Sunteți pe pagina 1din 59

LIMBA SPANIOLA

Genul substantivelor

Substantivele care se termina in –o sunt de obicei masculine.


Substantivele care se termina in –a sunt de obicei feminine.
Exemple:
el chico – la chica
el gato – la gata
 Subastantivele masculine care se termina intr-o consoana au adesea un
corespondent care se termina in –a.

el profesor – la profesora (profesorul-profesoara)


el doctor –la doctora (doctoral – doctorita)
el señor – la señora (domnul – doamna)

 Unele substantive care se refera la o persoana au aceiasi forma si


pentru masculine si pentru feminine.Acestor cuvinte le indica genul
articolul "el" sau "la".
el estudiante – la estudiante (studentul – studenta)
el pianista – la pianista (pianistul – pianista)
el artista – la artista (artistul – artista)
 Substantivele care se termina in –sión,-ción,-dad, - tad,-tud,-umbre;
sunt feminine.
la televisión – televiziunea
la decision – decizia
la conversación – conversatia
la habitación – locuinta,asezarea
la ciudad – orasul
la universidad –universiatea
la dificultad – dificultatea
la libertad – libertatea
la actitud – atitudinea
la gratitude – recunostinta
la certidumbre – certitudinea
la muchedumbre – multimea,aglomeratia
 Unele substantive terminate in –a sunt masculine:
el problema- problema el programa - programul
el telegrama – telegrama el mapa – harta
el sistema – sistemul el poema – poemul,poezia
el dia – ziua el tema – tema,subiectul
el clima – clima el idioma – limba (vorbita)
el sofa – canapeaua el planeta - planeta

Cateva cuvinte care se termina in –o sunt feminine.

la mano- mana,bratul
la radio – radioul

Unele substantive au doua genuri,fiecare gen corespunde altui sens.

el frente – frontul (la razboi) el policia - politistul


la frente – fruntea la policia - politia
el guia – ghidul el orden - ordinea
la guia – cartea ghid la orden – ordinea

Numeralele cardinale

1.uno Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inaintea unui


2.dos substantive masculine.
3.tres un libro – o carte
4.cuatro un perro – un caine
5.cinco un hombre – un om
6.seis Numarul "uno" schimba forma "uno" in"una" inaintea unui
7.siete substantive feminin.
8.ocho una pluma – un stilou
9.nueve una gata – o pisica
10.diez una chica – o fata

Pluralul substantivelor

Daca un substantiv se termina intr-o vocala,formeaza pluralul prin adaugarea


lui – s.
libro:libros (libro + s)
señora:señoras (señora + s)
Daca un substantive se termina intr-o consoana formeaza pluralul prin
adaugarea lui –es.
el borrador – los borradores (borrador +es)
la universidad – las universidades (universidad +es)
la ciudad – las ciudades (ciudad + es)
Daca un substantive se termina in –ión,adauga es si pierde accentual scris.
el avión – los aviones
la conversación – las conversaciones
la sección – las secciones
la television – las televisions

Daca un substantiv se termina in –z,adauga –es si schimba z cu c.


el lápiz –los lápices
la voz – las voces
el tapiz – las tapices
la actriz – las actrices
Cand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri
diferite,se foloseste pluralul masculinului.
Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul doar prin
schimbarea articolului hotarat.

Articolele definite si nedefinite

Articolul definit (hotarat)

el – masculine singular la – feminin singular


los – masculin plural las – feminin plural

Articolul nedefinit (nehotarat)

un – masculine singular una – feminin singular


unos – masculine plural unas – feminin plural

Forma verbului "Hay"

Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural.Are


intelesu de:exista,se afla,sunt.
Exemple: Hay muchos libros en la biblioteca.(Sunt multe carti in biblioteca)
Hay un libro encima de la mesa.(Este o carte chiar pe masa.
Hay dos baños en mi casa. (Sunt doua bai in casa mea.)
?Hay muchos estudiantes en la clase?(Sunt multi studenti in clasa?)
?Hay una chica o dos ? (Este o fata sau doua?)
Pronumele personal

eu – yo noi – nosotros
tu – tú voi – vosotros
dumneata,dumneavoastra (singular) dumneavoastra (plural)
usted ustedes
el – él ei – ellos
ea- ella ele – ellas

Forma vosotros este folosita numai in Spania,in America Latina ustedes este
folosit in ambele situatii:de politete si familial.

Verbele regulate

Conjugarea verbelor regulate

1.verbul la infinitiv – terminatia ar + o,as,a,amos,áis,an


hablar –hablo (hablar – ar + o )
2.verbul la infinitiv – terminatia er +o,es,e,emos,éis,en
comer – comes (comer – er + es)
3.verbul la infinitiv – terminatia ir +o,es,e,imos,is,en
vivir – vive (vivir – ir +e)

Verbe regulate comune

alquilar – a inchiria amar – a iubi


andar – a merge pe jos ayudar – a ajuta
bailar – a dansa buscar – a cauta
caminar – a merge pe jos cantar – a canta
cocinar – a gati comprar – a cumpara
contestar – a raspunde dejar – a lasa
desear – a dori enseñar – a invata pe cineva
entrar – a intra enviar – a trimite
escuchar – a asculta esperar – a spera,a astepta
estudiar – a studia firmar – a semna
ganar – a castiga gastar – a cheltui
hablar – a vorbi lavar – a spala
llegar – a sosi llevar – a purta, a duce
mandar – a trimite,a ordona mirar – a privi
necesitar – a avea nevoie olvidar – a uita
pagar – a plati practicar – a practica
preguntar – a intreba preparer – a pregati
regresar – a se intoarce saludar – a salute
tocar – a atinge,a canta la un instrument
tomar – a lua,a bea trabajar – a munci
viajar – a calatori visitor – a vizita

verbele -er

aprender – a invata comer – a manca


beber – a bea comprender – a intelege
corer – a alerga creer – a crede
deber – a trebui esconder – a ascunde
leer – a citi meter en – a baga in
poseer – a poseda prometer – a promite
romper – a rupe,a strica temer – a se teme
vender – a vinde

verbele - ir

abrir – a deschide admitir – a admite


asistir a – a insoti la cubrir – a acoperi
decider – a decide describer – a descrie
descubrir – a descoperi discutir – a discuta
escribir – a scrie existir – a exista
omitir – a omite partir – a imparti
permitir – a permite recibir – a primi
subir – a urca sufrir – a suferi
unir – a uni vivir – a trai
Adjectivul

Adjectivele care se termina in –o au patru forme:

alto (masculin singular) alta (feminin singular)


altos (masculin plural) altas (feminin plural)

Adjectivele care se termina in –e au doua forme :

inteligente (masculine,feminin singular)


inteligentes (masculine,feminin plural)

Majoritatea adjectivelor care se termina intr-o consoana au doua forme:

popluar,populares (formeaza pluralul adaugand –es)

Adjectivele de nationalitate care se termina intr-o consoana nu urmeaza


aceleasi reguli ca si alte adjective terminate intr-o consoana.Acestea au
forma feminine terminate in –a.
el muchacho español los muchachos españoles
la muchacha española las muchachas españolas

Adjectivele terminate in –or,-án,-ón,-sau -in de asemenea au o forma


feminine distincta.
el chico hablador los chicos habladores
la chica habladora las chicas habladoras
Adjectivele de cantitate stau mereu inaintea substantivului.
pocos libros
muchos libros

Zilele saptamanii

Luni – lunes Marti – martes Miercuri – miércoles


Joi – jueves Vineri – viernes Sambata – sábado
Duminica – domingo
Toate zilele saptamanii sunt de gen masculine .

el lunes
el martes
el miércoles
el jueves No trabajo el lunes.
el viernes (Nu lucrez luni)
el sábado
el domingo

Zilele saptamanii care se termina in –s nu schimba forma pentru plural.


Numai articolul.
el viernes – los viernes
el sábado – los sábados
el domingo – los domingos
Pentru a exprima ziua,se foloseste verbul ser.

?Qué dia es hoy ? Ce zi este astazi?


Hoy es lunes. Azi este luni.
Mañana es martes.Maine este marti.
Salimos el lunes.Iesim luni.

