NCICLO P E DI CA

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

1998

www.dacoromanica.ro

CONSTAN TIN C. GIURESCU

Profesor la Unlversitatea din Buouresti

ISTORIA
ROMNILOR
III
PARTEA A DOUA

DELA MOARTEA LUI MIHAI

VITEAZUL PANA LA SFARSITUL EPOCEI FANARIOTE
(1601-1821).
Cu 90 figuri In text si 3 iiiirii afar din text

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA

BIJCURESTI 1946

www.dacoromanica.ro

P RE FATA
Volumul de faCei cuprinde descrierea instituOilor si a culturii
romeinesti in reistimpul dintre moartea lui Mihai Viteazul si sfarsitul epocei fanariote. Pentru o suma din aceste instituOi si fenomene
culturale, este prima incereare de sin.tez care se face in istoriogratia noastra. Lipsind monografille, a trebuit irisa, in multe locuri,
sa stabilesc chiar faptele, se insist asupra detaliilor, sei precizez
intelesul termenilor, set' definesc dreettorii, dari, fornzacii militare,
etc. Dar daca' am adus o serie de contribufii noi, imi dau seanza
totusi di mai sunt multe, foarte multe chiar, de adaos, mai ales
In ce priveste Transilvania; aceasta parte a peimcintului romeinesc
ofera, sub raportul institzgional, un cmp intins de activitate istoriograf iei romeine.

Sper 'lusa ca am izbutit sa dau cadrul general de desvoltare, sa

fac vizibile liniile mari ale evolutiei. Voiu fi multymit daca cititorul
va putea sa-si dea seama de complexitatea
adeseori nebanuita
a
vechii societari romeinesti si de realizarile adeseori subestimate
ale ei, in diferitele domenii de activitate. Cateva din aceaste realizari,
ca tiparul fi istoriografia, constitue titluri de mei ndrie pentru neamul

nostru : ele ii asigura un loc de seamei in pie* culturala a S udEstului Europei.

Un indreptar precios mi-au fost tot timpul studiile de caracter
social ale parintelui meu, pe care le-am republicat in 1943. M'am
folosit de asemenea, in ce priveste organizarea financiara, de o serie
de documente inedite copiate de scumpul disparut la Academia Romana si Arhivele Statului. ,,S'i m'am silit iarasi, tot timpul, sa raman
In spiritul lui, sei-i respect metoda, evita nd exagerarile sovine ca si
generalizarile pripite.

www.dacoromanica.ro

PREP kTA

Din ilustraiiile volumului de Mil, o Ensenznatti parte mi-a lost

pusii la dispoz4ie, in nzod gratios, de urnzeitoarele institutii fi persoane: Ministerul Informatiilor, prin Directia Propagandei fi

O. N. T. (fig. 3, 4, 18, 39, 43, 51) ; Comisia Monumentelor Istorice (fig. 2, 5, 8, 9, 10, 12, 13, 15, 16, 17, 19, 21, 23

40-42 44-45, 50, 52-53, 57-58, 60-90) ;

26, 35

38,

Muzeul Militar

(fig. nr. 1, 20, 22, 46-47, 49) ; Profesor universitar Tr. Vuia
(fig. nr. 14) ; Profesor C. Moisil, membru corespondent al
Academiei Romne (fig. nr. 27 34), Consilier de Ambasadil
Marcel Romanescu (fig. nr. 6, 7, 48) fi G. Nicolaiassa, dela sectia
de manuscrise a Academiei Romeine (fig. nr. 54, 55-56, 59).
Rog pe conduceitorii institutiilor amintite, pe colaboratorii acestora
-fi-mi fac o plicutei datorie amintind numele D-lor Victor BM"tulescu fi Anton Velcu - precum fi toate persoanele de mai sus sei
primeascei Encei data viile mele mulfumiri. Mulfumesc de asemenea
ceilduros Donznului C. Nicolaescu-Plopor, Directorul secfiei oltene
a Institutului de Istorie Nationalii din Bucurefti, pentru informa(iile

date cu privire la identificarea punctelor de ()anal numite de Mihai

Cantacuzino Ciolpanul, fi Zdegladeta precum fi Domnului G.
Ionescu, asistent universitar, pentru osteneala ce fi-a dat de a
alceitui indicele dela finele acestui volum.

Am adaos un numar de trei hri pentru localizarea faptelor

povestite.

Datele sunt dupei stilul nou, afarei de acelea ale documentelor

fi tipeiriturilor interne care au fost agate afa cum se aflei trecute
de diacii fi tipografii respectivi, tidied dupe't stilul vechiu
Bucuresti, Dechemyrie 1946.

CONSTANTIN C. GlURESCU

www.dacoromanica.ro

DONNIA
Chiar En epoca fanariotef Dom-

nul si-a pastrat Entreaga putere

En interiorul ;drii fag de supusii scii.

Evolutia domniei, In veactrile XVII i XVIII, e determinata

de raporturile fag de Turci. Cu cat supunerea fata de acetia se
accentuiaza, cu atat e mai mare i amestecul lor In ce privete
chestiunile In legatura cu Domnia. In vremea Fanariotilor, acest
amestec atinge maximum, &and uneori impresia ca Domnia e
socotita doar ca o demnitate superioara turca, treapt ultima a
unui cursus honorum, cea imediat inferioara fiind demnitatea
marelui dragoman. In realitate, i In aceasta epoca de totala
Infeodare, politic' i militara, fata de Turci, Domnul Ii pastreaza
'intreaga putere in interiorul teirii, fata de supuii sai, sub raportul
administrativ, juridic i financiar; el are i dreptul de a condamna
la moarte, pentru crime (vezi vol. II, editia a patra, p. 357-365);
and e vorba sa se aplice o asemenea pedeapsa unui boier, per tru
o crimei politica', atunci e necesara Insa i aprobarea Inaltei Porti.
Alegerea i confirmarea Domnului. Numirea lui. In veacul al
XVII-lea, Domnul e Inca ales uneori, de Care boieri; acesta e
cazul, de pild, al lui Radu erban., Constantin erban .1 Constantin Brancoveanu In Muntenia, al lui Miron Barnowski i Dimitrie Cantemir In Moldova. Alegerea are loo indatei dupd moartea
domnului precedent, Inainte ca trupul acestuia sa fie lnmormantat.

Pentru ca ea fa fie valabila Insa, pentru ca cel ales sa poata InVadevar domni, e necesara confirmarea Portii. Daca aceasta o

www.dacoromanica.ro

452

DOMNIA

refuz, alegerea rmne nula: e cazul cu Dimitrie Cantemir, In

1.693, dup moartea tatlul su, sau cu Miron Barn.owski In 1633,

care nu numai cg nu e confirmat, dar, chemat la Stambul, e executat sub Invinuirea de trdare.
Dar alegerea e o procedur exceptional In veacul al XVII-lea
i complet ieit din uz In al XVIII-lea. Procedura normal e
numirea deadreptul de ctre Poart. Pentru a o obtine, candidatul
trebue &Ai dispue de rela0i cu inaltii demnitari sau cum li se
spunea obinuit
cu u meghistanii Portii, eventual chiar cu familia Sultanului, i de bani pentru a plti sumele .1 darurile prevaute intr'o atare 1mprejurare; un alt element folositor dar
nu intotdeauna neaprat necesar, ca In epoca veche era inrudirea cu fotii domni. Dintre demnitarii turci, cuvnt greu, foarte
adesea hotrltor, avea, la numire, marele vizir; insemnati erau de
asemenea loctiitorul sau che haia lui, apoi marele tefterdar sau
ministrul de final*, reis-effendi sau cancelarul, corespunznd logortului nostril, cdzlar-aga adic "pzitorul haremului, silihtarul
sail spatarul i, uneori, In veacul al XVIII-lea, capudan-bafa sau
marele amiral Din familia Sultanului, influent mai mare are

mama sa, Sultana Valide.

Numirea se face de cdtre Sultan, pe temeiul In genere

unei propuneri serse ce i se prezint de ctre Marele Vizir. Dacd

aceast propunere este agreiat formula obinuit, Inteun
atare caz, e u ail se faca precum s'a zis mai sus
atunci candidatul,
incunotiintat, se prezin.t la acesta din urm care li d sfaturi
asupra felului cum trebue EA se poarte ca Domn i 11 Imbrac5 apoi

cu un caftan de pret. Urmeaz6 o vizit la chehaia Vizirului care

11 trateag cu cafea i erbet; dui:4 aceea, clare pe un cal frumos
lmpodobit ce i-a fost adus de marele imbrohor sau pzitorul grajdurilor imprteti, Domnul se duce la Patriarhie, in cartierul

Fanarului; Intmpinat cu solemnitate de Patriarhl

el ascult
slujba, e uns cu sfntul mir i se intoarce apoi la reedinta sa din
ora unde primete feliciarile capului bisericii, acelea mai Intotdeauna unite cu diverse rugminti i propuneri de servicii
ale rudelor i cun.otintelor sale precum i felicitrile reprezentantilor diplomatici.
Dup ce a platit jurratate din pe,scheful adica darul in bani

pentru n.umire, Domnului i se trimit, cu alai mare, insemnele

www.dacoromanica.ro

NUMIREA DOMNULUI

453

demnitatii sale adica cele dou'd tuiuri sau cozi de cal (vez; fig. 1)
precum i sangeacul sati steagul, acesta din urma adus de miralem-aga, Insola de muzica turceasca, numita tabulhana. Dupa ce
-

;14..
,g

Fig. I.
Tuiuri s, insemne ale puterli si ale rangului ierarhic la Turci. Un tutti se compune din parul unei coade de

cal fixat pe o prAjinl terminata printr'o ~tulle de metal

aura. In partea superloari, pArul e Impletit In cinc' vite ;
In partea inferloari, e liber. NumArui tuiurilor arate rangul
ierarhic al posesorului respectiv. Marele vizir avea trel
tuiuri, Domnil Munteniet si Moldovei precum si Principli
Transilvaniei Ole doul. De ad i expresia : s pasa Cu trel

vrand s lnsemne personagiu foarte important,

foarte puternic.

a platit toti banii pevchevului vi vi-a oranduit toate treburile la

Stambul, Domnul cere, prin chehaia Vizirului, s" fie primit de
Sultan, spre a Mine dela acesta voia s plece In tara. In ziva

www.dacoromanica.ro

454

DOMNIA

audientei
de obiceiu Dumineca sau Martia Domnul vine la
Palat; aci muhzur-aga sau reprezentantul ienicerilor pe Inga. ma-

rele Vizir, li aseaza pe cap, cuca, o caciula de forma speciala,

Impodobita cu un. surguciu de pene de strut; marele tefterdar 11
imbraca cu un caftan de pret, dand si boierilor 27 de caftane de
valoare mai mica; apoi doi capugibuFi sau mari portan, 11 introduc
pe Domn la Sultan, tinandu-1 de brat si obligandu-1 sa se incline

de trei ori Ong la pamAnt: la pragul odaii, la al treilea si la al

saselea pas. Sultanul prin intermediul marelui Vizir spune
noului numit ce asteapta dela el si-1 Indeamna Ali faca datoria,
la care Domnul raspunde daca stie turceste direct, dac nu
prin talmaciu, fagaduind sa puje toate puterile sale in slujba Imparatului. Iese, apoi, cu acelasi ceremonial; Incaleca un cal arapesc

splendid impodobit, avAnd la sea, in dreapta, topuzul sau buzduganul (vezi fig. 2) iar in stAnga, sabia si, dupa ce pleaca mai
Intai vizirul, pe care-1 saluta, porneste, insotit de o garda de onoare
turceasca de peici* si a akkiulahlii*, spre Patriarhie. Aci, intrand
In sfAntul lacas, scoate cuca din cap ; se face din nou slujba, dupa
care Domnul, cu tot alaiul, strabate orasul, ca odinioara imparatii

bizantini, mergbd spre locuinta sa. A doua zi reis-effendi li

trimite diploma, scrisa cu aur, si-1 indeamna sa porneasca neintOrziat spre tara, nefiind ingaduit sa mai zaboveasca in Stambul, dupa audienta la Sultan, mai mult de o saptam&n. Plecarea
spre Bucuresti sau Iasi se face iarasi cu alai mare ; printre
insotitori sunt o serie de dregatori si soldati turci; conacele sunt

stiute; drumul dureaza destul de mult

patru saptamni in

medie pentru Bucuresti, cinci pentru Iasi din cauza incetinelii

Cu care merge toata aceasta multime de demnitari, rude, prieteni,
cunoscuti ce insotesc, cu carele si bagajele lor, pe noul stpan si
familia acestuia. Pe drum, se adauga convoiului si diferiti boieri

din tara care se grabesc sa iasa inaintea Domnului. Trecerea

Dunarii cu corabii domnesti*,.dupa cum ne spune o descriere
din epoca fanariota
se face de obiceiu la Giurgiu, pentru Domnii

munteni si la Galati pentru cei moldoveni. Ajlmsi in apropierea

capitalei, si anume la ,,S'anta, lAnga Iasi si la Vddirefti, deasupra
Bucurestilor, se face un popas de doua-trei zile spre a se orandui,

In toate detaliile, alaiul de intrare in capitala. Ni s'au pastrat

cateva oranduieli de acestea, din epoca fanariota; ele sunt de o

www.dacoromanica.ro

NUMIREA DOMNULITT

455

Fig. 2. Buzduganul domnesc al lui Gheorghe Bibescu (1842-1848), aflator azi In

palatul Bibescu dela Mogosoaia. Buzduganele vechi aveau, In genere, aceeasi forma;
cateodata, voevozil bateau Cu ele pe eel vinovati.

www.dacoromanica.ro

466

DOMNIA

minutiozitate deosebita. Dupa slujba bisericeasca la Iai ea se

face la Sftuatul Nicolae Domnesc, ctitoria lui stefan cel Mare, la
Bucureti in Mewl dela Curtea Veche, ctitoria lui Mircea Ciobanul,
are loo instalarea In scaun, la Curtea domneasca. Demnitarul
turc venit dela Stambul special pentru aceasta, numit iskemne
agasi adica eprefectul tronului , Inmaneaza decretul de numire
( hiukmfermani ) lui divan-effendisi, tot turc i el, dar in slujba
Domnului, ca dregator permanent, care-1 citete cu glas tare (veliglas) In divan. Dupa lectur, boierii striga: sa se Implineasca
porunca Imparatului * lar iskemne-agasi imbrac pe Domn cu
caftan i-1 aeaza pe tron. In acest moment, se slobozesc tunurile
iar cei prezenti aclama. Mitropolitul tine o cuvantare ocazionala,

Cu urari i saruta mana Domnului care li raspunde in acelaqi

chip. Vin apoi pe rand episcopii, marii dregatori, cei de rangul al
doilea i al treilea, comandantii militari, negutatorii i locuitorii

mai de frunte ai capitalei; toti acetia saruta mana, iar cei din
categoriile mai joase, i haina. ()data starita ceremonia, incepe
efectiv domnia cea noua, cu onorurile i foloasele, dar nu mai
putin ou grijile, nevoile i riscurile 6. Aceste riscuri sunt, In genere,

atat de mari, In cat, nu odata, boierii pregeta sau refuza chiar sa

prinaeasca stralucita situatie. E cunoscuta, In aceasta privint,
lunga ezitare a lui Constantin Brancoveanu; Neculce povestete
ca Alexandru Mavrocordat Exaporitul, cand a aflat ea fiul sau
Nicolae, a fost nurait domn al Moldovei (1709), au i Inceput a
plangere i a-i da palme peste obraz i a-i smulge parul din cap
i din barba i a blastema pre fiul sau caci au primit domnia i
a zicere c din ceasul acesta este casa lui stinsa, de vreme ce s'au
amestecat fiul san la domnie (vezi i fig. 3). Date fiind aceste
riscuri, intelegem dece cronicile mentioneaza printre motivele care
fac pe unii boieri sa se gandeasca la domnie, i pe acela ea n'au
feciori sau coconi , deci urmai care fa le impartaeasca
eventual sfaritul ran. Cand logortul Gheorghe tef an, trimis in
solie la principele Transilvaniei, Rakoczy al II-lea, se Intelege cu
acesta ca sa-1 rastoarne din scaun pe Vasile Lupu, el o face, Intre
altele, i fiindca riscurile urmau sa-1 priveasca exclusiv. Miron
Costin o spune lanaurit: i prilejise ti sol unul ca acela care, neaodnd coconi, de atunci luase gdnd spre domnie . Dupa mazilirea lui

Gheorghe Duca (1673), boierii au vrut s aleaga pe Ilie Sturza ;

www.dacoromanica.ro

NUMIREA DOMNULUI

467

acesta Ins ne area' cronica milcar cd n' au cund feciori,

n'au primit... domnia *. La noi, suprema demnitate, ca i toate
demnit4ile politice de altfel, n'au fost nicicnd lipsite de primejdii.
..,,kkkApM4.:(1.

Fig. 3.- Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Portret contimporan In Met,

In colectla C. Gane, BucureW.

Pepheul care se plaete la numirea In domnie depinde

dupg expresia lui Dimitrie Cantemir u de l'acomia vizirului FA
de amb4ia candidatului n. Normal, el este, la Inceputul veacului
al XVIII-lea, de 300.000 lei adica 600 de pungi. La numirea
de fapt confirmarea lui Constantin BrAncoveanu care fusese
ales de tail, s'a plait, dup'd un raport francez contimporan, datat

www.dacoromanica.ro

468

DOMNIA

6 Dechemvrie 1688, suma de 400 de pungi, dintre care 200

rului, 100 tefterdarului, 50 chihaiei Vizirului, lar restul dregato-

rilor marunli si pentru cheltuielile de drum. Radu Leon

zis
Stridie
plateste potrivit marturiei bine informatului englez
Rycaut, autorul unei descrieri a Imperiului Otoman nu mai
putin de 800 de pungi adic. 400.000 lei.
Ca rang ierarhic real fata de Poarta, Domnul Munteniei e
superior, in veacul al XVIII-lea, Domnului Moldovei, desi formal
ambii au dreptul la -aceleasi insemne si la acelasi ceremonial. 0
relatie turceasca dela mijlocul acestui secol, echivaleazd' pe cel
dintai Cu un vizir o iar pe cel de al doilea numai cu un beylerbey . Diferentierea a fost se pare, determinata de situatia econo-

mica superioara a Munteniei ale carei venituri fiind mai mari,

haraciul era si el mai ridicat lar darurile mai bogate. Domnii
fanarioti transferati din Moldova in Muntenia socoteau aceasta ca
o avansare; invers, trecerea dela Bucuresti la Iasi era considerata
ca o retrogradare.
Haraciul. Una din grijile cele mai de seam ale Domnulin nou

numit este plata la timp a haraciului. Prin haraciu se intelegea

a-tat suma in bani cat i produsele in natural care se trimeteau
anual, la numite date, la Poarta. Suma variaza; ea este mai mare
pentru Tara Romaneasca decat pentru Moldova si merge, in genere, crescand. Pela 1664, cand Ii alcatuieste Rycaut scrierea,
folosindu-se in ce priveste tarile noastre, de informatiile e unei
persoane care fusese voevod mai multi ani atat la Iasi cat si la
Moldova
Bucuresti
banuim ea e vorba de Gheorghe Ghica
trimetea anual urmatoarele: Sultanului, 120 de pungi, 10.000 oc.
de ceara, 10.000 ea de miere, si o cantitate de piei, apoi 600 de
cantare de seu si 1330 oca de ceara pentru nevoile Arsenalului si
500 de bucati de e canava pentru hainele i camasile robilor dela
galere. Vizirul primea 10 pungi i blani de samur pentru o hain,
chihaia Vizirului i tefterdarul, cate o punga. Dar Rycaut adaoga:
sub diferite pretexte si motive, cheltuieli de calatorie, etc., Moldova mai da anual incd data' /And la de cloud ori (delta. La aceiasi
data, Muntenia platea: Sultanului 260 pungi, 1.5.000 oca. de miere,
9000 oca de ceara; Marelui Vizir, 10 pungi si o haina de samur,
chihaiei acestuia i tefterdarului, cate o punga si o haina de samur,
iar lui cazlar aga 12.000 de aspri.

www.dacoromanica.ro

HARACIUL

469

Printre o pretextele la care se refera Rycaut si care, cum

afirma el, dublau sau chiar triplau haraciul, era, in primul rand,
peschesul care se trimetea cu prilejul Bairamului sau al Pastelui
turcesc. Dimitrie Cantemir ne da pentru Moldova o lista completa
si sugestiva a sumelor ce se plateau cu acest prilej: sultanul primea
12.500 de imperiali adica de lei, talerul imperial fiind egal cu leul,
si dou Mani, una de samur, pretuind 1.500 de imperiali si alta
de ras. Sultana Valide 5.000 de imperiali si o blana de ras. Apoi,
pentru ceara lumanrilor dela palatul imparatesc 6000 de imperiali iar pentru seul necesar Arsenalului 12.000 de imperiali. Vizirul primea 5000 de imperiali si o blan de samur foarte scumpa,
chihaia acestuia si cazlar aga cate 2500 de imperiali si o blana de
samur, tefterdarul 1500 de imperiali, reis-effendi 500 de imperiali
si amandoi, iar cate o blana de samur. Celelalte daruri care se
dau dregatorilor dela curtea Sultanului si aceea a Vizirului, daruri
cons-Land in blani de samur mai ieftine numite paced, apoi in stofe,
matasuri si bani, totalizeaza si ele q aproape 40.000 de imperiali .

Cifrele date de Cantemir par intrucatva exagerate. Inteadevar,

In ce priveste Muntenia, condica vistieriei lui Brncoveanu da
suma de 33.296 talen i pentru Bairamul din 1694 si 36.796 pentru
anul 1695; si deobiceiu, Muntenia platea, in toate Imprejurarile,
mai mult cleat, Moldova.

Alte imprejurari in care se trimeteau daruri in bani, stofe si

giuvaeruri, erau: la urcarea pe tron a unui nou Sultan, la evenimentele din familia acestuia (nasterea unui fiu, circumciziunea lui,

nunta, etc.), la trecerea prin %ail a Sultanului sau a unui mare

demnitar, la intalnirea Domnului cu Sultanul sau Vizirul, etc.
In haraciu se mai cuprindea s'i un numar de cai vestiti prin
rasa lor (vezi vol. I, editia a patra, p. 7) si de pirili, acestia din
lima servind la vanatoare. 0 insemnare polona din 1532 ne spun.e
ea Domnul Moldovei da anual Sultanului si la doi mari demnitari
turci 32 de cai si anume 20 la Sfntul Gheorghe si 12 toamna.
lar un firman din 13 August 1564, adresat lui Petru voevod cel
`Mar din Tara Romaneasca, certifica aducerea a opt cal care

potrivit unui vechiu obiceiu aunt trimisi la malta Poarta.

Francezul Fourquevaulx da, pen.tru Moldova, in relatia sa de
calatorie alcatuita in 1585, numarul de 60 de cai. In ce priveste
soimii se trimeteau ,nu numai soimi propriu zisi, dar si coroi

www.dacoromanica.ro

460

DOMNIA

balabani, soiuri Inrudite cu oimii izvoarele ne indica cifre

deosebite. Insemn.area polon.6 amintita mai BUS vorbete de 16
oimi, Reichersdorff, un autor sas caruia i se datorete o descriere
a Moldovei, tiprita in 1541, de 300, ceea ce cred ca-i o exagerare,
Fourquevaulx de 50, Dimitrie Cantemir de 24, iar un ordin dom-.
nesc, din 7/18 Maiu 1792, catre vatafii de plaiuri din Muntenia,
prevede 21 de bucati In total. Dar, adauga Domnul, <(sa gaseti
oimi frumoi... s'a nu fie niscareva ciurele . Vanatoarea cu oimi,
mult pretuita In evul mediu i. chiar in epoca moderna ea exista
Inca i azi In unele parti ale Ragritului: in Arabia, in Turkestan,

In Asia Centrara se practica i de voevozii notri. Astfel, pe

ranga oimii destinati Sultanului, Mihai Sutzu cere, prin ordinul
din 7 /18 Mai 1792 i un altul posterior cu dou zile, i cativa,
deosebit, pentru trebuinta sa.
Dar In afara de ce se dadea regulat Sultanului, familiei acestuia,
Marelui Vizir i celorlarti demnitari dela Poarta, Domnii notri
mai trimeteau ocazional diferite daruri sau perheuri i altor puternici ai zilei. Astfel era, In primul rand, Hanul teiteiresc, veneau
apoi diferiti pai dela hotare, futre care cel mai influent era Paca
de Silistra.
Indatoririle militare i de aprovizionare. O alta obligatie esentiara a Domnilor notri Uta de Poarta era aceea a ajutorului mili-

tar. Cand aveau loe expeditiuni in regiunile In.vecinate tarar

noastre, In Polonia, In Ungaria stapanita de Imperiali, In. Transilvania sau In Bugeac, ei trebuiau sa participe cu oastea, aducan.d
fiecare cateva mii de oameni. Rycaut d cifra de 7-8000 de ostai
de domn; alte izvoare arat mai putini.
Cateodata se trimeteau cai pentru otire: aa se intampla sub
Gheorghe stefan, In Moldova; intr'un hrisov din 156, Martie 12,
domnul arat ca a primit dela Apostolache parclabul de Orhei
ase cai suri buni... cari cai i-am dat i Domnia noastra la trebuinta imparateasca, cand ni s'a cerut dela Imparatul otoman
Sultan Mahomet o oarecare suma de cai pentru trebuinta otirei .
Condica vistieriei lui Brancoveanu mentioneaza In mai multe railduri sute de cai trimii, pentru nevoile Imparatiei, la Belgrad
la Adrian.opol. Cronica tradusa de Alexandru Amiras ne arata
ea ca in anul 1717, Turcii, facand oaste asupra Nemtilor, la
Belgrad, care cetate este scaunul Serbiei,... ci cai i-au trebuit

www.dacoromanica.ro

INDATORIRILE MILITARE

461

de trasul puOilor, i-au luat dela Domnul Moldovei, cum 0... anul

trecut luase altele ce... au trebuit .

Tot In sarcina Domnilor erau unele lucriiri de geniu, precum
construirea de poduri peste Dunre si Nistru si reparatiunile de
cetiiti (la Oceacov, Hotin., Tighina, Adakale (vezi fig. 4), etc.),
materialele necesare fiind procurate si transportate prin mijloa-

..,.:.::.,','.:f.t",.?:.:'

,..11

-'.,.,;
Fig. 4.
Ostrovul Ada-Kale .; numele Inseamna, In romineste: Insula cetatil s,
deoarece Turcii au construit ad o cetate ale carel ruine se mal pot vedea
sI astazt. In stanga, malul romInesc.

cele noastre. In sfrsit se adAuga aprovizionarea armatelor turcesti

din cettile raialelor sau aflate In expeditie In regiunile mentionate mai sus; li se trimeteau cereale (grail, orz, ovz), filind, unt,
miere, aceste provizii purtau numele generic de zaherea; se trimeteau deasemenea cirezi de vite. Sub Brancoveanu, de pild, se
trimit In mai multe randuri care cu zaherea si cirezi de boi la
Belgrad; sub stefan Cantacuzino, urmasul Bali, se trimit o mie de
care si cal, cu capitani ispravnici, dup contemporanul Del

www.dacoromanica.ro

A62

DOMNIA

Chiaro, mai mult inert: cloud mii de care cu cdte patru boj tocmai
In Moreea sau Peloponez. O mArturie turceasc6 dela mijlocul veacului al XVIII-lea evalueaz6 la peste ase mii de care , Contri-

butia ambelor Principate in ce prive0e transportul zaherelei,

munitillor i bagajelor armatei. Costul zaherelei cAt i costul materialelor necesare constructiilor sau reparatiilor militare se sceidea

In mod obinuit din cifra haraciului.

Nu mai putin insemnat era obligatia aprovizion'drii Constantinopolului 0 a curtii Sultanului cu diferite produse. Dela noi
se trimeteau, in primul rnd, cite i oi; ni s'a p4strat astfel
o insemnare din 15 Mai 1.591 aratnd c6 s'a cump6rat la acea
data de catre casapii i gelepii din Moldova 41.356 de oi
630 boi i s'au ilcut formele sau, ca s intrebuingm chiar expresia
documentului, s'a luat pecetluit pentru exportul acestor cantitati prin chela din Isaccea 0 pe la Focani . Se trimetea apoi
miere i ceard, unt, grit' ne precum i material lemnos pentru construe-

tia corniilor. Bine inIeles, toate contra plat; neexistAnd ins" o

concurent6 serioas, real, i cump5.1.6torii beneficiind de influenta politic6, preturile se resimteau, fiind, in genere, sub cele
normale. CantitAtile de produse care se aduceau din Vrile noastre
erau aa de insemnate, incAt o intrerupere a exportului din
cauza rkboiului, de pild, sau a unei rscoale, cum a fost in timpul
lui Mihai Viteazul provoca serioase perturbatiuni in aprovizionarea Constantinopolului. Pe drept cuvilnt li se spunea
Romne, in secolele XVI-XVIII, c'd sun.t chelerul sau c6mara

de provizii* a Impailtiei.
Mucarerul mare i ce! mic. In a doua jum6tate a secolului al
XVI-lea, i ariume, potrivit arfrii cronicarilor, dup moartea
lui Ioan Vod cel Viteaz in Moldova (1574) 0 in timpul domniei
lui Mihnea Turcitul in Muntenia (1577-1583 0 1585-1591), se
introduce de &Are Turci obiceiul confirmdrii Domnilor dupd trei
ani. Pentru a obtine aceastg. confirmare numit6 mucarer ei
trebue s plsteasc6 o sum6 important, care, la inceputul veacului
al XVIII-lea, egaleazd suma pleititd la numire. Cu timpul, in afara
de confirmarea la trei ani care cap6t6 numele de mucarerul
mare se introduce 0 o confirmare anuald , mucarerul mic. Pe

vremea lui Dimitrie Cantemir, pentru obtinerea lui, se didea

25.000 de talen, In timp ce mucarerul mare costa 54.000.

www.dacoromanica.ro

CAPICHIHAIELELE

463

Dar In afar de sumele platite pentru confirmare, se reja In

a doua junatate a veacului al XVII-lea, si indatorirea ca Domnii
s vie, cu prilejul mucarerului mare, In persoand la Poarta, 84
srute mAna Impratului*; prima dat cnd gsim mentionat
acest obiceiu e in 1551 si se refera la Moldova. Era, de fapt, un
mijloc de a se asigura de fidelitatea Domnului, un mijloc de a
preintmpina eventuale treceri de partea dusmanilor. In 1657, se
cere Domnilor s se conformeze acestei Indatoriri; att Gheorghe
tefan at si Constantin erban Basarab se tem Ina' s'o faca din
cauza leglurilor cu Gheorghe Rkoczy II (vezi vol. III, 1, editia
a doua, p. 109); urmarea e cd isi pierd amndoi scaunul. Antonie
Vod din Popesti vine la Stambul, dup trei ani, in 1672; uneori,
and Domnii, prin atitudinea lor, nu ddeau loo la nicio lAnuian.,
erau dispensati de a se mai prezenta in persoan; e cazul lui
Gheorghe Duca, in 1676. Aceast lndatorire nu s'a mentinut
mult vreme; dup 1681, ea cade In desuetudine; cand, in 1703,
BrAncoveanu e chemat, sub acest motiv, la Poarta, faptul are un
caracter exceptional si provoac mari temen.
Un alt mijloc de a se asigura de fidelitatea Domnilor, sunt
ostatecii. Se reintroduce, pe la jumatatea veacului al XVII-lea,
vechiul obicgiu de a se opri la Poart un membru al familiei Domnului, deobiceiu unul din copii. Vasile Lupu avea o fiica ostaticA

la Stambul: ne-o spune un raport din 8 Iunie 1648. Nevasta lui

Radu Leon, care plecase in tar dup sotul su, e oprit pe drum
si adus indrt. Iar unul din motivele care determina numirea
In 1683. a lui Dumitrascu Cantacuzino, este &Ali avea casa 14
adica familia

in Tarigrad.
Raspunzgori de actele Domnilor aunt reprezentantii sau, cu
termenul consacrat turc, cap ichihaiele acestora la Pow.* In caz
de rascoal, ei pltesc Cu viata, du de cazul and pot dovedi
nevinovtia lor. La inceput, a fost se pare un singur reprezentant la Poart, apoi s'a mai adaugat Ina' unul; In veacul al
XVIII-lea, Intalnim si trei, patru, chiar si sase: unul dintre acesti
reprezentan.ti poart titlul de bafcapichihaia; el e un personaj
foarte important, ateodat, ca in cazul lui Stavrache, mai important deat insusi Domnul.
Sediul capichihaielor muntene se numea Vlah-sarai i se afla
In Fanar, in cartierul Tahtaminare, lng6 metohul Sfntului Mor2

www.dacoromanica.ro

DOMNIA

464

mAnt (vezi i fig. 5). Acela al capichihaielor moldoVene, Bogdansarai, se Osea In cartierul Duraman, spre rasdrit de Kahrie Djami,
..

.....u.4.71
IGEOGiigOra tairigtifiCK05

Y.4....F.,...k. ,.......1.......-e.;,.e..-.v.,.!: ,,,,,.......

,,,........i. A, 214,,.....24:

:Ay. ,,........4.,..

'.

.....,,-;.., .......,}4. f.74.e....4,,. .4. ,: .. .ri .0,e...

..:- ,

' . :,...,

.....,..2q...o........,..........4.....4.....7.,

.t..,-f,.,.-i.....,..,...,:4, ....I...4.... ..,..,....:;.t:...., ..., 4..-.1.:..i..... g.....,...1...1...L3-.44,.....4...,.......3..,

.t.li:.:f;24...,,,,I,,..,,........,.: .r,..i.. 3Ze,41,....4..1.7.4.L:', if-,...........,..g.w.y.,q.?:.ig,:..,....._:.,:,t4...;,,,,:,...,

........r.,,,..p;...-,,,,:.!...o.,, 4.....3.,,3_,A..1,,,.....,- v,...t...!,..1.....
,..1(-I.3.tt....f,...4.....Aftv.33,04:-' 4.,,rfz,

il

"....77.:,..........C.f..

ph,..,,,),.:A.r.r-i.,,....,4,-........,,.,: t...2,...,. .17,k,....... fxli; .V....... ......4.4 .Y.,........t.., s4,..

A -...,... 44.,if..4.d..!..y.). -2-3.,, .4: e...i.,,,..4.-,... :,,......!..,..,,,,,,....,... ....,...t.e.-X....3i.....x,...1--.....54-4
f3..Xx..2.0.4.....y.t.:3 .4.., -4,Am' 11. ., ...,e4. .......f,,, ......,..41.. ....4:;... ...2:'33.',0;..,...-4-7,13.-,,3A7. ...'
..
tAI:".....44.......
2i.,i,`,"...,rps;..-.,. .,-.A.2.,41....-1,,f,,...:1',..,....e,.,...4,
.:...e.,fi.,..s.-....,..r4f-,...4......
--....t,',..1.:,....:-....,,...........:,'... ......?.. - :"...:...4. .4..., fa....i......4A. p.... . 34-.3 3.',...,:',.3....7. .4
47.- .........-:-,s,-,...f.. ./......-....":..',.:j ....,,e-..f 4, ;.,:;....-:.-...,-,,,e4....1...,::,4`..,..r...e.4...,..7z:,..
4.',....,....,..-7........,...y../..)....f ..,.:,,...:::.....:-...:.-...f.-..-.5.:.1.....,.....,... .,..7.:,1........,....e...,. 4,-;,1 ;...........,/,..?!
iar.........5,4.-..4...-'4,......,;.,..,......,......,...,...... -..::.,. 4....-...........,... ..4. ......4 ..... :.-....i.i..: ,.......,,..).:.:,.... .,...
!.........7....-.4....- ..4.,, .4..:. *I ......,1.A...., ...........,:.:...f.,.., 4,......,,..1.........0
'.3',. . ,,...74.3.... .a.3 _;,......- ,,...3....L..... ?1i...' 4.,-,;3.:..43,1-;,..W.,-7A14-9,2--.1",e,

..

.k3.-9..4: , . ..., 3,, f . ,..

3,4 ,.. 342.. ,f. -,. .., ,.. 4

/... ........ , ft....4... ...,...A...-4,....,...:.

..,..,:-. .

''.33

-.no,. I... 4......,

,-,'.._A_:4t

.S....,..., ....A..... ,......,:,40,7.......7 ..4:.....: ..... - ..

.1. . ;,,,..1,..41..t: ,.....?:,.....i.,, .:te,..;1.;...,-.4), ..,,,-.7,-....... 1.....:

...4
,,,,,:.....,. y..e./.1.4........1,.4....A.6.,-;.7:47,..-...,,,..k,. ......S....: ..,::','..... 3,,, ,-- 4.:,....,:i....;?.
!, - hy/4.4r y.43.13.1.4".t1.3,4,,,,1 Z. ...33,k. 1.413. X.,. ,,Aty. .,,,...........,..tw?...

,...er4.),...,............6y:
11. .----.. ....-f-^r-r
',"7-.. i
............... .1.:......t.....
,,.. .,,,..-:-./..,
_A,. -14,:r''''..i.71-.-)..

. .:

-',4.4. fit

'. -,

-41,',

i
,

..t...3-4:,.....,..3.,,..., 3 ;1,,....-%,

.1

...-....i,....,

.
I

s,,.

4".1.4...1::

'I

,r,,....,.........,...r;..,:. ....:,..,,..,.............::::r....../..i.:... t p.,7,..

......,. .e.,..........:!,...,..4.C....:.,..rtz..., A ,......,...V,J....,...,..:1/..x.:-, ,..1.::,...:a..,ip....y,.......ir..44K...

ii.'15..!.:',......,,,:-....-..c.:"...44.: .,........-.1'...!,....,,:';f,....,...-...- 4 ...-x.:. -,..........,.:.....i.--, -.A.t.
..,.....,...:76.....fq,..-4,,ir.,.. .:,,,,./.4::.-4.!......,).........,:t ,...y.--,i.,,,,-;L..y.!-..ii. - .4,-,-4,- 3-:,
' ''
'
:.. .i.,....f.t., ... ,,,,,
' -Y. .;,-,4...'2..
.7(..4..;:-,-,..:,,,
--%-;;-4,..
., -..t- .----....i7.,
. ,,,, .A.....,

''''

;i..;4_.

.,,...,

.17: 1.'.;. . t.'d

, , pI;,.' n..... ,4.....,
...'
..,.........f.... t. ,,,,.,.. ,:...

..;' if... _?..,,,,,,....,- ....,,,!.,e_...).. ,,,r ng...,....;. - .........,m :,..

9.,,,,,,,f k,.r.e...;.-..... a 4...,...p...Z. i......' .,..,:..,,, n 3. ,3,.... ,,,,1,,....1. Wt.:A ...,..,;,1, ,
fle.#.-.1.......:L. P.. :-,,' h,,-97%!-...:4!1,.......- ' - 1.1,.:,::-. 1.Z.:1,3-.4.,".
n,.......

......

,...,,..64..7.21... ,....11 t.1..........,. ...,,,, .47,, ,,...... .,., 44. ...et. .;';/1., ,.., a , ,r;

.-..

v. ,

1 Mill).'

' '.
'Pr)ECiffrAI

'

'iFg

C'e

l(:;_i

..

:I'

*At,
I

J.

.
_

jit,"Zr

Fig. 5. Hrlsovul din 30 Nile 1798 prin care Voevodul Constantin Hangerli
Inchinl vinariciul domnesc a o suti de sate din judetele Romanati, Vlicea si Gorj
minAstirit Viah-Sarat din Tarlgrad care este si conac pentru oameni domnesti .(copie fotogratiol In albumul d-lui Marcel RomanescU, Urme romtMeeti:la Slambul,
damn Academiel Romane In Mal 1932).

nu departe de palatul Imp6ratului Constantin Porfirogenetul.

Astazi pe locul Bogdan-saraiului de alt dat, se mai afl numai
ruinele micii biserici de fapt o capeld
cuprinse odinioara fa

www.dacoromanica.ro

A$EZARI LA STAMBUL

06

interiorul weird, precum i ruinele unui zid puternics din pittlA

cioplit6 gi cArknid. Aci trgeau Domnii iespeotivi an.d indatoL
ririle ii aduceau la Poart6. Dar pe Inga aceste repdinte ofciale,
unii Domni mai aveau si casele lor, particuIare, qu'ate, deobiceiti;
In imprejurimi. Astfel Mavrocordatii, Nicolae i Ion, ti aveau
locuintele la o Arneiut Chioi, pe Bogaz, adicA pe Bosfor fli anumE

t Fig. 6.

Casa familiel Scotian din Fanar, rcoborttoare din Mavrodordati. Cladire

din secolul al XVII-lea, Mata In 1926 pentru a se lace o stradl. (Din albumul d-lul
,Marcel Romanescu, dAruit Academiei Romane).

pe malul european, la nord ae Constantinopol; Nicolae mai avbh

un sarai sau o casa .1 in Fanar (vezi fig.6). Tot la Arn6ut Chioi

se aflau i locuiatele familiilor Sutzu, Moruzi i. Callimachi; 6

strada a acestei localitAtiYpoarta i azi numele de Sudzu . erban Cantacuzino poseda un splendid palat la Curuceme, iarai p
malul european -al Bosforului, In marginea Constantinopolului. Iar
Dimitrie Cantemir ii avea palatul chiar Ing4 metohul Sfantului

e
www.dacoromanica.ro

466

DOMNIA

MorinAnt, In plin Fanar ; doar patru arcade au mai ramas din

vechea erdire (vezi fig. 7).
Principele Transilvaniei i Poarta. Principele Transilvaniei era,
In general, ales de diet, adica de reprezentanVi u staturilor sau
categoriilor cu drepturi politice ale tarii ; uneori, dieta alegea, de
hick pe candidatul propus de Poarta' (cazul lui Gabriel Bthlen
sau Mihai Apaffy 1); alteori, aceasta din urma 11 numea direct,
cum s'a intiimplat cu stefan Bocskay. data' ales, Princi'pele trebuia Intocmai ca si Domn.ii nostri BA' obting conf irmarea din
partea Sultanului; fara aceasta, actele lui nu erau valabile. Confirmarea se obtinea atunci and nu erau ratiuni politice care
s'o Impiedece platindu-se o anumita suma. Impreuna cu firmanul de confirmare, i se trimeteau noului Principe si insemnele
stpanirii. In 1604, Boeskay primeste un steag, o sabie, un buzdugan, o diciulii domneascei, un caftan 0 doi cai; In 1685, Bunt pomenite aceleasi insemne, afara Ins6 de buzdugan ; se adaug6 In schimb
un u sceptru (s nu fie tot vechiul buzdugan?).
Haraciul, pltibil la Sfntul Dumitru, este, la Inceputul veacului al XVII-lea, de 15.000 de galbeni de aur sau 30.000 de talen;
In 1658, el e urcat la 40.000 de galbeni sau 80.000 de talen. Pe
langa haraciu si pentru o valoare egar cu a acestuia, se dau, intocmai ca si In Muntenia si Moldova, si daruri; ele constau din bani,
argint neUtut, vase de aur s'i de argint si soimi. In 1603, num6rul
oimilor este de zece perechi. Se ddeau daruri si In Imprejuari

exceptionale, astfel, de pilda, and se latareau de atre Sultan

aazisele athname sau privilegii constitutionale ; un astfel de dar
se urea, In 1636, la 40.000 de talen.
Intocmai ca si Domnii nostri, Principele Transilvaniei e obligat si la ajutor militar; el trimite oastea sa alaturi de aceea a Sultanului in expeditiile contra Habsburgilor, In Muntenia, In Moldova si In Crimeea chiar. Pentru anii 1612 si 1617, se d cifra de
15.000 de ostasi. .
Reprezentantul Principelui la Stambul e numit, ca si acela al
Domnilor, capichihaia; el are o cancelarie, personal si un dragoman sau interpret. Sediul reprezentantului este In cartierul Balata;
clAdirea e scutita de ddri si de obligalia incartiruirii; ea se bueur
i de dreptul de azil pentru cei urmariti sau cei scapati din Inchisorile turceti.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
le6IU nosamituou pony( pp 0413 91) 1n3gi v,s
valeognuopi aoitualnd apron mired vim relit g :relrea 'ern ITtualtren al11111MT inj trimmed aTaulnu

'L 11u

.'

f- ...

468

DOmNIA

N'a fost Inc. cercetata in deaproape problema rangulai ierarhic al Principilor Transilvaniei fa. de Domnii de lincoace de
Carpati. Se pare tug cel putin In unele cazuri ca ei erau
uor superiori acestora din urma. In lntalnirile dintre cei trei stapanitori, contribuia la stabilirea dreptului de preseanta i varsta
valoarea personala precum .1 imprejurarea politica in care se
aflau.

Dupa ocuparea Transilvaniei de catre Austriaci i dupa

moartea lui Mihai Apaffy (1690), titlul de Principe trece asupra
Imparatului Austriei. Mai tarziu, prin decretul din 2 Noemvrie
1765, acesta mai exact aceasta deoarece doihnea Maria Thereza
tara la rangul de Mare Principat, devenind ea
insai Mare Principe al Transilvaniei. Situatia de drept ramase
apoi neschimbata pana la revolutia din 1848.

BIBLIOGRAFIE
Domnia In veacurile XVII i XVIII. 1. CONST. GIURESCIJ, Prefala volumului Documente f i regeste privitoare la Constantin Brdncoveanu, Bucuregti,
1907, L p. In 80; 2. MARCO BEZA, Urme romdnesti in rdsdritul ortodox, editia
a doua, Bucureti, 1937, 211 p. In 40; 3. CONST. C. GIURESCU, ,Rectificdri

fi precizcIri la cronologia domniilor fanariote, In Rev. Ist. Rom., X (1940),

p. 379-384; 4. H. GOLIMAS, Despre capuchehdile Moldovei gi poruncile
Porgi cdtre Moldova pdnd la 1829, Iaqi 1943, 176 p. in 8; 5. ALEXANDRU
AL. BUZESCU, Domnia in Tdrile Romdne pdnd la 1866, Buct1re0i, (1943),
336 p. in 8.
Principele Transilvaniei. 6. GEORG MDLLER, Die Tiirkenherrschaft in
Siebenbiirgen. Verfassungsrechtliches

Verhltniss Siebenbiirgens zur Pforte

1541-1688, Sibiu, 1923, 148 p. in 8; 7. I. LUPAS, Osterreich iiber alles

Marele Principat Transilvan potrivnic alipirii la regatul ungar, in Studit.
Istorice, vol. IV, Sibiu, 1943, p. 163-172.

www.dacoromanica.ro

DRE GIT O RIME

Prin reforma lui Constantin
Mavrocordat, dregdtoria, iar nu
mosia, devine criteriul nobleiii.

