Sunteți pe pagina 1din 10

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE I PATOLOGICE

GENERALITI
Importana examenelor de laborator
- completeaz simptomatologia bolilor cu elemente obiective
- confirm sau infirm diagnosticul clinic
- reflect evoluia bolii i eficacitatea tratamentului
- confirm vindecarea
- semnaleaz apariia unor complicaii
- permit depistarea mbolnvirilor infecioase ca i a persoanelor sntoase purttoare de germeni patogeni
Rolul asistentei
Asistenta trebuie s respecte urmtoarele reguli:
- orarul recoltrilor
- pregtirea psihic - informarea pacientului
- pregtirea fizic - regim alimentar, repaus la pat, aezarea n poziie corespunztoare n funcie de recoltare
- pregtirea materialelor i a instrumentelor necesare recoltrii
- efectuarea tehnicii propriu-zise cu profesionalism
- completarea imediat i corect a buletinului de analiz care va cuprinde: numele i prenumele, numrul
salonului i al patului, natura produsului, analiza cerut, data recoltrii si etichetarea produsului prin scriere
direct pe recipient sau pe etichete bine fixate de acesta
- expedierea i transportul produselor recoltate se va face astfel nct acestea s ajung la laborator n starea n
care au fost prelevate din organism
- s le trimit imediat, pentru a se evita alterarea produselor recoltate, iar cnd se transport n alt unitate s le
ambaleze corespunztor
DE TIUT:
- produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amestec cu substane antiseptice sau fixatoare;
recipientele n care se recolteaz se sterilizeaz la poupinel
- recoltarea produselor pentru examene bacteriologice se va face n condiii de perfect asepsie i urmrindu-se
ca produsul recoltat s nu se suprainfecteze cu germeni provenii din aer, de pe instrumente, de la bolnavi sau de
la asistent.
RECOLTAREA SNGELUI
Sngele se recolteaz pentru examene:
- hematologice
- biochimice;
- bacteriologice.
- parazitologice
- serologice.
Recoltarea se face prin:
- punctie capilara/nepare : - la adult: pulpa degetului, lobul urechii
- la copii: fata plantara a halucelui, clci
- puncie venoas;
- puncie arterial;

RECOLTAREA SNGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE


Examene hematologice :
- VSH,hemoglobina,hematocrit,globule albe,globule rosii,reticulocite,trombocite,formula
leucocitara,timp de protrombina si indice Quick,timp de coagulare,timp de sangerare,timp de
tromboplastina activata
Indicatii
- Examene de laborator hematologice
- Efectuarea de probe de compatibilitate
- Donarea de sange
- Flebotomie
Etape si timpi de executie
1. Pregatirea pacientului
-pregtire psihic: informarea pacientului cu 24 ore nainte, asupra necesitatii efecturii recoltarii si a scopului
acesteia
- pregtire fizic: se recomanda pacientului s nu mnnce ; s pstreze repaus fizic
2. Pregatirea materialelor necesare
-

Materiale necesare recoltarea in sistem vacutainer


sering de 2 ml sterila
soluie de cifrat de Na 3,8%
ace pentru puncia venoas- ac epicranian(ac cu bizou scurt ,lungime de 2-3 cm,diametru 0,8-1,6 mm)
seringa monovette cu ac incorporat,functionand cu piston de aspiratie sau cu vid
seringa de 10 ml
stativ i pipete Westergreen,eprubete
tvi renal, garou, tampoane
soluii dezinfectante pentru tegumente : tinctura de iod , alcool 70
leucoplast,manusi de unica folosinta

