Ionescu Alina-Iuliana

Grupa: 1404
Seria: B

Max Weber ne da o definitie a capitalismului ca fiind o organizare economica de tip

rational care cuprinde intreprinderi bazate pe investitiile pe termen lung, pe libertatea
juridica a fortei de munca, pe diviziune planificata a muncii in cadrul intreprinderii si
pe alocarea factorilor de productie in functie de cerintele pietei.
Capitalismul si-a facut aparitia in Europa occidentala, acesta s-a extins treptat,
ajungand un sistem de organizare economica de cuprindere mondiala. Cum se explica
aparitia capitalismului doar intr-o anumita zona si faptu ca acesta a reusit doar in
anumite societati, iar in altele nu?
Raspunsurile date de Weber au dobandit in ultimii ani o actualitate nebanuita.
Fostele tari socialiste sunt in prezent in fata unor noi optiuni in ceea ce priveste
modelele de dezvoltare, capitalismul fiind privit drept una din cele mai sigure
posibilitati.
Occidentul dezvolta capitalismul pe plan cantitativ, pastrand aceasta evolutie
cantitativa, in tipuri, forme si directii care nu au existat in alta parte. In toata lumea au
existat negustori limitati la nivel local sau implicati in comertul exterior. S-au facut
imprumuturi de toate feluri si au existat banci cu cele mai variate functiuni, cel putin
comparabile cu bancile noastre din sec. al-XVI-lea, imprumuturi pentru expeditiile pe
mare, tranzactiile si asociatiile similare comanditei au fost cu toate raspandite.
In conceptia lui Weber, pentru omul modern, munca este o datorie, o sursa de
satisfactie personala, aceasta fiind o trasatura a "omului capitalist modern" si care are
o origine transcendenta si o semnificatie religioasa. "Spiritul capitalismului" are o
semnificatie care contrasteaza cu un alt tip de activitate pe care el il desemneaza ca
fiind "traditional". Comportamentul traditional este atunci cand muncitorii prefera sa
inlocuiasca bani mai multi cu munca mai putina, dorind in orele de munca sa atinga
maximum de confort si minimum de efort, dovedindu-se incapabil de a se adapta la
noile metode de munca. El se manifesta atunci cand intreprinzatorii se concentreaza pe
o gama diversificata de produse si nu pe productia de calitate standardizata, cand ritmul
muncii lor este inegal, cand se multumesc cu venituri care permit o viata confortabila si
cand relatiile lor cu muncitorii si concurentii sunt mai curand persoanale si directe.
Zgarcenia si lipsa de scrupule in organizarea afacerilor sunt alte trasaturi ale spiritului
traditional. "Spiritul traditional" a cedat treptat locul unui nou spirit care este orientat
spre anumite principii morale. Deosebirile dintre cele doua tipuri de comportamente se
pot observa si in modul in care intreprinzatorii urmaresc castigul. Cel traditional
dobandeste castigul prin camata si circulatia banilor, prin participarea la finantarea
unor tranzactii politice, spre exemplu revolutiile, razboaiele, confruntarile intre grupari
politice, prin exploatarea coloniala sau fiscala, prin utilizarea fortei de munca
aservite, prin comertul monopolist si coloniile sau prin utilizarea a diferite metode de
impozitare.
In contrast cu acest comportament, capitalismul urmareste castigul in mod rational,
prin comercializarea continua pe o piata libera, dar dominata de reguli si legi, prin
dezvoltarea de intreprinderi productive care folosesc conturi contabile, prin operatiile
financiare, prin tranzictiile speculative cu bunuri standardizate, prin administrarea
permanenta a organismelor ppolitice, prin dezvoltarea intreprinderilor orientate in
functie de obtinerea profitului pe termen lung.
Capitalismul este o organizare de tip rational care cuprinde intreprinderi bazate pe
investitiile pe termen lung, pe libertatea juridica a fortei de munca, pe diviziunea
1

planificata a muncii in cadrul intreprinderii si pe alocarea factorilor de productie in