Numeralele cardinale 11- 30

11-once 21-veintiuno
12-doce 22-veintiós
13-trece 23-veintitrés
14-catorce 24-veinticuatro
15-quince 25-veinticinco
16-dieciséis 26-veintiséis
17-diecisiete 27-veintisiete
18-dieciocho 28-veintiocho
19-diecinueve 29-veintinueve
20-veinte 30 -treinta
Ser si estar

Pentru a adresa o conditie se foloseste estar.Estar este un verb neregulat si


nu urmeaza regulile standard de conjugare pentru verbele –ar.

estoy
estás
está
estamos
estáis
estan
Pentru a adresa o calitate esentiala,se foloseste ser.Ser este de asemenea
un verb neregulat.
soy
eres
es
somos
sois
son
Daca vorbiti despre ce este ceva (o calitate generala),folositi ser;daca
vorbiti despre cum este ceva (o conditie care poate fi usor schimbata),
folositi estar.
 Ser este folosit pentru a exprima ora,ziua si data
?Qué hora es? Son las tres.
?Qué dia es hoy? Hoy es lunes.
?Qué fecha es hoy? Hoy es el cinco de mayo.
 Ser este folosit pentru a exprima locul de origine.
?De dónde eres tú? Soy de Columbia.
 Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie.
? Cuál es tu trabajo? Soy entrenador.(antrenor)
 Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea
?Es ella portorriqueña?
No es guatemalteca.
 Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta politica.
?Son los Garcia bautistas? Sunt Garcienii baptisti?
No,son católicos.
?Es el gobierno socialista? Este guvernul socialist?
No,es comunista.
 Ser este folosit pentru a exprima din ce material este facut.
?De qué material es la mesa? Es de madera. (madera-lemn)
 Ser este folosit pentru a exprima posesia.
? De quién es la pluma?Es de Emilio.
 Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si
alta.
? Quién es Rogelio? Es el esposo de Marta
 Ser este folosit cu expresii sigure impersonale.
Es importante practicar cada dia.Este important sa practici in fiecare zi.
Es necesario hablar mucho.E necesar sa vorbesti mult.
 Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are loc
La pelicula es en el cine.Filmul este la cinematograf.
la fiesta es en el club Fantástico.Petrecerea este in clubul Fantastic.
 Ser este folosit cu adjective pentru a exprima calitati inerente sau
esentiale.
Miguel es un hombre sincero.Miguel este un om sincer.
También es guapo.De asemenea este si frumos.

 Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fizica.


?Dónde estás?Estoy en el cuarto.
? Dónde está México?
Chile está en América del Sur.
 Este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o conditie.
?Como estás?
Estoy muy bien,gracias.
 Estar este folosit cu multe expresii idiomatice.
estar de acuerdo- a fi de accord
estar de pie – a sta in in picioare
estar en camino- a fi pe drum
estar en las nubes – a fi cu capul in nori
 Estar este folosit cu timpul progresiv.
?Qué estas comiendo ? Ce mananci (acum,in momentul de fata)
Estoy comiendo arroz y frijoles.Mananc orez si fasole.
 Cand verbul a fi este urmat de un adjectiv,verbul poate schimba
sensul adjectivului.
El professor está aburrido.profesorul este plictisit.(stare schimbatoare)
El professor es aburrido. Profesorul este plictisitor.
Negatia

Pentru a face o propozitie negativa,puneti cuvantul no inaintea


verbului.
Ella no habla ingles.
Él no es professor.
Cand raspunsul la o intrebare este negative,cuvantul no apare de doua
ori,ca si in romana.
?Habla Ud. español? No,no hablo español.
?Está Gerardo en la clase? No Gerardo no está en la clase.

Vocabular

algo (ceva) ≠ nada (nimic) alguien (cineva)≠ nadie (nimeni)


algún (-o,-a,-os,-as) (vreun,vreuna,vreunii,vreunele) ≠
ningún (-o,-a,-os,as) (niciunul,niciuna,niciunii,niciunele)
siempre (mereu) ≠nunca (niciodata) jamás (niciodata,vreodata)
también (de asemenea) ≠tampoco (nici,nici nu)
o…o (sau…sau) ≠ ni…ni (nici…nici)

 Alguno si ninguno pierd –o inaintea unui substantive masculin..


?Tienes algún libros?
No,no tengo ningún libro.
 Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de singular.
?Tienes algunas revistas? No,no tengo ninguna.
?Tienes algunos libros ? No,no tengo ninguno.
 Pluralul lui ninguno (-a) este folosit numai cand substantivul este
numai la plural.
No hay ningunas tijeras en la caja.(Nu sunt foarfece in cutie)

Interogatia

Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru:

?Maria habla español?


Maria vorbeste spaniola? → ?Habla Maria español?
?Habla español Maria?
Raspunsuri posibile
Si,Maria habla español.
No,Maria no habla español.

Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta intrebare la


sfarsitul propozitiei.
? Maria habla español,no?
 Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare:

?Adónde? = unde,incotro (intreaba pentru o destinatie)


?Dónde? = unde (intreaba pentru o locatie)
?De dónde ? = de unde
?Cómo? = cum
?Cuál (-es)? = care si care (pentru plural)
?Cuándo? = cand
?Cuánto (-a)? = cat,cata
?Cuantos (-as)? = cati,cate
?Qué? = ce
?De qué? = din ce,despre ce
?Quién (-es)? = cine si cine (plural)
?A quién (-es)? = pe cine,cui
?Con quién (-es)? = cu cine
?De quién (-es)? = al/a cui
?Por qué?= de ce
?Para qué? = pentru ce

Adjectivele posesive

 Adjectivele posesive se acorda in functie de substantiv,cu lucrul


determinat si nu cu posesorul.
mi libro – cartea mea
tu pluma – stiloul tau
tus plumas – stilourile tale
 Mi,tu si su nu au forma masculine si feminine, se modifica in functie
de numarul substantivului.
mi amigo tus hermanos su libro
mi amiga tus hermanas sus plumas

mi = al meu,a mea tu – al tau,a ta


 Su,ca si tu,poate insemna al tau,a ta.Diferenta dintre cele doua
adjective este ca su se foloseste cu caracter de politete.
 Su are patru forme :al lui,a ei,ai lor si formal:al tau
Maria busca su cuaderno.
Juan busca su caderno.
Ellos buscan su cuaderno.
Su madre busca su cuaderno.

 Nuestro inseamna al nostru,a noastra.

nuestro hermano nuestra hermana


nuestros hermanos nuestras hermanas

 Vuestro inseamna al vostru a voastra.

vuestro libro vuestra pluma


vuestros libros vuestras pluma

Ca si vosotros,vuestro este folosit numai in Spania.

Verbe neregulate:Tener si Venir

Tener si venir sunt verbe neregulate.

tener – a avea venir- a veni

tengo/vengo
tienes/vienes
tiene/viene
tenemos/venimos
tenéis/venis
tienen/vienen

Tener que .Hay que.

Tener que + infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a face


ceva.Aceasta expresie poate fi tradusa prin a trebui.
Tener se conjuga in functie de subiect.
Tengo que comer las verdures.Trebuie sa mananc legumele.
Ángel tiene que leer el periódico. Ángel trebuie sa citeasca ziarul.
Ellos tienen que comprar una revista.Ei trebuie sa cumpere o revista.

Hay que + infinitive este folositsa exprime idea ca e necesar sa faca


ceva.Este mai mult o expresie generala,iar forma verbului hay ramane
aceeasi.
Hay que tomar un taxi.E necesar sa iei un taxi.
Hay que estudiar mucho.Trebuie (e necesar) sa studiezi mult.

Diferenta dintre cele doua expresii pe exemple:

Maria tiene un examen el lunes.Ella tiene que estudiar.


Maria are examen luni.Ea trebuie sa invete mult.
No es fácil aprender español.Hay que practicar mucho.
Nu e usor sa inveti spaniola.Trebuie (e necesar) sa practice mult.

Expresii cu Tener

tener __años – a avea __ani tener calor – a-ti fi cald


tener frio – a-ti fi frig tener hambre – a-ti fi foame
tener sed – a-ti fi sete tener sueño – a-ti fi somn
tener dolor de… - a te durea …. tener razón – a avea dreptate
tener prisa – a se grabi tener éxito – a avea succes
tener miedo a – a se teme de ceva
tener miedo de – a se teme de a face ceva
tener celos– a fi gelos
tener confianza – a avea incredere
tener – cuidado – a avea grija
tener vergüenza – a-ti fi rusine
tener la culpa – a fi vinovat
tener suerte – a fi norocos
tener lugar – a avea loc
tener ganas de –a avea chef de
tener en cuenta – a fi de acord
Expresii pentru vreme

Pentru a descrie vremea este folosit verbul hacer.


?Qué tiempo hace? Cum e timpul ?
Hace frio.Este frig.
Hace calor.Este cald.
Hace viento.Este vant.
Hace sol.Este soare.
Hace buen tiempo.E vremea buna.
Hace mal tiempo.E vreme rea.
Hace fresco.E racoare.

Deoarece expresiile folosesc substantive,ele sunt modificate cu adjective


nu cu adverbe.
Hace frio.Hace mucho frio.(nu muy).
 Exista de asemenea expresii pentru vreme care folosesc verbul hay:
Hay niebla.E ceata.e negura
Hay neblina.E ceata.
Hay sol.E soare.
Hay luna.E Luna.
Hay relámpagos.
Hay umedad.Este umezeala.E umed.
Hay nubes.Este inorat.
Hay lluvas torreciales.
Hay un vendeval.E furtuna.
Hay granizo.E grindina.
Hay lloviznas.Burniteaza.Ploua marunt.
 Alte pentru vreme folosesc verbul estar impreuna cu un adjectiv:
Está oscuro.E intuneric.
Está nublado.e inorat.
Está lloviendo.
 Alte expresii de vreme folosesc doar un adjectiv:
Llueve.Ploua.(llover –a ploua)
Nieva.Ninge.(nevar- a ninge)
Truena.Tuna (tronar – a tuna)
 Moduri comune de a intreba cum e vremea:
?Qué tiempo hace?
?Qué clima hace?
?Cómo está el tiempo?
?Cómo está el clima en …?
? Cómo está el clima hoy?

