil pot fi
identificati.
Persoanele implicate in acest proces se numesc activisti de advocacy.
Pentru o campanie de succes, activisti de advocacy trebuie sa
indeplineasca cateva conditii:

sa cunoasca legislatia,

procesul legislativ si

factorii de decizie,

sa se concentreze pe probleme nu pe persoane,

sa fie cooperanti, realisti, practici, bine informati si pregatiti,

sa se ofere sa asiste si sa furnizeze servicii in timpul luarii deciziilor si in

timpul procesului legislativ si

sa fie credibili.

Cum se realizeaza o campanie de advocacy?

Prima etapa a campaniei de advocacy o reprezinta
alegerea temei ce urmeaza a fi abordata de catre
organizatie si in jurul carei comunitatea poate fi
mobilizata. O alta problema specifica pentru o tema sa fie considerata buna
pentru o campanie de advocacy este dat de faptul ca trebuie sa aiba o
sustinere puternica, sa fie suficient de specifica pentru a i se evidentia
impactul imediat si sa fie realizabila in timp.
In general, o organizatie de advocacy face o lista cu problemele ce
urmeaza sa fie abordate in urmatoarea legislatura (la nivel national sau local)
si stabileste prioritatile in functie si de problemele pentru care grupurile locale
sunt de acord sa le monitorizeze si sa-si faca auzita vocea.
Dupa alegerea problemei specifice, aceasta este cercetata in
context, tinand cont de legislatie, daca organizatia si comunitatea pot fi
afectate in mod tangibil, daca se ofera sanse pentru intarirea organizatiei prin
diversificarea activitatii si prin construirea de relatii cu noi aliati.

18

Documentarea asupra problemei se face si prin implicarea comunitatii

prin interviuri si posibile sondaje de opinie cu lideri ai comunitatii, rezidenti,
vecini, furnizori, si utilizatori de servicii in domeniula ales si documentarea
despre implicatiile directe ale consumatorilor in dezvoltarea de politici de
sistem.

Fig.3.

ALEGEREA TEMEI SI A PROBLEMELOR

SPECIFICE

19

Are sustinere
NU

E specifica
Are impact imediat
E realizabila in timp

STOP
DA

DOCUMENTARE ASUPRA PROBLEMEI

DESFASURARE CAMPANIE ADVOCACY

2.2. Advocacy - lobby delimitare de concepte, diferente in uzul

termenilor si implicatiile definitiilor folosite
Campania de advocacy este procesul de definire si aparare a unui drept ce
isi gaseste corespondentul in Carta drepturilor omului, iar procesul de lobby
este procesul de promovare a campaniei de advocacy.
Campania de advocacy presupune sensibilizarea oamenilor si
implicarea acestora in functie de disponibilitate si abilitati intr-o problema

20

curenta pe care o pot rezolva in interesul propriei comunitati si este

desfasurata de activisti in advocacy sau organizatii.
Lobbyistul este persoana profesionista care comunica direct cu
parlamentarii, alesii locali sau judeteni si care actioneaza pentru un grup de
interes special si care incearca sa influenteze legislatia sau hotararile
factorilor de decizie.
Politicienii sunt avantajati de activitatile de lobby, avand avantajul
clarificarii unor probleme de interes si clasificarii unor probleme de interes si
implicit a scutirii de pierdere de timp.
2.3. Advocacy pentru politici publice
Politicile publice sunt planuri, principii, proceduri, legi si actiuni care sunt
adoptate de factori de decizie pentru "a rezolva o problema din societate, a se
opune unei amenintari sau a urmari un obiectiv".
Ele nu sunt elaborate numai de guvern ci de orice factor de decizie
(Consiliu Local, Consiliu de Administratie).
In sens larg politicile publice pot sa:
-

interzica comportamente ce pun societatea in primejdie ( de ex. pedepsesc

crima si coruptia)

protejeaza activitati, cetateni sau lucruri ( de ex. Protejarea minoritatilor sau a

monumentelor)

promoveze ( de ex. incurajeaza agroturismul prin micsorarea impozitelor)

furnizeze beneficii directe cetatenilor ( de ex.scolarizarea si asistenta medicala

gratuita).
2.4. Tinte
Urmatorul pas este indentificarea tintei pentru campania de advocacy
si a optiunilor de rezolvare a problemei. Pentru acesta se face o analiza a
balantei de putere in comunitate, a grupurilor de interes si a climatului general
economic, social si politic.
Orice campanie de advocacy trebuie sa aiba o tinta. Tinta este
intotdeauna o persoana, si anume persoana care are puterea de a oferi ceea
ce dvs. si asociatia dvs. doriti.

21

Fig.4.
CAMPANIE
ADVOCAY

TINTA = PERSOANA

O tinta este intotdeauna o persoana si nu o institutie. Chiar daca aveti in

plan sa schimbati o lege si aveti nevoie de votul majoritatii parlamentare
trebuie sa va individualizati tinta in asa fel incat aceasta sa fie o singura
persoana. Tintiti un singur parlamentar intr-un anumit moment.

In cazul in care va invidualizati tinta, va fi mult mai usor pentru membrii si

voluntarii dvs. sa inteleaga si sa se implice in actiune. Chiar si organizarea
si institutiile cele mai complexe sunt alcatuite din oamenii, alegand o
singura persoana la un moment dat, astfel incat campania dvs. sa devina
palpabila pentru public.

Pentru fiecare problema specifica exista mai mult decat o singura tinta.
Folositi la un moment dat tinta care poate aduce cele mai multe beneficii
pentru campania dvs., de asemenea, puteti alterna tintele pe parcursul
campaniei.

Fiecare din tacticile pe care le puneti in aplicare pe parcursul campaniei

trebuie indreptata catre una din tintele pe care le-ati ales. O tactica ce se
indreapta spre toate tintele in acelasi timp se va dispersa si, in concluzie,
nu va avea destula forta.
Cele doua tipuri de tinte:
22

Tintele primare sunt acele persoane in masura sa va

ofere direct ceea ce doriti. Acestea sunt persoanele pe
care trebuie sa le tintiti cu tacticile dvs.
Tintele secundare sunt acele persoane care nu au puterea sau
autoritatea sa va ofere direct ceea ce doriti, dar au puterea sa influenteze
tintele primare.
2.5.Grupurile de interes
Grupurile de interes reprezinta parte integranta a oricarui societati si au
influenta directa sau indirecta asupra politicilor publice; pot avea influenta
fasta sau nefasta functie de problematica abordata si de calitatea liderilor de
opinie,dar ele intretin plurarismul si democratia.
Grupurile de interes au roluri multiple in societate si anume:

de reprezentare a oamenilor in fata guvernantilor la nivel local si

national,

de participare la actiunile politice, de educare a membrilor sai,

de completare a agendei de probleme si de monitorizare a

programelor.

Intr-o societate sunt trei mari tipuri de grupuri de interes: economic, public
si guvernamental a caror eficienta depinde de resursele acestora.
Grupurile de interes pot fi fara o structura formala, latente, temporare
si ad-hoc, sau pot reprezenta colectivitati.
Intr-un sistem politic democratic, principalele resurse ale grupurilor de
interes sunt:

numarul de membrii,

mentinerea membrilor,

atragerea de noi membrii,

resurse financiare si materiale.

Se listeaza potentialii aliati; lideri politici locali, lideri din domeniul

cultural, economic sau social si alte organizatii care pot avea un interes propiu
in succesul campaniei sau organizatii cu care organizatorul este in relatii si

23

care ar putea fi de acord sa sprijine campania pur si simplu tinand cont ca

respecta si cunosc activitatea acestuia.
Surse comune de informatii pot fi si biografiile parlamentarilor sau a
alesilor locali sau judeteni, oameni cunoscuti la diverse nivele ca factori de
decizie, mass media.
De-a lungul intregului proces foarte important este implicarea mass
media in campania de advocacy; pentru acestea asociatia trebuie sa dea
atentie presei, sa-si planifice o strategie de comunicare, sa organizeze
conferinte de presa si sa genereze evenimente de presa.
2.6. Strategii
Organizatia isi poate face o prezentare generala in cadrul
comunitati prin diverse actiuni specifice diverselor strategii folosite.
Poate deasemenea implica pe liderii acesteia in discutii si training
interactive, poate imparti informatiile detinute si lucreaza cu ei pentru
organizarea rezidentilor si grupurilor comunitatii in domeniul ales si a
schimbarii sistemului.
Nu exista o formula ideala a procesului de advocacy, fiecare organizatie are
propria strategie. In general, strategiile de advocacy pot fi o informare, de
colaborare sau de confruntare, fara insa a se exclude reciproc fiind de multe ori
complementare.

Strategia de informare
Este strategia care este folosita in orice campanie de advocacy.
Unul din scopurile permanente ale tuturor campaniilor de advocacy este
implicarea publicului, a celorlalte ONG si chiar a tintelor dvs. O modalitate de
aplicare a lor este informarea lor in privinta importantei problemei dvs.
specifice.

24

Cand aplicati o strategie de informare trebuie sa gasiti cea mai buna

metoda de a va face auzit mesajul de un numar cat mai mare de oameni.
Avantajul folosirii unei strategii de informare consta in faptul ca
aceasta este destul de usor de pus in practica. De obicei conflictele legate de
oferirea de informatii sunt foarte putine sau nu exista deloc, ele apar mai
tarziu atunci cand cereti sa fie luate decizii si sa se ia masuri.
Strategiile de informare pot fi foarte ieftine daca ii convingeti pe
reprezentantii mass media sa faca public in mod gratuit mesajul dvs. Unul din
dezavantajele folosirii acestei strategii este ca rar are efect singura.
Informarea nu este deajuns pentru schimbari sociale, de obicei actiunea este
absolut necesara. De asemenea este greu sa determinati daca mesajul dvs.,
a fost receptionat corect si de catre tinte si de catre publicul care l-ati vizat ,iar
in ultimul rand, daca nu aveti acces la mediatiatizarea gratuita aceasta poate
sa fie foarte scumpa.
Intrebari la care trebuie sa raspundeti inainte de aplicarea unei
strategii de informare:

Care sunt scopurile mele?

La cine doresc sa ajung?

Este clar pentru asociatia mea care sunt pasii necesari pentru
finalizarea acestei strategii?

Cat va dura aceasta strategie de informare?

Care sunt resursele pe care asociatia este dispusa sa le angajeze?

Strategia de colaborare
Folosirea unei strategii de colaborare inseamna de fapt munca in
echipa. Multe organizatii au valori comune cu cele ale asociatiei dvs., si
aceasta isi va atinge scopul mai eficient lucrand impreuna cu ele decat
incercand sa-si atinga scopul singura.
Coalitiile care apar in urma implementarii unei strategii de colaborare
sunt corpuri tranzitoarii dar care se pot transforma in coalitii permanente

25

pentru o anumita problema specifica. Atunci cand va angajati intr-o astfel de

strategie este absolut necesar sa aveti:

Un mediator de coalitie eficient

Reguli de baza ale modului de colaborare si luare al deciziilor

Strategia de confruntare
Este de obicei ultima resursa. Cand celelalte strategii au dat

gres, asociatia este obligata sa aplice o strategie de confruntare.