3. Tehnica recoltarii
- asistenta se spal pe mini cu ap i spun si mbrac mnui de unica folosinta
- se aspir n sering 0,4 ml citrat de Na 3.8%
- stabilirea locului de punctie pentru a usura evidentierea venei se deschide si se inchide pumnul de cateva ori
se palpeaza vena,se pozitioneaza mana in jos ,se tapoteaza traiectul venos .la nevoie se poate pune mana in apa
calda in scopul dilatarii venelor slab vizibile
- aplicarea garoului garoul se aplica cu 10 cm deasupra regiunii la nivelul careia urmeaza sa se faca punctia
venoasa
- se antiseptizeaza tegumentele regiunii alese ,prin miscari circulare ,din centru spre periferie .In cazul utilizarii
solutiilor alcoolice se asteapta 30 sec. Pentru exercitarea efectului antiseptic .
- se punctioneaza vena si se aspira pana la 2 ml de sange (1.6 ml)
- se retrage acul si se aplica tamponul cu alcool
- se introduce amestecul snge-citrat n eprubet i omogenizeaz lent
- ngrijete pacientul (vezi puncia venoas)
4. Pregatirea produsului pentru laborator : etichetarea eprubetei si transportul probelor biologice
la laborator
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

Sedimentarea: aezarea progresiv a elementelor figurate spre fundul eprubetei snge necoagulabil lsat n
repaus (fenomen fizic ; rapiditatea cu care se produce depunerea lor.)
- Test nespecific pentru aprecierea prezentei si evolutiei procesului inflamator
- Principiu : agregarea si sedimentarea eritrocitelor se realizeaza cu o anumita viteza care poate fi masurata
la diferite intervale de timp
- Cel mai frecvent se utilizeaza metoda Westergren citirea valorii VSH la 1 sau 2 ore cu ajutorul unor
eprubete gradate plasate vertical .Sedimentarea eritrocitelor se realizeaza in trei etape
In primele minute se realizeaza agregate eritrocitare
In prima ora sedimenteaza rapid si masiv ,dupa care se citeste prima valoare
In a doua ora sedimentarea se face lent,dupa care se citeste a doua valoare
La terminarea sedimentarii se disting trei starturi :plasma cu trombocite in partea superioara a
tubului ,stratul leucocitar,coloana de eritrocite inferior.
- Recoltarea : se recolteaza sange venos in seringa de 2 ml (1,6 ml) care se amesteca prin rasturnari
succesive cu 0,4 ml solutie de citrat de sodiu 3,8%Se mai poate recolta cu VSH Monovette cu piston de
aspiratie sau cu aspiratie cu vid.
Valori
normale

- Barbat

- 1 ora - 3-8 mm
- 2 ore 5-18 mm

- Femeie

- 1 ora 6-11 mm
- 2 ore 6- 20 mm

- Sugari si copii mici - 9- 12 mm


Valori patologice

Crescute
Infectii,tuberculoza,RAA
Neoplazii
Boli autoimune

Scazute
Hepatita epidemica
Alergii
Afectiuni ce evolueaza cu poliglobulie :
BPOC,CPC,malformatii cardiace congenitale

Infarct miocadic acut


Leucemii
Anemii
Ultimile luni de sarcina
Anticonceptionale
Stratificarea in urma sedimentarii
Plasma cu trombocite = inaltimea coloanei.Valoarea se citeste unde coloana de eritrocite
este densa:
Culoare normala:usor tulbure ,roz/galbui
Continut crescut de lipide :tulbure/laptos
Hemoliza:rosu/maro
Anemie:culoare deschisa
Tombocitoza : tulbure
Trombopenie ;transparent
Stratul leucocitar
Coloana de eritrocite
Concentratie crescuta de Hb: rosu deschis
Intoxicatie cu CO : visiniu

Globule rosii =
eritrocite
Valori normale
Barbati : 4,7 mil +/500 000/mm3
Femei : 4,2 mil.+/500 000/mm3
Nou-nascuti: 5,5 mil
+/- 1 mil/mm3

Copii; 4,7 mil +/500 000/mm3

Hematocrit
Valori normale

Hemoglobina
Valori normale

Barbati 46 +/14-17g%
5%
Femei 41 +/- 5% 12-15g%
Nou-nascuti : 54
+/- 10%
Sugari ; 35+/- 5%
Copii :38+/- 5%