Personalul “a”

Obiectul direct este un substantive sau un pronume care primeste actiunea


verbului.In urmatoarele propozitii,obiectul direct este scris subliniat.

Mike loveste mingea.


George o cheama pe Maria
In Spaniola cand obiectul direct este o persoana, acesta este precedat de
prepozitia a.
Corect: Jorge llama a Maria.Jorge o cheama pe Maria.
Incorect: Jorge llama Maria.
Personalul a este de asemenea folosit daca obiectul direct este un animal
domestic.
La mujer acaricia a su pero.(acariciar)
Femeia mangaie cainele ei.
El perro persigue a la gata.(perseguir)
Cainele fugareste pisica.
Personalul a nu este folosit daca obiectul direct nu este o persoana sau un
animal domestic.
Corect: Bebo la leche.(beber)
Beau lapte.
Incorect:Bebo a la leche.
Personalul a nu este folosit dupa verbul tener sau verbul hay,indifferent daca
obiectul direct este o persoana.
Corect:Tengo dos hermanos.(tener) Am doi frati
Hay cinco chicas.Sunt cinci fete.
Incorecto: Tengo a dos hermanos.
Hay a cinco chicas.
Daca obiectul direct este o persoana nedefinita,personalul a nu se foloseste.
Rezultatul este ca persoana devine nepersonalizata.
Necesito medico.Am nevoie de (orice) doctor.
Am nevoie de asistenta medicala.

Uniri de cuvinte
Cand a sau de precede articolul definit el,cele doua cuvinte se unesc
devenind un singur cuvant.
a + el = al
de + el = del
De + la,de+las, de + los,a+la, a+ las,si a+los nu sunt niciodata unite.

Verbele care schimba o:ue

La prima grupa de verbe care-si schimba baza,litera o din baza se schimba in


ue la toate persoanele cu exceptia lui nosotros si vosotros.

contra→ cuento,cuentas,cuenta,contamos,contáis,cuentan
mover→ muevo,mueves,mueva,movemos,movéis,muevan
dormer→duermo,duermes,duerme,dormimos,dormis,duerman

Verbe comune care schimba o:ue

almorzar – a lua pranzul colgar – a agata (de ceva)


aprobar – a aproba contar – a povesti,a numara
costar – a costa devolver- a inapoia (un obiect)
volver – a se intoarce (de undeva) dormir – a dormi
encontrar – a gasi envolver – a invalui,a impacheta
morder – a musca mover – a muta
probar- a proba recorder – a-si aminti
resolver – rezolva rogar – a ruga
sonar – a suna sonar(con)- a visa (pe)
tostar – a praji volar -a zbura

La a doua grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se schimba in


ie,la toate persoanele exceptand nosotros si vosotros.

cerrar →cierro,cierras,cierra,cerramos,cerráis,cierran
entender →entiendo,entiende,entiende,entendemos,endéis,entiendan
mentir → miento,mientes,miente,mentimos,mentis,mienten

Verbe care schimba e:ie

acertar- a ghici,a avea dreptate


advertir – a avertiza,a preveni
cerrar – a inchide
comenzar – a incepe
confesar – a marturisi
consenter – a rasfata
converter – a transforma defender – a apara
empezar – a incepe encender – a aprinde,a da foc
entender – a intelege fregar – a freca
hervir – a fierbe mentir – a minti
negar – a nega pensar – a se gandi
perder – a pierde preferir – a prefera

La a treia grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se schimba in i


la toate persoanele,cu exceptia lui nosotros si vosotros.

repetir→repito,repites,repite,repetimos,repitis,repiten
competir→ compito,compites,compite,competimos,competes,compiten
pedir →pido,pides,pide,pedimos,pedis,piden

Lista cu verbe care schimba e:i

bendecir – a binecuvanta impeder – a impiedica


colegir – a deduce maldecir – a blestema
competir – a concura medir – a masura
consiguir – a obtine pedir – a cere
corregir – a corecta pperseguir – a pesecuta,a urmari
decir – a spune reir – a rade
despedir – a-si lua ramas bun,a concedia repetir – a repeat
elegir – a alege seguir – a urmari,a continua
freir – a praji server – a servi
gemir – a geme sonreir – a zambi

Verbele neregulate:Estar,Ir,Dar

estar,ir,dar

estoy – voy – doy


estás - vas - das
está - va – da
estamos – vamos - damos
estáis – vais – dais
están – van – dan
Ir a + infinitiv

ir a + infinitive = a avea avea de gand sa faca ceva (in viitor)

Eduardo va a converser con mi hermana.


Vas a inviter muchas muchachas.Vei invita multe fete.

Cuvinte si expresii de timp

hoy – azi mañana – maine


más tarde – mai tarziu esta tarde – in dupa-amiaza asta
la semana que viene- saptamana viitoare
el mes que viene – luna care vine
el año que viene – anul care vine
esta noche – diseara
mañana por la mañana – maine dimineata
mañana por la tarde – maine dupa amiaza
mañana la noche – maine seara

Acabar de

acabar de + infinitiv = terminarea unei actiuni(in trecutul cel mai recent)

Acabas de invitar a muchas muchachas.Tocmai ai invitat multe fete.

Volver a

volver a + infinitiv = a face ceva din nou

Vuelvo a leer el libro.


Citesc iar cartea.

volver (verb care schimba o:ue)

vuelvo volvemos
vuelves volvéis
vuelve vuelven
Numerale ordinare

primero – primul segundo – al doilea


tercero – al treilea cuarto – al patrulea
quinto – al cincilea sexto – al saselea
séptimo –al saptelea octavo – al optulea
noveno – al noulea décimo –al zececelea

Numeralele ordinare au patru forme ca si adjectivele terminate in –o.


primero,primera,primeros,primeras
Primero si tercero pierd –o in fata unui substantive la singular
el primer dia
el trecer año
Numeralele ordinare de obicei preced substantivul.Dar daca substantivul la
care se refera este regalitate,papa sau o strada numeralele ordinare vin dupa
substantiv.
Carlos Quinto (regalitate) la Calle Sexta (strada)
el quinto libro la sexta pluma

Lunile,Anotimpurile,Data zilei

enero-ianuarie febrero – februarie


marzo – martie abril – aprilie
mayo – mai junio – iunie
julio – iulie agosto – august
septiembre - septembrie octubre – octombrie
noviembre – noiembrie diciembre –decembrie

Anotimpurile

la primavera – primavara el otoño - toamna


el verano – vara el invierno – iarna

En América del Norte, la primavera empieza en marzo.


In America de Nord primavara incepe in martie.
En América del Sur, la primavera empieza en septiembre.
In America de Sud, primavara incepe in septembrie.
Iata cum puteti intreba data zilei.

¿Cuál es la fecha de hoy?


¿ A cuántos estamos hoy?
¿ Qué dia es hoy?
¿ A cuántos estamos?

Daca se face referire la prima zi a lunii se foloseste expresia “el primer dia”
sau simplu “el primero”.
¿Qué dia es hoy?
Hoy es lunes,el primer dia de mayo.
Hoy es lunes, el primero de mayo.
Pentru celelalte zile ale lunii se foloseste numarul cardinal .
¿Cuál es la fecha de hoy?
Hoy es martes,el venticinco de marzo.
¿A cuántos estamos hoy?
Estamos al domingo,tres de junio.

Comparatia de inegalitate

In Spaniola inegalitatea se exprima folosind una din urmatoarele forme:


más (menos) + adjectiv + que
más (menos) + adverb + que
más (menos) + substantiv +que

Daca este urmat de un numar in constructia comparativului se foloseste de in


loc de que.
Hay menos de veinte alumnos en la clase.
Sunt mai putin de douazeci de elevi in clasa
Daca propozitia este negativa,que este folosit chiar atunci cand comparativul
este un numar.
No tengo más que cinco dolares.

Comparatia de egalitate

Pentru a forma comparatia de egalitate folosind adjective sau adverbe,se


foloseste urmatoarea formula:

tan + adjectiv(adverb)+ como


El libro es tan bueno como la película.
(Cartea este la fel de buna ca si filmul.)

Pentru a forma comparatia de egalitate folosind substantive se foloseste


urmatoarea formula:
tanto(-a,-os,as) + substantiv+como

Juan tiene tanto dinero como María.


(la fel de multi bani ca si)

Forma lui tanto se acorda in gen si numar cu substantivul.


tanto dinero;tanta paciencia;tantos libros

Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si nu exista adjectiv,folositi


urmatoarea formula.
verb + tanto+como
Sus estudiantes aprenden tanto como mis estudiantes.
(invata la fel de mult ca)

Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si exista adjectiv se foloseste


urmatoarea formula:
verb + tan + adjectiv (forma masculina) +como

Superlative
Superlativul relativ

articol definit + substantiv + más (menos) + adjectiv + de

Juan es el chico más inteligente de la clase.


John este cel mai destept baiat din clasa.