Evolutia dregatoriilor in veacurile XVII i XVIII prezinta

clou aspecte caracteristice: pe de o parte inmulfirea lor, fie prin
ti-datare de noi dregatorii, lie prin dublarea sau quadruplarea
celor vechi, pe de alta parte, introducerea
DregAtoriile noi. In veacul al XVII-lea, dregatoriile de seama
noi infiintate sunt In num'ar redus. In Moldova, constaam pe
.Scirdarul de Orhei i pe Ban, iar dintre slujbaii mai putin insem-

nati, pe Ciohodar; in Muntenia, pe Clucerul de arie

i pe 4.5"eir-

darul de mazili. Un loe deosebit ocupa Vornicul 'de Vrancea; dei

constatat documentar In prima jumatate a secolului al XVII-lea,

se pare totui 'ca el dateaza de mai lnainte. Siirdiiria de Orhei

era o dregatorie de caracter militar. 6ardarul spune Dimitrie
Cantemir are comanda cal6r4ilor din judetele Lapunei, Orheiului i Sorocei i pazete teritoriul dintre Prut, Nistrn ri Basarabia (aceasta din urma tri int,elesul vechiu al cuvantului 1)
contra navillirii Tatarilor dela Cram i din Bugeac . In calitatea lui de pazitor al marginei, el avea straji dealungul Nistrului
spre Bugeac, sub comanda unor hotnogi cate unul In fiecare tinut ; dela acetia primea tiri de ceea ce se petrecea la i
peste hotare.
Sardaria .a fost infiintata In prima jumatate a veacului al
XVII-lea; probabil spre sfaritul acestei jumatati; nu putem
preciza anul, pe baza materialului documentar cunoscut pAna

Primul s'ardar de care ne vorbesc cronicile este Stefan Sardarul;

3n 1653 al panticipa la complotul impotriva lui Vasile upu. Hot-

www.dacoromanica.ro

470

D RE GILT 0 RULE

nogii, ca dregatori militari, existau de mai Inainte hula; ga'sim

astfel in 1592 pe un Marcu Bangui, hotnog ot volost (adica
judetul) Lapuna .

Cam 1n aceiai vreme ca In Moldova, dregatoria de mare

seirdar apare i In Muntenia; in 1646 Constandin ve! sardar
viitorul domn Constantin *erban Basarab ridica o biserica pe
moia sa dela Dobreni. Povestind participarea lui Matei Basarab
la campania impotriva Ttarilor Nohai, In 1637, Miron Costin
arata ea domnul muntean a venit numai pana lamarginea tarii

sale; qi de acolo au pornit un siirdar al sdu cu opti, eara el s'au

f but bolnav i s'au Intors lnapoi . Admitand ca marele cronicar
moldovean
care scrie in 1675
nu a Intrebuintat aici termenul
de sardar cu un lnteles generic, de comandant de oaste, aa cura
o face In alte locuri, ci a vrut sa desemneze chiar pe dregatorul
respectiv, rezulta ca srdaria exista deci In Muntenia In 1637
ca ea avea un caracter militar. Spre sfarOtul domniei lui
ban Cantacuzino, in 1688, o descriere a tarii i a curtii, Mouth'
de calugarul catolic Del Monte, numete pe acest dregator sdrdarul de mazili, lntrucat era mai mare peste boierii care avusesera
dregatorii. Mai lnainte adauga Del Monte era o dregatorie
de mare importanta, acuma Insa nu Insemneaza nimic . Dio nisie
Fotino, care-0 alcatuiete opera la Inceputul veacului al XIX-lea,

tarziu aa dar, afirma ea, initial, sardarul muntean avea sub

ascultarea sa o brigada de calareti precum i salahorii i carele
cu provizii ale otirii; era de asemenea mai mare peste menziluri
sau pote i Ingrijitor al conacelor ostaeti. La finale epocii fanariote, sardarul ramane In* lntocmai ca multi altd dregatori,
numai cu titlul i cu veniturile, fara vreo atributie efectiva.
In Moldova Intalnim pe seirdarul de mazili, ca un dregtor
deosebit de sardar, in secolul al XVIII-lea. Dimitrie Cantemir pu-1
amintete In Descriptio Moldaviae (1.716), dei lnira o suma de

dregatori, pang. la cei din clasa a III-a. Il gasim pe vremea lui

Grigore al II-lea Ghica (1726-1733) cand, alaturi de Iordachi
sardarul, avand comanda asupra Lapunenilor, Orheienilor 1;.i Sorocenilor, apare in cronica lui Amiras, i Lupul sardarul de mazili cu toi mazilii .

Banul se constata' documentar in Moldova la Inceputul veacului al XVII-lea; un document din 18/28 Noemvrie 1642 po-

www.dacoromanica.ro

DREGATOREILE NOI

471

menete pe un Patraco banul... din zilele Ieremiei Voda

Moghila. Intr'un alt document, din 12/22 Iulie 1651, gasim pe
un lije Smucil postelnic, fe6orul lui Grigorie, nepot lui Savin
Smucil, biv ve! ban . Se poate ca dregatoria A' fi fost Infiintata
de Ieremia Moghila, dui:4 expeditia din Muntenia, Impotriva
lui Mihai Viteazul; cert este Insa ea banul moldovean nu are
nici pe departe insemnatatea celui muntean. Dregatoria catiga

In importanta abia In a doua domnie a lui Antioh Cantemir

(1705-1707); acesta-i fixeaza rangul ierarhic lndata dupa marele spatar vi-i hotarkte ca venit cate un ban de fiecare drob
de sare dela Ocnele Mari. In condica de lefi din 1776, vel banul
e trecut cu 2400 lei anual; el continua a fi inferior vel spatarului
care are 3000.
Ciohodarul era un dreg-0,0r nu de caracter public, ci personal,
dintre aceia aa dar care faceau servicii domestice Domnului.
El avea grija de inclilgimintea acestuia gi a intregii Curti. Dimitrie Cantemir adaoga amanuntul c ciohodarului Ii erau subordonati told cismarii din Iai. Documentele mentioneaza in veacul
al XVIII-lea i un corp de ciohodari, la curte; ei corespund vechilor aprozi. Domnul Ii trimite sa aduca la Indeplinire diferite
hotariri sau sa le comunice celor interesati. Pentru deplasarea
lor, ei primesc o taxa corespunzand otreapadului sau ciobotelor de mai Inainte (vezi .1 vol. II, editia a patra, p. 391-2
qi 393-4). Ciohodarii lnsoteau pe Doinn la festivitati. Astfel In
ajunul Craciunului, cand el merge la slujba, In alaiu aunt i
ciohodarii cu baciohodar ; ei stau In biserica dinapoia ve!
armaului i a ve! uerului : amanuntele le lam din Condica de
obiceiuri alcatuita la Iai In 1762. Un Panaite Scordeli, chihaiaoa de cihodari adica loctiitorul gefului ciohodarilor, e amintit inteun zapis din 3 Iulie 1806, referitor la doua moii din
Orhei.

Dela acest dreg5tor vine i numele darii ciohodirit pe care o

plateau cismarii (vezi mai jos p. 682).
Clucerul de arie apare, cu acest nume, in Muntenia, in a doua

jumatate a veacului al XVII-lea; mai lnainte i se spunea jignicer; el avea grija de magaziile ca greine dela curtea domneasca.
Insemn.atatea lui crete; cu prilejul reformei lui Constantin Ma-

vrocordat, In noua Impartire pe care o da acesta dregatorilor,

www.dacoromanica.ro

472

DREGA.TORIILE

el este cuprins intre cei veli%i sau de clasa Intai, nousprezece

ocupand, .in ordinea erarhica, ultimul loc.
In ce privete pe qetrar, adica pe ingrijitorul corturilor sau

etrelor otirii, dei in hrisoavele domneti nu apare ca martor

decat in secolul al XVII-lea, el exista de mai inainte ; prima menVune documentara cunoscuta noua este din 1523, cnd se amin-tete un Radu Matil fetrar din Buiceti.
Prima tire cunoscuta azi despre vornicul de Vrancea este din
timpul lui Vasile Lupu. Intr'un act rara data, dar care pare a fi
,din 1636, apare vornicul Ilie de Vrancea . Acest dregator, de
-caracter administrativ, conducea ca subaltern al starostelui de
Putna, izolata regiune a Vrancei. Nu e exclus ca el s fie o amintire,

-un ecou Intarziat, a vechilor vremuri de dinainte de intemeierea

Principatelor, cand Vrancea constituia o formaliune aparte, la
.hotarul celor trei 1,6'14 romaneti. Dimitrie Cantemir, ocupndu-se
in oDescriptio Moldaviae de republica Vrancei i de locuitorii

ei, arata c acetia din urma platesc In fiecare an domnului

un impozit anumit i hotarit, se conduc dupa legile lor i refuza
.i poruncile domnului i pe judecatorii lui . Daca afirmaVa referitoare la legile speciale ale Vrancenilor e, in parte, justificata la Inceputul secolului al XIX-lea exista inc un oobiceiu
Vrancii iar locuitorii i-au pastrat pana astazi un regim propriu in ce prive0e drepturile asupra moiei, deosebit de regimul
mopen.esc sau rdzaesc din restul trii, i drepturi speciale, recunoscute de Mon.opol, asupra ocnei dela Valea Srii in schimb
e mult exagerat cealalta afirmare asupra poruncilor i judectorilor domneti.

In veacul al XVIII-lea, numarul dregatoriilor crqte

Schimbndu-se prin reforma lui Constantin Mavrocordat,
-criteriul boieriei, hotrndu-se anume c boier este cel ce are o
slujba sau o dregatorie domneasca pana atunci stapanirea
mntului fusese criteriul nobleIei dndu-se apoi lefi i scutiri

acestor dregatori, se produce o adevarata naval spre slujbe.

Fiecare dorete s ajunga inteun post, spre a intra in rndul
boierilor qi a se bucura de avantajEle materiale respective.
Domnii sunt nevoiti s'a sporeasca mereu numarul dregatoriilor.
Un.ul din procedeele obinuite este imprtirea atribuVunilor: ceeace

pana atunci facea un singur dregator, acum fac doi sau trei; ei

www.dacoromanica.ro

DUBLAREA D RE GATORIILOR

poara nume

deosebite,

in leggua cu atributia

473

special

1imitat4 ce le revine. Astfel de pild', ceeace f'dcea, in veacurile

XVXVII, niedginiceru/ cu subalternii lui, fac, la sfArsitul vea.cului al XVIII-lea, trei dregAtori deosebild: Mataragiul (cel care
line ligheanu11), I brictarul (cel ce toarnd apa din ibric 1) si Pe.,.ehergi-bafa (cel care d Domnului peschirul sau prosopul 86 se
qtearg6).

Un alt procedeu a fost dublarea sau chiar quadruplarea dregtoriilor: e cazul vorniciei i logofetiei. In sfarsit, sunt
AregAtorii cu totul noi, corespunzand unor noi nevoi, obiceiuri
sau obligatii; in aceasta categorie inte, de pild', naziria de poduri , apoi slujba lui ,buhurdangi-basa , a lui dutungi-basa , etc.
Dreg6toriile noi
sau, in unele cazuri, numai cu nume noi,

43chimbate, functiunea existAnd si mai inainte

ce se constat
in epoca, Fanariotilor (171.1-1621), aunt urmaoarele:
Caimacamul Craimi sau loctiitorul banului. IncepAnd din anul
1.761, nu se mai trimite peste Olt un ban, ci. numai un loctiitor,
.sau Cu titlul turcesc, un caimacam, titularul rdmtiriand la Curte

la Bucuresti. Treptat-treptat, prin necesithtile situatiei de fapt

,caimacamul *age la o insemn6tate reala si la yenituri mai mari
decat ale banului
Vornicul de Tara de susi Vornicul de Tara de jos. In.c6 in veacul
.al XVII-lea, constatm, %Muntenia, pentru scurte intervale, sub doi
domni difer4i, dublarea vorniciei. Prima (lath' ea are loe sub Mih-

nea al III-lea sau Mihail Radu, in 1658; inteun document din

9 Dechemvrie, apar jupan Barbul vel vornic ot gornie zemle
<al tkii de sus!) i Radul vel van% ot dolnie zemle (al t'rii de'
jos 1). data' ins' Cu scbimbarea domnului dispare i inovatia.
A doua owl, ea se produce sub erban Cantacuzino, in 1680,
cAnd domnul infiinteaza pentru Hrizea Popescu, pe care-1 scosese

din vistierie, dregnoria d Mare vornic de Tara de jos . Nici

.de data aceasta, inovatia nu prinde ; in urma executArii lui Hrizea, noua dregatorie se desfiinteaz.
Ideea va fi reluat in veacul al XVIII-lea; Constantin Mavrocordat, la inceputul ultimei sale domnii din Muntenia, in anul
1.761, creiaz, in, locul marelui vornic dinainte, doi mari 'vornici
i-inuineste, dup61 inodelul Moldovei, de Tara de sus si de Tara
4.e jos. el dintAd
spune Dionisie Fotino era guvernator

www.dacoromanica.ro

434

D RE GATO RIILE

judectitor peste cele ase judete apusene (Olt, Arge, Teleorman,

Vlaca, Ilfov i Dambovita ), cel de al doilea peste cele !lase
judete rasaritene (Focani, Buzau, Sticuieni, Prahova, Muscel i.
I alomita ).

Marele vornic al II-lea ci Marele vornic al 1V-lea. Sub Alexandru Voda Moruzi (1793-1796), se mai infiinteaza Inca doi
mari vornici; acetia nu aveau jurisdictie teritoriala, ca primii

doi, ci judecau in divanul boierilor veliti purtand ca insemne

bastoane de argint i primind fiecare leaf's.' 750 de lei lunar precura

i 80 scutelnici.
In Moldova constatam, in a doua jumatate a veacului al
XVIII-lea, patru mari vornici, in locul celor doi de mai inainte.
In condica de venituri i lefi a lui Grigore Ghica, din 1776, ei sunt
trecuti catei patru, cu cate 500') lei leafa anual.
Marele vornic al obftirilor. Spre sfaritul veacului al XVIII-lea
i la inceputul celui de al XIX-lea, constatam In Bucureti, o
dregatorie numita ovel vornicia obtirilor ; ea avea In seama
ceea ce am numi astzi serviciile publice edilitare *: comunicatiile, podurile, canalizarile, apele; tot de ea tineau i colile 1
fondurile de ajutoare constituind cutia milelor I. Sub Alexandru
Vod6 Moruzi (1793-1796), aceasta ultim' atributie e data unui
dregator nou creiat, numit
Marele vornic de cutie. El are leafa 6000 lei pe an, 80 de soutelnici i face parte din Divanul boierilor veliti. Un alt mare vornic, infiintat tot spre sfaritul epocei fanariote, este
Marele vornic de politie, numit la inceput i vel vornic de
Bucureti . Instituirea acestui dregtor a avut loe la 5 Martie
1794, sub Alexandru Moruzi; ca atributii i se d mai hit& strangerea darilor tuturor locuitorilor din Bucureti, apoi numai:acelea
ale strainilor. In acest scop, are sub sine un same, un polcovnie
de strini i vataei sau zapcii de mahalale. Primete 250 lei lunar, 60 de scutelnici, poarta baston de argint i asista la edintele
Divanului velitilor. Ne mai adaugand i pe Vornicul de harem
care era un dregator de caracter personal al Doamnei, prinaind
pentru slujba sa 1000 lei lunar, constatam aa dar la finele epocei
fanariote, nu mai putin de apte mari vornici in functie, in loe

de unul cat era In veacurile XIVXVII. Dregatoria vornicului

de harem se con stata sub Nicolae Mavrogheni (1786-170); un

www.dacoromanica.ro

D RE GATORIILE NO I

475

Chiriac, vornic de harem al Doamnei Zoita Moruzi, e citat documentar la 1. Dechemvrie 1805.
O sporire asemanktoare constatam i In ce privete pe marele

logott. La Inceput numai unul, el e dublat in ultima jurnatate

a veacului al XVIII-lea; celui vechiu i se apune acum vel logofat de tara de sus*, iar celui nou creiat ova logofat de tara de
jos*. Ii gasim pe amandoi In divanele hrisoavelor date de Alexandru Ipsilanti (1774-1782).
In a doua domnie a acestui voevod (1796-1797) se Infiinteaza apoi anarele logokit de obiceiuri, avand ca atributiuni finerea condicei de randueli i obiceiuri locale In care se Inscriu
toate masurile i. dispozitille privind acest domeniu. Noul dregator face parte din Divanul boierilor veliti, poarta baston de
.argint i catiga pan. la 12.000 lei anual. In sfarit, la Inceputul
veacului al XIX-lea i anume In primul an al domniei lui Ion
lioda Caragea, la 30 Noemvrie 1812, se Infiin.teaza. Marele logot& al trebilor din afard sau al strainelor pricini* avand de
judecat, Impreuna cu doi boieri asesori, procesele dintre pamanteni

straini sau ale strainilor lntre ei. Ca rang ierarhic, vine dupa
vel vornicul de politie. Printre cei care au ocupat aceasta dregatorie, a fost i juristul Atanasie Hristopol, unul dintre fauritorii
-principali ai Codului Caragea (vezi vol. III, 1, editia a doua, p.
332). In total existau deci la finele epocei fanariote, patru mari
logoleti In loe de unul din epoca precedenta.
Hatmanul de Divan e Infiintat tot de Ion Vocia Caragea, prin
hrisovul din 26 Dechemvrie 1812 (stil vechiu); se arata ca noul
cu exceptia vadregator e capetenie a zapciilor Divanului
tafului de vistierie
i c prin el se randuiesc judecatile la Divan
privind litigii dela 1500 talen i In sus precum i dmplinirea adica
executarea hotarlrilor. Printeun n.ou hrisov, din 8/20 Dechemvrie
1816, cifra e ridicata la 2000 de talen, litigiile sub aceasta
urmand a fi randuite prin cei cinci zapcii de divan*, subalterni
ai hatmanului i anume: vtaful de paharnicei, vataful de divan,
ceauul de aprozi, ceaupl de phdrnicei i ceauul hatmaniei.
Venitul acestui dregator se urca pana la 30.000 lei anual; are i
80 de scutelnici.
Ceiminarul era dregtorul ce strangea cameina, un impozit perceput aa cum ne arata condica lui Constantin Mavrocordat

www.dacoromanica.ro

476p

D RE GATO ralLE

la vinderea unor anumite produse precum

miedul, rachiul, carnea, ceara; el se 11.1 de asemenea deis unii
meseriasi si aniline dela bra'nari i cojocari. Desi cam6na ca impozit e foaite veche
o intalnim din secolul al XV-lea cnd. ea
din. 1741-1742

se lua numai pentru sloiurile sau pistrele de cear (Kaniork.

In slavA Inseamn.6 piatr'61), c'min.arul nu- apare totusi Intre
dreg6torii mai mari moldoveni cleat In secolul al XVII. Dimitrie:
Cantemir 11 trece ultimul dintre boierii de divan de clasa Intaia;
In condica de lefi din 1776, el figureaz" cu 2400 lei anual, Din
Moldova, dregdtoria a trecut apoi In Muntenia. Dion.isie Fotinor
care serie la Inceputul veacului al XIX-lea, spune 16murit: aceast dregAtorie nu e veche; exista numai venitul care se numea
cAmingrit
primea paharnicul cel mare *. C6minarul munteare.
ia ate cinci lei dela fiecare bute de yin.
continu Fotino
rachiu ce se vin.de In ... orasele Trii Romanesti .

Ceipitanul de podan. N aziria de podan. In condica de lefi

din 1776, este trecut, Intre alti slujbasi, si ceipitanul de podari.
Acesta Impreun.6 cu subalternii s'Ai un ceau de podan, 20 deteslari, 10 toporasi, 10 pietrari, 20 de salahori are grij depodurile adica de pavajele de lemn ale ulitelor din Iasi, reparand
sau Inlocuind ceea ce e stricat. Tot el aleargg, Q11 oamenii
si la foc, s-1 sting6. Alexandru Moruzi (1802-1806) institue o.
dregaorie mai lnalt naziria de poduri (nazir inseamnsa, in
turceste, inspector, intendent !), dtmd titularului acesteia atributiile vechiului c'pitan de podan.
Dregiltorii personali, de curte, sau edeclii . O caracteristic&
a epocei fanariote este Inmultirea considerabil a dregtorilor personali, dela curtea domneascA, numiti uneori, Cu termeni turcesti,
edeclii i orta-cusaci ; izvoarele noastre le mai spun sit boerinasi . Ei aveau un rang ierarhic mai mic i, afar de unele ex-

ceptii, venituri mai modeste. Numirile acestor dreOtorii personale aunt turcesti, Imprumutate dela Curtea Sultanului. Iat pecele mai insemnate:
Caftangiul acesta ingrijeste, impreun6 cu c'dm6rasul al doilea,2

de garderoba Domnului; el educe si caftanele care se dau boierilor ; corespunde Umrasului din neiuntru de pe vremea lui Dimitrie
Cantemir. Babeingiul are grij de ietacul domnesc; Becerut vechiut.
Pivnicer vede de beciul In care se pgstreag ale manc6rii;

www.dacoromanica.ro

PRE GATORII PERSONAL1

47Y

Rahtivanul numit pe vremea lui Dimitrie Cantemir Ceimeiraqul

de rafturi de harn.asamentul cailor domnesti; Ciubucci-baca,
un Manoli vel ciubucciu amintit In 1763, Dechemvrie 12, in
Moldova Narghelegi-baa, Cafegi-baca,"un cafegiu constatat
in 1713, sub.,11\Ticolae Mavrocordat, la Curtea din Iasi . 'erbegi
bap, acesta din urm' corespunzAnd Climarafului de dulcgi
din vremea lui Dimitrie Cantemir se Ingrij ese- de ciubucul, narghileaua, Cafeaua i erbeturl Domnului; In 1783 g'sim In Muntenia un Tutungi-baca. Samdangi-bafa are In p6strarea sa
maiDnainte le avusese Ciimeiraful de lumini iar Buhurdangiul, afumtolile. Mataragiul tine ligheanul cAnd se spal
Domnul Pe mAini, Ibrictarul toarn ap din ibric, Pephergi-baca
Ii intinde peschirul sari prosopul, Geamafirgi-baca ja socoteala rufelor si le d la splat. Sofragi-bafa e la sufragerie, ingrijind de
mas, Cavaz-baca st inaintea "usei, cu baStonul.in mari, Perdegi-bafa la perdeaua din dosul usii. Un grup il formeaz6 prin
lor, Divictarul, avnd In p'strarea sa elimrile
condeiele, Mehtupciul numit i Chiesadarul adicA scriitorul i arhivarul tur6, subaltern al lui Divan efendisi (vezi si mal sus, p. 456)
Muhurdarul care pune pecetea pe crtile sau poruncile domnesti; venitul acestuia din urm" e mai mare: peste 20.000 lei
anual. Gheorgachi, vtori logorguI, afirm in lucrarea sa Condica
ce are intru sine obiceiuri Qechii noi a pred mnd4atiior domni, alatuit in 1762, eh' dregtoria divictarului a fost mnfiintat de
Grigorie Vodd ; pare ea trebue s intelegem contemporanul
Grigore Callimachi (1761-1764), mai de grabd dear, Grigore al

II-lea Ghica (1735-1741 si 1747-1748).

Un alt grup 11 formeazg Gherahul sau doctorfil ourtii, Spiferul cu medicamentele i Berber-bafa care rade si tunde pe Domn.

E apoi Curierul particular, bine pltit: 200 lei pe lun, Maimarbaa sau:arhitectul curtii, Mehter-basa, eful Mehterhanalei adic6
a muzicei turcesti i Saracci-bafa, Cu ajutorul su Saracci-iamac
care poart calul de clrie al Domnului, numit i tabla-basa.
Cand se fac alaiuri domnesti, acesti dregtori personali defileaz6
ei, inteog.ordine precis stabilit.
Organizarea dregAtorilor In veacurile XVII i XVIII. Organizarea dreglorilor, imp&rtirea lor pe grupe, dupg important
felul atributiunilor, n'a rmas aceeasi dela 1601 la 1821. Situatia

www.dacoromanica.ro

478

D RE GA.T 0 RULE

pe care o constatm la 1750 nu mai e la fel cu aceea din vremea

lui Dimitrie Cantemir: s'a produs fare timp reforma lui Constantin Mavrocordat. De asemenea, organizarea dela sfarBitul
epocei fanariote, aBa cum apare ea in opera lui Dionisie Fotino,
Be deosebeSte In unele privinti de aceea dela 1750: pricina o gasim In creatiunile Bi schimbrile introduse de Domnii din acest
interval, in special de C. Mavrocordat In ultima sa domnie (1761
1763) Bi de Alexandru Moruzi (1793-1796 In Tara Romaneasc6
Bi 1802-1806 in Moldova).
Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, dregnorii Bunt impartiti
In urratoarele categorii : I) Boierii de sfat sau consilierii, opt
de toti (logetul, cei doi vornici, hatmanul, postelnicul, sptarul,
paharnicul Bi vistierul) II) Boierii de digan sau ajutatori, impArtiti,
la randul lor, In trei clase: clasa IntAi, cuprinzand optsprezece
dreg6tori, de la marele stolnic pan la cArninar ; clasa a doua,
cuprinzand treisprezece dregatori, dela splarul al doilea Ora
la uBerul al doilea, Bi clasa a treia, tot cu treisprezece dregdtori,
dela postelrticul al treilea pan la vornicii de poart6. III) Dregd torii interni, de curte, afa zifii boierinafi , doukeci Bi Base la num6r,

dintre care cinci in serviciul sotiei Voevodului. La aceStia se adaugA slujitorii nobili adic6 spTreii, postelniceii, pdh6rniceii,
aprozii de divan, etc., nu mai putin de dou6 sute Baptezeci Bi opt,
In afar de uB'rei. Domnul avea prin urmare, In jurul s6u, la curte,
un corp numeros de dreg6tori, mari Bi mici, de tot felul.

Constantin Mavrocordat, prin reforma sa din anul 1739, imparte pe boieri sau dreg6tori termenii au devenit acum sinonimi
in dou mari categorii: I) Boierii mari sau veliti, nousprezece la num6r, dela ban pAn la clucerul de arie inclusiv ;
urmaBii acestora se numesc neamuri. II) Boierii de clasa a doua,
cuprinzAnd restul dregRorilor ; urmaBii lor se numesc mazili. Po-

trivit acestei impsrtiri, se acord6 scutirile fiscale.

La inceputul veacului al XIX-lea, pe vremea lui Dionisie
Fotino, dregatorii Bunt imprtiIi In cinci categorii sau clase:
I) De clasa intiii, aptesprezece la num6r, dela marele ban Ora
la marele aga. Toll aceStia, in Divan; poart6 Cciuli de samur
Bi bastoane de argint. II) De clasa a doua, cinci la num6r, dela
clucerul cel mare Ora la comisul ce! mare. III) De clasa a treia,
opt la numgr, dela grdarul cel mare pan la clucerul de arie.

www.dacoromanica.ro

SALARIZAREA DREGATORILOR

479

IV) De clasa a patra, nou la numr, dela logoftul de divan pan

la portarul al II-lea. V) De clasa a cincea, zece la numr, dela

yistierul al treilea Ora la zapcii de divan. Ceila4i dregtori
dela curte sunt imprtiti In nou mari grupe, dup
(grupul diyanului sau al logofetiei, al yistieriei, al postelniciei,
al sptriei, al agiei, al armsiei, al pitriei, al comisiei i al strriei). Se adaug, In sfrsit, dregtorii personali ai Domnului,
incepand cu cmrasul care este eforul curtii domnesti si
isprvind cu fustasii sau soldatii ce fac de pa* la Divan
i la harem (locuirqa Doarnneil)
In timpul epocei fanariote, unii dintre yechii dregtori cresc
In important, deci in rang ierarhic, altii, din potriv, scad. Printre cei dinti e vel climinarul care ajunge superior paharnicului,
stolnicului si comisului; de asemenea vel aga cruia Constantin
Moruzi Ii face leaf6 mare si-i d dreptul de a purta bastonul de
argint (lnceputul lui Dechemyrie 1777j. Printre cei de al doilea
sunt medelnicerul, sulgerul, pitarul; asezati 'Titre boierii
prin reforma lui Constantin Mavrocordat, ei ajung, la ln.ceputul

veacului al XIX-lea, in clasa a treia.

Din boierii de clasa intai, primii cinci erau cei mai InsemnaIi; ei formau fruntea boierimei sau, cu termen.ul grecesc
corespunzgor, protipendada (4 nedyrn nevzg = primii cinci). Cu

timpul, acest termen Ii pierde ligelesul prim, In legAtur Cu

numrul,
tntai.

ajunge

s desemn.eze pe toli boierii de clasa

Salarizarea dregatoriler. In primele veacuri ale yiqii noastre

de stat, dregAtorii n'au avut salarii sau lefuri fixe ; in locul aces-

tora, ei se bucurau de veniturile 'legate de natura dreggoriei

respective (yezi vol. II, ed. 4, p. 379-395), de o parte a gloabelor
sau amenzilor ce pronuntau in calitate de judecatori, i de darti-*

rile sau plocoanele pe care le primeau dela subalternii lor. In

yeacul al XVIII-lea, prin reforme-e sale din 1740 (Muntenia)
(Moldova), Constantin Mayrocordat introduce salarizarea; el fixeaz lefuri lunare dregtorilor ; acestia continua' Insd
s beneficieze i de anumite venituri i plocoane. Abia In Yeacul
al XIX-lea, prin reformele cu caracter apusean, se desfiinteazd
acestea din urin; leafa rmne singura plat legal a dregtorului sau slujbasului. Zicem legalei, de oarece In afar si pe deasi 1742

www.dacoromanica.ro

480

DREGATORTILE

supra legii, vechiul obiceiu, practicat sute de ani, se mai mentine cAtva timp fined; chiar i azi, din nefericire, lupta impotriva
lui DA. n'a Incetat pretutindeni.
Inainte de salarizarea introdus4 de &Are Constantin Mavrocordat i ca o faza premergatoare i pregatitoare a ei, constat6m,
la finele secolului al XVII-lea i Inceputul celui de al XVIII-lea,
c'd marii dregtori moldoveni primesc, in intregime sau In parte,
veniturile anumitor tinuturi sau orae ale tArii. Astfel potrivit celor afirmate de Miron Costin i Dimitrie Cantemir

marele

logoft primea drept plata

dijmele tinutului Cern6utilor ,

vornicul de tara de jos venitul tinutului Barlad, vornicul de tara
de sus pe acela al Dorohoiului, hatmanul pe al tinutului Suceava,
postelnicul venitul parchalbiei Iai1or, paharnicul venitul Cotnarilor, medelnicerul jumatate din venitul tArgului tera'neti,
etc. Aceste venituri, legate de anumite tinuturi sau orae, reprezentau, In genere, cifre putin variabile; se tia cat reprezint
fiecare din ele anual; n.'a fost deci prea greu sa se treaca la Balarizarea lunar din vremea lui Constantin Mavrocordat.
Nu cunoatem In detalii aceast salarizare; avem, In .schimb,
informatii asupra veniturilor legate de diferitele dregstorii pe
vremea lui Matei Ghica; ni le da insuqi voevodul in hrisovul
flu din 23 Noemvrie (stil vechiu) 1754. Aflam, de pild, a vornicia mare a trii de sus va lua toatg. mortasipiia Chiinului
adicA darea pe vite i produsele vandute In piat dup hoaArea condicii cei mari domneti *. SpittAria mare va lua dela
Ocn ate o para de tot drobul de sane acela venit 41 va avea
i ania cea mare. a Stolniciea mare va lua din pogoraritul de
tiutiun un ban i jumatate, iar un ban din slujba aceia va lua
vel medelnicerul . In felul acesta se inir veniturile pentru
diferitele dregatorii, mari i mici.
O nou'a" rAnduial In ce privete lefile i veniturile face Grigore Ghica In a doua domnie a sa din Moldova. Prin hrisovul
din 1/12 Septemvrie 1776, rupAnd i surpand toate condicile
vechi ce au fost Ong acum * el hotArate o ca de acum lnainte
dupg aceast.' nou domneasc6 condicA de veniturile boierilor i
fa se urmeze a. Lefurile se vor plAti Intro
de alte
15 EA 1 al lunii urmg.toare dintr'un fond ce se va p.'stra la Mitropolie i va fi alimentat din venitul rAsurilor ciferturilor .1 agiu-

www.dacoromanica.ro

SALARIZ AREA DEE GATORILOR

481

torintii, cum qi din rasura dajdiilor mazililor, negutitorilor i a

ruptailor care s'au aezat i s'au hoarit Ea se ja cate 14 parale
de tot leul riisufa *. Leafa cea mai mare o primete vel postelnicul: 6000 lei pe an sau 500 lunar, urmeaza apoi cei 4 vornici
mari, cu cate 5000 lei anual, sardarul ot L'Apuna Orheiu cu
4800, vel hatmanul cu 4000, vel vistiernicul cu 3600, vel logoflul i vel spatarul cu ate 3000, vel paharnicul, vel c'amanarul,
vel gramaticul, vel banul, vel comisul i ispravnicii celor mai
multe dintre tinuturi cu cate 2400 lei. Ceilalti dregAtori primes
mai putdn, dela 1800 lei anual sau 150 lunar (vel aga, vel stolnicul, vel portarul, ispravnicul de Cerauti) pAn.a la 2 lei lunar
(teslarii, pietrarii, tgetorii de lemne) i chiar un leu (fustaii de
divan). Totalul este de 242.936 lei anual sau 20.244,80 lei lunar.
Se specifica de asemenea, i chiar Inaintea lefilor, deoarece totalizau sume mai importante, i uveniturile dregatorilor precum
i 4 pooloanele * pe care le primase acetia dela subalternii lor,
de obiceiu de doua ori pe an, la Sf. Gheorghe i la SI. Dumitru.
Domnii urmAtori alcaluesc i ei asemenea condici ; cunoa-

tem astfel o condia din 1795, din Moldova ; ea prevede, Intro

alte lefuri, i pe aceea a capuchehaiei dela Stambul, de 6500 de
lei lunar: o suma enormA, cu mult mai mult decal primea vel logoratul adia primul ministru; prevecke qi lefurile capuchehaielor
dela serhaturi adica din raiele (Hotin, Render, Akerman i Chilia);

acestea primeau numai suma, foarte modic6, de 100 lei lunar.

Opera lui Dionisie Fotino ne arata lefile i veniturile pe care
le aveau dregnorii munteni, la Inceputul veacului al X.IX-lea.
Marele ban totalizeaza 48.400 lei anual, loctiitorul su, caimacamul, ajunge trisa la peste 100.000; u iar daca' se bucur6 de favoarea Domn.ului adauga Fotino capat mai Indoit *. Vornicii de tara de sus i de jos ating Intre 60-70.000 anual, mar ele
logoral de tara de sus, In mod normal 50.000, iar and e schimbare de domnie, deci se innoiesc i hrisoavele de moie ale manastirilor, aproape dublu. Logofiltul de tara de jos u pana la 30 mii
lei pe an *, vornicul de cutie aproape 70.000, i aa mai departe,

se Inira toti dreg6torii, mari i mici. 0 bung parte din veniturile tarii servese la plata lor, pentru investitiile In lucrari de interes public ramanan.d prea putin. Raportul dintre (< personal *
3

www.dacoromanica.ro

02

DREGATOMILE

material e catastrofal In epoca fanariota ; eel de al doilea

aproape dispare faya de cel dintai.

In Ardeal, salarizarea function.arilor se introduce In anul

1730. Pana aci, i ei aveau, ca i cei din Principate, diferite venituri, daruri i servicii dela cei pe care-i administrau. Totui,
In primele timpuri, sistemul n'a funetionat satisfacator ; un rescript imperial din 20 Iulie 1742 arata ca se continua eu
nedrepte i eu exactiunile; abia In 1743 se stabilete precis salarizarea dregatorilor atat in comitate cat i In scaunele ,seeuie0i
partile ungure0i .

BIBLIOGRAFIE
Dreglitoriile noui. 1. L. *IINEANU, InfluenN orientald asupra limbei gi
Bucuresti, 1900, CCCXXXC + 407 + 279 p. in 8; 2.
rulturei romdne,
V. A. URECHIA, lstoria Rorruinilor, vol. X, B, Bucuresti, 1902, 504 p. in 40;
2. I. C. FILITTI, Banii gi Caimacamii Craiovei, In Archivele Olteniei, III
(1924,1 p. 193-217; 5. A. SAVA, Trguli Onutul Leipugnei (formeaz introducerea la volumul Documente privitoare la tdrgul gi Onutul Lcipugnei Bucuresti, 1937, XXV p. in 8; 6. DAN SIMONESCU, Literatura romdneascd de
ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762, Bucuresti, 1939, 334 p. in 8;
7. AUREL SAVA, Boierii mari ai Moldovei, dregatcri in finuturi, In Revista de

Drept Public, XVII (1942), nr. 3-4, p. 466-492; 8. AUREL SAVA, Tdrgul
si finutul Orheiului (formeaz6 studiul introductiv la volumul Documente.
privitoare la tdrgul gi yinutul Orheiului, Bucuresti, 1944, LV + 561 p. in 8)
V si p. nr.; 9. A. SAVA, Vornicul de Vrancea, in Mem. Seg. Ist., Acad.
Rom., t. XV (1934), p. 117-174.
salarizarea dregitoriilor. 10. PETRE RMCANU, Lefile f i
Organizares
veniturile boierilor Moldovei in 1776, Iasi, 1887, CXIX + 81 p. in 80; 11. V.
A. UREcHIA., Istoria Romilnilor, vol. V, Bucuresti 1893, 565.p. in 40; 12.
EUGEN v. FRIEDENFELS, Ioseph Bedeus von Scharberg. Beitreige zur Zeit-

geschichte Siebenbiirgens im 19 Jahrhundert, vol. III, Viena, 1876-1877.

XII + 417 si X + 499 p. in 8 (vezi vol. I, Anhang., p. 197-417); 13. CONs'r.
GIURESCU, Despre boieri, in Studii de istorie social, Bucuresti, 1943, p.
221-349.

www.dacoromanica.ro

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

Cele mai mari prefaceri au
avut loc in Moldova: s'au desf iinfat patru din vechile jitzlete
Fi s'au infiintat alte opt noui.

In veacurile XVIIXVIII, ca 0 mai inainte, impartirea

administrativa a ta'rilor romAne n'a ramas neschimbata. Unele
judete, Iinuturi sau comitate au disparut ; s'au infiintat, in schimb,
altele ; limitele au variat, suprafata acestor formatiuni devenind
mai mare sau mai mica; uneori, s'au schimbat 0 reedintele.
Modificarile cele mai Insemnate au avut loe in Moldova; in Muntenia au fost mult mai patine schimbari; In Transilvania, prefacerea, radicala, din timpul Imp'gratului Iosif al II-lea, n'a durat,
revenin.du-se, in 1790, tot la vechea impartire.
Moldova. 0 bung parte din schimbarile pe care le constatara

In Moldova e in legatura cu un fapt de ordin politic 0 etnic:

expansiunea fi apoi retragerea aezeirilor ttre,sti dintre Prut f i
Nistru: ele au determinat o serie de formatiuni noi administrative. Alta schimbari se datoresc unor cauze locale, de ordin economic sau administrativ.
In veacul al XVII-lea, constatara disparifia cAtorva din vechile tinuturi moldovene. E vorba de tinuturile Agiudului, Tro-

tufului, Bdrladului 0 Chigheciului, tuspatru din Tara de Jos.

Tinutul Agiudului exista Inca pe vremea lui Vasile Lupu; ultimul document cunoscut In care apare e din 1647; nu-1 mai gasim apoi in lista din 1665, Ianuarie 10, referitoare la strAngerea
gotinei de oi pe tinuturi; nu figureaza nici In lista de tinuturi
a lui Miron Costin, din 4 Cronica Tarii Moldovei 0 a Munteniei ;

www.dacoromanica.ro

484

IUDETE, TINUTURI, COMITATE

tar rezulta deci ca fusese desfiintat intre timp, in intervalul 1647

1665. Tinutul Trotuplui a fost desfiintat in a doua jumatate a
veacului al XVII-lea, i anume, s'ar parea, intre anii 1680, cand
el apare inteo carte domneasc din 21 Martie, i 1684. In lista
din 1665, Ianuarie 10, tinutul Trotu nu figureaz; figureaz5,
In schimb, Bacul. In lista urmtoare, a lui Miron Costin, din
4 Cronic , 0:aim totui tinutul Trotuplui ne mai aparand,
de data aceasta, tinutul Bacaului. O nou schimbare In cea de
a doua HBO de tinuturi a lui Miron Costin, aceea din Poema Polona' (1684): reapare Bacul, lipsind In schimb Trotuu1; aceeai
situatie i in lista din Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir care recta starea de lucruri din anul 1711. Faptul cal Trotuul nu apare in lista din 1E65, care este o lista fiscal, de ca-

racter oficial, deci exacta, ne-ar indrept'ati s credem ins6 ca

desfiintarea acestui tinut a putut avea loe i mai lnainte i anume
in intervalul 1655-1665. Inteun atare caz, pomenirea lui inteun
zapis din 1670 August 5, in cartea domneasa din 1680, Martie
21, precum i in prima lista de tinuturi a lui Miron Costin nu s'ar
explica cleat prin aceea ea pentru perioada de dou, trei decenii
ce a a urmat unificrii Bacului cu Trotusul, s'a mai intreuintat

de ctre unii, in virtutea obinuintei, numele vechiului tinut,

dei acesta, oficial, nu mai avea fling legara. Rmane ca material nou documentar sa rezolve chestiunea, pre cizand epoca sau
anul desfiintrii tinutului Trotu. Tinutul Barladului exista Inca
In 1642, potrivit unui document din acest an, dela Vasile Lupu;
el nu mai e trecut ing in lista din 1665, nici in acelea ale lui Minn Costin i Dimitrie Cantemir. Rezulta deci ca a fost desfiintat
fare 1642 i 1665. In ce privete tinutul Chigheciului, ultima
mentiune documentara a lui este in regestul unui act dela Vas le
Lupu, din anul 1644. Dupa aceea el nu mai e pomenit, nefigurnd
nici in lista fiscal din 1665. Desfiintarea lui pare a fi avut loe
ala dar, dupa toate probabilitatile, intre aceste dou date, intre
1644 i 1665.

Faptul c tuspatru judetele airintite mai sus existau inca. in

1642 i ca desfiintarea lor in oriice caz a trei din ele se
produce apoi in acelaFi interval de timp, relativ scan, circa cloud
decenii, ne lace sa baiwim ca a avut lee, in ultimii ani de domnie
a lui Vasile Lupu sau in timpul urmailor si, pbna. la Eustratie

www.dacoromanica.ro

TINUTURILE MOLDOVEI

485

Dabija inclusiv, o reforma administrativa, o noua arondare a

tinuturilor moldovenesti, reducandu-se numrul acestora, asa
cum se va proceda si mai tarziu. Noi documente ne vor aduce,
poate, confirmarea acestei ipoteze, precizand anul reformei si
dandu-ne si alte detalii asupra ei.
In veacul al XVIII-lea, prin inaintarea asezrilor tataresti
intre Prut s'i Nistru, o parte a tinutului Upupa este cotropita.
In hrisovul din Dechemvrie 1766, dela Grigore Al. Ghica, privind organizarea invatmantului, tinutul mai figureaza inca; in
condica de venituri si lefuri a aceluiasi domn, din 1776, Septemvrie 1, el este contopit trusa cu Orheiul ( Upupa Orhei ), fiind
condus de sardarul de Orhei. Situatia aceasta a durat pana dupa
anexarea Basarabiei de catre Rusi, de oarece in 1815-1816 constatara, potrivit lucrarii manuscrise a rusului Swiniin, ca tinutul
Orhei se intindea intre Nistru fi Prut, cuprinzand si orasul Chisinau.

Se pare irisa ca inainte de a se proceda la contopirea celor

doua tinuturi, s'a incercat constituirea unui tinut separat al

Chifindului. Asa cel putin rezulta din hrisovul din Dechemvrie

1.766 sus amintit, in care, alaturi de tinutul Upupa i este si

tinutul Chisinau E Se vede treaba ins c formatia aceasta
nu s'a putut mentine, de vreme ce, dupa zece ani numai, o gasim
contopita cu Orheiul.
Pentru supravegherea marginei din.spre Mari, constatara, in

partea de apus a Bugeacului doua tinuturi noi, in veacul al

XVIII-lea. Unul este tinutul Grecenilor, avand resedinta in tal.gul Greceni, la nord de valul lui Traian. In lista lui Dimitrie Cantemir (1711) nu figureaza; 11 gasesc in schimb in 4 catastihul

de samile tuturor manastirilor din 1742, apoi in luisovul din

1766, in sfarsit in condica de venituri si lefuri a lui Grigore Ghica
(1776) precum si in lucrarea lui Swiniin (1815-1816). Tinutul

s'a pastrat deci si dupa ce Ttarii nu mai prezentau nici o primejdie, mai mult chiar, dupa ce fuseser evacuati din Bugeac.
Suprafata lui era mica, avand ca dimensiuni 60x35 kilometri;
il carmuia un ispravnic, in timp ce majoritatea tinuturilor celorlalte aveau cate doi.
La nord de Grecen.i, era tinutul Codrului, luandu-si numele
dela vechiul codru al Chigheciului. Tinutul Chigheciu, existent

www.dacoromanica.ro

486

JUDETE, TINUTI3RI, COMITATE

In veacurile XVXVII, e mentionat intr'un act din 1635, Marti@

27 dar nu mai figureaza in Descriptio Moldaviae fusese

incalcat in cea mai mare parte de catre Turci care ocupasera
Renii i satele inconjuratoare, si de &Are Mari. Portiun.ea care

ramasese Moldovei, inspre miaza noapte, era, asa cum arata

Miron Costin in Poema Polona , regiunea paduroasa codrul
de fagi
aci constatam, Inca sub Nicolae Mavrocordat (1711
1716), un dregator militar, capitanul de Codru o. Nu e de mi-

rare deci, ca, atunci cand aceasta ramasita a vechiului

devine ea Insasi tinut, s i se dea tot numele de Codru. In luisovul privind Invatmantul (1766) nu e trecuta; figureaza ca o
entitate administrativa deosebita, carmuit de un vel capitan,
dar facand parte tot o din tinutul Flciiului , in raspunsul scris
dat In 1769 de boierii moldoveni la ponturile unui general
rus; o gasim in sfarsit ca tinut in condica de venituri i lefuri
a lui Grigore Ghica, din 1776: intemeierea tinutului Codru cade
asa dar intre aceste doua ultime date. Cel mai mic dintre tinuturile cuprinse intre Prut i Nistru (dimensiunile: 40x25 kilometri), el are In frunte, ca i Grecenii, un singur ispravnic.
Gaud Tatarii, In urma razboiului dintre Rusi i Turci, din
1768-1774, parsira cele dou ceasuri situate la nord de

hotarul lui Hall Pasa , atunci din teritoriul astfel parasit,

Grigore Ghica alcatui un nou tinut pe care-1 numi Hotirniceni;
actul de infiintare si de hotarnicire al acestui tinut asemenea
acte aunt foarte rare In trecutul nostru poarta data Dechemvrie 1775. Hotarnicenii aveau forma unei fasii lungi i inguste
(dimensiunile 100x20 kilometri); spre rasrit se marginea cu
tinutul Benderului, spre apus cu Prutul. In 1815-1816 existan
In acest tinut 21 de sate si nici un targ; toate erau proprietatea
boierului Ioan
Dupa ce Rusii ocupara Moldova dintre Prut i Nistru, ei infiin.tara, in partea de miazazi, pe locul vectii Basarabii, don
tinuturi anume Tomarova (Renii) i Benderul. Cel dintai se marginea cu Dunarea la sud, Prutul la vest, tinutul Greceni la nord
tinutul Bender la eat; masura 85 de verste in lungime (90,695
km.) si 60 in latime; cuprindea, ca asezari mai importante, Ismalul, reimpopulat pe la 1810 de generalul Tucikof (de aceea s'a
numit, cativa ani, la inceput, Tucikof, revenind apoi

www.dacoromanica.ro

TINEITURILE MOLDOVEI

487

la vechiul nume) i Renii sau, cum Ii spuneau Ruii, Tome,rove.

