www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Semiotica (curs)
Truisme: totul este semn. Totul este comunicare.
Functia cognitiva serveste la descrierea realitatii.
Functia expresiv-comunicativa serveste la exteriorizarea subiectului la
transmiterea de informatii.
Functia retorica vorbeste cu ea insasi, cu de la sine putere produc efecte
hipertrofiate.
Solutia lui Pierce semnele sunt de 3 feluri: iconi, indecsi, simboluri. Ideal
ar fi sa lucram cu cat mai multi indecsisi iconi(unelte prin care putem reproduce
o situatie dintr-un mediu in altul) si cu putine simboluri.
Fiecare act de numarare sau calculare scoate din discutie trasaturi
specifice ale indivizilor numarati si pune in acelasi timp in evidenta o anumita
trasatura comuna care nu-i obligatoriu cea esentiala. Cunoasterea reala se poate
face prin iconi si indecsi, sistematizarea se poate face numai prin simboluri. La
introducerea in calcul semnele naturale devin simboluri. O mare parte a datelor
din realitate se pierd atunci cand calculam. In momentul in care am terminat
calculul, cat mai este el de reprezentativ? Cu cat se simplifica si abstractizeaza
regulile sistemului, cu atat sistemul devine mai puternic din punct de vedere
logic, dar el devine mai putin reprezentativ pentru realitate.
Ce se castiga in sistematicitate, se pierde in referinta.
Heidegger: fenomen spiritual catastrofal, transformarea numeralismului
in numarat. Societate calculatorie care nu face altceva decat sa masoare, sa
numere, sa reduca totul la cifre. A recunoaste drept real numai ceea ce a fost
numarat altfel dispare din realitatea pana si psihologica.
Pozitivismul recunoaste ca e existent doar ceea ce poate fi cunoscut la
modul palpabil. Ce fel de semne trebuie sa folosim in comunicare, in care
culegem date din realitate? Un nume propriu! Idealul cognitiei este unul care are
instrumente pentru a prinde fiecare individ.
Russel despre demolare(logica formala). Idealul uzului corect al
limbajului este denotarea, posibilitatea de a trimite la indivizi, acest ideal este
indeplinit cel mai bine de numele proprii.
Wittgenstein Tractactus logico-filosofims: tot ceea ce poate fi spus in
genere, poate fi spus clar. Despre ceea ce nu poate fi spus, dar trebuie sa se faca.
Ne arata un creion si zice: acesta se numeste TOFF: am den umit obiectul
respectiv si nu l-am caracterizat. Toff creion lung albastru.
Definitii ostensive, prin trimitere, numesc obiecte dar nu le caracterizeaza
in niciun fel fac contact cu realitatea. Fiecare semn trimite la un singur obiect/
la o clasa de obiecte bine determinata. Numai dublarea realitatii, nu foloseste la
nimic. Ostensivele nu pot fi utilizate in sistemele conceptuale, care caracterizeaza
obiectele.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Locul limbii intre faptele umane Saussure despre semnologie,
studierea tuturor semnelor umane. Semnul lingvistic e doar un semn printre
altele, e cel mai important dintre semne. Sistemul lingvistic ne poate face sa
intelegem natura problemei semiologice. Nimic nu este distinct inaintea
aparitiei limbii. Distinctiile din gandirea noastra sunt determinate de
patrunderea de semnificate a limbii orice activitate cognitiva sau comunicativa
sufera aceasta influenta: semiologia va trebui sa recunoasca intaietatea semnului
lingvistic.
Limbajul nu este o terminologie. Nu este ceva coordonat, vine posterior
existentei unor obiecte; nu da denumiri. Limbajul este ceva anterior amintirii
noasstre, oferind o cunoastere intuitiva si primara de la care se pleaca spre
cunoasterea stiintifica; opereaza cu o nterminologie, mai degraba decat cu limba
insasi. Toate distinctiile din realitate sunt date de un limbaj. In cunoasterea
originara, dilema lingvistica nereflectarii. In cunoasterea stiintifica,
terminologic, balena este mamifer. Orice cunoastere generala a semnelor va
trebui sa tine seama de specificitatea pe care semnul lingvistic are cuvantul a
confesionalismului si lumii sale.
A treia cale semn, limbaj, istoricitate. Stabilitati, imuabil, fiinta. Miscare
continua, devenire, fiinta, contingenta empirism multiplul, individualul.
Filosofia lui Kant incearca sa impace cele 2 lumi: intuitia/intelectul nu
functioneaza una fara cealalta. Humboldt, Saussure nu incearca sa le impace, ci
afirma ca intotdeauna a existat o a treia.
Abordare diacronica
A.Codoban Structura semiologica a structuralismului Semn si
interpretare. Exista 3 etape in istoria filosofiilor occidentale
1. anticii rationalism vs empirism: filosofie a Fiintei, ceva de sine
statator, exterior si independent de cunoasterea umana e diferita: mai intai
nu exista nimic
2. empirist vs rationalist(Kant) Saussure a filosofiei
cunoasterii(gnoseologie), in care nu se mai pune in discutie Fiinta, ci
problema limitelor cunoasterii noastre.
3. dupa Saussure filosofia comunicarii si a lingvisticii, totul e discurs;
exista doar ceea ce poate fi comunicat.