Intr-o astfel de strategie exista si avantaje, tacticile pot fi amuzante si
pot conduce la un sprijin masiv din partea comunitatii daca sunt bine puse in
practica. Un alt avantaj este ca pot sa duca la succes.
Multe

din

schimbarile

semnificative

sociale

au

fost

rezultatul

confruntarii din campaniile de advocacy.

Dezavantajul este ca poate indeparta publicul, iar sprijinul public este
esential pentru succesul oricarei campanii si daca o strategie de confruntare
este pusa in practica prea devreme, suportul vital poate fi piedut.
Strategia de informare poate determina tinta dvs., sa incerce sa
reprime vocea si opinia dvs., de aceea este foarte important ca subiectul
campaniei dvs. sa fie deja public (folosind o strategie de informare) inainte de
a va implica intr-o strategie de confruntare.
Intrebari la care trebuie sa raspundeti inainte de aplicarea unei
strategii de confruntare:

Ce va castiga campania din utilizarea unei strategii de confrunatre?

Sunteti singur ca membrii dvs. va vor sustine daca folositi aceasta

strategie?

Sunteti destul de informati asupra pasilor care i-ati facut inainte de a

ajunge aici?

Ati ales tinta cea mai potrivita?

Daca tinta este potrivita, va este clar pentru ce luptati?

Ati facut toate cercetarile necesare?

Ati analizat toate rezultatele posibile si aveti un plan pentru fiecare

siuatie in parte?

26

Este clar pentru cei implicati care sunt implicatiile pe care aceasta
le va avea?

Cine trebuie sa participe?

Cum veti atrage mass media?

Care sunt riscurile unei astfel de strategii? Sunteti pregatit sa vi le

asumati?

2.7.Tipuri
Desi toate campaniile de advocacy se concetreaza asupra apararii
drepturilor si construirii capacitatilor, nu toate trateaza problemele specifice in
acelasi mod. Unele campanii de advocacy folosesc demonstratiile de masa
si confruntarea, in timp ce altele folosesc negocierea si activitatea de lobby.
Exista trei tipuri principale de campanie de advocacy: advocacy la
nivel individual, advocacy de caz si advocacy de clasa.
Adocacy la nivel individual implica apararea drepturilor noastre individuale
sau a membriilor familiei noastre.
Advocacy de caz implica de obicei ajutorarea unei persoane dezavantajate
de sistemul birocratic.
Advocacy de clasa este necesar in cazul unor evenimente sau cazuri
similare.
Acest tip de advocacy implica de obicei foarte multi oameni. Advocacy
de clasa poate fi concentarta asupra unei schimbarii de sistem, care include
foarte multi oameni.
Schimbarea legislatiei este de obicei rezultatul advocacy-ului de clasa.
Orice tip de advocacy poate influenta politica publica.
In cazul in care nu aveti suficienti bani, cel mai eficient mod de a
influenta politica publica este de a implica cat mai multi oameni posibil.
Faptul ca lucrati la un program de advocacy cu mai multi oameni va
ajuta sa va aparati succesul inregistrat si sa va pregatiti asociatia pentru
viitorul proiect al unei campanii de advocacy.

27

CAPITOLUL III
LOBBY SI PROCESUL DE LOBBY
3.1.Definitii
Procesul de lobby este o extindere a dreptului cetateanului de a se face auzit prin
efortul de a influenta legislatia specifica si un exercitiu de democratie.
In Websters Dictionary a face lobby inseamna a conduce activitati ce
tintesc influentarea oficialilor publici si in speciala membrilor corpurilor legislative
asupra legislatiei sau incercarea de influentare a unui oficial public pentru o actiune
dorita.
Lobby mai reprezinta si orice incercare individuala sau a grupurilor de
interes private de influentare a voturilor parlamentarilor in holul de langa
camerele legislative.
Este de remarcat ca activitatea de lobby este inevitabila in orice sistem
politic, la aceaste ora fiind dezvoltate softuri cu care se pot identifica rapid
functionarii cheie, parlamentari si guvernamentali ce pot genera diverse forme
oficiale de presiune politica. Nu sunt considerate activitati de lobby analizele
nonpartizane, studii sau cercetari,examinari sau discutii despre probleme
economice si sociale si declaratii sau comentarii la lege.
3.2. Cum se face ?
Activitatea de lobby pote fi desfasurata de lobbyisti, firme de lobby,sau salariatii
lobbyisti. Lobbyistul este un individ care este implicat pentru bani sau din alte
considerente, sau autorizat sa cheltuie bani de un alt individ, organizatie, sistem de
educatie universitara, in scopul de a influenta legislativul, executivul, sau
autoritatile locale prin comunicare sau convigand pe altii sa comunice cu oficiali
publici la nivel national sau local.
In general, oamenii care lucreaza pentru influentarea politicilor si
actiunilor prin sustinerea intereselor proprii sau ale clientilor sunt consultanti,
sau fosti functionari publici sau alesi. Aceasta ocupatie este incompatibila cu
calitatea de oficial public, functinar public, ales local, reprezentant de partid ce

28

este implicat in procesul legislativ, sau un individ implicat, platit din bani
publici.
Coalitiile de institutii sau organizatii, multe cu proprii lobbyisti, influenteaza
politicile publice atat la nivel local cat si national. O coalitie de lobby reprezinta
un grup de mai multi indivizi sau entitati careisi pun fondurile in comun pentru
a salariza lobbyisti sau firmele specializate.
Tipuri de lobby
Procesul de lobby poate fi direct sau indirect.
Lobby direct presupune comunicarea punctului de vedere unui
legislator, unui factor de decizie, sau oricarui functionar al guvernului care
poate ajuta la modificarea sau adoptarea legislatiei; acest proces implica si
incercarea de influentare publica prin initiative de vot sau de referendum.
Procesul de lobby indirect incearca sa influenteze publicul sa-si exprime
un punct de vedere particular catre legislatorii despre un amandament
specific. Acest proces presupune chemari indirecte la actiune prin incurajare
indirecta si identificarea legislatorilor care sunt indecisi pe problematica
propusa .Procesul de lobby de baza depinde atat de procesul de elaborare a
legislatiei si a politicilor publice, cat si de implicarea cetateneasca. Aceasta
presupune urmarirea legislatiei, identificarea factorilor de decizie, scrierea si
prezentarea declaratiei, construirea si mentinerea coalitiilor de sustinere,
mentinerea relatiilor cu parlamentarii si cu alti factori de decizie, construirea
diversitatii in organizatiile de lobby indirect si modul de lucru cu media.
Principalele obligatii ale lobbyistilor in acest proces sunt: sa
inteleaga procesul, sa nu clasifice oamenii.sa se poarte frumos si sa
recunoasca eforturile altora. Determinarea telurilor legislative presupune
identificarea problemei, backgroundul, recomandari si costuri. Lucrul in coalitii
presupune determinarea problemei, formarea coalitiei, desfasurarea actiunii si
aducerea de multumiri. Pentru inceperea unei actiuni de lobby, trebuie
dezvoltata o retea prin determinarea zonei vizate, recrutarea membrilor,
elaborarea planurilor initiale si dezvoltarea retelelor telefonice.
Tehnicile obisnuite de lobby sunt: scrisori, telegrame, petitii, apeluri
telefonice, intalniri in oras, intalniri personale, contactarea altor oficiali alesi,
campanie de felicitari, vizitarea unui parlamentar in grup, dezvoltarea unui
29

birou de relatii si generarea unei prese bune. Tipuri de evenimente speciale

sunt: raliurile, marsurile, demonstratiile, simpozioanele, conferinte, seminarii,
forumuri sau conferinte de presa.
Fig.5.

SCRISOR
I

TELEGRAME

PETITII

APELURI
TELEFONICE

INTALNIRI
PERSONAL
E

TEHNICI LOBBY
BIROU
RELATII CU
PRESA

CAMPANIE
FELICITARI

CREARE EVENIMENTE
SIMPOZIOANE
CONFERINT
E DE PRESA

SEMINARI
I

CONFERINT
E

RALIURI

DEMONSTRATII
MARSURI

30

Pentru realizarea unui lobby indirect eficient, pot fi folosite unele dintre
urmatoarele tehnici de comunicare: scrisori spontane de la cetateni, vizite la
birou ale electorilor, articole in ziar, telefoane de la electori, vizite la firmele de
afaceri la birou, editoriale in ziarele locale, vizite la birou ale delegatiilor de
grupuri de interes, telefoane de la alesii locali sau de la oficialii partidelor,
opinii in ziarele locale, vizite la oficiu ale prietenilor, scrisori spontane de la alti
alesi, telefoane de la prieteni, programe noi la TV, articole in ziarele principale,
noutati la posturile nationale si locale de televiziune, programe noi la radio,
editoriale in ziare de intindere nationala, scrisori concentrate de la electori,
vizite la birou ale reprezentantilor de campanii, talk-show-uri la posturile locale
de radio, vizite la birou ale lobbyistilor si scrisori catre editorii ziarelor mari.
Pentru a face lobby in mod eficient o asociatie trebuie:

Sa stranga in mod constant informatii despre procesul legislativ

Sa mentina relatii bune cu legiuitorii

Sa-si pregateasca membrii pentru o campanie de lobby in masa

3.3.Etica
Integritatea si profesionalismul sunt de baza pentru procesul legislativ;
lobbyisti profesionisti au o mare responsabilitate asupra modului cum sunt
perceputi in ochii opiniei publice si cum respecta standartele de etica specifice unei
societati libere si morale.
Este esentiala cresterea constientizarii nevoii de coportament etic pentru
lobbyisti pentru restabilirea increderii alesilor in adevarul informatiilor pentru
influentarea legislatiei si pentru promovarea lobbyi-ului ca o profesiune onorabila.

Practic sunt absolut indispensabile coduri de conduita si ghiduri pentru

pastrarea interesului clientilor, respectarea confidentialitatii si folosirea corecta
a informatiilor.
Este de remarcat ca lobbyistii trebuie sa sa aiba suficienta experienta
sa fie capabili sa prezinte punctele de vedere, sa evite conflicte de interes si

31

sa aiba abilitati de lucru cu legislatia specifica procesului de lobby si cu

functionari publici si demnitari.
In general, in tarile cu legislatie in domeniu, lobbyisti semneaza
angajamente prin care se angajeaza sa fie statornici cu spiritul de etica in
scrisori si in campaniile de finantare, sa-si tina promisiunea de a spune
adevarul cand comunica cu oficialii publici sau cu tribunalul legislativ, sa
notifice clientii cand apare un conflict de interes, sa refuze sa participe la
aranjamente cu oficialii publici, sa separe serviciul public de jocul privat si sa
demonstreze respect pentru oficiali.
Prin

procedurile

comisiilor

de

etica,

se

descurajeaza

oficialii

guvernamentali si functionarii publici de a deveni lobbyisti platiti o perioada de

timp dupa terminarea functiei pentru a nu eroda increderea populatiei in
integritatea guvernului.