Tinutul Benderului, dup numele turcesc al Tighinei, era cel

mai mare judet dintre Prut i Nistru: msura in lungime 1.50 de
verste, iar in ltime 1.00. Spre rsrit, el trecea fi peste Nistru;
aa rezult din descrierea lui Swiniin care li da drept hotare, in
aceast parte o guvernmntul Herson i Nistru . La miazzi
se mrginea cu Marea Neagr i Cu Dunrea, la Apus cu tinuturile Hofrniceni, Greceni i Tomarova, iar la miazg noapte Cu
tinutul Orheiu. Ca aezari mai insemnate erau Tighina (Bender),
Cetatea Alba (Akerman), Chilia i Cauanii.
In extremitatea nordic6 a provinciei ocupate, Ruii relnfiinar
tinut al Hotirtului, care dispruse in urma constituirii raielii turceti in 1713-5. Spre rsrit, acest tinut mergea pan
la rul Ciuhur care 11 desprtea de tinuturile Soroca i Iai; spre
apus pn la hotarul Bucovinei. Tinutul Bcilti nu exista inch' ; el
a fost infiintat trziu, in 1879-80, din partea basarabean a tinutului Iai i dinteo parte a tinutului Soroca, aceasta din urm5
cuprinznd i trgul insui al Bltilor.
La apus de Prut, se infiinteaza in veacul al XVIII-lea, cateva
tinuturi noi; toate aunt in partea de miag noapte a Vrii. Hrisovul
lui Grigore Ghica privitor la invtmnt mentioneag tinuturile
Cdmpulungul Suceyei, Cdmpulungul rusesc ci Botofanii; cum ele
nu apar in lista lui Dimitrie Cantemir, inseamn c tustrele au
fost intemeiate intre 1711-1766. Cdmpulungul SucePei forma o
entitate separat sub raportul fiscal inc6 din 1665. In lista gotinei de oi din acest an el apare separat ( Suciava bez adica
fr ampulung*); unitate administrativ devine lush' numai
In epoca fanariot. Cdmpulungul rusesc cuprindea partea de apus
a Bucovinei, vecin cu Ceremuul. Asemenea ampulungului Sucevei, el a continuat s existe, ca tinut aparte i dup anexarea
Bucovinei de ctre Austriaci. Tinutul Botofanilor s'a format intre
1711, data informatii cr lucrrii Descriptio Moldaviae * care nu-1
mentioneaz, i 1757 cand apare inteo list inedit de incasri asupra gotinei,prin defalcarea unei prti din vechiul tinut al Hrlului ;

acesta din urma exista inc in 1833; un proect de arondare din

acest an prevede insa deshintarea lui, ceea ce se va i realiza in
epoca Regulamentului Organic. Dionisie Fotino, descriind in

www.dacoromanica.ro

488

JUDETE, TINUTURI, COMITATE

* Istoria vechii Do,cii* (1818) tinuturile Botoyani i Hrl.u, spune

despre cel dintai ca este raic iar despre cel de al doilea ea e
foarte mic E Tot e foarte mic * e calificat tinutul Cdrligeiturei
care va fi desfiintat yi el In epoca Regulamentului Organic. Ultima
creatie, In ce priveyte tinuturile, sub Fanariati, este tinutul Herpi;
el se formeaza din portitmea rmasa a tinutului Cernauti yi din
defalcarea unei p'rti a tinutului Dorohoiului; numele
trage
dela targuyorul Hertel, reyedinta ispravnicului. In condica de
venituri i lefuri a lui Grigore Ghica, din 1776, acest tinut nu
figureaza; 11 gasim pomenit Insa de dare comisarul austriac pentru Moldova, de Metzburg, la 12 Iunie 1788; urmeaza deci ca a
fost Infiintat Intre aceste doua date. In 1833 exista Inca; el va fi
desfiintat printeo nou arondare In epoca Regulamentului Or-'
ganic; de altfel, suprafata lui era foarte mica: un singur ocol, In
timp ce alte tinuturi aveau cate cinci sau yase.
Muntenia. Din judetele secolului al XVI-lea nu mai exista, In
secolul urmator, judetul Peidurq i acela al Briiei. Cel dintat se
contopeyte cu Muscelul; aya 11 gasim In documente pe vremea lui
Radu Mihnea. Diecii cancelariei domneyti scriu numele noii formatii contopite In felul urmator: sud. Muy. i Pad. o adica judetul
Muscel i Paduret o. Desfiintarea judetului Braila este consecinta
Infiinrii raielii cu acelayi nume (1542) ; ramayitele judetului se
alipesc la judetele vecine, In special la Ramnicul S'a'rat. Pe vremea
lui Matei Basarab, acesta din urma poarta chiar numele de judetul Ramnicul Sant
( sudstvo Slam Rabnic i Braila * In documentul inedit din 6 Mai 1646, referitor la satul Bordeyti i aflator la Arbivele Statului). In timpul ocupatiunii ruseyti
din 1806-1812, judetul Braila se rein! iinteazei, avand In frunte
doi ispravnici. La 3 Februarie 1811, aceyti ispravnici erau serdarul
Scarlat Cerkez yi slugerul Iancu Fotino.
Spre deosebire de Moldova, nu constatam In Muntenia, In
intervalul 1601-1821, Infiintifai de judete noi. Constatara
unele modificari In ce priveyte hotarele y't reyedintele. Astfel,

judetul Mehedinfi cal mai mare judet, dintre Carpati yi Dunare

lngloba, in aceasta epoca, i Calafatul ; ulterior, el va fi
trecut la judetul Dolj. Judetul Olt mrgea 'Ana in raiaua Turnului ; dupa ce ni se va restitui aceasta raia, prin tratatul dela Adrianopol (1829), regiunea cuprinsa 1ntre limita nordica a ei yi limita

www.dacoromanica.ro

COMITATELE TRANSILV ANTE r

489

sudig a actualului judet, va fi anexata judetului Teleorman,

care-si va schimba i capitala, dela Rusii de Vede la Turnu MAgurele. Judetul Rdnznicul Sdrat are drept capital, In a doua jumil-

tate a veacului al XVIII-lea si la inceputul veacului al XIX-lea,

Focfanii munteni, iar nu orasul RAmnicul S'rat, ca mai inainte:
ne-o spune 15.'murit eat Atanasie Comnen Ipsilante cat ci Dionisie Fotino. De aceea, in epoca amintit, i se si spune judetalui
In unele izvoare, cum e de pild descrierea Valahiei si a Moldovei
de preotul Hugas Ingigian, aparuta in 1804, in dou feluri: Focsaid sau Slam Rananic . Capitala judetului Ialomita era inc5.
Oraful de Floci, la gura Ialomitei, i, dupa distrugerea acestuia,
Urzicenii, lar nu CATrasii, care in 1819, incepeau abia s5 se ridice,

fiind numiti de Dionisie Fotino un orgsel . Capitala judetului

Vlasca era la Gilefti, Giurgiu aflandu-se Odd la 1829 In stpanirea
turceasdi, asemenea Brgilei i Turnului. De aci rezult i cg." hotarul dintre judetele Vlasca i Dambovita era mai spre nord cleat
cel de azi, G6estii i chiar manstirea Cobia fcand parte din
judetul Vlasca, lar nu din Dmbovita.
Transilvania. In Transilvania, faptul esential, sub raportul
impArtirii administrative, in epoca cercetat, a fost noua arondare
promulgat de Imp6ratul Iosif al II-lea. Consecvent planului
sau de a sterge vechea stare de lucruri care facea din tinutul de
peste munti un adevarat anacronism i ca o nou mg'sur." in acest
sans, urmand decretului de concivilitate sau egara' Indreptiltire a
tuturor locuitorilor Ardealului (22 Martie 1781), aceluia de desfiintare a servitutii personale a iobagilor (Iunie 1783), precum
aceluia de introducere a limbii germane ca limba comun'a' (26
Aprilie 1784), hot6r6ste Iosif al II-lea, la 3 Iulie 1784, o noud
impeirtire administratiod a Transilvaniei. Nu se tinu seama de
imprtirea istoricA in 7 comitate, 7 scaune s4sesti, 5 scaune
gcuiesti si 4 districte (vezi vol. II, editia a patra, p. 414-415),
ci se alc6tuir' in totul 11 comitate, cu hotare noi, ci, la unele din
ele, si Cu nume ci resedinte noi. Se desfiintark de pilda, comitatul
Zarandului i comitatul Turdei, scaunele skuiesti ale Muresului
ci Ciucului, scaunele ssesti ale Mediasului, Orastiei, Sebesului

Sighisoarei. Districtul Bistritei fu alipit noului comitat care,

cuprinzand Dobka inferioar, o parte din comitatul Clujului
Turda Superioar, Ici stabili resedinta la Reghin. Districtul Bra-

www.dacoromanica.ro

490

JUDETE, TINUTURI. COMITATE

r}ovului, Impreund cu Trei Scaune 0 Cu prti din Alba de jos,

alditui iar4i un nou comitat cu reedinta la Sangeorzul Slcuiesc.
Scaunul Odorhei fu transformat In comitat, adugndu-i-se scaunele Cinc 0 Giurgeu precum 0 scaunul filial Cristur. i altele
asemenea.

Aceast radicald transformare, care izbea In attea traditii 0

mai ales In attea interese, mrturisite i nemrturisite, nu se puta
mentine. Chiar dela inceput se ridicara proteste; ele se asociar
protestelor provocate de celelalte msuri revolutionare ale lui Iosif
al II-lea. 0 nou. ell* ar fi putut incepe in Transilvania, In urma
acestor msuri; din nefericire, tot neme0i 0 privilegiatii fur mai
tari. Profitnd de starea de slbiciune 0 de deprimare in care se
gsea imparatul, ei 11 silird cu putin Inainte de a muri fa revie pria
decretul din 28 Ianuarie 1.790 ( revocatio ordinationum ), mai

asupra tuturor msurilor mate 0 s6 readucA viata constitutional 0 administrativ la ce fusese in 1780. Se reveni deci la vechea
Imprtire in comitate, Beaune 0 districte, a natiunilor privilegiate..

In secolul XVIII constatm documentar subimp6rtiri administrative ale judetelor 0 tinuturilor. Ele se numesc ocoale in.
Moldova, pleifi i. plaiuri In Muntenia. Aceste ocoale moldovene nu trebuesc ins confundate cu vechile ocoale ale targurilor (vezi vol. II, editia a patra, p. 464-465). Ni s'a pstrat, intr'un document inedit, din 25 Aprilie 1757, afltor la Academia
Romn, sublinprldrile tinutului Flciu. Ele sunt: # ocolul din.
mijloc *, o ocolul Prutului , ocolul Elanului *, dup valea cu acela0 nume, ocolul Rosecilor (azi satul se nume0e Ro0e0i) 0
ocolul Podolenilor . Termenul muntean plasd a avut la inceput, In veacul al XVII-lea, Intelesul de parte care se cuvenea
unuia sau mai multor proprietari inteo mo0e. De aceea se pomene0e, de pildd, in 1623, o mo0e care cuprindea trei pl4i: plasa
popii lui Sahat , plasa Firasa 0 plasa lui Staico . Mai
trziu, termenul plas a cptat Intelesul termenului moldovenesc ocol . In timpul dominatiunii austriace in Oltenia
(1718-1739) constatm &A.' judetele din aceast regiune sunt
imprtite fiecare in ate patru pldsi ( plassa ): de sus, de jos, de
mijloc 0 de margine, conduse de ispravnici. De aci, irrip6rtirea In
pl0 se va fi generalizat apoi in Intreaga Muntenie, Meg, a se
.

www.dacoromanica.ro

PLISI SI PLAIURI

49/

adopta Lisa si denumirile tip, introduse de administratia austriaca.

Pe vremea cand Dionisie Fotino isi redacta opera sa geografiaistoric6, prin anii 1816-1817, judetele Munteniei erau Impartite
la es, In pleiyi conduse de zapcii si, In partea muntoas, In

Fig. 8.

Ctitorii bisericei din Calvini (azi In judetui Buzlu): t Jupan VItatul za plaiul
jud. Slcueni t, Cu fin sai s B&nic.I. t si Nicolae t. Secolui al XVIII-lea.

plaiuri, conduse de v6tafi . Astfel, judetul Buzgu cuprindea

3 prsi si 2 plaiuri, iar tide-till Sgeuieni 5 plisi si 2 plaiuri (vezi si
fig. 8). In total, erau In Muntenia, pe acea vreme, 137 de plsi si

17 plaiuri, judetul cu cel mai mare num6r de lmprtiri administrative fiind Mehedintii: 11 prsi si 1 plaiu. In Moldova termenul
a ocol * exista Inca In epoca Regulamentului Organic. Harta ma-

www.dacoromanica.ro

JUDETE, TINUTURI, COMITATE

492

nuscrisa alcatuita In 1833, potrivit proectului de arondare al

ministrului dreptatii, marele logofat i. cavaleriu Constantin
Sturza , prevede numai 10 tinuturi i 55 ocoale fa g de 16
tinuturi Eli 76 de ocoale cate erau mai inainte. Mai tarziu fli
In Moldova, termenul ocol o va fi inlocuit prin acela de
A plasa .

In ce privete carmuirea tinuturilor moldoveneti, ea se exercita,

pana la reforma lui Constantin Mavrocordat (1741), tot de catre

vechii peirceilabi, cate doi in tinuturile mai mari, unul in acelea
mai mici (vezi i vol. II, editia a patra, p. 421-424). In un.ele

tin.uturi de margine, ea Putna, ei poarta titlul de starofti; la

Tutova, li se zice vornict.
In Muntenia, inainte de aceiai reform', constatam in fruntea
judetelor, capitani mari sau vel cdpitani, mai insemnati hind cel
din Ramnicul Sarat, cu reedin.la la Focanii Munteni, i. cel din
Mehedinti, cu ieedinta la Cerneti, aa dar cei dela extremitatea
rasariteana rli apuseana a tarii.
In Mucel i in Dimbovita, nu exista vel capitani; aci autoritatea superioara e exercitata de vornicul de Cdmpulung rg de vornicul de Tdrgovifte.

Cum au ajuns in Muntenia, vel capital:di sa ja locul parcalabilor de mai Inainte, nu putem deocamdata preciza. Cert este a
In veacul al XVII-lea substituirea se Meuse.
Prin reformele sale, atat in Muntenia, in domnia a treia (1740),
cat i in Moldova, in domnia a doua (1741), Constantin Mavrocordat luan.d conducerea judetelor, respectiv tinuturilor din mana
capitanilor i a parcalabilor, o Incredinta unor noi dregatori numiti ispravnici. Erau tot cate doi ispravnici de tin.ut, afar de
Greceni, Codru, Cernauti i Carligatura care aveau numai unul.
Cei din Covurlui continua' sa poarte vechiul titlu de pdrceilabi;
cei din Putna, pe acela de storofti; la Botoani nu insa i. la

Tutova, ca mai inainte li se spune vornici. lar peste tinutul

Lapuna-Orhei este mai mare serdarul.

Toti aceti carmuitori de judete primesc o leafei fixei dela

1 Septemvrie 1776, a lui Grigore
Ghica, ea variaza intre 400 de lei pe lung pentru serdar i. 60
de lei pentru ispravnicul de Codru; majoritatea au 200 de lei pe
vistierie; in condica din

luna.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

493

BIBLIOGRAFIE
Moldova. 1. ZAMFIR C. ARBURE, Basarabia in secolul al XIX-lea, Bueureqti,
1898, 790 p. in 80; 2. I. NISTOR, Bucovina sub raportul politic fi administrativ,

Bucureqti, 1915, 16 p. in 80; 3. V. LUNGU, Tinuturile moldovenefti pdnd la

1711, in Cercet. Ist., IV, 2 (1928), p. 97-109; 4. JOAN C. BALILA., Imparlirea
administrativd a Moldovei in anul 1833, in In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucureqti, 1944, p. 139-155.
Muntenia. 5. CONsT. C. GIURESCU, Judefe dispdrute din Tara Romdneascd, Bucureti, 1937, 8 p. in 8. (Extras din Omagiu prof. D. Gusti); 6.
CONST. C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucureqti,
1942, 28 p. in 80; 7. PAUL NEGULESCU, Istoricul judefelor in Romdnia, in
Revista de drept public, XVII (1942), p. 82-105.
Transilvania. 8. I. S. PUSCARRT, Disertagune despre imparfirea politicd a
Ardealului, Sibiu, 1864, 63 p. in 80; 9. V. MERUTIU, Judefele din Ardeal fi
din Maramure, pdnd En Banat, Cluj, 1929, 239 p. in 40.
Vezi .1 bibliografia din vol. II, editia a patra, p. 425.

www.dacoromanica.ro

ORMELE SAU TIWUIIILE. SATELE

o In starea in care se gseste
total. Tara Romdneascd, trebue

un guvern de lungd duratd

ferm, ca sci poatd aduce ara En
vechea ei straucire, sti ridice din
ruine atdtea orase ce existau din
vechime si s restaureze atdtea
sate populate, din care astclzi, la
fiecare pas, nu vede cine va decdt
niste triste rdmdsite o.
(Dionisie Fotino, Istoria vechei Dacii).

Oraele sau trgurile de pe fata pmntului romnesc au

auferit 000 jud4ele schimbri In rstimpul dintre 1.601 0
1821. Unele au crescut, ca Intindere i numr de locuitori; altele
au sczut i chiar au pierit; s'au 1nfiinlat trguri noi; s'au

mutat trguri, schimbandu-0 vatra; nu putine 0-au schimbat

1nftiarea etnic. Pricinile acestor prefaceri sunt variate; rzboaiele, drumurile noi de negot vecidalatea Thtarilor i a
naturale (rev6rski, pojaruri), coloniz6rile, iat pe cele
mai insemnate.

Muntenia. In judetul Rmnicul Srat se ridia In acest rs-timp Foefanii Munteni; In a doua jumtate a secolului al XVIII-lea
,ei ajung chiar In paguba ormului Rmnicul Srat capitala

judetului: aa ne spune Atanasie Comnen Ipsilanti la 1789. Pe

vremea lui Dionisie Fotino, la 1nceputul veacului al XIX-lea,
continuAnd s fie reedinta ispravnicilor, Focanii aveau apte
mahalale, ase biserici de piatr 0 o mnstire, a Sf. loan. Harta
lui Rhigas Velestinliul (1797) arat ca trg mic In Rmnicul Srat

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN MUNTENIA

495

Cioranii, astAzi sat; nu mai avem lnsA alte stiri care ad confirma existenta acestui tArg. Pe de altA parte, In acte oficiale
ale vistieriei, ca, de pill:1k In acelea, privind arendarea vmilor
In anii 1792 si 1807, apare, alAturi de Focsanli Munteni i de RAmnic, Grad4tea. TArg i punct vamal, ea a avut o evolutie regreastAzi este comung. rural'. In judetul BuzAului, nu se constat vreo modificare a situatiei anterioare. In schimb In judetail SAcuieni apar, spre sfArsitul rAstimpului pe care-1 cercet6m,

t'Arguri noi. Sunt mai inti Mena de Munte, pe Teleajen, mentionati ca atare In opera lui Mihai Cantacuzino, editata de fratii
Tunusli. Un act din 20 Mai 1811, ii numeste 4 oras . Aci era resedinta ispravnicilor; ei stAteau Inge la inceputul veacului al
XIX-lea si la Bucov, tot pe Teleajen. N'ar fi exclus ca Bucovul
s'e" reprezinte noul nume al SAcuienilor, vechea avezare urban din

secolul al XV-lea (Vezi si vol. II, editia a patra, p. 441). Alt targ
nou este Sleinicul, scaunul cAmArasilor care administrau ocna de
sare. Transformarea lui In tArg a avut loc lntre 1776, data redac-

frii operii lui Mihai Cantacuzin.o care n.0 mentioneag fare

tArguri decAt VAlenii de Munte, si 1815, data catagrafiei sau
statisticei oficiale, utilizate de Dionisie Fotino. Sunt apoi Ur
pe Cricov, trecuti, In.tr'un ordin al lui Constantin BrAncoveanu
referitor la ciohodrit, la olalt cu celelalte tArguri : CAmpulung,
Pitesti, TArgoviste, Fi1peti, Ploesti, Buzu, Minnie i Focsani
Stolnicul nu-1 mentioneaa Ins6 In harta sa. Pe vremea lui Fotino,
dei e pomenit sub numele de TArgul Urlatilor (T6pyou `06p)tci-rWo p), ajunsese totusi un simplu sat. (cf.,. mai jos, cazul cu
4 satul TArgul Gilortului ). In sfArsit, Geigenii, la rAsArit de Mizil,

apar ca tArg i punct vamal In dou acte ale visteriei, din anii
1792 si 1807. Ulterior, au Imprt.'sit soarta GrAdistei; azi ;aunt
comun.e rurale. i In judetul veoin, al Prahovei, se ridich trei
tArguri noi: Ploectii, Ceimpina i Filipegii. Ploestii lsi datoresc

inceputtl lui Mihai Viteazul care cumpArd pAmntul dala doi

boieri din BAicoi, dAndu-le In schhnb o jumatate din acest -sat.
Matei Basarab ridic aci o biseric6 domneasa. In oursul yeacului al XVIII-lea, vatra tArgului s'a.mutat mai.spre miazAnoapte;
asa.rezult cel putin dinteun dociunent cu dataide 2 Martio 1808
In care se spune: si.dupg curgerea vreMilor.,,trgAndu-se i orasul mai Jadeal, a.ramas Sf.tBiseria (a lui Mati J) i rA de ma.,
4

www.dacoromanica.ro

TARGURILE ST SATELF,

496

halagii E Odata cu desvoltarea Ploetilor scad targurile vecine

Gherghita, Targorul i Bucovul : azi tustrele au ajuns simple
sate. Cdmpina apare ca ora in harta stolnicului Constan.tin Cantacuzino (1.700); tot ca ora o tie Miron Costin In 1.684, po menind-o alaturi de Buzau, Gherghita, Ploeti, etc. Inca din 1663
se facea o targ aci, fara ca localitatea sa fi cpatat lima caracterul

urban. In catagrafia manuscrisa din 1810, ea e trecuta ca fiind

alcatuita din dou prti: Campina Vistierului (Parvu ?) i Cam-

pina Stolnicului (Constantin Lupoianu). Filipegii din Prahova

sunt pomeniti ca targ In lucrarea lui Mihai Cantacuzino ; in harta
Stolnicului ii ga'sim trecuti ca simplu sat; ridicarea lor a avut
loc deci In acest interval (1700-1776). Tot in judetul Prahova,
amintete Dionisie Fotino i oraul Telega, unde este ocna de
sare i scaunul camaraplui . Calificativul de ora a putut fi determinat i de marimea aezarii: ea avea In 1810, 368 de case
Cu 1410 suflete. Fapt este ca celelalte izvoare, contemporane i
posterioare, nu Intrebuinteaza acest calificativ, ci o considera' ca
sat. Admitnd totui ch. Telega a fost la un moment dat, lnainte
de revolutia lui Tudor, targ sau ora, multumita exploatarii ocnei
de acolo, astazi In urma incet'arii acestei exploatgri, localitatea
a redevenit comuna' rurala; In locul vechei saline, e acum un lac
sarat, Cu proprietati curative.
In Ialomita, vechea avezare dela Floci decade, din pricina
necontenitelor rzboaie ruso-turce, purtate tocmai prin partea
locului. La Inceputul veacului al XIX-lea, ispravnicii nu-i mai
aveau reediata aci; Dionisie Fotino care in 1812 e tocmai ispravnic de Ialomita spune ca de abia a gasit urmele * oraplui alta
data atat de Infloritor (vezi i fig. 9). Noua reedinf e la Urziceni,
targuor
cum 11 califica acelai Fotino
cu o singura bi-

serica; la 1778 era Inca un simplu sat; in 1780 avea coala

iar in 1792, Martie 29, o porunca

cu dascal plait de stat

domneasca se adreseaza 43 voau tutulor oraenilor lacuitorii

targoveti din Urziceni sud Ialomita... . Dupa 1778 incep

a se ridica

Ceildrafii, pe locul Lichiretilor; la 1815 erau

i schela la Dunare. Numele se
orael nou *
explica prin prezenta aci, Inca din veacul al XVII-lea, a unui
i

(victv xciy.67coMv)

steag de calarai. In Ilfov, nu apare documentar nici un targ

nou: Oltenita nu e mentionata ca orael la Dionisie Fotino. In

www.dacoromanica.ro

Fig. 9. -Plata de mormint la PM. a Petrii (Ialomita) provenind din vechea asezare a Orasului de Floci. E
una din putinele time ramase din acest oras, atat de lnfloritor In veacurile XV-XVII.

www.dacoromanica.ro

TARGURILE $I SATELE

498

Vlasca, gasim la 1700, o localitate mai insemnatd: Hodimaia,

trecuta ca oras in harta Stolnicului Cantacuzino ; in 1580 era
inca sat ; ea s'a ridicat in cursul veacului al XVII-lea, probabil
In legatur cu prezenta aci a unui steag de calarasi. La hiceputtil celui de al XIX-lea, l'amasase o capitanie dar asezarea
decazuse; ea nu mai era trecuta printre trguri. Dealtfel chiar
resedinta ispravnicilor, GeieVii, este numita de Dionisie Fotino

sat

observarla c in 1780 acest sat

avea o scoala

Cu dascal platit de stat, incepea deci sa se ridice. Nu pare

probabil nici ca Ogreizenii de pe Arges, dela extremitatea
canalului lui Ipsilanti, sa fi fost targ, asa cum e notat pe
harta lui Rhigas Velestinliul (1797). Miron. Costin in opera
sa polona, Cronica Tarii Moldovei si a Munteniei , alcatuita
intre 1676-1683, considera drept oras localitatea Greidigea;
fie oare vorba de cea de pe Arges ? Totusi Stolnicul Constantin
Cantacuzino nu o trece, in harta sa, pe aceasta din urma printre
targuri, ci numai ca sat cu asezare boiereasca. S. fi decazut oare
asa de repede? Sau informatia marelui cronicar moldovean
priveasca ea, mai curnd, Gradistea din Ramnicul Srat ? Cert
este ca, la sfrsitul epocei fanariote, Vlasca nu mai are nici un
targ sau oras; Giurgiu continua sal fie raja turceasca.
In Teleorman, opera lui Mihai Cantacuzino pomeneste ca oras,

Riqii de Vede adica de pe raul Vedea

cu dou5. biserici .

Inca in 1695, parcalabii din Rusii de Vede iau vama satelor din
jurul targului, J'ara amestecul capitanului de judet. Resedinta a
unui steag de calarasi in veacul al XVII-lea, aceasta asezare
datoreste numele, dup 1.11111 cercetatori, prezentei

Odinioara

a unei colonii de Rusi, dupa a1ii, el ar fi in legaturd cu

corpul militar de tara, din care un detasament, un steag ar fi
stat aci; de aceea i denumirea -moderna: Rosiorii de Vede. In
1780 exigd aci, ca,si la Urziceni i Gaesti, o scoal cu dascal platit

de stat.
In j1idete10 Olt, Argel'i,Mitsce1 xa con.statam vreo schimbare:

sunt tot targurile vechi, de dinainte de 1601.

In Dambovita, exista, in a doua jumatate a veapului al XVII-lea,

trgul Corna(el, pe apa

; el e pomenit de Miron Costin
In opera sa polona amintita mai sus. La Cornatel, la podul de
piatra iese loan Mavrocordat, in 1717, inaintea Ttarilor

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN MUNTENIA

4991

sileste sa elibereze robii ce fcuser6 prdnd In Oltenia si In vestuI

Munteniei (vezi vol. III, 1, ed. a doua, p. 241-242). Ulterior, targul

a decazut ; Dionisie Fotino nu-1 mai aminteste ; pe acea vreme,

nu mai era cleat o simpl cApitnie si o resedint de p1as6 ;
azi e comunA rural.
TrecAnd In Oltenia, aflm, In judetul VAlcea, un tArg nou:
Ocnele Mari. El apare cu aceast6 calitate In harta Stolnicului
Cantacuzino (1700); mai tarziu, la 12 Noemvrie 1791, &im ordinul de numire al lui Iacov, judet adica primar
la orasul
Domniei Mele Vel Ocna sud Valcea *. (Ocna Mare judetul VAlceal).
Tot In VAlcea, spre sfArsitul epocei fanariote, e pe cale de formare
dintr'un bAlciu al Episcopiei de Minnie tArgul Dragetfanilor;

la 1 Ianuarie 1791, pe timpul faboiului dintre Turci si Austriaci,

administratia acestora din urm' Int5reste episcopiei sus amintite printr'un act in.c6 inedit vama dela Dr6g6sani afar
numai Mr de obor de vite ce s'ar vinde care se va lua de vamesii
obisnuiti. Venitul e mic s'i nu va pricinui pagub6 c'mArii Imp6r'Atesti . Mai tArziu, la 16 August 1809, se vorbeste, Intr'un act,
din nou, de zilele blciului ot ItAureni i ot Drsgsani . Nu stim

cat temeiu se poate pune pe stirea lui Miron Costin, care, In

opera sa In limba polong despre Wile romnesti, trece printre
orasele Munteniei si Cdinenii . Alte informatii nu mai avem
In aceast privint4. Harta Stolnicului Cantacuzino nu cunoaste
cleat satul aineni, In judetul Arges. In Romanati, se desvolt6
Caracalul, al e.rui Inceput ca targ, dateaz'd Intocmai ca si al
Ploestilor din vremea lui Mihai Viteazul ; In 1587 era Inch'
sat (vezi vol. II ed. IV, p. 441); In 1626, Septemvrie 6, Alexandru
Vocr serie ptirdilabilor dela Caracal s'6 bat6 si 86 pornease la
lucru niste rumni nesupusi ai mnstirii Cozia. Matei Basarab
zideste curti domnesti # la Caracal; Constantin Brancoveanu
face reparatiuni, oprindu-se uneori In acest loe, In drumurile sale
prin tail. Se desvolt de asemenea Brcincovenii, locul de bastin
al lui Matei Basarab si al lui Constantin Brncoveanu (vezi si fig.
10). La 1700, In harta Stolnicului, el apare ca oras sau tArg; tot
ca oras, alaturi de Craiova, Targu-Jiu si Ocna , 11 gdsim si Intr'un ordin, cu data 29 August 1733, al Administratiei Austriace
din Oltenia ; In 1776 deedzuse Ins, ne mai fiind trecut In opera
lui Mihai Cantacuzino printre tArguri. Evolutia regresivA a aces-

www.dacoromanica.ro

TARGURTLE ST SATELE

BOO

-- e-

-,

.
. _g... - w gs 1
I
....
,h44,1',4144- ri ;-rsrisw4nAls'cl,,cuir%
ITAL4541113 3111% prOS1411,0
i .
I' ..111i4:111fAgflirr.
.: ....:
.,

'

.4:1401k.t iittio4iit-til...,,*044.*/14,t**ittiAw.
,,.

iTT:

,,,,

....1

...,..

" -.:,-,; .c, ,

AI 1194Aalt jletWAt ivirTfi Iii52

-- ,

,7t,

.--f,

111/11111-W11i51 :TYffIC,iniAig o

" 4,,
1,, '
,, 1. .43,11 Atilt, A% Ign-;3151,1,15 .
.

...

eLi,,,,vri,,147:

*117:1111 if

.1 "'" ,',L4

"c '

'

'

7.
.

. .4. ;+ ;
IC Ai I_ 0.1m EVAN VT% AytniAVIt +I

'ir ZY ryonogt,titIvi
.- .4. s. LI !sari
.r A,;i-Wliel .. AA
- S
g
...,
:t;;:; ;,-ArAiA ASS A c . riS.Af 1 (MI MCI .4417,01% CA rottli/ ,TI AAOCTIOIZIAZ
,

% Ie
Imo MA'
, qatraTmw
.. , . ,, ,,,,,,4 nirvrpios4wriil
....
1.9511TA eVAlf AB Mpg

to

S;-

. MK ;KOAti-)1+1(mil,"'

WH.C..)5 AAcr% 444( l'Iffri NI, ,cAcnatiter

4$itt1jTinAl.nti.604A1 Awrfitinti 4 tylfg41'001 ail fAl ,IIITTO4A1 Asir*,

f..2..Ntrinp:_triTtot Tim'iittn : c Itg.iv A. Mu 5(4 LAi f !Tpf Fif4.111.
o".
.J'A5)1!;-_Inis
AfrOoTt fttilftlA /MS.,kgrayllialpfsrs ..-A AM 0 ?4,f11% . C5i.
. 11,
fqr At AA 616,1,-,05% +iF11:014A1 Jr-win-if 110 A Offr,14,-,,AAittIT ti
r: MN, 5,ortivr.letvip,...)is,N Aim& Al jA,rekka_nte....tiuti AK04174*
;

, , ,,..

4ssioitionti-K"iiiikaltidi hi lie a 11)L

P. ) ,- = i ' ,r'r, or ' .ar
,
i a , , hi4vii4,:,
s l o, "ff ; ;4;3
eViff..4(A; 4}tg
,.

M',I ARI .' cA:r oil ims 43.4AnaTA,w,z,, li tsnAtm. Awl

Aomtvrol.,i

144.444uP442

,
1:
.

,,

'

ri

.. 7 - N

It-IKRWI! ..
_.Pario,"---

uzia).41.0.1 Sisit rOli

' 3r), "..-) Z/4 '

..,

Ir'"?.112, ''s
,

A i!ipvi4'./-4y704, 4# ?:
''-'4'.._ tf-4.'" j--;-71" '
- ;-el
IA.; ah h ?r t.( ',,47/(q._fr-,n 6 c
4
..f:?; \").4.1 _-. 4..
(
-.:1.7,,,
4.4-7. ::4hp.,...ryi Al/
:,,......, ...4.--.4:. ' /

, .-

4i,)

Ifir

..,

rwidl
-/2 loy, ,-Le

f.
frt
'

Fig. 10. Autograt al lui Constantin Brincoveanu pe o Evanghelle ferecat5. In

argidt, arulta de el mIn5stirli trAncoveni. Autograful are urnAtorul cuprins:
Aceasta stint& Evangltelle IntrumusetAndu-o cu argIntul pe denatarl dupe cum
BA veade, o am mahinat sfintei ministiri deis Brancoveani unde este hramul
Adormirea IllscatoareI de DumnezAu stApInel noastre !Auld. La It. 7199[16911
Costandin B. Voevoda i. La manstlrea Brancoveni (RomanaIi).

www.dacoromanica.ro

TA RGURILE DIN MUNTENIA

501

tei asez5ri cred ca a inceput dupa sfarsitul nenorocit al lui Brancoveanu. In Dolj, nu se indica nici un centru nou mai insemnat.
In Gorj, in afar% de vechiul Targ al Jiului, constatam, la 1776,
targul Ciirbunegi; Dionisie Fotino Ii d calificativul de <t orel .
Nu este o avezare urbana noua, ci numai un nume nou pentru
Targul Bengai sau Thrgul Gilortului. La inceputul veacului
al XVII-lea, acest targ decazuse i ajunsese un simplu sat; Intr'un document din Ianuarie 1619 i se si spune chiar satul
Targul Gilortului (S MOIL TphruHAOpTSAOK). Prosperand din
nou i ajungand iarasi targ, el Ii schimba, pentru a doua ()ark
numele, devenind Targul Carbunesti. Astazi este iarasi comung
rurala: un caz tipic de evolutie periodic progresiva' i regresiv.
Evolutie regresiv' constatam si la Tismana. Oras la finele veacului al XV-lea Vlad Voda Calugarul da porunca' la 3 Septemvrie 1491 tuturor celor ce in mosii de ale manastirii sa se stranga
In ores la Tismana ($ &vow S THCMI114) inaintea cinstitilor
bani ai domniei mele el apare la finele veacului al XVII-lea

ca sat, e adevarat, mare, dar sat. Dovada e hrisovul lui Constantin Brancoveanu prin care intareste mada'stirii liudi 280,
case de rumani, intr'acest sat, A' fie de treaba si de poslusania
sfintei manastiri . In judetul Mehedinti In afara de vechiul
Calafat
constatam trei targuri: Cernetii, resedinta ispravnicilor,
Baia de Amnia' i Cleanovul. Primele dou aunt trecute In harta
Stolnicului; in opera lui Mihai Cantacuzino i in aceea a lui Fo-

tino, Baia de Arena lipseste Insa. Ceea ce Inseamna ca decazuse

Intre timp, ajungand un simplu sat. Cauza e, dupa toate probebilitatile, Incetarea exploatarilor miniere din aceasta regiune.
Cleanovul, cu nume de origine slava, apare ca targ pe vremea celei

de a treia domnii a lui Mihai Sutzu (1801-1802), cand are de

suferit pradaciunile pasvangiilor (vezi vol. III, editia a doua, p.
321). Aceste pradaciuni au contribuit la evolutia lui regresiva:
azi Cleanovul e comuna rurald'. Miron. Costin, in opera sa scrisa
In limba polona: Despre Tara Moldovei $i a Munteniei, trece
printre orasele din Muntenia i Strehaiu; ea nu figureaza task
In aceasta ipostaza, in harta, de o mare exactitate i posterioara
numai cu dou decenii, a Stolnicului Cantacuzino. De TurnulSeverin nu poate fi vorba In epoca cercetata de noi; el se va Intemeia abia pe vremea Regulamentului Organic.

www.dacoromanica.ro

TARGURILE $1 SATELE

50i1

Dobrogea. Pe langa avezarile mai insemnate de pe trmul marii

dealungul Dunarii, constatate documentar Inainte de 1601 vi

care-vi continua, nand mai bine, eand mai ru, existenta,

In veacurile XVIIXVIII, in Dobrogea, vi un numar de alte

targuri. E probabil, pentru unele din acestea din urma e sigur
chiar, c erau, in realitate, mai vechi; n'avem frig sau Inca
in totdeauna dovezile sigure necesare. Macinul exista pe vremea
lui Mihai Viteazul; Aron Tiranul, contemporanul i aliatul acestuia, 11 ocupa in iarna anului 1595. In 1640, un sol polon, trecand
prin localitate, o numevte, in dou randuri, oravel . Ceva mai
tarziu, in 1667, un alt sol polon Ii apune primul ora v turcesc
pe calea spre Stambul. Acelavi calificativ i-1 d un al treilea sol
polon in 1700; acesta din urma adauga un amanunt important
In ce privevte popula0a ronidneascii a regiunii. Pornind dela
Macin

povestevte el In drum, pe campie, o mare multime

de -tarani moldoveni au intampinat pe sol cu daruri . Mai departe,

dupa opt ceasuri de calatorie, solul ajunge la Daiakioi, avezat

pe malul Dunarii. i aci continua el Moldovenii de rit
grecesc, cu alugarii lor, au ievit din sat in intampinarea solului,
Cu multe daruri, cerand
srute nana dreapt Spre sfarvitul secolului al XVIII-lea, se pare ca targul decade. In 1766,
solul polon Toma Alexandrovici 11 califica drept oreifel turcesc
foarte sireiccicios iar in 1780, un alt sol polon vorbevte de satul
Niacin, la vase ceasuri de drum de Galati . Numele acestei avezri
nu mi-1 pot explica in chip satisfacator ; localnicii ii spun Mecin.
Daca* in ce privevte Mcinul, izvoarele, in genere, stint de acord
in a-1 prezenta ca un oral mai mic, in schimb nand e vorba de
Defieni pe turcevte Daiakioi opiniile variaza: unii II socotese

ravel sau trg, altii sat mare. In harta lui Dimitrie Cantemir,
e infativat ca sat; in aceea a Stolnicului Constantin Cantacuzino,

ca ora. Un raport italian dela inceputul secolului al XVII-lea

ne apune &a' la Dieni locuiau mai multe mii de Romani, cu famiIiile lor, fugiti din Principate din cauza
tiraniei Domnilor.
Cert este ca avea un numar insemnat de locuitori, trani munteni

moldoveni. Cat era de in.semnat numrul lor rezult vi din

Imprejurarea ca au fost in stare sa bata i s distruga, in 163,
un corp de oaste munteana (vezi vol. III, p. 4). In 1766, solul
polon Toma Alexandrovici, trecand prin Dieni, 11 caracterizeaza

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN DOBROGEA

503

drept un ravel tr ruine . In aneasta localitate era un conac

al curierilor i solilor, pe drumui Galati-Starnbul. Numele ei Inseamna: urmavii lui Daca sau Daia (cf. satele ,Daevti in Argev
Valcea, Dgivoara in Tarnava Mare, Daia i Mi.-la In Vlavcal
cf.

numele vechi romnevti asemanaoare Braea sau Braia

i
locuitori venili din Daia ;
aci vor fi fost din satul Daia

Maia); poate BA Insemne Ins

primii refugiali munteni
din Vlavca.

Mai spre miaz52i, pe ldrmul drept al Durarii, inteun loo care

domina lntinsa .cmpie munteana, este Hamm. In 1667, o solie
polon o califica' drept ravel ; In 1722, polonul Filip Orlik
inseamn: Crevtinii din oravul Harvova m'au rugat sa staruiesc
la Constantinopol sA li se permit sa cladeasca o biserica . Dei
forma numelui oravului, cu sufixul ova, denot6 o influenla'
slava, am impresia totuvi ea in rAdAcina lui se ascunde strAvechiul

nume antic: Carsium. Cu atat mai mult, cu cat ruinele avezarii

greco-romane sunt chiar pe locul Harvovei de azi.
Nedumerirea care exist' in:ce privevte caracterul Daimilor

sat mare sau targ?

se refera vi la Cernavoda. In harta Stolnicului (vezi fig. 11), aceasta avezare e reprezentata sub forma
unui targ, asemenea Gherghilei de 'Ana Ploevti. In prefala
Slujbei Sfantului Dimitrie Basarabov, aparute la Bucurevti In
1779, se arat5. ea in timpul ralzboiului dintre Ruvi i Turci, au
fost c'alcate de cei din.tai satele de peste Dun're i rapt Cernavodd . Pe de alta parte, in harta lui Rbigas Velestinliul (1797),
avezarea apare ca sat. Tot astfel o numevte i hrisovul din 21
Martie 1777, prin care Alexartdru Ipsilanti intarevte la dou. biserici Insa una in casabala Babadagai, Cu hramul Sf. Dumitru
i alta In satul Cernavoda, la Bogazchioi , cu hramul Sf. Nicolae
al Miralichiei, cate 25 de talen i anual, danie movtenita dela domnii
dinainte vreme. Numele Cernavoddi, de origine slava, Inseamn6,

In. romanevte: aria neagr'. Este denumirea Milli care incepe

chiar de aci, din margin.ea avezdrii, dela malul Dudrii, vi
para. dincolo de Medgidia. Turcii i-au spus aeestei blli tot ava:
Cara-su apa neagra ,

Bogazchioi &lied *satul gol-

fului : balta, prin ma'rimea ei azi, din cauza terasamentului

caii ferate vi a voselei a Mai scazut ram impresia tinui golf,
unei prelungiri a_Dunarii.

www.dacoromanica.ro

tvi

i.

-.' .......;..,,,::;:

A.Sg,
...., 1

4.

---"(

:-';:::.

.....:,

V fig,

2.

'

'.: ;,

.7-001.E

.
--.4.,

al......---1-..!

'%*..,Z

-1,'Z'

- ..-, ,.._

Zn-,""C.1:i

,,

If "t

'
d

' I%

,..

--.4'. t'Att4 -..

T.t
1

.'41/
'

'-'4 41 < "4'..t.4'''

34..

tiki's-Z.:.'.' .-,,..._,........,...2L

-.1;;=1

..h.44,........
, .. . ,
..

,,,

..Ittom Ewa,:

- 4T -

1.f

,n-scas It.,,

..;

-,

-.

......m.smisari -; ', : ,..,...'.,..;,... .5.." .'...

rA

- -.1,.

Fig. 11. Harta Muntenlel, de Stolnicul Constantin Cantacuzlno, imprimata la Padova (Italia), In 1700. In coltul de sus, stanga,
portretul voevodului Constantin Brincoveanu, titlul hart!! In greceste Q I stema tarli. In coltul de sus, dreapta, acelasi titlu In latineste.
In coltul din stanga, jos, indicarea dealurilor Cu podgoriile vestite ale tarn, lar In collmi din dreapta legenda, In greceste l latineste.
Origmalul la British Museum, London. 0 copie fotogratica la Academia Romana.

www.dacoromanica.ro

TARGURTLE DIN MOLDOVA

605

Pe harta Stolnicului Cantacuzino apare ca trg sau ora, la

:sud de Cernavo" i Rasova (Pckaod-r); e singurul izvor cunoscut
mie care-i d calitatea de avezare urban. Se poate ca in jurul
1700, ea s fi avut o situatie infloritoare, ca
azi
...e un simplu sat ; un alt sat, cu acelavi nume, intalnim in judetul
Gorj.
Medgidia, ca ora, dateag din secolul al XIX-lea, dupg 1821,

nu intr deci in cadrul cercetarii de fat.