Superlativul absolut

Are trei forme: muy + adjective


sumamente+adjectiv (aceasta forma este folosita mai mult
de cei din inalta societate)
adjective+ isimo (-a,-os,-as)

Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei


Cand pronumele mi urmeaza prepozitia con cele doua cuvinte se combina
pentru a forma conmigo.
ti + con = contigo (cu tine)
Prepozitii care sunt urmate de pronumele subiectiv in loc de pronumele
obiectiv.
entre – intre excepto – cu exceptia
incluso – inclusiv menos – mai putin,cu exceptia
según – conform,dupa salvo – in afara de

Pronumele direct

Este echivalentul complementului direct dinlimba romana.


Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiect direct (OD).
Obiectul direct raspunde la intrebarea ce? sau pe cine? cu privire la ce face
subiectul propozitiei.
Cand pronumele inlocuieste obiectul direct,se folosesc urmatoarele
pronume:
me – (yo) nos –(nosotros)
te – (tú) os- (vosotros)
lo,la – (él,ella,usted) los,las – (ellos,ellas,ustedes).

Pronumele direct se acorda in gen si numar cu obiectul propozitiei.


In propozitile negative,pronumele este pus intre cuvantul negativ si verbul
conjugat.

Nu cumpar cartile.
No compro los libros.
No los compro. (Nu le cumpar)
In propozitile cu doua verbe ,sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul
pronumelui.
 pus inaintea verbului conjugat
Exemple: Lo quiero ver.Vreau sa-l vad.
Maria nos debe visitar.Maria trebuie sa ne viziteze.
 atasarea (lipirea) direct la verbul la infinitiv
Exemple:Quiero verlo.Vreau sa-l vad.
Debemos regalarlo.Trebuie sa-l daruim.
Pronumele indirect

Pronumele indirec (PI) raspunde la intrebarea cui?.


Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pronume:
me (imi) nos (ne)
te (iti) os (va)
le (ii) les (le)

In propozitia negativa cu un verb,pronumele indirect sta intre cuvantul


negativ si verbul conjugat.
Él no me compra nada.
Él no te trae el desayuno.
Ellos no me compran ningún regalo.
Pentru a se evita ambiguitatile create de le si les se foloseste o fraza
prepozitionala.
Ella les escribe a su hermana una carta.
Cateodata o fraza prepozitionala este adaugata un din cauza neclaritatii,ci
pentru intarire.
Juan me da a mi el manzana.
Juan imi da mie marul.
In propozitile cu doua verbe,sunt doua posibilitati privitoare la
amplasamentul pronumelui:
 pus imediat inaintea verbului conjugat:
Exemple: Me necesitas dar un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou.
Te necesito comprar un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o
palarie.
 Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
Exemple: Necesitas darme un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou.
Necesito comprarte un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o
palarie noua.

Pronumele direct si indirect impreuna

Pronumele direct indirect personal

me me yo
te te tú
lo,la le él,ella,usted
nos nos nosotros
os os vosotros
los,las les ellos,ellas,ustedes

Cand sunt ambele pronume intr-o propozitie primul se scrie pronumele


indirect.
Ellos me lo dan.
Ella te la vende.
Ori de cate ori ambele pronume incep cu litera “l” primul pronume se
schimba cu “se”.
le lo = se lo le la = se la
le los = se los le las = se las
les lo = se lo les la = se la
 In propozitile negative,cuvantul negativ vine direct inaintea primului
pronume.
No se lo tengo.
 In propozitile cu doua verbe,exista doua posibilitati pentru a pune cele
doua pronume.Inaintea verbului conjugat,sau atasate de verbul la
infinitiv.
Te lo quiero decir.Quiero decirtelo
Ella me lo debe explicar.Ella debe explicármelo.
Trebuie sa le-o trimiti lor.
Necesitas enviársela a ellos.
 In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate la
infinitiv,cuvantul negativ este pus direct inaintea verbului conjugat.
 In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate inaintea
verbului conjugat,cuvantul negativ este pus direct inaintea
pronumelor.

Verbe precum Gustar

Folosirea lui “gustar” necesita folosirea pronumelui indirect.

Me gusta el cuarto.Imi place camera.


Nos gustan las flores.Ne plac florile.
Conjugarea lui gustar se transforma in gusta cand subiectul propozitiei
este la singular si in gustan cand subiectul propozitiei este folosit la
plural.
Adesea este folosit gustas,cand se face referire la cineva,la persoana a
doua singular.
Verbe care se folosesc ca si gustar

aburrir – a plictisi bastar – a fi suficient (a ajunge)


caer bien (mal) – a veni bine (rau),a placea (un placea)
dar asco- a scarbi,a da scarba disgutar – a un placea (ceva)
doler(o:ue)- a durea encantar – a placea mult
faltar – a lipsi ceva importar – a interesa
interesa – a interesa molestar – a deranja
parecer – a parea picar – a intepa
quedar – a ramane,a sta volver (o:ue) loco – a inebuni

Timpul prezent

Pentru a forma timpul prezent in spaniola,se combina conjugarea


verbului “estar” cu gerunziu.

estar – estoy,estás,está,estamos,estáis,están

Pentru a forma gerunziul →pentru verbele regulate de conjugarea 1 se


adauga –ando in locul terminatiei “-ar”.
→pentru verbele regulate de conjuagarea a 2-a si a 3-a (er,ir),se adauga –
iendo in locul terminatiei “er sau –ir”.
Daca inaintea lui –er sau –ir se afla o vocala,-i de la –iendo devine –y
astfel se adauga – yendo.
caer –cayendo creer – creyendo
huir – huyendo ir – yendo
influir – influendo leer – leyendo
seguir – siguiendo (exceptie)

Verbe cu prima persoana neregulata

Urmatoarele verbe au forma neregulata pentru conjugarea la prima persoana


singular.

caber (a se potrivi cu ceva,a incapea)- yo quepo


caer (a cadea) – yo caigo
conducer (a conduce)- yo conduzco
conocer (a cunoaste)-yo conozco
escoger (a alege) -yo escojo
dirigir (a indrepta spre ceva)-yo dirijo
hacer (a face)- yo hago saber (a sti) – yo sé
salir (a iesi) – yo salgo seguir(a urma) –yo sigo
traer (a adduce)-yo traigo valer (a valora) – yo valgo
ver (a vedea) – yo veo

 Pentru verbele care se termina in -cer si –cir,schimba c in zc pentru


forma yo.
conocer – yo conozco conducir (a conduce) yo conduzco
crecer (a creste)-yo crezco traducer (a traduce) – yo traduzco
establecer(a stabili,a infiinta) – yo establezco
producer (a produce)-yo produzco
 Pentru verbele care se termina in –ger si –gir,schimba g in j pentru
forma yo.
escoger (a alege) – yo escojo dirigir (a indrepta spre ceva)-yo dirijo
emerger (a aparea,a se ivi) – yo emerjo
finger (a pretinde,a simula)- yo finjo
 Pentru verbele care se termina in –guir,se schimba gu in g pentru
forma yo.
seguir (a urma) – yo sigo
conseguir (a obtine) – yo consigo
distinguir ( a distinge) – yo distingo

Saber vs Conocer/ Pedir vs preguntar

In spaniola exista,ca si in romana,doua verbe pentru a exprima idea de


“a sti ,a cunoaste”.Aceste doua verbe sunt saber si conocer.De
obicei,cand in romana se foloseste “a sti” in spaniola se foloseste
“saber”,iar cand vrem sa spunem “a cunoaste” se foloseste “conocer”.
Aproape aceiasi situatie o avem si cu pedir si preguntar.Care
inseamna “a cere”,”a intreba”.
Pido más carne.Cer (doresc) mai multa carne.
Pedimos ahora.Cerem acum.

preguntar
pentru: a intreba,a cere o informatie
Pregunto qué hora es.Intreb ce ora este.
Preguntamos a qué hora sirven la cena.
Intrebam la ce ora servesc cina.

Numeralele cardinale 31-1000

10.diez 31.treinta y uno


20.veinte 32.treinta y dos
30.treinta 33.trenta y tres
40.cuarenta 41.cuarenta y uno
50.cincuenta 51.cincuenta y uno
60.sesenta 61.sesenta y uno
70.setenta 71.setenta y uno
80.ochenta 81.ochenta y uno
90.noventa 91.noventa y uno
100.cien 101.ciento uno

De la 101 – la 199 se foloseste “ciento”.

ciento uno
ciento dos
ciento cincuenta y dos

Observatie!!
“Y” se foloseste numai intre 31 si 99 si este folosit pentru
a separa sutele de zeci.
Corect: Incorect
ciento ochenta y ocho ciento y ochenta y ocho

Numerele cardinale pana la 1000 din 100 in 100.

100.cien 200.doscientos
300.trescientos 400.cuatrocientos
500.quinientos 600.seiscientos
700.setecientos 800.ochocientos
900.novecientos 1000.mil

Exprimarea timpului
Pentru exprimarea timpului se foloseste verbul ser.

Es la una.E ora unu.


Son las dos.E ora doua.

Minutele pot fi adaugate folosind cuvantul y (si)

Es la una y cinco.E unu si cinci.


Son las tres y doce.E trei si doisprezece minute.

Minutele pot fi scazute folosind cuvantul menos.

Es la una menos cinco.E unu fara cinci.