32

CAPITOLUL IV
COMUNICAREA MESAJULUI DUMNEAVOASTRA
CATRE PUBLIC SI MEMBRII ORGANIZATIEI
4.1. Formularea mesajului
Inca din timpurile lui Gutenberg si pana la televiziunea prin cablu din zilele
noastre bunii organizatori au cautat metode si cai pe care sa le utilizez in
comunicare si tehnologie. Dar pentru a reusi sa fie folosite eficient pentru
organizatia dumneavoastra aveti nevoie de a definitie clara a mesajului si o
strategie care include toate posibilitatile existente de a utiliza mass media.
Definirea mesajului este bazata pe trei principii: trebuie sa convinga
persoanele ca va aduce imbunatatiri reale in viata lor, va da persoanelor
sentimentul propiei puteri si va intari organizatia si o va ajuta sa realizeze
schimabari in viitor.
4.2. Moduri si mijloace de comunicare - Comunicarea mesajului
In cadrul procesului dumneavoastra de advocacy si / sau lobby veti pune in
aplicare diferite tactici, dar de-a lungul acestuia aveti nevoie si de anumite
abilitati cand doriti sa comunicati mesajul membrilor, aliatilor si publicului larg.

Convorbirile telefonice - se folosesc in relatiile cu membrii si

publicul din diverse motive: invitatii la intalniri, cand li se cere voluntariatul,
sprijinul sau donatii. Reguli:

Stabiliti scopul convorbirilor telefonice. Ce doriti sa realizati? Este vorba

de participarea la o intrunire? Despre sprijinul general pentru o problema
specifica?

Cui sunt destinate apelurile telefonice? Celor care sunt deja membrii?
Celor care au semnat o petitie? Celor care au participat la o intrunire? Asta
va determina modul in care ii veti "ataca".

Stabiliti cate convorbiri telefonice doriti sa realizati. Veti avea sau nu

nevoie de voluntari pentru aceasta?

Pregatiti un plan de atac scris pe care dvs. sau voluntarii dvs. il puteti citi
in timpul convorbirilor telefonice.
33

Afirmati clar cine sunteti si de ce sunati

Scrisori pentru comunicarea cu membrii organizatiei dvs. sunt un excelent mod de a-i tine la curent pe membrii si aliatii dvs. cu
activitatile din cadrul unui proces de lobby. Chiar daca persoana careia ii
scrieti nu a particiapt la vreo actiune de mult timp, scrisoarea va ajuta sa
mentineti persoana informata si legata de organizatia dvs. si de campanie, de
aceea redactarea este esentiala. Reguli:

Stabiliti scopul scrisorii. Este scrisoarea o invitatie pentru public la o

intalnire? Este scopul scrisorii obtinerea unei donatii? Scrisoarea trebuie
sa aiba intotdeauna un scop pe lanaga cel de informare.

Este bine sa nu depaseasca o pagina

Este preferabil sa va adresati individual in loc sa crieti Stimate Doamna/

Domn daca nu este posibil, incercati o individualizare in alt mod: Stimate
prieten al . daca este adresata individual asigurati-va ca numele
persoanei este scris corect.

Paragraful de introducere trebuie sa cuprinda scopul scrisorii

Scrieti data, ora, adresa ingrosat si verificati-le de doua ori.

Cuprinsul actiunii (sau cel putin al doilea paragraf) trebuie sa explice

importanta actiunii respective. Folositi diferite metode pentru a evidentia
aspectele cele mai importante ale politicii respective, in loc sa scrieti un
paragraf mai lung. Oamenii sunt foarte ocupati si daca scrisoarea este
scurta si usor de citit atunci sansele ca ei sa o citeasca sunt mult mai mari.

Paragraful de incheiere trebuie sa reaminteasca data, ora si locul unde va

avea loc actiunea precum si cateva cuvinte despre organizatia
dumneavoastra

Fluturasi care sa anunte actiunea dumneavoastra - sunt unelte care

anunta o actiune viitoare si invita publicul larg la a participa. Fluturasul trebuie
sa atraga atentia oamenilor si sa convinga.Reguli:

Trebuie sa enunte problema specifica

Care sunt scopurile actiunii sau ale intalinirii si misiunea acestora

Cand si unde se desfasoara acestea

Daca vor exista invitati si cine vor fi acestia

34

Numele si adresa organizatiei dvs. si numele unei persoane de contact

Sa fie imprimat pe o foaie cu antetul organizatiei dumneavoastra; sa fie

simplu

Petitiile - pot fi folosite ca instrumente de recrutare pentru

organizatia dvs. si sunt utile in transmiterea mesajului catre public. Reguli:

Trebuie sa spuna povestea dumneavoastra. De ce este importanta

atiunea pe care o desfasurati? Cum il va afecta pe semnatar?

Scrieti petitia ca o scrisoare: Stimate Domule

Dati un titlu clar si simplu petitiei dvs.

Trebuie sa includa numele si adresa organizatiei dumneavoastra

Trebuie scrisa pe o foaie cu antetul organizatiei dumneavoastra si cu sigla

clar imprimata

Trebuie sa includa un spatiu pentru nume, adresa nr.de telefon al celor ce

vor semna petitia (informatii valoroase pentru baza de date cu membrii si
aliati)

Nu lasati niciodata petitiile la tinta. Sunt o dovada a sprijinului de care va

bucurati si veti avea nevoie in activitati viitoare. De asemenea, nu este de
dorit sa-i dati tintei dvs. numele si adresa sustinatorilor dvs., caci s-ar
putea sa-i contacteze si incerce sa-i faca sa se razgandeasca

Expuneti public petitiile care le-ati colectat

Baza de date computerizate - una din cele mai importante
modalitati de utilizare a computerului dvs. Ea va ajuta sa tineti evidenta
sustinatorilor si a aliatilor organizatiei dvs. O baza de date la zi este
necesara nu numai in procesul de lobby pe care-l o desfasurati, ci este
foarte importanta pentru activitatile viitoare ale organizatiei dvs. Este
esential sa aveti un sistem de baze de date adaptat nevoilor organizatiei,
chiar daca aceasta inseamna angajarea unui expert care sa o
programeze. O organizatie a inregistrat participarea la diferite intalniri si
actiuni, aceasta ajutandu-i sa-i selecteze

pe cei mai activi dintre

sustinatorii ei.
35

Scrisoarea de multumire este una din cele mai importante

utilizari ale bazei de date. Datorita bazei de date puteti trimite voluntarilor
organizatiei dvs., scrisori individuale in care le multumiti pentru contributia lor
la o anumita activitate. O scrisoare de multumire ii va mentine activi si
implicati pe voluntarii dvs.

36

CAPITOLUL V
PARTICIPAREA AUTORITATILOR LOCALE IN
PROCESUL POLITIC DECIZIONAL
5.1. Elementele unei reprezentari eficiente
Cunoasterea procedurii legislative si a modului in care respectiva
procedura este importanta pentru administratia publica locala;
Cunoasterea procedurilor interne ale procesului legislativ, cunoasterea
persoanelor oficiale din agentiile de stat si din Parlament, care
influenteaza chestiunea in discutie;
Cunoasterea modului de prezentare a argumentelor convingatoare, si
increderea sincera in tehnica promovata;
A fi concis si la obiect mareste sansele de reusita;
A fi pregatit de negocieri cu oficiali de stat;
Includerea membrilor in convingerea legislatorilor asupra punctului de
vedere al administratiei publice locale;
Realizarea coalitiilor cu alte organizatii cu interese comune pentru o
anumita tematica
Detinerea si dezvoltarea asupra calitati precum: increderea, precizie,
siguranta, si alte calitati esentiale pentru cei care ii reprezinta
Detinerea unui simt al evolutiei in timp - unii ani prezinta ocazii mai bune
decat altii pentru anumite tipuri de schimbari
Abtinerea de la incheierea relatiilor cu un membru al Parlamentului care a
actionat impotriva unei anumite chestiuni. Acelasi membru parlamentar
poate sprijini administratia publica locala intr-o alta chestiune.
Recunoasterea valorii schimbarilor mici - schimbarile mici se pot cumula in
beneficii in decursul timpului
5.2.Dezvoltarea unei agende pentru asociatii
Primul pas necesar pentru un lobby eficient este dezvoltarea agendei
politice a asociatiei care reprezinta prioritatile organizatiei.

37

Este important in dezvoltarea acestei agende sa fie concentrata, de o

lungime flexibila si sa reprezinte interesele cheie ale membrilor.
Odata ce prioritatile sunt dezvoltate, materialele ce explica si justifica
pozitia politicii de grup trebuie sa fie pregatite si acelea care sunt destinate
diferitelor audiente si procedurilor care trebuie aplicate pentru a fi disiminate
intr-o maniera de timp convenabila.
Este intotdeauna o provocare sa se mentina agenda politica a unei
organizatii flexibila. Membrii asociatiei tipic au o varietate de preocupari si vor
argumenta includerea intereselor proprii in agenda.
Procesul de sondare a membrilor in ceea ce priveste preocuparile,
ajungand la un set flexibil de probleme prioritare, colectand si analizand
informatia pe aceste probleme, preparand hartiile de pozitie si diseminand
informatia continuta de agenda catre membrii organizatiei, aliatii potentiali,
factorii decizionali, presa si alte parti interesate intr-un obiectiv care reclama
foarte multa atentie.
In special cand se incepe prima data este foarte important pentru o
asociatie sa se concentreze pe o lista relativ scurta ce cuprinde chestiunile
cele critice astfel incat sa fie digerate si administrate pentru a avea rezultate
inca de la inceput.
Cum se alcatuieste o agenda politica:
Organizatiile folosesc o serie de metode in a alcatui o agenda pe
probleme care reprezinta cea mai importanta politica de interes pentru
membrii:

un sondaj al membrilor: majoritatea organizatiilor vor gasi o cale de a

organiza un sondaj printre membrii pentru a se asigura ca acestia sunt
constienti de prioritatile de membru, noi probleme ce apar si sa se asigure
ca membrii lor simt ca au fost consultati si ca organizatia ii reprezinta. Un
asemenea sondaj poate fi realizat intr-o varietate de moduri, depinzand de
resurse, modele de comunicare si mediul politic. De exemplu, sondajele
se pot realiza prin dezvoltarea unui chestionar, a unei scrisorii deschise,
liste de verificare. Se poate realiza prin mail, fax, e-mail sau prin pagini
web.