25-16g%

12-14g %

Indicii eritrocitari
normali

Reticulocite
Val. Normale

Vol. Mediu eritrocitar


(VEM) =85-95 3
Hb.eritrocitara medie(HEM)
= 27-32pg/GR
Concentratia de Hb
eritocitara medie(CHEM) =
32 34 gHb%
Reticulocite = 0,5-1,5%
Raport GR/GA= 500-1000/l

v.n.= 0,5-1,5%

Hemoleucograma ( HLG) : globule albe = leucocite= L= GA ,globule rosii = GR


hemoglobina=Hb,hematocrit=Ht,leucograma ,trombocite = plachete = Tr
Interpretare
Globule rosii
>6milioane/mm3- poliglobulie : boala Vaquez( poliglobulie esentiala); secundara : hipoxie cronica
( BPOC,malformatii cardiace congenitale ,viata la altitudine ridicata0 anomalii ale hemoglobinei
Anemie : scaderea Hb <12g% - femei si <14g% barbati
Globule albe ,leucograma
Val normale = 4000-10 000/mm3- adult
= 8000-12 000/mm3 sugar
= nou-nascut 12000-20 000/mm3
Tipuri de leucocite
- Granulocite ( 60%GA) prezinta diverse incluziuni citoplasmatice (granule continatoare de
histamina,serotonina,kinine) care le diferentiaza in :
Eozinofile 1-5%
Bazofile- 1%
Mononucleare( polimorfonucleare segmentate,adulte ) 55%
Nesegmentate < 1 %
- Agranulocite /leucocite mononucleate 40%
Limfocite 30 %
Mononucleare -5 %
In tesuturi specifice ,monocitele devin macrofage
Leucograma ( formula leucocitara)
Nr
Nou-nascut
sugar
Copil- 6 ani
Adult
Val. Absolute
adult
3
Leucocite /mm
15000-30000
9000-15000
4000-1000
4000-9000
Neutrofile nesegmentate 1-5%
1-5%
5%
1-4%
0-300
Neutrofile segmentate
30-70%
25-30%
30-60%
50-70%
2500-6000
Eozinofile
2-5%
7%
4%
1-4%
50-300
Bazofile
0-1%
1%
1%
0-1%
0-80
Limfocite
20-40%
50-70%
30-60%
20-40%
1200-2400
Monocite
2-8%
6-8%
4-8%
4-8%
240-600
Leucocitoza reprezinta cresterea numarului total de leucocite peste 1000/mm3

- Fiziologica : efort muscular intens ,prelungit.hemoconcentratie ,recoptare postprandiala


- Patologica: infectii ,afectiuni inflamatorii
- Reactia leucemoida reprezinta cresterea importanta a numarului de leucocite ,tabloul hematologic sugerand
leucemia ,dar neexistand acesata afectiune .
Leucopenia reprezinta scaderea numarului total de leucocite sub 3500/mm3
- Fiziologica : batrani ,surmenaj fizic
- Patologica : tratament cu citostatice ,radioterapie ,infectii virale ,utilizarea indelungata de antibiotice ,boli
autoimune,ciroza hepatica
Trombocite : val normala = 150 000-300 000/mm3
Trombocitopenia reprezinta scaderea numarului de trombocite sub 100 000/mm3:
- Purpura trombotica trombocitopenica
- Coagulare vasculara diseminata
- Medicamente; chimioterapia,chinidina,diuretice tiazidice ,heparina
- Alcool
- Boli autoimune
- Afectiuni hepatice
- Leucemii
Trombocitopeniile cu scaderea numarului sub 50 000/mm sunt considerate severe cu risc important de
hemoragie.
Pseudotrombocitopenia este determinata de agregarea secundara contactului trombocitelor cu EDTA ( 0,3%
cazuri )
Trombocitoza reprezinta cresterea numarului de trombocite peste 300 000/mm3
- Primara
- Secundara: hemoragii,deficit de fier,interventii chirurgicale ,splenectomie(tranzitorie),neoplazii,afectiuni
inflamatorii cronice ,convalescenta dupa boli infectioase
Timp de protrombina si indice Ouick
Timpul de protrombina - timp Ouick exploreaza factorii II,V,VI,X ( complex protrombinic )
Necesita recoltarea a 2,7- 4 ml sange pe EDTA.
Val normale = 10 15
Indicele de protrombina ( IQ) ; IQ = (TQ martor/TQ bolnav) x 100= 75-100%
Test Koller consta in determinarea TQ dupa administrarea de vitamina K la un pacient cu TQ alungit.
Valori patologice
- Scaderea TQ anomalii ale malabsorbtiei si utilizarii vitaminei K
- Alungirea TQ afectiuni hepatice ,supradozaj de anticoagulante ,anomalii ale complexului protrombinic
TQ si IQ sunt utilizati
- ca examen preoperator ,pentru evaluarea riscului hemoragic
- urmarirea medicatiei anticoagulante ( trombostop,sintrom) utilizate in tratamentul tromboflebitelor
,tromboemboliei,infarctului miocardic si la pacientii cu proteze valvulare cardiace .Tinta terapeutica esteun IQ
25-35% ( TP 1,5 xN)
Timp de coagulare
timpul de coagulare pe lama exploreaza coagularea sangelui capilar pe lama: pe o lama de ceas se pune
o picatura de ser fiziologic peste care se lasa sa cada a doua picatura de sange aparuta dupa punctia
capilara.Val normala 8-10 minute
timpul de coagulare in eprubeta se recolteaza 2 ml de sange venos care se introduce intr-o eprubeta de
hemodializa care se pune intr-o baie de 37 grade C ,daca se lucreaza la laborator sau se tine in mana
daca proba se lucreaza la patul bolnavului .Se porneste cronometrul cand sangele patrunde in seringa.

