Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • c3 Mihailescu Istoria Feminismului Politic Romanesc

    Încărcat de

    AndreiMurariu
    90 vizualizări15 pagini
    feminismul politic in romania

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    feminismul politic in romania

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    90 vizualizări15 pagini

    c3 Mihailescu Istoria Feminismului Politic Romanesc

    Încărcat de

    AndreiMurariu
    feminismul politic in romania

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 15
    JSTORIA FRMINISMULUT POLITIC ROMANESC 18152100 os altaen tor de subieci st propor existent goxperene. Act DB. sini x demonstrat cd struc de compstene narsive nor aebafl an fone) sunt condiionat prin Pact Lextuale ginstiutonsl existent In mement dat In fecltate. Pentre expersenele rng eridiene gut sbrdate Prin categorie descriptive qi orin eure preilor ruatc ee Sei lunorgnieatefn ermeni ep, xp ibe hunch bi filo, D. Smt suslie ed experenfele fel ire repracentate Inarmenif lca pear lau acsten nomen real gcd aeoatd erspeci itebule st fun pune de pecare nore onal Femi + wea logan aptitude fone Socializaren de gen) , ee < Biblioarafie evant. (1900), Talking and liatening om wont endpoint; Point ‘Mralogie fr intarsesing snd analyse. Wn Sol Problema, Gig Cas Dire Ve, Chg, iA Hvard Uns Opps A (1808), The inatabity of caring body: gender and caroyoea ‘enfused old people”, tm Quarterty Stat Revco, 4 Oakly, A188), sIncerviewing Women A Contradiction in Terme", in Fabra (ed tne Poms Rewrchy Londen: Reed and Kaan Suit, Borothy B. 1982), The Resryday Wor ox Protlmate: A Feminie ‘Settle, Northeastern Universes Press Valentina Marines ISTORTA FEMINISMULUT POLITIC ROMANESC (1815.2000) Brist un numar impresionant de documento jatorice, fn maforitaten Jor inufleient studiate i valoificate, care eerisien afimarea uae imple migedrl de emancipnee a femeilor in Rotndia, nenpand ea a dows jumtate a geolulul al XIX-len,aproximatie én eclag zip ea forienttrile politice gt sociale asemanstauce din farlle dczvoleate ecidental, Parliiparca fomeilor Ia marie evenimente storie care au dus in nagterea Romani moderne|eolutla Gla 18485 Uniten Prineipatelor ‘Romdne, 1859; rizhoful de independents, 177-1878; coustituiroa ula national uitar, 1818) atzas dupa sine matnriaarea relate we ISTORIA FEMINISULUT POL ROMANESC 1815:2000 ‘rapid a organizaillr de fee integraren lor tn fort general ‘omocratie penta recnaroa sstelii omnes oi penta salvaren Tinjel natinele » romdoilr din provndile flat cub dominatie rains {nau primal nfrboi mondial ea cut prim pas important ‘pro uniflearea miycartfeniniate plies prin conatituiea Unianit ‘Pomellor Romane din Austro-Ungarta (ragoy, 910), a care a6 vor anos in dente mate peste 100 de organiza de femei de pe {tes teritorel Romine! inroaie. In perioada interbetich sau extio9idiversiiat vecbile aosiatis giau st eoate atten, ce Aroetatta pentru Bmanciparea Civil | Pettiosa Ponstor Romine, Pederfia Fenton Unverstare Sota Serlioarefor Romane, Grapares Najtonla a Femeltor Romdne on | fn ind ascersan fseimulatareniats paces Tomi ttre oct de fomel ne vor iiea fm apararca inet sata ds drop si lloralgor eotatenoys grav ameningste "fl coodonare octivitioe Suter aoestor organiza, in corral deconilos tre 3 pair, rlul cel mat fmportant ba aval Copsiia! Feneifor Romtne(onstituitin 192,10 Bucarea) aint maffnal at Hemeifor care numfra pose BD de raiiane fe aproape loate continent Pon aye sil, intruniri lt deabatert yublic, petit ei memos adveaits parlumentull guvernelor de etre coma sleuridice, NPR a contribu ie doblndirn snoe impertanta deepen cle gi police penta femed Grepe de vot at eligiblitate in conslleloeale, 1508, cpl qi parlamont, i 1938) ‘Rispunzand la apelul ergenizailr lor, femeile din toate catego rill tile ur luns pare lasfacarn fein rma el Goal die Fashal mondial sila Inftpluiou roformelor propuse do partidele at uplcle police denoeratice Se ogatn exporioothedqigats de migcarea feist timp de un sect umsinie tn opte persevered pentru medermeareaginneroni- free Romani ou iizafee occidentale sa pierduttn mare maura i orma istaurari reef ttalitar. tn local sulelor de organiza ‘Sreutun afostert in 1958 un nou Conatite National al Femeilor Tomane, total subordonet, idelogic yi organizatoric, Pertti ‘Comunist Roms E ‘Dupl 1960, conde restbilrit egimului democratic, pentra reconsiteven migetrH feminine se snpune felunedares frulah {trorape taco O'de ani de totaltariam Tnctle ce urmoah vom prowea sletv prinipalele orgnirati, publi gi porsmaltat care astreazt sel maf bineavouia aged, Feminists oman JSTORIA FEONISMULUT POLITIC ROMANESO 76152000 0 1. Cronologia feminismului politic rominese 116: S spfineashSucitoten Flr Rome dn Buda, aan 38 de mano tre ca Bove Gabtvaty Mscc Raj Pek Paynes ina Pometa Maria Nis, proven ie