Moldova. In judetul Putnei, vechiul trg al Adjudului
chimba, spre sfrvitul secolului al XVIII-lea, vatra, din cauza
revrsrilor Siretului. Noua vatr este spre sud-vest, mai aproape
-de valea Trotuvului. Au rmas totuvi o sam de locuitori vi in
vechea avezare, ava inct astzi, alturi de trgul Adjudului,
exist ca simplu sat Adjudul Vechi. Odobeftii se transform
In trg la finele epocii fanariote i in primii ani ai domniilor pmntene. In 1803, Aprilie 18, inteo hotrnicie, se vorbevte Inc6
de movn.enii din satul Odobevti ; in 1820-1821, transformarea
e pe cale de infptuire. In aceiavi epock Panciu apare ca un trg
infiintat de curnd ; In recensmntul fiscal din 1820, el figureag
numai Cu 48 de liude sau contribuabili, in timp ce sunt sate ca
Soveja,k-Campuri, Movilita, Vulturul, Pdureni sau Paunevti, cu
peste 200. Numele e sud-slavic, srb sau bulgar, probabil dupg
numele celui dintAi avezat aci sau a vreunui colonist de frunte.
In 1820, gsim in Focvani pe Panciul Srbu . Domneftii au
fost trg in veacul al XVII-lea; aci ii avea o avezare, o curte ,
sotia lui Eustratie Dabija, soacra lui Gheorghe Duca Vod. Astzi,
devi. !vi pstreaz6 numele de Domnevtii-TArg,
aldturi sunt Domnevtii sat a dechut in.s vi a ajuns o micA avezare rural.

In judetul Tecuci se ridich, in prima jumgate a veacului al

XVIII-lea, trgul Putenii, pe valea Gerului. Cronica atribuit
lui Enache Koglniceanu arat c, in a treia domnie a sa (1748-9),

Constantin Mavrocordat a scos pe negustorii turci numiti Laji

din tarh; operatia s'a fcut mai inti la Vaslui vi de acolo la
Brlad vi la Pufeni i la Focvani vi la Agiud i la Tecuoi vi la Galati . Din felul cum sunt pomeniti la o lalt cu o serie intreag6
de avezri urbane, rezult c6 Putenii izbutisera, din sat cum fusesera mal inainte, s devin trg. Inflorirea se datorevte faptului
e se aflau, ca loe de popas, pe drumul cel mai scurt dintre Brlad

www.dacoromanica.ro

5C6

TAR U RT LE

I SATELE

vi Pisa'', cam la jumAtatea distantei dintre aceste dou

Azi, Putenii sunt comun rural6; evolutia regresiv. se explic6
prin construirea oselil nationale care nu mai merge direct,
abate pe la Tecuci.

In Covurlui, in afara Galatilor care iau o desvoltare din ce

vin corbii Ora vi din Egipt i din Barbaria
(Africa de Vest), gsim trgul Piscul. Situat pe drumul spre
In ce mai mare

Brlad, aci era primul cortac al c5.16torilor care plecau dela Durare. Miron Costin, in Poema polora alatuit. In Iulie 1684,
il numevte orgvel ( miasteczko ).>); tot ava 11 numevte, in
1700, vi solul polon Rafael Leszczyriski, In timp ce Galatilor le
spuneora v ; pe harta lui Dimitrie Cantemir, el e inf6tivat ca
avezare insemnat trei turnuri cu steaguri in vrf asemenea Tecuciului, Huvilor i Flciului, pe cand Focvanii de pild,

sunt redati numai printr'un turn, Mr6 steag. Azi, Piscul este
simplu sat ; se mai vkl Ins5 ruinile cldirilor trgului de odinioar.
In judetml Baciu, e mai IntAi de semnalat schimbarea vetrei
trgului Trotu$. C6lugrul misionar Bandini, dela care ni s'a
pAstrat o important:6 descriere a Moldovei sub Vasile Lupu (1646),

ne spune c6 vechea vatr. era cu o jum6tate de mil ungar6

mai spre rgrit ; se mai vedeau pe atunci, acolo, inc6 nivte
ruine ale bisericii catolice. La apus de Trotuv, chiar In vecintatea ocnelor de sare, se ridic, in veacul al XVII-lea, rdrgn1
Ocna; pe vremea lui Bandini era Inca' sat, dar un sat mare, avnd
circa 300 de case; sub Dimitrie Cantemir devenise trg; cu aceast denumire apare el in Descriptio Moldaviae (1716). Dup

aceea, in veacul al XVIII-lea, Ii pstreaz6 situatia, in timp ce

Trotuvul decade ; astAzi, acesta din urm6 cu tot numele de
Targul-Trotuv pe care aidoma Domnevtilor, continu6 s6-1 poarte,

este un sat obivnuit. Avem astfel un caz tipic de evolutie proi regresiv6 conjugat6 a dou6 localitti invecinate; in
timp ce una se ridia, cealalt decade. Tot in judetul Bac6u, la
rsarit de Siret i spre sud-est de oravul de revedinfa, constat6m,
pe vremea lui Dimitrie Cantemir, trgul Soci. Pe harta inv6tatului donm moldovean, numele apare sub forma trunchiat6:
Qcze; e, de sigur, o greval la gravarea in aramil. Ast6zi, Socii.
aunt comura rura16,
gresiv6

www.dacoromanica.ro

TARGURTLE DIN MOLDOVA

607

ID judetul Tutova, nu intillnim nioi o avezare insemnat nou6;

Barladul continu e fie revedinta nominald a Vornicului de Tara
de Jos j cea efectiv a celor doi vornici mai mici care-i in locul.

In judetul Floiului, al'aturi de Hui, vi mai mare dectlt acesta,

este, pe vremea lui Dimitrie Cantemir, Teirgul Feilciului. Probabil ch' aci a fost reedinta vechilor paralabi; dela aceasa ave'are i-a luat numele vi judetul. La inceputul veacului al XIX-lea,
.c'and scrie Dionisie Fotino, ispravnicii succesorii parcglabilor
vi predecesorii prefectului
stteau insa la Hui. In acest din
urm6 ora sunt aduvi colonivti bulgari pe la linele secolului al
XVIII-lea vi inceputul celui de al XIX-lea. Pierderea Basarain 1812, ceea ce insemna, pentru jude-tul FAlciu, pier:
clerea jumMtii r6gritene a lui d'a" o grea loviturk sub toate
raporturile, acestor dou avegri mai insemnate din dreapta Prutului; in 1930, cu prilejul recengm'antului, Targul Fllciu era
comun." rural vi nu nunara nici trei mii de locuitori.
Nimio nou de semnalat, sub raportul avezgrilor urbane, in
judetul Neamt. In Vaslui se ridic6 avezarea dela Scelntela, loe
de popas pentru caTtorii care mergeau spre Iavi sau veneau de
acolo. Miron Costin, in o Poema Polon6 (1684) o calific drept
o orel ; Neculce, relatand venirea in tar a lui Nicolae Mavrocordat intea intSia domnie (1709-1710) o trece hare tArguri , araturi de Tecuci, BArlad vi Vaslui; se pare lag c desvoltarea acestui cen.tru n'a continuat de oarece nu-1 mai gsim
pomenit nici in Descriptio Moldaviae (1716), nici in opera
lui Dionisie Fotino (1818) In Roman apare la 13 Apnlie 1606,
ceea ce Inseamngc exista din veacul al XVI-lea, tArgul Selzeia,
avnd voltuz vi pArgari; sub Constantin Cantemir (1685-1693)
era Inca trg, dat de domn lui Iordache Ruset vistiernicul, drept
despgubire pentru o sum6 de bani ce-i luase acestuia mai inainte;
Dimitrie Cantemir nu mai mentioneazd Ins Scheia in 4 Descriptio
Moldaviae , nici Dionisie Fotino in opera sa. Ast'Azi, nu e nici

inkar comunA rural cu prim6rie proprie, ci depinde de alt

connin.

In parica dela ra's4rit de Prut aAinutului,Iai.setintemeiazAi

In 1792, targul Falesti care poar,t5 in Lartele yrexuii, i numirale
de. o Pele,arsii
.13einzeiren . La 5 August 1.794,, ,Mihai,Sutzu
44ruievta, 1iercii
Glieorghe din Ilert4) vpnitul inortas4i

www.dacoromanica.ro

508

TARGURILE SI SATELE

piei trgului Fleti sau Chele ars ot tinut Iaii , iar In 1803,
recensmantul sau catastihul fiscal cunoscut sub numele de
Condica liuzilor pomenete pe trgovetii ot PAnzgreni apartinand vistiernicului Bal. Faptul c aezarea poart mai
multe nume nu trebue s mire: constatm o serie intrea0 detrguri moldoveneti care intr5 In aceast categorie. Citm astfel trgul Mihileni cruia i s'a zis i Targul Nou i Vladeni,
apoi trgul Sulita zis i Sulitoaia i Drcani, tArgul lui Brnz
sau Drancenii, trgul Ciungi sau Bicaz, trgul Aspasieni sau
Hangu, etc. ; In Muntenia amintim cazul Crbunetilor din judetul Gorj, numit mai Inainte rrgul Gilortului i Targul BengAL
In 1816, Swiniin pomenete trguorul Fleti apartinnd totlui Bal; azi e comuna rural. Chiar In marginea oraului Iai,
Miron \Toda Barnovski (1626-1629) Intemeiaz trguorul Nicotina; cu vremea, el devine un cartier al capitalei moldove-

neti (vezi vol. III, editia a doua, p. 45).

In judetul Harlului, trebue notat evolutia regresiva a Cotnarilor, alt data centru Infloritor. Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, targul era administrat de un pabarnic ; catolicii din localitate aveau, dupg spusa domnului, biserici de piatr de o constructie superb . Astzi, Cotnarii sunt un sat cu circa o miede locuitori. Un alt caz de evolulie regresiva ni-1 oler trgul.
.'tefnesti. Pela 1600-1625, el numra, dup spusa unui strain,,
dou mii de case, deci zece mii de suflete. Miron Costin, In Poema
Polon (1684) 11 numete ora ( miasto ). In Descrip-

tio Moldaviae e trecut ca trg; Dionisie Fotino nu-1 mai pomenete Ins, ceea ce Inseamna c dechuse. Vstrandu-i caracterul de comun urbank el abia apropie astzi (9692 locuitori
In 1936) cifra populatiei dela Inceputul veacului al XVII-lea..
In actualul judet al Dorohoiului, se Infiinteaz, prin brisovdomnesc, de catre Duca Vod, In 1672, tArgul Herpi. El aparsine, pn In 1775, tinutului Cernuti. Dup rpirea Bucovinei.
procedndu-se la o n.ou arondare a tinuturilor sau judetelor, se formeaz Intre 1776 i 1788 tinutul Hertei, avand_
drept reedint trgul cu acelai nume. Dupii desfiintarea tinutului (vezi mei sus p. 488), tOrgul decade, situatia de azi
mult inferioor celei dela finele secolului al XVIII-lea. Un alt
trg din actualul tinut al Dorohoiului, Darabanii, prinde sa se

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN MOLDOVA

609

ridice la inceputul secolului al XIX-lea; in recensmAntul din

1803 figureaz' cu 74 liuzi sau contribuabili; in cel din 1820, cu
125; Dionisie Fotino nu-1 mentioneaza trig. Numele i se trage
dela vechiul corp de oaste al drdbanilor ; aci era resedinta unui
detasament (vezi cazul similar al lipcanilor moldoveni: tArgul
Lipcani in judetul Hotin si al calarafilor munteni: orasul Calrasi. Cel de al treilea tArg nou din Dorohoi este tArgul Sdeeni,
pe valea Basului. Ni s'a Ostrat actul de intemeiere, din 4/16
August 1818, dela Scarlat Callimachi. El prevede tinerea a 12
iarmaroace pe an si a unei zile de tArg statmAnal; mortasipia
pe vitele vAndute va reveni proprietarei, domnita Efrosina Mavrogheni ; aceasta are deja

ale ei, douAzeci de dugheni

scutite

de banii agiutorirgei si de... once angrii .

tinutul sau judqul Sucevei, Dimitrie Cantemir pomeneste, in afara de capitala, Rclautii tArg i scaun de episcop .
Pe vremea lui Stefan ce! Mare, Rddulii erau se pare inc
sat (vezi vol. II, ed. a patra, p. 449); transformarea lor in trg
trebue s fi avut loe In cursul secolului al XVI-lea. Fatieenii
nu sunt amintiti ca oras in Descriptio Moldaviae . Exista
un vechiu sat cu acest nume; pe o parte a mosiei lui ca si pe o
parte a mosiei satelor vecine Soldnesti i TAmpesti, se intemeiaz
In 1779, Iunie 28, pe loe talin , o avezare mai insemnat, cu

dugheni si case de locuit; ea este ridicat oficial la rangul de

tArg, prin hrisov domnesc, de &Are Constantin Moruzi, la 18
August 1780. La inceput tArgul s'a numit i TAmpesti i Folticeni (sau Fulticeni) dar mai ales Soldnesti; hrisovul Ii spune
In acest dii urm fe!; ahia din 1826 inainte prevaleag actualul
nume. Inflorirea Flticenilor incepe dup pierderea Bucovinei.
cAnd, formAndu-se un nou judet al Sucevei, in locul celui rpit
de Austriaci, resedinta lui se fixeaa aci. Dionisie Fotino pomeneste, in 1818, si orselul Burdujenii ; mai inainte Inca, la 9
Iulie 1808, un document dela divanul cnejiei Moldovii mentdrgul Bordojenii tinutul
Sucivei (sic I); numele li vine dela un vechiu Borduja sau Bur-

Voneag mgnastirea Todireni din

duja. Ridicarea acestui centru, situat pe drumul cel mare care

strabiltea Moldova dela miaznoapte spre miazzi, e tot o consecint a rpinii Bucovinei: aci au fost asezate serviciile de vam

si de paza ale noii frontiere. Intemeierea oficial a tArgului a

www.dacoromanica.ro

510

TARGITRILE

I SATELE

avut loe prin hrisovul domnesc din 1.792, Iulie 20, care intarea
invoiala facuta de tArgoveti cu egumenul mnastirei Todireni,
proprietara locului. Hrisovul prevede bezmenul sau curia pe
care urmeaza s'o plateasca locuitorii i fixeaza vase iarmaroace
pe an. Azi Burdujenii au deczut. fiind COMMA rural. Tot in
vechiul judet al Sucevei se afla i Campulungul. La inceputul
secolului al XVII-lea, el era inc. sat, dovada scrisoarea unui slujbav localnic, in care se spun.e: Eu Simion deregatoriul de Campulung i preutii de acolia i batrnii satului de acolo . Devi
Dimitrie Cantemir nu-1 amintevte ca trg in textul din Descriptio Moldaviae , in harta sa insa tiara care e sub acest
raport mult mai completa decAt textul Campulungul figureaza ca avezare urbana, asemenea Focvanilor i Vasluiului. Sub
domingia austriaca, facandu-se trziu, in veacul al XIX-lea
o noug impartire administrativa a Bucovinei, el devine revedinta de judet.
Storojinetul e un simplu sat inainte de rapirea Bucovinei.
Desvoltarea lui e in legatura tot cu regimul austriac, mai ales
dupa ce, in urma impartirii administrative amintite, devine rld
el revedinta de judet. Aceleiavi impartiri i se datorevte i ridicarea
amintim ca ea apare ca targ mic in harta lui Rhigas
Velestinliul (1797). In partea de miazanoapte a Moldovei dintre
Prut i Nistru, in tinutul Hotinului, e de semnalat, potrivit Wartiz lui Dimitrie Cantemir, o avezare mai insemnata, nunoita Podul:

era aci un pod peste Prut; Turcii Ii spuneau Kanli '<Ora adica
Podul seingeros desigur in amintirea vreunei lupte date acolo
calificau avezarea, pela 1742-1752, drept targ debsebit
de bine construit . In cursul veacului al XVIII-lea, ea Ii schimba
numele in Lipcani: ava o g'sim in harta lui Bauer (1769-1774)
vi in aceea a lui Rbigas Velestinliul (1797). Cu acest nume i cu
calificativul de trguvor apare ea vi in descrierea din 1816
amintit' mai sus a lui Swiniin. Numele cel nou se explica
intocmai ca i acela al D'arabanilor i Calaravilor prin prezenta aci a unui corp de Ttari lipcani, cu organizare,
avand in frUnte capitapi. Astazi Lipcanii, di vi-au pastrat calificativul de TArg, s'pre a se deosebi de Lipeanii-Sat,', de arturi,

sunt totuvi comuna rtral. Maximum de Inflotire 1-au avut in

prima jurnatate a veaoului al XVIII-lea; In .legatura

www.dacoromanica.ro

TARGIIRILE DIN MOLDOVA

611

%area raielei Hotinului; pana aci, la Lipcani, suiau pe Prut vasele

incarcate cu grane i alte provizii pentru cetatea Hotinului.
Swiniin amintevte, in descrierea sa, doi 4 Capitani de targ , unul

la Lipcani, altul la Briceni; nu cla Ins acestei ultime localitati

calificativul de targuvor, cum %ruse cu prima. Totuvi Bricenii
apar ca targ in atatistica oficiala Intocmita de Austriaci in
1788, cand, in urma razboiului cu Turcii, ocupasera tinutul Hotinului; tot ca targ 11 consider i raportul din 11 Iunie 1799 al
viceconsulului francez din Iavi. Astazi Bricenii-Targ alaturi
gasim Bricenii-Sat aunt i ei, ca i Lipcanii, comuna rurala.
Adaugam ca mai inainte Bricenii s'au numit Dincdu0; schimbarea s'a produs inainte de 1589; un document din acest an,
Mai 1, relateaza faptul. Tot in tinutul Hotinului, pe apa Ghilavatului, a existat, in veacul al XVIII-lea, targul Novosel4a de
Jos. In harta lui Bauer (1769-1774) citim: bourg Nowoseliza
ca ravel * apare el in memoriile lui Von Raan din 1788; ca
targ, In harta lui Horia von Otzelowitz din acelavi an precum
vi in statistica oficiala austriaca alcatuita tot atunci. Apoi avezarea a decazut; fapt este c in recensamantul sau catagrafia
din 1817 ea apare ca sat. Actuala Noua Sul4a mai inainte i
s'a spus Novoselita de Sus la distanIa de circa 60 km. de Novoselita de jos, s'a transformat din sat in targuvor dup 1817,
multumita avezarii ei la frontiera cu Austria: e chiar un caz tipic de Virg de frontiera, desvoltat prin traficul de marfuri
card-Lori.

In tinutul Sorocai era, pe vremea lui Dimitrie Car temir, un

singur targ: revedinta, cu acelavi mime. Un secol mai tarziu, in
1816, constatara Inca trei: MO, Otici sau Otace (Swiniin Ii spune
Atachi!), i Raoovul sau Vadul Raoului. Primul, proprietatea
sulgerului Iordache Panaitea, apare documentar la 12 Ianuarie
1782 cand domnul amintevte de 4 tArgul Baltile de la tinutul
Sorocai vi de mortasipia pe vitele ce se vor vinde i cumpara
la iarmaroacele vi la zilele de targ ce se vor face . Cum pe de
alta parte, In harta lui Bauer (1769-1774) gasim numai numele
de Bijlzij, fra vreo reprezentare de avezare omeneasca (sat sau
ora), rezulta c targul s'a intemeiat tare 1769 vi 1782, mai probabil in partea ultima a acestui interval. Inflorirea Baltilor se
datorevte, pe deoparte, imprejurarii c imparatul Alexandru I
5

www.dacoromanica.ro

612

TARGurtiLE I SATELE

-a acordat prerogativele de comuna urbana, In amintirea faptului ca, pe and poposea in acest loe, In noaptea de 19 Aprilie
1818, -a sosit vestea despre nasterea nepotului tau, viitorul
Alexandru al II-lea; pe de alta parte, transformarii sale In recedina judetului nou infiintat al Baltilor (vezi si mai sus, p. 487).
Otaci, apartinand familiei Cantacuzino, avea In frunte un capitan de targ. La 10 Aprilie 1781, hrisovul lui Constantin Moruzi
pomeneste, in afara de Soroca, si de alte targuri di pi margine
ci sant la malul Nistrului . Ceea ce inseamna ca, la aceasta data,
existau dupa toate probabilitatile ca targuri asezarile dela
Otaci i Rascov: altfel, pluralul nu si-ar gag explicatie. Azi, sub
numele de Otaci-Targ alaturi e Otaci-Sat este comuna rurala. Rascovul, proprietatea manastirei Golia, apare ca sat sub
numele de Wadu In harta lui Bauer (1769-1774). In 17S1,
era targ: o deducem din documentul cu data 10 Aprilie, citat
mai sus. In 1785, un alt document mentioneaza explicit targul
Rascovul moldovenesc, in opozitie cu Rascovul din tara leEvolutia acestei asezari e similara evolutiei Otacilor;
seasca
sub numele de Vadu-Rascu, ea este astazi comuna rurala.
In tinutul Orheiului nu e, ca si In acela al Sorocai, pe vremea
lui Dimitrie Cantemir, deck, un singur targ: capitala, cu acenume. Intr'un document din 1730, Aprilie 5 si apoi In condica lui Constantin Mavrocordat (1741-1742) gasim insa amintit si targul Onifcanii , jurisdictia asupra lui avand-o Sardarul;
azi Onitcanii sunt comuna rurala. O existenta efemera a avut
targul Peftera, pe Rant, Intemeiat de Ieremia Movila spre sfarsitul domniei sale ; de aceea asezarea, decazuta repede In 1639
Noemvrie 1 i se spune sat a fost numita ci Movilova sau Moyiletu. Un document din 22 Iunie 1607, dela Simeon Movila,
aminteste Ca' satul Horilcanii de pe Rant 4 au fost a nostru drept
domnesc supusi targului Movilaului . Se cunosc, pe de alta parte,

documente din anul 1617 in care apar, alaturi de Asian, 'Arealabul Orheiului, si Dragul pa'rceilabul de Peqterd precum si coltuzul din aceasta ultim localitate. Swiniin, in 1816, pomeneste
ej targusorul Telenefti, al carui inceput dateaza din vremea lu
Alexandru Callimachi; aceasta 11 infiinteaza, in 1796, Dechemvrie
20, conferindu-i prin carte domneasc dreptul de a tine 6 iarmaroace pe an O intarind conventia incheiata Cu doua luni mai

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN MOLDOVA

513

inainte, la 25 Octomvrie, filtre proprietarA, doninita Ralu Mavrocordat, i locuitori.

In tinutul L'Apuvnei, apare, in epoca pe care o cercetAm, tArgul Chiinclului. Eustratie Dabija voevod (1661-1665) fi mArevte
hotarul, adAogAndu-i satul Vistiernicii, luat cu sila dela Hrisos-

coleu, fost medelnicer. La 2 August 1666, Iliav Alexandru despAgubevte pe acesta din tima, dAndu-i in schimb, satul Sascut
din Putna: 4 1 i 1-au luat Dabija Vod'A Mil de voia lui
aratA
documentul vi 1-au dat tArgovetilor din ChivinAu pentru ca a
mAreasa hotarul trgului . Numele avearii e numele care se
d'A de popor unei aderi de ap6 vi se explia, in cazul nostru, printr'o caVere a Beicului in acest loc. Un alt Chivinu, la gura Botnei,

e amintit In documentul din 1455, Iunie 6; intealt document,

din 22 Martie 1535 i se apune # marile ChivinAu vi se precizeaa

a e situat o intre Dobra vi filtre Oale ; un al treilea e pe 't'Out:

c'un vad de moar unde se cheana la Chiveneu, in apa M'utului , citim in hrisovul lui Vasile Lupu, muele vornic al Trii
de jos (c. 1630); un al patrulea e pe Cri (Chivineu-Criv), in Tran-

silvania (compaa cascada sau aderea La Piatori , dela nan'Astirea Tismana).

Un alt tArg in Iinutul L'Apuvnei

pe atunci, la finele secolului

al XVIII-lea, tinutul Orheiului, deoarece al LApuvnei se desfiintase a fost Tuzora. Era pe movia aminarului Grigore RAcanu;
acesta obtine dela Mihai Sutzu, la 28 Septemvrie 1794, un hrisov,
stabilind ziva de tArg (Joia I) Ifi dona iarmaroace pe an. Luat-am
spune Domnul vi pentru tArgul Tuzora dela tinut
aminte
Orheiului... fiind acest tArg di 8 ciasuri dipArtat de Iavi vi de
trgul Chividul asemine . Tuzora, amintia Mil indicarea situ-

atiei sale era desigur sat

inteun act din 1545, dela Petru

Rarev, vi-a schimbat, dup 1794, numele in Ceileirafi-(Tdre, prin-

tr'un proces similar celui din Muntenia, unde Lichiregtii au devenit vi ei, Clravi. Numele cel vechi a amas totuvi dat unui
sat, care depinde de comuna CAlArai-Sat.
In fostul tinut al Tighinei desfiintat prin cucerirea turceascd
din 1538 vi prin infiin.tarea raielei Ben.derului, se ridia, In veacul
al XVII-lea, targul Cau.isani. Dimitrie Cantemir 11 descrie ca oravul
triburilor t'Atare Orak-ugli vi Orumbet-ugli, iar in harta sa 11 infA-

tieaa sub forma unei aveari insemnate (trei turnwri, avAnd in

5*

www.dacoromanica.ro

514

TARGURILE SI SATELE

vrf semilunal). Dreettorul dela CAuvani, numit de Turci, purta

titlul de o voevod ; adesea el era recrutat dintre crevtini: asa ne
spune consulul francez Peyssonel, autorul unei lucritri de seam
despre negotul Kalil Negre vi al regiunilor inconjurtoare Intre
care i Bugeacul. Voevodul de Cguvani IO intindea jurisdictia vi
pe malul stting al Nistrului, la Dubeisari, unde era un caimacani;
la rAndu-i, el depindea de Seraschierul sau generalul comandant al Ismailului. Sub raportul bisericesc, Cuvanii depindeau
de Mitiopolitul o Proilaviei sau Brilei (vezi vol. III, editia a
doua, p. 99-101); unul din acevti mitropoliti, Daniil, zidevte aci,
pe la 1760, o biseric6; zidurile ei, ievind putin din pmAnt (stpnitorii mohamedani nu tolerau o cldire inalt, impungtoare !),
sunt acoperite cu fresce frumoase. Spre sfrvitul veacului al
XVIII-lea i la inceputul celui de al XIX-lea, In legtur cu repetatele rzboaie ruso-turce i cu retragerea populatiei ttrevti

peste Nistru, auvanii decad; de unde, potrivit traditiei, aveau

In vremurile de inflorire, sute de prvlii (se precizeazA vi cifra:
apte sute !) ei ajung, la 1812-1814, un sat srac. In cursul veacului al XIX-lea, alAturi de aceast avezare care va apta numele
de Cauvanii Vecbi, se va Intemeia, probabil 1 cu locuitori veniti
de acolo, o alta, Caufanii Noi, care va ajunge la oarecare prosperitate. E aceiavi evolutie ca vi la Adjudul Vechi i Adjudul Nou,
In Putna, sau la Chilia Veche vi Chilia Noug.
Spre sud-est de Cuvani, pe Nistru, a fost avezarea dela Ciubeirciu, revedintil de tinut, cu parcAlab, pe vremea lu Petru Rare

(vezi vol. II, editia a patra, p. 413-414). Sub Petru 5chiopu1

(documentul din 1589 A ugus 13) vi Aron Tiranul (documentul

din 1592, Ianuarie 3), intalnim din nou prclabi de Ciubrciu

vi hotnoghi sau comandanti militari. Din relatia unei solii polone
care trece pe aci, In 1601, se vede &A era o avezare mai
insemnata. Ea nu e pomenit In o Descriptio Moldaviae a lui
Dimitrie Cantemir, nici nu figureaz6 in harta acestuia ; figureaz
Irma ca ora' In barta lui Reicherstorf, din 1541 (vezi reproducerea
acestei hrti In vol. II, p. 349). Azi, Ciubrciu e comung rural;
un alt sat cu acelai nume se afl pe malul stAng al Nistrului.
Tot In tinutul Tighinei, se intemeiaza, pe locul satului ttrsc
pgrasit Cimili, aezarea dela Cimi4lia. In 1817 ea apare ca un sat

important, au 203 gospodrii; in catagrafia din 1824, e numit

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN MOLDOVA

516

idrg; ridicarea la acest rang are loe avadar In jurul sfirvitului

epocei pe care o cercetm, intre 1817 vi 1824.

In partea de miazzi a Moldovei dintre Prut vi Nistru, pe

tang& vechile vi cunoscutele avezri dela Clulia fi Cetatea Alba,
constaam intre 1601 vi 1821, o serie Intreag6 de trguri sau orave;

Fig. 12.

Asediul cetatii Ismail In 1790 de catre Ru51. Schlta contemporana.

istoria lor e, in genere, putin cercetat5. In frunte st Ismailul

cruia Moldovenii li spuneau Smil; acesta e numele orginiar, din
care Turcii au fcut Ismail, dup cum din Braila au Meat Ibrail.
Smilul e o veche avezare; In veacul al XVI-lea era cetate puternic
intarit; Aron Tiranul o cucerevte, In Martie 1595; In veacul al
XVIII-lea, ea va juca un rol important In rzboaiele ruso-turce.
Dup asaltul memorabil din Decemvrie 1790 (vezi fig. 12), and
nu numai garnizoana dar vi intreaga populatie civila a fost trecuta
prin sabie de &Are Ruvii lui Suvarof (vezi vol. III, editia a doua,

www.dacoromanica.ro

016

TARGURILE $1 SATELE

p. 315), oravul se reface. Generalul Tucikof intemeiaza pe temeiul

unui ukaz imperial,, un nou ora, purtand numele sam, la doi kilo-

metri de cetate, colonizand aci Rui Necrasoviti (Cazaci) din

Dobrogea. In scurta vreme tusk In cativa ani, noua avezare se
contopete cu acea veche, iar numele cel nou e InMurat. In 1815,
Ismailul avea 4 biserici, 71 de case ale statului, 155 de case Nrticulare i. 159 de pravalii. Pentru originea numelui, compard cu
Smila, vale In Moldova.
Tot pe Durare, mai spre apus, In fata vadului dela Oblucita,
era targul vi cetatea Cartal. In a Descriptio Moldaviae , Dimitrie
Cantemir definevte aceasta localitate drept ora vi intaritura,
nu prea Insemnata . Pentru paza oravului adaoga Domnul
este pus u.umai un dizdar adica un comandant . In harta sa, Cantemir reprezint Cartalul prin acelavi serrin grafic pe care-1 Intre-

buinteaza i pentru Ismail, Cetatea Alb', Cauvani vi Bender.

In cursul secolului al XVIII-lea, avezarea a decazut; ea nu mai
figureaza printre targuri sau rap in descrierea lui Swiniin din
1816. Astazi, e comuna rurala. Numele Cartalului, prin sufixul
su -al, indica o origine turceasca (cf. mangal, halal). Renii sunt
infativati ca ora pe harta lui Reicherstorf, din 1541. Sultanul
Osman ii anexeaza, impreuna cu cateva sate, cu prilejul expeditiei
din 1621 vi-i alipevte de teritoriul cetatii Ismail, inchin.nd veniturile respective mormantului lui Mohamed, la Meca. In harta lui

Dimitrie Cantemir, Renii apar ca ora, asemenea Cartalului vi

Ismailului. Swiniin le da, In 1816, calificativul de targuvor .
In preajma gurii Ialpugului, Inflorea, in 1711-1716, oravul
Tobac. Cantemir afirma ca In f ata acestuia se aflau ruinele unui
ora vechiu numit de popor Tint, recldit de tef an cel Mare i
daramat din nou complect de Turci. Ct temei se poate pune pe
afirmatiile domnului moldovean In ce privete trecutul Tintului,
e greu de spus; existenta Tobacului e fug In afar de once Indoial. Pe harta lui Cantemir el e infativat ca un ora turcesc (un
turn cu semilura in varf I); pe harta lui Rhigas Velestinliul chiar
ca un ora v mare (un turn inalt vi dou scurtel); e adevarat
reprezentarile grafice In hartile vechi nu corespund In totdeauna
realitatii; ele constitue totui un indiciu. In veacul al XIX-lea,

Tobacul a deczut; cauza principala este infiintarea, chiar in

vecinatate, a oraplui Bolgrad. Astzi Tobacul, sub numele de

www.dacoromanica.ro

TARODRILE DIN MOLDOVA

517

schimbarea lui o in a s'a Wilt sub influenta

e un simplu sat, In judetul Ismail.

Tabacul-Vechiu

rus
Bolgradul este orasul colonistilor bulgari, adusi in Bugeac de
ctre administratia ruseasc6; Prin ucazul imperial din 29 Dechemvrie 1829 pe temeiul caruia li s'a eliberat brisovul din 12 Martie

1820 Tarul arata drepturile si obligatiile acestor colonisti; la

punctul 12, la fine, se specific: cel mai de cpetenie sat Tavac,
potrivit dorintei bejenarilor Mica a colonistilor 1) BA se numeasca
Bolgrad . Tavac cred cd e tot una cu Tobac: a fost deci si aci ca
si la Chiba, Cgusani, Adjud, etc., un dublet de asezri: Tobacul
vechiu, fostul trg din vremea lui Canternir, si Tobacul nou care
si-a schimbat apoi n.umele in Bolgrad. Construirea cldirilor mai
insemnate ale acestui oras, ca si clddirea imp tuatoarei catedrale,
s'a urmat mai tArziu, dupd 1821.
In descrierea pe care o face tinutului Codru, Swiniin spune.
la 1816, ea are 22 de sate si un thrgusor , fr s dea bag numele
acestuia din urm. Tirand seam de faptul c tinutul amintit era
in nordul actualului judet Cahul, am putea identifica tArgusorul cu Leova. Ir 1803 era fried' sat, In tinutul Codrului: cu aceast
calificare e pomenit In Condica liuzilor . In 1813, un document
mentioneag mosia Leova cu targu, cu han, cu pivnit de piatra,
cu zece dugheni boerestiz alte dugheni strine negustoresti, care
pltesc bezmn, si cu vie pe (Musa si butura boereasca, asemenea
si aspii boeresti; pe acest targ se fac si 18 iarmaroace pe an .
In 1817 erau in targul si mahalaua Leova 297 capi de familie,

dintre cari 25 Evrei. Cgt despre ()rapt Cahul, acesta a purtat

Ong In 1840 numele semnificativ de Frumoasa. In 1817, era Inca
sat, proprietate a marelui boier Bals ; transformarea lui in tArg
are loe In intervalul 1817-1822. Frumoasa a Mcut parte din tinutul Grecenilor.
Harta lui Rhigas Velestinliul, tiprit in 1797, arat, in regiunea Bugeacului, Inc o serie de cinci targuri; Grecenii, Traian,
S ' &curet, Burnaz 0 Palanca. Cel dint5i e reprezentat grafic chiar
ca un tArg mai mare: un turn inalt si dou mai mici. Aci stteau
ispravnicii tinutului Greceni; numele insusi al tinutului vine dela
aceast localitate. In cursul rzboaielor ruso-turce dela sfarsitul
veacului al XVIII-lea si inceputul celui de al XIX-lea, fiind Elsezat chiar In calea ostilor, se vede e.g. a decazut ; f apt este c

www.dacoromanica.ro

518

TARGITRILE $1 SATELE

Swiniin, In 1816, n'o anainteste in randul targurilor; and descrie

tinutul Greceni spune numai ca are patruzeci de sate, fra sa pomeneasca de resedinta lui. Astazi Grecenii aunt comuna rurala
In judetul Cahul. Traian (Tpoudv) e Infatisat pe hart ca un tArg
mic (un turn Inalt1), lng Prut, pe o valul lui Traian . In 1807,
din cauza razboiului ruso-turc, fusese pustiit; deabia mai ramasesera trei case ne-o spune generalul Langeron, care-0 avea
cartierul la Tobac. Azi, Traianul e si el tot comuna rurala in judetail Cabul. Salcup, reprezentata grafic ca un targ de mijloc (un
turn inalt i unul mic), e situata pe Botna, la sud-vest de Tighina.
Poate ea aci era resedirzta ispravnicilor tinutului Hotarniceni,
despre care Swiniin spune totusi lamurit ca are a douazeci i unu
de sate i niciun teirgufor . Explicatia ar fi admitand, Inca
data, ca semnele grafice ale hartii lui Rhigas redau exact realitatea, ceea ce ramane de dovedit ca si in cazul Salcutei ca
In cazul Grecenilor, a avut loc o decadere, din cauza razboaielor.
Aceiasi explicatie s'ar putea da si ultimelor dou targuri azi
comune rurale Burnaz i Palanca, situate amandoua in tinutul
Cettii Albe (Akerman, pe atunci I). Palanca e inflisata, aidoma
Grecenilor. ca un targ mare (un turn lnalt i cloud' micil), aproape
de Nistru, in partea nord-estica a tinutului; Burnazul ca un targ
mic (un turn inalt1), in partea de sud-vest, aproape de varsarea
Cogalnicului.

In cursul lunilor Ianuarie i Aprilie 1795, Mihai Voda Sutzu

daruieste bisericii Sf. Gheorghe din Herta, inchinate bisericii Sf.
Ioan Botezatorul dela Kurucesme (pe malul european al Bosforului, langa Stambull), mortasipia adica darea pe vitele si pe
unele produse vandute In targuri din targurile Falticeni, Dorohoi, Cbisinau i Stroeti. Daca In ce priveste primele trei, asezarea
lor e cunoscuta tuturor, nu tot astfel se prezinta lucrurile pentru
ultimul. In ce loe venea targul Stroesti? Rspunsul nu era limpede
nici pentru scriitorii dela cancelaria domneasca, dovada ca., in
actul din 5 Aprilie 1795, unde se vorbeste de acest targ, diacul
a lasat loe alb, cand a trebuit sa precizeze judetul: mortasipia a
targului Stroesti, ce iaste la tinut... (loe alb !). Astazi, nu exist
o comuna urbana cu acest n.ume; exista Insa sase sate, cate unul

In judetele Baia, Botosani, Hotin, Suceava,

Care din ele a fost targ spre sfarsitul epocei fanariote?

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN TRANSILVANIA

519

Transilvania. i In Transilvania au avut loe schimbari in ce

priveste viata oraselor in epoca pe care o cercetam: ele Bunt insa

mai mici deck, dincoace de munti, deck in Moldova de Oda.

Constatam mai multa statornicie, mai putine targuri noi infiintate si mult mai putirte cazuri de evolutie regresiva. Explicatia
e simpla : Transilvania

multumit Munteniei si Moldovei

fost mai ferita, mai la adapost ; pe pamantul ei nu s'au purtat

atatea razboaie intre 1601-1821 cate s'au purtat la rasarit si la
miazazi de Carpati. In special, In timpul dominatiei austriace,
adica dela 1.690 inainte, ea s'a bucurat in genere de liniste, iar
gospodaria s'a urmat In spirit de continuitate. Regiuni care suferisera mai mult sub Turci ca Banatul, ajung la o deosebita inflorire.
In partea de miazazi a Transilvaniei, wide stint azi judetele
Brasov, Fagaras, Sibiu, Huniedoara, nu constatam modifican
notabile. Vechile orase saseti isi duc mai departe viata lor regulata; Fagarawl devine, pentru scurta vreme numai, sub Patachi

0 la inceputul pastorirei lui loan Inochentie Clain, resedinta

episcopului unit ; Petrosanii sunt Inca un sat ; desvoltarea lor va
avea loe abia in veacul al XIX-lea, In legatura cu exploatarea
minelor de carbuni din regiune.
Nici in judetele Trei Scaune si Tarnava Mare, nu avem de Insemnat vreun targ nou. In schimb, In rarnava Mica., apar trei:
Mai, Dicio-Slin-Martin i. Iba,sfalliu (azi Dumbraveni; Saii ii spun

Elisabethstadt). Blajul este o creatie pur romdneasoa: el se datoreste episcopului loan Inochentie Clain si urmasilor acestuia.
Cand, la 28 Martie 1736, loan Inochentie cedeaza erariului impilratese domeniul dela Gherla si cel dela Sambata de Jos, primind,
In schimb, domeniul Blajului, cu costeiul (castelul) de acolo,
fost al familiei Apaffy, Blajul era un sat modest de iobagi unguri.
Alturi de sat, in.cepe sal ridice marele episcop In 1741 cladirile
trebuincioase: o manastire cu seminar de baieti, o catedrala si o
resedinta episcopal'a' ; planurile se datorau arhitectului curtii imperiale, loan Martinelli. Episcopii urmatori adausera s'i ei diferite
cladiri si astfel targul crescu, devenind centrul invatturii romanesti din intreg Ardealul.

Dicio-Stin-Martin era, la lnceputul veacului al XIX-lea, un

targuor unguresc. La un moment dat, pe timpul efemerei arondari

administrative a lui Iosif al II-lea (1784-1790), a fost capitala

www.dacoromanica.ro

TARGTIRILE

520

ST

SATELE

de judet. Desvoltarea lui se datorevte Statului maghiar care 1-a

facut iarai capitala; aa 1-am gasit noi In 1918.
Ibas faldul a Inceput sa se ridice sub Mihai Apaffy (1661-1690)

care a colonizat aci Armeni veniti din Moldova. Dupa Apaffy

tArgul a trecut in proprietatea fiscului, apoi In aceea a cancelarului

Gabriel Bethlen care 1-a vandut comunitatii armene locale. In

1790, el e ridicat la rangul de oral liher regal.
In judetul Alba, e de semnalat Abrudul. Pe vremea rascoalei
lui Horia, era un targuor, 'un mic centru administrativ. Numele
Ii vine, dupa credinta n.oastra, dela vechii Daci (Abruttus; compara' cu Abrittus din regiunea Getilor transdanubieni, in. fostul
Cadrilater 1).

ID judetele Turda, Ciuc, Odorhei i Mure nu constatam vreo

nou avezare urbana; vechile centre ti continua existenIa. In judetul Nsaud, prinde a se ridica, dupa infiintarea celui de el doilea
regiment de graniceri romani, adica dui:4 16 Aprilie 1762, satul
Nasaud. In acest sat se stabilete reedinta colonelului comandant

Incep a se construi cladiri Infativatoare; populatia sporevte i

aezarea devine tArg. In judetul vecin al Someului In jurul vechii
cetati a Gherlei, care a jucat un rol important pe timpul lui Mihai
Viteazul, se ridica un targ nou de catre colonitii armeni, in anul
1783. Originea lui relativ recenta explica i numele pe care i 1-au

dat Un.gurii: Szamos-Ujvar adica orapl nou de pe Some .

Intelesul de lnchisoare capatat in romanete nu-i primul
caz cand un nume de localitate sau de persoana devine nume de
deci nume comun provine din faptul ca., in secolul

al XIX-lea, a fost aci inteadevr o inchisoare vestita, pentru

marii criminali. Targul Huedinului, din judetul Cluj, exista pe
vremea lui Mihai Viteazul; acesta da ordin sa fie ars, deoarece
cincizeci de soldati ai si fusesera ucivi prin surprindere de t&rgoveti. Ungurii Ii spun acestei avezari Bnffi Hunyad: aci se
afla un castel al familiei Bnffi. Nici In judeIele Maramure i
Satul-Mare nu apare vreun ora nou dupa 1601. In Salaj, constatam un caz de evolutie regresiva: e acela al localitatii Crasna.
Mult mai populata inainte, ea avut de suferit la inceputul
secolului al XVIII-lea, In legatura cu micarea lui Francisc Rdkoczy (vezi vol. III, p. 394); astazi este comuna rurala, capitala
plaii cu acelai nume.

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN BANAT

521

Comparabil ca desvoltare i caracter Blajului, dar In proportii

mai modeste, este trgul Beiu,sului (localnicii li spun vi Beinv l)
din judetul Bihorului. El Incepe sa se ridice dupa ce imprateasa
Maria Tereza da episcopiei greco-catolice dela Oradia, lnfiintate
la 1777, domeniul, Intins i bogat, al Beiuyului. Episcopul Samuil

Vulcan (1806-1839), Intemeiaza In acest centru, In 1828, un

gimnaziu romanesc, pe care-I transforma, in 1836, in liceu. Se poate

apune deci ea i Beiuvul e, ca i Blajul, tot o creatie romiineasa

0 tot In legatura cu biserica i coala.

In judetele Arad vi Timiv-Torontal, In afara vechilor centre
urbane dela Arad, Timivoara vi Lipova, nu avem de raregistrat
vreunul nou In secolele XVII vi XVIII. In Caray, in schimb,
amndoua oravele, Oravip i Reita, aunt noi vi ele Ii datoresc
fiinta exploatrilor miniere din regiune. Austriacii, ocupand Banatul, au reluat exploatarea fierului care, sub Turci, se pare ca
Incetase. Generalul Mercy imparte tinutul In patru districte miniere, cu centrele la Oravita, Dognecea, Moldova v"i Boca,
aduce colonivti straini, In special Germani (Svabi). Primul cuptor

de topit minereul de fier s'a facut la Oravita, In 1718; al doilea

la Boca, In 1719; In 1721 se toarna prima placa de fonta la Revita ; tot In acest an e pus In functiune al doilea cuptor la Oravita.

Exploatarea merge cand mai bine, cand mai ru, Ora In 1769;
la 1. Noemvrie acest an, Incepe constructia unei noi uzini la Revita iar la 3 Iulie 1771, noile furn.ale Inalte de aci se pun In functiune. Perioada urmatoare este o perioad. de Inflorire; In 1790,
un lucrator descopere la Anina i crbunii de piatra (huila) care
vor avea, In secolul urrnator, o deosebit. Insemnatate.
In judetul Severin, constatam, In rastimpul cercetat, trei
centre mai importante: Lugojul, Caransebeful i Orqova. Primul e
municipiu Inca din 1.529; In acest an gasim ca primar pe romnul
Dimitrie Luca. Pe la jumatatea secolului al XVIII-lea compa-

nia greceasca a negustorilor din Lugoj Intre ei erau, de fapt,

vi multi aromani zidesc aci o biserica. Caransebevul sau cum
i se spune In vechile texte Cavaransebevul e vi el ora y dinainte
de 1.600. Orvova, avezare straveche, poarta' in documentele mun-

ten.e numele de Ruvava; Turcii o ocupa in 1522 vi ridic aci o

cetate; ea va avea un rol important In razboaiele Cu Austriacii
din secolul al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro

522

TAEGU RILE SI SATELE

Populatia oravelor. Colonizri. Sub raportul populatiei, oravele sau tilrgurile de pe intinsul pmAntului romnesc, vildesc
unele schimbgri in rastimpul dintre 1601 vi sfArvitul epocei fanariote. Constatm in primul rnd o asimilare a vechilor elemente
strdine
Savi, Germani galitieni i Unguri din Muntenia ttii
Moldova. Savii din Campulung unde mult vreme judetul adicti
primarul se alegea alternativ din rAndul lor i al Romnilor se
mai puasimileaz4 complect; tot ava cei din Thrgovivte i cei
in numerovi din Ramnicul Vlcei i Baia de Aram.. Se asimileazd i Savii moldoveni din Baia, din Siret, SuCeava, din Dirgul Neamtului unde la 1672 e pomenit' Inca besearica ces
sseascA

vi din Cotnari. Aceiavi soartg au vi elementele ungu-

revti din Cmpulungul muntean vi din oravele moldovene. Bandini, misionarul catolic care strbate aceste orave pe vremea lui
Vasile Lupu, in 1646, arat ciit de avansat era procesul de asimilare; el constat aproape pretutindeni o scAdere catastrofala
a numrului de catolici vechea populatie strain6 sAseascA fsi
ungureascg
iar In unele locuri, ca In Tecuci, disparitia compieta' a ei. Astfel despre acest ultim ttirg el afirm c' ar fi avut
mai Inainte un numr apreciabil de Unguri cloud' sute de case
cu biseria i cu invt.lor dar ca in vremea vizitatiei lui ei
nu mai existau, fuseser deci
Si despre Armeni se poate afirma acelavi lucru. Numrul
scade in oravele moldovene, pe de o parte prin asimilare cu elementul bvtinav, (vezi i fig. 13) asimilare care se produce hag
intr'un tempo mai lent cleat al Savilor i Ungurilor, pe de alt

parte printr'o trecere a lor

in numr important

in Tran-

silvania. Faptul B'a petrecut in anul 1671, and in Moldova domnea Gheorghe Duca vi a continuat i in anii urmAtori. SA fi plecat ei din cauza dgrilor puse de acest voevod? Nu pare probabil.
Cert este c' n'a fost nici vreun motiv de ordin religios, vreo persecutie de Oda. Mai curnd trebuie s admitem un motiv economic vi de securitate, anume conditiile grele de viat vi de negot,
In urma turburArilor interne din 1671 cand Iavii au fost jefuiti
de oamenii lui lincu i Durac (vezi vi vol. III, editia a doua,
p. 141), In urma fzboiului dintre Turci i Poloni (1.672) vi a pradaciunilor tlrevti (1673-4). TrecAnd peste munti, Armenii obtinur dela principii Transilvaniei privilegii i locuri de avezare.

www.dacoromanica.ro

POPULATIA TARGURILOR

.r.