Donatella di Cesare
exista 3 etape in desfasurarea gandirii occidentale
o filosofia Fiintei de la inceputuri pana la Kant
o Kant Humboldt
o Posthumboldtiana interesul pentru limbajul neorientat ca
finalitate inspre altceva

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

orice referire in teoria ideilor innascute care sunt in afara istoriei cainii se
mai schimba, ideea de caine e incoruptibila
- gandirea este aplicarea conceptelor incoruptibile
- nu exista idei innascute; doar indivizii sunt reali; orice cunoastere provine
inductiv din datele empirice
Problema sunetelor pentru empiristi sunt importante, pentru rationalisti
nu.
Rationalisti - Semnele nu participa la contituirea garndirii si a cunoasterii,
ele tin doar de practica comunicativa, de un domeniu secundar.
Empiristi semnele sunt singurele instrumente prin care ne putem ridica
deasupra individualului doar semnul cal tine la un loc toti caii pe care i-am
intalnit.
Rationalistii ar [propune o abordare gramaticala si logica a semnelor in
general dar nu catadicsesc nu cum sunt semnele, ci cum ar trebui sa fie.
Abordarea empirista a semnelor este una de tip retoric: priveste efectele
sistemului de semne, mai degraba decat legitimarea lor in relatia cu realitatea.
Semnul artificiu necesar. Pericolul: suprasemnificare. Pentru a putea avea o
cunoastere a rationalismului, trebuie sa scapam de prejudecati, printre care de
utilizarea necorespunzatoare a limbii semnelor.
HUMBOLDT SI SAUSSURE A TREIA CALE
Pentru exponentii celor de-a treia cai, conceptele nu sutn ncii innascute,
imuabile si universale, nici dobandite prin abstractizare din experienta; ele sunt
istorice, provin pur si simplu pentru orice individ care le utilizeaza, din traditie.
Orice activitate cognitiva sau practica a omului e afectata de relativitate culturala
si/ sau lingvistica; de faptul ca in comunitati distincte continuturile primare ale
gandirii sunt configurate diferit.
Gestul lui Saussure de gandire epistemologica a lingvisticii urmareste
tocmai despartirea teritoriului obiectual al acesteia si a metodelor, ci de alte
descipline filologice, printre care gramatica si retorica.
Structuralismul si poststructuralismul reprezinta o exacerbare a celei de-a
treia cai privita in exclusivitate; ele afirma ca totul este limbaj.
Primul raport semiotic miscarea semnificate designate
Al doilea raport semiotic: designate+semnificat sens; un continut unic si
irepetabil specific fiecarui individ in actul sau singular de vorbire sau gandire
Primim mereu de la planul istoric, de la care plecam la planul universal;
ceea ce de fapt producem e ceva specific noua.
Ideea stiintelor spiritului si semiotica
Moeschler criterii ca o cercetare sa fie stiintifica
1. matematizarea empiricului
2. stabilirea unei relatii cu tehnica
3. caracterul falsificabil al propozitiilor
-