38

comitetele de politica.Multe organizatii isi alcatuiesc forte de interventie

sau

comitete

de

politica

permanenta

si

le

insarcineaza

cu

responsabilitatea de a construi o agenda de probleme. Comitetele deseori

se concentreaza in multe cazuri pe un subiect singular-ca problemele de
buget si finante, sanatate, educatie, mediu, servicii sociale sau
gospodaresti. Pentru ca un grup sa dezvolte un set de probleme in
jurisdictia comitetelor pentru a fi considerate ca adaugiri la agenda politica
de asamblu trebuie ca membrii ai acestor comitete sa fie selectati pentru
expertiza politica, ideile politice inovatoare, prestigiul in cadrul asociatiei,
contactele cu persoanele (factori decizionali) cheie, balanta politica a
partidului sau alti factori relevanti. Scopul este recrutarea de membrii care
pot alcatui o agenda care reflecta prioritatile membrilor, probleme care vor
fi luate in considerare de catre guvern si care pot ajunge in pozitii politice
pentru organizatie si care vor fi sustinuti de catre membrii.

analiza

agendei

parlamentare,

guvernamentale

si

ministeriale.

In

alcatuirea unei agende politice anuale, este foarte important pentru

asociatie sa se concentreze pe un set de probleme importante care vor fi
considerate de catre institutiile implicate in deciziile politice sau care
doresc sa promoveze intr-o cale proactiva ca parte a procesului legislativ.
Sunt doua dimensiuni pe care se construieste o agenda problematica:
reactiva si proactiva.
Partea reactiva a unei agende include masuri care fie sunt luate anual
ca bugetul sau pe care Guvernul decide sa le considere o prioritate in
urmatoarea sesiune legislativa. Partea proactiva a agendei este alcatuita din
articole care se pot sau pot sa nu se afle pe lista de prioritati a Guvernului, dar
care sunt importante pentru asociatie, si pot fi generate prin sondarea
membrilor grupului sau prin discutii in fortele de interventie sau comitetele de
politica.
Scopul ar fi transformarea acestor probleme ca parte a
agendei Parlamentului sau Guvernului prin dezvoltarea unei
strategii eficiente de lobby.

analizarea agendelor administrative sau de reglementare. Deseori

asociatiile vor dori sa includa probleme de reglementari (metodologii) ca
39

parte a agendei lor politice. Maniera in care legislatia este implementata

poate fi importanta, sau mai importanta fata de un membru al asociatiei ca
un atasament ce subliniaza statutul. Aceasta ar fi o parte a agendei
reactive a asociatiei.

analiza deciziilor Curtii. Sistemul judiciar de obicei va asigura accesul la

tribunale in anumita masura atunci cand partidul este afectat de catre un
proces sau de revizuire a constitutionalitatii unei legi. Mai mult, deciziile
tribunalului pot avea uneori o semnificantie sau mai mult decat o
semnificatie un impact asupra membrilor grupului mai mult decat o
legislatie sau un regulament. Daca exista un impact advers, o asociatie ar
putea dori sa caute redresarea legislativa prin aducerea in atentie a
deciziei si a efectelor acesteia in atentia Parlamentului sau Guvernului.
Monitorizarea deciziilor Curtii si elaborarea recomandarilor politice ca un
raspuns la acestea atunci cand au un impact semnificativ si advers fata de
membrii grupului, ar fi o parte a agendei reactive a asociatiei.

Dezvoltarea materialelor de politica

Odata ce o agenda este dezvoltata, pentru advocacy si lobby eficient,
asociatiile trebuie sa dezvolte materialele de politica care sa le sustina pozitia.
Aceste documente trebuie sa descrie legea existenta, sa explice natura
problemei din punctul de vedere al asociatiei, sa avanseze solutia dorita de
catre asociatie si sa prezinte date, argumente si uneori girul fata de
sustinerea solutiei sugerate de asociatie.
Deseori, este folositor pentru factorii decizionali care vor avea nevoie
de proiectele de lege, ca asociatie sa ataseze limbajul necesar proiectelor de
legislatie materialelor politice de sustinere.
Odata completate, materialele de sustinere politica trebuie diseminate
pe scara larga catre diverse audiente, pentru a avea un fond de lucru
substantial pentru lobby si pentru a construi suportul programului Asociatiei cu
cea mai larga audienta posibila. Daca resursele o permit, materialele trebuie
confectionate in functie de recipienti.

40

De exemplu, angajatii tehnici ai ministerelor ar dori sa fie influentati de

documente bine pregatite, cu cercetari extensive si detaliate cu date dintr-o
sfera larga de cuprindere ce contin un limbaj legislativ adecvat.
Oricum, asemenea materiale detaliate si tehnice nu sunt adecvate
pentru disiminarea catre mass media.
Reprezentantii mass media ar trebui sa primeasca materiale care
accentueaza partea umana a initiativei politice si girul de catre cunoscute si
respectate figuri publice sau celebritati.
Aceste materiale ar trebui sa includa scurte, simple explicatii ce justifica
necesitatea unor noi initiative, cote usor uzabile din figurile populare sau
respectate, povesti de interes uman relevante potrivite pentru folosirea acestora in
raportare, si teme de interes general care pot fi intelese de catre public si sunt
populare printre cetateni.
Grupurile pot deasemnea sa scrie scrisori catre editori sau scrisori
deschise pentru articolele de publicatii.
Urmatoarele asigura cel putin o lista partiala
a acelora care ar putea sa primeasca o
copie a agendei legislative a grupului:
membrii asociatiei, care ar trebui sa fie mentinuti la curent in
legatura cu agenda grupului pentru a creste interesul acestora si
identificarea cu grupul precum si sa le permita sa discute probleme ale
agendei cu contactele si lideri de partid potriviti, aliatii potentiali, presa sau
alte parti interesate cand se prezinta oportunitati. In plus fata de materialele
generale, daca este posibil oficialii locali Individuali ar trebui sa primeasca
o analiza despre cum schimbarile politice propuse ar afecta municipalitatea
lor, etc.
aliatii potentiali ai grupului, care ar trebui sa fie curtati pentru
a-si aduna fortele cand se gasesc interese comune in adoptarea unei
politici. De exemplu, oficialii guvernului local ar putea sa caute lideri in
comunitatea de afaceri care sa le sustina eforturile de lobby pentru a
schimba legea asupra creditului urban sau dezvoltarea economica locala
deoarece imbunatatirea infrastructurii si cresterea economica va beneficia
41

comerciantilor locali sau artizanilor. Deasemenea, oficialii locali ar putea

cauta ajutorul uniunii profesorilor atunci cand vor face lobby pentru marirea
veniturilor de la bugetul central pentru educatie deoarece parte a acestor
fonduri vor fi folosite pentru salariile profesorilor

liderii de partid politici si departamentele de cercetare ale

partidelor, deoarece, la acel moment, partidele politice in Romania joaca un
rol de mediator in schitarea agendei Guvernului si a Parlamentului.
oficialii ministerelor, deoarece acestia reprezinta cei mai
importanti actori in dezvoltarea proiectelor de legislatie si introducerea pe
agenda legislativa a Parlamentului.
factorii cheie ce iau decizii in Parlament, incluzand grupurile
politice parlamentare, oficiile Camerei Deputatilor si Senatului si presedintii
comitetelor, membrii si personal precum si deputati si senatori. In timp ce
Guvernul este in mod curent cea mai decisiva forta in a determina agenda
Parlamentului si conduce problemele de politica fata de membrii coalitiei in
Parlament, in grade diferite, partidele si presedintii comitetelor joaca un rol
mai important in a decide agenda parlamentara si a lua decizii pe probleme
legislative in comitete, sesiuni plenare si alte comitete de mediere.
Asociatiile ar trebui sa nu ii neglijeze pe acesti actori parlamentari, chiar
daca nu se afla in varful procesului de luare a deciziilor politice.
reprezentantii mass media, deoarce un reportaj favorabil
asupra problemelor asociatiei este un mod important de influentare a
factorilor decizionali, in special daca acestia sunt criticati de mass media
datorita faptului ca nu actioneaza in problemele cheie. In comunicarea
mesajului asociatiei catre presa este foarte important ca efortul depus in
ceea ce priveste dezvoltarea mesajului comunicand problemele in asa
maniera incat vor avea un impact asupra oamenilor, economiei, calitatii
vietii in Romania etc. sa fie clar mai degraba decat discutand problemele
cu termenii pe care oficialii guvernamentali ar putea sa ii foloseasca intre
ei. A folosi presa ca un mijloc de a influenta procesul decizional, mesajul
42

trebuie sa fie unul care le impune costuri politice si face clar publicului
impactul negativ al inactivitatii Guvernului sau a punctului sau de vedere.
5.3. Tehnici de reprezentare

Punerea la punct a unei proceduri

legislative la nivelul administratiei publice locale,

care stabileste un consens si determina prioritatile legislative.

Punerea in scris a programului legislativ, ca si a principalelor motivatii

pentru fiecare pozitie legislativa. Diferentierea rolurilor intre personalul
numit si conducerea aleasa a orasului. Ambele roluri sunt importante.
Rolul personalului este sa faciliteze credibilitatea persoanelor oficiale
alese si sa-i pregateasca in mod corespunzator pentru responsabilitatea
pe care o detin.

Transmiterea mesajului legislativ catre

Forul membrilor:

Prin buletine legislative

Prin

intalniri

anuale

ale

asociatiei

administratiilor locale

Prin workshop-uri

Membrii legislativului si factorii cheie de decizie la nivelul

administratiei centrale:

Prin intalniri oficiale

Prin intalniri (intre patru ochi)

prin intalniri personale, convorbiri si scrisori

publicul larg

prin articole destinate ziarelor locale

prin conferinte private

43

Atragerea atentiei prin apeluri catre persoane oficial din administratia

publica local. Asemenea apeluri presupun ca aceste persoane oficiale sa
contacteze reprezentatul lor parlamentar in legatura cu o anumita
chestiune legislativa si sa puna la dispozitie cele mai puternice argumente
pe care persoana oficiala le-ar putea folosi in promovarea pozitiei
administratiei locale.

Solicitarea unui nivel de asistenta mai ridicat din partea persoanelor

oficiale locale care cunosc indeaproape rereprezentantii parlamentari si
persoane ocupand pozitii decizionale. Aceasta include persoane oficiale
din orasele natale ale membrilor legislativului.

Utilizarea persoanelor oficiale care au legaturi stranse cu un anumit partid

politic sau o organizatie care ajuta la solutionarea chestiunii.

Organizarea de zile anuale legislative pentru persoanele oficiale locale si

organizarea unei receptii pentru reprezentatii parlamentari si pentru
persoanele din administratia centrala.

Desfasurarea unei conferinte de presa a organizatiei de profesionisti in

domeniul administratiei publice locale, pe probloematica legislativa sau
alte chestiuni prioritare.

Utilizarea mijloacelor vizuale precum grafice si altele, pentru a sublinia

anumite chestiuni.

Opozitia activa fata de legislatia defavorabila intereselor administratiei

publice locale - aceasta este tot atat de important ca si promovarea
pozitiilor sustinute de administratiile publice locale.