,
iik

+El

Fig. id. Yortret mural la Biserica SI. Ille din Botosani. Infltiseazi
pe ctitorul Ciolac, in costumul oficial de consul, la Inceputul
veacului al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro

623

524

TARGIJRILE $1 SATELE

.Unii se stabilira la Ciuc-Sepviz, sat in Sacuime, In judetul Ciucului,

altii la Gheorghieni i la Remetea, iari In Ciuc, altii la Dej. Lor

li se datorete chiar intemeierea a dou targuri: lbagaldu (azi

Dumbraveni) i Gherla; Saii ti i spun acestuia din urma : Armenierstadt.

Cu Grecii asistam la un fenomen deosebit. E drept ca o bung

parte din cei stabiliti in targurile noastre In veacurile XIV i

XV
negustori, clerici, dregatori (vezi i vol. II, editia a pare,
p. 458) se asimilasera totui numarul lor sporete in veacul
al XVII-lea i mai ales al XVIII-lea printr'o continua. admigrare.
Pe langa cei care Insotesc pe domni i care prin atitudinea lor i prin

dorinta de hnbogatire rapida provoaca, atat in Muntenia cat

i In Moldova, repetatele reactiuni din veacul al XVII-lea, sunt
negustorii. Multi dintre gelepii care aprovizionau Constantinopolul cu vite mari i cu oi erau greci: un document concludent este, de pilda, lista moldoveneasca din 1.2/22 Mai 1.591 referitoare la gotina : numele celor care strangeau aceasta dijma din oi sunt In mare majoritate curet greceti (vezi vol.
III, editia a doua, p. 24). Negustorii de miere i ceara, negustorii
de coloniale apartineau i ei, In buna parte, aceluiai neam. Epoca
Fanarintilor favorizeaza intr'un grad deosebit stabilirea Grecilor In rile noastre: multi dintre domni erau de origine greaca ;
limba alea* subtire , la curte i In biserica, era cea greaca ;
cursurile la Academiile din Blicureti .1 Iai se faceau in grecete ; egumenii multor manastiri eran greci, trimii de lavrele
carora lacaurile din tara le fusesera inchinate. Nu-i de mirare,
aadar, ea numarul elementelor greceti din targurile noastre i
In special din capitale cre0e ; multe din familiile cu nume grecesc
azi total romenizate se trag din stramoi stabiliti In Principate in veacurile XVII i XVIII; pentru unele din aceste familii asimilarea s'a produs chiar dintr'a doua generatie.
In legatura cu elementul grecesc, trebue A' se -tie seama insa
i de faptul ca adeseori, sub ac,easta firma, se inglobau i Aronzdni.

O analiza atenta a numelor i a iocului de bagind dovedete imediat c avem de a face, In multe cazuri, cu frati de ai ncOri dela
miazazi de Dunare ; numai imprejurarea ea se foloseau, In relatiile lor comerciale, de limba greaca, facea sa fie considerati drept
Greci. In special in companiile greceti din oraele Transilva-

www.dacoromanica.ro

AROMANL SARBI

I BTJLGARI IN TARGURI

526

niei i Ungariei, observaIia de mai BUB se poate uor verifica. Mu4i

dintre Grecii care fac negot dincolo de munp, in spec al spre

sfaritul veacului al XVIII-lea, dupa 1769, sunt In realltate Aromani. La Cluj, la Braov, la Sibiu, la Timioara, la Oradia, la
Sebeul Sasesc, la Targul Secuiesc un.de acte publicate recent
arata deasemen.ea n.ume aromaneti la Beiu i In atatea alte
centre prezenl,a lor este indiscutabild. Ii constatara de asemenea In oraple Munteniei i ale Moldovei. Familiile de azi Pherekyde, Darvari, Garoflid, Djuvara, Meitani, Valaori, etc., se

trag din Aromani stabiliti In Principate In epoca de care ne

ocupm.

Tot In aceasta epoca se constata i o sporire a elementului

sud-slavic. Poporul nostru nu facea, In genere, i nu face la
nici astazi o deosebire hotarata intre Sarbi i Bulgari,
ci Ii numete, cu un singur termen, Sdrbi. In toponimia noastra,

satele cu acest nume i cu nume derivate: Sarbeti, Sarbeni,

Bunt relativ numeroase; le lntalnim din Maramure Oda In Teleorman i din Arad pana In Tecucm: am numarat, dupa Di.cIionarul statistic, douazeci i patru i, desigur, harta topograflea va arata i alte semne ale prezenIei lor. Intr'o serie de 'male

se gasesc cartiere sau mahalale care poarta numele de Sdrbi.

Cunosc asemenea cartiere in TArgovite, Focani, Bucureti;
de sigur ca vor mai fi i In altele.
Prezen0 Sarbilor i Bulgarilor In targurile noastre i In unele
sate se explica prin coloniziiri i imigrilri. Colonizari all fost acute de Mihai Viteazul care a adus i. stabilit In nampia munteal* In toamna anului 1.598, asesprezece mii de 1,arani sarbi
i bulgari; cronica ungureasca a lui Szamoskiizy (IA cifra de
douasprezece mii. Era, In oarecare masura, o compensatie pentru
marele numar de robi facut de armata turceasca a lui Sinan Pava,
In 1595, i pentru pierderile sangeroase suferite de populaVa
targurilor i satelor noastre cu acest prilej. Imigrari s'au produs,
sporadic, In veacurile XVII i XVIII, din cauza situatiei grele
pe care o aveau aceti Slavi de sud sub Turci. Un numar apreciabil de negustori i militari sarbi, croati .1 un raguzan
constatam la Craiova In. 1644; numele sunt caracteristice: Pavel
Giura Marki6, Petar PaluAi6, Ivan Nicola Anti6, Guosdeni Ivan
Harvatin, etc. Un grup mai important de Bulgari din Chiprovaf

www.dacoromanica.ro

526

TARGURILE SI SATELE

i Cobilovaf vin la inceputul domniei lui Constantin Brncoveanu,

adogandu-se la cei care erau mai dinainte, se pare Ina din 1638,
ca negustori, dincoace de Dundre ; In timpul dominatiei austriace din Oltenia, ii gsim aezati la Craiova, Ramnicul-Vlcii i
Brddiceni; ei capt acum un Statut special. Dou sate de Bulgari,

Cu numele Caloiani, in judetul Ialomita, sunt amintite de Mihai

Cantacuzino, in opera sa aldituit In 1776; ele aveau un regim
fiscal deosebit, constituind o breasl. Un document moldovenesc
inedit, dela Grigore al III-lea Ghica (1774-1777), referitor la gotin, amintete de Sdrbii ce gild la (inutul Greeeni . E vorba,
de fapt, de Bulgari; o parte dintre ei aunt colonizati mai trziu
in trgul i tinutul Falciului; condica liuzilor din 1803 mentioneaz satul K Novacii bulgari s, al mnstirii FstAci. Un alt
grup, tot de Bulgari ateva mii de trani vin sub Alexandru Moruzi (1793-1796), Impini de foamete i de raul tratament,
.1 sunt colonizati In satele din campia munteang. Un al patrulea
val mai insemnat de emigrantd, de data aceasta Sa'rbi, a atins
Principatele, In special Muntenia, eu prilejul revoltei lui Caragheorghe, In 1804-1812 i mai ales dup ce acesta trebui s-i
prseasca tara, In urma tratatului incheiat la Bucureti Intre
Rui, protectorii si, i Turci. In 1815, de cAnd dateazii catagrafia utilizatil de Dionisie Fotino in opera so istorick geografic' i statistic, erau In Muntenia un numr de 7799 de familii
de Bulgari
de fapt Srbi i Bulgari repartizati In judetele: Ilfov cei mai multi: 2232 de familii Teleorman, Dolj,
Ialomita, Gorj, Romanati, Vlaca, Mehedinti, Prahova, Vlcea,
Rmnic i Buzau cei mai putini: 24 de familii. In Moldova,
acelai autor ne spune ca multi dintre strainii Srbi i Armeni

(Tc6XXot ix ,T6.1v Eivcov Eippcov xoci 'Apvtiov) figurau printre

cei 1500 de hrisovuliti ai vistieriei, adica printre contribuabilii care-i prteau darea pe temeiul unui hrisov special. In recensmntul fiscal din 1820-1822 al judetului Putna, gsim In
oraul Focani o serie intreag de locuitori, de origine srb sau
bulgark purtnd nume caracteristice precum Panciul Srbu,

Penu Srbu, Ra Stirbu, Lazor Srbu, Ionit Bulgaru, Velciu

Abgeriu s.
aceti Slavi de sud

ca i Grecii, Saii, Armenii .1 Ungurii

au fost treptat-treptat asimilati de batinaii din targuri i

www.dacoromanica.ro

EVREIT TN TARGURI

527

din sate. Nu socotim aceasta ca o prImejdie pentru masa noastr

etnic6. Prezenta unor elemente str6ine dad, ele nu depesc
o anumit proportie i dacii se asimileaa nu constituie o vgtamare a poporului care le primete; dimpotriv, poate s& insemne chiar o sporire in unele directii. Rase pure nu exist'; nici
una din natiunile care locuesc astazi Europa de pild&, sau America, nu poate sustine cg e pull sub raportul s&ngelui. Germanii
au asimilat o sum & de Slavi in teritoriul la ilsgrit de Oder
chiar la apus de acest fluviu; Slavii, o sum& de Asiatici; noi, la
rAndul nostru, o serie intreag& de elemente strAine, atat germanice att i. slavice.
In ce priveqte pe &rd., nunfrul celor stabiliti in tarile noastre, in epoca veche, e disparent; in Moldova, pan& la 1504, nu
exist& nici o mentiune documentar, in Tara Roma/lease:1, una
singur. i, i aceia, discutabil (vezi vol. II, editia a patra, p.

458-9). Din secolul XVI i XVII, avem unele tiri, putine Ins&
la numtir. In timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, in. 1.711,
sun.t amintite in cronica lui Nicolae Costin, mormanturile jidoveti din marginea Iagilor, 15.ng& Bahlui. Acelaqi voevod serie
despre Evreii din Moldova a sunt obligati a pl&ti anual un
impozit Mnesc mai mare decat cel obinuit. N'au alt meserie
adaog& el deck, negustoria i cArciumria; pot avea sinagoge, dar numai de lemn, nu de piatr . Sub Mihai Racovit
(1716-1726) se pomenesc dughenile Jidovilor din Ia0 ; se
citeag de asemenea Ovrei in satul Onitcani. Odat6 cu anexarea
adic6 a regiunii unde ei erau in num6r mare
de Care Austriaci (1772), incepe o coborAre spre miazAzi a elementului evreiesc. In Bucovina, inainte de rhpirea ei, era, se
pare, un numhr redus de Evrei; raportul fcut in 1.786 de autoritatea militar, Generalul Enzenberg, (16 cifra de o sut aptezeci i cinci de faunal, deci mai putin ceva decat o mie de suflete.
In 1790, Bucovina fiind alipit administrativ de Galitia, se deschisel* larg, portile imigrrii. Treptat-treptat, Evreii se aeaza
In oraple sau ttirgurile Bucovinei, in CernAuti, Vijrdta, Storojinet, Siret, Rad'uti, Suceava, treand apoi i in restul Moldovei. Bucur&ndu-se de protectia austriack fiind supui ai puternicei impar'titii, avand i un deosebit simt pentru comert, ei
izbutir6 in curand 84 ocupe pozitii insemnate in viata economic&
6

www.dacoromanica.ro

TARGURILE SI SATELE

528

a -WI Afacerile prospertmd, alji Evrei vin din Galitia i se aeaz6

In Moldova. In felul acesta, numArul crete necontenit. Dionisie
Fotino d, In 1818, cifra de 10.000 de familii, la un total de
116.500
boierii, clerul i str6inii ne fiind cuprini in acest total.

Ceea ce Inseama. c Evreii reprezentau atunci circa 8% din

populatia Moldovei (8,58% dac6 nu tinem seama de cele trei
categorii omise din suma total6).
In Muntenia, elementul evreiesc, mai putin numeros, a venit
din dou directii: din Moldova, Galitienii coborandu-se spre
Milcov i treand i dincoace, i din Turcia. Acetia din uring
erau, In genere, Evrei spanioli, mai culi i mai evoluati decat cei
din Polonia. In 1815, num6rul celar din Bucureti, impreura cu
al tuturor strdinilor, atingea 1500 de famili; ; ei aveau o sinagog.
In Transilvania, p`trunderea elementului evreiesc se.face paralel cu aceea din Moldova i In aceeai directie, dela nord spre
sud, rezervoriul care alimenteaz6 imigratia fiind acelai pentru
ambele tgri: Galitia. Se intelege prin urmare dece proportia
Evreilor e mai mare in Maramure i Some cleat In FIgAra;
In Maramure, ei vor ajunge, In cursul veacului al XIX-lea, i
ciobani, p5sand turmele pe munti i preparand, dupg regulele

lor, harm.
Situatia RomAnilor in oraele din Transilvania, In intervalui dintre 1601 i 1821, este, in genere, grea. Stapanirea lui Mihai
Viteazul a produs o reactiune impotriva lor. Dup Mirislu, cAn.d
Ungurii i Basta intr, la 20 Septemvrie 1600, In Alba-Julia, ei
incep prin a ucide pe toti Romnii, Srbii, Grecii i Italienii din

ora; d6riima apoi biserica romneascA, zidit cu trei ani mai

lnainte i p6rAndu-li-se c atata nu era, se vede, de ajuns, desgroap oasele lui Aron Vod, InmormAntat acolo, i le arunca afar5.

In cuprinsul oraelor kaseti, adica In incinta Inconjurat6 cu

ziduri, Romanii nu se pot aeza ; ei sunt ngduii numai In suburbii, In afara zidurilor ; cazul cel mai cunoscut i mai izbitor
e acela al cheilor Braovului. Unele municipalit.li, cum e aceea
a Turdei, expulzeaza chiar In 1.712 pe Romanii care izbutiser s." se aeze In ora. Iar municipalitatea din TArgu Mure

hota'rte in 1759 c'ti Romanii n'au dreptul s cumpere nici o

bucat de pAnittnt in ora sau pe teritoriul rural depinzAnd de
acesta, iar ordenii nu trebuie sa-i sprijine In nici un fel.

www.dacoromanica.ro

SATELE

529

Oprelivtea aceasta, oficiala, are o explicatie. Romanii alcatuiau majoritatea absolutd a populatiei din Transilvania i, pe
deasupra, aveau i o prolificitate mult superioara Savilor vi Ungurilor. Daca n'ar fi existat impiedecare de a se aveza In ora ve,
acestea ar fi devenit, cu timpul, curat romanevti. Ceea ce s'a in-

tamplat inteo suma de sate uncle elementul sasesc a fost asimilat de catre Romanii cu mai multi copii i cu o vitalitate mai
puternica, s'ar fi intamplat vi in orave. De aceea, Saii, Ungurii
Secuii, beneficiarii vestitei Unio trium nationum
ale&
tuita i aceasta tot din cauza fricei fata de natiunea majoritara au reactionat, land masura pomenita mai sus. Ea n'a
putut totuvi impiedeca avezarea Romanilor in orave, mai ales
In timpul stapanirii austriace, Oka dupa 1690. In anumite regiuni, ca In Fagarav, in Huniedoara, In muntii Apuseni, in Banat,
ei formeaza chiar majoritatea populatiei oravenevti; Lugojul are
primar roman. in 1529. In Secuime, gasim vi Romani printre
locuitorii oravelor; astfel Targul Secuiesc are un insemnat con-

tingent multi din ei negustori cuprinvi la finele secolului al

XVIII-lea vi Inceputul celui de al XIX-lea.
Elementul maghiar sporevte in unele orave, In timpul principilor Transilvaniei (1540-1690); astfel In Cluj el ajunge sa
intreaca, In secolul al XVI-lea, pe Germani; tot ava in Aiud, la
inceputul secolului al XIX-lea. In genere !ma, nu are majoritatea
in orao; In unele chiar, el nu reprezinta decat o infima minoritate. Astfel, In Timivoara, o lista a locuitorilor, alcatuita intre
1717 vi 1739, cuprinde numai 3 (trei) nume de familie ungurefti.
In Arad, o statistica din 1743 arata ca. din 289 de contribuabiIi
erau: Germani 107, Sarbi 64, Romani 58, Unguri 35, Evrei 6 vi
Divervi 19. In acelavi ora, In 1770, autoritAile inregistreaza 303
nume romanevti, 308 sarbevti (cuprinzand i unii Romani slavizati 1), 198 germane, vi numai 100 ungare.
Satele raman vi in epoca moderna forma de avezare tipica
romaneasca. Ele aunt numeroase i mici; satele mari, ea, de pilda,
Tismana in Gorj, Cdmpuri i Soveja in Putna, constituie exceptii. Dionisie Fotino da, pe baza statisticei din 1815, numarul de
2721 (dou rnii vaptesute dougzeci j unu) de sate pentru cele
17 Adele ale Munteniei, raielele Brailei, Giurgiului i Turnului
nefiind cuprinse In acest calcul. Cele mai multe sate sunt, potri-

www.dacoromanica.ro

630

TARGURILE SI SATELE

vit aceleiasi statistici, In judetele: Mehedinti (293) e de altfel

cel mai mare judet, Gorj (230), Ilfov (208) si SAcuieni (186);
cele mai puOne In Prahova (112), Muscel (121), Romanati (124)
Ialomita (127).

Locuintele stenilor se fac, In deobste, din lemn i nuiele

lipite cu lut; acoperisul e de sindrila, batuta In cuie tot de lemn,
sau de stuf. Nu lipsesc, in multe locuri, bordeiele, sapate In pamnt. Casele de piatra san caramida sunt foarte rare si apartin
boierilor: ele alcatuiesc curtile sau conacele acestora In
sate. Si bisericele se fac din lemn; extrem de numeroase In Transilvania

unde ajung la forme remarcabile, constituind ade-

vrate capo-d'opere ele se intalnesc, inteo proportie insemnata, si in satele de dincoace de munti, ha chiar in si rase; Bu-

curestii Inii aveau, pe la margini, vreo 25 de asemenea biserici, in 1815: ne-o spune Dionisie Fotino.
Fiind facute din lemn i fra mare cheltuiala, casele se Oraseau usor, la vreme de nevoie, i tot usor se refaceau, In urma
parjoluIui. Daca razesii sau mosnenii se intorc in chip statornic
In locul undd si-au avut asezarile, landed mofia e a lor, dac asa
dar satele mosnenesti sau razasesti arata o continuitate remar-

cabila, nu tot astfel stau lucrurile cu satele de rumni, vecini

sau iobagi. Acestea din urm' se risipesc mai usor, devin mai lesne
daca proprietarul domn, boier, manastire se poarta
aspru i cere mai Inuit decat, e datina, atunci, chiar In timp de

pace, fra sa mai astepte vreo navalire sau vreun rzboi, satul
se imprastie; cu atat mai mult can.d avea loe vreo navalire. In
1628, la 16 Maiu, Alexandru Dias, judecand o pricina a rumanilor din Balteni, arata ea ei fusesera daruiti, pe vremea lui Mihai
Viteazul, la manastirea maicai Anghelinei monahia si tot au
sezut acolo pana in zilele r'posatului Simion Voevod. Apoi atuncea, inteacea vreme, continua domnul cad s'au intiimplat
rii domniei mele mullet' raotate de au ars ci meiniistirea fi satul
dupei aceia s'au risipit cu tofi rumdnii, care incotro au

putut . Asemenea cazuri se pot cita multe. Asa se face ca, In

trecutul nostru, gasim sate care, la un moment dat, dispar; numarul lor e apreciabil. Astfel a disparut, de pilda, satul Oteftii,
de pe valea Racataului, din tinutul Putnei., existent in a doua
jumatate a veacului al XVII-lea, pe vremea lui Miron Costin

www.dacoromanica.ro

SATE DISPARUTE

631

care afirm'a Ca' de aci ar fi fost de fe! stefan Torna. Au disparut,

de asemenea, satele Odmenii pomenit tot In veacul al XVII-lea
i Lopatna din Buz6u, Gabrova i Tudoria din Teleorman,
,tejcireii i Brdtafanii din Romanati, Rotunda din Dolj, Moldocanul din Mehedinti, Samara din Arge i atatea altele.
Gasim de asemenea, sate care Ii schimba numele. Nlniforii
din Ialomita, unde s'a dat lupta Intre Matei Basarab i Vasile
Lupu, se numesc astzi Armavevti. Intr'un act din 1672 e amintit
satul Sindia de Sus ce se chiam6 acum Darza ; Intr'altul din
1626, April;e 29, e vorba de satul Clanfa ce se cherna mai Inainte
Pklureti . Azi nu exist nici o avezare cu numele Clanta. In tinutul Orhemlui, un hrisov din 1619, Mai 26, pomenevte de satul
Popovca ci sa chiama acmu Micletii ; un altul din 1633, Septemvrie 6, amintevte de satul domnesc Movilova care acum se numevte Petera ; In acelav tinut, satul Goldeftii vi-au schimbat
apoi numele In Trebujeni (act din 1741, Iulie 10). Stneftii, de
pe apa Cavinului, la tinutul Bacului , vi-a schimbat numele
In Cavinul: o afirm explicit un document din 1.797, Martie 17,
dela Alexandru Callimachi. Asemenea schimbgri se explica tocmai prin prasirea sau pustiirea satului la un moment dat i prin
reInfiintarea lui, dupa Cava timp, cu oameni veniti din alta. parte.
0 a treia categorie de sate dispar prin contopirea lor cu targurile care, marindu-se, le cuprind In raza lor. Astfel, de pilda,
Hindteftii s'au contopit cu RAmnicul-Valcei, Vindfeftii cu Odobevtii, Vistiernicii cu Chivinaul, Bucurevtii au Inglobat satele
Grozdvegi, Dudefti, Veicdrefti.

Din cele 50 de nume de sate din judetul Ilfov, a mintite de

Stolnicul Constantin Cantacuzino In harta sa, 5 adic zece la
sutd, nu mai exista astazi, fie ca avezarile respective s au risipit,
au devenit adica silivti, fie ca vi-au schimbat numele. Trei din
aceste cinci i anume Cliciul, Strdmba i Tdtdrenii nu mai exista
Inca din 1815, nefiind mentionate in statistica oficiald d1 acel
an, Intrebuintat de Dion.isie Fotino ; disparitia lor s'a produs
ava dar In epoca fanariotI; celelalte doug, Flocoasa i Lipovdtul, penFlocoasa sub forma Flocevti
apar In statistica
tru ca s'a le pierdem urma dupa 1815. Tot In Ilfov, satul Vdlcdnesti, pomenit In actul din 3 Februarie 1641, sub Matei Basarab,
nu mai e mentionat de Dionisie Fotino ; nu mai exista azi nici

www.dacoromanica.ro

TARGURILE $1 SATELE

632

satele Dinfe,sti 0 Fa'sdienii sau Fdsdifii de pe Mostite care apar

in cartea din Septemvrie 1624 a case boieri luati pe ravae domneti. Situatii asemnatoare Odra 0 In celelalte judete din Mun-

tenia 0 Moldova; ele nu lipsesc nici in Ardeal, de0 intr'o proportie mai redusa.
Regiunea cea mai populata ramane dealul sau podgoria; muntele 10 pastreaza vechile apetri, din secolele anterioare; la ces,
satele sunt mai cu mama dealungul apelor 0 En regiunile ca pa' duri.

Stepa Baraganului are putine sate; In schimb, ele se tin lant in

lunca Dunarii 0 a Ialomitei. Indesirea populatiei in Bragan se
va produce abia in veacul al XIX-lea, dupa 1829 (tratatul dela
Adrian opol) cand, In urma libertatii negotului, deci a exportului, aceasta manoasa campie va incepe sa se transforme in granar.

Bugeacul, locuit pe margini, dealungul Prutului 0 Nistrului, de

Moldoveni 0 la mijloc de 'Mari, e parasit de acetia din urma
la finele veacului al XVIII-lea 0 la inceputul celui de al XIX-lea,
In urma razboaielor ruso-turce. Pe locul Pant liber, statul rus
intreprinde, dupii 1812, o colonizare sistematica, aducand, in
afara, bine inteles, de Rui 0 Ruteni, tot felul de elemente etnipe,
Germani, Bulgari, Graguzi, Poloni, pang i Elvetieni 0 Francezi.

Sunt colonizati 0 ceva Moldoveni dar Intel) proportie redusa

fata de totalul populatiei alogene (vezi, pentru detalii, vol. IV).
0 mentiune speciala, in legatura cu populatia satelor noastre din aceasta vreme, merita aa ziii Ungureni . Prin acest
nume se intelegeau Romanii ardeleni care, trecand muntii, veneau sa se aeze In satele din Muntenia 0 din Moldova. Unii eran
pastori sau mocani li se mai spunea dupa regiunea de unde
proveneau, 0 barsani (din tara Barsei 1), tutuieni (tare FAgara
0 Sibiu!) i moroieni (regiunea Branuluil) ; tot coborand cu

turmele, in fiecare toarn.a, la miazazi 0 la rasarit de Carp*

dela o vreme s'au aezat statornic in aceste parti. Altii veneau
ca s'a' scape de serviciul militar austriac lung 0 greu. 0 a treia
categorie era formata din iobagii care, fugind de regimul apasator din Transilvania, &eau dincoace conditii de viat mai ware
0, in primul rand, zile de claca la boier mult mai putine. In sfarit, unii veneau dintr'un scrupul de contiint, nevoind BA' se faca
a uniti . Numarul acestor Ungureni printre care se aflau

cateodata 0 Secui

crete necontenit in veacul al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro

BIBI TO GRA FTE

523

Ei formeag sate intregi, unele din ele purtAnd chiar acest nume
sau adogandu-1 la numele satului vecin. Asemenea sate se IntAlnesc mai ales in Muntenia, din Mehedinti p'an6 in RAmnicul
SArat; ele nu lipsesc insa nici In Moldova, din Putna pAn6 in Suceava. In fostul judet al Scuienilor, Intalnim nu mai putin de
28 de sate aldituite, In total sau In parte, din Ungureni ; iat6
numele atorva din ele: Ungureni, Popeti-Ungureni, TeianiUngureni, Homorici-Ungureni, M'Aneciu-Ungureni, Ungurenii ot
Poiana Mierlii, Valea St&lpului-Ungureni, Pose0i-Ungureni, apoi
Tohani, Calvini, Sibiciu, Unguriu, Valea Anii-Ungureni, etc.
Dup statistica lui Dionisie Fotino, se aflau In Muntenia 4056
de familii de Ungureni, judetul cu cel mai mare num'ar (1110 familii) fiind Ilfovul. loan Vod Caragea infiinteaza chiar In 1813,
ispravnicia d'd Ungureni , ispravnicul respectiv, ajutat de
zapcii cei oranduiti asupra Ungurenilor , avAnd s se ocupe
de aqezarea In sate a acestor imigranti. Li se acorda scutire de

impozite pentru primele 6 luni; dup aceea prteau pe temei

de ruptoare, o uoar dajdie... In trei catiuri anuale (vezi
mai jo, p. 584).

BIBLIOGRAFIE
Orasele sau Tfirgurile. I. Mantena : 1. IOAN MORUZI, Spicuiri istorice
din Prahova f i fondarea oragului Ploegti, Bucureti, 1906, $7 p. in 80; 2. STOICA
THEODORESCU, Monografia oragului Cdmpina. Istoric f i documente, CArnpina
1924, 208 p. in 8; 3. STOICA THEODORESCU, Monografia comunei Telega,

Cknpina 1926, 287 p in 80; 4 PETRE STROESCU, Oragul Rogiorii-de-Vede,

Alexandria,. 1933, 118 p. in 80; 5. M. SEVASTOS, Monografia oragului Ploegti.

Bucureti 1937, 907 p. in 4.

Dobrogea: 6. CONSTANTIN C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin

Cantacuzino, Bucureti, 1943, 28 p. in 8.

Moldova: 7. ZAMFIR ARBORE Basarabia En secolul al XIX-lea. Bucureti, 1898, 790 p. in 80; 8. D. FuRTuNA, Infiiniarea tdrgului Selveni, In Rev.
Ist., I (1915), p. 129-134; 9. *TEFAN CIOBANU, ()raffle din imprejurimile
Bolgradului, In Rev. Ist., V (1919), p. 80-89; 10. DIMITRIE URZICA, Sate
gi tdrguri de pe inaltul podig al Dorohoiului, Bucureti, 1928, 70 p. in 8; 11.
M. COSTICH.ESCU, Satul
tdrgul Telinegtii din Idnutul Orheiului, Iai, 1930,
80 p. in 80; 12. ELENA COSTACHE GAINARIU, Monografia comunei Burdujeni
plasa Bosancea, judetul Suceava, Bucureti, 1936, 132 p. in 80; 13. CONSTANTIN

C. GIURESCU, Din trecutul judefului Putna, Focani, 1937, 26 p. in 80; 14.

www.dacoromanica.ro

534

TARGURILE

I SATELE

ARTUR GOROVEI, Folticenii. Cercetdri istoriee asupra orasului, Flticeni.

1938, 279 p. in 40; 15. V. TUFESCU, Tdrgugoarele din Moldova f i importanya

lor economicd, In Bul. Soc. Geogr., LX (1941), p. 91-141; 16. CONSTANTIN

C. GIURESCU, Tdrgul Soei, in Reo, Ist. Rom., XIII (1943), p. 97-98; 17.
OH. I. NASTASE, In chestiunea tdrgurilor gi tdrgugoarelor din Basarabia ( Puneri

la punct f i contribuyiuni), In Viaya Basarabiei, XII (1943), p. 507-518 si

737-746 si XIII (1944) p. 95-117.
IV. Transilvania: 18. PETRU E. PAPP, Din trecutul Beiugului, Beius.
1928 274 p. in 80; 19. ST. MANCIULEA, Die Stddte Siebenbiirgens, In Siebenbiirgen I, Bucuresti. 1943, p. 137-153; 20. CAIUS JIGA, Insemndri din tre-

cutul oraselor Transilvaniei: Sagii f i Ungurii la Cluj, in Rey. 1st. Rom., XIII
(1943), p. 67-71; 21. EMIL MICU, Contribuyiuni la istoricul regimentului
grdniceresc intdi valah, Bucuresti, 1943, 117 p. in 80; 22. MARIA NEGREANU,
Ronuinii din Tg.-Sdcuesc f i satele invecinate Bucuresti, 1943, 112 p. in 80.

Vezi si p. 631, nr. 11.

Populatia oraselor. Colonizri. 23. H. DI. SIRUNI, Armenii in vieaya eco-

nomiclt a Tdrilor Romline, In Balcania, IIIII (1939-1940), p. 107-197;

24. CONSTANTIN C. GIURESCU, Populayia judeyului Putna la 1820, pe temeiul

unui recensdrndnt fiscal inedit, Bucuresti, 1941, 40 p. in 8. (Extras din Bul.

Soc. Geogr.. XIL, 1940); 26. ION NISTOR, Agezdrile bulgare si gaga* din

Basarabia, in Mem. Sed. 1st. Acad. Rom., S. 3, t. XXVI, 1943 44 , p.

l55-393.
Satele. 25. ECATERINA ZAIIARESCU, Vechiul judey al Saacului in lumina

istoricd gi antropograficd, In Bul. Soc. Geogr. t. XLI (1922), p. 147-173;

Dr. A. VERESS, Pristoritul Ardelenilor in Moldova gi Tara Romdneascd
(pdnd la 1821), In Acad. Rom., Mem. Secy. 1st., t. VII (1927), p. 127-230;
CONSTANTIN C. GIURESCU, Vechimea agezdrilor romdnesti dintre Prut

Nistru, Bucuresti, 1941, 14 p. si o hart in 8; 28. AUREL SAVA, Documente

privitoare la tdrgul i yinutul Orheiului, Bucuresti, 1944, LV + 561 p. in 80;
29. GEORGE D. FLORESCU, Vintild I din Cornerleni. n. C. 1480/1490
C.
1553, In In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 201-248.

Vezi si bibliografia din vol. II, editia a patra. p. 467-468.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA JUDECATOREASCA
In yeacurile XVII gi XVIII
cad,e tnceputul evolutiei care va

duce la separarea puterii judecdtoresti de cea executiyd f i la

independenta celei dintdiu.

Liniile mari ale organizarii judecatoreti, In rastimpul dintre

1601 0 1821, rman acelea0 ca 0 In secolele precedente (vezi
vol. II, ed. 4, p. 486-502). Domnul continua fa fie judecatorul
cel mai inalt, dregatorii continua sa aiba i dreptul de a judeca;
pedepsele raman ace1ea0, cu aceia0 predilectie pentru amend&
sau gloaba. Izvoarele dreptului sunt tot cele vechi: obiceiul pamntului 0 textele serse bizantine (nomocanoanele).
Se produc totu0, In acest rastimp 0 mai ales In epoca fanariota, o serie de fapte noi care Inseamna lnceputul evoluldei ce
va duce la noua conceptie, revolutionara, a veacului al XIX-lea,
total diferita de cea precedenta. In primul rand trebue mentionata Enfaigarea judecatorilor mari speciali, avand ca atributie exclusivia judecata iar ca remuneratie nu o cota parte din amenzile
pronuntate, ci un salariu fix. Sunt cele cloud aspecte noi care
vor duce la principiul separara puterii judecatoreti de cea executiva qi la independenta celei dintai. Pe de alta parte, trebuie
subliniata fixarea, prin tipar, a unor texte de legi precise, In locul
textelor manuscrise anterioare. In starlit, e aparitia influenfei
apusene, exercitata prin codurile care servesc ca exemple sau ca
izvoare legiuitorilor notri.
Domnul 10 pastreaza vechile drepturi. In epoca fanariota, mai

ales In a doua jumtate a ei, observam Insa ca, in cazurile de pedeapsa cu moartea, el cauta sali acopere rspunderea, obtinand

www.dacoromanica.ro

636

ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

un firman In acest sens dela Poartd. Aa procedeaz6 Constantin

Moruzi In Moldova (1777-1782), Inainte de a decapita pe cei
doi mari boieri, fruntaii opozitiei: Manolache Bogdan vornicul i
Ioan. Cuza, biv vel sp6tar. Precautia era necesard, de oarece Domnii fanarioti, nuraiti pe termen scurt, spati de necontenite intrigi i la discretia meghistanilor din Stambul, putean fi altfel
fdculd rspunzkori, suferind consecintele.
Judecdtori speciali existaser i mai lnainte, In veacurile
i XVI. Erau, de pild5, vornicii de poartd care judecau la poarta
curtii domneti; erau .1 judecgtorii din orae, cum e, de pildd,
Stoica logadtul Ludescul care poart, la 1. Octomvrie 1681, titlul de judeatoriul dela Scaunul TArgovitii , sau Bunea bivvel comis Grditeanul care, la 2 Iulie 1706, e judecatoriu aici
la Scaunul Craiovii . Acetia Insa judecau numai unele pricini,
cele mai Insemnate fiind rezervate marilor dregRori, divanului
domnesc i Domnului insui. Erau aa dar judeatori cu competent limitat.
In veacul al XVIII-lea se introduc, pentru tutAia dat, Judeditori mari speciali, recrutati dintre fruntaii, fdrd slujbe, ai boierimii. Inceputul 11 face Constantin Mavrocordat care, prin aezmntul su din 7/18 Februarie 1740, hotrdte In articolul 5, sd
fie alei boieri veliti mazili spre a cerceta pricini i lmprti dreptate, primind, In schimb, leafd anuald dela vistierie. Alexandru
Ipsilanti, In prima sa domnie din Tara Romneasa, In Septembrie
1775, Infiinteag, pentru judecarea pricinilor, patru departamenturi i anume unul pertru judecdtile P cri r inalion iar
celelalte pentru pricinile de lucruri i datori (Cu terminologa
de azi, ar fi deci o sectie penald. i trei civilo-comerciale I). Judecdtorii erau recrutati tot dintre boierii mazili, incepnd cu cei

mari din treapta IntAia * pentru unul din departamenturi i

continuAnd cu ceilalti pentru rest. Hrisovul specific:A foarte am-

nunit felul cum se vor tine edintele i Indatoririle judeatorilor. Acetia trebuie s se strng6 la Departamenturi de dimineat, s' judece i ad facd alegere a pricinilor ce vor veni,
cu tot felul de nevoin14, cercetare i luare aminte, urmand
dpelelor pravilei i ardtndu-se spre cei ce se judecrt cu dulceat,
Mr' de nici un fel de pismuire i cu desdv5rit neprtenire la
nici o parte . Ei trebuie 686 asculte cu bund luare aminte, far'

www.dacoromanica.ro

PRAVILELE TIPARTTE

537

de mAhnire, toate cuvintele celor ce se judea i s nu cuteze

vreunul a lnjura pe cinevagi sau s4-1 opreasc5 de a-vi arta toat
curgerea pricinei lui, once fel ar fi, fiimdc'et de vor face vreunul
vreuna dintr'acestea, se va pedepsi . Un alt judecator special
de rang Shalt: Marele logofiit al strdinelor pricini, s'a infiintat de

&Are Ion Vod Caragea, la 30 Noemvrie 1812. Ajutat de doi

boieri asesori, el avea s judece procesele dintre ptimanteni
straini sau ale strrdnilor Intre ei.
La Craiova, pe vremea lui Dionisie Fotino (1815-1817) eran
sub pregedintia Caimacamului, gase judecAtori mari, numiti deadreptul de voevod i primind lefuri care variau intre 500 si 200

de lei pe luna.
In leg6turg cu viata judecatoreasca la noi in r6stimpul cercetat,
stau douh' expresii care, cu 1nteles intrucatva schimbat, s'au
trat pana In zilele noastre. E vorba de a a-vi aprinde paie In cap 1,
gi de jalb5 in protap Ambele se referti la procedeele extraordinate intrebuintate de cei ce ne puteau ajunge pe &di normale
la judecata instantei supreme. CAM vreun Impricinat se credea
nedrepatit gi nu putea s." strabata Ora la Domn, fie din cauza
anturajului, fie din alte cauze, atunci iegea In calea acestuia, cu
prilejul vreunei plimb6ri sau ceremonii, tinanduli jaiba inteun
protap adic6 1ntr'o prjin" lung6, aga ca s se vada din deprtare.

In felul acesta hrtia era luat gi se acea judecata.

Altii
aprindeau paie in cap , spre a atrage atentia voevodului. Un obicei similar exista la Turci ; acegtia Ii aprindeau
rogojini in cap, iegind in fata sultanului sau a marelui vizir. Fiindca

lucrul putea da nagtere Ins adeseori la urmAri neplbute pentru

reclamaat, acesta fiind pedepsit, In caz de neizbanda, chiar de
instanta superioar, i avut in vedere, in once caz, de functionarii
sau judecatorii impotriva ciirora se ridicase, de aceea expresia
a-gi aprinde paie In cap a a ajuns s Lag In romanegte un Inteles
de nepl6cere i chiar de primej die.
Pravilele tipilrite tet manuserise. In veacul al XVII-lea apar
primele pravile sau texte de legi romAnesti tipdrite. Inceputul
11 face Matei Basarab cu Pravila dela Govora, din 1640. Aceast
Pravila cea
legiuire i se mai spune, potrivit formatului,
mica
este, asemenea celor din veacurile anterioare, un e nomocanon , cuprinde adica elemente de drept laic gi elemente de

www.dacoromanica.ro

538

ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

drept bisericesc (vezi i vol. II, editia a patra, p. 490), cele din
urmA fiind chiar precumpAnitoare. Ea prevede sanctiunile ce se
vor aplica preotilor, calugArilor i mirenilor in caz de greqear.
Cetim, de pild, In leggtur cu preotii: Popa ce va bea la carcium,

sau va juca, sau va cnta mirenete, BO se goneasca din popie

Pravila dela Govora nu e o lucrare original6, ci o traducere, Melia de cAluggrul oltean Moxa sau Moxalie, a unui nomocanon

slavon care, la randu-i, reda un nomocanon bizantin, de tipul

aceluia al lui Emanuel Malaxos, din veacul al XVI-lea, la care se
adOogase ir s i nomocanonul patriarhului Constantinopolului Ioan
Nesteutes. Pravila dela Govora a apArut In dou editii: una
pentru Muntenia, cu o prefatO iscAlit de Teofil, mitropolitul
tOrii ; alta, pentru Romnii de peste muntdi, prefata
identicA
aproape celeilalte
fiind iscOlitO de Ghenadie, mitropolitul Ar-

dealului. Nici aceast prefat comun6 nu e Ins6 originar: ea

reproduce, cu unele adaosuri i omisiuni, prefata lui Petru

dela Inceputul nomocanonului tipArit la Chiev, In 1629. Editia

ardeleand a Pravilei dela Govora e cea dintai Incercare de unificare legislativ4 din trecutul nostru ; ea este totdeodat ti una
din manifestArile interesului i solicitudinii arAtate de Matei Basarab fratilor notri de peste munti (vezi i mai jos, p. 540).
De o deosebit InsemnOtate, sub raportul influentei exercitate
sub acela al izvoarelor, este Pravila lui Vasile Lupu care apare
la Iaqi, In 1646, Mai 4, sub titlul: Carte romneascO de Invgtaturri dela pravilele Imp5rOteti i dela alte giudete
Ea
cuprinde cloud pArti distincte: prima impArtit in 16 capitole
253 de paragrafe, se refer la delicte In legOtur4 cu viata agricola qi pastoralh (semnturi, livezi, iezturi, mori, pscutul turmelor, etc.); ea e tradus6 din grecete de &Are Eustratie treti
logortul dup 1N6[Lot. yecopymoi, o colectie de legi agrare bizantine din veacul al VIII-lea, alcOtuit din ordinul ImpOratilor Leon
i Constantin Isaurianul. Partea cea de a doua a Pravilei lui Vasile Lupu, cuprinzAnd 78 de capitole i 1160 de paragrafe, se refer la delicte i crime de caracter penal (sudalma, furtul, uciderea,

bigamia, falsificarea de bani, etc.). Iat, de pilda, una din sanetiunile aplicate bigamilor:
Pre unii ca acetia cari iau dou
mueri, poarta-i pre ulite Cu pialia, edzand calare pre magariu, vi-i

tot bat cu doad furci ce tore muerile. A0jdere i pre mueri...

www.dacoromanica.ro

PRAVILELE TTPXRITE

589

Aceast a doua parte e tradus5 din opera Praxis et Theorice

criminalis a marelui jurist italian Prosper Farinacci, aprutg.
la Lyon In 1616 i, In a doua editie, la Anvers, in 1620. E prima

influent occidentald exercitat la noi In domeniul textelor de

legi; ei ii vor urma, In secolele XVIIIXIX, o serie intreag.
In alcauirea i publicarea acestei Ceiri romdnegi de inveiPturd
facut, potrivit titlului, cu dzisa adic6 porunca
cu toat
cheltuiala lui Vasile Lupu, un rol important a jucat Eustratie
treti logoffitul. Bun cunosator al limbei grecesti si slavonesti
insi dregtoria sa la cancelaria domneasca impunea cunoasterea
acestor dou limbi prieten cu cronicarul Grigore Ureche, Eustratie avea gata tradus, Inc6 din 1632, o oPravil alea* scoas6
tocmitd, i dentru multe sAnte scripturi cercat i gsita ,
asertan Atoare celei dela Govora. Cand apare Insd, In 1640, aceasta
din urmil, ambitiosul Domn al Moldovei hotrdste s tip'greasc5

un codice de legi mai amplu, mai bun, care s. Intreac4 pe acela

din Muntenia. Renunt deci a mai tipdri traducerea din 1632 a
lui Eustratie ea ni s'a pAstrat inteun manuscris al Bibliotecii
din Blaj
insrcineaz' un comitet de cunoscAtori, In frunte
log tot cu Eustratie, s pregteascA viitoarea pravila. Ne-o
spune insusi Eustratie In prefata tiOriturii din 1646: S'au nevoit
Maria Sa... de au gAsit oameni ca aceia, dascli si filosofi, de
au scos din crti elinesti i ltinesti toate tocmelile... . In titlul
cartile lAtinesti nu mai stint amintite; se specificti
numai c lucrarea a fost den multe scripturi tllmcit den limba
ileneascd (greac !) pre limba romneasc6 . Ceea ce ar putea
insemna i Ca' traducerea, operii lui Farinacci nu s'a fcut direct,
de pe originalul latin, ci de pe un intermediar grecesc. Chestiunea
nu e Inca' lamurit. AcEst codice de legi al lui Vasile Lupu s'a

intrebuintat pang la inceputul veacului al XIX-lea ; Dimitrie

Cantemir 11 considera pe vremea cand alcltuia Descriptio Mol-

daviae (1716), drept norma de a judeca drept In Moldova .

