Sunteți pe pagina 1din 5

Institutiile Uniunii Europene.

Delimitari conceptuale
Exista o delimitare terminologica intre Consiliul European si Consiliul, care sunt institutii ale Uniunii
Europene ca subiect special de drept international public, si Consiliul Europei care este un subiect distinct de
drept international public, respectiv organizatie interguvernamentala....de cooperare in materia protectiei
drepturilor omului.
O alta delimitare conceptuala are in vedere functiile generale pe care le exercita fiecare institutie a Uniunii
Europene, astfel:

Consiliul European stabileste orientarile generale la nivelul Uniunii Europene si ofera impulsurile necesare
dezvoltarii acesteia;
Consiliul reprezinta interesele statelor membre;
Parlamentul European reprezinta interesele cetatenilor statelor membre;
Comisia reprezinta interesele Uniunii Europene;
Curtea de Justitie Uniunii Europene asigura interpretarea si aplicarea uniforma a dreptului Uniunii
Europene pe intreg teritoriul acesteia;
Banca Centrala Europeana asigura punerea in aplicare a politicii monetare la nivelul Uniunii Europene;
Curtea de Conturi verifica legalitatea derularii operatiunilor financiare ale Uniunii Europene.
In cadrul delimitarilor conceptuale trebuie avuta in vedere si modalitatea de aplicare a teoriei separarii
functiilor sau puterilor in stat. Ca urmare a analizarii dispozitiilor legale din tratate, rezulta urmatoarele:

o Parlamentul European si Consiliul exercita impreuna functia legislativa(la nivel statal, aceasta este
exercitata, ca regula, de catre parlamentul national);
o Comisia exercita functia executiva(exercitata la nivel statal de catre guvern sau seful de stat);
o Curtea de Justitie a Uniunii Europene asigura indeplinirea functiei judecatoresti la nivelul Uniunii Europene,
reprezentand sistemul jurisdictional al Uniunii Europene, avand in vedere ca este formata din Curtea de
Justitie, Tribunalul si Tribunalele specializate(Tribunalul functiei publice).
Toate aceste institutii sunt sprijinite in activitatea lor de doua organe auxiliare care au caracter
consultativ:Comitetul Economic si Social,infiintat prin Tratatul de la Roma, si Comitetul Regiunilor,
infiintat prin Tratatul de la Maastrich; totodata, institutiile europene au adoptat acte legislative in baza carora
au fost infiintate o serie de agentii si oficii. Asadar, se impune o delimitate terminologica si intre notiuniile
de institutie, organ, agentie si oficiu, care sa ia in considerare modul de infiintare, organizare si functionare,
dar si atributiile specifice.
Principiile care guverneaza activitatea institutiilor
Art. 13 din Tratatul privind Uniunea Europeana prevede nu numai o lista cu cele 7 institutii ale Uniunii
Europene, dar si dispozitii din interpretarea carora pot fi evidentiate 3 mari principii care guverneaza
activitatea institutiilor UE:

Principiul autonomiei de vointa- presupune ca institutiile au posibilitatea de a-si elabora si adopta propriile
regulamente de organizare si functionare si-si pot numi proprii functionari.
Desi se consacra principiul autonomiei de vointa, trebuie precizat faptul ca nicio institutie a Uniunii
Europene nu are personalitate juridica, cu exceptia Bancii Centrale Europene, Uniunea Europeana fiind cea
care are personalitate juridica in intregul sau, potrivit art. 47 din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Principiul atribuirii de competente- institutiile exercita numai acele atributii care le sunt stabilite in mod
expres prin Tratat. Astfel, nu este permisa indeplinirea unor atributii implicite, deduse. La inceputul
constructiei comunitare, s-a realizat, in mod legal, un transfer de competente in materie executiva de la
Consiliul de ministri catre Comisia Europeana.

Principiul echilibrului institutional-se fundamenteaza pe doua coordonate:


separarea puterilor sau a competentelor institutiilor;
colaborarea si cooperarea intre institutii.
Separarea puterilor presupune faptul ca fiecare institutie are obligatia de a nu bloca indeplinirea atributiilor
de catre celelalte institutii,ceea ce presupune o conduita reciproc avantajoasa din partea fiecarei institutii.
Aceasta componenta nu exclude aplicarea celeilalte componente, respectiv colaborarea si cooperarea intre
institutii pentru indeplinirea obiectivelor prevazute de Tratat. De altfel, se precizeaza in art. 13 alin 2 din
TFUE faptul ca institutiile coopereaza unele cu altele in mod loial. Aceasta rezulta din modul concret in care
institutiile isi exercita atributiile prevazute de Tratat, astfel:
Parlamentul European si Consiliul exercita impreuna functiile legislative si bugetare;
Curtea de Justitie a Uniunii Europene solutioneaza litigiile dintre institutii, dar se pronunta prin avize cu
privire la compatibilitatea unui acord international care urmeaza a fi incheiat de catre Consiliu cu
prevederile din Tratat la solicitarea nu numai a statelor membre, ci si a Consiliului, Comisiei sau
Parlamentului European
Asadar, principiile care guverneaza activitatea institutiilor au caracter obligatoriu pentru acestea si conduc
implicit la indeplinirea corecta si corespunzatoare a prevederilor din tratate.