Recunoasterea ajutorului dat de catre reprezentantii parlamentari si

asociatii.
44

5.4. Schema asociatiilor din Administratia Publica Locala

45

CAPITOLUL VI
PROMOVAREA UNUI PROCES DE LOBBY STUDIU DE CAZ - SUCCES DE LOBBY AL UNEI
ASOCIATII OBTINUT IN ROMANIA
Aplicaie practic privind desfurarea unei aciuni de lobby
pentru promovarea proiectului
LEGEA SERVICIILOR DE GOSPODARIE COMUNALA
1. Alegerea problemei specifice
Asociaia Naional Patronal i Profesional de Gospodrie
Comunal

Locativ

s-a

nfiinat

la

17.01.1990

ca

asociaie

neguvernamental, nonprofit i apolitic n conformitate cu prevederile Legii

nr. 21/1924. n statutul su a fost prevzut nc de la constituire ca scop
principal aprarea intereselor profesionale i patrimoniale a membrilor si
care sunt companiile de servicii publice comunale din ROMANIA (servicii de
ap i canalizare, producere i distribuie a energiei termice, gestiunea
deeurilor, transport urban, etc.)
Avnd n vedere scopul principal declarat mai sus, nc de la prima
Conferin Naional (luna mai 1990, Bucureti). S-a nscris n planul de
msuri elaborarea unui proiect al Legii serviciilor de gospodrie comunal,
obiectiv care a fost pstrat n toate programele elaborate i aprobate ulterior.
Ne propunem s evalum, acum la 10 ani de la aceast decizie dac a fost
corect i dac drumul parcurs pentru finalizarea a fost bun. Deci v propun
s urmrim succesiunea ntrebrilor din prezentul manual de la capitolul:
Criterii pentru alegerea unei probleme specifice.
Este o problem rezolvabil ?
-

Rspuns: DA

Avei curajul s mergei pn la capt ?

-

Rspuns: DA

Exist destule resurse i oameni pentru a avea sigurana c putei ctiga

campania ?
46

Rspuns: La nceput nu am avut resurse, dar acest neajuns la acea

vreme era nlocuit cu entuziasm. Ulterior, pe parcursul evoluiei
procesului, n special dup 1997 am avut mai multe resurse i avem
oameni motivai.

Este problema destul de specific pentru ca oamenii s vad un rezultat

palpabil ?
-

Raspuns: DA
Problema era specific i de foarte mare interes

Avei resursele materiale pentru a merge pn la capt ?

-

Rspuns: pentru c este un obiectiv principal am alocat resursele

necesare

Vor tri mai bine oamenii din cauza acestei probleme specifice ?
-

Rspuns: DA
Menionez c n acest caz ntrebarea i rspunsul au mai mult caracter

retoric
Are problema specific o int clar ?
-

Rspuns: DA

Cere ea acceptare sau respingere?

-

Rspuns: DA, cere acceptare pentru c este o problem de interes

general cu impact asupra calitii vieii populaiei din ntreaga ar.

Are calitatea de a motiva i este inteligibil ?

-

Rspuns: DA, are calitatea de a motiva i mai mult poate fi preluat

ntr-o strategie de guvernare

Va fi de ajutor organizaei dvs. ?

-

Rspuns: DA, va crete prestigiul ASOCIAIEI i i va ntri poziia n

raport cu structurile administraiei de stat, cu sindicatele, autoritile
locale i cu membrii si.

Va costa muli bani sau va ajuta s strngei bani ?

-

Rspuns: n acest caz este dificil s se evalueze costurile sau

eventualele avantaje materiale ulterioare, fiind un proiect de mare
cuprindere, principalul efect va fi cel de mbuntire a imaginii,
respectiv de cunoatere i recunoatere. Interesul manifestat de
ANPPGCL este justificat de o serie de motivaii care au caracter
profesional i patronal.
47

2. Cercetarea problemei planul de cercetare

Ce dorii s obinei ?
-

Rspuns: se dorete s se obin o reglementare a domeniului

serviciilor publice de gospodrie comunal conform cu principiile
economiei de pia i ale normalor U.E.

Care sunt aliaii n campania Dvs.

-

Rspuns:

Aliaii n aceast aciune sunt:

Autoritile locale reprezentate de primarii membri ai F.M.R.

Preedinii

de

Consilii

judeene

membri

ai

ASOCIAIEI

PREEDINILOR DE CONSILII JUDEENE

Operatorii din domeniul acestor servicii

Federaiile sindicale ai cror membrii lucreaz n ramur

NGO uri, care reprezint consumatorii de servicii publice

Cine sunt oponenii companiei ?

-

Rspuns: deoarece proiectul legii nu are un caracter politic sau cu

implicaii asupra unor interese de grup, practic se poate afirma c nu
exist oponeni n realizarea obiectivului

Aflai cine se opune succesului campaniei pentru dezvoltarea problemei ?

Ct de puternic este opoziia lor?
-

Rspuns: nu putem vorbi de oponeni constituii n grupuri de presiune,

dar trebuie evaluate alte categorii de piedici cum ar fi:

Proiectul legii nu reprezint pentru mediile politice respectiv pentru

parlamentari o prioritate i poate fi tergiversat foarte mult pe parcursul
elaborrii i aprobrii lui (de fapt acest lucru s-a i ntmplat)

Anumite prevederi din textul proiectului de lege nu sunt bine nelese de

politicieni sau parlamentari i se tergiverseaz foarte mult nelegerea
nsuirea i aprobarea lor

Pe parcursul elaborrii i aprobrii proiectului de lege apar mereu alte

prioriti care conduc la amnarea lui sau scoaterea de pe ordinea de
zi.
48

 De cte resurse dispun i cte resurse sunt dispui s foloseasc pentru a

lupta mpotriva Dvs. ?
-

Rspuns: nu este cazul n exemplul prezentat

Cine este neutru n mediul politic i economic i de ce anume este nevoie

pentru a-i ncuraja s susin rezolvarea problemei ?
-

Rspuns: iniial numrul celor neutri fa de acest proiect a fost foarte

mare, dar pe parcursul evoluiei lui am ctigat muli adepi ncepnd
cu ministerul elaborator (MLPAT), continund cu structurile guvernului
(DAPL) i apoi cu comisiile de specialitate de la Camera Deputailor i
Senat

De susinerea cui avei nevoie pentru a ctiga campania ?

-

Rspuns: Iniial a fost nevoie de un elaborator i n acest sens am

convins MLPAT s preia aceast sarcin. n faza a doua am avut
nevoie de susinere la guvern, unde am avut sprijinul MLPAT i DAPL i
n etapa a treia a fost nevoie de susinerea din partea unor membrii ai
Camerei Deputailor i Senatului, membrii ai comisiilor de specialitate
implicate

Dac dorii s modificai legislaia, exist o anume comisie n Parlament

care se ocup special de aceast problem?
-

Rspuns: Comisiile de specialitate din Camera Deputailor i respectiv

de la Senat au denumirea: Comisia pentru Administraia Public
Local i Amenajarea Teritoriului
Cu membrii acestor comisii am avut o legtur permanent i am fost
invitai la edinele de lucru pentru a ne susine punctul de vedere cu
privire la textul proiectului de lege.
Deoarece proiectul aa cum a fost aprobat iniial de ctre Guvernul
Romniei nu ne satisfcea am depus amendamente la Camera
Deputailor, iar n prezent n colaborare cu MLPAT i cu o echip de
consultan finanat din fonduri PHARE am depus un proiect modificat
la comisia de specialitate de la Senatul Romniei.
De menionat c ntregul proces parcurs pn acum nu a avut o
desfurare liniar, el a cunoscut momente dense cu concentrare mare
de evenimente sau a parcurs perioade prelungite de stagnare i de
fiecare dat am fost nevoii s intervenim pentru a-l dinamiza.
49

3. Reguli de desfurare a campaniei

n principal tacticile pe care le-am folosit n procesul de elaborare i

aprobare a Legii serviciilor publice de gospodrie comunal au avut
urmtoarele caracteristici:
Atragerea i convingerea unor persoane influente pentru a sprijini
proiectul cu argumentul c i leag numele de un proiect generos,
fr implicaii politice i de mare interes general
Am evitat pe ct posibil confruntrile sau producerea unor reacii
negative
Am anticipat drumul proiectului de lege i am pregtit terenul n
prealabil, aducnd n discuie iniial neajunsurile situaiei existente
cnd nu exist aceast lege
Am pregtit terenul iniial printr-o campanie de imagine cu privire la
preocuprile i scopurile ASOCIAIEI, la gradul ei de credibilitate i
la preocuprile ei cu impact direct asupra unei mari majoriti a
populaiei rii
Am adaptat demersul n funcie de poziia i caracterul celui solicitat
utiliznd:

Dialogul direct profesionist

Dialogul diplomatic

Atragerea pentru coparticipare

Demersuri indirecte purtate prin tere persoane

n situaia cnd un drum s-a nfundat, am ncercat alt drum, relund

procesul din punctul unde s-a blocat
Odat ctigat un partizan al ideii, acesta a fost inclus n echip
indiferent de rang

50

4. Lobby Tactici
Reguli generale
Pentru promovarea proiectului au fost folosite urmtoarele mijloace:
Negocieri
S-au purtat negocieri iniial cu structurile de decizie din MLPAT
(direcia de specialitate), din DAPL i ulterior cu comisiile de specialitate de la
Parlamentul Romaniei.
Aceste negocieri au avut un caracter permanent constructiv, bazat pe
principiul c nici una din pri nu deine monopolul adevrului i c fr a
sacrifica scopul final se pot gsi forme convenabile pentru toate prile
edine de dare de seam
Au fost angrenai toi membrii Comitetului de conducere al ANPPGCL
cu care s-a discutat ntr-un numr important de ntlniri stadiul evoluiei
proiectului, s-au fcut schimburi de opinii, s-au cerut puncte de vedere i s-a
dat mandat negociatorilor pentru a continua procesul de elaborare.
n permanen pe ordinea de zi a edinelor de comitet, de consiliu i
n rapoartele prezentate la adunrile generale au figurat rapoarte despre
stadiul proiectului
Aciuni
Necesitatea aprobrii proiectului Legii serviciilor de gospodrie
comunal a fost prezentat i dezbtut cu ocazia unor seminarii, mese
rotunde, a participrii la aciuni organizate de alte organizaii cum ar fi
Federaia Municipiilor din Romnia, Confederaiile Sindicale, etc.
S-au folosit mijloacele de informare ale ANPPGCL respectiv Buletinul
ASOCIAIEI, CD-romul de prezentare, etc.
Am inclus aceast problem n mod sistematic n toate materialele
scrise

cu

care

ne-am

adresat

Preediniei,

Guvernului

Romniei,

Parlamentului, autoritilor locale etc.