De fapt, el a slujit nu numai In Moldova, dar si dincoace de Milcov,
in Tara Ro mneasc, deoarece o buna parte a lui a intrat in alctuirea celui de al doilea codice al lui Matei Basarab. Acest de al
doilea codice, purtAn dtitlul de Indreptarea legii , a apdrut la
Thrgoviste in 1652, Martie 20. E o carte voluminoasd, cuprin-

zand dou prti: Prima reprezinta traducerea, nu tocmai gro-

www.dacoromanica.ro

540

ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

zava, fcut de Daniil Andrian Panonianul a unui nomocanon

grec de tipul Emanuel Malaxos; ea este intretesut fr s se
spuie insd Cu numeroase pri luate din Pravila lui Vasile
Lupu. Partea a doua e o traducere dup nomocanon.ul diaconului
Alexios Aristines dala Patriarhia din Constantinopol, alctuit
veacul al XIII-lea. Prefaia, iscAlit6 de mitropolitul Stefan al
Ungrovlahiei, nu e nici ea original, ci reprezint traducerea,
adaptat, a unei prefete a invlatului teolog grec Vlastaris.
Prin numeroasele Imprumuturi fcute Pravilei lui Vasile Lupu,
Indreptarea legii e a doua in.cercare de unificare legislativ
din trecutul nostru, de data aceasta intre Muntenia si Moldova
(vezi i mai sus, p. 538). Vrednic de semnalat este si faptul c

aceast a doua legiuire a lui Matei Basarab a fost tradus

In latineste, in 1722, de ctre Petru Dobra: textul iiimas manuscris era trebuincios administratiei austriace din Oltenia.
Situatia, sub raportul pravilelor, a rdmas apoi neschimbata in
Muntenia timp de peste un veac. Ceca ce ar insemn.a ea' legiuirea
barnului i gospodarului domn corespun.dea nevoilor i astepVrilor societtii. De fapt ins, pe Ing6 legiuirea tiprit a Vrii,

se intrebuinIau de ctre mitropolit i boieri, In unele cazuri,

direct legiuirile bizantine, anume: 1. Vasilicalele (editia din
1647 a lui Anibal Fabrotus, 7 volume, in greceste i latineste)
2. Syntagma lui Mihail Vlastares, juristul bizantin din veacul
al XIV-lea (editia din 1672 a lui Beveregius 2 volume) 3. Celebrul manual( Hexabiblos, al lui Constantin Armenopol, tot din
veacul al XIV-lea si utilizat in intreaga lume balcania (editia
greaca modern a lui Alexios Spanos, Xenetia, 1.744 sau una din
editiile urmtoare: 1766, 1793, 1805). Abia pe vremea lui Stefan
Racovi0 (1764-1765), se intocmeste, din porunca domnului, de
dare biv ve! paharnicul Mihail Fotinopol (sau Fotino) din Hios,
un cod intemeiat, asa cum spun.e hrisovul de promulgare, pe
toate poruncile legale precum si pe obiceiurile pm&ntului care
sunt in uz Oda' acum . Codicele e intitulat Manual de legi
(Now,xv np6xet.pov); i se mai apune, chiar in titlu, i Antologia legilor imprtest i canoanelor bisericesti ; scris in limba
greac'd popular., e imprtit in trei crti
ni s'a pstrat intr'o
serie de copii manuscrise. Nu s'a tiprit. Sub Alexandru Ipsilanta
(1774-1782), se alcAtuieste un nou codice de legi. El e de fapt

www.dacoromanica.ro

PRAVILELE TIPARITE

641

un rezumat cuprinzAnd esentialul din legile serse anterioare

din dispozitiile obiceiului pmntului precum i unele jurisprudente determinate de pricinile cercetate in timpul domniei Tiprit in dou6 limbi, greceate i romne0e, in tipografia Mitropoliei din Bucure0i, acest codice a aprut in Septemvrie 1780 0

poarta titlul numai in greceate

de # Mic manual de legi despre buna orAnduial i datoria fieareia din instantele rOL din slujbele Principatului Valahiei, privitoare la armuire n. Motivul pen-

tru care a alatuit codicele sdu, e explicat de Alexandru Ipsilanti

In prefat. El arat c Muntemi, avAnd drept n.orm juridia
pravilele, dar 0 obiceiul pmntului, o nici pravilele pururea intr'un chip pzea, nici vechimea obiceiurilor nezmintit tinea ci
and cu pravilele strica obiceiurile, and iargi cu obiceaiurile
impotrivia pravililor . De aceea se hotdr4te s le sintetizeze
intr'un nou codice care e Manualul u su.
Pentru Romnii de dincolo de Carpati, supu0, dup paces
dela Carlovitz, stpnirii austnace, se tipAreqte la Viena, in 1787,
o # RAnduial judeatoreasca de obte ; ea este, de fapt, un cod
de procedura penal, tradus dup codul penal austriac aparut,
cu un an mai inainte, in latine0e, sub titlul Nemesis Theresiana
(In aminirea imp6r6tesei Maria Theresa!). In 1788, se public,
tot la Viena, o Pravil de obte asupra faptelor reale 0 a pedepsirii lor adia insu0 codul penal. 0 aka' editie a coduhn penal,

In data prti, se publig la Cernuti, in 1807, cu chirilice, sub

titlul Carte de pravil ce cuprinde legile asupra faptelor rZile
0 a alarilor grele de politie . In sfnit, in 1812, apare, tot la
Cern6uti, in 3 volume, Cartea legilor pravililor de ob0e pargre0i : e traducerea, fAcut. de loan Budai Deleanu, a codului
civil austriac care se aplica incejAnd dela 1 Ianuarie a acelui an.
In prefata isalit de impratul Francisc, e amintit i Codul comercial: pravilile osibite de neguttorie 0 de vexel (schimbl);
nu tim 84 se fi tiprit in romAnete. Din codul civil, s'a tipArit,
in schimb, 0 sub form de extras, Pravila sau lege a astoriel ,
la Cernuti, in 1816.
In Moldova, dup un veac i jumgate de aplicare a pravililor lui Vasile Lupu, care intre timp, deveniseri rare, in unele
cazuri se consultau ins, ca in Muntenia, fd textele bizantine
se simte nevoia alctuirii unui nou codice. Alexan dru Mavrocor-

www.dacoromanica.ro

642

ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

dat da, ce e drept, in 1785 S'obornicescul hrisov al sau cuprinzand dispozitiuni de drept civil (vanzari, schimburi, danii, regimul

Tiganilor), dar acesta nu e suficiert. Pentru a remedia lipsa.

paharnicul Toma Carra, traduce In romnete manualul de legi
bizantino al lui Constantin Armenopol. La 13/25 Junio 1804,
voevodul Alexandru Moruzi scrie mitropolitului larii i marilor
boieri sa cerceteze anteproectul lui Carra i sa-1 completeze cu
dispozitiile din obiceiul pamantului. Lucrarea n'a ajuns lug pana
la sfarit, nu tim sa fi fost promulgata. Nici a doua incercare
de a se alcatui, In 1806, tot cu ajutorul lui Carra, un codice
i penal, nu are mai mult succes. Abia in 1814, izbutete invatatul

integrul boier moldovean Andronache Donici sii tipkeasca la

Iai, in tipografia Mitropoliei, o Adunare cuprinzatoare in scurt
din cartile imparatetilor pral ile spre inlesnirea celor ce sa inde-

letnicesc intru invAatura lor... ; lucrarea e dedicata mitropolitului Veniamin Costachi. Ea a adus servicii i dupa ce a aparut
Codicele lui Callimachi (1816-1817), mai ales ca traducerea romaneasca a acestuia din urma s'a tiparit abia in 1833. Costache
Negruzzi care reediteaza In 1858 opera lui Donici apune ca. ea
e i acum bussola judecatorilor in Basarabia ; adauga ling in-

data: nu mai putin e trebuitoare i la noi , adia In dreapta

Prutului.
Cel mai important codice de legi alcatuit In epoca Fanariotilor este, fara indoiala, Codicele lui Scarlat Callimachi. Aparut la

Iai, in grecete, In 4 volume, in anii 1816-1817, el poarta titlul: Codul civil al Principatului Moldovei i se datorete mai

ales colaborrii a doi juriti de seama: Christian Flechtenmacher

i Ananias Kouzanos. Col dintAi era sas de origine, din Braov,
venise in Iara In 1813; cel de al doilea era grec. Dupa o mund
sustinuta, in care lui Flechtenmacher li revine, in special, fondul
i anume in primul rand utilizarea izvorului princ pal, codul civil

austriac, iar lui Kouzanos forma, redactarea in limba greack

manuscrisul e dat la tipar. Circa opt zecimi din cuprinsul codului
Callimachi sunt luate din codul civil austriac, cu mici modificari,
ici i colo ; circa doua zecimi provin din texte bizantine, schimbate
In unele puncte; patruzeci .71 opt de dispozitii sunt aratate ca fiind
luate din obiceiul pamantului ; lii sfarit, articolele 947 i. 948,
referitoare la copiii nelegitimi, sunt luate dupa codul civil francez

www.dacoromanica.ro

PEDEPSELE

543

al lui Napoleon. Codicele lui Callimachi s'a aplicat Incepand dela

1. Octomvrie 1817.

Cam In aceiasi vreme se alcatuia In Muntenia Legiuirea * lui

Caragea. Plecand dela constatarea pe care o Meuse, cu dteva

decenii mai Inainte, si Alexandru Ipsilanti anurne ea multiplicitatea izvoarelor de drept obiceiul pamantului, pravilile scrise
ale tarii si legiuirile bizantine produce confuzie i favorizeaza
arbitrariul, iar pe de alta parte nefiind, se vede, multumit
Manualul rezumat al predecesorului su, loan Voda. Caragea
ja hotrArea sa alcatuiasca un nou codice de legi. La 1.4 Octomvrie 1816, el Insarcineaza pe Atanasie Hristopol logofatul pricinilor straine
pe clucerul Nestor a boieri cu stiinta si cu praxis
la ale pravililor * care lntocmisera fiecare ate un anteproect,
se Intruneasca i cu alti boieri, si sa alcatuiasca, pe baza acestor
anteproecte, un text de legi definitiv. Lucrarea dureaza mai mult

timp, trece prin mai multe forme, fiind cercetata si de divan,

pana cand, la 9/21 Iunie 1818, ea e lnaintata domnului care Incuviinteag tiparirea. Legiuirea s'a tiprit In greceste la Viena si
In romaneste la Bucuresti (unele stiri contemporane afirm" totusi

ca editia romana', In ciuda indicatiei precise de pe coperta, s'ar

it la Braov!), s'a promulgat la 21 August 1818 si s'a aplicat
Incepand dela 1 Septemvrie acelasi an.

Ultima legiuire romaneasca, In epoca pe care o cercetam, a

fost Procedura penala moldoveneasd, apruta la Iasi, In 1820,
sub titlul: Partea Intsi a condicii criminalicesti . Codul penal
Insusi sau partea a doua a Condicii s'a tiparit mai tarziu, in
1826.

Pedepsele nu difera, In linii generale, de cele constatate In

epoca anterioara. Pedeapsa cu moartea se aplica Intocmai ca si
lnainte ; constatara de asemenea aceiasi preferinta acordata amenzii

sau gloabei. Documentele ne dau Insa unele detalii necunoscute

despre acestea din urma. Astfel, In ce priveste dusegubina pentru
Impreunarea nelegiuita, un ordin domnesc din 1741-2, transcris
In condica lui Constantin Mavrocordat, o numeste gloaba pantecelui * si precizeaza ca va fi pltita de barbatul vinovat ; fata
sau femeia respectiva va da numai ciobotele vornicilor adica

taxa pentru deplasarea agentilor care percep gloaba. Aceasta

taxa este de 2 ughi sau galbeni ; ea reprezinta circa a saptea parte,

www.dacoromanica.ro

6'4

ORGANIZAREA JO DECATOREASCA

respectiv a patra parte din gloaba, dupa cum e vorba de o fata

mare sau de o nevast.
Cand se face moarte de om i ucigaul nu poate fi gdsit, gloaba
ciobotele vor fi pltite de 12 sate dup'imprejurul mortului potrivit obiceiului : qtirea ne-o da acela ordin dela Constantin Mavrocordat.
Dintre pedepsele corporale, se folosete adeseori bdtaia i in
special bdtaia la tdlpi. Ea se aplica vinovatului 0 In temnit, dar
de obiceiu, In public, fie la scara domneasca sau la poarta
curtii gospod , fie pe ulita sau In targ. De aceea, uneori In acte,
se 0 Intrebuinteaza expresia de a pedepsi cu trgul sau cu
ulita . In acest caz, bataia era Insotit i de purtatul vinovatului
pe ulif, prin targ, sa-1 vad toat lumea. Bataia la talpi s'a apli-

cat pentru tot felul de delicte: pentru calomnie, plastografie,

curvie, ba chiar i pentru incercare de omor. Nici boierii
mari nu scap de aceast pedeaps. Astfel patesc Cantacuzinii, in
1672, sub Grigore I Ghica; cronica povestete ea au fost obligati
s' plateasca sume mari, dar cu batae pre talpe i cu legaturi
Sub Constantin Brancoveanu, sufer aceestil pedeapsii
Staico paharnicul i Preda cApitanul Proroceanul, fiind Inchi0 in
mAnstirea Snagov.

0 alta pedeaps6 corporalii a fost fintuirea cu urechea de stdlp

sau de zz.A. O Intrebuinta In Moldova Alexandru Mavrocordat,
poreclit Deli-bey (1782-1785); cronicarul Manolache Dragbici
relateaza: iar care din casapi sau pitan i (brutari!) indrgznea sA
vanda lips, pedeapsa lui era tiut,
batd cu ureehea la stdlp,
unde statea cate o zi intreaga... i cei multi rman zaluzi
smintiti de minte in toga viata t. In Muntenia, aceast pedeapsa
s'a aplicat de Nicolae Mavrogheni (1786-1790) 0 de Ion Vodrt
Caragea (1812-1818).
Pentru vini sau grepli In legaturrt cu biserica, era pedeapsa
jugului . Ea consta In aceea ca vinovatul era pus asemenea

vitelor Intr'un jug de lemn, langa biserica, s6-1 vaz6 credincio0i. Sub Vasile Lupu, un aluggr catolic, avand legaturi neingaduite cu o fat a fost pus drept pedeaps6 la jug, ImpreunA cu
complicea lui : tirea ne-o da rnisionarul Bandini. Sub Alexandru
Ipsilanti, In Muntenia, se da, la 5 lithe 1775, un ordin ca Ore.&
labii de sate 85 faca un jug la biserica ; 0 cine dintre poporeni

www.dacoromanica.ro

PE DE P SELE

545

nu va mearge s asculte sfAnta liturghie, i s d preotului la

mAna, (35 aibg voe i puteare srt-1 pue In jug ; cine se va opune,
va fi trimis la Domnie re
ja mai mare pedeapse Acelaq ordin

se repet sub Nicolae Caragea, In 1783, i sub urmagul acestuia,

Mihail Sutzu.
Uneori criminalilor i hiclenilor Aka celor ce se ridicau
Impotriva domniei, pe lAnga pedeapsa principalC li se aplica
infierarea ca fierul ropoz. Cunoatem In Muntenia cazul unor hicleni it sub Constantin Brancoveanu; doi dinire ei au fost spAnzurati, potrivit pravilei, In furci mai Inalte cu un cot deck, ale
altor oameni proti ; ear 5. pre Milcoveanul, pre lasca qi pre
Hatag i-au Infierat i i-au dat prin tArg i i-au dus la
.

In Moldova, deoarece fierul avea forma unui cap de bour,

pedeapsa purta i acest nume; In 1800, se aplic unui talhar
recidivist *bour In frlinte , dupa care e trimis la oca.
In a doua jumtate a veacului al XVIII-lea i la Inceputul
celui de al XIX-lea, constatam tot mai des pedeapsa surghiunului
la meinelstire. Ea se aplica pentru o serie intreaga de delicte, uneori
chiar pentru crime. Se aplica de asemenea boierilor, In cazuri de
turburtiri politice i de fazvatire. Inceputul 11 face neasttimpa-

ratul Niculae Dudescu, trimis de &are Grigore al II-lea Ghica

(1748-1752) sa reflecteze In linitea Snagovului, a Cotrocenilor
V'cAretilor. In 1785 gasim apoi pe Toni-VA Otetelianu surghiunit

la mnastire.

Ca o curiozitate mention6m faptul ca voevodul Moldovei

Alexandru Mavrocordat Firaris (Fugarul I) a lnliintat In 1786,
Mai 1, o condica a giretilor adicI a acelora care cu Ora' nedreapfa au umblat cu viclepg asupra altora c sa ele i s'a aouce
moii, vii, livezi, %igani, dugheni, bani i alt6 once, fra a... avea

pic de dreptate . Unii ca aceOia, 136Vandu-se cu toegi la poarta

curtii gospod, s se treac6 numele acelor vicleni i irei Intea-

acesta domneasca a divanului condia., cu aratarea pricinii i a

vicleugului lor metaherisire, ca dupa aceia s" fie cunoscuti
tiuti de ireti, &a nu li se mai deje ascultare jalbii lor i ziselor
lor

www.dacoromanica.ro

646

ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

BIBLIOGRAFIE
Organizarea judeclitoreascli. I. ION PERETZ, Frac' ila d,ela Govora, Bucuresti, 1911, 40 p. in 4; 2. S. G. LONGINESCLT, Pdrerile d-lor N. lorga f i I.
Peretz despre Pravda lui Vasile Lupu, Bucuresti, 1915, 31 p. in 40; 3. ANDREI
RADULESCU, Doi praviligti ronulni, Logoftitul Nestor Craiovescu, Andronache
Donici, Craiova, 1923, 52 p. in 80; 4. CoNsT. C. GIURESCU, Legiuirea lui Caragea, Un anteproect necunoscut, Bucuresti, 1923, 32 p. in 8; 5. ST. BERECHET,

Condica criminaliceascd cu procedura ei din Moldova (1820-1826), ChisinAu,

63 p. in 80; 6. GR. UNGUREANU, Pedepsele En Moldova la sfdrgitul
1928, L
secolului al XVI I I-lea gi Enceputul secolului al XIX-lea, Iasi, 1931, V -I- 34 p. in
8; 7. G. D. TRIANTAPHYLLOPULOS, Sur les sources du Code Callimaque, Bucuresti 1931, 20 p. in 80; 8. A. SAVA, Departamentul criminalicesc f i normele de
procedurd penald la Enceputul secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1933, 26 p. in 80;
9. ST. BERECHET, Legatura dintre dreptul bizantin gi ronulnesc, I, Izvoadele,

Vaslui, 1937, 376 p. in 80; 10. I. C. FILITTI, Organizarea judecdtoreasca In

Romania, in Enciclopedia Romaniei, I, Bucuresti, 1938, p. 327-338; 11.

I. C. FILITTI, Legislatia penald, ibidem, p. 397-402; 12. C. A. SPULBER,
Etudes de droit byzantin, VI. Indreptarea legii. Le code valaque de 1652, Bucu-

resti, 1938, 4 + L p. in 40; 13. I. IONESCU-DOLI, Contribuguni la istoria

luptei duse de domnitorii romani In contra introducerii gi aplicdrii regimului
capitulafiunilor In Principate. Raportul lui Coronini cdtre I mpilratul Fr. Iosef
pentru desfiinfarea capitulafiunilor, in Mem. Acad. Rom., Sec;. Ist., s. 3, t.
XXII (1939-1940), p. 317-358; 14. D. M. KAOUCHANSKY, L'e Hexabiblos

byzantin dans les pays balkaniques, In La Rpublique (Istanbul), cu data 6

Noemvrie 1945.
Vezi i bibliografia indicata In vol. II, editia a patra, p. 502.

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMIC/I
In rlistimpul dintre 1601 gi
1821 se introduc En fdrile noastre:

porumbul, tutunul, cartoful gi o

varietate noud de fasole; tus patru

sunt daruri ale Americei.

Caracteristicile fundamentale ale vietii economice in 'raffle

Romneti in epoca dintre 1601-1821 raman aceleai ca i In
epoca precedenta. Temeiul 11 formeazii tot agricultura, cu diferitele ei ramuri, i crefterea vitelor, aceste indeletniciri de capetenie determinand In mare masura comertul. Persista de asemenea
i impartirea In dou'a mail arii, deoparte Muntenia i Moldova, de

partea cealalta Transilvania, unde activitatea industriala va lua

din ce in ce mai multa desvoltare (vezi vol. II, 2, editia a patra,
p. 540-541).
Agricultura. Fertilitatea pamantului romanesc continua sa fie
atat de mare, varietatea i buntatea produselor lui atat de insemnata incat ea este relevata aproape In mod unanim de cardtorii straini i de Invatatii care s'au ocupat de tarile noastre in
veacurile XVII i XVIII (vezi i fig. 14). Misionarul italian Bandini, de pe vremea lui Vasile Lupu, spune ca On ce nu vede
cineva cu ochii, nu poate sa cread 5 cat e de mare abundenta produselor i bunatatea pamntului moldovenesc . Un alt Italian,
Panzini, care a fost in slujba lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782),
afirma, cu admiratie, ca. in Muntenia grnele, branza, untul,
carnea sunt de intaia calitate; vinurile, dupa patru-cinci ani,
biruie pe ale Italiei; nucii formeaza paduri . Dimitrie Cantemir
arata ca, in anii cei buni, grail] da de douazeci i patru de ori
samnta, secara de treizeci de ori, orzul de asezeci de ori iar

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA

648

ceeEtAice nu-i de crezut cuiva care n'a vzut el Insugi

de trei sute de ori . Cat despre vita de vie un singar pogon
adesea patru sute 0 cinci sute de masuri de vin fapt pe care-I
meiul

pot certifica personal pentru regiunea Odobe0ilor. Francezul

Carra afirma

i marturia lui e reprodusa de Sulzer

c a vizi-

tat aproape toate tArile Europei dar ca n'a gasit niciuna unde

:.)r,....))

_,:...,.-z.-

'11
..",

,;-

..
....:
... !:

--' ....

, t-it,"
w.,"
0"' .

A....-.,,t...,---..-4,...,-...,,-.....4.-.7 '....

.,,..

---

- --- .1..,.t-,..,,,,,tit.,..,--,...----- 4.;04-5,k _- _

,.
t _.,..- ...
-

.,..

' " ' ' '-;.4

,..par---''''''''''

..- --

,,-.7.4...--4111......--'060,11:M''''S-'-

'. it:4i!

0.'-'r 'C'494..1164:Soilettlt,-.',;414

._

st:,..,,..i.,:,,,

.1,.

Araturi In terase, la o trial/Me de 800-1200 m., In Muntli Apuseni,

Fig. 14.
comuna Magurl (jud. Cluj). Iluntele din fund e acoperit de padure.

repartitia cAmpiilor, colinelor 0 a muntilor pentru agriculturd

priveli0ea sa fie mai minunata deck In Muntenia 0 In Moldova.

Profesorul Laxmann, dela St. Petersburg, trecand pela noi, In

timpul razboiului din 1768-1774, scrie ca Moldova e o o tara, pe
langa care cele mai bune tari ale noastre par copii vitregi ai naturii

Un alt dilator, naturalistul Hacquet, strabkand Moldova pe la

1789-1790, o califica drept gradina roditoare i bine sddita ;
Lady Craven, strabatAnd Muntenia, In 1786, scrie textual: Ar
fi foarte greu sa afli pe lume un colt mai agreabil deck acesta ;
tara, dup.' parerea ei, este un diamant rdu montat ( un diamant mal enchass ).

www.dacoromanica.ro

PORUMBUL

54c1

In agricultur trebue relevata introducerea, In aceasta epoca,

a catorva importante plante noi: porumbul, tutunul, cartoful i
o varietate nota de fasole; tus patru aunt daruri ale Americei.
Porumbul a ajuns In tarile noastre, venind din spre miazazi, In
secolul al XVII-lea. Mihai Cantacuzino banul, in opera sa alcatuita in 1776 i editata mai tarziu de fratdi Tunusli, atribuie introducerea porumbului In Muntenia lui Serban Cantacuzino (16781688) ; e posibil !ma' ca el sa fi fost cultivat aci mai dinain,te, Inca
dela Inceputul secolului. Un sat Cucuruzi , Cocoruz apare In

1646-1648 In judetul Vlaca; documentele, inedite, referitoare

la el, la roii ot Ruceni i spatareii ot Cucuruzi , se afla la
Academia Romana. Fapt este eh' pe vremea lui Brancoveanu,
cultivarea porumbului luase o mare extindere; secretarul italian
al voevodului, Del Chiaro, 11 amintete sub numele de o forinentone sau gran turco laolalta cu graul, meiul i. vita de vie.
In Moldova, prima tire documentara dateaza din domnia lui
Constantin Duca (1693-1695); cronicarul Ion Neculce arata ca
acest voevod a pus o dare nou de un zlot pe pogonul de parng
i de o popupiu , ce-1 facea oamenii cu sapele prin curaturi,
sa nu moard de foame . Din felul cum se vorbete de cultivarea
acestei plante cu sapele, prin curaturi, sa nu moara de foame ,
rezulta ca ea avea un caracter secundar, de expedient, ca n'ar fi
fost deci de mult inradacinata ; pe de alta parte MBA., ea luase
totufli o oarecare extensiune, de vreme ce se putea pune o dare
pe 4 pogonul * de popuriu. Cu prilejul expeditiei polone din 1686,
se amintete in Moldova satul Cucuruzeni .
IL Transilvania, 4 cucuruzul
cuvntul apare sub o forma
asemanatoare, cocoriza in Sardinia

era cunoscut deasemenea

In veacul al XVII-lea; In al XVIII-lea, el e foarte raspandit iar

4 mamAliga ajunge sa fie alimentul de predilectie al taranilor
romni, aa cum observa calatorii strini care strabat In acea
vreme tinuturile de peste munti.
Cu privire la termenul cucuruz , observrn ea el se da la noi
nu numai tiuletehii de porumb dar i conului de brad; e foarte
probabil ca prin asemanarea cu acesta din urma, sa se fi numit
tfi. tiuletele de porumb la fel. S'ar putea deci ca diferitele numiri
de Cucuruzi, Cucuruzeni ce se rat/dines dincoace de munti In
secolul al XVII-lea sa provie nu deia noua planta, ci direct

www.dacoromanica.ro

650

VIEATA ECONOMICA

sau indirect dela binecunoscutele fructe de brad. Rspandirea

extraordinar a acestei plante americane
originare din Mexic
pe intreaga fat a pmntului romnesc azi ea intrece cu mult
ca suprafat5 cultivat grAul se datoregte faptului c nAmliga
de porumb e superioar ca gust mgmAligei de meiu pe care o mn.cau de milenii strmogii nogtri. Aga se explia dece n.umele vechiu
romnesc al meiului, o mlaiul lui Mihai Viteazul Sagii r;d Secuii li spuneau ironic gi e Mlaiu-Voda a ajuns ra treac' asupra
finei de porumb, fcand s dispara azi din limb5 intelesul prim.
Tutunul, introdus in Europa in 1.560 de atre Nicot, ambasadorul Frantei la Lisabona (de aci nicotina I), e cultivat in tariie
noastre in veacul al XVII-lea. Prima mentiune documentar cunoscut nou este tot din timpul domniei lui Constantin Duca
(1693-1695) ; el pune un impozit de patru lei pe pogonul de tutun.
Ceea ce inseamn a suprafata cultivat cu aceast plant ajunsese
destul de intinsii ; nu e exclus ca primele insmAntri s dateze
din intAia jumtate a veacului XVII. Cuvrintul tutun (in Moldova o tiutiun *: 4( IA aibil a lua de a zece din... grdini cu tiutiun *

inteun act din 1718, Ianuarie 11, Iagi) e Imprumutat dela Turci
(tiitrin).

Cartoful, originar din Chile (America de Sud), a fost adus in

Europa de atre Spanioli, pe la finale veacului al XVI-lea. Ajunge
In Transilvania in veacul al XVIII-lea, iar de aci trece in Prin.
cipate la inceputul veacului al XIX-lea. Cronicarul Manolache
Dr5ghici ne spune s in Moldova s'a introdus sub Scarlat Callimachi (1812-1819). e i s'au intrebuintat adaug el mare

silint din partea guvernului pia au induplecat pe steni de a

BA da la aceast muna. E i la noi deci, ca gi in Franta, trnimea

a fost nein.crezatoare la inceput fat5 de noua planta alimentar.

Tocmai pen.tru a ajuta la rispilndirea cultiv5rii acestei noi plante,

se publica la Iagi, in 1818, traducerea romneasa, fcut de

Alexandru Beldiman dup5. un intermediar grecesc, a lucrrii lui
G. Christian Albert Ruckert despre smnatul, lucrarea gi ptistrarea * cartoflelor * precum gi despre pregAtirea pAinii, a fAinei

gi a grigului ( hrisi ) de cartofi. Cu trei ani mai inainte, la 12

Iulie 1815, apruse, in Ardeal sau la Buda locul nu e precizat
o foaie volantii, in romnegte, cu invtturi despre cultivarea
acestei plante.

www.dacoromanica.ro

CARTOFUL, OREZUL, BUMBACUL

661

Termenul cartof este de origine germanti (Kartoffel); de aceeai

origine, dar ajuns la noi prin filierA ungar i sari* este cellalt
termen crump, crumpen, crumpir, intrebuintat In unele prti ale
tArii (germ. Grundbirne>ung. krumpli, srb. krumpir). Dialectalul
baraboi, barabule, frecvent in Moldova, vine din ruteang: barabolya; celAlalt dialectal picioicd, picheucd, Intrebuintat In Nordul
Munteniei, derivA din ungurescul pityoka.
Nu tiu precis la ce se referg. preotul armean Hugas Ingigian,
cAnd in descrierea tgrilor noastre, aprtrut In 1804, spune cg. la
noi s existA un fel special de cartofi (ierelmasi) i sparanghel, mai
ales In insulele din Dunare, unde creso In mod spontan *. SA fie
pita tAtArascg* de care se vorbete Inteo tipAriturA din Ardeal,
dupA 1800?

O varietate de fasole a fost cultivatA la noi Inca din vremea

daco-romang.: dovadA numele insui, care e de origing
(faseolus); actualele varietAti Insg. sunt americane; fiind superioare, ele au lnlocuit pe cea veche, dupA cum mtimAliga de porumb a inlocuit pe cea de meiu.
Tabloul plantelor noi introduse In agricultura romilneascA
!titre 1601-1821 n'ar fi complect dacA n'am adAuga orezul, bumbacul, nautul i anasonul. Orezul, originar din Asia, a fost introdus

In Banat de cAtre Austriaci, In secolul al XVIII. Din descrierea

lui Grisellini, alcAtuit In 1.777, aflAm ea erau climpuri de orez
In comunele Giroda i Omor i cs. se producea atAt de mult Inck
revenea mai ieftin decAt In Italia. Fr. I. Sulzer, In a sa Geschichte
des transalpinischen Daciens, apgruta In 1781, se lntreabg dece
n'ar reui orezal tot aa de bine dacti nu mai bine Inca cleat

In Banat In MOM Dunrii dintre Orfom ci Braila; se tie cti

viitorul i-a dat, In privinta aceasta, depling dreptate.
Tot In Banat a Inceput sa se cultive, in primii ani ai veacului
al XIX-lea, bumbacul. Pentru a deprinde pe locuitori cu aceastg
nou plant, s'a tipArit la Buda, In 1810, In patru limbi germank ungarA, romAng. i sArb

broura 4 InvAtAtura lui Carol

Filibert de Lastririe (Lastryrie I) despre sAdirea bumbacului .

Cat despre ?taut i anason, iat ce citim In prefata lucrArii Oarecare secreturi ale lucrgrii pAmAntului* apgrut la Bucureti, in
1796, fg.r4 nume de autor i de traducAtor: Noi 11100 aici In tara

noastra nu tiiam mai nainte ce feliu era porumbul, nici nautul.

www.dacoromanica.ro

662

VIEATA ECONOMICA

nici anasonul, nici alte eta-tea roduri i poame, pre care nate
ocul nostru In zioa de astzi i sporeafte mai bine deceit alte locuri .
Care erau celelalte 4 roduri i poame * noi introduse i care reueau

ma de bine, nu putem Inch' preciza; s'ar putea s fie vorba, Intre

altele, de caise, avnd nume turcesc ; introducerea nutului i
anasonului trebuie pug neapArat In leg'tura cu influenta turceased ; ea pare a fi avut loc Inainte de 1750; odat Cu plantele,
am Imprumutat i termenii respectivi. Tot dela Turci am luat
plitlgelele vinete i roii (turc: patlican. citete patligean 1),
bamele (turc: bamia) i colectivul zarzavat (turc: zarzavat).
Asupra viilor, avem un ele tiri interesante In izvoarele epocii.
Productia din Muntenia atinge dui:4 Sulzer inteun an bun,
peste cinci milioane de gleti, gleata fiind de zece oca. Vinul de
Greaca adaugA acela autor
e eel mai timpuriu; nu dureaz4
ins nici pang. In vara viitoare, In timp ce vinul de deal tine multi
ani. Viile dela Piteti vestite se ingroapa iarna ; celelalte nu,
dei, uneori, sufera de ger. Strugurii se pstreaz In vin Ora la
Pati. In Moldova cea dinti podgorie potrivit prerii lui Dimitrie Cantemir este cea dela Cotnari; vinul de aci e e cel mai
de seam i pel mai ales din toate vinurile Europei, socotind i
vinul de Tokai o. Dacil se tine trei ani inteo pivnit adnc6 de
piatr, cum se obinuete la noi adaog6 Dornnul
dobndete
Intr.'s.' patrulea an ataa trie inat ja foc . (Faptul 1-am experimentat pentru alte soiuri de vinuri ci 1-am g'sit exact ; o constata
i francezul Joppecourt, la Inceputul veacului al XVII-lea, pentru
vinurile de Vasluil). A doua podgorie, calitativ, tot dup' Cantemir,
e cea dela Hufi; a treia cea dela Odobefti; urmeazg apoi podgoriile
dela Nicorefti (Tecuci), Greceni (Tutova) i Costefti (tot Tutova).
Mai Bunt ci altele, numeroase, dar mai proaste n. In Transilvania,

cap't o deosebit fairra vinurile de pe Trnave ; corespunztor

cotnarului moldovenesc, ca acezarela limita nordicAi calitate,
e vinul de la Heidendorf, de 15110 Bistrita, ala zisul Steininger;
el reprezint soiul cel mai alcoolic ci mai aromat al Ardealului.
PAdurile continua 86 ocupe o suprafat considerabil, In regiunea dealurilor ci la ces, spre a nu mai vorbi de regiunea muntoasii. Constantin. Cantacuzino mentioneaz in harta sa, tiprit
la Padova In 1700, nu mai putin de doucizeci fi mud de masive
pduroase importante, In afar de cele continai i de pdurile

www.dacoromanica.ro

PADURILE, BOGATIILE ANIMALE

653

mai mici din Carpati. La trei din ele d i numele : masivul

Grofi, la sudvest de Pitqti; masivul Lumini, In partea de rdsrit
a judetului Olt, i Plopii Rumtine,stilor, In judetail Dilmbovita.
Dimitrie Cantemir, plecAnd dela considerente istorice, nu
economice, citeazd Codrul Cotnarului, crescut din gbinda semdnat pe locul arat de prizonierii lei, pe vremea lui . tefan ce]
Mare, i Codrul Tigheciului, constituind o blind apArare impotriva
Ttarilor din Bugeac. Un raport francez din 1798, Iunie 11, arat

bask sub raportul economic, al lemnului de constructie de tot

felul, patru pduri sau codri imeni ; Codrul Bdcului, Codrul
lafului ( Kodrou Yassoub sic !), Codrul Helei i Codrul din
imprejurimile Pie trei.

In Intinsele pduri ale trilor noastre aa de pilda, codrul

Vellenilor, In Prahova cu stejari seculari, avea treizeci de ceasuri
lungime i cincilase ceasuri ltime doug varietati de copaci au
atras atentia cunosctorilor: bradul alb ( Cu coaja alb4 cum li
spune Sulzer I) care (16 cele mai bune catarge pentru corbiile
de mare i stejarul moldopenesc, rezistent la cari i superior tuturor
esentelor
dupg Cantemir pentru lucrul acelorai corlii;

dureaz4 peste o sut de ani .

Din cauza tierilor fr socoteard fAcute In unele regiuni
de pild in Covurlui i in Soroca

tieri explicabile i prin n.ece-

sag-tile exportului dar mai ales prin Mmultirea populatiei se

simte nevoia a se trece, spre sfAritul epocii fanariote, la nasuri
de reglementare a dreptului de folosint i totodat de protectie
a pdurii. Prima hotrire in acest sens o ja, In Moldova, Alexandru

Moruzi, la 28 Noemvrie 1792, iar in Muntenia acela voevod la

20 Martie 1793. In Transilvania, regulamentul referitor la pduri,
promulgat de ImpArat, la Viena, la 30 Mai 1781, se tipArete In
romanete la Sibiu, in 1789; el cuprinde i desenul a cloud pduri
model. Pentru Bucovina, el apare In 1786
BogAtille animale ocup un loe foarte insemnat primul loc
In economia Principatelor, In epoca cercetat. Oile, boii, caii,
porcii, albinele i petele sunt produsele principale. Muntenia
exceleaz6 In turmele de oi i de porci; Moldova In cirezile de vite
cornute i In prisdci.
Izvoarele bine informate din a doua jumtate a veacului al
XVIII-lea (Sulzer. Raicevich) dau pentru ambele tri cifra de

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA

654

4 nailioane oi, dintre care 2.500.000 in Muntenia. In acest din

urma loe sunt trei soiuri: lignite, cu lana scurta cjii fina soiul ca-

racteristic al tarii o ( die eigentliche Landesart ), lurcanele, cu

Ulna foarte lung5, dar aspra, putin fina, .1 soiul taleireisc, interme-

diar intre prirnele doug. In Moldova, Cantemir amintete tot trei

soiuri: de munte, foarte pretuite de Turci pentru carne, de Soroca 0 oile slilbatice.
Din carnea vitelor mari se preg5tete pastrama; din seul lor,
fiert la un loe cu oasele .1 o parte din carne, cerviful; acesta din
urrna, pastrat in burdufe, formeaza un articol cautat la export,
peste Duriare.
Caii moldoveneti sunt de dou feluri: de munte, mai mici

la trup, dar puternici

rii

rezistenti, 0 de fes, mai mari, iuti,

falnici la infatiare i de asemenea rezistenti. Dimitrie Cantemir,

care le da aceste calificative, adaoga i amanuntul ca ultimii

sunt pretuiti nu numai de Poloni i Unguri, dar i de Turci
care intrebuinteaza des proverbul: Un tartar persan i un cal
moldovean Bunt mai laudati deck, toti ceilalti . El vorbete qi
de hergheliile de cai salbatici, ce ratacesc in stepa Bugeacului.
In Muntenia, locul de iernare al hergheliilor i al turmelor coborne din Transilvania, e mai ales regiunea dintre Urziceni i
Braila.

Sulzer afirma ca nu e gospodarie in Muntenia care A' n'aiba

patru 'Ana la zece porci. Explicatia sta in multimea padurilor
de fag i de stejar .1 in intinderea baltilor dela Dunare, unde
hrana se gasete de asemenea din belpg.
In mod deosebit a impresionat pe caltitorii din veacurile XVII

i XVIII bogatia in pete a tarilor noastre. Calugarul italian

Niccolo Barsi da Lucca, trecand pe la Chilia, in vremea lui Vasile

Lupu, apune ca in vecinatatea acestui port, la departare de o

mila, se Old locurile de pescuit .1 ea nu e dimineata in care BA nu
se aduca pe mal o mie pang la dou mii de moruni r;ti sturioni de

tot felul; pretul lor e din cele mai reduse: pentru patru aspri
se putea capata un sturion de treizeci de libre (circa opt kilograme).

Bogatia i ieftinatatea petelui la Galati de data aceasta

este subliniata i de calatorul englez Robert Bargrave, in 1652.
Del Chiaro, care a trait la curtea lui Brancoveanu, arata bogatia
In pete a Munteniei, amintete de pstravii din apele de munte,

www.dacoromanica.ro

PESCUITUL. BOGATIILE MINERALE

555

de pestele adus la Bucuresti dela Dunkre (In special cega 1), de

icrele negre si de multirnea elesteelor, caci adaoga el, nu e avezare
boiereasca la tara, care s'a nu-si aiba helesteul, din care se scoate
pestele in zilele de post *. Sulzer vorbeste si el de cantitatile uriase

de peste din Tara Romaneasca. Locurile cele mai vestite pentru

prinsul morunilor aunt Braila si Galata, iar, in partea de Apus,

Poi.* de Fier. Crapul se prinde peste tot, in baltile Dunrii,

dar mai ales la Greaca; care intregi cu crap &drat pleaca de aci
spre interiorul tarii. Oricine plateste o mica taxa, Ira jaritul, poate
prinde cat peste vrea; pentru un car cu sare, se ja un car cu crap
srat. Dionisie Fotino aminteste de tlostrita care se gaseste In
raurile de munte din Tara Romneasca azi a ramas numai In
Bistrita Moldovei
i de anihalOi din cele de sea. i el lauda
baggtia In peste a Dunarii
morun mare, pstruga, nisetru,
viza, cega, somn, salu, crap si soiul special de scrumbii *; in
regiunea luncii fluviului, afirma ca aunt 93 de balti *iar in restul
trii, 150 de helestaie , pline de peste.
multimea prisacilor a impresionat pe cei care au trecut
prin frile noastre. Un stup &A in Muntenia, dup marturia lui
Sulzer care era el insusi apicultor, cel putin trei roiuri, de obiceiu
cinci sau sase si, late anumit regiune dintre Bucuresti
Tare, chiar zece. Personal. el a obtinut la Bucuresti, inteun an,
din zece stupi, patruzeci i patru. In Moldova, unul din marii
boieri, Cantacuzino-Deleanul, avea, inainte de razboiul ruso-turc
din 1768-1774, Oda la treisprezece mii de stupi.
BogAtiile minerale prezinta in Principate, sub raportul exploatarii, aceleasi caracteristici ca i In epoca precedenta. Se exploateaza adica' bine sarea, o parte a acestui produs mergand la export,
iar inteo msur redusa celelalte bogtii minerale, inclusiv 'cura.

In Transilvania, In secolul al XVIII-lea, dominatia austriaa

aduce o intensificare a exploatarii aurului si a fierului.
Sarea continua s se scoat. In Muntenia dela Ocnele Mari,
dela Ocna Midi de MAO Targoviste, dela Telega i Ghitioara:

aceasta din urm se astupase

adica nu se mai exploata

pe vremea lui Nicolae Caragea; ne-o apune interesantul hrisov

inedit din August 1782 prin care domnul acorda manastirii Caldarusani vinriciul din sud. Saac, dupa popoarale Valea Meilor,
Valea Larga i Valea Negovanilor in locul vinariciului din orasul

www.dacoromanica.ro

566

VIEATA ECONOMICA

de Floci unde viile s'au paraginit, precum 0 200 de bolovani

de Bare din ocna Telega, in local celei dela Ghitioara. Sub Brancoveanu, Incepe exploatarea oen,-4 Sldnic; se reja i aceea a ocnei

Teifani (azi judetul Prahova, pe atunci judetul Sacuieni) care

fusese parasita sub predecesorul sau, erban Cantacuzino. Pe
langa acestea erau i malurile de sere din judetele Ramnicul
Sarat, Buzau 0 Scuieni; exploatarea lor era Ingaduit Insa
numai localnicilor din imediata apropiere i aa cum ne spune
un hrisov din 1784 numai ca traista, pentru trebuin.ta caselor
lor . In Moldova, ocnele de lng' Targul Trotuq produc meren

'cantitati Insemnate de sare gema, excelenta. Calatorul englez

Bargrave afirm despre ea In 1652 ca este cea mai buna pe care

a vazut-o sau a gustat-o vreodata, atat In privinta ginga0ei coloarei ct i prin finetea, curatenia i gustul ei .
Sarea se I:Ala In drobi mari i drobi mici li se mai spunea i bolovani de o anumita greutate; astfel bolovanul mare
cantarea dela o suta pang la o suta douazeci de oca; aa ne informeaza un act oficial muntean din 1807, Noemvrie 11. 0 unitate de masura era 0 cumpdna : la 25 August 1763, Grigore
Callimachi acorda manastirii Dragomirna Intre altele, un mertic
anual de 15 lei din ocna gospod pentru a se cumpara calugarilor cojoace, sucmane i ciobote; de asemenea 40 cumpene de
sare ; documentul, inedit, se afla la Academia Romana. In ce
prive0e munca In ocne, ea se facea uneori 0 de &Are condamnatii
de drept comun sau ocna0 dar, In genere, de catre tarani care
se tocmeau s taie sarea cu ciocanele, fiind numiti, din pricina
aceasta, i ciocdrzai . Ce ramanea dupa obtinerea, prin ciocanire, a drobilor sau bolovanilor, constituia sarea marunta sau
praful i lospele adica achiile sau franturile.
Productia de Bare a Munteniei e evaluata In 1775 la douazeci
cinci de milioane ocale sau treizeci 0 una de mii doug sute cincizeci de tone.
Aurul se strange In Prin.cipate din nisipul raurilor de catre
Tiganii zlatari sau rudari, care sunt obligati sa dea anual Doamnei
o cantitate de metal pretios. In Muntenia, pe vremea lui Matei

Basarab, aceasta cantitate echivala cu 1000 de ducati: kitirea

ne-o da Paul de Alep. Pe vremea lui Brancoveanu, trebuiau
dea, potrivit afirmatiei lui Del Chiaro, circa cincisprezece libre de

www.dacoromanica.ro

AURUL

667

aur adica 3,900 kg, o vadr (12,5 1.) avand, dupa acelas izvor,
48 de libre; pentru anul 1768 se indica cifra de 1254 dramuri
adica 3,91875 kg, dramul fiind egal cu 3,125 grame sail a patru
suta parte dinteo oca (1,250 kg). In Moldova, sub Dimitrie
Cantemir, dkleau patru ocale... care fac 1600 dramuri
In eat% de tigani, mai exista in judetul Valcea si un corp de
Masi romani o sut la nutria'. avand in frunte doi vatafi
de baiasi aurari. Acesti Masi erau obligati sa dea fiecare anual,
la Sf. Maria Mica, birul de aur constand din 4 dramuri de aur
netopit i, In plus, 60 de bani ispravnicului zapciu si 30 de bani
logofatului puscariei. tim aceste detalii din actul dat baiasilor
la 22 Martie 1797 de catre Alexandru Ipsilanti, care-i apark de
4 ploconul nedrept ce se incerca s li se ceara, plocon pe care
nici iganii rudari .
In timpul ocupatiei austriace a Olteniei, se Infiinteaza de cal-

spune Domnul nu-1 dau

tre generalul comandant, contele Steinville, o societate pentru

exploatarea aurului din rtiul Olt si afluentii sai de munte Lotru,
Ruddreasa i Apa
ultimele doua nume arata existenta
unor mai vechi exploatari in regiune. Societatea producea aur
In valoare de o mie de galbeni anual ; potrivit afirmatiei lui Sulzer,

acest aur era mult mai curat si mai frumos deck cel din Transilvania. Dupa moartea intemeietorului, societatea, nemai fiind sustinuta, a lichidat. O incercare de exploatare a facut in Muntenia
si mare boier Constantin Dudescu, In tovarasia unui tehnician
german, pe vremea lui Mihai Racovita (1741-1744) ; stirea ne-o
(IA cunoscatorul In chestii economice, francezul Peyssonel, in lucrarea sa, Trait sur le commerce de la Mer Noire, aparuta In 1787.