Eats Se bug mative! scl ev Pon ilo rein antes nds palstraiate deter din Regatul Ungariei”. ee " 7 1648-1849; Pomuil au et pore, alti de soi fai or Ja reveled Tolle Romane; puns Lé-loaal Proclamattet da Fela (Binnie 1845, da fps program revolute mutton) peeved struc egal pentratotromdsul de amdndou salma pteses, Wsrin Rosen, Catsnea Caracas, Marin Ende Radulesea, Sevasia Bileccu, Elona Cen, Efimin Pleytana, Zee Goleta Plaghin opis s-attafirmat.caluptatoare eveatapentnremese revleges Martie 1990: Se constituie Reunlines Femcilor Romine din Bragor pentru ajuloru erosters fetieloroefano rome. rat Hirece { frame et Moris Nislau, Zoija Fr. Ciureu, Maria Seebresinu, Fone Iga, Sevastia Mureganu, Anastasin Daten, Euffosine 16, Tosa gn; prin tniruaga sm activitate, Reunsunoa ae va integra tn migeares de Cliberare s romanilor din Lapeeul Habsbargte 1886 1. Female din wate prvi oie de romtat a susfinut migcaroa pontra unirea Meldovei éu fara ftomAnsasel, Dublicista de excepfo 1 asllutoaroa Sofia Coeea, prin aricolele semnais tn ziarole unionist gi prin apelans sale cir fomelaledgen ‘ein eancemporaniloresupra legituri intinseee fete eformates, In direc{ia democrats, a societi romanest i emanciparea unl, ‘Acilengtideipromova f Elena Chieu (Dura isria), autoare anor ‘studs feministe gi suspnttoeroe une taterorromndailor int-un ata rational madera 1868-1865: Apar la Bacucetsevista Aiea fai, ub dees feministei Constanja Dunea-Schiau, s 7 a Mame st | 1867: Se infinjoazs Reuniunea Femsilor Romano de la lagi de bere Cornelia Erin, dupa modelo) Reuniant Ferior oméne in Drago uvand dept sop: .ndrusares fetsor pe calen meserior entra tf eAstigs existent on |STORIA FENINISMULUI POLITIC ROMANESC 186:200 1868; Aparela Roman jr ems, cub redacta oJ. Cheargs, tunnévind sh perfectere jastrucanen gi educatiunen fotlor. 1877-1878: Tn timp rihoiule de independent au fort eroate, pentru giatocarse frontulu yi pentra iogriitessoldatilor rani i Srfelor de rhabes, mimeroase comitote de fine tn toate provineile Foundueyticourdenste de Comitetul Central al femeilor, eu seal 1a {agin fronte ea Marin Rosetti Roznovan 1878-1881: 4 aparat In Bucuroyt publieatia de talie european ‘Renita Homdnd, ab direcia Maries lechtenmacher: prinre eslabo ep titari se aflan pereonalta{ ev convingeri demoeratie si socialist ca Sofla Nidejde, Adela Kenopol, . Dabogesat-Cherea, Paul Sarjeanu, 1879; la fini 1a, Bucuventi Comstetal de femel al Socetitit CConeondin Romina auh enndunrea Paulinel Zahareseu, drestoarea Seobi profesioale de fete din Capitals. 1890; S-u constitu Ja Devs Rewniunea Femeilor Romina hue dorene, Printre membre fendstoare wo numirau- Elena Pop Hossu- ‘Lonsia, Beatetaa Draghiel, Maris Noldovana, Lucre{fa Oleiu, Ana Potea gi Ana Sulufiu. Rouniuni areminatoare (peste 60) a0 luat ‘in, fn altimele toot deceit din eeclul el NIK an, po tot toritorial ‘Trenalvanies, 1890; A lua inj Sociotatos Doamaelor Roméne din Bucovina ‘x sed in Cerna, in frnte eu Euffooina Potrino-Armic, Vitoria Stireea, Blana Popovie, Stafania Hurmuzachi, Aspasia Osciul 0, ‘vind peste 20 de line in oragele proving, 102: S.a conattuit Ia Buenrogt Sola femining a Lig pentru ‘unitatoa eutussld stututor ramanilor, and peste 600 de membre, 1898-1894 In programa Partidului Sccial-Domosrat al Muneitorilar din Romania a fosteuprinee revered findarpontale pontru fe sgaliarva eondifilor jridice¢tpolitice ale fomesi cu esle ale bir. 1p baile jeglementarea une emo”; Congroml al [Loa al PSDMR ! (april 1894) adapta o motiuae speealaprivitoere la statutalfemeit (ccs Iatoateprofeiunle, ya munct ogo, malaria egal lexi proto toare ale mune foment | ‘Mai 1893: So constituie lg Bucuresti sositaton do ajutor mutual de feel Ajutoru,afata la PSDB, ‘Octombrie 1804: A luat inl Lige Fomeilor Nomane Js Tsp, cu Sliale in ai multe orage ale far; printre membrele fine {STORIA FRMINISMIULUL POLITIC ROMAYURSC 185.2100 0 numiroat Comelin Xmilian Profira Carp a. Liga aa eusediul ln Londra ‘Martie 1896: A fost naintstd Camorei Deputatilor petiia Li Femelloe Romane de ls las i vedaren,sehimbaru siafubulutjuridie al emai riot, ra an — Mat phir: prin ual evitt Doh, ci ‘doll engpl avtnd sept bio susinoenapet peter sae Seren reunie, pliet = jtchsfeet smaiag olin Nad, Comatia 2. Sevastor, tla Unianea International « Femail, oiombrf 1097: I Gini ln Bure Socitaea Matern xb onucoron dr Marla Cutaida CeStuncocu pontruingriaes copier Sra 9 ofan Sionshc st oer’ 1000: Se consis a ati Sitio Spr, dn paar font nlelecoalse dr Esserinn Arbre de WuinisAlsaodtoney, 1b Shians mn Belden uaa es depen ‘uncitonr in igsorani gt incinglonat Dap amdeal ates tat ffette gt all soda! ch Ajtoel emeie Cantal somanees Sere te 1904: Se tinjeazd ta Bucurogt] Socetaten Fomeior Romine ‘ub presedinfis Heatarinel Cantaeurino,pentew edueerba femei! In spiritu gultarit najionale 1006; Se tntematazd In