Potenialul economic al rilor dezvoltate

Marile puteri
In evoluia lor, aceste ri n-au urmat o traiectorie asemntoare. In secolul al XX-lea, Marea Britanie
i-a pierdut statutul de atelier industrial al lumii, pe care il obinuse la sfaritul secolului al XVIII-lea,
iar dup dispariia imperiului su colonial a ieit din cursa pentru supremaie. De la britanici, tafeta
a fost preluat de Statele Unite, a cror economie a avut o evoluie ascendent. Dup prbuirea
URSS, Statele Unite au rmas singura superputere. Un salt spectaculos a inregistrat i Japonia, dei
a fost invins in ultimul rzboi mondial.

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii se afl in fruntea grupului marilor ri industriale. Previziunile pentru
2005 indicau un PIB de aproape 12300 de miliarde de dolari cel mai mare din lume3. Dat fiind
potenialul su economic i militar uria, SUA reprezint o superputere mondial.
Faptul c nu au cunoscut feudalismul, trecand direct la capitalism, a reprezentat pentru nordamericani un avantaj de prim ordin. Acest lucru a permis ca, de la inceput, societatea american s
se dezvolte ca o societate civil deschis principalul izvor de for al Statelor Unite. In acest
context, s-a format, dup cum spunea Lincoln an almost chosen nation.
Dup Hegel, Statele Unite reprezentau pmantul viitorului pmant dorit de ctre cei care nu mai
vor depozitul de istorie al btranei Europe. Fgduina pe care America o oferea milioanelor de
imigrani nu era o noiune abstract, ci posibilitatea real de a fi tratat ca o fiin uman i de a
beneficia de o via mai bun, nu intr-un viitor indeprtat. Pan i Marx ii exprima mirarea despre
fenomenul american, despre felul in care un numr mare de oameni se mutau in mod liber dintr-un
loc intr-altul, schimbandu-i ocupaiile aa cum un om ii schimb cmaa.
Tema de baz a Declaraiei de independen este cea a drepturilor inalienabile druite de Creator
tuturor oamenilor. Esenial este c aceste drepturi nu erau acordate unor categorii de indivizi, unor
clase sociale, ci direct indivizilor.Instituiile create s-au dovedit capabile s le intruchipeze i s le
ocroteasc. Dintre toate contractele sociale pe care le-a cunoscut lumea, cel american Codul
constituional a avut cel mai mare succes.
Intr-un timp relativ scurt a fost creat o pia uria, care a stimulat puternic creterea economic.
Standardizarea i producia de serie mare au aprut, astfel, de timpuriu, fiind impuse de talia pieei
americane. Atrai de ideea de a da o dimensiune cat mai mare rii lor, americanii n-au ezitat s
recurg la metodele pieei libere, cumprand cu plata cash Louisiana de la Napoleon (1804),
Oregon de la Anglia (1846), California de la Mexic (1848), Alaska de la Rusia arist (1867).

America a reuit, astfel, s-i adune energiile i s realizeze o intrare nu numai spectaculoas, dar i
hotratoare pe scena istoriei. Treptat, i-a fcut loc credina in excepionalismul american, in faptul
c Statele Unite s-ar abate de la acea lege a istoriei conform creia marile puteri, oricare ar fi ele,
dup ce cunosc o perioad de glorie, intr in declin i chiar dispar.
Sentimentul excepionalismului a fost cultivat la americani de liderii politici4. Orice s-ar spune, ins,
secolul al XXI-lea gsete Statele Unite in fruntea lumii. Ele au rmas singura superputere, iar
credina in excepionalism este mai vie ca oricand. Sistemul i modul de via american exercit o
puternic influen asupra noilor generaii din intreaga lume. Din acest punct de vedere, modelul
american nu are contracandidai. Superputere sau (dup unele opinii) doar stat-leader, SUA
conduc plutonul marilor puteri.

Japonia
A doua putere economic a lumii este Japonia , distanat, la randul ei, de celelalte ri
industriale.
Modelul economic japonez este diferit de cel american. Dac Statele Unite au srit peste etapa
feudal de dezvoltare, nu acelai lucru se poate spune despre Japonia. Astzi, economia ca i
intreaga via social sunt puternic impregnate de vechile tradiii. S-a ajuns la un fel de simbioz
care s-a dovedit, totui, profitabil pentru aproape toat lumea.
Srac in resurse naturale, Japonia a mizat pe resursele umane, pe disciplina secular a populaiei,
pe un orgoliu naional deosebit care a generat un asemenea spirit de sacrificiu.
Modelul japonez se caracterizeaz prin rolul jucat de stat. Dup rzboi, in condiiile distrugerii celei
mai mari pri acapacitilor industriale, au fost puse bazele unei stranse cooperri intre stat i
intreprinderi, in scopul edificrii unei strategii de refacere i relansare. Ministerul Industriei i
Comerului Internaional (MITI) s-a dotat cu instrumente legislative foarte puternice pentru a controla
orientarea capitalului spre sectoarele prioritare i pentru a filtra oferta i cererea de tehnologii
strine. El a contribuit din plin la realizarea unei noi industrii. A avut ins prudena de a restrange
partea intreprinderilor publice i de a incuraja iniiativa particular.
Treptat, Japonia a ajuns s posede o extraordinar for fondat pe sistemul su de organizare a
firmelor in cadrul unor reele faimoasele Keiretsu, ale cror firme sunt legate prin participaii
financiare incruciate sau prin relaii privilegiate clieni-furnizori. Aceast structur asigur o
stabilitate in relaiile dintre firme, un climat de cooperare.
Numeroase firme japoneze au adoptat un model toyotist, opus modelului fordist (american).
Firmele toyotiste sunttransnaionale industriale inconjurate de un foarte mare numr de mici
firme subcontractante, in timp ce firmele fordiste sunt transnaionale integrate pe vertical. Pe liniile
de producie japoneze, salariaii (avand un statut stabil) cumuleaz un maximum de operaiuni,

rmanand polivaleni; de partea american, o ierarhie strict vegheaz ca sarcini foarte fragmentate
i repetitive s fie efectuate, in condiiile unei ambiane de nesiguran a locului de munc. O alt
diferen major: la modelul toyotist, cererea este aceea care ghideaz producia i impune logica
diferenierii produsului, in serii scurte, pentru a ine cat mai mult seama de gustul consumatorilor; in
cazul modelului fordist, oferta este aceea care ii impune logica, prin standardizare, pentru a
facilita fabricarea i a reduce costul. Aceste dou modele de gestiune sunt, aadar, opuse radical.
Pe msur ins ce in economia japonez dereglementarea financiar a progresat, puterea MITI s-a
redus in favoarea sectorului privat. Reculul statului a insemnat o alocare a capitalului care a
privilegiat sectoarele imediat rentabile, in detrimentul celor cu rezultate vizibile pe termen lung.
Capacitatea intreprinderilor de a prevedea i a se pregti pentru evoluiile pe termen mediu i lung
(simbolizat de viziunea MITI) i care constituia un avantaj comparativ esenial s-a diminuat.
Legturile privilegiate cu subcontractanii autohtoni au cedat pasul in favoarea furnizorilor strini, mai
competitivi.
Cu toate acestea, experii consider c modelul nipon nu i-a epuizat posibilitile care vor permite
Japoniei abordarea secolului al XXI-lea cu anse reale. Modelul japonez se va adapta noilor date ale
mediului intern, cat i ale celui extern. El nu va disprea i nici nu se va alinia total modelelor
occidentale.