De asemenea se pot folosi cuvantul media(jumatate) si cuarto (sfert)

Es la una y media.
Son las tres menos cuarto.
Son las dos y cuarto.

Pentru a spune ceva ce are legatura cu timpul,se foloseste formula a + la(s)


+ ora.
La fiesta empieza a las nueve.Petrecerea incepe la noua.
Pentru a face diferenta intre dimineata,dupa-amiaza si seara,se folosesc
expresile de la mañana,de la tarde si de la noche.
Son las dos de la tarde.E ora 2 dupa-amiaza.
Son las dos de la mañana. E doua dimineata.

Cand ora nu e specificata se folosesc expresile por la mañana,por la


tarde,por la noche.
Siempre leo el periodico por las mañanas.
Mereu citesc ziarul dimineata.

Expresii de timp

por las mañana dimineata (and ora nu e specificata)


de la mañana dimineata (cand ora e specificata)
por la tarde dupa – amiaza (cand ora nu e specificata)
de la tarde- dupa- amiaza (cand ora e specificata)
por la noche – seara,noaptea (cand ora nu e specificata)
de la noche – seara,noaptea (cand ora e specificata)
mañana – maine,dimineata
mañana por la mañana – maine dimineata
pasado mañana – poimaine
ayer – ieri
anoche – aseara
la noche anterior,anteanoche – alaltaieri seara
el lunes que viene – lunea urmatoarea
la semana que viene – saptamana care vine
el año que viene – anul care vine
el lunes pasado – lunea trecuta
la semana pasada – saptamana trecuta
el año pasado – anul trecut
al mediodia – amiaza
alrededor de – in jur de
de dia – de zi
durante el dia – in timpul zilei
a tiempo – la timp
en punto – exact,fix
tarde – tarziu
temprano - devreme

Por si para

Por si para au multe intelesuri si de multe ori sunt confundatedeorece fiecare


inseamna “pentru”.
Por are multe intelesuri si este cel mai dificil dintre cele doua
Regula: pentru a exprima recunostinta sau scuza
Model: Gracias por la ayuda.(Multumesc pentru ajutor)

 Pentru inmultire si impartire.


Dos por dos son cuatros.
 Pentru viteza,frecventa si proportie
Voy al restaurante cinco veces por semana. (Merg la restaurant de cinci
ori pe saptamana.)
 Insemnand “prin”,”de-a lungul”,”prin zona”
Andamos por el parquet.Mergem prin parc.
 Cand este vorba despre un schimb,inclusive vanzari
Él me dio dies dólares por el libro.(El mi-a dat 10 dolari pe carte).
 Cand inseamna “in favoarea”, “in folosul”
No vote por nadie.
 Pentru a exprima o lungime de timp.
Yo estudié por dos horas.
 Pentru a exprima un timp general sau nedeterminat,insemnand “in
timpul”
Puedo ver las estrallas por la noche.
 In legatura cu transportul si comunicarea
Prefiero viajar por el tren y hablar por teléfono.
 In caz de greseala de identitate,sau “a fi luat drept…”
Me tienen por loco.(Ma iau drept nebun.)
 Pentru a arata motivul unei actiuni (cu: a merge,a veni,a trimite,a
intreba)
Paso por ti a las ocho.(Trec pe la tine la opt.)
 Cand e urmat de un infinitiv, pentru a exprima o actiune care a ramas
sa fie completata,se foloseste por +infinitive
La cena está por cocinar.(Cina se pregateste)
 Pentru a exprima cauza sau un motiv.
El hombre murio por falta de agua.(Omul a murit din lipsa de apa.)
 “Esta por” inseamna “a fi dispus sa”
Estoy por tomar café.(Sunt dispus sa beau cafea.)
 In constructii passive
El libro fue escrito por Octavio Paz.(Cartea a fost scrisa de Octavio
Paz.)

Expresii idiomatice in care apare por

por adelantado – in avans por lo visto - aparent


por ahora – deocamdata por medio de – prin,cu
por alli – pe acolo,pe la voi ajutorul
por amor de Dios – pentru Dumnezeu
por aqui – pe aici
por casualidad – din coincidenta
por ciento – procent,procentaj
por cierto – desigur
por complete – complet
por dentro – inauntru,pe dinauntru
por desgracia – din nefericire
por ejemplo – de exemplu
pore eso – de aceea,pentru aia
por favor – te rog
por fin – in sfarsit
por lo general – in general
por lo menos – cel putin por ningún lado - nicaieri
por lo tanto –deci,prin urmare por otra parte – pe de alta
por mi parte – din partea mea parte
palabra por palabra – cuvant cu cuvant
por primera vez – pentru prima data
por separado – luat in parte,separat
por supuesto – desigur
por suerte – din fericire
por todas partes – peste tot
por todos lados – peste tot,in toate partile
por ultimo – in incheiere,in final

Para are relative mai putine utilizari.

 Pentru a indica destinatia.


El hombre salió para Madrid.(Omul a iesit sa mearga in Madrid.)
 Pentru a arata scopul unui lucru.
El vaso es para agua.
 Cand inseamna cu “cu intentia de” sau “cu scopul de”
Para hacer una paella,primero dore las carnes.
(Pentru a face o paella,mai intai trebuie sa pregatesti carnea.)
 Pentru a indica ceva,pentru un scop.
Este regalo es para ti.(Cadoul acesta e pentru tine.)
 Pentru a exprima un contrast cu ceea ce e de asteptat
Para un niño leemuy bien.(Pentru un copil citeste foarte bine)
 “Estar para” exprima o actiune care curand va fi completata.Inseamna
“a fi gata sa”,”a fi pe punctul sa”.
El tren está para salir.(Trenul e gata sa plece.)

Comparative neregulate

Urmatoarele adjective au forme neregulate pentru comparativ si


superlative.
Adjectiv:bueno (bun)
Comparativ:major(mai bun)
Superlativ:el/la major(cel mai buna/cea mai buna)

Adjectiv:malo (rau)
Comparativ:peor (mai rau)
Superlativ:el/la peor (cel mai rau/cea mai rea)

Adjectiv:grande (mare)
Comparativ:mayor (mai mare;mai in varsta)
Superlativ:el/la mayor (cel mai mare/cea mai mare,cel mai in
varsta/cea mai in varsta)

Adjectiv:pequeño (mic)
Comparativ:menor (mai mic;mai tanar)
Superlativ:el/la menor (cel mai mic/cea mai mica;cel mai tanar/cea
mai tanara)
Cand ne referim la varsta,folosim formele neregulate mayor si menor.
Cand ne referim la “conceptele”de “mai mic” sau “mai mare”,se
folosesc formele neregulate mayor si menor.
El agua es de mayor importancia que la comida.
Apa are mai multa importanta decat mancarea.
La comida es de menor importancia que el agua.
Mancarea e mai putin importanta decat apa.

Demonstrative

adjectiv pronume
descrie un substantiv inlocuieste un substantive

Aceasta carte e a mea.(adjectiv)


Aceasta e a mea.(pronume).

aceasta →este (adjectiv demonstrativ)


éste (pronume demonstrativ)

acela →ese (adjectiv)


ése (pronume)

acela,acela de acolo→ aquel (adjectiv)


aquél (pronume)
este libro (aceasta carte)
estos libros (aceste carti)
esta pluma (acest stilou)
estas plumas (aceste stilouri)
ese libro (acea carte)
esos libros (acele carti)
esa pluma (acel stilou)
esas plumas (acele stilouri)

aquel libro (acea carte) (mai indepartata)


aquellos (acele carti) (mai indepartate)
aquella pluma (acel stilou) mai indepartat
aquellas plumas (acele stilouri) mai indepartate

Iata pronumele demonstrative corespunzatoare:

éste (acesta - masculin)


éstos (acestia - masculin)
ésta (aceasta - feminin)
éstas (acestea - feminin)

ése (acela - masculin)


ésos (aceia - masculin)
ésa (acea- feminin)
ésas (acelea - feminin)

aquél (acela - masc.)


aquéllos (aceia - masc.)
aquélla (acea - fem.)
aquéllas (acelea - fem.)

De asemenea, fiecare pronume demonstrativ are o forma neutra. Acestea nu


se schimba in functie de gen sau numar, nu au accent, si se folosesc cand ne
referim la o idee abstracta sau la un obiect necunoscut.

esto (acest lucru)


eso (acel lucru)
aquello (acel lucru) (mai indepartata in timp sau spatiu
Expresii de timp cu Hacer

Verbul hacer poate fi folosit in multe moduri pentru a indica


lungimea timpului si a lungimii actiunii in care are loc in urmatoarele
moduri.

Hace+timp +que+timpul prezent al verbului

Hace un año que estudio español.


De un an studiez spaniola.

Hace dos años que ellas estudian inglés.


De doi ani ele invata engleza.
Pentru a face acest tip de expresie negativa se adauga cuvantul no
inaintea verbului.
Alt mod de folosire a verbului hacer pentru a exprima de cat timp
ceva are loc este urmatoarea:

Timpul prezent al verbului + desde hace +timp

Estudio español desde hace un año.


Studiez spaniola de un an.

Ellas estudian inglés desde hace dos años.


Ele invata spaniola de doi ani.