Bucuresti ssocifia Cultura @ Ajutoral ‘Fomelf rnis cu Blena Phorebiyde, SarmizaBileenss Aisnigeass, Flores ssa sata vederea adapostin daca eopilor yi fomeor novoinge, 1808: Se constitu a fast axociafia Uninea Bducatoarelor Romane ondusi den comitet central dinente au ett parte: Exadia Huspel, Bleouora si Tereza Stratileseu, Maria Bujureanu, Ancta Seeal nag ‘avind ca ongan de presa revista Unire fomellor romane, tn caro ‘aparea valoroase stu da solalogie feminust 2910; 1a flint In Bucorage Soctetates Ortodoad Nationald a ‘Femellor Romine (SONPR) condusi dee Ramniestnm, Alcea Cantacuzino, Ansstasia Flipesen .a,urmarind educaf folipiocba fSinabonalé a eopillrgfemeilor romine p avnd fale malate rage al tril Organul ede proat: Gaeets eminind Ianuarie-februarie 1910: Rezelutia Congresului Partidutui Social-Demoerat din Romania, refesitone Ie carve organieoior de fumoi dope langtelabrileeocsliste 1911: Se constituie asocatia Bmansiparex Femeti Romane sub sconducaces Eugenies de Heuseanculesca; aseiatla ig Ya schizba in 1918 numele in Drepurle Femell gi va eeoste revista cu ocelas ume; se Aliact la Allonta Internationala a Femellc. 1912: Se tnfinjeaed la Bucuresti Cercul Feminin, ca seopul de = organian propagande socalcth tn rindurile friar eorcur asomt fnatoace su lust fin Is han Severin, Galati ete 1912: A apSrut la Bacuregti revit fominil Vitord Roméncelor, sh dines Adsl Kenopl Iunle 1919: A svt loe Congress) rewnionilor de femet din ‘Tronsilvania, are a hottrOt exearea Uniunii Generale a Femeilor Romane din Ungaria sub presedingia Mariel Buiulese; prim congres al Uniuaiig-ajinut la Sibi, in mai 1814, cu participares deleatelor ‘organizailor de femei din RomAnia, Aprilie 1914: Liga Femellor Roméne de a Jayixadresat Come Depulatiloropettieeu ceazisMseutalor n jurul evils Const ‘coranc drepruri police femelle. 1015: Se areeas8 azocatin Uniraa Cultorala a Femiler Roméne, al enti vegan de prest devine Revita nous nub redactia Constanfel Hoda (1008, 1915-1918), 1016-1917; Organizatile de Somes, prntes care SONFR, au venit ‘tm opriinul Fontulusromanese i timpul primalusrézboi mondial in ‘leborare oa Crucea Rosi, ax iit ring opi orfan female {tela gard, din usine, din adimininratia public ona inlocut cu euctes (Aeplia pest mblieat lar uncle dite cl, en Feat Teodoro fsa Miriuce Zaharia, sau dat gi viata fa confruntarile militar, ‘Martie 1917 :Maifestjia a tre mi do fen bucurogtone inpateiva administeatletmilitare de oeupagie Tunic. 1917: Petijia femellor intolectuale_ romaine aresaté Senatulat Roméniel prin cero careau,coordarea droptalul de vot festeilor avand in vedere rocrifiehle adn de ele in ani de Fazbat 1 Devombrie 1918: Reuniunile de femsi de pe tot cupsiadal ‘Tenneilvanielfeaw trimisdelegatele la Maven Adunare Nafionald ds In Albalulis, adie mndat a8 votere ponte yunires atete in care aaretul Translate fot shesat Ueno oe 1948: Numeraaae fomei, printre eare Ana Tbima, Victoria Sixbu, Jeans Zamfir Bazae, Blond loneseu, Blena Chirita, Viorica Dunes, aria Conatantinoscutagh ga. au activat in endval orgaainene ‘Apirarea Patroticd, ts Frontal Patriotic tn formafiunals de apa Patti contribuind la rasturnareadietatard maces! Insaoey 1844: os: obit, ta Psi Aaa Femlor Romine din ats ah prsein Elona anc, doe ee ax co parte? Elena Viciness (reqedion fee Aeration, Eira Pops, Bbc Maa Tan oe soriint miearon do veitenta din Frantatopaivore deel enanldin hort Weasel tes MPAEITen deport 1945: 5. consti la BuoureéUniunea FeelarAntiagite din Romain flan Sn 68 de erage ele thls rea Comical Contal at Unis se alan Eicas Presa Macher, loa Uagdaror, Osis Manle, Besa Selah et unroliportat is antrmnares femoleriaretuceren pi ind ash ‘paluoraren oti de ttaol a snitaierdgconcie ne ne a sce in siero sxmunor de library peer Martie 1946: 8-4 creat Felratia Democrat a Femeilor din Roménin, afliata Is Wederatia Democratick Internationalt & Fetiesion, Dit ‘Consiial Federates au fiewt parte 86 de fomel printre cary aloes a ISTORIA PEALNISMULUL POLITIC ROMANESC 3815.2000 ‘ose (prosedinta), Blona Stoia, Alice Savuleseu, Florica Bagdarar, Raliea Ripan, Ofelia Manole, loans Ralea, Maria Banus, Bugenia Radiceanu, otgonteaile de fee care au dora a Federati, print ‘care ji Uniunea Femellor Antiaseists, giau pastrat programul $1 Ssutonornia organiaatarieg 19 nolembrie 1946: $- logiforatdroptul de yo al foneller gi, tn consecinta, acesten au partiipat In alegerilepariamentare; din cele 28 de femei candidate au fost alose ca doputste in Maren Adunace Nofionalé 18, printre care se aflau si personalitiqi ale midi emi niste ta Marin’ Reset, Placa’ Bagdarae, Eugenia” Widiceana, Constanja Cotelun, Blond Stoia, Bona Livezeonu 9.2, 4-8 martie 1949:5-a constitu Uniunea Femeilor Democrats din Romdnla (OFDR), in fruato cu Maria Roset; Uniunoa e-aimplicat Sneonsohidares dtepranior egtgate de feel, dar sim aolutionarea 