51

 Evenimente mass media

Am utilizat:
-

Buletinul ANPPGCL

Posturi de radio cu care am organizat interviuri cu diverse prilejuri

Posturile de televiziune unde s-au organizat mese rotunde cu

ocazia unor evenimente importante organizate de Asociaie

Presa cotidian naional i local

n general au fost alese anumite momente care aduc n actualitate

serviciile comunale i cnd exist un interes deosebit al mass-media pentru
acest domeniu
5. Resurse
n prima parte a evoluiei proiectului am folosit:
-

Timpul angajailor

Voluntarii

Reputaia i credibilitatea ANPPGCL

Alte ONG-uri sau Confederaii sindicale

La acestea s-au adugat n partea a doua

-

Logistica

Banii

n faza iniial ASOCIAIA a funcionat ntr-un singur birou, cu un

singur fir de telefon, cu 3 4 persoane angajate permanent i cu 5 6
voluntari. Nu avea calculator, copiator, fax sau alte utiliti.
Astzi ASOCIAIA dispune de spaiu de birouri n dou sedii, 6 linii
telefonice directe, fax, e-mail, 6 calculatoare, 2 copiatoare, 15 angajai
permanent i peste 30 de colaboratori, un autoturism propriu, etc.
Pe parcursul evoluiei ASOCIAIEI s-a aplicat politica step by step
cu accent deosebit pe o cretere ritmic, fr dezvoltri spectaculoase, dar
rupte de posibilitile materiale i cu o mare atenie pentru mbuntirea
imaginii i a credibilitii.
Prezentarea i selecionarea noilor angajai sau colaboratori au avut
la baz:
Pregtirea profesional
Activitatea anterioar susinut cu referine
52

 Motivaia material
Testarea n aciuni directe (iniial s-a folosit o perioad de
prob)
inuta moral i referine despre aceasta
Mult flexibilitate fa de atribuirea i ndeplinirea sarcinilor

n loc de concluzii

Vreau s asigur pe cititorii acestui manual c exemplul de mai sus este

real i c lucrurile s-au derulat ntocmai cum au fost prezentate.
ASOCIAIA a crescut odat cu evoluia acestui proiect, dar menionez c
nu este singurul de care ne-am ocupat i evident nu am avut numai succese, dar
v sugerez s reinei cteva gnduri care pot conduce la succes:
Obiectivul propus trebuie s-i gseasc ct mai muli adepi, care s
nu fie recrutai dup criterii politice
Schemele utilizate trebuie s fie flexibile deoarece, nu o anumit
schem sau un anumit plan stabilete la un moment dat sunt de
importante ci atingerea scopului final
Trebuie pstrat i urmrit cu perseveren ritmul procesului. De cte ori
stagneaz sau se blocheaz trebuie intervenit
S se lucreze n echip iar succesul s fie al echpei i nu al unor lideri
Nici o cauz de interes general i bine motivat nu este pierdut deci
trebuie perseverat
n caz de insucces parial sau total, trebuie analizate n mod obiectiv
cauzele, schimbat strategia i reluat procesul. Nu cutai vina n
afar.
O zical spune c pentru a nva s noi trebuie s sari n ap. Luai
esena acestei zicale i anume c trebuie ncercat i c trebuie asumate anumite
riscuri.
V DORESC SUCCES I S CREDEI CU ADEVRAT N EL!
53

CAPITOLUL VII
STUDIU DE CAZ - SUCCES DE LOBBY AL UNEI
ASOCIATII IN STATELE UNITE ALE AMERICII

Anexe

Legislatie in domeniu:
Anexa 1 - Proiectul de lege privind reglementarea
activitatilor de lobby in Romania ;
Anexa 2 - Reglementarea activitatilor de lobby in
Statele Unite ale Americii - Codul Statutului California
( sectiunea 86100 - 86118)

54

Anexa 1
PROIECT DE LEGE PRIVIND REGLEMENTAREA
ACTIVITATILOR DE LOBBY
CAPITOLUL 1
ART.1. (1) Activitatea de lobby consta in sustinerea de catre grupuri
organizate de persoane a drepturilor, a opiniilor si intereselor lor colective,
direct sau prin intermediarii specializati, in scopul, promovarii, administrarii
sau executarii unui program sau unei politici,ori al initierii,adoptarii, modificarii
sau abrogarii de catre autoritatiile publice,a actelor normative.
(2) Grupurile organizate de persoane care desfasoara in interes
propriu activitati de lobby procedeaza la sustinerea si promovarea in mod
nemijlocit a propriilor drepturi, opinii sau interese, precum si intermediarii
specializati care sustin si promoveaza drepturile, interesele sau opiniile unor
terti, denumiti in continuare lobby-sti, isi desfasoara activitatea in conditiile
prevazute de lege.
(3) Pot desfasura activitati de lobby in interes propriu persoanelor
juridice romane constituie sub forma asociatilor, fundatiilor,sindicatelor si
patronatelor, pentru sustinerea drepturilor,opiniilor si intereselor lor.
(4) In sensul prezentei legi,sunt intermediari specializati societatile
de lobby organizate sub forma societatilor civile, acreditate in conditiile
prezentei legi, singure sau in asociere.
(5) In desfasurarea activitatilor de lobby,lobby-stii reprezinta propriile
interese sau pe cele ale unor terti, fara ca prin actele sau faptele lor sa
influenteze sau sa lase de inteles ca ar putea influenta un functionar public sa
faca sau nu faca ceva ce-I intra in atribuiile proprii de serviciu.
ART.2. (1) - Activitatea de lobby poate viza orice domeniu, cu exceptia celor
ce ar putea aduce atingere drepturilor si libertatiilor fundamentale ale omului,
ordinii publice ori sigurantei nationale.
(2) - Nu costituie activitati de lobby:
a) comunicarile facute de un oficial care actioneaza in virtutea
indeplinirii mandatului sau;
b)comunicarile facute de mass media,daca scopul acestora este
stangera si disribuirea de stiri si informatii pentru public;
c) comunicarile facute prin discursuri, luari de pozitie, articole,
publicatii sau alte materiale difuzate si puse la dispozitia
publicului prin radio, televiziune sau alte mijloace de comunicare
in masa;
d)alte informari avand caracter informativ sau stiintific.
ART.3. (1) Activitatile de lobby desfasurate in interes propriu se realizeaza in
baza unei imputerniciri emise de organele competente ale organizatiei
reprezentate, unuia sau mai multor membri activi care o reprezinta.

55

(2) Activitatile de lobby desfasurate de societatile de lobby acreditate

se deruleaza in baza unr contracte de lobby.
ART.4. (1) Cotractul de lobby reprezinta acordul de vointa prin care un grup
organizat de persoane, incredinteaza unei societati de lobby, reprezentarea
propriilor drepturi, opinii sau interese colective, in scopul promovarii,
administrarii sau executarii unui program sau unei politici, ori al initierii,
adoptarii, modificarii sau abrogarii unor normative, in fata autoritatilor publice,
in schimbul unei sume de bani.
ART.6. (1) Activitatea de lobby se exercita asupra membrilor Senatului, a
Camerei Deputatilor, a Guvernului, a membrilor consiliilor judetene sau locale,
a conducatorilor autoritatilor publice care au prerogativa de a initia programe
sau politici, sau de a initia adoptarea, modificarea sau abrogarea actelor
normative.
(2) In cazul Senatului sau a Camerei Deputatilor activitatile de lobby
se pot exercita si asupra membrilor comisiilor permanente sau a grupurilor
parlamentare, intruniti in sedinta.
CAPITOLUL II
SOCIETATI DE LOBBY
ART.7. (1) Societatile de lobby se constitui in baza unor contracte de
societate civila.
(2) Societatea civila profesionala este constituita din doua sau mai
multe persoane, dintre care cel putin una cu pregatire superioara juridica sau
economica.
(3) In functie de necesitati o societate de lobby poate angaja
colaboratori pe baza de conventie civila, cu respectarea legislatiei in materie.
(4) Conditiile asocierii si colaborarii sunt convenite intre parti potrivit
legii civile. Raportul civil se naste intre client si societatea de lobby, indiferent
care dintre membrii sau angajatii acesteia indeplineste serviciu profesional.
(5) O societate de lobby sau colaboratorii acesteia nu poate
reprezenta grupuri cu interese contrare decat dupa trcerea unui interval de cel
putin 12 luni.
ART.8. Activitatea de lobby consta in:
a) consilierea clientilor pe care societatea ii reprezinta;
b) cercetarea si adunarea de informatii;
c) informarea clientilor asupra demersurilor intreprinse si monotorizarea
rezultatelor
d)intocmirea sau analizarea propunerilor de acte normative sau cu caracter
normativ;
e) participarea la dezbaterile organizate de autoritatile publice asupra carora
se exercita activitatea de lobby;
f) dezvoltarea si atragerea suportului public prin orice mijloace publicitare,
mass-media, conferinte sau dezbateri publice, simpozioane;
g) alte activitati conexe activitatii de lobby.

56

CAPITOLUL III
ACREDITAREA SOCIETATILOR DE LOBBY
ART.9. (1) Pentru obtinerea acreditarii, societatile de lobby trebuie sa
indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa aiba ca obiect principal de activitate exercitarea activitatilor de lobby;
b) nici unul dintre asociatii sau,dupa caz actionarii lor sa nu fi suferit
condamnari penale care sa-l faca incompatibil cu exercitarea activitatii de
lobby.
(2) Obtinerea acreditarii unei societati de lobby este obligatorie.
(3) Inscrierea in tabloul de evidenta special deschis de Mministerul Finantelor
costituie acreditarea unor societati de lobby.
ART.10. (1) Societatile de lobby nu pot desfasura activitati de lobby in lipsa
acreditarii sau daca acreditarea le-a fost suspendata sau retrasa.
(2) Autoritatile publice asupra carora se exercita activitatea de lobby
in cazul in care acestea nu sunt insotite de acreditare.
(3) Exceptie de la prevederile alineatului precedent le costituie
activitatile de lobby desfasurate in interes propriu de catre persoanele juridice
romane costituite sub forma asociatilor, fundatiilor, sindicatelor si patronatelor,
caz in care este necesara imputernicirea prevazuta la art.3(1).
ART.11. (1) Ministerul Finantelor va organiza, la nivel central si la nivelul
fiecarui judet si, respectiv a municipiului Bucuresti tabloul de evidenta a
societatilor de lobby acreditate.
(2) Societatile de lobby vor depune la directiile generale judetene de
finante publice si control financiar de stat, documentele care sa certifice
indplinirea conditiilor prevazute la art .9 lit a-c. Lunar, directiile generale
judetene de finante publice si control financiar de stat transmit la Ministerul
Finantelor lista societatilor de lobby care au dobandit acreditarea.
(3) La primirea documentelor prevazute la aliniatul precedent
finantatorii autorizati ai directiilor generale judetene de finante publice si
control financiar de stat, respectiv ai municipiului Bucuresti procedeaza la
verificarea acestora, inscrierea societatii in tabloul de evidenta a societatilor
de lobby acreditate si la eliberarea acreditarii.
(4) Tabloul de evidenta a societatilor de lobby va cuprinde:
-date de identificare ale societatilor de lobby, inclusiv date privind asociatii;
-date de identificare a societatilor de lobby care au fost sanctionate inclusiv
date privind asociatii;
-societatile de lobby a caror acreditare a fost suspendata temporar cu
indicarea asociatiilor;
-radieri.
ART.12. Grupurile organizate de persoane care procedeaza in mod nemijlocit
la sustinerea si promovarea drepturilor, opiniilor sau intereselor lor, nu se
inscriu in tabloul de evidenta al societatilor de lobby.
ART.13. (1) Societatile de lobby aflate in evidenta Ministerului Finantelor pot
costitui o asociatie nationala a societatilor de lobby care isi va stabili, propriile
regulamente de organizare si functionare, precum si regulamentul de practica
onesta. Dupa caz, la asociatia nationala a societatilor de lobby pot adera si
57