Un raport austriac, din 1728, Iulie 12, arata c firisoare de

aur se gkesc nu numai in Olt, dar si In Dunke, intre Vodita
Pristol, precum i In unele rauri de munte ca Ramnicul, Jiul,
Bistrita, Gilortul, etc. Intr'un alt raport cetim ca, in Olt, spalatorii de aur gasesc uneori graunte de metal curat de marimea
unor boabe mari de mazare.
In Transilvania, in timpul imparatesei Maria Theresa, se fac
progrese importante in ce priveste extragerea aurului si a metalelor In genere. Pentru prelucrarea sulfurilor aurifere ca si a minereurilor complexe de cupru, zinc si plumb se construesc mai multe
topitorii, la Sactiramb, Capnic, Strambu_si_Rodna Veche. In 1773,

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA

668

statutul mineritului din Abrud capta aprobarea curtii imparateti care infiinteaza, In acelai timp, la Zlatna, un tribunal minier. Se reglementeaza tehnica exploatarilor i se preeizeaza drepturile particularilor; asupra acestora, statul exercita, in domeniul

minier, tutela sa.

Fierul se exploata In Oltenia, la Baia de Fier (Gorj) pe vremea
lui Matei Basarab; locul figureaza cu legenda a minereuri de fier
(pi-ccOaa. maiwou), In harta Stolnicului Constantin Cantacuzino

Pe vremea ocupatiei austriace ins (1718-1739), mina nu mai

lucra. Nu tim daca s'a exploatat zacamantul din judetul Arge,
dela satul Bunetii-de-hier : ca existau aci minereuri, o dovedete chiar forma aceasta a numelui, cu adaosul caracteristic.
Notam ca alaturi de o Bunetii de hier se afla satul Buneti;
aman.doua aezarile apar inteun act din 22 Martie 1643.
Un mare avant a dat exploatarii fierului In Banat dominatia
austriaca. Se construesc acum mai multe cuptoare pentru topit
minereurile: primul la Oravita, In 1718, al doilea la Boca, In
1719. Ele aunt dublate in 1721, respectiv 1722; in 1723, se construete un altul la Dognecea. Cativa ani mai tarziu, in 1726,
se descopereau minereurile de fier dela Doman i dela Tilf a Tapului, ulterior .1 cele dela Ocna de Fier. Constructia uzinelor dela
Reita incepe la 1 Noemvrie 1769, cu munca gratuita a t,a-

ranilor romani din satele de prin prejur; la 3 Iulie 1771, noile

furnale de aci erau puse In functiune. In 1778, fonta obtinuta
era prelucrata in 5 cuptoare reverbere sau, cum li se spunea vetre de foc ; se obtinea astfel fier forjat i fier lamin.at.
Cuptoare Inalte, pentru topitul minereurilor de fier, s'au mai
construit i in regiunea Huniedoarei: la Ghelar, la Toplip (in
1750), Cu o capacitate de 1200 tone anual i la Goveildia (In 1806),

cu o capacitate de numai 640 ton.? anual. Minereuri mai existau

la Teliuc (Huniedoara), unde dreptul de exploatare se da In 1685
unui Barcsay i la Bobtilna. (tot Huniedoara) semnalate Inteo
calatorie din 1796.
Dimitrie Cantemir amintete de minereuri de fier langa Hotin.
lata pasagiul respectiv din Descriptio Moldaviae a: In ctimpia

Hotinului, nu departe de oral}, se &en pe malurile Nistrului

un fel de globuri de fier rotunzite aa bine de natura Meat
a le mai lucra, s'ar putea intrebuinta ca ghiulele, dar materialul

www.dacoromanica.ro

ARAMA. PACTJRA

669

lor e atat de pimitiv bleat nu se poate folosi la ceva daca nu se

topete In foc. Pana' nu s'a parasit Hotinul adic pilna In 1713
se trimeteau cu gramada la Camenita, astazi insa (In 17161) nu-mi
vine sa cred ea ar ingadui Turcii ca Polonii sa Intrebuinteze acest
material de razboi contra lor . Intr'o descriere a Moldovei,

tuita de preotul armean Hugas Ingigian i aparuta in 1804, se

spune: In prezent se extrage fier din regiunea de Nord a Moldovei, care este sub dominatia ImpAratului . E vorba deci de Bucovina, si anumedupa toate probabilittile de regiunea Rodnei.
Arama se scotea de multa vreme avem documente dela
Mircea cel Baran In regiunea Beiii de Aramei. Intrerupta apoi,

din motive pe care nu le cunoastem, exploatarea e reluata In

preajma anului 1641 de Matei Basarab care-i da o desvoltare
remarcabila. Stim faptul din hrisovul, inedit, pe care, la 3 Dechemvrie 1644, voevodul 11 acorda lui Giura cpitanul dela Baia de
Anima i lui Poznan si lui Stoian i tuturor baiasilor ca s dea
anual cate 1000 de talen i la vremea haraciului ; asa platisera
pang atunci timp de 2,3 ai (ani1); acuma domnia mea le-am

ertat vama aramii dela toate vadurile sa fie in pace de van*

nimic bantuiala sa n'aiba., &Ace aceasta nu iaste In seama vamilor
t5rai, el mai denainte n'au lost, ce domnia mea am rdicat aceastii
bae (Vezi si fig. 15). Arama produsa aci era, dui:4 parerea siria-

nului Paul de Alep care viziteaza mina si descrie amanuqit

prelucrarea minereului, foarte frumoasa )). Lucrul continua In
proporlii mai reduse, sub Brancoveanu si in timpul dominaIiei
Austriacilor; acestia din urma concesioneaza exploatarea. In 1728,
pentru suma de o mie de florini anual.
Si In Banat fusesera unele bai de amnia, In regiunea Morapita-Dognecea. Austriacii redeschid minele Simion i Jada i le
dau o nousa desvoltare. Tot in veacul al XVIII-lea trebue in afarsit
puse si lncercarile facute de Turci la Allan Tepe (In romaneste:
Dealul de Aur, din cauza culorii aurii a minereuluil), in nordul
Dobrogei.

In Bucovina, la mina ArAa de larva Iacobeni, incepe, In

1784, exploatarea manganului.

Pdcura a fost cunoscuta In tinuturile romanesti din cele mai

vechi timpuri: cuvantul e de origine latina (piculal) i dovedeste
prezenta noastra neintrerupta In stanga Dunarii (In dreapta ei

www.dacoromanica.ro

!(...1

b.
k

.,

..

'
7!.'

.'/-

q Vt.,'

1',1"!!

.:

11

li.!

".6--_-_,...-...4.14..-.

..!.r ,:4.

..'''' ,,,...
'.;

'...211.Hv,

, - -.

--

i'-

- o ..,
.. ,.-..'
yA:

, `0,ry --"'- .- -,.......:,,',*---.44,,,e,., .:'-

I 1,-rR:,-".
'

':),',.

'

,.....$,....

.*..........
..;,INT:4-4;

...' ,..

.. r

1;......,....

.,,,

.7
.

'

....

^..

..,.

.1, '

www.dacoromanica.ro
-

.....11il

..._...... ,,,....-:r

Fig. 15.
Iw Matei Basarab Voevod I gospojda ego (si doamna lui) Ellna *, ca ctltori al MAnistlril Arnota ; el
Bunt lraltisati tinAnd pe main', potrivlt obiceiulul, blserica mAnAst1rII. PlcturA din veacul al XVII-lea.

PACURA. SILITRA

561

nu exista puturi de pacural). Prima mentiune documentara este

din Moldova, din anul 1440. Octomvrie 4, cand voevozii Meg
Stefan Intaresc mnastirii Bistrita dania fcuta de boierul
Oana anume satul Lucketii, pe Tazrul cel sarat, mai drept
Pacur (irk nog /K1 nidapx). In 1442, Dechemvrie 16, se
aminte0e, tot acolo, fantana cea neagra a Pacurei * (KrkIIHU,A
(IONIA nloo(poi). Fantartile de pacura de pe Tazlau In judetul
Bacu apar i mai tarziu, In veacurile XVI-XVIII; Dimitrie Cantemir le pomen.e0e In Descriptio Moldaviae. Naturalistul
Hacquet, trecand prin Moldova, pela 1789-1790, semnaleaza
pcura din Imprejurimile Vicovului, In Bucovina, si din judetul
Neamt, la satul Banofeni, dupa cate se pare. La 1786, Iulie 18,
Nicolae Mavrogheni interzicea, prin pitac domn.esc, intrarea In
Muntenia a pa'curei din Moldova, desigur pentru a nu aduce prejudicii exploatarilor de dincoace de Milcov.
In Muntenia, puturile de pacura sunt amintite, pentru intaia
oarti, la 1640, sub Matei Basarab, de rnisionarul slay Bacici,
care viziteaza tara. In 1697, Mai 4, Lamba din Campina vinde
feciorilor lui Vasile Postelnicu o parte din moia lu din camp,
din apa, din piicuri, din livezi de fan, din livezi de pomi, din silitea satului.. . In secolul urm5tor, la 20 Octomvrie 1753,
Constantin Racovita Intareqte mnstirii Mrgineni toate proprietatile ei lntre care partea lui Pang Filinescu biv vel atrar, din
muntele Floreaiul ot sud. Prahova, i partea lui de peicurei dupli
moiia Dreigeineasca ot sud. Dtinzbovita, &Amite de acesta

cu zece ani mai inainte, la 25 Mai 1743. Sulzer amintete

de asemenea, in lucrarea lui apruta In 1781, de titeiul din regiunea
Campinei, unde el izvorte adesea din pmnt In mijlocul campu-

lui. Adaoga apoi faptul important c'd localnicii, spre a-i da consistenta n.ecesar pentru ungerea osiilor, nrelucreaza acest titeiu
In anumite fabrici ( in besonderen Fabriken ), facandu-1
piarda apa pe care o mai contine ; astfel Ingroat, 11 duc apoi cu
butoaiele la targuri
van.d cu un galben gleata. Doua asemenea
fabrici se gsesc lang6 ocna de Bare Telega, nu departe de Campina.

In timpul razboiului ruso-turc din 1806-1812, se dadca taranilor

1 taler de vadra de pcura.

Silitra sau azotatul de potasiu a fost de asemenea unul din
produsele minerale exploatate la noi In epoca cercetatd. Ea se

www.dacoromanica.ro

662

VIEATA ECONOMICA.

ggsea, amestecat5. cu pilmantul negru, In numeroase locuri in

Moldova, dup afirmatiile lui Dimitrie Cantemir. Pe la jumatatea veacului al XVIII-lea, se Intrebuintau pentru strangerea
ei nu mai putin de trei mii de oameni ; ei aveau dreptul s. sape
oriunde gi nu plAteau Domnului nici o dare: ne-o apune un Turc

arturar care a znovit mai mult vreme la Hotin. Un centru al

exploatArii silitrei era la Soroca ; un altul, foarte important, la
Movila Rtibiliei, In
; aci lucra pe vremea lui Mihai RacoviVa" (1716-1726) 4 un laz anume Mustafa Aga silitrarul . 4 Carele
povestete cronica lui Amiras fiind om obraznic, arg-

tAndu-se nelAgaor in seamg poruncilor domnului, i-au aprins

casele de i-au ars cu toate magefugurile lui. Un al doilea centru
era la Focanii munteni ; pe vremea lui Brancoveanu, In 1702, se trimit zece boi f4i cinci care la silitrarii ce face (sic!) selitra la Foc-

ani . Poate la acest ultim centru se refer vestitul &AM-tor turc

EvliyA Celebi (1661-1664), cruld amintete, la r6s6rit de Ramnicul
Sgrat, minele de silitet ; el adaugg i explicatia c acest produs pro-

vine din trupurile acoperite de pgmnt ale celor azuti in lupt.

Procedeul obtinerii silitrei ne este descris de Turcul dela Hotin, amintit mai sus. El ne spune anume c pm'antul cuprinzand
silitra este pus in couri i In butoaie care se ageaz51 deasupra unui

jghiab de lemn ; peste p6mant se toarn6 ap fierbinte care

dizolvAnd silitra
curge prin jghiab byte cad unde continua
s fiarba. In cad se fixeaza bete de lemn pe care silitra se depune:

In cursul un.ei nopii depozitul are grosimea unui deget. Operatiunea trebue repetat de mai multe ori. Nici otarg." adaog6
nu produce o silitrA mai buna ca Moldova . La 31 Mai 1626,
Miron Vod'a." Barnowski serie la slugile noastre aprozii care
scorniti meterii i botnarii s mearg6 s fac c6dzi de silitr6 ,
el

A' nu supere pe me0erii Sf. Episcopii a Romanului.

Sulful e pomenit in Muntenia, la 1585, de c616torul francez
Jacob Bongars. Pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, din
1700, minereurile de sulf (pl-raXXa Oaccopou) aunt trecute In
judetul Buz6u, intre rtturile Slanic i Recele, la nord-est de
mnstirea Ttircov. Tot in Buzgu, In regiunea Colti, se gAsete
chihlimbarul; Raicevich, In lucrarea sa Osservazzioni storich,e, naturali e politich,e intorna la Valachia e Moldavia, aprut In 1788,
ti amintete. Dintre rocele de constructie, se exploata calcarul de

www.dacoromanica.ro

INDUSTRIA

563

Albe.Fti. In condica vistieriei lui Constantin BrAncoveanu g'sim

o suing data pietrarilor dela Alb eti . In Moldova, trebuie amintit roca dur dela Deleni, si dela Maxut, in tinutul HArlau, (azi
judetul Botoani) din care se fAceau pietrele de moarA, i calcarul
numit cochilet din valea Nistrului (la FOureti, in Orhei, la Miletii Mici i Cricova, in Lapuana, etc.) din care s'a zidit o mare
parte a cetAtilor Soroca, Tighina i Cetatea Alb6.
Industria. Algturi de continuarea vechilor i modestelor *forme
de industrie, a meOeugurilor mai bine zis, din epoca precedent,
legate aproape exclusiv de viata agricol a tOrii (vol. II, editia

a patra, p. 542-6), perioada cuprins6 intro 1.601 i 1.821 vede,

In Priricipate, i intemeierea primelor fabrici, cu lucrAtori numeroi,

In clOdiri mai mari El.i cu produse de alt natur6 cleat cea strict
agricol. In Transilvania, pe lAng6 desvoltarea industriilor anterioare, are loo, in veacul al XVIII-lea, i intemeierea industriei
grele, etapA esentiala in procesul de industrializare. AvAntul pe
care il ja regiunea dela vest de Carpati se explia nu numai prin

prezenta aci a unor zOcAminte mai bogate i mai numeroase

de fier, dar i prin liniftea indelungatei de care s'a bucurat aceastA

regiune, in timp ce Principatele au fost aproape continuu teatru

de operatiuni militare. In nici un caz nu poate fi vorba de o lips
de inclinare a locuitorilor din Muntenia i Moldova spre astfel
de indeletniciri. DimpotrivO, ei se caracterizeaza printr'o mare
IndemAnare in aceast directie: nu e tehnica oricAt de complicat
i de grea pe care sA nu vi-o poatA insuqi in smith' vreme. 0 observase, Inca' de pe vremea lui BrAncoveanu, secretarul italian
al acestuia, Del Chiaro, scriind: In ce privete capacitatea ingenioasa a RomAnilor trebuie sa.. spun CA ei tiu sri imite once fel
de manufactur, nu numai dup moda turceascA, dar .1 dupg
cea italianO, germanA, francezA, etc. . lar in alt parte: 4 reuesc

admirabil in mecanic s.
Vom indica industriile mai insemnate din Principate pe masura aparitiei lor in documente, urmOrind una i aceeaqi industrie in tustrele trile.
Indu stria sticlei se constat documentar in Muntenia in 1622.
Printre martorii unui documen.t din acest an, Aprilie 23, relativ
la intemeierea schitului Vlcanii pe moia data' de monenii din
BrAneti, figureaz6 ca martori Pavel sticlaru tl.i Stan sti-

www.dacoromanica.ro

664

VIE ATA ECONOMICA.

clariu *. Ei nu pot fi cleat fabrican0 de stied, Inteo regiune

unde pan trziu se va produce acest articol i unde exista o
traditie a acestui mestesug, transmis din generatie In generatie.
Inteadevar, i Vlcanii i Brnestii sunt la nord de Targoviste,
In plasa Pucioasa, aproape de otanga unde vom gag, la finale
secolului al XVIII-lea, o fabrica de sticla. Pe vremea lui Matoi
Basarab, exista o atare fabrica, apartinnd Domniei; ea Ii aducea materia prima, pamantul silicios din Transilvania i an.ume
din olatul adica din tinutul cettii Brasovului. Nu se precizeazg asezarea acestei stielarii carea iaste de treaba Mariei

Sale , dar probabil e vorba tot de regiunea Targovistei. Del

Chiaro precizeaza ca In timpul sederii lui In Muntenia (1710-1.717),

exista o fabric de Aida, la doul mile bune italiene departare

de Targoviste ; sticla produsa. de culoarea azurului, era destul
de limpede si neteda, superioarei celei aduse din Polonia. In anii
1782-3 se cerceteaza, In doua randuri, jalba dat lui Vod. de
6 pAmanteni steclari ot rargoviste . Ei aunt sticlari domnesti scutiti cu pecetluit gospod adica nu pltesc dari ; In schimb,

dau sticle de trebuinta curtei . Fiind pamanteni cu stiirrta

acestui mestesug, ce le-au coboreit dela peirintii fi moqii tor, bo-

ierii Bunt de parere s li se aprobe jaiba, deci sa li se dea voie

cu a lor cheltuiala,

prefaca cherhaneaua

adica fabrica

unde au fost dinceput , neaducandu-se prin aceasta vreun prejudiciu fabricii de sticl a lui Mina Cuiumgiu (pe turceste: Mina
Argintarul l), care fusese initial asociat cu cei sase sticlari. In
1791, se aminteste din nou fabrica de stied a lu Mina Cuumgiu,
asociat acum cu Savu Coman din Thrgoviste. Tariful vamal
din 1 Ianuarie 1792 taxeaza sticlele care vin din Trgoviste,

de car, 40 bani . Taxa e foarte 'nick In comparatie cu aceea

de 220 bani pltita" pentru povara de sticle aduse din teara undat fiind i faptul c lute
gureascA i din teara leseasca

povarg intra mai patina marr decat Intr'un car. Un nou act
din 1793, Aprilie 26, ne arata ca exista o sticlarie la qo tti ng a, in
Dambovita ; Domnul care ispravnicilor judetului sa-i trimita, prin
protomesterul fabricii, probe de toate felurile de sticle ce lu-

creaza *. In sfarsit, In Istoria Tara Rom'nefti, editata de fratii

Tunusli 11311806, se afirma ca se lucreaz. sticla la satul Diicesti

de fapt Doicesti

din Dambovita .

www.dacoromanica.ro

INDUSTRIA STTCLEI SI HARTIEI

566

In legatur& cu industria sticlei, se planuia Infiintarea, In 1786,

a unei industrii de oglinzi. Austriacii rasa o impiedicd: tirea ne-o

da un document din acest an.

In Moldova, constatm un centru de fabricarea sticlei la Ciz'lugdra, In judetul Bacau. Acolo se wzasera 12 liude (contribuabili1) sticlari, care au eit den Teara Ungureasd . Domnul
face cu ei Invoiala, la 20 Noemvrie 1740, ca BA dea anual 500
table de sticle (geamuri I) i 100 sticle de cealelalte, pentru treaba
Domnii . Ce vor da mai mult, se va plati, cate doao parala
de sticla . Le acorda apoi unele avantagii fiscale precum i drep-

tul de a taia lemne din paduri. Peste cateva decenii gsim, In

alta parte a tarii, o adevarata fabrica, avand lucratori multi,
straini, i instalatii mai mari. La 15 Mai 1.786, Alexandru Mavrocordat d anume o porunca pentru fabrica de sticle ce este
aice In teara, la tinutul Hdrldului, care mai Inainte tinandu-se
de &Are un Jidov, i pe urm de un Petre Mazi, Neamtu, au ramas la cea mai de pe urma de se sine qi pang acum de &titre Saber $

(e vorba de francezul Chabert1). Domnul Ii scute0e o suta de

oameni straini, de peste hotar, pentru lucrarea la aceasta fabrica ; intre ei va fi i un jidov anume Boroh care se ocupa
cu aducerea materialului din tara leeasc ce trebuete la lucrarea sticlelor cum i pentru alte trebuinte a fabricei . Nu tim
care a fost soarta unei noi fabrici de Aida i de cristal, Incercata
de un ceb pare-se evreu Simon Kohani, In Moldova, la
finele secolului al XVIII-lea.
In Transilvania, au fost de timpuriu fabrici de sticla saseti.
In 1727, Episcopia romano-catolica ridica o fabrica la Beliu, In
judetul Bihor ; ea a continuat sa functioneze, sub diferite nume,
pang In vremea noastra.
Hdrtia s'a fabricat pentru Intaia oara in Muntenia pe vremea
lui Matei Basarab. Un document din 4 Aprilie 1646 ne arata c
fabrica era situat pe valea Oltului, In regiunea Calimanetilor,
poate chiar In Calimanesti; ca materie prima se Intebuintau
resturi de carpe; locuitorii satelor erau obligati, printre alte dari,
.1 la aceasta, a carpei . Hartia fabricata era de Mina calitate;
ea avea ca marca stema Tarii Romneti, acvila cruciata .
Tot pe valea Oltului, pe malul drept, lnga Wamnicul VAlcei,
a existat In 1673, sub Grigore Ghica, o alta moard de hdrtie ;

www.dacoromanica.ro

666

VJFATA ECONOMICA

o mentioneag un document in legtur Cu schitul FedelesIn aceeasi regiune, pe lnga satul

al
azi dispgrut
Rudgnestilor, era, la 5 Mai 1.694, iarsi o moar de hrtie ;

ciori.

poate 86 fi fost una si aceeasi cu cea din vremea lui GTigore

Ghica.

In veacul al XVIII-lea, dup ce fabricile Incetaser de mult

vreme a functiona, disprnd chiar amintirea lor, intlnim
dou noi harturghii sau fabrici de htirtie: una, in 1768, la
Fundeni, pe apa Colentinii, deci aproape de Bucuresti, alta, in
1776, la Bati,stea, in Prahova, pe apa Leuta. In hrisovul pe care
d amndurora, In August 1776. Alexandru Ipsilanti, dup5
ce arat, in general, folosul industriei:

s6 fie de cinste i podoabg

si a doua s6 nu ail:A trebuint a aduce

din str5inAtate acest fel de lucru , hotarste dreptul de monopol pentru cele dou fabrici, regimul fiscal al celor 40 de lucrtori strlni intrebuintati i scutirea de d'Ari a prvliei din Bupolitiei

curesti in care se va desface hrtia. Cmara domneascA va primi

anual gratuit ate 20 topuri . Materia prima sunt tot resturile de cArpe ce se afl pe la norod ; ele vor fi pltite cu bani.
Senmificativ pentru proportiile crdirilor In care functionau fa-

bricile de hrtie este faptul c4 termenul grecesc intrebuintat

spre a designa aceste fabrici harturghie a dat romtmeste
hardughie adic magazie sau cldire mare, luting. O asemenea hardughie infiinteaz s't Alexandru Moruzi In 1796,
pe apa Sabarului, In Ilfov, dnd-o apoi in seama Mitropolitului
fiindc are Sf. Mitropolie i tipografia sa care lucreaz i tipreste crtile trebuincioase obstei ; din textul hrisovului pe care-1 acord Dornnul rezult c6 celelalte dou fabrici nu mai functionau. In harta lui Rhigas din Velestin, aprut5. in 1797, figuxocpstoc).
reaz5 pe Sabar satul Moara de hrtie (Mpc
In Moldova, nu cunoastem vreo fahric de hrtie in veacurile
XVII si XVIII. Intr'un raport al consulului austriac Raab din
datat 5 Iulie 1813, se vorbeste de proiectul unei atari fabrici
la Deleni; din lipsa fondurilor si a mesterilor necesari, proectul
nu s'a realizat.
In Transilvania, existau fabrici de hrtie inch' din veacul al
XVI-lea, la Sibiu (c. 1539) si la Brasov (1.546) (vezi vol. II, edi-Oa a patra, p. 546); ele au continuat s fun.ctioneze i in vea-

www.dacoromanica.ro

POTASA. CONSTRUCTIILE NAVALE

667

curile urmaloare; moara de hartie * de langa Brapv devine

celebra i prin btliile care au avut loc In apropierea ei Intre
armatele lui Radu erban i acelea ale lui Moise Szekely it Gabriel Bathory. Intr'o lista de ma'rfuri trimise din Brapv la Campelung, In 1809-1314, se specifica Intre altele: 2 tocuri
2 tocuri hdrtie albei de Fgeiray . Ceea ce inseamn.6 ca exista, pe atunci, o fabrica de hartie i In acest ultim
ora. 0 alta se afla la Beiuf; clericul transilvnean Corneli scriind
In 1804 lui Gheorghe Sincai li spune cA nu-i poate trimite hartie
din aceasta fabrica, deoarece e sugatoare , deci nepotrivita
pentru imprimat.
Potasa eausticii sau, cum Ii spuneau Moldovenii, potapil *
se fabrica in veacul al XVII-lea, In padurile Moldovei, din cenua
de Brafov albei

unui anumit soi de stejar. Unul din centrele de fabricatie era

langa Dreigani (judetul Botoani). Pe aci trece In 1652 calatorul englez Robert Bargrave care descrie felul cum se fabrica' aceasta

potash', prin arderea copacilor, obtinandu-se doua calitli, una

mai blind, care expusa la aer rece, se topete dela sine Inteo ora,
alta inferioara., numita, In englezeOe rich ashe adica cenua

bogata . Fabricantii erau mai toti Scotieni ; ce! dela Dracqani

se numea Black. Producerea potasei a contin.uat i In veacul al
XVII-lea; spre sfaritul lui, In 1798, numarul cuptoarelor face
un salt brusc: dela unul cat ramsese, la treizeci: cauza sta
rentabilitatea sporita a acestui produs ce se exporta spre Danzig.
Domnul, caruia locuitorii i se plansesera ea proprietarii de paduri
nu le mai dau voie s taie lemne transformarea acestora In
potasa era mai avantajoasa intervine atunci; se atepta fi un
firman turcesc de interzicere a cuptoarelor. In Muntenia qi In
Transilvania n'am hitlnit aceasta industrie, dei se poate &a' fi
existat.
Constructiile de vase fluviale se constata documentar In Mun-

tenia, spre sfaritul veacului al XVII-lea. Cronicarul Ion Neculce, artand pregatirile mari militare ale lui *erban Cantacuzino (1678-1688), spune ca acesta Meuse, lntre altele,
diteva vase, feice, la Argeq, cu zaherea, de stau gata BA se coboare pe Dunre . S'ar putea interpreta acest pasagiu qi in
sensul cA Domnul a strans numai proviziile, n'ar fi lucrat i vasele ; cert este Insa ca sub Brancovean.0 (1688-1714), constructia

www.dacoromanica.ro

668

VIEATA ECONOMICA.

de diferite vase fluviale e una din obligatiile de seam6 ale Domniei. Acesta trebuie s'a" inzestreze flotila turceasa de DunAre

dela Cladova Ora' la Tulcea

Cu

vase noi i s repare pe

cele vechi. Condica oficial de socoteli amin.tete In numeroase

r'anduri, In anii 1694-1697, de icile , caicile i ustuacile (un fel de lepuri, fdra punte) ce se construiau la Giurgiu,
sub privegherea lui Ali Par de acolo. Printre birurile pe care le
plAtete tara, este i unul In leg6turd cu aceastd obligatie a Domniei; el figureaz6 In condic6 sub numele de birul Ali-Paii ce
s'au scos pe judete la birnici i la bresle ; suma lui, la 20 Ianuarie 1695, este de 19.925 talen.
La inceputul razboiului dintre Rui i Turci, pe cnd domnea
In Tara Romneasca Grigorie Ghica Vod (28 Oct. 1768-16 Nov.
1769), acesta a dat ordin marelui vistier Mihai Cantacuzino
asigure facerea de 24 eici, fa fie gata cAnd va sosi marele
vizir la Isaccea.
In timpul rzboiului turco-austriac terminat prin pacea dela
Sitov, exista un antier naval in comuna Cdscioarele, din judetul
Ilfov. La 23 Februarie 1790, Divanul raporteaza Principelui de
Saxa Coburg Ca' In zisa comun6 se fac 6ici cu feru adus dela
Roman la Focani i c6 mai trebuiesc lemne, sCariduri, funii

precum i 220 lopAtari, ce urmeaz a se recruta din Vlara i

Ilfov. La 20 Martie acelai an, aflm c pentru construirea podului pe vase de peste Arge, la Herti, s'au Intrebuintat opt
tumbazuri sau dubase lucrate la' Uscioare; se mai cer inc
patru pentru ca s se cuprind apa dinteun mal In cellalt. Asemenea dubase sau pontoane, ca i de altfel, Intreaga lemndrie,
se pro'curau de domnii notri ori deate ori se construia vreun pod
peste Durare, In legatur cu expeditiile militare turceti. Construgia

podurilor ne revenea tot nou'a; un crturar turc care a zdbovit

cAtava vreme la Hotin, sub Mihai Racovit (1716-1726), i
care ne-a 16sat o descriere a Orilor noastre, arat cum se proceda. El spune c pontoanele se fixau nu prin ancore de fier, ci
prin cutii de lemn, in patru colturi, umplute cu piatrd i ldsate In
albia DunArii; In loe de cabluri de 001, se Intrebuintau atunci
odgoane din curpeni de vita risuciti, lungi de 120-150 de startjeni. Interesant e faptul c i Nicolae Costin amintete In Letopise%ul
sau acela proceden de fixare: Romanii lui Domitian,

www.dacoromanica.ro

CONSTRUCTIILE NAVALE

569

In campania Impotriva Dacilor Indata facura pod pe vase legate ea cofuri pline de piatrei peste Durare .
Foarte important sub raportul con.structiilor navale e hrisovul pentru corabiile tarii ce Bunt a umbla pe Dunare
dat
de Alexandru Moruzi la 23 Noemvrie 1793. Domnul arata
pentru implinirea poruncilor in ce privqte caratul zaherelelor
ei cherestelei, iar pe de alta parte pentru inlesnirea negotului
i aflarea meteugurilor , a cerut voie dela malta Poarta
a obtinut 4 ca s 1)0(20 Valahia a face fi a avea bolozane,
caice $i, de toate vasele pe apa Dunrii, In euprinderea rii, carele

sa nu fie bantuite niciodata de &are veri cine, privileghiu ce din

vremile batrn.e, de multi ani,
fost pierdut tara aceasta,
cu toate c hotarele ei aunt matca Durarii; deci dupa primirea
acestei slobozenii, In grab cautnd, am feicut i am gsit acum
Intaiali data cate un vas pentru trebuinta fietecaruia judet al
tarii . De sigur aceste vase s'au construit tot la Giurgiu i Gascioare. (Pentru organizarea flotilei romaneq.ti de Durare ksi

pendenta ei de marele spatar, vezi mai departe, la capitolul

Organizarea militar I).

Pe Olt, erau luntre, lucrate de meteri localnici, care transportau sarea dela Ocnele Mari. Cunoatem, in privinta aceasta,
un in.teresant document inedit, din 1 Mai 1662, aflator la Arhivele Statului, In care e vorba de doi asemenea megteri ce aveau
moie In hotarul Jiblea al marastirii Cozia. Ei se tocmisera
carnarapl dela Ocnele Mari ca sa-i faca mai multe lun.tri de
sare sau ncivreifi , luntrea cate 3 talen, i luasera, avnd
cheza, banii Inainte. Iara ei, deaca au luat banii citirn In
document nu s'au apucat de navrati, ci au fugit In tara.
ateptand dinnnealui icarnarau1/ lun,trile Inc peste soroc multa

vreme, au trimis pargari cu treapad ci au 1nchis o la gros * pe

cheza. Acesta gasete In cele din urma pe fugan i i le ja zdlog
moia. Interesant e vechiul termen romanesc nQri ; banu-

esc c prima parte a lui deriva din cuvantul latin navis.

Merita 85 fie subliniat faptul ca, alturi de vase comerciale,
s'au construit i vase de razboiu. In 1776, Poarta a dat ordin
celor doi Domni, Alexandru Ipsilanti c Grigore Ghica, sa faca
fiecare cate un gallon de 41% coti lungime (circa 25 rnetri)
ei sa-1 In.armeze cu tunuri, ancore ci cele necesare. Ordinul s'a

www.dacoromanica.ro

670

viEATA EcONomicit

executat; g'sim In Moldova in acest an, 14 liude sau contribuabili scutiti de dgri care lucrau, In schimb, In tinutul Covurluiului *la galionu ; In 1780, un cTtor polon vedea, la gura
Siretului, cele dou vase de rzboi.
Peste cAtiva ani, la 24 Octomvrie 1786 francezul Le Roy,
expert In constructii navale, scria din Constantinopol ministrului afacerilor str6ine la Paris: Nu cunosc stadiul lucrului
celor dou fregate care se executa la Galati dup planurile mele
i dupg gabariturile (modelele 1) pe care le-am desenat .1 executat

aci; n'am mai primit tiri dela 11 Iulie ; la acea data' se aeza
puntea fals6 ( le faux-pont ). Putin timp dup declararea rzboiului Intre Turci i Rukii, la 11 Octomvrie 1787, acelai expert

anunta la Paris cg In afar de o bom,bardele 50 la numAr

care se construiesc la Constantinopol, In Marea de Marmara, in
Arhipelag F,si in Marea Neagrd, Principii Moldovei i Munteniei

au cerut s construiasc6 i ei un num'r la Galati, pe Dunare.

Am remis planurile, care au i plecat de cincisprezece zile
Mai tarziu, in 1795, Iulie 10, un raport constantinopolitan
ne arat c6 fostul domn al Moldovei, Mihai Sutzu (Ianuarie
1793-6 Mai 1795) o a construit In ultimul timp al stapanirii
sale, zece bitrci canoniere, mari

frumoase, care au i sosit In por-

tul acestei capitale . Se fceau deci, pe lArig5 galioane, i fregate, bombarde i barci canoniere, In antierul dela Galati; pe
Dungre i apoi pe mare, ele erau trimise la Stambul.
mari
mici pluteau pe Prut .1 pe
Caice i ici
Siret ; caice chiar i pe Jijia ; In 1786, sub Alexandru Mavrocordat
Firaris, se amintete de meremetul
adic4 reparatia cai-

cului gospod ot Jijie Aa dar a existat i In Moldova un vantier naval ; constructia de vase, civile i de rAzboi, 114 tArile noastre, are o vechime mult mai mare decat se bAnuia.
Posta v ordinar s'a fabricat din vechi timpuri in trile noastre; el era un articol obinuit de export al Sailor din Transilvania la 1400; Romanii aveau i ei In multe locuri piue ,
dfirste i gAvane . In Moldova, documente din prima jumltate a veacului al XV-lea amintesc de piuele de baut sumane din orapl Baia i din tinutul Covurluiului: In acest din
urm' tinut, g4sim, In harta lui Dimitrie Cantemir (171.6), satul
Torcatory (toratori 1), al cgrui nume arat Indeletnicirea locui-

www.dacoromanica.ro

INDUSTRTA POSTAVULUT

671

torilor; el apare sub forma Torcesti In harta lui Rhigas (1797);

In Muntenia, numele localitatii Piva Petrii, la gura Ialomitei,
arata prezenta, odinioara, a unei asemenea instalatii langa Dudare (vezi si vol. II, editia a patra, p. 543-4). Inteun document
din 1695, Aprilie 28, Constantin Brancoveanu aminteste de # o
roata de moara cu o darsta din satul Hurezi; In acest sat traia
Gheorghe Darstariul cu 2 feciori . Amintirea postavarilor
de tara , a fabricantilor modesti de postav taran.esc, e pastrat
Inca de numele unor asezri rurale (Un sat Postavari, In Ilfov,
tare Popestii Leordeni si Frumusani, un altul In Dambovita,
pomenit In 1793, Aprilie 8, etc.). 0 carte domneasca din 25 Aprilie 1784, referitoare la venitul podurilor sau podaritul din
Craiova, prevede c taxa va fi de 240 de bani pentru carul de
marfa cu lipscanie s't numai de 45 de bani pentru carul de pos-

tayuri ronulnegi. Intre Prut si Nistru, pe apa Vaticiului, In Idnutul Orhei, exista, la Inceputul veacului al XIX-lea, o moara
ci sa numeste a Mariutii, cu iaz... cu fanat In coada iazului, cu
o piatra umbland pi farina, ca doao gcivanuri de sucmani kii doao
gavanuri de pasat . Matei Basarab care luase atatea initiative
In domeniul industrial, n'a lnfiintat Insa si o fabrica' de postav;
el a ramas, In privinta aceasta, tributar Sasilor din Brasov care
ajunsesera acum sa faca si postav fin. In Muntenia, prima lncercare de a fabrica postav superior se datoreste, se pare, lui erban
Cantacuzino (1678-1688); asa ne spune cel putin Mihai Cantacuzino In opera sa editata de fratii Tunusli, atribuindu-i Infiintarea unei fabrici la Alumatii din Ilfov (vezi si fig. 16).
In veacul urmator, pe la jumatatea lui, exista o atare fabricd
In Bucluesti. 0 descriere turceasca a tarilor noastre, alcatuita
Intre 1742 si 1752, arata ca aceasta fabric Infiintata de curand ,

se aproviziona In mare masura cu lana ieftina

din

Bugeac; lucra un postav bun o de coloare albastra; pentru a-1

vopsi In rosu, era trimis la istov. Noul produs costa numai 30
de parale adica 90 de bani cotul ; un metru revenea deci la
aproximativ 150 de bani sau 1 leu 6 30 de bani. Ceva mai tarziu, sub Alexandru Ghica (12 Dech. 1766-28 Oct. 17681 constatam o nou fabrica la Pociovaliftea din Ilfov; ea era proprietatea boierului Radu Slatineanu, fiind facuta chiar pe mosia
acestuia. Domnul Ii acorda un hrisov; alte hrisoave cap ata. dela

www.dacoromanica.ro

572

vrE AT A ECONOMIC k

..rs

i.tql8i

ixkg
r
u

'

;.-.

tToirtgli
plOilf9,0,.

!flirt IL:,

A 4.iirgi12] ii\;Pf ; fi."

Fig. 16. Usa de intrare si pisania, In romAneste, a blsericil dela Afumati (Illoy), ctitoria
din 1696 a stolnicului Constantin Cantacuzino. Deasupra plsaniei, sterna famine': vulturul
bicefal al Cantacuzinilor Imperiali din Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

INDU STRIA P O STAVULUI

673

domnii urmatori Grigore Ghica, Alexandru Ipsilanti, Nicolae

Caragea si Constantin. Sutzu. Acesta din urma precizeazg, la 6
Februarie 1784, toate drepturile de care se va bucura Intreprinderea. Mesterii adusi din strinatate s cincizeci de Iucrtori
strini ,
de fapt localnici, dar neprovenind dintre contribuabilii trii, lucrtori care s fie pieptkatori de l'all., Iestori, vopsitori, tunzatori, lemnari, covaci si facatori de pive n
sunt scutiti complet de dari; all,i o sut, iar 4 strini , torcatori,
vor plati cate 8 talen i pe an. Pentru lana indigena necesar fabricei, nu se vor prati taxe fiscale; la cumprarea ei exista' drept
de protimisis adic6 de preferirla fat de postvarii de tara .
Se vor aduce Irisa si dou mii de oi din strainatate pentru Imbuntatirea calitatii lanei. La vanzarea cu ridicata (en gros) a
postavului fabricat, impozitul va fi de 2%; la export, potrivit
tarifului vernal, plus o para de cot pentru orfanotrofie (azilul
de orfani!). In fiecare Duminec, se va face targ la Pociovaliste.
La 9 Aprilie 1785, printr'un nou act, Domnul botara ca postavul
s aiba ltirnea de un cot, cinc' rupi si un grefu . Cotul muntean
msura 0,666 m. (cel moldovean 0,637 m.); el se ImpArtea In 8

u rupi iar rupul In 2 grefi ; laIimea postavului era deci de

de 1423 m. Fabrica dela Pociovaliste merge cand mai bine, cand
mai rlu; lasafa in prsire dela o vreme, ea e ref6cuta si repus
In functiune de Alexandru Moruzi care aduce mesteri strini
cu stiinta mestesugului a felurimilor de postavuri si-i acord
un nou hrisov, la 18 August 1794. Din el affam cal fabrica avea
acum 243 postvari, cu 6 vatafi si 1 sptar, plus 90 de alti lucrtori, deci 340 in totul: Intreprinderea era considerabila. Ea se
bucura de privilegiu la cumpararea a 40.000 oca.' de lada suptire din judetele Ialomita, Ilfov, Teleorman, Vlasca si Olt, pana
la 1 Iulie a fiecarui an. Pentru aceasta fabrica', Moruzi obtine si
-un firman din partea Sultanului. In timpul razboiului din 1806
1812, In cradirile ei se instaleaza un spital; reparaOile fcute In
acest scop, costa, la 25 Aprilie 1810, 3999,20 talen. O alt fabrica'
de postav se constata' In a doua domnie a lui Alexandru Ipsilanti.
Acesta acord, In 1797, fabricei ce este aici, lang. orasul Dom-

niei rnele Bucuresti, pe apa Dmbovitei, facuta inteadins mai

mult pentru folosul acestui oras , dou salase de tigani domnesti fierari.

www.dacoromanica.ro

574

VIEATA ECONOMICA

In Moldova, prima intreprin.dere amintita documentar este

aceea dela Filipeni, pe Nistru, in tinutul Cernautilor; aci se stabilisera meteri postavari, protestauti, refugiati din motive de
asuprire religioasa din Polonia, dela Zalescyk, unde contele
Ponyatowski facuse mai inainte o fabric de postav. La 1/12
Tillie 1.759 loan Teodor Callimachi acorda acestor refugiati drep-

turi intinse. Peste cativa ani, Grigore Ghica (29 Martie 1764
inceputul lui Februarie 1767), Intemeiaza la Chipereti # uncle
intr Bahluiul in Jijia , o fabrica insemnata de postav, mutnd
aci pe meterii postavari dela Filipeni; de aceea Chiperetilor li
s'a mai zis apoi i. Filipenii Noi. Fabrica producea, aa cum ne
apune cronica, fel de fel de postav ; un bal o prea frumos s'a
trimis .1 Sultanului la Constantinopol, ca sa vula ce odor s'au
facut acestui pamant .
In acela0 domeniu al tesaturilor, trebuiesc amintite i alte

cateva initiative, spre sfaritul epocei fanariote. In 1809, un

Stanuta. sin Tudorache Tarigradeanu face la Marcuta, Una Bucureti, o fabrica de testemele, bohcele, macaturi, perne, plapome,

brdne , cu dreptul de monopol pe 15 ani, prelungit apoi pe Inca

doi ani .1 jumtate. Hrisovul poarta data 28 Mai 1800. In 1819,
fabrica lucra inch' ; proprietar, cu japca, era acum Manole Baleanu.
0 altil fabrica de tesaturi de matase insa intemeiaza
Grigore Ghica, vel vornicul obatirilor. La 1.3/25 Ianuarie 1803,
Domnul, Constantin Ipsilanti, li elibereaza un hrisov in care,
dupa ce arata rostul fabricei: producerea de ghermesituri, qaluri i. alte cumauri ce se lucreaza de m'atase i fir i mintene cum
i prefacerea matasurilor de aici i din teara turceasca a le aduce
In fiinta matasurilor Tarigradului , ii acorda drept de monopol,
precum i. unele privilegii: 158 de lucratori i meseriai scutiti

de dari, dreptul de judecator asupra lor avandu-1 proprietarul

fabricei; o pravalie de boiangerie in Bucureti de asemenea scutita: in schimb, fabrica va da anual manastirei Marcuta 400 de
talen i iar camarii domneti cPte o 25 coti aliu vargat rii # 25
coti ghermesituri indoit sadea . Ghermesiturile eran stofe de
matase sau atlaz; cumaprile roii sau albastre erau stofe
de bumbac i de matase.
Mentionam In sfarit, planul infiintarii unei filaturi de bumbac pentru care doi asociati, franeezul Honor Gaudin i grecul

www.dacoromanica.ro

INDUSTRIA. ERA:VIDA. SI ALTMENTARA

576

loan Papa Polizoe, capT, la 24 Aprilie 1805, un privilegiu dela

Constantin Ipsilanti. Aratand c se introduce un nou meqteug, dup Englezilor tertip, adica metepgul de torsul bumbacului , domnul le da dreptul de monopol pe 20 de ani r}i anumite scutiri, Vor da In schimb la Cmara' anual ate 25 suluri
de tors subtire f;li bun, de cel mai de frunte .
In domeniul ceramicei, constat6m Infiintarea unei fabrici de
f arfurii In Muntenia, tot spre finele epocei fanariote. La 3 August 1806. Constantin Ipsilanti acord fostului mare vistier Constantin Filipescu, autorul unei asemenea fabrici, dreptul de mo-

nopol pe Zece am i scutire pentru douazeci de lucratori. Nu se

precizeaza unde era situat Intreprinderea.
Industria alimentar, In formele stravechi ale moraritului
povernelor de tuica, a continuat s se desvolte. Pe lang'a acestea
din urm6-, apar hug, dela o vreme, introduse mai ales de catre
Evreii galitieni, i velniple de rachiu. Ele Intrebuintau ca materie
prim granele, zahereaua o cum se spunea pe atunci i anume
nu numai zahereaua ucr adidi granele umede, Incinse, inutilizabile altfel, dar i cea buda care s'ar fi putut Intrebuinta pentru pnificare. La 8 Noemvrie 1756, Constantin Racovit &Ind
Episcopiei de Hui o bucat" din locul domnesc deja Soroca, arata
ea' acest loo merge araturea cn hotarul targului Sorocii, pe din
sus de targ, pe -un.parAut ce sant velnitele jiclovefti

In'Muntenia,
la 12 August 1785, se (laded un ordin domnesc lui vel &Amara
sa permit" functionarea pan6 la 1 Februarie, a povernei Iancului avreiu care fusese Inchisa; ea va prelucra zaherea.

tirea acestor velnite, mai ales in Moldova, a avut un fau efect

asupra pAturei tr'ne0i, atat sub raportul sdnataldi cat i sub
acela al strii economice.
Berea era cunoscuta i fabricaa ID Transilvania din cele mai
vechi timpUri, ea fiind bautura nationara a Sailor. Aceqtia, lmpreua Cu Germanii galitieni, au introdus-o i In Moldova unde
ea e amintit la Inceputul veacului al XV-lea Intr'un brisov din

1408 (vezi vol. II, editia a patra, p. 544). Atat Alexandru L'apuneanu cat i Vasile Lupu pretuiau aceasta bautura. Despre
ultimul, Paul de Alep, descriind un banchet la curte, ne spune

fiecare trei sau patru pahare cu yin... mai lua i ate

unul cu bere, fiind rece i r'coritoare

Totui nu putem spune

9

www.dacoromanica.ro

676

VIEATA ECONOMICA

a ea ar fi fost prea raspandita In MoldoNa papa la sfarsitul veacului al XVIII-lea. In 1740-1, Grigore Voda Gbica da un act
pentru Frantii si Ion care au venit acum den Tara Ungureasca
si sant mesteri barari . La 1 August 1786, medicul saxon Herlet
care se stabilise de mai multi ani la Iasi, capata dreptul de a deschide nu numai o spiterie, dar pe locul lui langa Bahlui di
la vale de cismeaua lui Pacurar s'i o o fabrica de berarii, rasa
fara multa' stricaciune de orzu, unde sa lucreze Indestulare de
bere pentru cei ce vor fi diprinsi cu acest feliu de b'utura E Beraria prospereaza; dupa moartea lui Herlet, ea ajunge In mana
dumneaei giupttneasa Tudora Mihailovna si al d-sale fii Panaite
Miler si Elisabeta ; gustul pentru aceasta bautura se raspandeste, asa Incat, la 20 Ianuarie 1803, capata voie s'd deschida
berarie si # Leiba jltdovu . La Roman se facea poate bere,
In once caz se vindea, In 1798; in 1814, constatam aci o fabrica,
a grecului Constantin Petradi, avand monopolul productiei. In
1816, face totusi berarie si Episcopia; drept de a Infiinta a o treia
capata, Ir acelas an, si austriacul Al. Dos: se vede ca berea placea
locuitorilor din Roman. In Muntenia, aflrun inteun raport austriac, ca prima fabrica de bere s'a fintemeiat In 1809, In timpul
ocupatiunii straine, de catre un german, Johann Timpel de Gotha.
In 1815, un supus austriac vrea s5 faca si el una, dar nu reuseste
de oarece Timpel obtinuse dreptul de monopol. In 1821, fabrica
acestuia din urma, situata In margin ea Bucurestilor, e anti de
catre panduri.
Tot spre finele epocei fanariote Incep sa apara si alte fabrici
de produse alimentare. In 1792, la 26 Februarie, Mihai Sutzu da
un privilegiu boierului Scarlat Greceanu pentru fabrica sa de
arpdca,s. Instalatiile sau morile pentru obtinerea acestui produs
erau in doua locuri: la Argeiti, In Ilfov, si la Cornefti, In Dambo-

vita. Domnul acorda scutiri atat pentru lucratori cat si pentru

magazia din Bucuresti care va avea exclusivitatea vanzarii; vama
se va plati numai la cantitatile exportate In Moldova sau Turcia.