5problomeler sanitaro qi de asintentt socials gin alke sctiuni menste ‘sh contribute Ta vindecaren rani rdrboiull 1048 Ss inser tn Consttufia i egaltates deplind in dreptust 1 votarareetatenilor, fark deosabine de sex} o-nlngiforat aes ame ta toate funcale gi protesiunile,salacirace gal ca barbatul Tn'muneh aga, oeroties familie eopiulul ete Acente drepturi au fost reconfirmate gin Constiaia din 1982, dar gm Coda fami din 1984 1952: A avutloele Bucurestia 13-a sesiune a Comitetului Precuiy sl Foderotie Democratic Internafcnale a Fomeior,acareau participat Aolegate din 32 de fri 1952: In luna mai sa finut Congrerul femilor democrate din omnis, care t sles Comitetal Femear Democrate din Republica Populard Ronin’, 1957: A luat Kings Consliel Nayional #1 Femeilor, ca organ de tonducere a migetrt de ferme din Romania. Dia Comitetal Bseeutiv AI Consfslat we Gest parte: Maria Rosetti (aregedinta), Lut Demetrius, Maria Grove, Ileana RAceanu, Raluca Ripen ga 1961: Sa {nut la Bucuresti seminarul international eu tem -Statuialfomoti fn droptal fannie’ organizat de ONU tn colaborare te etaral oma, 1 junie - 2 fulfe 1975: 0 delogats a Conpiiului National al oreiler din Romania a parseipa la Conferinja Mondial 8 Anu ll lr 18TORIA PANINIEMULUT POLETIC ROMANKSC 1835-2000 es International al Femeil,desfigurata Ia Ciudad de Mexico, sub egida (ONU, le cave a fost decbituta problema arma fomel in Vata sola 1075: A avut loc la Bucuresti simporional international sindical vind ea tem ,Participarea femilor la viaje cconomet gl aoeals" fonganisat de Unvunea Genetsla a Sindiatelor din Romania, Conall National al Fomeilr, in colaborare cu Federata Sindicalé Mondial ‘shew april Biroull International al Blane, In care as trimie Feprezentanh: poste 10 de fr. 1079: Rominis a aderat Ia Conventss pentra Eliminares tuturor Formelor do Diseriminare Femello, find prints primele 20 de {a fare au ratiento (1084). 1980-1989: In poidafoptuui ci ani regimotatotalitr ou fest snaeitetnegiolafa iro tama de dropeuipantna femal gh eepectt fale pactogar raat seni else yu ea ajuns lao real emaneipore a acestora. Femeile sngnate In ‘kteritedoment na rams tnt deparce supresletate de sevens de fumiliegtde ales nator, ervcile setae rau dovedt eu tot insot lente, iar tn ceen ce priveste orlentarea politcl de natalitate # Calitate inrefinert namirabai mare de copii abandona}i, Romania Seiten prinre ultimele fri din Europa safari, catorita unet viaund eronate In realizares ogntajt tn dcepturi a eclor coud sexe, sca ajuns la promovarlartfieale po thea unor enter poltice anu de formala reprezntars eth pote: sonal, Astfel ve poate apue eX bilanl global al ages slberdnh {forma romtne in condi deft ropim eomonet rhmane esen fialmente nati. Adovaraa perspctiva atcestaeliberdi nu putes, Firote st pari gic) nu a aptrat dest duph 22 deermbrie 1988. 11890-2000: Migcaroa feminist din Roména a intrattntro nowt ‘evlutiei sale in urma résturndritéitaturilcesusiste sh 8 i. Au lua Ginga peato 60 de organi ‘aii neguvernamentae de fem, printe care: Confederotin Nationala a Femedor din Rominia, Forumal Femeilor SocialDomocrate dix Fominia, Soectatea de Analize Feministe And, Forumil Heumenie al FenellarCreftine din Romania, Asocafia Nationals Femelle ew Diploma Universitara din Koménia, Gender ~ Central de Cercetare a entitiyt Feminine, Fundotia Sanse gale pentru Femei (SEP), Sociataten de Educatie Contraceptiva si Sesutla (SECS), Axoeiatio Partonert ponteu Schimbaro, Asooiaia Remailor din Pros, Arti ‘Afaceri (ARIADNA), Central de Dezvoltare Curvicularé 9h Studi de Gen FILIA 5.8 09 {sTORIA PEOTNISMULLI POLITIC KOMANESC 1836-2000 alo dintre cl, printre care Saitatn de Analioe Feministe naa inte 1 Eee da Geretae nents Fern 2 nd sn Gems bled prs conrad a nao fom tra os Dayoan pero unr valroase stu de nam coe; ADA Heute, in pine visti AMAL; Fe emia a fonda dounestar pnd mares Feet es tainsata ote). Partan mllanth fen Se Sore ie cane tal pun att ponent fh viata publiet actual IL, Publicagil feministe romanesti 11897-1847; Curier de ambe sexe, edtat Ia Bucureyti de Jon Heliade ‘Radulescu 41909-1888: Amicul familie, roviett aphruta Ia Bucuregtt sub redatia Constante! Danca-Schian, 11866-1860: Mama i copilul, reeiata redactath la Bucuresti de Moria Rosetti, 41968. Fema, jurnal editat le Reman de 1 Gheorgh. 