grupurile organizate de persoane care procedeaza in mod nemijlocit la

sustinerea si promovarea drpturilor, opiniilor sau intereselor lor.
(2) Asociatia nationala a asociatiior de lobby se constituie cu
respectarea normelor legale, pe baza de act costitutiv si statut, fiind o
organizatie profesionala, avand caracter nelucrativ si apolitic.
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE LOBBY
ART.14. (1) Autoritatile publice mentionate la art.6 vor asigura conditiile pentru
exercitarea activitatilor de lobby prin organizarea de dezbateri, la solicitarea
societatilor de lobby acreditate sau, dupa caz, la solicitarea grupurilor
organizate de persoane care desfasoara activitati de lobby in interes propriu
prin sustinerea si promovarea drepturilor, opiniilor sau intereselor.
(2) Cererile pentru organizarea dezbaterilor, insotite, dupa caz, de
acreditarea emisa in conformitate cu prevederile art.12. se depun la sediul
autoritatii publice sesizata si se inregistreaza de catre acesta in ziua primirii.
ART.15. (1) In termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii
autoritatea publica sesizata va stabili ora si locul unde se vor desfasura
dezbaterile, va informa solicitantii si va face publice aceste date.
(2) Autoritatea publica sesizata procedeaza la constituirea unui
grup de experti care va analiza propunerile inaintate si va participa la
dezbateri.
(3) Dezbaterile sunt publice.
(4) La sfarsitul fiecarei dezbateri colectivul de experti va intocmi un
proces verbal care va consemna derularea discutiilor, rezultatul acestora,
masurile stabilite si, dupa caz, data la care va avea loc o noua runda a
dezbaterilor.
ART.16. (1) In aplicarea programului de guvernare si a strategiilor proprii,
organele de specialitate ale administratiei publice centrale vor face publice
initiativele de adoptare, modificate sau abrogate a actelor normative.
(2) Calendarele normative se intocmesc anual si cuprind
propunerile de adoptare, modificare sau abrogare a actelor normative,
termenele propuse pentru aprobarea acestora si daca este cazul, colaborarea
cu alte autoritati si institutii publice la elaborarea acestor proiecte.
ART.17. (1) Guvernul va aproba calendarul normativ executiv elaborat pe
baza calendarelor normative intocmite de fiecare dintre organele de
specialitate ale administratiei publice centrale.
(2) Calendarul normativ se aproba anual, pana la data de 30
octombrie a anului in curs pentru anul urmator si se reactualizeaza trimestrial.
(3) Calendarele normative, precum si modificarile acestora vor fi
date publicitatii prin orice mijloace mass-media, precum si prin sistem
electronic.
ART.18. (1) Proiectele actelor normative sunt publice, cu exceptia acelora
care au caracter militar sau a acelora care prin lege au caracter secret.

58

(2) Accesul persoanelor interesate la aceste proicte se realizeaza

prin sistem electronic si, in lipsa unui astfel de sistem, la sediul autoritatii
componente
CAPITOLUL V
EVIDENTA ACTIVITATILOR DE LOBBY
ART.19. Fiecare dintre autoritatile publice prevazute la art.6 va deschide un
registru special pentru evidentierea activitatilor de lobby pentru care au fost
sesizate, in care vor fi mentionate societatile de lobby care au exercitat
aceasta activitate, obiectul sesizarii, numarul intalnirilor organizate pentru
sustinera proiectului, concluziile dezbaterilor, astfel dupa cum sunt ele
mentionate in procesele verbale incheiate in urma fiecarei intalniri.
ART.20. Ministerul Finantelor va primi anual, in termen de 30 de zile de la
incheierea fiecarui exercitiu fiscal, un raport din partea fiecareia dintre
autoritatile publice, care va mentiona situatia desfasurarii activitatilor pentru
care au fost sesizate, obiectul fiecarei sesizari, societatea de lobby care a fost
sesizata, obiectul fiecarei sesizari, societatea de lobby care a efectuat
sesizarea si clientul ale carui opinii sau interese au fost promovate.
CAPITOLUL VI
SANCTIUNI
ART.21. Desfasurarea activitatilor de lobby in scopul obtinerii unor interese
ilicite de catre societatile de lobby acreditate, constituie contraventie care se
sanctioneaza cu amenda de la 50.000.000 lei pana la 100.000.000 lei si
retragerea acreditarii.
ART.22. Desfasurarea activitatii de lobby fara acreditare constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000.000 lei pana la
50.000.000 lei.
ART.23. Reprezentarea de catre o societate de lobby a unor grupuri cu
interese contrare, cu incalcarea art.7 alin.(4) constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei pana la 25.000.000 lei si
suspendarea acreditarii pentru o perioada de 1-3 ani.
ART.24. (1) Constatarea si sanctionarea contraventiilor se realizeaza de catre
functionarii autorizati ai directiilor generale judetene de finante publice si
control financiar de stat, respectiv ai municipiului Bucuresti.
(2) Solutionarea plangerilor impotriva sanctiunilor stabilite prin
procesul verbal de constatare a contraventiei se face potrivit reglementarilor
Legii nr.32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, republicata,
fara aplicarea prevederilor art.25 si a art.26 din numita lege.

59

Anexa 2
REGLEMENTAREA ACTIVITATILOR DE LOBBY IN
CODUL STATULUI CALIFORNIA ART.86100-86118 EXTRASE.
86100. (a) Lobbyisti individuali trebuie sa elaboreze certificate de lobbyisti in
conformitate cu sectiunea 86103 pentru a fi completate cu Secreatrul de Stat
ca parte a procesului de inregistrare al firmei de lobby in care lobbystul este
partener, propietar, angajat sau ca parte a inregistrarii angajatorului lobbyst la
care este angajat persoana care desfasoara activitatea de lobby.
(b) Firmele de lobby se inregistreaza la Secretariatul de Stat
(c) Angajatorii lobbysiti asa cum sunt definiti in subdiviziunea (a) a sectiunii
82039.5 trebuie sa se inregistreze la Secretariatul de Stat
(d) Angajatorii lobbysti asa cum sunt definiti in subdiviziunea (b) a sectiunii
82039.5 si persoanele descrise in subdiviziunea (b) a sectiunii 86115 nu este
necesar sa fie inregistrat la Secreatriatul de Stat dar trebuie sa completeze
declaratiile conform acestui articol.
86101. Fiecare firma de lobby si angajator lobbyist caruia i se cere sa
completeze o declaratie de inregistrare conform prevederilor acestui capitol
trebuie sa faca acest lucru la Secretariatul de Stat nu mai tarziu de 10 zile
dupa obtinerea statutului de angajator lobbyst sau firma de lobby.
86103. Un certificat de lobbyst va include urmatoarele:
(a) o fotografie recenta a lobbystului, de marimea ceruta de secretariatul de
stat.
(b) Numele intreg, adresa firmei, nr. de telefon al lobbystului
(c) O declaratie prin care acesta intelege conditiile din art. precedente
(d) (1) In cazul unui lobbyst care a completat un certificat complet de lobbyst
in legatura cu ultima sesiune ordinara a legislativului, o declaratie conform
careia in precedentele 12 luni lobbistul a absolvit sau va absolvi nu mai
tarziu de 30 iunie a anului urmator, cursurile cerute de prevederile art.
precedente. Daca certificatul de lobbyst certifica ca acesta va completa
cursul pana la 30 iunie, certificatul va fi acceptat conditional, astfel incat
daca acesta nu reuseste sa completeze cursul pana la 30 iunie,
certificatul conditionat va deveni nul. Daca lobbystul va absolvi in timp,
trebuie sa completeze o nou cerere la Secretariatul de Stat care va inlocui
certificatul conditionat emis anterior.
(2) Daca in cazul unui nou certificari a lobbystului, acesta nu a completat
cursul in precedentele 12 luni, certificatul de lobbyst va include o
dispozitie prin care lobbystul se angajeaza sa absolve cursul in 12 luni,iar
certificatul este eliberat doar conditional. Dupa absolvirea cursului de
etica, o noua cerere pentru certificat va fi depusa la Secretariatul de Stat
care va inlocui certificatul conditional. In cazul in care termenul de 12 luni
pentru completarea cursului nu este respectat, certificatul conditional
devine nul si orice alta incercare de a obtine altul pana la completarea
cursului va fi considerat o violare a prezentelor dispozitii.