Parlamentul European. Organizare si functionare


Isi are originile in institutiile Adunarii Comune si Adunarii prevazute de cele 3 Tratate institutive. Reunirea,
fuziunea acestora s-a realizat prin conventia din 1957 semnata la Roma, iar denumirea de Parlament
European a fost dobandita in 1962.
Alegerea membrilor Parlamentului European
Pana la data primului vot universal, secret si direct din 1979 pentru alegerea membrilor Parlamentului
European, acestia erau desemnati dintre membrii parlamentelor nationale ale statelor membre. Declaratia din
1976 cu privire la alegerea membrilor Parlamentului European modifica Tratatul de la Roma pentru a
prevedea alegerea prin vot universal a membrilor Parlamentului.
Alegerea membrilor se desfasoara in mod unitar in statele membre, in baza legislatiei adoptate de fiecare
dintre acestea cu respectarea normelor specifice de drept al Uniunii Europene.
In Romania, Legea nr 33/2007 reglementeaza modul de organizare si desfasurare a alegerii membrilor in
Parlamentul European.
Tratatul privind Uniunea Europeana prevede in art. 14 ca Parlamentul European este compus din
reprezentantii cetatenilor statelor membre.
Numarul maxim de parlamentari este de 750 plus Presedintele, numar care a fost modificat ca urmare a
aderarii Croatiei. Fiecare stat membru dispune de un numar fix de europarlamentari.
Taratul prevede ca reprezentarea cetatenilor este realizata proportional, descrescator, cu un numar minim de
6 membri/stat membru, niciunui stat nu i se poate atribui mai mult de 96 de locuri.
Consiliul European este cel care stabileste prin decizie componenta Parlamentului European.
Mandatul membrilor Parlamentului European este de 5 ani.

Organizarea si functionarea Parlamentului European


Organizare
Tratatul prevede ca Parlamentul European isi alege Presedintele si Biroul dintre membrii sai, fara a preciza
in mod clar structura Parlamentului.
Parlamentul European este compus din urmatoarele componente:

Conferinta Presedintilor Grupurilor Politice;


Biroul-format din Presedinte, 14 vicepresedinti, 5 chestori;
Conferinta Presedintilor Comisiilor Parlamentare;
Conferinta Presedintilor Delegatiilor Interparlamentare.

Conferinta Presedintilor Grupurilor Politice


Reprezinta un organism politic format din Presedintele Parlamentului European si presedintii grupurilor
politice.
Rol:
o stabileste organizarea activitatii Parlamentului European si a sesiunilor legislative;
o stabileste atributiile membrilor comisiilor parlamentare si ai delegatiilor;
o desfasoara si intretine relatii cu celelalte institutii ale Uniunii Europene, cu parlamentele nationale si cu
statele terte.
Biroul
Este ales pe o perioada de 2 ani si jumatate ca si durata mandatului Presedintelui.
Chestorii au un rol consultativ si gestioneaza aspectele administrative si financiare referitoare la activitatea
membrilor Parlamentului European si la conditiile de munca ale acestora.
Biroul se pronunta cu privire la finantarea grupurilor politice reprezentate in Parlamentul European.
Presedintele Parlamentului European are rol deciziv in caz de vot egal in cadrul Biroului.
Conferinta Presedintilor Comisiilor Parlamentare
Acesta este tot un organ politic care are rolul de a asigura o mai buna cooperare intre cele 20 de comisii
parlamentare cu caracter permanent si comisiile parlamentare cu caracter temporar.
Are rolul de a face recomandari Conferintei Presedintilor si de a indeplini anumite atributii care sunt
delegate de catre Birou sau de catre Conferinta Presedintilor.
Conferinta Presedintilor Delegatiilor Interparlamentare
Reprezinta un organ politic format din presedintii tuturor delegatiilor interparlamantare.
Aceasta are rolul de a face recomandari catre Conferinta Presedintilor, de a stabili calendarul anual al
sesiunilor interparlamentare si al comisiilor parlamentare mixte.
Ca si Conferinta Presedintilor Comisiilor Parlamentare, si aceasta Conferinta poate primi atributii din partea
Conferintei Presedintilor Grupurilor Politice sau a Biroului.
In prezent exista 41 de delegatii interparlamentare.

Grupurile politice
Sunt in prezent in numar de 7, sunt constituite in baza marilor curente politice indeologice, fara a urma
denumirile grupurilor politice din care fac parte la nivel national.