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Ricoeur ideea generala este ca inainte de a se cerceta natura textelor
particulare trebuie sa examinam natura intelegerii insesi.
Schleirmacher efectueaza deregionalizarea hermeneuticii; trebuie sa se
ocupe nu de anumite texte scrise, ci de tot ceea ce este mediat prin discurs.
Hermeneutica e vazuta de Schleirmacher ca o arta a limitarii neintelegerii
in comunicare. Situatia normala: e normal sa fim diferiti, sa intelegem fiecare
altfel. Acest mod de a vedea hermeneutica trebuie legat, e evident, de tematica
romantica a geniului care cuprinde creativitate, deci neintelegere.
Dezideratul final al hermeneuticii: optimizarea progresiv infinita a
intelegerii pana in momentul in care interpretul intelege opera mai bine decat
autorul insusi.
- ideea interpretarii plurale
- toate ideile care la autor erau inconstiente, sunt descoperite de interpret
- in orice proces de comunicare avem de-a face cu un fel de traducere
Actul interpretativ e vazut ca reconstructie a unei constructii si are 4 forme
diferite:
1. reconstructia istoric-obiectiva; proces metodic, analizarea limbii si a
momentului social respectiv de ordin stiintific
2. reconstructia istoric-divinatorie, daca se preconizeaza efectele
transformatoare la nivelul limbii si al operei
3. reconstructia istoric-obiectiva: precizarea aspectului incheiat al gandului
exprimat de autor
4. reconstructia subiectiv-divinatorie: se incearca preconizarea efectelor pe
care ideea operei le va prodyce in autorul insusi
Wilhelm Dilthey (1833-1911)
1. Pt o noua scientificitate
- Caracterul imediat si intuitiv al cunoasterii noastre referitoare la domeniul
spiritual.
- Dincolo de domeniul a ceea ce este sistematizabil, masurabil, calculabil ca
fenomen fizic exista un teritoriu al libertatii, al vointei orientate teleologic
- Exista un contrast evident intre metodele sau chiar lipsa de metode din
stiintele umane si cele recomandate de asa-numitii pozitivisti si o tendinta
evidenta a acestora de a-si aroga dreptul de decizie privitor la acele
ocupatii care merita numele de stiinte
- Sistemul de principii poate fundamenta concomitent judecatile istoricului,
concluziile economistului politic
2. Trairea si obiectivarile vietii
- dihotomia subiect-obiect trebuie relaxata sau inlocuita cu conceptul de
traire care surprinde mai degraba o unitate bipolarizata

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

prin acest concept de traire se anunta un concept foarte important pentru
filosofia moderna, fie conceptul fenomenologic de intentionalitate
- intentia fenomenologiei este de a reduce dualismul subiect-obiect la un
monism intentionat mai important decat subiectul sau obiectul este
intentia actul de raportare
Trairea nu poate face obiectul cercetarii stiintei decat intr-o triada conceptuala
traire, expresie, intelegere. Orice traire umana e mereu pusa in expresii,
deschisa catre altii prin expresii. Comprehensiunea e o privire indirecta asupra
unui obiect punandu-te in locul altciuva sa privesti acel obiect. Fenomenul de
atribuire a eului.
Vorbitorul primar al comprehensiunii il reprezinta obiectivarile vietii fapte
materiale ce pot fi constatate in interiorul ansamblului natural si care au luat
nastere din actiunile oamenilor
Toate aceste obiecte au un sens dublu
Coseriu: semanticitatea prezenta a problemei pentru ca se afla doar in
propriile noastre minti e necesar un limbaj universal materialitate, o
exteriorizare cu forma materiala prin ea obiectele apartin si naturii, dar au si o
latura culturala
1.
Humboldt opera de arta nu e un obiect, ci un individ obiectele nu
sunt clasificate, opera de arta e un unicat atitudinea potrivita nu e
teoretizarea operei de arta, ci inflacararea prin imaginatie
2.
Coseriu 3 fundamente
a. Creativitate limbajul e energeie+poiesis
b. Semanticitate
c. Alteritate limbajul e mereu orientat catre altul
- limbajul are continut propriu care nu presupune trimiterea de ceva
- din combinatia a+c un universal numit istoricitate
- in fiecare moment al lui, limbajul are niste tehnici impartasote comunitar
care se modifica in timp
- din combinatia b+c materialitatea limbajului
- b nu e decat in mintea noastra, nu se poate manifesta in exterior, totul se
face prin medierea materialitatii
- scoaterea din materialitate DECODARE
- efortul comprehensiv al unui interpret are de trecut prin obiectivarile
vietii inspre cunoasterea subiectivitatii din care provine
-