Citirea se face dupa 4 minute din minut in minut ,prin inclinarea tubului .Cronometrul se opreste cand
sangele nu mai curge la inclinarea tubului.Valoare normala = 6-10 minute .
metoda LEE-White valoare normala:8-10 minute
Valori patologice : hemofilii,CID,tratament cu heparina
Timp de sangerare
Se utilizeaza metoda Duke : se dezinfecteaza lobul urechii sau pulpa degetului cu eter ( nu cu alcool) apoi se
inteapa cu un ac de seringa steril,la 3-4 mm adancime pentru a leza numai capilarele .se porneste cronometrul in
momentul inteparii.Cu o hartie de filtru se tamponeaza din 30 in 30 secunde si se culeg picaturile care apar
spontan. Se opreste cronometrul cand hartia de filtru nu se mai pateaza.
Timpul de sangerare informeaza asupra a doi factori care intervin in heostaza : factorul si calitatea
trombocitelor si starea peretelui vascular .
Val normale : 2-4
Val patologice : peste 5 ,datorita fie unei alterari vasculare,fie unei anomalii cantitative sau calitative a
trombocitelor .
Timpul de protromboplastina activata(APTT)
Se determina prin adaugarea la plasma citrata de fosfolipide ( cefalina) si a unui activator ( caolin)
Val normala: 30-50 sec.
Valori patologice : deficit de factori tromoplastinici ( XII,XI,IX,X,VII) ,hepatopatii,tratament cu heparina
Se utilizeaza in monitorizarea tratamentului cu heparina: APTT = 1,5 -2 N
Rezistena globular
- se recolteaz sngele pentru obinerea globulelor roii
- se evit hemoliza i coagularea sngelui
- sngele recoltat (5-6 ml) se trece imediat ntr-un balon: Erlenmeyer de 100 ml n care s-au pus 5-10 perle de
sticl
- se agit uor balonul timp de 5-10 minute cu micri circulare
- sngele se defibrineaz i nu se mai coaguleaz
- se trimite imediat la laborator
Rezistena globular

0,42-0,34%

RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE


Examenele serologice cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului.
Aceste examene se utilizeaz pentru diagnosticarea bolilor infecioase (tifos exantematic, febr tifoid,
sifilis).
Recoltarea sngelui se face prin puncie venoas direct :-n eprubet (fr sering), ntr-o cantitate de 5-10 mt
Dup coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei i dup 3o minute, se decanteaz serul ntr-o
eprubet direct sau prin aspirare cu o pipet Pasteur steril.
Serul nehemolizat are o culoare glbuie, cel hemolizat este roz.
- R. Weill-Felix pentru diagnosticul tifosului exantematic
- R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike i R. de microfloculare pe lam VDRL - n
diagnosticul sifilisului
- R, de fixare a complementului
- R Bordet-Wassermann, pentru diagnosticul sifilisului
- Dozarea antistreptolizinelor ASLO- diagnosticarea RAA - scarlatin
- R. Waler-Rose - diagnosticarea P.R. (poliartrita reumatoid)
- R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare - diagnosticarea unor viroze
- R. Widal i aglutinarea Vi" - n diagnosticul febrei tifoide i paratifoide