1879-1881 Femsia Roména,pablicato de format mare; apie 1a ‘Bos ide dout or peaaplsmns, ub drei BlavielPechenmacher smunvie-decembrie 198: Rardunicaedtah de Adela Xenopl Heese tuna on caraster Herar gi gin ibe ata 36-180 gern ote ah Foal Romine oa a ae ath sb uel Supliment a Dletina Lii de arpa en ae aaa: Corela Pea Season Tate, Else oper, Fata 196-1899: Dochia,revistS Iunaré apf e Ta ‘delet Xenopel 1905-1007; Revista noctra, atta &¢ Constanta Hod ta Bee et ae tds lena Verne, Maria Coan ‘lice Cilugara s 11005-1906 Romanca, fevietAIunars din Bucuregti, sub directia ‘delat Konopol sh dicta ISTORIA FRMINIENULUT POLITIC ROMANESC 16152000 m0 3809-1916: Cniren Hemcilon Romane, organ esate Unirea ‘Bcatonrelor Romano, reviats redactatt la Tas de Terere eatin, 3911: Gazeta jeminind, pablcato opirats la Bucuresti radactata de Th, Searlat-Draila ea numar festiv in onvarea Socteeaet Ortongs Nationale a Femeilor Romane 1912-1916: Vistorul Romdncelor, evista lunarh de au directa ‘delet Xonopol, « aptrut mat tnts a asi ianuarieoctombrie 1919) ‘pet la Hucureyt nolembris 1919 - 1916) 1012-1916: Drepturlefomet, cevisté Lunar, ongon al avociatioh Drepturilo Fomeii, editata la ‘Bueuresti de Bugenia de Reves, clanculescn;reaparesaptiménal)in efter numere in 19240 sonen 1 Ligil Drepturle sé Datorle Fee 1919-1821 Acpiuinea feminist, organvl Asocafiei pontey Emiancic area Civils xi Polite a Femeilor a aptirat Ie Blatea-Nesal tab firetia Valentine’ Rosen; Asccatiaaved gi un Buletin iriweathal ie Ing 1911-1098: Bulletin du Conseil National des Femmes Roumaines, organ al Consiliwist National al Femellor din Momania, slat Ig ‘Bucureyti sub direcfa Aloxandrine! Contacusio, 3023: Jurnalul femeit, publica siptiménalé pentru cultura emit; apare Ia Bucnregii sub sonduceree Maries Hants 1926-1943: Revista sortitarei, apace lx Bucuresti Lunas (aaivin, brie 1926 ~ decombrie 1840; ianuarie 1942 ~ deeabrie 1953), sub Airectin Adelei Xenopel (1926-1028) apc a Aidei ont Incopadd oo 1529, gt va main ttl in Revafe vrltonrelor 9 vertlorilorhomanc, ‘in parinile sale au fot publicte namesoase portrate ale porvonel. tailor proeminonta ale feminisnului soménese 1929-1990: Femeia muncitoare, organ al Cerculti feminin de pe lingi Sindicatele unitare; girant-responsabil: Jenna Sorboneste spare lunar la Baer 2080: Anuara! Untunii Pomeitar Romine din Romania Mare Al Saptespreseclen on de ta Intense 1011-1200, apane aub eed Comitetulvide directe al Uahins, condus de Marin B Daicleers 1931-1985: Femein_muncitoare, organ al Uniunit Demollor Muncitoare din Romania; aparelunarla Bucuresti, a limblloremane smaghiard gl german CRONANESE 115-2000 on |STORIA FEMANISMULUI POL 1086: Gast fom senga sbptininl dino de pirate a intarsor fone ape To Bucoroqs, ved priate aber perma tonne Azadi Caen Flr ‘aerecey lars Bibec, Hla Nograss, Caippeo Bolen lesbo bees Prep Mas oblonga 1030; Misieay org al societal Dreptal Mae, ‘gparh dat do Mara Btu-ala la Ducwrors penta ntreee, STiaotares apt de ames 1999: Cutler pableais‘bpeamAnal, depen dent pentru afmmnren pct de edere fina mare lo atau pppoe ont eltess In Bocoreq de Ortanen Salimary: pie caberstone te numfeeu: Mere Pilot, Ea Nowrusl Cauda Milian, Moen Mesos 0 190: A apa a Burg sin ral feel ssptamtay aot tuna Seopul gaze rao lute entra retar tusplores deeptaroe fenellpetngethranmurit Af orga de edd al SocieipentowPoecin amet Copa aol al Prone Fomine 5 a to clar 1044045: Pra Cami revit tpt doers cai strep asia rata claorstr pu Dime Cunt, Tonal Teadvennat Hlavansa Pupadnt Bongsu, Lacie Demetroa, 10oh Goce, Msan epi gn 1940: Dramul ens, oi clk informa aoe, ajerela Beene sc eel ses Geno Paes oberon! STS Meco sin tn, Cora ln, Hortense Pada Dengan, Nari Ramos 9 Is Bucuresti, avOnd 1946: Fomeia, gazets saptimanala; apore Ia Bucurest, printrecolaboratars pe: Daa Cocea, Lucia Demetrius, Foriea Gulla, Gabriela Bervrachig 1946-1948: Fonsi, publica sptiminal din Bucures, neem ai Unit Fentlor Donocrate in omnia, evand peste casio. falen pe: Marie Host Flrza Engler, Bigais Ragicean, Genutanfa Crile, Ota Masol, oes Hesinssay Mara Strbe 1947-1048 1050: Aimarahul fra, eda a Bucuresti de Federagia Deinbetstd a Pemellr din Romania /AB48: Bustin internal Unt Foman Aiifonte din omtrd elit a Buren de Contin Ooi Ona ‘TOA Puen UL POLITIC RONAIRSC 185.2000 1 1008-1949: Bulletin dTaformation de !URDR 1988: AatrinalComistult Fomor Domarae din Relatii cu Strainatatea). a ca ieaiees 1855: Women inthe Romanian Peoples Ropuile. Pted bythe Democratic Womena Comuniiter of the RPR. ae 43057: Fen, organ ol Const Nafional al Femeslor din Roma 1992; Timp fomedlor tn fara barbatilor, aul oat fer fara barbatior, sub direstia Ecaterinei 1808: AnAdize, eves odittd do Socitntaa de Anal Pen And, sub directis Laurei Griinherg. ane See IIL Asociatit ale fomeilor din Romania 4, Reinunea Femellor Romine din Bron sts taintth 60 ab preedings Mase Walaa ops fy Dieiee nme ton proper pin otal gut a veda nl ns oar " ine as op pu) ex apelin tes eek re tal fajlo somdne nti sracarimase suas an eae ae 164s Ion ot atowidensenepe ic mea) elles al wig ds encore sateen pie Sonal x roar is Nast ‘Dnt modell Resnini hatovee auf const ia fui fn pat 00 de eel sin Resionoe gt ce Mee E86 aking 870); Sapary (tO), Tat Aoeel ke Be {BSD Ard it unenaa 68 he any na iste imisoara (1891); Orac 108) etc. CKXV de ani din wias i Femeilor Saliijene). t Te sala Teunionen dela