Adjectivul si pronumele posesiv

adjectiv pronume
descrie un substantiv inlocuieste un substantiv

Adjectivul posesiv:

mi(s)→al meu,a mea


tu(s)→ al tau,a ta
su(s) →al lui,al ei,a dumnevoastra
nuestro(-a,-os,as)→al nostru,a noastra
vuestro(-a, -os, -as)→ al vostru, a voastra
Pronumele posesiv este similar cu adjectivul posesiv,dar este folosit cu
articol definit.
al meu, a mea, ai mei, ale mele
el mio/la mia
los mios/las mias
al tau, a ta, ai tai, ale tale
el tuyo/la tuya
los tuyos/las tuyas
al lui, a ei, ai lui, ale ei,  al dumitale
el suyo/la suya
los suyos/las suyas
al nostru, a noastra, ai nostri, ale noastre
el nuestro / la nuestra
los nuestros / las nuestras
al vostru, a voastra, ai vostri, ale voastre
el vuestro / la vuestra
los vuestros / las vuestras
al lor, a lor, ai lor, ale lor, a dumneavoastra, ...
el suyo / la suya
los suyos / las suyas

Pronumele reflexiv

me nos
te os
se se
In limba spaniola infinitivul verbelor reflexive se termina in “se”.
Daca propozitia are doua verbe, sunt doua posibilitati privitoare la
plasamentul pronumelui.
1. Pus imediat inaintea verbului conjugat
2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv

Andi trebuie sa-si spele parul.


Andi se necesita lavar el pelo.
Andi necesita lavarse el pelo.

Preferam sa ne spalam cu sampon (sapun) parfumat.


Preferimos lavarnos con jabón perfumado.
Nos preferimos lavar con jabón perfumado.
Ori de cate ori un verb urmeaza direct o prepozitie, el ramane la
forma de infinitiv. Pentru verbele relexive, sfarsitul "se" se schimba
in acord cu subiectul. Observati diferentele in urmatoarele
propozitii.

Antes de dormirme, yo cuento burros.

Antes de dormirte, tú cuentas burros.

Antes de dormirse, la chica cuenta burros.

Antes de dormirnos, nosotros contamos burros.

Antes de dormiros, vosotros contáis burros.

Antes de dormirse, los chicos cuentan burros.

Pentru unele verbe, intelesul se schimba in forma reflexiva.

aburrir - a plictisi
aburrirse - a se plictisi

acordar - a fi de acord
acordarse de - a-si aminti de

acostar - a culca
acostarse - a se culca

casar - a casatori
casarse con - a se casatori cu

despedir - a concedia
despedirse de - a-si aminti de

dormir - a dormi
dormirse - a adormi
ir - a merge
irse - a pleca

morir - a muri ( brusc, in urma unui accident, razboi, etc.)


morirse - a muri (din cauze naturale, sau figurativ)

negar - a nega
negarse a - a refuza

parecer - a parea
parecerse a - a semana cu

poner - a pune
ponerse - a se pune

probar - a proba, a incerca


probarse - a se proba, a se demonstra

quitar - a indeparta, a da la o parte


quitarse - a-si scoate (haina)

Cateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive.

arrepentirse (e:ie) - a regreta, a se cai


atreverse a - a indrazni
darse cuenta de - a-si da seama
jactarse de - a se lauda
quejarse de - a se plange de
suicidarse - a se sinucide
Articolul definit:Part.II

Daca substantivul feminin singular incepe cu a sau ha se foloseste forma


de masculin a articolului.

Aceasta regula se aplica numai la singular,la plural se foloseste forma


feminina a articolului.

el agua las aguas

Articolul definit e folosit cu unele tari si orase si nu e folosit cu altele.


Iata cateva exemple cu care e folosit:

la Argentina
el Brasil
el Canadá
el Ecuador
la Florida
la Habana
la India
el Japón
el Paraguay
el Perú
El Salvador
el Uruguay

Articolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de parti ale
corpului, imbracaminte sau alte lucruri perseonale.

María se lava la cara.


Él se pone el traje.

Trecutul nedefinit

Pentru a conjuga verbele de conjugarea I (-ar) la trecut, se elimina


terminatia –ar si se adauga una din terminatile urmatoare in functie de
persoana:

verb regulat – ar + é,aste,ó,amos,asteis,aron


Pentru a conjuga verbele de conjugarea I la trecutul imperfect se
utilizeaza urmatoarea formula:

verb regulat – ar + aba,abas,aba,ábamos,abais,aban

Pentru a conjuga verbele de conjugarea II (-er) si conjugarea a III a (-ir)


la trecut, se elimina terminatia –er si -ir si se adauga una din terminatile
urmatoare in functie de persoana:

verb regulat – er,ir + i,iste,ió,imos,isteis,ieron

Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a II-a (-er) si a III-a (-ir)


la trecutul imperfect se foloseste urmatoarea formula:

verb regulat – er,-ir + ia,ias,iamos,iais,ian

Imperfectul este folosit pentru actiuni care de obicei erau repetate.

Almorzábamos juntos todos los días.


Luam pranzul impreuna in fiecare zi.

Las señoras siempre charlaban por las mañanas.


Doamnele mereu palavrageau dimineata.

Imperfectul este folosit pentru a exprima actiuni care se intamplau in


timpul altor evenimente.

Yo leía cuando entró mi papá.


Eu citeam cand a intrat tata. ("entrar" este la trecutul nedefinit)

Imperfectul este folosit pentru a spune timpul sau varsta.

Eran las siete de la noche.


Era sapte seara.

La niña tenía cinco años.


Fetita avea cinci ani.
Trecutul verbelor neregulate

ser → fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fueron
ir→ fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fueron
dar→ di,diste,dio,dimos,disteis,dieron
hacer →hice,hiciste,hizo,hicimos,hicisteis,hicieron

Imperfectul verbelor neregulate

ser →era,eras,era,éramos,erais,eran
ir→iba,ibas,iba,ibamos,ibais,iban
ver→veia,veias,veia,veiamos,veiais,veian

Cuvinte si fraze care indica o perioada de timp

Unele cuvinte indica o perioada de timp specificata si astfel sunt un indiciu


pentru folosirea trecutului perfect.

ayer – ieri
anoche – aseara
anteayer – alaltaieri
desde el primer momento – din primul moment
durante dos siglos – timp de doua secole
el otro dia – cealalta zi
en ese momento – in acel moment
entonces – atunci
esta mañana – in aceasta dimineata
esta tarde – in aceasta dupa-amiaza
la semana pasada – saptamana trecuta
el mes pasado – luna trecuta
el año pasado – anul trecut
hace dos dias, años – acum doua zile,doi ani
ayer por la mañana – ieri dimineata
ayer por la tarde – ieri dupa – amiaza
Alte cuvinte si fraze indica repetativitatea,perioade de timp vagi sau
nespecificate,indicand astfel folosirea imperfectului.
a menudo- adesea
a veces – cateodata
cada dia – in fiecare zi
cada semana – in fiecare saptamana
cada mes – in fiecare luna
cada año – in fiecare an
con frecuencia – frecvent
de vez en cuando – cateodata
en aquella epoca – in acea epoca (perioada)
frecuentamente – frecvent
generalmente- in general
muchas veces – de multe ori
mucho – mult
nunca – niciodata
por un rato – pentru un timp scurt
siempre – mereu
tantas veces – de atatea ori
todas las semanas- in fiecare saptamana
todos los dias – in fiecare zi
todo el tiempo – tot timpul
varias veces – de mai multe ori

Verbele de conjugarea a III-a (-ir) care isi schimba baza la prezent o schimba
si la trecut (schimba e:i si o:u la persoana a III-a plural si singular)

preferir

prefiero preferi
prefieres preferiste
prefiere prefirió
preferimos preferimos
preferis preferisteis
prefieren prefiriron

Verbe neregulate la trecut

decir traer ver


dije traje vi
dijiste trajiste viste
dijo trajo vio
dijimos trajimos vimos
dijisteis trajisteis visteis
dijeron trajeron vieron

La fel ca si traer sunt: atraer,detraer,distrer,extraer,maltraer,retraer,sustraer


Verbele care se termina in –ucir sunt neregulate si se conjuga asa:
producir →produje,produjiste,produjo,produjimos,produjisteis,produjeron
Alte verbe in aceasta categorie sunt:
aducir,conducir,coproducir,deducir,inducir,introducir,reducir,traducir

Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect urmeaza


un model specific. In timp ce i-si schimba baza, toate au urmatoarele
terminatii:

-e
-iste
-o
-imos
-isteis
-ieron

Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata :

Infinitiv Baza schimbata

andar anduv-
estar estuv-
tener tuv-
caber cup-
haber hub-
poder pud-
poner pus-
saber sup-
hacer hic-
querer quis-
venir vin-

Hace adica “acum”


Trecutul nedefinit al verbului + hace + timp

Estudié español hace un año.


Am studiat spaniola acum un an

Observati diferentele si asemanarile:

Hace un año que estudio español.


De un an studiez spaniola.

Hace un año que estudié español.


Am studiat spaniola acum un an.