Dithey Spirit si natura

- omul, datorita existentei sale in ansamblul naturii, se raporteaza la
sistemul natural in cel putin 2 privinte:
o individul e afectat fizic mereu de evenimentele din mediul natural.
Cand doreste sa actioneze in realitate trebuie sa-si configureze

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

scopurile, mijloacele potrivit legilor naturale. Atunci stiintele
naturale sunt pe deplin legitimate atata vreme cat sunt constiente
de propriile limite, nu-si aplica criteriile la fenomene de alt ordin
decat cel natural
o valoarea cognitiva a cercetarilor din stiintele naturale nu poate fi
insa stabilita decat cele interne. Necesita colaborarea stiintelor
spiritului. Acestea sunt intrucatva dependente de stiintele naturii,
dar trebuia situate ierarhic deasupra lor. Ele constituie ultimul si cel
mai inalt membru a unei progresii epistematice care incepe cu
matematica
O dihotomie celebra explicatie vs comprehensiune si intelegere
Explicatia procedura prin definire a stiintelor naturii; presupune
descrierea obiectivista a starilor de fapte si descrierea cauzalista a inlantuirii lor
Intelegerea trecerea printr-o/dintr-o subiectivitate; presupune o judecata
teleologica finalista.
Explicatia disociere a sarcinilor, nu o ruptura
Cu ce ramanem dupa Diethey? O sarcina de a regandi relatia dintre
categorii de stiinte la modul non-conflictual; lasa mai degraba o problema decat o
solutie => deschiderea unui teritoriu de dezbatere => ne lasa o posibilitate de a
ramane curati.
Domeniile simbolice in care isi desfasoara activitatea omul:
1. domeniul mitului si al religiei
2. domeniul limbajului
3. domeniul artei
4. domeniul istoriei
5. domeniul stiintei
- mari tipuri de discurs; de a media obiectul si lumea
- caracteristica remarcabila a omului, semnul sau distinctiv, nu este natura
lui metafizica sau fizica, ci opera sa
- o limita metafizica, apriorica, caracteristica, observabila empiric
- nu trebuie plecat nici de la prejudecati rationaliste, nici din generalizarea
situatiilor empirice pentru a judeca natura umana/omul
- ceva care se vede prin intermediul operei umane pentru judecarea
omului si intermediar
- in regiunea natura domina proto-obiectul, un lucru solid, subsistent si
foarte putin schimbator, fixe, palpabile
- in regiunea constiinta avem impresia ca este o idee clara si distincta si
miza lui Husserl este ca ne inselam obiectul constiintei este flux de
cogitatie
- cele 5 domenii ale lui Cossire ar putea fi 5 regiuni ontologiei regionale de
domeniul culturii la Husserl