RECOLTAREA SANGELUI VENOS SI A PROBELOR


DE URINA PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
Recoltarea sangelui venos si a probelor de urina se utilizeaza pentru efectuarea unor examene de laborator
in vederea completarii datelor furnizate de examenul clinic,si a elaborarii diagnosticului si a urmaririi evolutiei
pacientului sub tratamentul recomandat.
Examene biochimice :
- Glicemie,uree,creatinina,acid uric,rezerva alcalina,= RA, ionograma(electroliti plasmatici:
Na,K,HCO3,Cl) ,colesterol,trigliceride,lipide, TGP,TGO,GGT,bilirubina,amilaza,electroforeza,
P.T.,calciu,magneziu,HDL cholesterol, LHL cholesterol,sideremiei( Fe)
Recoltare vezi punctia venoasa
Mentiune
- Mentinerea timp indelungat a garoului ( recoltarea cu staza) poate modifica rezultatul unor analize albumin
,calciu ,potasiu Ht,Sangele are culoarea roz datorita hemolizei
- Recoltarea fara heparina determina o falsa crestere a potasemiei,datorita eliberarii potasiului intracellular
dupa coagulare.
- Nu se face septizarea tegumentelor cu alcool sau solutii alcoolice in cazul recoltarii sangelui pentru
stabilirea alcoolemiei.
- In cazul recoltarii sangelui pt mai multe examene de laborator ordinea este urmatoarea: teste de coagulare ,
electroliti ,VSH,alte recoltari
- In cazul contactului tegumentelor cu sangele acestea se spala si se dezinfecteaza
- In cazul in care exista suspiciunea unei boli ci transmitere parenterala se marcheaza eprubeta in vederea
protectiei personalului sau se folosesc recipiente speciale .
- Recoltarea sangelui pt examene biochimice se face dimineata pe nemancate .Se recolteaza 2-5 ml fara
substanta anticoagulanta pt determinarea examenelor amintite mai sus
- Analizele in urgent se recolteaza de obicei pe heparina.Alte substante anticoagulante utilizate sunt
reprezentate de : citrate de sodium ,florura de sodium,oxalat de potasiu,EDTA( etilendiaminotetraacetat)
hirudina ( substanta anticoagulanta prezenta in glandele salivare la liptoare si unii serpi veninosi ,care
previne coagularea sangelui prin inhibarea actiunii enzimei trombina)
Determinarea fibrinogenului
- Reprezinta o proteina sintetizata de ficat a carei concentratie creste in afectiuni caracterizate prin
inflamatie.Scaderea valorii fibrinogenului se intalneste in afectiuni hepatice .
- V.n = 2-4g/l: cantitatea de sange este 4,5ml + 0,5 anticoagulant sau 4ml sange recoltat pe ETDA
Determinarea glicemiei
- Integrata in analizele de uz curent
- Se recolteaza pe o picatura de heparina in urgenta sau se lucreaza din sange prelevat in eprubeta fara
anticoagulant in conditii obisnuite
- O alternativa o reprezinta dozarea glicemiei din sangele capilar folosind glucometrul.principiul metodei: se
inteapa pulpa degetului cu acul,se sterge cu vata fara spirt prima picatura exprimata ,cea de-a doua picatura
se recolteaza pe bamdeleta aparatului.Determinarea glicemiei cu ajutorul glucometrului este o metoda
destinata autocontrolului pacientilor diabetic si urgentelor; nu trebuie folosita pentru diagnosticul diabetului
zaharat.
- Glicemia a jeun ( recoltata dupa minim 8 ore de post) V.n.= 60-110mg/%
- Valori crescute 110-126mg% = glicemie bazala modificata
- >126mg% = diabet zaharat