Formarea adverbelor
Cele mai multe adverbe sunt formate prin adaugarea sufixului –mente la
forma feminina singular a adjectivului.
Adjectiv Forma Feminina Adverb
claro clara claramente
dificil dificil dificilmente
Alt mod de a forma adverbul este folosirea prepozitiei con + forma de
singular a substantivului.

cuidadoso (grijuliu) – con cuidado


perfecto – con perfección
Unele adverbe nu urmeaza nici un model si trebuie memorate.Iata o lista.

bastante – destul,suficient,destul de
demasiado – prea mult
mal – rau
mucho – mult
muy – foarte
nunca – niciodata
peor – mai rau
poco- putin
siempre – mereu

Cand doua adverbe modifica acelasi verb,numai al doilea foloseste


terminatia – mente.Primul adverb este la forma feminina singular a
adjectivului.

El chico le habla clara y cortésmente.


Baiatul ii vorbeste clar si politicos.

Clauze comune asociate cu folosirea subjunctivului

al menos que – cel putin daca


antes (de) que – inainte ca
con tal (de) que – doar ca sa
cuando –cand
despues (de) que – dupa
dudar que – a se indoi ca
en caso de que – in caz ca
en cuanto – in cat priveste….de indata ce
es aconsejable que – e recomandabil ca …
es bueno que – e bine ca
es dificil que – e dificil
es dudoso que – e indoielnic
es fácil que – e usor …
es fantástico que – e fantastic
es importante que – e important
es imposible que – e imposibil
es improbable que – e improbabil
es increible que – e incredibil
es (una) lástima que – e pacat
es malo que – e rau
es mejor que – e mai bine
es menester que – e nevoie
es necesario que – e necesar
esperar que – a spera
es posible que – e posibil
es preferible que – e preferabil
es probable que – e probabil
es raro que – e ciudat (rar)
es ridiculo que – e ridicol
estar contento que – a fi fericit ca
es terrible que ...- e teribil ca ...
hasta que ...- pana ...
insistir en que ...- a insista ...
mandar que ...- a trimite (ordona) ...
más vale que ...- e mai bine (mai valoros) ...
mientras que ...- in timp ce ...
negar que ...- a nega ca ...
no creer que ...- a nu crede ca ...
no es cierto que ... -nu e sigur ca ...
no estar convencido de que ...- a nu fi convins ca ...
no estar seguro de que ...- a nu fi sigur ca ...
no es verdad que ... -a nu fi adevarat ca ...
no imaginarse que ...- a nu-si imagina ca ...
no parecer que ... -a nu parea ca ...
no pensar que ...- a nu gandi ca ...
no suponer que ... -a nu presupune ca ...
ojalá que ...- sper ca ...
para que ...-pentru ce (ca) ..., ca sa ...
pedir que ...- a cere (a ruga) ...
preferir que ...- a prefera ...
prohibir que ... -a interzice ...
puede ser que ... poate fi ca ...
querer que ...- a vrea sa ...
recomendar que ...- a recomanda ...
rogar que ...- a ruga ...
sentir que ... -a regreta (simti) ...
sin que ...-fara ...
sugerir que ...- a sugera ...
tan pronto como ...- tot atat de curand (repede) ...
temer que ... -a se teme ca ...
tener miedo de que ...- a-i fi frica ca... , a se teme ...

Expresii care nu cer folosirea subjunctivului

creer que – a crede


no dudar que – a nu se indoi ca
es cierto que – e sigur ca (e adevarat ca)
es claro que –e clar ca
es evidente que – e evident ca
es obvio – clar (evident)
estar seguro que – a fi sigur ca
es verdad que – e adevarat ca
no cabe duda que – nu e nici o indoiala
no es dudoso que – nu e indoielnic ca
no hay duda que – nu e nici o indoiala

Subjunctivul present

verbele de conjugarea I (-ar)

verbul la indicativ present – terminatia de prezent +e,es,e,emos,éis,en

hablo – o =hable,hables,hable,hablemos,habléis,hablem

pentru verbele de conjugarea a II-a si a III-a (-er si –ir)

verbul la present – terminatia de present + -a,as,-a,amos,áis,-an

Pentru verbele care se termina in –zar,z se schimba cu c cand dupa aceasta


vine litera e.
empezar (e:ie) →empiece

Pentru verbele care se termina in –ger sau –gir,g se schimba cu j cand dupa
acesta vine litera a.
escoger →escoja
elegir (e:i) →elija

Verbe neregulate la subjunctiv present

dar – a da estar – a fi haber – a exista ir – a merge

dé esté haya vaya


des estés hayas vayas
dé esté haya vaya
demos estemos hayamos vayamos
deis estéis hayáis vayáis
den estén hayan vayan
saber – a sti ser – a fi

sepa sea
sepas seas
sepa sea
sepamos seamos
sepias seáis
sepan sean

Expresii comune care introduc un aspect de doriinta propozitiei

Unul din modurile in care subjuctivul e folosit de a exprima dorinta.

esperar que – a spera ca


insister en que – a insista sa…
mandar que – a ordona
preferir que – a prefera sa
querer que – a vrea
es aconsejable que – e recomandabil ca
es necesario que – e necesar sa
pedir que – a cere sa
recomendar que – a recomanda
rogar que – a ruga
sugerir que – a sugera sa

Expresii care cer folosirea indicativului;

creer que – a crede ca


no dudar que – a nu se indoi ca
estar seguro que – a fi sigur ca
no es dudoso que – nu e indoelnic
no hay duda que – nu exista indoiala ca

Subjunctivul

Un alt mod in care este folosit subjunctivul: sa exprime ignoranta sau


indoiala.
Lista cu cele mai comune expresii care introduce un aspect de ignoranta sau
indoiala propozitiei,si de aceea cer folosirea subjunctivului.
dudar que – a se indoi ca
es dudoso que – e indoielnic ca
es improbable que – e improbabil ca
es incierto que – e incert ca
es posible que – e posibil ca
no creer que – a nu crede ca
no es cierto que – nu e adevarat ca (nu e sigur ca)
no estrar convencido de que - a nu fi convins ca
no estar seguro – a nu fi sigur ca
no parecer que – a nu parea ca
no pensar que – a nu se gandi ca
no suponer que – a nu presupune ca
puede ser que – poate ca
negar que – a nega ca
no es verdad que – nu este adevarat ca
no imaginarse que – a nu-si imagina
temer que – a se teme ca

Un alt mod in care subjunctivul este folosit:dupa anumite expresii


impersonale.

Expresii impersonale care cer folosirea subjunctivului.

conviene que – e convenabil ca


es aconsejable que – e recomandabil ca
es bueno que – e bine ca
es dificil que – e dificil ca
es duoso que – e indoielnic
es fácil que – e usor
es fantástico que – e fantastic ca
es importante que – este important sa
es imposible que – e imposibil ca (sa)
es improbable que – e improbabil ca
es incierto que – e incert ca
es incredible que – este incredibil
es (una) lástima que – e pacat ca
es malo que – e rau ca
es major que – e mai bine ca
es menester que – e nevoie ca
es necesario que – e necesar ca
es possible que – e posibil
es preciso que – e necesar sa
es preferible que – e preferabil sa
es probable que – e probabil sa
es raro que – e ciudat (rar) ca
es ridiculo que – e ridicol ca
es terrible que – e teribil ca
más vale que – e mai bine ca
ojalá que – sper ca
pude ser que – poate ca

Un alt mod in care subjunctivul este folosit:cu actiuni care nu sunt inca
complete.

Lista cu cele mai comune expresii care indica ca actiunea nu a fost


terminata.

a menos que – cel putin daca…,numai daca


antes (de) que – inainte de a
con tal (de) que –ca sa…,pentru ca
cuando –cand
después (de) que – dupa
en caso de que – in caz ca
en cuanto – de indata ce
hasta que – pana ce
mientras que – in timp ce
para que – pentru ca
tan pronto como –de indata ce

Expresile de mai sus nu cer mereu subjunctivul.Numai cand acestea


indica ca expresia care urmeaza nu a fost terminate.

Pronumele relativ “que”

Cel mai comun pronume relativ este “que”.Poate fi folosit pentru ambele
personae si numere (singular si plural).In acest caz “que”este echivalentul in
romana a lui “care” “pe care”.
El hombre que es pobre….(persoana masculin singular)

Los libros que son extensos… (lucruri,plural)


La señorita que conoci …(persoana,feminin singular)
La carta que leiste …(lucru,singular,feminin)

Pronumele relativ “quien”

Pronumele relative “quien” se refera numai la personae si are forma de


plural “quines”.(Nu exista distinctie intre masculine si feminin.)
Cand pronumele relative se refera la o persoana si este intr-o propozitie de
obiect direct poate fi folosit oricare “que” sau “quien”.Ambele sunt
corecte.Observati ca “personalul a” este folosit cu “quien” dar nu si cu
“que”.

La señorita que conoci anoche es la hermana de Pablo.


La señorita a quien conoci anoche es la hermana de Pablo.

Cand pronumele relative vine dupa o prepozitie si se refera la o


persoana,trebuie folosit “quien”.Se foloseste “que” daca urmeaza dupa o
prepozitie,numai in cazul in care se refera la lucruri.