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

aceeasi lume vazuta in 5 sisteme de ierarhii diferite
avem aici 2 probleme:
o este atacata pozitia pe care si-o aroga stiinta in relatia ei traditionala
cu filosofia sau rationalitatea se afirma ca stiinta este doar un tip de
discurs printre altele/una din 5 modalitati egal plauzibile de
raportare la realitate
o cum pot sa existe stiinte ale culturii din moment ce stiinta este doar
una dintre formele culturii?
Conceptia biologica a lui Johannes von Vexkull si formele sintactice
- doua sisteme de raportare: receptor si efector
- la om, intre aceste 2 sisteme intra un al treilea care este decisiv sistemul
simbolic
- libertatea omului decurge din sistemul simbolic reactia nu este
previzibila
Semn sau semnul vs simbol
o Semnalele si simbolurile apartin de 2 domenii diferite ale
discursului; semnalul este o parte a lumii fizice a existentei;
simbolul este o parte a lumii umane a semnificatiei; semnalele sunt
operatori, simbolurile sunt designatori. Semnalele folosite ca atare,
au un fel de existenta fizica si substantiala; simbolurile au doar o
valoare
o Simbol semne conventionale, umane, nonmotivate
o Semnul semne care fac parte din determinismul natural
o Pentru Saussure semnul lingvistic e un semn conventional, arbitrar
vs simbol, un semn care pastreaza o relatie de motivatie cu natura
sau realitatea
o Omul este animal simbolicum
o Omul ce produce cultura in interiorul a 5 versuri simbolice, si ar
putea fi cunoscut doar prin intermediul acestor opere
o Pentru gandirea si configuratia umana a lumii conteaza functia si
nu substanta
o Autonomie puternica, nu independenta intre natura si cultura
Hans Georg Gadamer
1. lingualitatea experientei mundane
2. o alta definitie a omului
3. noi suntem un dialog
4. orizonturi
5. intelegere comprehensiune, interpretare, aplicare
6. metoda si adevar
7. provocari epistemologice
8. ce este adevarul? Finitudine, teleologie
-

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

9. adevar fara metoda, problema eficacitatii istoriei
1.Lingualitatea experientei mundane
- daca la Cassiner formele simbolice erau corupte dar egale intre ele, la Gadamer
nu se mai intampla asa
- exista un nivel care este dedesubtul celorlalte si le ofera un fundament
domeniul limbajului
- toata experienta lumii trece prin limbaj
- exista un strat al lumii empirice in jurul nostru de unde omul nu pleaca ci isi
castiga o libertate fata de acest stiut, cel simbolic
- lumea nu e in niciun caz ceva obiectual, o exterioritate cu care eul sa se
confrunte; ca este o intelegere anticipatoare a totalitatii, un fl de aura a
doseinului care invaluia lucrurile, le cuprinde si le face abia acum sa fie
Doua modalitati de raportare la lume
1. catedrele din aceasta sala au aceeasi obiectualitate si realitate ca si cele de
oriunde
2. de fapt, lucrurile, persoanele din aceasta sala nu sunt mult mai evidente,
palpabile, prezente vizual decat cele de altundeva
a. lume auratica inspre margini, granite de realitate
b. lumea se termina intr-un franj, se pierde la margini in real
3. in termeni senzoriali, fiecare experienta este de fiecare data noua
Gadamer: datorita limbajului ne putem inalta de la Umwelt la o relatie cu
ceea ce este lumea, nu mediu.
Suntem in acelasi timp si in lume.
Experienta lumii nu este una naturala, ci una culturala si
linfvistica/linguala
Gadamer reia ideea potrivit careia toate lucrurile ne sunt date prin
intermediul limbii dar trebuie precizat ca avem de-a face aici cu o cunoastere
intuitiva, nonrefleziva, ce nu s-a orientat inca spre obiecte spre a le izola ci a le
descrie mai exact.
Coseriu: avem de-a face in raport la lucruri cu 3 faze
1. o faza prelingvistica exclusiv practic-creativa
2. un moment propriu-zis lingvistic momentul gandirii ce intra in operare
cu modurile de a fi ale lucrurilor asa cum sunt date ele de limba
- gandire intuitiva
3. o faza post-lingvistica gandire cu ajutorul limbajului care a devenit
acum instrument al cunoasterii rationale si care poate corecta intuitiile
primare orientandu-se dupa delimitarile manifeste in obiect
Observatii:
- necesitatea de a trece de la aprehensiunea primara, lingvistica, a lumii la o
cunoastere cu un grad mai ianlt de scientificacitate se face prin orientarea

