Sunteți pe pagina 1din 2

1.

2. Principiile juridice ale UE (atribuirii de competente, subsidialitatii, proportionalitatii, cooperarii


loiale);
3. Procedurile de adoptare a actelor juridice ale Ue procedura ordinara si cea speciala;
4. Controlul judiciar al respectarii ordinii juridice a UE asepcte de legalitate (actiunea in anulare,
act in carenta etc);
5. Politicile UE
6. Libertatile de circulatie (marfuri, persoane, capitalurilor);
7. Elemente de drept concurential (ajutoare de stat);

Obiectivele si valorile UE
UE urmareste (obiective):
sa promoveze pacea, valorile sale si bunastare. Ofera ceatenilor sai un spatiu de liberate,
securitate si justitie, fara frontiere interne, in cadrul careia este asigurata libera circulatie a persoanelor
in stransa legatura cu adoptarea unor masuri adecvate privitoare la controlul la frontierele externe,
dreptul de azil, imigrarea, precum si referitoare la prevenirea criminalitatii si combaterea acestui
fenomen.
sa instituie o piata interna in acest sens actioneaza pentru dezvoltarea durabila a
Europei intemeiata pe o crestere economica echilibrata, pe stabilitatea drepturilor, dar si pe o economie
sociala de piata cu grad ridicat de competitivitate care isi propune ocuparea fortei de munca si progresul
social, neignorand, insa, protectia si imbunatatirea calitatii mediului.
sa promoveaze progresul stiintifc si tehnic, combate exclusiunea sociala si discriminarile.
sa promoveaze, astfel, justitia si protectia, egalitatea intre intre femei si barbati,
solidaritatea intre generatii si protectia drepturilor copilului;
coeziuna eco, sociala si teritoriala, la care se adauga solidaritatea intre statele membre;
respecta bogatia diversitatii sale culturale si lingvistice in adoparea legislatiei sale;
vegheaza la protejarea si dezvoltarea patrimoniului cultural european;
instituie o UE economica si monetara;
in relatiile cu comunitatea europeana, UE isi promoveza valorile si interesele contribuind
la protectia cetatenilor sai protectia datelor cu caracter personal;
contribuie la pacea, securitatea planetei;
solidaritatea si respectul reciproc intre state;
comertul liber si echitabil;
eliminarea saraciei si protectia drepturilor omului;
respectarea stricta si dezvoltarea dreptului international, respectarea principiilor Cartei
ONU;
UE urmareste atingerea obiectielor prin mijloacele corespunzatoare, in functie de competentele
care ii sunt conferite prin tratate.

Competentele UE:
Sediul materiei: art. 4 si 5 din TUE; art. 2-4 + TFUE (art. 3. 4. 6); Dclaratia nr. 24 anexata tratatului
de la Lisabona in temeiul persoanlitatii juridice pe care aceasta a dobandit-o, UE nu este autorizata in
niciun fel sa legifereze sau sa actionize in afara competentelor care ii sunt conferite de catre statele
membre prin tratate; + art. 352 TFUE (clauza pasarela), protocolul nr. 25 prin exercitarea competentelor
partajate + declaratia nr. 18 privitoare la delimitarea competentelor;
Potrivit art. 5 TUE delimitarea competentelor UE este guvernata de principiul atribuirii,
exercitarea acestor competente este reglementata de principiile subsidialitatii si proportionalitatii. In
temeiul principiului atribuirii, UE actioneaza numai in limitele competentelor care iau fost atribuite de
catre statele membre prin tratate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite tot prin aceste tratate; Orice
competenta nu este atribuita UE prin tratate apartine statelor membre.
Potrivit principiului subsidialitatii, in domeniile care nu sunt in competenta sa exclusiva, UE
intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod
satisfacator de catre statele membre la nivel central, regional si local, dar, date fiind dimensiunile si
efectele actiunii preconizate, pot fi indeplinite obiectivele mai bine la nivelul UE.
In completarea acestor prevederi le gasim si pe cele de la art. 4 (1) TUE orice competenta care
nu este atribuita UE prin tratate apartine statelor membre.
Competente exclusive ale UE:
Sediul materiei art. 3 TFUE UE are competente exclusive in urmatoarele domenii:
a)
b)
c)
d)
e)

uniunea vamala;
stabilirea normelor privind concurenta necesare functionarii pietei interne;
politica monetara pentru statele care au trecut la moneda unica EURO;
conservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii privind pescuitul;
politica comerciala comuna - incheierea unui acord international in cazul in care aceasta
incheiere este prevazuta de un act legislativ al UE ori este necesara pentru a permite UE sa isi
exercite competenta interna sau in masura in care aceasta ar putea aduce atingere normelor
comune sau ar putea modifica domeniul de aplicare ar acestor norme comune.

In toate aceste cazuri, numai UE poate legifera si adopta acte cu forta juridica obligatorie, statele
membre avand posibilitatea sa faca acest lucru numai in cazul in care sunt abilitate de UE pentru
punerea in aplicare a actelor UE.