Los chicos, con quienes fuimos a la playa,son nuestros amigos.


El cuento en que pienso es extensor,no es corto.

Pronumele relative:el que,la que,los que,las que –si lo que

Pronumele relative “el que” si (formele sale) se refera la lucruri si la


personae.Este diferit de que avand forme pentru ambele personae
singular si plural.

Mi tía, la que es profesora, viene a visitarme hoy día.


Matusa mea, cea care e profesoara, vine sa ma viziteze azi.

Las mesas, las que son de plástico, son baratas.


Mesele, cele care sunt de plastic, sunt ieftine.

Mi tío, el que es taxista, llegará pronto.


Unchiul meu, cel care e taximetrist, va ajunge curand.
Mis pantalones, los que son viejos, son muy cómodos.
Pantalonii mei, cei care sunt vechi, sunt foarte comozi.

Alt de set de pronume relative care pot fi folosite in loc de el que,la


que,los que, si las que

el cual,la cual,los cuales,las cuales

Adjectivele relative:cuyo,cuya,cuyos,cuyas

Adjectivele relative “cuyo” si (formele sale) se traduc in romana prin (al


carui,a carei,al caror,a carora).

La niña, cuyo hermano es deportista, es muy simpática.


Fata, a carui frate e sportiv, e foarte simpatica.

El hombre, cuya madre vi en el parque, escribió su biografía.


Barbatul, a carui mama am vazut-o in parc, a scris biografia ei.

El coche, cuyos faros no funcionan, es un peligro.


Masina, a carei faruri nu functioneaza, e un pericol.

Pedro, cuyas hermanas son guapas, es mi amigo.


Pedro, al carui surori sunt frumoase, e prietenul meu

Comenzile formale

Comenzile formale sunt formate in acelasi mod ca si subjunctivul prezent.


Exemple de comenzi formale folosind verbe regulate:hablar,comer, si
escribir.

Hable Ud. más lentamente.


Hablen Uds. más lentamente.
Vorbiti mai incet.

Coma Ud. la cena.


Coman Uds. la cena.
Mancati cina.

Escriba Ud. la carta.


Escriban Uds. la carta.
Scrieti scrisoarea.

Daca prima persoana singular (yo) este neregulata,iregularitatea ramane


si se aplica aceiasi formula.

Tengan Uds. un buen viaje. (yo tengo)


Sa aveti o calatorie placuta.

Traiga Ud. las frutas. (yo traigo)


Aduceti dumneavoastra fructele.

Venga Ud. conmigo. (yo vengo)


Vino dumneata cu mine.

La fel se aplica si verbelor cu baza schimbatoare.

Cuente Ud. las frutas. (yo cuento)


Numara dumneata fructele.

Vuelvan Uds. pronto. (yo vuelvo)


Intorcetiva repede.

Pida perdón. (yo pido)


Cere iertare.

Ca si in subjunctivul prezent, urmatoarele verbe sunt neregulate:

dar
dé Ud.
den Uds.

estar
esté Ud.
estén Uds.

ir
vaya Ud.
vayan Uds.

ser
sea Ud.
sean Uds.

saber
sepa Ud.
sepan Uds.

Comenzi neregulate

Urmatoarele opt verbe au forma neregulata a comenzilor familiare la


afirmativ:

decir – di salir – sal

hacer- haz ser – sé

ir – ve tener – ten

poner – pon venir – ven

Conditionalul

Prezentul conditional se formeaza prin adaugarea sufixelor:-


ia,ias,ia,iamos,iais,ian la infinitivul verbului.

Viitorul – verbal la viitor

Timpul viitor se foloseste pentru a spune,a indica,o actiune care va avea loc
in viitor.
In limba spaniola,forma de viitor pentru verbele regulate se formeaza
adaugand urmatoarele terminatii (-é,-ás,-,á,-emos,-éis,-án) la forma
de infinitiv a verbului.
hablar – hablaré,hablarás,hablará,hablaremos,hablaréis,hablarán
Exista doisprezece verbe in spaniola care sunt neregulate la viitor.

poner – a pune
yo pondré
caber – a se potrivi,a incapea hacer – a face
yo cabré yo haré
decir – a spune poder – a putea
diré yo podré
haber – a exista tener – a avea
yo habré yo tendré
salir – a iesi querer – a vrea,a iubi,
yo saldé yo querré
valer – a valora saber – a sti
yo valdé yo sabré
venir – a veni
yo vendré
Verbele compuse,bazate pe verbele neregulate,mostenesc aceeasi
neregularitate.
Exemple: desquerer – a nedori,a neiubi
yo desquerré
resaber – a sti foarte bine
yo resabré
anteponer – a pune inainte
yo antepondré
mantener – a mentine
yo mantendré
prevaler- a prevala,a predomina
yo prevaldé

Participiul trecut

In limba spaniola,participiul trecut se formeaza adaugand sufixiul “-


ado” (pentru verbele terminate in –ar) si “-ido” ( pentru verbele
terminate in –er sau –ir ) la radicalul verbului in infinitiv.

hablar
habl + ado = hablado ( vorbit)
comer
com+ ido = comido (mancat)
vivir
viv + ido = vivido ( trait)

Verbe cu participiu trecut neregulat.

abrir ( a deschide) – abierto (deschis)


cubrir (a acoperi) – cubierto (acoperi)
decir (a spune) – dicho (spus)
escribir ( a scrie) – escrito (spus)
freir ( a praji) – frito ( prajit)
hacer ( a face) – hecho ( facut)
morir (a muri) – muerto ( mort)
poner (a pune) – puesto (pus)
resolver(a rezolva) – resuelto ( rezolvat)
romper (a rupe) – roto ( rupt)
ver(a vedea) – visto (vazut)
volver (a [se] intoarce) – vuelto (intors)

Trecutul perfect

Trecutul perfect se formeaza folosind verbul auxiliar “haber” conjugat


la prezent impreuna cu participiul trecut al verbului.
Haber se conjuga la prezent in felul urmator:
he,has,ha,hemos,habéis,han
Trecutul perfect este folosit adesea cu adverbul “ya”
Exemple:

Ya han comido.
Au mancat deja.
  

Marco ya ha leído la carta.


Marcu a citit deja scrisoarea

Mai mult ca perfectul

Se folosete pentru exprimarea unei actiuni din trecut care s-a


petrecut inaintea altei actiuni din trecut.
In spaniola pluscuamperfectul trecut se formeaza cu imperfectul
conjugat al verbului auxiliar “ haber” impreuna cu participiul trecut al
verbului principal.
Haber se conjuga la viitor in felul urmator:

habia
habias
habia
habiamos
habiais
habiaan
Viitorul perfect

Viitorul perfect se foloseste pentru a exprima faptul ca o actiune


se va fi petrecut deja pana la un anumit moment din viitor.
Este indicat mentionarea momentului .

As fi cheltuit toti banii pana la toamna.


Cat ar fi stat daca venea poimaine.

Viitorul perfect se formeaza combinand verbul haber conjugat la viitor


si participiul trecut al verbului principal.
Conjugarea verbului haber la viitor
habré
habrás
habrá
habremos
habréis
habrán

La viitorul perfect, participiul trecut ramane neschimbat pentru toate


persoanele, numarul si genurile.
Iata cateva exemple:

(yo) Habré escrito la novela antes del año nuevo

(eu) Asi fi scris romanul inainte de anul nou.

(tú) ¿Habrás comprado una casa en un año?


(tu) Ai fi cumparat o casa intr-un an?

él /ella) Habrá pagado todas las deudas antes del tres de noviembre.
(el /ea) Ar fi platit toate datoriile inainte de trei noiembrie.  

nosotros) Habremos vuelto de España para el doce de agosto.


(noi) Ne-am fi intors din Spania pe doisprezece august.

(vosotros) Para cuando Alex llegue, vosotros ya habréis salido.


(voi) Pana cand o sa ajunga Alex, voi deja ati fi iesit.

(ellos /ellas) Para cuando Ana vuelva, ellos ya habrán comido.


(ei /ele) Pana cand o sa se intoarca Ana, ei deja au mancat.

Verbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati.


Pentru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul "no" inaintea formei conjugate
a verbului auxiliar "haber".
Exemple:

(yo) No habré comido.


(eu) Nu asi fi mancat.
 

(tú) No habrás leído la novela.


(tu) Nu ai fi citit romanul.

(él /ella) No habrá escrito la tarea.


(el /ea) Nu ar fi scris tema.

(nosotros) No Habremos aprendido nada.


(noi) Nu am fi invatat nimic.

(vosotros) No habréis dormido.


(voi) Nu ati fi dormit.

(ellos) No habrán llegado.


(ei /ele) Nu ar fi sosit.

Cu verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat inaintea


verbului auxiliar.
Observati in urmatoarele exemple cum difera pozitia pronumelui
reflexiv in verbul la prezent si la viitorul perfect:

(prezent) Me lavo las manos.


Ma spal pe maini.

viitorul perfect) Me habré lavado las manos.


M-asi fi spalat pe maini.

- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea


pronumelui reflexiv (aici "me").

No Me habré lavado las manos.


Nu m-asi fi spalat pe maini.

S-ar putea să vă placă și