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

spre reditatiile interioare si observarea/descrierea lor doar in cazul
stiintelor naturii; in cazul stiintelor culturii, ne orientam mai degraba din
interior asupra unor forme produse ca atare de om
- limbajul ne poate asigura de obiectivitatea lucrurilor, dar aceasta nu se
intampla, de fapt, in mod direct, ci doar trecand prin dialog si
intersubiectivitate
- limba nu este un instrument de cunoastere, chiar din toate experienta
umana este linguala
- nu o manevram, si nu o lasam de-o parte dupa utilizare
- suntem inconjurati de limba
- in structuralism: limba e o inchisoare, si cea mai perversa
3.
O alta definitie a omului
- omul este fiinta huermeneutica, adica cea care este prinsa continuu, fara
scapare, intr-un proces de interpretare
- ca sa poata exista interpretare, trebuie sa existe libertate
- hermeneutica este: metoda(inainte), baza a metodelor, aspect universal al
filosofiei, in orice fel de proces cognitiv
- situatia asta provine din urmatoarea dificultate: cunoasterea R se face prin
dialog si dialogul apare acolo unde exista o neintelegere
- cuvintele limbii materne ne apare ca limbajul respectivului obiect; intuitiv,
nonreflexiv
- exemplul cel mai bun al hermeneuticii este cel al traducerii
- Coseriu: diferenta intre limbi nu tine de ceea ce pot spune pt ca orice
limba poate spune la limita orice lucru ci de aceea ce ele trebuie sa spuna
sau, mai exact, nu pot sa nu spuna in circumstante determinante
Gadamer
Noi suntem un dialog
- fiecare eu este constituit prin raportarea la ceilalti
- dialogism continuu
- eul nu este matricea de tip rational ca in kantism, ori fenomenologic; nici
macar ceva ce trebuie sa ramana stabil, ci o constituie nici care suporta
continuu o alterare in relatie cu celelalte euri
- suntem oarecum stabili, dar si sedusi de variante posibile de a fi
- eul este intr-o modificare continua si pe care il recuperezi mereu din
dialogul cu ceilalti
- continua circularitate hermeneutica
- primul lucru despre care dialogam este structura lucrurilor, a realitatii, a
lumii. Ceva mai complex devine cand vorbim despre obiecte culturale, dar
tot despre lucruri. Aici interpretarile sunt esential diferite momente
o discutam despre lucruri

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

o interpretam obiecte culturale
o interpretarea de sine/care trece tot timpul prin aceste lucruri
Orizontul 3 tipuri de orizonturi
- de asteptare
- de comprehensiune
- de interpretare
Un orizont este modul deschis si centrat in care se vad toate obiectele cognitiei
1. acumularile cantitative de obiecte
2. contaminarea cu alte orizonturi, alte moduri de a vedea obiectele
- centrat in subiect: centrat in instanta ca agent, locul, timpul si sistemul de
semnificatie in care a fost produsa opera
- intr-un dialog fata in fata arizonturi care coincid
- dialogurile culturale
- pentru realizarea unui dialog perfect trebuie realizata fuziunea
orizonturilor
- cazul limita al diferentierii orizontice si cel care ridica cea mai mare
dificultate in calea dialogului este diferenta de limba, cazul traducerii
- fuziunea orizonturilor: forma de efectuare a dialogului in care accede la
exprimare un lucru ce nu imi apartine mie sau autorului, ci este unul
comun
- ca si cum lucrurile ar fi acolo si si-ar astepta exprimabilitatea
- din pacate, Gadamer revine la viziunea Sch., discutand cel mai mult
interpretarea unei opere din trecut
- Gadamer nu spune ca operele au valabilitate, ci au dreptul de a o capata
Triada intelegere/comprehensivism interpretare aplicare
- subiectul in relatie cu ceilalti si cu operele se misca in continuu
o intelegerea tine de cele mai multe ori de modul pasiv in care
tindem sa vedem lucrurile prin intermediul propriului nostru
orizont. Aceasta intelegere este conditionata de limba, de
prejudecatile si valorile fixate istoric. Nu exista gandire fara
prejudecati, cel mai bun lucur e sa ne cunoastem prejudecatile,
neputand a le da la o parte
o interpretarea e o explorare a sistemelor de intelegere, a
sistemacitatii intelegerii, din celalalt orizont. Credem mereu ca
exista un nucleu fix, o idee
o aplicarea discutata mai des in relatie cu textele juridice si teologice.
Orientarea spre raspunsul activ la intrebarea ce relevanta are ceea
ce a fost descoperit prin interpretare pentru cazul vazut?
Metoda si adevar
Metoda caracteristica stiintelor naturii, presupune exactitate,
verificabilitate cantitativa si scopul intregii opere a lui Gadamer, este de a scoate