Brags, cm de hese organi fone ig deviquray action sub ttle Avail Tranneas era Literate Galt poprca races Gate eee foe sveationate So bens mine de Biase tara Gino Cae de oxen de ced enial Teeee S cent fndu foam a at hans anil attnden: Di trate ected de tol St fae fe tira internat; nates tncuseas Gas seamh de opereiterao, dar studi steric representation ee as JSTORIA PRAMINLSMULUT FOLITIC ROMANESC 18352000, culluea saflonals. Resaiunie do fee din Tancivania -au fost SRadunauils penal lo ongamstiel AST24 pontrs nn ne pple ttiontr, luted astel parte Ta desbateren problomlor generale la tse sles la expe fe rts popelar, ln pectaclee de teatru SUerbuse campeneg, precum iin lke actetati orgenzate ou Seon pe. ‘spel procera ssectorandigiloe (1804 8 format la Brasov tun comet golte ost al fomollor pentra x sprigs # apara po ‘Bibat los pin pelos propegnnn ar tn seaingeato" Din initia uct conte «fst tua sn pratt amenat de 020 de fennel din Tronsilvaniy Parlamonului ton, cave slut apicacea cused natonile some ga eondamnet plies ovine cteurilor Suiernumentals udapoetane (Carga, 192). ‘Merial deosebit al Rouniuall Fomolor Romans de In Braga a foot eonvocaren coageosulst do nears aaoelair ée fol din Anse Ungutia, ln Bragoy, po 3 sunse 1018, unde ea consbieat Ulunee Generaldn emefor Roto di Ungara tn rants ew Masia Baiulosen puss, ecritono,eolsborstnve la revstle fis in Ronda ila Caste Tronelsrae, Paral Dibra et. Deegatele Reunianit Pomeilr avon deta Braga oat part, tmpreund ex Aloglcle pete 6) de seunssns de fre: tn Tranalivaia, a Marea ‘dsnare Netimal do la Albu-lulia pe 3 dscembrie 1918, otand pentru uaizen cu Roms pnt Repnutia Adnan ear os Blevtsuth prints slorsele democrateefendamentale, gscondarea ‘otal universal gt pentr foro TREN de la Drag ve continu iupta pentaa emansipara fone fn peda invrooled in cadeul Unions Pemor Romane dln Tomanis Mare aflista la Conan Genel al Fomor dn Hom dala Carze,1925) Maris Nicolns (1859), Compe publte al Fondulet Rewninndl Pemellor Romans spre ajterl creyrh efter rfne paces arent, rage AXV dean’ din staf lean! erator Selajene, 1881-1906 1 andatal ‘ewstuni ses de Auurtn Vieng. seria, Sle tiene, 106: Ruundunea Femelor Roméne din Comstetal Hunedoarl, 1886-1911, Ortglr 1912; Stafan Mancilen,Keanianca Femellor Romane de {0 Bah 1881 -Reunluuen Fomilo Romine din Brag de la 1967 In 1917, n Carpoi, “Anal Va 399 din 8 woptombee 1926, ‘carpe, Atul VL. te S40 din 9 septebee 126, 2, Reuniunen Femeilor Romane de la Lay a lost tfinjat& in 1867 de Carmolia Emiian, publicsta, autoarea unorscrieri tn care problematica dominant era eoasta femeil gf eile omancipSei als ISTORIA PRALNISMCULUT POLITIC RONANESC 16152000 a Sas ee, Sele a es Area, Hara A Temp lens Conjses ‘Natalia Lechman, Cassandra Fazu. Doct ni ae Cosine fete din Moldova, trensormandirae tn eles aot ie Site gumehnct es gall eat ae Emin aS isn atone are a erecand juried eqn ean nt eae rae a nsi, 1894), tnseriind in statutele sale gi obieetiVE pol = jurie na i lag cele conaice Shara gi) Promrael La ae Buletinul Ligh Femeitor de la tapi g tn Buplinentat Boon in tes Ceeaen eaeial goat f colic is kl Grn Dealer Sepatees fami martace ain sadul ler a aia ae sealing tae Pcs oe sch ee na sere gtan eran je pac ie pate Jastrucjiunll Publice (Suplimentul Buletifiita Lig. i San onic eee GAvanescu (ianunrie 1895). : al ie ostinn, Coralia (1886), mint lag; Omenies. "lla ge 8, Ann la: Ome re de nce ate one 1408), BucoressTipoxtate Moderns ‘Slate Lig Fomor ain Romana (1804 A peer SupinantalBaltnull La Fomeltor ts falhqi dee Oe, ulema Lig fometior de op 808806, 4 Secietatea Doamasior Komdne din Busing ¢ gurl Corman aoa nance atone Pet Elna eno Cgnchets,Sta Satna Veen See Grigsren, Stetina Harms Agrpina Once ya Asie a {STORTA PEBUNISMULDE POLITIC ROMANKSE 1816-2000 Arosa gf ndrumares Societe penceu Literatura i Cala Roma ‘in Bueavinn, Shctatea Doazauslor unnarea ea imbinelupta pentrs mmanciparce lor eu lapta de eliberare mationala. a romdailur din Austo-Ungaria (LV. Stefinell, Migearen feminists din Bocavina”) "Dvsad drept model actvtatenreonivnior deem din Tranelvania, Socetatea gir ereat o prim filals Ia Suceava, spot ate 26 pe tot Cuprinsl Butvine! Casimaren stringer unor importante fondu, ‘Tost inaugurae a oan anclst 1896, Teternacul de fetige romaine din Gerniats, wide 8 de clove poteau benecia in feeare any pars i ‘uid! primulGs réaboi mondial, deo erestere national gi de 0 instracinna” eave le flea pentru vitor trail de toate alee Onorfiune a Soctetajit s antrense peste 400 de ferel de In ar In ealisnven de ferdsun i eusltuel originale romanesti,comeselalizate fa Viena, Berlin gi Londea, cu ajuteral Atoeingixnil din Viena pontra Propagaten Incstrei Case Bemeies. In 1998 seaudeschis pore, Subvpatronaiul Bose. 6 geoals poporals pentru fot ed limba {de prodare Tornand, dows azduri peners tagetiveaeopitlor