Tratatul prevede ca Parlamentul European si Consiliul adopta un regulament privind statutul partidelor
politice la nivel european si regulile de finantare a acestora.

Functionare
Sediile Parlamentului European sunt stabilite prin Protocolul nr VII anexat Tratatului de la Lisabona, care
precizeaza:
Parlamentul European are sediul la Strasbourg; sesiunile plenare suplimentare au loc la Bruxelles;
Secretariatul general al Parlamentului European si serviciile acestuia au sediul la Luxemburg;
Comisiile parlamentare au sediul la Bruxelles.
Parlamentul European se reuneste in sesiune anuala. Se reuneste de drept in a doua zi de marti a lunii martie.
El se poate intruni in sesiune extraordinara la cererea membrilor care il compun, a Consiliului sau a
Comisiei.

Atributiile Parlamentului European


Sediul materiei-art 14 alin 1 TFUE:Parlamentul European exercita puterea legislativa si bugetara impreuna
cu Consiliul.
Categorii de atributii:
Atributii in materie legislativa
Parlamentul European nu a avut de la inceput competente legislative, ci consultative pana la intrarea in
vigoare a Actului Unic European. Prin acesta, Parlamentul European dobandeste competente de cooperare
legislativa pana la Tratatul de la Maastricht. Prin acesta devine institutie colegislativa. Prin Tratatul de la
Lisabona devine institutie legislativa impreuna cu Consiliul.
Atributii in materia controlului politic
Controlul politic se exercita asupra Comisiei Europene, iar acesta se realizeaza prin audierile sustinute de
membrii comisiei.
Parlamentul European poate depune motiuni de cenzura impotriva Comisiei Europene, iar in urma acestora
poate demite Comisia Europeana.
Atributii in materie bugetara
Parlamentul European poate adopta sau respinge bugetul Uniunii Europene.
Atributii in materia relatiilor externe
Sunt indeplinite prin intermediul comisiilor de specialitate.

Alegerea parlamentarilor europeni


Au fost inregistrate evolutii, in sensul ca parlamentarii nationali cumulau un astfel de statut, cumul care a
devenit o incompatibilitate. Statutul de paralamentar european este incompatibil cu orice alta demnitate de la
nivel national, european, international.
O problema a Uniunii Europene este uniformizarea legislatiei privind alegerile parlamentare europene. Acest
lucru nu s-a reusit decat partial. Eforturile s-au concretizat in actul din 1976 care a fost ratificat de toate
statele membre.

Acesta include urmatoarele prevederi:


o O persoana nu poate vota decat o singura data;
o Alegerile parlamentare europene se desfasoara in cadrul aceleiasi saptamani in toate statele membre,
incepand de joi dimineata pana duminica seara. Urnele se deschid dupa incheierea scrutinului in ultimul stat
membru;
o Varsta minima a alegatorilor este de 18 ani, cu exceptia Austriei unde varsta minima este de 16 ani.
Alegerile se desfasoara dupa criteriul de demografic si democratic. Parlamentul European are 751 de
parlamentari. Romania a avut de-a lungul timpului 35, 33, 32 de europarlamentari.

Statutul parlamentarilor europeni


Mandatul este de 5 ani cu posibilitatea reinnoirii.
Mandatul poate inceta inainte de termen prin:

demisie;
deces;
demiterein cazul in care sunt condamnati la inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni (depinde
de regulile electorale nationale, nu ale Parlamentului European; boala nu poate determina demiterea);

Parlamentarii europeni pot suporta si anumite sanctiuni, precum:

mustrare;
pierderea dreptului la indemnizatia de sedere (2-10 zile);
suspendarea temporara (2-10 zile, fara a aduce atingere dreptului de vot in sesiunea plenara);
supunerea in atentia Conferintei presedintilor a unei propuneri de suspendare/retragere a mandatului;
daca nu participa la jumatate din sedintele plenare, anumite indemnizatii le sunt reduse;

Incompatibilitati ale mandatului unui membru al Parlamentului European:


membru al guvernului unui stat membru/al Comisiei/al Consiliului Director al BCE (BEI) sau al Curtii de
Conturi/al Comitetului Economic si Social/al Comitetului Regiunilor;
ombudsman;
judecator, avocat general sau grefier al Curtii de Justitie a UE;
functionar sau agent in exercitiu intr-o institutie a Comunitatilor Europene sau intr-un organism specializat
asociat acestora sau BCE;
membru al parlamentului national (incepand cu legislatura 2004-2009).
Membrii se bucura de toate privilegiile si imunitatile => nu pot fi obiect al niciunei forme de ancheta,
detentie (exceptie: daca sunt prinsi in flagrant delict) sau al altor proceduri legale pentru opiniile si voturile
exprimate in exercitarea functiilor lor.