10

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

adevarul de sub incidenta metodei, o intuitie personala poate fi mai adevarata
decat intuitia masei.
Exista adevaruri care nu pot fi constituite, asta nelipsindu-le de caracterul
lor adevarat.
Metoda are tendinta de a decupa portiuni ale realitatii, a le declara
semnificative si apoi a sistematiza pe baza lor
- mai e un singur pas pana la a declara detaliile care nu sunt prinse in
clasificare
- experienta metodica este atemporala, supraistorica si obiectivista
- atemporala exista o stare a lucrurilor care e aceeasi indiferent de
instrumentele de examinare; vede mai bine ceea ce exista deja
- supra-istorica actiunea celui ce face clasificarea este aceeasi, indiferent
de perioada istorica
- obiectivista explorarile nu aduc nimic in lucruri
Acesteia ii este contrapusa experienta hermeneutica care se caracterizeaza
prin:
1. este situata istoric
2. este contienta de propriul ei orizont
3. capabila sa riste acest orizont si sa il reconstruiasca in relatie cu alte
orizonturi sau in confruntare cu alte orizonturi care nu sunt niciodata cu
totul straine
Provocari epistemiologice
Gadamer pune problema utilitatii diferitelor tipuri de cunoastere si a tipurilor
de stiinta problema deontologica, de etica stiintifica. Orice metoda afirma
despre stiinta ca este libera de etica. Un singur individ poate defini adevarul in
contra masei care gandeste diferit, tocmai prin diferenta.
Primul acre pune probleme deontologice
Husserl introduce conceptul de lumea vietii stratul originar al vietuirii
Heidegger - tehnicizarea fiintarilor existenta noastra intr-un univers de
unelte/ustensile/dispozitive. Omul a inlocuit natura cu o imagine tehnica a
naturii. Privim toate fiintarile dintr-un unghi utilitar. Lumea subiectului este un
urias ansamblu de dispozitive.
Oamenii de stiinta din stiintele non-umane sunt acuzati de catre lingv de nonetica. Fiecare isi are propriile criterii de validare si tinde sa excluda din domeniul
realitatii acele fenomene ce nu pot fi validate prin aceste criterii. Domeniul uman
este prin definitie teleologic, al scopului, nu al cauzei.
O epistemiologie care se bazeaza exclusiv pe legi de tip obiectivist este
periculoasa in sensul in care poate duce la scoaterea din discutie a valorilor si a
criteriilor de validare specific umane sau chiar subiective.
Domeniile din interiorul carora ne raposrteaza la adevar. Adevarul nu este
ceva din afara noastra, care trebuie descoperit, descris, ci devine o sarcina.