nevoiost Ginire 241 6 ani) gl un atalioe do eroore, precum gun all de tonfovjionorea vegmintelor bisericest; Boeletatea ga sport incon finns fondusila prin donati gonoroase, dare din veniturierezultate tl layerbtrte st bacarurle initiate de membre organizaficl (Uirea Fonuller Romane, 1908) Revistele Familia, Gazeta Tronslvanici, eu suplimentul et Fook pentru mints ini yi literaturd, Unirea Femettor Romane dela. T03, Gicrul Romancclor a4 informat permanent opinia publica despre Aadumbrle fl prooeuparilsauocinfilor de fenet din Bucovine gt au leduit in pagina lor artienla gi sbidi consaerate problematic Aeministo, care auplineas aetiel ipa wnel publica de profl din boeasta province ronidneaseh spartintad Monarhie! Habsburgice ‘Dupt 1018, Societates Doamnelor din Bucovina se va aflia la Uaiumee Femeilor Romane din Romania Mare. 1 Stein, Migcaren eile dn Huson” a Vitorel Romane, ‘meds asie 1913; Familia, ae 6, $26 februare 1817 _Soncaics Doemnelor Ronn da Busorina, ix Uniree emeilo Romine, ‘ye 3, 1 septembre 1900, 4, Asnelatia pentru Emancipgrea Civila gi Potiticaa Femellor Romane (AGCPFR) = conaitut la Tal, po 30 ulie 948, cinds fot taoytat prograsmul gs-au vlat tatutale sale. Din eomitetl con ducers le 35 de muir, priatreeare personalitativemer- fabile ale femintsovaia tomseneses Maria Batulose, Blona Moiasnor, ‘Bla Noeruceiirectoure), Eleonora Staileseu epcretars), Maria C. 'STORIA FENINISMULUI POLITIC ROMANKEC 185.2100 me ‘Bojuan(nsier, Elena Asta CalypsoC. Boez, Corl Ana Gonta-Kernhach, Sofia Nadej,lbela Sadoveaes Vow ing, ‘evesnStatilosca, Maria Moruaat gt. nant Verma, Programa Ascsiici suprindea c ane agra Assaf coprindes biectivabineprocizate in vaderva 8) Jn vinta polities prin: = sordufea drepturior integrate civil, eetatenegti 9 poltce = sterctaren Go cre Toma a il profesiunilor lihere; ean SR 2) in visi social psn. = reglementarea mine feminine; Insarjaren Gi cordonrea operslor feminine do prevedere = steliregimagor © Bizet de aterm: nt desfacor poder muse fine isisise morals rated = mice pentru foe tnere ete 9 ised cls avd priors ~ Somibateres anellabetiemsl 4 erearex do pul entra a = ladrunaren temelor cre omer gimeseaty aS: eegtienfetelor pentru manta otal tia etayen lopéndirea dello piste ete Ascii petra mareeres ied 4 plitien@ femeilar rman) = ABCPPR avea ca organe depress un Buleintrimestrit lal ia iat, Acfiunen foment eu conducerea Valentin sea, eee guns Aaianen frmietd,eabconducerea Vestine! Png, Pere ‘aodBiit 6 atte sale, ou Ct create seul mal Inti ta Bunce pile Bra Si, Cems, Chin i ste sage Deli sept, ALCP nncentratpreocuptrile spre seni: zared opin bles n vedere aster ntact petted 4 drepiurlr Rindersentale cla femelt Te meme “unr personelitaR eultorale si polities (N, Torgs, Vasi : oa eee coer le, ear Taaplurlerepataie alo dsc fic, ule dso parle es ates Saath tannn "rogresist, aU tnaeris fn programele lor acordatex drepturilor denl politico, economics si culturale penta fomei; alto partide thea, oo elke timc eee an {910A FRMINISMULUT POLITIC ROMANESC 18153000 Protagonistele Asocntet au tris oumenilor poitct influent dar ¢iBatlamentalui, mesiorl ql delogsts, 2% adroset guvornul frimulaiominitmn, proteatind tmpotsiva doscoasideri reolegilor Maric Aditiars Najwonsle de In Alba Talia gf le Statului Tari din Chisinha (1918), enre prevedou aeordaroa yotalui universal ambelor “fa urma intervenilo epetata ale AECPFR au fort obsinate dar arepturi partialeaceenl femelorin conilileinierimareyin Conelud ‘Superior of Marci, in Camuersle de agricultori, i Comitetal Bforet ‘Setalelor, ss barouri de ayocali; ca profesoure universitare, achitet {nginero,funetionare ia eerviciul clo ferate.ete (Calypso C. Bote Problema feminism) ‘Aoclatia sa allot In Aliants Taternavionala pentru Sufragiul Femiain, Informind opinia pubic vomaneusea despre realizrile ‘nigenit fate din strainatate gt partcipand io congressle Alanis ‘leexemin, Ts Congrotal dela Geneva (0-11 funie 1920), eare adopt Programul international af femelor fi la care lean Véetrescu a presentat un amiplu Faporl asupre migsari fministe din Romani, ‘pvesiat de prestfrascens esa din SUA, Teas Spania Hlvete (Bittonul trimestrial of Asoelajei, 1220) ‘Asocagia ih va cmntinnn aetivtatea itn anil urmator, mn eadeul ‘Consilulul National al Femeilor Romar, pastrindu-s guionomia st contribuind Jn imbunAtiinaa Je atbolice privitoare Ia Avciaia petra emansiparen cits polities a femlor romaine (2818), Ti: ipoerafia Dace Clyne . Rates (142), Probes fmintamulad:alazematizay a lemen ‘br et Bosuragt Bpogratie Catonbor, pp. 0-60 Buletnad ismstal of Assit pentra emanetpare esta gl polite a tonilor, hal The 24, ae aero 1820, 5. Consiliul National al Femeilor Romane sa constituit ta ‘Bueureyt, in vars sles 1921, cand nfo vette seaatalo sale ‘Potsit acon statute, aco) Conall ra: a stabi Lega de fitpati gi de vobaritseiutve