Val scazute < 50mg% = hipoglicemie: la pacienti diabetici in tratament cu insulina sau antidiabetice orale;
la pacienti nediabetici: hipoglicemie functionala, insulinom , afectinui endocrine,insuficienta hepatica.
Determinarea ureii
- Ureea reprezinta un produs al metabolismului proteic si este folosita pt aprecierea functiei renale
a) In sange v.n.= 15-45mg%( 3-10mmoli/l) .Se recolteaza in urgenta pe heparina,iar in conditii uzuale
sange fara anticoagulant.
- Variatii fiziologice in functie de sex ,varsta,sarcina( scade in prima jumatate a sarcinii) ,dieta( crescuta unui
aport proteic important),diureza .
- Valori crescute: afectiuni renale ,infectii,hemoragii,infarct miocardic,stari febrile.
b) In urina v.n. = 15-35g/l
- Valori crescute regim hiperproteic,febra,hipertiroidism,leucemii,
- Val.scazute- sarcina,faza oligo-anurica a insuficientei renale ,afectiune hepatica grava
Se determina din urina din 24 ore ,fara a necesita un reactive special pt recoltare .
Determinarea creatininei
- Creatinina este derivatul deshidratat al creatininei rezultate din metabolismul muscular si este urilizat pt
aprecierea functiei renale .
a) In sange v.n.= 0,5-1,2 mg% adulti si copii 1-2mg%
- Se recolteaza pe heparina sau fara anticoagulant ; este un indicator mai sensibil si mai specific al functiei
renale decat ureeia ,nefiind influentata de efortul fizic sau regimul alimentar
- Val crescute insuficienta renala acuta si cronica ,afectiuni caracterizate prin distructia proteinelor
musculare( miopatii,polimiozita)
b) In urina v.n = 0,5-1gr/l urina
val crescute: eforturi fizice,hipercorticism,acromegalie
- Val scazute : imobilizare prelungita ,casecxie ,insuficienta renala cronica
c) Clearance-ul creatininei investigheaza rata filtrarii glomerulare
Cl=UxV/P
Cl = clearance(ml/minut)
U= concentratia urinara a creatininei (mg/ml)
P= concentratia palsmatica a creatininei( mg/ml)
V= volum urinar (ml/minut)
v.n= 90-130ml/minut
Determinarea acidului uric
- Acidul uric este substanta de deseu a catabolismului nucleo-proteic
a) In sange v.n= 3-5mg%
- Se recolteaza in conditii uzuale pe sange fara anticoagulant .
- Val crescute guta ,nephrite,leucemii tratate cu antimitotice ,radioterapia
b) In urina v.n.= 0,5-1gr/24h
- Se recolteaza pe hidroxid de sodiu si se trimit 5cm3 de urina la laborator
- Val cresute ; guta.leucemii,tratament cu corticoizi ,
- Val scazute insuficienta renala cronica,faza oligo-anurica a insuficientei renale acute
Determinarea rezervei alkaline=RA
- Este folosita pt aprecierea echilibrului acidobazic .Reprezinta CO2 total ( puterea de combinare a CO2 =
bicarbonat actual + CO2 dizolvat)
v.n.= 23-27mEq/l
- se recolteaza sange venos pe heparina fara staza

Val crescute : alcaloza metabolica in stenoza pilorica ,administrarea excesiva de alkaline si de