11

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Nu este un dat, ci o sarcina, un domeniu inspre care ne indreptam
finititudinea oricarui subiect uman.
Daca exista o pozitie omniscienta asupra lumii, aceasta nu ne apartine
noua, oamenilor. Eficacitatea istoriei efectul de distantiere hermeneutica pe
care il provoaca inmagazinarea duratei.
Timpul fiind corelat cu memoria, sterge in cel putin tot atat de mare
masura precum scrie.
Bergson tipuri de memorie
- autentica depozitate toate senzatiile; totul ramane senzorial cum s-a
intamplat
- discursiva si practica sintetizeaza elementul
- dominanta
- gandirea ce intra peste
Pragmatism: gandirea e instruemtn al muncii.
Coseriu: gandirea e valorizata in lumea spiritului, nu in cea empirica.
Limbajul are dimensiune de conformitate si una de creativitate.
Subiectil absolut depasire a dimensiunii alteritatii. Nu-si pune problema
intelegerii geniu geniul kantian nu doar se abate de la normalitate, ci
stabileste regulile. Opera de arta nu e obiect ci individ Humboldt.
Functia operei de arta inflacararea imaginatiei prin imaginatie.
Repartitie logos apoplantikos/pragmatikos/poetikos.
Cuvintele luate separat nu tin de logoc op, nu sunt adevarate sau false, ci de
logos semantic are inteles. Ca sa avem l. Op, trebuie sa fie mai multe cuvinte
luate la un loc. Dar orice oropozitie trebuie sa fie A sau F? NU performativele.
Exista 3 intentionalitati ale vorbitorului: l op., limbajul utilizat in scop
cognitiv sau stiintific care se raporteaza la o realitate considerata ca deja existenta
si o caracterizeaza.
Logos pragmatikos: limbaj folosit pentru generarea actiunii sociale si/sau
modificarea realitatii.
Logos poetikos: utilizarea limbajului pentru a produce fictiune de dragul
fictiunii: maximalizarea potentialitatilor existente in limbajul semantic. Literatura
propune lumi fictionale utopice. Cele 3 sunt intentionalitati din care individul
alege pentru a folosi limbajul. Limbajul nu este niciunul dintre acestea.
Lingvistica trebuie sa studieze limbajul ca limbaj semantic, nu ca una dintre cele
3.
Dilthy trairea realitate primara a vietii naturale spirituale dar ea nu
poate face obiectul unei cunoasteri stiintifice decat intr-o triada. Orice traire e
pusa in expresie. Traire: perpetuu deschisa pt altii prin expresie.
Comprehensiune a intelege un lucru incercand sa treci printr-o alta
subiectivitate. Sa incerci sa privesti un obiect oarecare asa cum l-ar privi un alt
subiect. Aceasta mediere printr-o alta subiectivitate. Obiectul primar al

12

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

comprehensiunii il reprezinta obiectivarile vietii fapte materiale ce pot fi
constatate in interiorul ansamblului naturii. Acestea sunt si in natura, dar au o
latura civilizationala.
Spirit si natura
Omul datoreaza experientei sale in ansamblu naturii se raporteaza la
sistemele naturii in cel putin 2 privinte:
individul primeste stimuli
atunci cand doreste sa actioneze in realitate, individul va configura
scopurile si mijloacele potrivit legilor naturii
Stiintele naturii sunt pe deplin legitimate atata vreme cat sunt constiente de
propriile limite. Valoarea cognitiva a rezultatelor din cercetarea stiintelor naturii
nu poate fi stabilit decat din punctul de vedere al unei experiente interne, solicita
cel putin stiinta spiritului.
Stiinta spiritului e oarecum dependenta de stiinta naturii dar e situata in
ierarhie asupra acesteia. Constituie ultimul si cel mai inalt membru al unei
progresii. Ratiunea pura(a priori, universala, determinativa) si cea istorica
(provizorie, comunitara si regulativa).
O dihotomie celebra: Explicare vs Comprehensiune
- procedura rin definitie a stiintelor naturii si presupun descrierea obiectivista
a starilor de fapte si descrierea cauzalista a scrierii lor. Presupune si trecerea
printr-o sau inspre o subiectivitate si o judecata teleologica si finalista.

13