tonte manisrarieacitatio.fom- fine ql ominin din Remania Maro": ya lucia Ia unbunstajres ‘onsifiloruviic, exons i morse al feel gia fare canoaana sesivtatea femelle coming In sirbinslate” ‘Cons era cndvs de en Comite Bxecaty, frunoca Calypso tater (regina, Alexandrina Ge. Cantacusine Ze Rmsiceans {Gicepreedint), Comeia Emiken, Bln Nograta Blena Odobese, ontorna Curehor sa CNER avut mat molto filiate pe sntregul teritoria nations gi peste 30 de orpanteati asoeiave (Rapport du Consell National dos Femmes Rousnainot") Degi in Consttutia Romaniei itregite din 1929 ae atipula cb dcopturle civie ale femellr se vor sabi pe baza depline! egal ‘color doun sexe" (art. 6), comisiile parlamentare care (wera Ia unificarea legsintei i a ‘laborares noilor reglemontir! juries ‘veautandinga sh late noschimbate vechile paragrae care confereau femell un statatdeinferioitae, De aoeea CNET a niet eonstitlres une eomist juries pe langa Comiornl aa Exoese (format din eminent specaligh, profesor universtas, oarseni poli! inluenti ‘Sate pereonalitay publics, printre care Cornu Bolg, Grigore linia, bem Dobreceu, Constantin Mila, Radu Reset, Ells Negras, Calype0 (Cotes) eare a8 atrngh tentinforuilor competence asupra dispea. ‘lor lopislative ear eoen tirgentreviuita La gedintle sors fu fost prezencate al dezhatate audi rofritoac in statutul feet, fe pila studial desprecondifiauridiea a fomell galarisnte, inter {te Marea l Barasch (doctors drept, cu studi de plitalogte la Prin, Incare se argumentanecmstatan rouge dreptalufemel meta supra produsulul munci sale i puneren, este, a legialiel som ‘ogti im ncotd es lepisase tailor clvliaate atest dept a fost reeu. noscut in SUA inca din 1847, In Anglia din 1870). ‘Conelusileaecttor dotbateri at fartcaprinse nt-un amplu raport, ‘nmanat comistor de unifcare a legislatie eivle din Minister de ‘Jubtifie. Se revendica, tn primul rand, ea noul ood efits penmith Femeti casttorte cu un strhin sa-sl poats pastra nationalitaten, od se ‘limne toate prevederil privitere la ineapacitatea famol rezultata ‘in regimal dal; st nu fio stirbite drepturle femsil maritate in ‘exeratil puters parinteyt; sie permite cercetarea paternitii ot, ‘Unoleaintreueesterevendiciit propre au fest partial slut. ‘ten anil urmater!~de exempls, suprimares aaervir fers min. “ate, tnlaturaveaineapactesi snl dea ota in uate af dea contracta ‘sau dea es comert (Comslit National ol Femelor Ronane, Cmts legistatia. ‘CNFR aint go seama de actiuni pentru esstigarea drepturler politice ale femei,indoosebi 2 dreptulur de vat gi de participate in Tpslafe. Cu prilejul dezbateilor in jurul raformel administrative, {in 1925, CNPR a elaborat un amplu project de reonganizae a ad: hlstratie tertonale tn vedoroa talaturars contraliama exces i ‘entra inlesnialegeres tn consiile locale efemeslor, capa teleasi horme ca yese ale birba(lor Aloxandring Cantacutino, Disure..) in-erma ropetatelerinstente ef memeri rimise autortatilor de (CNTR, egos pentruorgunizaren ministries, din’ augue 2029, m0 {sTORTA-PEMINISMULUI POLEMIC ROMANESC 1815000 uprerdsutdreptl de paricpare&femeflor la alogerte comunsle ‘hbcjane tarepe condifionat ta apesal de aivelol Tor de preguine altar profesional CNER a ‘aderat de In ineeputul ane ae Is oer Ioversafonal al Femedlor ys time delegai la tntruirile# eon {roete Scotia nto ani 4921 x 1998)-Dininifistvn CNBR font Erstqata eu prlejul Congres Enterefional Fenian de a Roma sn ea etelegre Fin peter rama Tenet din Romania, Gabostovecin, Polonia, Tugesavi, Balsa gt {Greciay pentru eco aprjint recipe” In vederen dobndirt uput ‘tant afomanatorew seat femelor dn rile deavoltteoeciden COUN nepal combaverttendiqelr de revizuire a granselor ator eacensorale. Sisrit Const Nopional wb Pemeilr Romane (1022, Biceet pat Cart Hepa! F Geb ft i cone cattle Homan, Comitaren ellie Droptrile ee epee Cod ced (ul omni propane in vedere ‘ Femed i820, Boereg:Tpereie Cara Ju aie Oe” Camaennee, Dice tn cerns reformat smn: Sat oe eels ol fnooraromana, Bue gps Coe Natal ep FommesSmaien sg Taii oe Picznkrs mangen RE IGM, tr Baltin a Conf Notina dot sett ace, at 108, see Pome, Spel Tpaiare Bucur 1V, Personalitigi mareante MARIA ROSETT! (1819-1893) aecus la Gueeneeey (Anglin) denfcénduse cn ntresele natant Dmne parsip alfa de afl, C-Roct la Intrunile secrete, saree dare se reoluie! mantone a ln svenimentlo din vara si aoaeaeancia! 1846, In rma indbagii mien dela Bucurest de sre apse otamiane, ou vine Aa agora runtagilor revoluie, fRBalceta’ c. Dotln,L Beatiana, CA. Rosetti. NTteseo 9.2), ‘estat dan fn ea tres pé Dune don Gigs pia ‘Give oul or sehpa dn enpivitate datotainterventil sale ep lmgh suture Atagomensl Mori Rant fc lle Fjoptise racic favouren pteailer xpi ett pares Page or sunt yovette pe larg do cunoseueltstori feanoen, {SORTA PRamNIsMULUN POLETIC ROMANESE ta1S

    S-ar putea să vă placă și