60

86104. Inregistrarea unei firme de lobby trebuie sa cuprinda:

(a) numele complet, adresa firmei, nr de telefon al firmei de lobby
(b) o lista a lobbystilor care sunt parteneri, propietari, angajati ai firmei
(c) certificatul de lobbyst al fiecarui lobbyst din cadrul firmei
(d) pentru fiecare persoana cu care firma contracteaza sa asigure servicii
de lobby :
(1)numele, adresa firmei, nr. de telefon al persoanei
(2) o autorizatie scrisa semnata de respectiva persoana
(3) durata contractului
(4) informatii suficiente pentru a identifica natura si interesele persoanei
incluzand:
(A) daca persoana este o persoana fizica, numele si adresa
angajatorului, daca exista, sau a locatiei principale pentru afaceri
daca persoana este patron, precum si o descriere a activitatii de
afaceri in care persoana sau angajatorul este implicat.
(B) Daca persoana este o persoana juridica, este necesara o decriere
a activitatii pe care o desfasoara
(C) Daca persoana este o societate industriala, comerciala sau o
asociatie profesionala este necesara o descriere a industriei,
comertului sau profesiei reprezentate incluzand o descriere
specifica a portiunii sau fractiunii de industrie, comert sau profesie
reprezentata de asociatie exclusiv sau in principal, si daca
asociatia nu are mai mult de 50 de membri numele acestora.
(D) Daca persoana nu este un individ, o entitate comerciala sau
industriala sau o asociatie profesionala, este necesara o declaratie
din partea persoanei asupra naturii interesului si scopului,
incluzand o descriere a oricarei industrii, comert sau profesie sau
orice alt grup cu un interes comun comercial pe care persoana il
reprezinta in principal sau din care deriva ajutorul financiar sau
statutul de membru.
(5) Interesul de lobby al persoanei
(6) o lista a agentiilor de stat a caror actiuni legislative sau administrative firma
de lobby va incerca sa le influenteze pentru aceasta persoana
(e) Numele si titlul partenerului, propietarului, desemnat din partea firmei
de lobby sa completeze declaratiile si rapoartele precum si sa tina
dosarele cerute de aceste prevederi in numele firmei de lobby precum
si o declaratie semnata de responsabilul desemnat conform caruia au
inteles sa respecte prevederile prezentului cod
86105. Inregistrarea unui angajator lobbyst va include:
(a) numele complet, adresa firmei, nr de telefon al angajatoului
(b) o lista a lobbystilor angajati
(c) certificatul de lobbyst pe care fiecare lobbyst angajat trebuie sa il detina
(d) informatii suficiente pentru a indentifica natura si interesel celui care
completeaza inregistrarea, incluzand:
(1) daca cel ce completeaza este o persoana fizica, numele si adresa
angajatoruluidaca exista, locatia principala de afaceri daca persoana este
patron, si o descriere a activitatii pe care o desfasoara
(2) daca persoana care completeaza inregistrarea este o persoana juridica,
descrierea activitatii pe care o desfasoara

61

(3) daca persoana este o asociatie comerciala, industriala, profesionala, o

scurta descriere a industriei, comertului sau profesiunii reprezentata in
principal sau exclusiv de persoana respectiva, si daca asociatia nu are
mai mult de 50 de membrii numele acestora.
(4) Daca cel care completeaza inregistrarea nu este o persoana fizica,
juridica sau o asociatie profesionala, industriala sau comerciala, o
declaratie a naturii intentiilor si scopurilor persoanelor precum si o
descriere a oricarei industrii, comert sau profesie sau alte domeniilor
adiacente cu un interes comun economic care este reprezentat in
principal sau exclusiv de persoane sau din care deriva ajutorul financiar
sau statutul de membru.
(e) Interesele de lobby ale angajatorului lobbyst si o lista a agentiilor de stat a
caror actiuni legislative sau administrative angajatorul lobbyst va incerca
sa le influenteze
86107. Daca intervine orice schimbare in informatiile continute in declaratia
de inregistrare, un amendament corespunzator va fi completat la Secretariatul
de Stat in 20 de zile. Daca schimbarea include numele persoanei pentru care
firma de lobby lucreaza, declaratia de inregistrare a firmei de lobby trebuie sa
fie completata si inaintata Secretariatul de Statpentru a demonstra ca aceasta
schimbare a avut loc inainte de actiunile firmei de schimbare a actiunilor
administrative sau legislative intrepinse in numele acelei persoane. Firmele de
lobby si angajatori de lobby care inceteaza activitatea ce necesita inregistrare
in timpul unei sesiuni ordinare a legislativului, trebuie sa inainteze o instiintare
de incheierii in termen de 20 de zile dupa o astfel de cesiune. Firmele de
lobby si angajatorii lobbysti care la incheierea sesiunii ordinare a legislativului
isi incheie activitatea nu trebuie sa completeze si sa inainteze o astfel de
instiintare.
(b) Daca in informatiile continute in certificatul de lobbyst intervin schimbari
sau acesta inceteaza activitatea care necesita certificare lobbystul va inainta
un certificat suplimentar sau o instiintare de terminare a activitatii. Catre firma
de lobby sau angajatorul lobbyst pentru ca acestia sa poata indeplini vis a vis
de Secretariatul de Stat formalitatile cerute de alineatul precedent. Daca
lobbystul isi inceteaza activitatea la sfarsitul sesiunii ordinare a legislativului
nu trebuie sa mai indeplineasca formalitatile mentionate.
86109. In termen de 140 de zile de la inceputul fiecarei sesiuni ordinare
Secretariatul de stat va publica o lista a lobbystilor inregistrati individual, a
firmelor de lobby si a angajatorilor lobbysti. Daca va fi necesar Secretariatul
de Stat va publica suplimente la acesta lista.
86110. Lobbysti, firmele de lobby si angajatorii lobbysti care primesc plati, fac
plati sau carora li se imputa cheltuieli sau se asteapta sa primeasca plati care
sunt in legatura cu activitati raportabile conform acestui capitol sunt obligati sa
tina o evidenta detaliata a conturilor, dosarelor, facturilor si chitantelor cerute
de regulamentele adoptate de comisie pentru evaluarea performantelor
tuturor obligatiilor impozate de acest capitol.
86111.(a) "Cheltuieli de activitate" in acceptiunea acestuio capitol semnifica
cheltuielile facute sau platile efectuate de un lobbyst, firma de lobby sau
angajator lobbyst sau orice alta persoana descrisa in paragraful (b) al sectiunii
62

86115, sau aranjate de un lobbyst sau o firma de lobby de care beneficiaza in

tot sau in parte orice oficial ales de stat, membru ales al legislativului, oficiali
ai agentiilor, candidati de stat, sau un membru apropiat al familie ai acestor
categorii de indivizi. Cheltuielile de activitate includ cadouri, onorarii, cheltuieli
de consultanta, salarii si toate formele de compensatie dar sunt excluse
contributiile de campaie.
(b) "Oficial al agentiei" in acceptiunea acestui capitol inseamna orice agentie
administrativa sau oficiala a carui actiuni administrative, lobbystul, firma de
lobby, angajatorul lobbyst incearca sa influenteze
86112. Cand unei persoane i se cere un raport de activitate al cheltuielilor
conform acestui articol, urmatoarele informatii vor fi oferite:
(a) data si suma cheltuielilor conforme fiecarei activitatii
(b) numele intreg si pozitia oficiala, daca exista, a beneficiarului fiecarei
cheltuieli, o descriere a beneficiului si suma beneficiului
(c) numele intreg al celui care primeste fiecare suma cheltuita daca este altul
decat beneficiarul
86112.3 (a) Fiecare persoana care completeaza un raport ca urmare a
acestui articol si care trimite orice fel de invitatie scrisa sau tiparita unui oficial
ales de stat, membru ales al legislativului, oficiali ai agentiilor, candidati de
stat, trebuie sa includa pe invitatie sau pe scrisoarea atasata invitatiei
urmatoarea declaratie tiparita, printata sau scrisa de mana citet si vizibil in
caractere boldate Roman de 8 puncte, in culori sau in asa fel incat sa
contraste cu fundalul si sa fie lizibil cu ususrinta: Prezenta la acest eveniment
de catre un oficial public va constitui o acceptanta a unui cadou probabil.
(b) declaratia specificata in paragraful (a) nu trebuie sa apara pe invitatie daca
prezenta la respectivul eveniment nu va constitui o acceptanta a unui cadou
probabil de catre membru ales al legislativului, oficiali ai agentiilor, candidati
de stat, sau oficial ales.
86112.5.(a) Fiecare persoana care completeaza un raport ca urmare a
acestui articol trebuie sa asigure fiecarui beneficiar de cadouri o lista de in
cadrul raportului cu urmatoarele informatii:
(1) Data si cantitatea cadourilor raportabile la beneficiar
(2) O descriere a bunurilor sau serviciilor asigurate catre beneficiar
(b) Informatiile cerute trebuie sa fie dezvaluite in conformitate cu praragraful
(a) beneficiarului in termen de 30 de zile la sfarsitul fiecarui trimestru in care
cadourile au fost facute. In scopul indeplinirii cerintelor de dezvaluire a acestei
sectiuni, firma de lobby sau angajatorul lobbyst trebuie sa asigure o copie a
sectiunii de cheltuieli a raportului inaintat Secretariatului de Stat beneficiarului.
86113. (a) Un lobbyst trebuie sa completeze si sa verifice un raport periodic
care contine:
(1) Un raport al tuturor cheltuielilor de activitate facute de lobbyst in perioada
raportata
(2) Un raport al tuturor contributiilor de 100$ sau mai mult facute sau livrate
de catre lobbyst oricarui oficial de stat ales sau candidat in timpul
perioadei de raportare.

63

(b) Lobbystul va trebui sa puna la dispozitie originalul raportului periodic

angajatorului lobbyst sau firmei de lobby la doua saptamani de la terminarea
trimestrului.
86114. (a) Firmele de lobby inainteaza raporturi periodice ce contin
urmatoarele:
(1) numele complet, adresa sau numarul de tel al firmei de lobby
(2) Numele intreg, adresa firmei si nr. de tel. Al fiecarei persoane care a
contractat firma d elobby pentru a desfasura servicii de lobby, o descriere
a intereselor de lobby a peroanei, platile totale, incluzand taxele si
deconturile primite de o persoana pentru prestarea de servicii de lobby in
perioada de raportarea
(3) Suma totala a platilor primite pentru prestarea de servicii de lobby in
aceasta perioada
(4) Un raport periodic completat si verificat de fiecare lobbyst in firma de
lobby cf. Sectiunii 86113
(5) Fiecare cheltuiala a activitatii facute de firma de lobby incluzand acelea
decontate de catre o persoana care contracteaza o irma de lobby pentru
servicii de lobby. Un total al cheltuielilor activitatii facute de firma de lobby
si toti lobbysti trebuie incluse:
(6) Daca firma de lobby subcontracteaza o alta firma de lobby pentru a presta
servicii de lobby;
(A) numele intreg adresa si numarul de tel. a subcontractorului
(B) numele persoanei pentru care subcontractorul va presta activitatea de
lobby
(C) suma totala a platilor efectuate catre subcontractor
(7) Suma, data si numele celui care a primit orice contributie mai mare de
100$ facuta prin filiera catre un oficial de stat ales, candidat sau unui comitet
care suporta in primul rand asemenea candidati sau oficiali. Daca contributia
este raportata de o firma de lobby sau de un comitet sponsorizat de o firma
de lobby intr-o declaratie de campanie cf. Prevederilor codului va fi
inregistrata la Secretariatul de Stat, iar cele ce executa operatiunea o poate
indeplini doar mentionand numele comitetului, nr. de indentificare.

64

SCHEMA PROCESULUI LEGISLATIV

GUVERN

SENATORI

DEPUTATI

CETATENI
Minim
250.000

INITITATIVA LEGISLATIVA

SENAT

Birou

CAMERA
DEPUTATILOR
Avizul
CONSILIULUI LEGISLATIV

permanent

COMISIE
PERMANENTA

Dezbateri in
plen

Birou

permanent

ADOPTAREA LEGII
COMISIE de
MEDIERE

COMISIE
PERMANENTA

Dezbateri in
plen

PARLAMENT

VERIFICAREA CONSTITUTIONALITATII

CURTEA CONSTITUTIONALA

PROMULGAREA LEGII

PRESEDINTE

PUBLICARE IN MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

65