functie de cerintele pietei. Considerat la nivelul comportamentului individual, spiritul
capitalist nu este o investitie absoluta a epocii moderne si a unei anumite zone
geografice. Intotdeauna au existat intreprinzatori care si-au condus in mod sistematic
afacerile, care au muncit mai mult si mai greu decat oricare dintre lucratorii lor, care
au avut un consum modest si si-au folosit economiile pentru a le investi. In perioadele
premoderne, acestia au construit insa cazuri izolate si nu au putut impune o noua
ordine economica. Pentru ca noul comportament sa se generalizeze in intreaga
societate, a fost necesar ca el sa-si aiba originea nu in comportamentele individuale, ci
in ceva comun tuturor membrilor unei societati, ceva care sa fie acceptat ca de la sine
inteles.
In secolul al- XVI-lea, in vestul Europei s-au inregistrat, pe de o parte, o
intensificarea activitatilor religioase prin Reforma. Aceasta situatie este aparent
paradoxala, intrucat intensificarea activitatii religioase si intensificarea activitatii
economice sunt, in mod obisnuit, incompatibile. Experientele multor societati probeaza
ca intensificarea activitatii religioase este insotita de o diminuare a preocuparilor
pentru aspectele laice, iar intensificarea activitatilor economice este insotita de o
scadere a pietismului sau chiar o indiferenta religioasa.
In epoca moderna Occidentul a creat, in afara de acesta o forma extrem de diferita
de capitalism care nu a mai aparut nicaieri altundeva: organizarea capitalista rationala
a muncii libere, care in alte parti nu au existat decat in forme rudimentare.
Organizarea mainii de lucru lipsite de libertate a atins un grad considerabil de
rationalitatea numai pe plantatii si, intr-o masura foarte limitata, in atelierele din
Antichitate. Pe domeniile si in atelierele seniorale, precum si in industriile casnice care
foloseau forta de munca a iobagilor, a fost, probabil, ceva mai putin dezvoltata. Dupa
cum s-a demonstrat, chiar si in industriile casnice propriu-zise, cu mana de lucru
libera, au existat doar in cateva cazuri izolate in afara Occidentului. Utilizareafrecventa
a zilierilor a condus in foarte putine situatii mai ales in cazul monopolurilor de stat,
care sunt, totusi, foarte diferite de organizarea industriala moderna- la organizari
manufacturiere, dar niciodata la o organizare rationala a uceniciei in tainele
mestesugurilor asemanatoare celei din Evul Mediu vest-european.
Totusi, organizarea industriala rationala, acordata la o piata regulata, si nu la
oportunitatile de profit politice sau irational speculative, nu este singura trasatura
specifica capitalismului Occidental. Organizarea rationala moderna a interprinderii
capitaliste nu ar fi fost posibila in lipsa altor factori importanti pentru dezvolatrea sa:
separarea afacerii de gospodarie, care domina cu totul viata economica moderna, si,
strans legata de ea, contabilitatea rationala. O separare spatiala intre locul de munca si
cel de resedita exista si altundeva, de pilda in bazarul, oriental si in ergasteria din alte
culturi. de asemenea, asociatiile capitaliste cu contabilitatea proprie se intalnesc in
Orientul indepartat, in Orientul apropiat si Antichitate. Dar, in comparatie cu
independenta actuala a interprinderilor, acestea sunt doar inceputuri neinsemnate.
Motivul acestei ramaneri in urma este ca elementele indispensabile pentru
independenta, contabilitatea rationala si separarea juridica dintre proprietatea
personala si aceea a firmei, lipseau cu desavarsire, sau de-abia incepusera sa se
dezvolte. Pretutindeni in alta parte, tendinta a fost ca intreprinderile ce urmareau
castigul sa ia nastere in componenta marii gospodarii regale sau seniorale, ceea ce
constitue, dupa cum observa Rodbertus, in ciuda asemanarii de suprafata, o evolutie
fundamentala diferita, chiar opusa cu sens.
2

La prima vedere, forma specifica de capitalism occidental modern a fost influentata

puternic de dezvoltarea posibilitatilor tehnice. In prezent rationalitatea sa depinde in
mod esential de capacitatea de calculare a celor mai importanti factori tehnici. Dar
aceasta inseamna ca depinde de caracteristicile justitiei moderne, mai ales de cele ale
stiintei naturii, bazate pe matematica si experimentul exact si rational. Pe de alta parte,
dezvoltarea acestor stiinte si a tehnicii care decurge din ele primeste acum un stimul
considerabil din partea intereselor capitaliste legate de aplicatiile economice practice. E
adevarat ca originea stiintei eccidentale nu poate fi atribuita unor astfel de interese.
Calculele, chiar si cu zecimale si algebra au fost folosite in India, unde s-a inventat
sistemul zecimal. Dar au capatat utilitate practica doar atunci cand au fost aplicate de
capitalismul, in curs de dezvoltare in Vest, in timp ce in India nu au condus la aparitia
aritmeticii sau a contabilitatii moderne. Nici originile matematici si mecanicii nu au
fost determinate de interese capitaliste. Dar utilizarea tehnica a cunoasterii stiintifice,
atat de importanta pentru conditiile de trai ale maselor, a fost incurajata, cu siguranta,
de considerentele economice, care i-au fost extrem de favorabile in Apus. La randul ei,
aceasta incurajare provenea din particularitatile structurii sociale a Occidentului.