bicarbonat ,alcaloza respiratorie ( hiperventilatie excesiva) in ventilatia mecanica asistata prelungita
,septicemia cu bacteria gramm-negative ,nevroze anxioase,hipoxemie )
Val scazute acidoza metabolica ( cetoacidoza diabetica, acidoza lactica, insuficienta renala cronica
in stadiul uremic ,intoxicatii cu methanol,etanol,salicilati ,cetoacidoza de foame ); acidoza respiratorie (
acuta edem pulmonary acut,pneumotorax,pneumoniii severe ; cronica- BPOC ,astm
bronsic,bronsiectazii
Determinarea electrolitilor plasmatici
- Se utilizeaza explorarea echilibrului acidobazic .Pentru determinarea ionogramei sanguine sunt necesari 5-6
ml sange ,recoltat pe heparina cu unele precautii: bolnavul sa fie de preferinta a jeun,sa se evita staza
sanguine prelungita,la locul recoltarii,sa nu sa determine ionograma din sangele hemolizat,recipientele in
care se face recoltarea sa fie pregatite adecvat( nu se spala cu ser fiziologic)
- Val.n.= Na=135-145mEq/l
- K= 3,5-5-5mEq/l
Val scazute
hiponatremii : varsaturi,diaree,transpiratii,dieta hiposodata asociata cu exces de diuretice ,insuficienta
corticosuprarenala,alimentative parenterala prelungita ,polidipsie ,secretie inadecvata de ADH ,
- Hipopotasemii- varsaturi ,diaree, fistule ,aspiratii digestive prelungite ,exces de laxative sau diuretice
,adenoma Cohnn,ciroza hepatica ,sindrom nefrotic .alcaloza
Val crescute
- Hipernatremii- suprimarea aportului de apa la pacientii inconstienti sau tarati ,administrare enterala de
alimente hipertone,diaree apoasa,hiperventilatie prelungita ,arsuri extinse ,soc termic,accidente tehnice in
cursul hemodializei ,sau dializei peritoneale
- Hiperpotasemii- insuficienta renala cronica,abuz de diuretice antialdosteronice ,acidoza ,transfuzii masive
cu sange conservat
Determinarea colesterolului,trigliceridelor, HDL-colesterol, LDL- colesterol
- Determinarea acestor parametri este utilizata in aprecierea metabolismului lipidic si are o valoare deosibita
in explorarea afectiunilor aterosclerotie. Evaluare biochimica a metabolismului lipidic nu se recomanda a fi
efectata in cursul si in primele 3 luni dupa urmatoarele afectiuni: Infarct miocardic acut, stroke,
traumatisme, sarcina, scadere ponderala importanta, brusca, administrarea unor medicamente.
Pregatirea pacientului in vederea recoltarii: regim alimentar normocaloric echilibrat cu 2 saptamani inaintea
determinarii, ecluderea alimentelor cu potential hiperlipemiant (preparate cortizonice, diuretice tiazidice,
anticonceptionale, sedative) sau hipolipemiant.
Sangele se recolteaza dimineata, pe nemancate evitandu-se staza venoasa prelungita. Aspirarea sangelui in
seringa se face incet pentru a se evita formarea spumei, golirea seringii se face cu atentie si fara o presiune
exagerata in eprubeta in care se afla anticoagulant EDTA sodic (1-2mg/l ml sange) pana la trimiterea la
laborator sangele se pastreaza la o temperature de +5 grade. Se poate ecolta si in eprubeta fara anticoagulant.
Colesterolul seric total Vn 150-200 MG/100. Indicatii de determinare- evaluarea riscului de boara coronariana,
screeningul dislipidemiilor, monitorizarea tratamentului normolipemiant.
Valori crescute: hipercolesterolemii idiopatice, hipotiroidism, obstructii biliare, afectiuni renale, pancreatita
cronica,
Valori scazute, hipertiroidism, malnutritie, afectiuni hepatice severe, aport scazut de cholesterol, infectii.
Trigliceride serice valoare normal = 40-150mg/100. Indicatii de determinare: evaluarea riscului de boara
coronariana, screeningul dislipidemiilor, monitorizarea tratamentului normolipemiant.

Valori crescute: dislipidemii familial, boli hepatice, sindrom nefrotic, hipertiroidism, alcolism, guta, infarct
miocardic ,afectiuni intercurente:
Valori scazute, malnutritie, scadere ponderala recenta,
HDL cholesterol- barbati= 35-55 mg/dl, femei 45-55mg/dl.
Valori crescute: consum moderat de alcool, terapia orala estrogenica, exercitiul fizic intens.
Valori scazute: infometare, obezitate, sedentarism, fumat, hipo si hipertiroidism, afectiuni hepatice, boli
renale,
LDL cholesterol. Valoare normal: <115mg/dl. Determinare metoda de calcul matematica LDL= cholesterol
total- HDL cholesterol- triglyceridemie/5.
Valori crescute: hipercolestrolemia familial, hipotiroidism, sindrom nefrotic, insuficenta renala cronica,
anorexie, sarcina.
Valori scazute: boli severe, terapie estrogenica orala.