Mai tarziu, sub loan Caragea exista In Bucuresti o fabrica de

paste fdinoase: fidea, macaroane, critarachia , a ostrachia ,
4 chipriotica (paste ca In Creta, Cipru si In insule!). In Decemvrie 1815, Domnul, &and proprietarului, Hagi Ion Mustacov, unele
privilegii, lauda produsele fabricei acestuia, aratand ca aunt su-

www.dacoromanica.ro

ME*TE$UGURILE

677

perioare acelora ale fabricei din Galati exista deci si In Moldova o asemenea intreprindere si egale cu produsele de Adrianopole.

Mestesugurile. AlAturi de Incercirile si de realiztirile de indus-

trie mare, Isi continua existenta str&veche sumedenia de megemari, lucrilnd fiecare In atelierul lui, singur sau avAnd putine
ajutoare. Se constata Ins In intervalul 1601-1821 dou fapte
ce merit a fi relevate: Pe de o parte, diferentierea In launtrul
aceluiai mestesug; se creiaz ramuri noui, se ajunge la o specializare din ce in ce mai mare. Astfel, de pild, In domeniul cism5riei
Int&Inim, spre sfArsitul veacului al XVIII-lea, pe ciubotari, cei ce

fceau ciubote sau cisme, pe cavafi, care faceau lnaltmintea

ordinal* pe pantofari sau condurari, fabricantii de pantofi sau
conduri, pe papucari sau papugii, fabricantii de papuci, In sfArsit,
pe iminigii, pe cei ce lucrau adica imineii, pantofii boiereti, fini,
de marochin galben. Ala dar, cinci categorii de cismari, lucriind
fiecare un anumit fel de marra. De asemenea, In domeniul croito-

riei, gsim, tot spre sfArsitul veacului al XVIII-lea, pe croitori,

pe zaunari, cei ce lucrau abunele adicil hainele de iarif, vtuite,
cu maneci, precum si e antereiele voinicesti ; pe falvaragii, care
lucrau nu numai salvari, dar si dulami haine de postav, lungi,
pling la alchie mintene, giubele iarasi un fel de haine lungi,
de postav, purtate deasupra antereului si t iamurluce s (mi-alai
de ploaie); pe ibrifingii, care lucrau cu ibriin sau mlase rgsucit,

i pe abageri, fabricantii si vanziltorii de haine de aba. Deci tot

cinci categorii deosebite.
Al doilea fapt ce merit a fi relevat e ivirea de meftefuguri noui,
rezultat al unor nevoi noui, a sporirii nivelului general, a unor noui
descoperiri sau a introducerii In tara de noui produse. In aceast

categorie intr ceo.sornicarii care apar documentar In veacul al

XVII-lea, In Moldova un Petre ceasornicar pomenit In hrisovul din 22 Februarie 1649 me,sterii de o roate sau 4 dulapuri #
de tras borangicul, constatati ht Bucuresti In 1813; o teleacii s sau

masseurii dela feredeul Trisfetitelor din Iasi, In 1716; scriitoriicorespunzAnd birourilor de seria i copiat din zilele noastre

amin-

titi tot In Iai, In 1754, Octomvrie 7, cfind un Lupu biv vel staroste de scriitori apare ca martor ; telalii care strigau la mezat
Vanzrile, dar erau totdeauna i samsari sau mijlocitori un

o
www.dacoromanica.ro

VMATA ECONOMICA,

678

otefalbasa din targul Chisinaului , pomenit la 27 Noemvrie 1812,

urm,eaza sa scoata la mezat mosia Cogalnicenii etc.

Numarul mestesugurilor creste deci, dupa cum creste si numrul mestesugarilor, urmand sporul populatiei. Creste totdeodata si numAnd breslelor, a caror organizare, In a doua jurnatate
a epocii fanariote, se resimte din ce In ce mai mult de influenta
constantinopolitana. Pe langa termenul vechiu de breaslif, se Intrebuinteaza acum, din ce In ce mai mult, termenii rufet (turceste:
rufet) i isnar (araba: esnaf) care au exact acelas Inteles. Statutele
breslelor se numesc,-spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, o nizamurile o lor, cuvintul fiind de asemenea turcesc. Alexandru Ipsilanti (1774-1782), gospodarul domn fan.ariot, sub care tara s'a
simtit bine, s'a ocupat de aproape de aceste bresle, a constituit
miele noui i le-a dat statute precise, specificandu-le drepturile
indatoririle.

Breslele se pot imprti In vremea pe care o cercetam, In trei

industriale i comerciale
cnprinztind marea majoritate a acestor organizatiuni; 2. Bresle
de amide, social (cioclii
si 3. Bresle de caracter etnic (ArT
Jidovii i strainii In genere).
, In breslele de caract-er economic intra toate breslele de mefteeategorii: 1. Bresle-de caracter economic

fugari, Incepand cu Cei din ramura constructii, trecand la cei

din ltabracaminte,' inctiltminte, alimentatie, obiecte casnice
isPravind c-u cei din ramura podoabelor (argintari sau cuiumgii

termenfil ultim e turc

i zlatari sau aurari). Importante, prin

multimea i bogalia membrilor, i numeroase, eran mai ales bresfele de tabeicari. (vezi i fig. 17). Ele se Intalneau In multe din
targurile noastre, gat In Muntenia cat i In Moldova si in Transilvania, si au dat numele de Tabacari la cartiere intregi (asa, de
pild, In Focsani, In Valenii-de-Munte, In Iasi, unde purta numele
de tlpglari, etc.).

Importante erau, de agemenea, breslele de cojocari. Cea din

Buctresti cuprindea, potrivit hrisovului de organizare dat de
Alexandru Ipsilanti In 1779, doua categorii: cojocarii grosi
cojocarii o subtiri . Cojocaria subtire
lucrtmd piei fine,
argasite In mod special, ajunsese o specialitate a Bucurestilor,
bine cunoscuta In tot Rasaritul i chiar In Apus. i bldnarii

aveau o deosebita Insemnatate; mai cunoscuta e breasla celor

www.dacoromanica.ro

679

M E$TESU GARTT

din Botosani; cei din Iasi sunt amintiid pentru 1ntAia datA In
1641.

Iclicarii sau calpaccii f6ceau i1icele sau calpacele, acele caciuli

-

..(/

r.
..

...

.7g1.,?..1. Ho. .14,..,414

ti'

, , ' u7 . , '
,..q..yil.:qtr.t"")7.""1 "u".14

VI;

".

...

...

..

:N 4*7,... 0 : . ,.,,, ,,,, 1 ,j ." : ' i

.. / ,
..n. 7v
z
i tyroa-rn11,74. VP!. ^ ,pin fit ..i..10

...,.,

....,,,....-V,...,,..y.......
, ... ,

.1..",..

(s.r.....2 Jut ....+11,111.V.1(974.-,le,..s.1

ir rill .9.0inj A Y....* t. . 4;y0.94..

.Z.R$95.rt,

..4.,00.001,40 0 .e,

.. '',
..if. -Th''',-/a"y
......" 01/1."A.,..f/
.......
..,..4. ... i

.T. 0,:),,-.......
--, .,.

4,...

. .7.

,atV!. . Ill
.

r fl.g....r......6....,..,,._,,,,.7...4.,.,,,. -0leil:,,,V

t,t 1

If e - Y

(,/-'343
j-Tni, . ,...fsriii....t.,:;.t-1*,fr.,. 17..#1:+:7/.444 A. y:/1,.1/ fle,......A

"'''''..ry It" ' -,:".'hinxe.y,4---'?.--.''. ?y,

`14!" =zi:-./:.-Via..=Y, .7.:,-9---11,f,--!:4-yti-1...4tit.. ..

Z"1"11:",."14`.71.
....4-3,--;,..,;,. . :au

...L.-y,f 4197,4, 4.4-4.2.ais.0,,,,i,,,,Vir,1701 H. -,...,* #i------m.:

. ,---- J-47.....--*..........;..............t,
.i.,......,--,,...
. 4. LP.
,N
-

e-rry!":1-noy,,, C g....IaastC*1-.rri-*r.:09,64 .'N?AA el I. ...st 71..e.,....._

Tn. 01.0,,,,......... ver.S..00;0r;ff1;
.0 .1,
:'.." ' 7,,,,,..%
, ..V.: T , .? ..." kg.I "N""
k... i....r.".1
,14-1-,M
.....x. ....-n-,..71,6/.
,m.31451,
...
A
,y-u.,,,,,,
7.001,-r.
1:..1
,...4,111

...,

-,,

.10

CT /77

t,
t

.4

j..1....WPO

F.

4:-Lii.,

%;-.

.0
r.

"'

..

t
I eusii

Fig. 17. Act din 1668, Iunie 12, dat de Dragotl judetul cu 12 pirgari den oras
den Bucurestl, Cu preotii 1 cu bAtrinii orasului s, pentru un loc de casi cumplrat de
Marco tabacul acne& tAblcarul dela Badea ChlvArariul (cel ce face chivere 1), loe
din care la rindu-1 Marco vinde o parte, acea dinspre s Cirstea Teleleul s, lui Neagul
vatahul za tabact adich starostelui de Linear'. (Arh1vele Statulul, Bucuresti).

aferice sau patrate, cu fundul mare, cu atAt mai mare cu cilt boierul fanariot care le purta avea un rang mai Walt. In Foe4a4i,

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA

6140

In 1820, erau cinci calpaccii. Dintre diferitele categorii de croitori

numiti in Moldova i craveli mentioara pe bilibdritcarii

ieeni care faceau, potrivit nartului din 1792, anterie o brbateti i femeieti, de alagea cu naatasa .1 cu furnituri de miltasil,
at'a sau astar. Astarul era o ptuiza groasa de captuit hainele;
astaragii ormau o grupa separata intre croitorii bucureteni. Separati erau si gditdnarii, fabricantii i negustorii de gaitane, adica
de ireturi sau galoane de lank matase, bumbac sau fir, impletite sau rasucite. Bogasierii vindeau bogasii, tesaturi de bumbac,
apretate i lustruite, de coloare in special roie i albastra.
In ramura alimentatiei, semnalam pe vechii pitan i sau brutari,
pe mai nouii jdmblari o # carte de oranduire vatafului de jamblari * la Bucureti, intre 1802-1820 pe britgari sau brez'hari
(numiti cu un cuvant turcesc i bozagii, dela boza, braga. Un Grigore Bozagiul e aratat ca vame in Iai, la 1711). Tot in Iai,
gasim pe un Dumitru braharul la 1697; exista i o # ulita a brahariei *, in 1733. In Muntenia aflara o breasla a bragarilor, cu un
vataf, In 1780, la Bucureti; materia prima era meiul. Pentru
vechimea acestei bauturi In tarile noastre, e caracteristic numele
de Io Braga Voevod o care i se mai dadea lui Vlad Vintila dela
Slatina (1532-1535). Vutcarii unul la Focani in 1820 Mean
vuta (din polona : wodka); cojetarii, cofeturi (din italianul confetti); documentele mention eaza pe un Savin cofetarul la Iai,
In 1722-1723.
In ramura articole casnice, insemnam mai Intaiu pe lumdndrari; li se mai spunea, spre finele epocei fanariote, cu un termen
turcesc, i mumgii: ei faceau lumaarile de seu i cele de ceara
e alb * i roie . Intreprinderi mai mari aveau cateodata Domnul

astfel, de pilda, Brancoveanu, ai carui lumanarari apar des in

de obiceiu insa Mitropolia, episcopiile i chiar
unele din biserici. In Bucureti, In 1796, lumanarile de seu erau
fabricate, cu drept de monopol, de 1.4 lumanrari. Pentru cele
condica vistieriei
de ceara # alba *

ceara se Inalbea

avea monopolul Biserica

Patruzeci de Sfinti 4 ca una ce ctitorii acestei biserici cu osardie

i cu cheltuial s'au silit de s'au inceput acest meteug aici in
-Wag*. In Moldova intalnim pe fdclieri; In 1681, intr'un zapis
apare t Andrei faclaer de Boteni ; In 1693, Ianuarie 20, cu prilejul vanzarii unei vii la Odobeti, Intre martori este i o Palade

www.dacoromanica.ro

BRESLELE

faclierul . 0 mentiune merita i

681

pacornicerii adica cei ce faceau

pacornite sau vase de ars 'Acura ; un asemenea pacornicear

din Roman, al Episcopiei de acolo, e pomenit, Impreuna cu alti
apte meteugari, In hrisovul, inedit, din 8 Iulie 1624, al lui Radu
Mihnea. Siipunarii sau soponarii. vechi meteugari, se aflau In

toate targurile. Printre cei ale caror meteuguri au disparut sau

i-au schimbat numele, amintim pe sclheiidet'cari 0 pe mahali. Coi

dintiu eran fabricanli de sahaidace &lick' de tolbe de sageti sau

teci de arme ; ultimii, corespunzand butarilor din Muntenia, coborau butile In pivnite i. le cercuiau, la nevoie.
O grupa aparte, formand trecerea spre breslele de caracter
social, o formeaza leiutarii i beirbierii. Ambele aunt vechi in targurile noastre. La 1.7 Februarie 1795, breasla lautarilor din Hui
ci reinnoia catastihul, ceea ce arata existenta ei cu mult Inainte ;
In preambulul noului catastif se .1 spune de altfel lamurit: breasla
meterilor scripcaii iaste breasla veche dintru Inceput cu staroste

i. cu catastev ... Bresle de lautari mai erau, potrivit documentelor, In Iai Botoani Chiinau. Barbierii nu aveau numai

atributiile cunoscute de astazi, dar erau i doftori i dentiti,

puneau lipitori i, uneori, erau i masseuri sau, cum se spunea
atunci, teleaci *. La 20 Februarie 1716, Mihai Racovita acorda
Manastirii Trisfetitelor din Iai, scutiri Intre altele, i pentru

trei teleaci care sant de treaba splatului , la feredeul de

acolo.

Breslele de caracter social, erau: 1. Mifeii sau, In Muntenia,

cal icii 0 2. Cioclii. Cei dintaiu cuprindeau, aa cum Ii arata i
numele, pe estropiati (de aci Intelesul expresiunii: a calici * o
vita, un cal de pilda !) pe paralitici, pe neputincioi, In genere pe
cei care nu erau Intregi sub raportul fizic. Bresle de miei sau
calici se aflau In oraele mai Insemnate ca Iaii, Bucuretii, Campulungul Mucelului, etc. La 21 Ianuarie 1704, episcopul de Ro-

man, Lavrentie, da o Intaritura breslei mieilor din acest targ;

la 1. Septemvrie 1735, Mitropolitul Antonie intarete catastiful
breslei mieilor din
; aunt pomeniti: Vasile Streachie starostele schiop, Pascal orbul, Simion ciuntul, Gligorie fulgeratul, Baba

Ioana, Savin ologul, Antimia surda, Toader gur stricata ot Bivolarie, Gavril beteag, Toader gura putitea (sic !), Nichita nevolnicul, Andrei stricatu, Grigore ce are acea nevoia i alti 29 de

www.dacoromanica.ro

682

VIEnk ECONOMICk

miei. In IntAritura pe care o

mieilor din Iaqi, la 23 Iulie
1791, in timpul ocupatiei ruseti, Mitropolitul Ambrozie specitia regulile acestei bresle. In Tara RomneascA li se spunea
In Bucureti ieise, in ironie, vorba: mai mare peste cei
mici i staroste de calici .
Breasla cioclilor e una din vechile bresle moldoveneti. O
gAsim in Iai, in Botoani, In Roman, In Focani, i, in genere,
In toate oraele de seamA. In 1674, Dositeiu, Patriarhul Ierusalimului, d'A cate o intAriturA breslelor de ciocli din Iai i Focqani.
Cei din capitalA erau ImpArtiti pe cete, dupA biserici. La Roman,

numgrul lor se ridica la 30, potrivit hrisovului lui Antioh Cantemir din 22 Martie 1700. La Botoani, breasla se IntemeiazA
sub Matei Ghica, prin hrisovul din 25 Septemvrie 1755. Cioclii
aveau dreptul exclusiv de a Ingropa pe cei morti, primind pentru
aceasta o anumitA sum.. Starostele breslei putea sA-'i recruteze
membrii din toate celelalte bresle ale trgului: ne-o spune limpede
hrisovul din 10 Septemvrie 1730 al lui Grigore Ghica, IntArind
cioclilor din Focani privilegiul lor din veac . Evreii 1i aveau,
separat, breslele lor de ciocli. La 1729, Iunie 17, Apostol blAnariu
sotia sa vnd dumnilor sali starotilor de ciocli jidovelti anum
Ursul star i Avram n.epotul lui Haim qi Borohu, ficiorul lui Simon , o cas In Iai. In 1794, exista o breas16 de ciocli jidovi la
Telineti, In judetul Orhei.
Breslele de caracter etnic cuprind pe Armeni, pe Chiproviceni,
pe Evrei i pe ceilalti strei ini In genere. Un loe deosebit II ocupa
breslele de Bra,yoveni, Brdileni, Darstoreni i Almcljeni.
Armenii alctuiau incg.din veacurile XIV rtii XV grupuri apreciabile In oraele moldovene; in Suceava ei 1i aveau qi un a voit
sau un oltuz al lor, alAturi de qoltuzul romn (vezi vol. II, editia
IV, p. 461). La Inceputul veacului al XVIII-lea r}i probabil

fuseser In aceiarli situatie In veacul dinainte Ii gAsim organiMi In bresle, In centrele mai importante. La Iai, la i Martie
1713, Ivan Armeanul ce-au fost staroste* cumpAra o cas. La
1 Decemvrie 1716, arhimandritul armean Nerses dela Locurile
Sfinte trimite binecuvntarea sa asupra Intregei bresle botoAnene
pomenind 3i pe vAtafii de bresle . La Roman era o
breas14 a negustorilor armeni , cu aezAmnt In.tArit de Grigore Ghica In Octomvrie 1764. Mai erau bresle de Armeni la Chi-

www.dacoromanica.ro

B RE Si.Ett

583

shall, la Bucuresti, unde in 1694, sub BrAncoveanu, au darea lor

speciala la visterie, apoi In Transilvania, In diferitele centre colonizate de ei (vezi mai sus, p. 522-4). La Gherla, de pilda, mesterii
tabacari i pielari armeni aveau un statut al lor, 1ntarit de Imparatul Carol al VI-lea la 24 Mai 1706.
Chiprovicenii erau Bulgari catolici din Chiprova i Cobilovat,
doua localitati din regiunea izvoarelor raului Ogost, la Vest- de
Ferdinandovo. De origine saseasca, asimilati de populatia lnconjuratoare in decursul veactrrilor, dar pastrAndu-si vechea credinta,
acesti Chiproviceni se. rscoala impotriva stapArtirii turcesti in
anul 1688; Infranti, ei aunt nevoiti sa .se refugieze In Muntenia,

la Inceputul domniei lui BrAncoveanu; Inca mai 1nainte, sub

erban Cantacuzino, eran de altfel dincoace de Durare peste o
Rita de negustori chipoviceni: ne-o spune misionarul catolic Del
Monte. Cea dintai emigrare a acestui element la noi pare s da.
tez din 1638. In timpul ocupatiei austriace In Oltenia (1718-1739)

gasim asezati pe Chiproviceni, 4n trei locuri In aceasta provincie

anume la Craiovd, la Baranio si la Bradiceni. Indeletnicindu-se
mai ales cu negotul, ei formau o breasla, avind fixata o d are specialg la vistierie. Astfel, la 3 Dechemvrie 1693, contributia Chiprovicenilor la vel sean a * este de 250 de ughi sau galbeni ; spre
comparatie, precizam c orasul Bucuresti ktea la aceiasi vel
seama o 3.200 de ughi.
Primele bresle de Evrei le constatam documentar la sfArsitul
veacului al XVII-lea. In Bucuresti, sub BrAncoveanu, in 1694,
e Jidovii 'platesc, ca breasla, la a poclonul Hanului o suma de
100 ughi, la fel cu Armenii o. La 28 Ianuarie 1.739, Constantin
Mavrocordat Intareste pe Marco al lui Lazar ca t staroste de
jidovi In tArgul Barlad. In Iasi, breasla Intreaga da un act
la 24 Septemvrie 1741 Adeca noi capitanii breslei cairn. in
act
i 1mpreuna cu toata breasla noastra (Lehr mic 'Ana la
mare, am socotit toti
Pentru Bucuresti, mentionra si cartea
domneasca, din 7. Octomvrie 1783 pe care Mihai Sutzu o da lui
Iosif Simoni pe care 1-am facut Domnia mea staroste de Evrei

Acestia vor avea ruptoare o la cmara domneasca, adic vor

plati ca dare anual o suma fixata prin huna Intelegere. Ei vor
continua SA' tie i povernele ce le-au av-ut facute cu c heltuiala lor In Bucuresti pe locul ce li e.'au dat de Domnie... o.

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICk

684

Breslele de strgini cuprindeau pe toti ceilalti straini, in afarg

de Armeni, de Evrei, de Chiproviceni i de cei care faceau parte
din breslele Brailenilor I arstorenilor i Almgjenilor . In
Moldova, un staroste de straini e pomenit In aezamantul financiar al lui Grigore Ghica din Septemvrie 1776; un a Tanasie

ztaroste de streini din Iai apare inteun act din 1788, Aprilie 1.

Brafovenii erau Romtmi din Scheii Bralovului, care faceau

in Muntenia negotul de braovenie ; unii din.tre ei aveau aci
i locuinte stabile, erau, cum spune luisovul pe care 11-1 dg Brancoveanu, la 8 Ianuarie 1701, rizatori cu case. Aveau ruptoare dela Vistierie adica plateau o sumg fixata prin bung
intelegere
Inc mai dinainte, d' la alti rgposati domni*. Brancoveanu le face i el ruptoare noug, hotarandu-le sa plgteasca
1.000 talen i anual, in patru catiuri; la sfAritul actului se adaogg:
Aijderea, de se-ar intampla, de mare nevoe, ca sa mai iask
niscai negutatori dan Schiai, cu casele lor i ar veni aici in taarti
i aceia, facand tire Domnii meale,... Ea fie i aceia legati tot
la aceastg suma

Brilenii eran negustori veniti din raiaua Brailei

Turci,

Greci, Romani, etc. care faceau* de asemenea negot in Muntenia i plateau, ca i Braovenii, tot pe temeiu de t ruptoare
o suma anual vistieriei. Numgrul lor intrecea cu putin pe al Chiprovicenilor, daca e sa judecam dupii contributia pe care o varsau: In timp ce acetia din urma dadeau la a poclonul Hanului *
250 de ughi, Brgilenii dadeau 270, iar Armenii i Jidovii numai
cate 100. 0 breasla de negustori brileni, platind darea deosebit,
era i in Iai, pe vremea lui Eustratie Dabija. Un document al
acestuia, din 1662, Aprilie 5, privind pe un negustor rus din 'arhorod (Ucraina polonezg), stabilit in Moldova, arata ca arhorodeanul va plati cu ruptul, dajde pre an, osabit de alta targ,
precum pat' esc fi Bra' ileanii din lafic
Ddrstorenii erau de asemenea negustori, de origine etnica
diferita, veniti din Darstor sau Silistra i care fgceau negot in
Muntenia. Istoria editatg de fratii Tunusli Ii prezinta ca fugani
din cauza Turcilor E Se pare ea aceastg breasla relativ recenta
nu figureaza in Condica Vistieriei lui Brtmcoveanu n'a avut
insemnatatea Chiprovicenilor.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA BRESLELOR

685

Alma jenii apar ca o breasIa aparte, asemeni Brasovenilor

Brilenilor, in Condica SUB amintit. Erau, foarte probabil, locuitori veniti, dup plugarie sau negot, din Banat, de pe Valea
Almljului (plasa Bozovici, judetal Caras). JudecAnd dup eontribulia pe care o dau la poclonul ImpAratului*, in 1695, Noemvrie 1, i anume de 133 de ughi faVa' de 100 a Armenilor, 100
a Evreilor si 100 a Brasovenilor, rezult6 cA erau mai numerosi
dealt fiecare din acestia din urma. Se stabilisera in judetul Mehedini,i; de aceea, eand, la 20 Ianuarie 1694, se insir, in sus mentionata Condica, sumele platite de fiecare judet la birul AliPasei (birul pentru construcIiile navale !), dupg judet,u1 Gorj,
aunt treculi Mehedirgii i
In legdtura cu ei trebue
sA stea numele localitdtilor de azi Almdj i Ain:hid din judetele
Dolj

i Mehedinti.

Breslele de caracter etnic repartizau intre membrii lor impozitele ce trebuiau platite domniei; tot pria ele se comunican
dispozitiunile speciale de ordin administrativ sau judeatoresc.
Starostele breslei reprezenta pe conn.ationali faVal de autoritti.

Organizarea breslelor. Breslele erau alctuite din meVeri san

jupdni, din calfe i ucenici; unele, ca breasla ciubotarilor din Iasi
din Botosani, aveau i simbriagi.

Ucenicii invatau mestesugul, timp de cAtiva ani, pe 'Lie.

un meter; in rastimpul cAt dura invlatura nu primeau simbrie,
ci numai intrqinere; la inceput, ctuad se tocmeau, trebuia sA
plgteasca starostelui breslei o tax5." numit merul sau mearul; ea
era, la breasla ciubotarilor din Botosani, de un ort.
Prin simbriasi se inIelegeau cei care, ispevindu-si ucenicia,
slujeau cu simbrie o jumtate de an la mesterii care-i invgtaser6; simbria era de trei lei . Calfele sau, cum am zice azi,
4 lucr6torii calificati lucran cu plat la mesteri, n'aveau insa

drept s ja parte la conducerea breslei. Mesterii sau jupanii

adic st6pAnii de ateliere aveau toate drepturile in breasla, ei
alegeau pe staroste i puteau fi alesi la rndul lor. CAnd intrau
in breasl, adica ii deschideau atelier propriu, trebuiau sA dea
potrivit obiceiului t din veac un poclon* starostelui; el
era la Roman, in 1724, de doi lei si jumgate; cAnd feciorul mostenea atelierul tatlui, atunci pltea o tax5. mai Tina numai
un leu numia brbtinta p. Ihi fruntea breslei era starostele;

www.dacoromanica.ro

686

VTHATA ECONOMICA.

In Muntenia i se spune i vdtal ; el conduce pe breslai..Mitropolitul Veniamirt Costachi 11 definete drept purtatoriu de grij.
i povatuitor a tuturor randuielilor lor i a obiceiurilor ci au avut
dintru inceput . Starostele era ales pe timp de un an; mandatul

lui se putea prelungi rasa, prin realegere, ani de-a-randul. La

unele bresle din Iai, precum aceea a cioclilor (1751), a barbierilor
(1755) i a ciubotarilor (1801) constatam uneori ate doi staroti

In acelai timp. In secolul al XVIII-lea, sub in.fluenta Stambulului, starotii capata nume formate din substantivul baya, precedat de numele turcesc al indeletnicirii respective. Astfei starostelui de bacani i se spune Bacalbafa (de aci numele farniliei I),
starostelui de croitori, Terzibaya, starostelui de cojocari Chiurcibaga, starostelui de argintari, Cuiumgibafa, etc. Starostele era
Intarit in Muntenia de Domn ; In Moldova, Im epoca veche, de
Inaltii ierarhi, In oraele lor de reedinta ; In epoca mai noted, In
a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, uneori de Domn. dar
de obiceiu de diver* dregatori; alezamantul lui Grigore Ghica,
din 1776, acorda Cu unele exceptii acest drept lui ve! aga.
Starostele era ajutat in conducerea breslei de 12 beitrdni, breslai de frunte, purtand i titlul le protomefteri; era ajutat de asemenea, de doi proestofi In MUntenia, de un vdtaf 0 de unul pang
Ia ase epitropi In Moldova, alei, bineInteles, tot dintre breslai.
Vataful moldovean poate fi considerat drept vicestaroste. Fiecare
breasla avea i cate un ceauf, slujba platit, care strangea darile,
transmitea breslailor hotaririle luate, era, Werra cuvant,,, agentul
executiv al starostelui. Adunarea generala a membrilor unei
,bresle sau, cum se spunea In vechime cu un termen foarte sugestiv,
a fratilor , purta num ele de longe; cuvantul e de origine

(loggia), venit Insa la noi prin intermediul limbii turceti uncle

are Intelesul de loe sau camera in care se string meterii E Tot
din turca.' se Imprumuta, in veacul al XVIII-lea, termenii de rufet
isnaf pentru breasla, precum i aceea de nizam i nart Insemnand

respectiv art, norma, regulament i pret fixat, pret maximal.

Pentru pastrarea hrisoavelor, a catastifului membrilor i a sumelor care se strangeau din taxe, amenzi i daruri, breslele aveau
cate o cutie; cuvantul a ajuns cu vremea sa Insernn,e i fondul
banese al breslei. Ni s'au pastrat cteva exemplare de asemenea

cutii, cum e, de Oda, cutia breslei ciubotarilor din Suce ava, la

www.dacoromanica.ro

ORO ANTZAREA BRBSLELOR

687

camera de munc51 a acestui oras, sau cutia cojocarilor din Lugoj,

afltoare actualmente In Muzeul judetului Severin. Ele aveau

de obiceiu dou apace, In spaiul dintre acestea pstrndu-se,
In mod obisnuit, scriptele. Se deschideau odata pe an, cu prilejul
praznicului, In fata t'uturor breslasilor.
Fiecare breasla avea ca patron protector un sfrit la a crui
zi se fcea slujba mare si praznie la o biserie an.ume hotrit.
Astfel, In Bucuresti, t.bdcarii sau tabacii a.veau pe Sfntul Nicolae
fceau slujba la biserica Sf. Nicolae Tabacu din Calea Victoriei,
biserica refcut In 1.710 de popa Cozma i Dima tabacul; cojocaril i csrt4asii aveau pe Sf. lije, iar ca biseria St. Gheorghe

Nou.; argintarii pe Sf. Ierarh Spiridon, cel ce a prefaout un sarpe

In drug de aur ; praznicul era .1a biserica Spirea Veche cldrarii
aveau pe Sfintii Atartasie i Chiril, la biserica Popa Soare; curelarii, pe Sf. Visarion, la biserica Sfintilor ; grdinarii pe Sf. Tribu,
eel ce gonete ldeustele, omizile isoarecii, la biserica Man.0 Cavafu,
etc. In ziva praznicului, breslasii mergeau cu to-tdi la biseric, In
frunte cu starostele, -136trnii i proestosii; praporul sau steagul
breslei, cusut eu fir si mtase, era purtat ln.ainte; dup ascultarea
slujbei, urnia osptul, frig cuviincios, fr excese, cei ce-si ddeau
in petec Wand cunostint5 cu toegele si eu cutia . In bisericti
se pstra i fclia breslei, de cear curat si de dimensiuni impre-

sionante. O fclie de 16 oca este amintit la Roman In 1756;

Melia ThlpAlarilor din Iasi, pstrat. 011 azi la biserica Tlplari,

cntreste 42 de kilograme, are 1,80 m InglOme, ,65 centimetri

circonferint la baz5. si 52 la vrf. Aceste faelii, simboluri ale bres-

lelor, se purtau pe umeri la ceremoniile funerare ale membrilor.

Cellalt simbol, praporul sau steagul, se pare c s'a introdus mal
trziu, neIntalnindu-se In Moldova Inainte de veacul al XIX-lea.
Unele bresle ajung s-si aib biserica lor proprie, ridicat de
breslasi sau de un staroste nnai chiabur. In Iasi este biserica Curdlari, Ingl%at de aceast breasl in 1675; biserica Vulpe, In acelasi
oras, se pare c a fost zidit de breasla brharilor, Inainte de 1781.
In Bucuresti, amintim biserica Otetari, ai crei ctitori, In 1681,
au f ost, dui:4 cAt se pare, Mrgrit starostele i Nicolae cup4u1.
Biserica Manea Brutarul se datoreste lui Manea, starostele brutarilor (1.777); tot nigte brutari au ref kut din zid, In 1764, si biserica Stejarul. Biserica Sf. Nicolae,,Selari e rezidit de erban Can-

www.dacoromanica.ro

688

VIEATA ECONOMICA

tacuzino, nepotul voievodului cu acelai nume, i de negustorii

Iorgu starostele i Apostol Lazar. Tot rezidita a fost i biserica
Olteni, In 1722; drept noi ctitori se pomenesc Nicolae, protopopul
Bucuretilor, Constantin Vataful i enoriaii. Biserica Pitar M0p,
datan.d din 1795, pastreaza amintirea lui Mo Sarbul pitarul
&tia' brutarul; biserica Zitarilor, aceea a giuvaergiilor, a meteugarilor oare lucrau aurul (zlat, In slavonete I). La 'M'Ud,

breasla blanarilor ridica impreuna cu protopopul Ioan Chiril

biserica S/. lije, ramannd din 1795 Inainte, numai ea singura
ctitora; In acelai ora, breasla abagerilor reface complect biserica SI. Gheorghe. La Focani, biserica Sapunaru a fost zidita in
1783 de Dinu Sapunaru, Ioni Margo i Ioni Blanaru . La
Botoani, breasla blanarilor a ridicat biserica cea veche cu hramul Sf. Ilie (vezi i fig. 12) i pe cea noua, Inceputa in 1837. La
Moscopole, strlucitul centru aromanesc din veacul al XVIII-lea
(vezi vol. III, editia 2-a, p. 419-427), breasla armarilor a inaltat
biserica Sfintii Apostoli; cea mai mare parte de astfel a numeroaselor biserici din acest centru se datoresc breslelor care spri-

jina i Intreaga vieag culturala a oraplui. Lista se poate lungi

mult; exemplele de mai sus cred ea ajung Irisa pentru a arata
In mod convingator legatura stransa ce exista i pe aceasta cale
intre breasl i biserica.
Breslele 1i aveau randuielile adica statutele lor, cu dispoz4ii precise privind pe ucenici, calfe i meteri, alegerea starostelui i drepturile lui, inerea dughenilor, praznicele, etc. Cea mai
veche randuiala de breada pstrata pana azi este aceea comuna
a blanarilor, croitorilor, brbierilor, abagerilor i cojocarilor din
Roman, rein.noita. la 28 Dechemvrie 1724, dupa cea veche Intarita de episcopul Venedict (1641-2) i care, poate, la ran.dul ei,
reproducea una i mai veche. In aceasta randuiald, praznicul e
hotarit In ziva de Sf. Mihail i Gavril, aratandu-se i aspectul de
rnilostenie al lui: s'A ospteze saracii i mieii i strainii i sa-i
adapc, s zica Boga da prosti, s'A fie primit pentru sufletili mor.
sa dea la praznic adaoga randuiala

toi fratii

adica. breslaii

cate un ortu btut .1 cate o ara

ceara i cate patru colaci . Randuiala tabacarilor romani din

n'Ora dateaza din 28 Martie 1643; ea imit pe aceea a tabacarilor din Migrad (Alba-Julia). Ni s'a pastrat i stema am zice

www.dacoromanica.ro

B RE SLELE

689

mai bine firma celor din Fagara: Infatieaza doi me0eri cu

plete lungi care rad pieile pe o masa; poarta data 1643.
Breslele au avut In trecutul nostru o deosebita insemntate.
Ele erau, evident, In primul rAnd, organisme de caracter economic,

avand ca scop productia, In bune conditiuni ifail concurenta

neleala, a marfulilor. Dar alturi de caracterul economic, fundamental, ele aveau i un caracter religios, moral tfi militar. Caracterul religios e Invederat prin stransa legatura dintre breasla
biserica, prin patronul i praznicul breslei, prin ajutorarea
unde se face praznicul, biaerica ridicata uneori chiar de bres1a0 sau de starostele lor, In sfar0t prin respectarea repaosului
duminical, potrivit prescriptlilor bisericii. Caracterul moral se face
simtit pe doua planuri: unul social, prin regulile de cuviinta, respect reciproc i ajutorare reciproca pe care o randuiala* le stabile0e lntre membrii breslei precum 0 prin atitudinea acestora fatA

de public; unul economic prin faptul ca marfa trebue s fie

de buna calitate, bine lucrata' i cinstit cantarita. Caracterul
militar consta In obligatia pe care o aveau breslele de a da fiecare
un numAr de 4 oameni de oaste* adica de a lnarma 0 a Intretin.e
fiecare o suma de osta0 precum 0 de a apara o portiune din zidul
Inconjurator al oraplui pe care-1 locuiau. La 7 Mai 1665 breasla
butnarilor de Maratai (Piatra Neamt, I) vinde ni0e locuri ale
ei mAnastirii Bisericani spre a putea face, cu banii lua%i, oameni

de oaste ceruti de Eustratie Dabija. In Ardeal, atat la Sibiu

cat 0 la Braov, la Bistrita i In celelalte rap, breslele aveau
spre aparare fiecare cate o poqiune din zidul inconjurator, cu
turnul respectiv. De aceea i pana astAzi, turnurile poarta numele
acestor bresle; astfel la Sibiu exista Inca turnul olarilor, al fierarilor, al dulgherilor, etc. (vezi fig. 18).
Prin acest Impatrit caracter al lor, economic, religios, moral
0 militar, breslele erau organisme n4ionale, puternice 0 solidare.

Ele constituiau, ca i vechile noastre sate, adevarate ceteiti In

care nu se putea patrunde decat cu greutate i numai In anumite condilduni. Cine nu era cre0in, de pilda, nu putea intra
In breasla, trebuind sa ramaie In breasla strainilor sau a Ovreilor.
Cine Incerca s faca In mod neleal concurenta, vanzand ieftin
marfa de calitate inferioara, era exclus din breasla. Solidaritatea
fare membrii breslei, hare frati , intemeiata pe contiinta

www.dacoromanica.ro

VIEATA gcorroma.

590

propriului interest dar tli pe reguli de caracter etic, era o puternia'

realitate. Cind aceast aolidaritate va eltibi, and elemento alo.

Fig. 18.

TreI din turnurile zIdului de aparare care;Inconjura alta data cetatea SIbiului. FIecare turn purta numele breslei at carel membri erau datorl
si-I apere In vreme de razboiu.

gene, supuse puterilor vecine (suditi 1) vor incepe sa plitrund

tot mai numeroase In vieata econommia, Maud o concurenta

www.dacoromanica.ro

B RESLELII

591

deseori n.eleala, &And Statul, In urma presiunilor strAine, nu va

mai putea acorda suficient protectie alor si, cAnd, in sfr0t

noua mod6, apusean, 0 mai ales principiile noui, revolution.are,

de libertate 0 egalitate, vor influenta societatea roman.easc,

atun.ci va lncepe decaden.ta breslelor. Primele simptome apar
spre sfar0tul secolului XVIII; ele se accen.tuiaz6 la Inceputul
celui de al XIX-lea, spre a duce, treptat, treptat, la desfiintarea
de fapt a acestor organisme, cdreia II va urma, ca o con.sacrare,
0 desfiintarea de drept (legea din 1873). Vtrunderea elementelor
alogene, supuse puterilor vecine, se produce dup tratatul dela
Kiuciuk Kainargi care prevede infiintarea consulatelor strin.e
la noi. 0 sum de n,egustori 0 meseria0 strini, mai ales Ovrei,
supu0 austriaci, bucurn.du-se deci de protectia consulului respectiv, se aeaz6 In t'rile romne0i, In special in Moldova. Inca
pe timpul lui Alexan.dru Mavrocordat I (Deli Bey) comertul
acestora ja o aft de mare desvoltare IncAt produce ingrijorarea
localnicilor care Incep s reactioneze. Atunci consulul austriac
trimite un raport la Viena, la 26 Iunie 1784, cerand ca protectia
impArgeasc s se fac simtit intar; inteun atare caz spunea
el
negustorii no0ri vor pun.e mria pe aproape tot comertal
acestor regiuni . Tratatul dela itov, Incheiat la 4 August 1791,
le (16 un nou sprijin., li face deci 0 mai indrzneti. InteadeVr
prin articolul IX al acestui tratat se prevede c negustorii strini
au 0 dreptul de a reclama In toate cazurile asistenta tribunelelor 0 guvernelor respective, care, la rndul lor, vor face FA li se
dea dreptate, In mod prompt 0 impartial. In asemenea Imprejur'ri, nu e de mirare c' ofensiva suditilor se intete0e. In 1804,
croitorii bucure0eni se plng Domniei impotriva acestor suditi
care, nepltind birurile 0 angaralele la care sunt supu0 pmntenii, le fac o concurent neleal, ha le mai smomesc 0 calfele.
Domnul trimite plngerea lui Vel AO', cu rezolutia urmiltoare:
o croitorii ce lucreazA aci in politie (in ora I), nu cunoa0em de
suditi ; cum indrznesc dar unii ca aceia a se Impotrivi la rnduielile breslei croitorilor 0 a nu fi supu0 la cele care aunt acestui
isnaf ? Ci dar poruncim s cercetezi jaiba aceasta 0 fiind aratarea
lor adevrat, vericine va fi acela care nu se supune la rnduiala
isnafului, s-i pecetluie0i Dumneata prvlia *. Totu0 curentul
de minare, de destrmare a breslelor nu poate fi oprit. Contribue
10

www.dacoromanica.ro

592

VIEATA ECONOMICA

a aceasta i introducerea modei apusene in imbracaminte, in mobi-

lier, In tinerea caselor; transformarea a fost favorizata in gradul

cel mai limit de ocupatiunea rusa din anii 1806-1812. lata ce
ne spune, in privinta aceasta, generalul Langeron, In Memoriile sale : In 1806 mai gasiram Inca multe dintre aceste doamne
(moldovene l) In costum oriental, casele lor fara mobile 0 barbatii

foarte gelo0. Dar revolutia ce se Wu atunci la Ia0, apoi la Bucureti 0 in provincie, fu pe cat de rapida pe atAt de complecta:
dupa un an toate doamnele moldovence 0 muntence adoptar
costumul european. Din toate prtile sosira In ambele capitale
negustori de mode, croitorese, croitori 0 magazinele din Viena
0 Paris se desfacura de toate vechiturile care parura foarte noi
la Ia0 0 se platira foarte scump. Se vazura, de asemenea, curAnd,
In toate casele, m,obile cam vechi, aduse dela Viena cu mari chel-

tueli... Casele se populara cu servitori straini, buatari frantuzi 0, in saloane, nu se mai vorbea decAt frantuzete... Petru I
nu schimba mai iute fata imperiului au deck schirnba sosirea
noastra pe aceea a Moldovei . Dar toti aceti meteugari 0 negustori straini concureaza pe cei autohtoni care nu fac produse
atAt de reuite. Puterea breslelor sla'bete din ce in ce. Me0eugarii romAni incep sa imite pe cei straini 0 nu vor sa se mai supun regulilor stricte de odinioara. Individualismul 10 face drum;
el va fi, in cele din urma, biruitor.
Importul 0 exportul. In intervalul 1601-1821 constatAm, In
general, aceleafi caracteristice ea 0 in epoca precedenta in ce privete marfurile importate 0 exportate. Continuam a import am
stofe, tesaturi, blanuri scumpe, metale 0 articole feroase, coloniale 0 diverse produse manufacturate; continuam sa exportam,
in primul rand, animale qi materii prime adica vite mari, oi, lAn5,
piei, grAne, sare, miere 0 ceara, pete, lemne 0 vin. Evident,
atAt la import cAt 0 la export se adaoga o EWA' de produse noi,
aparute intre timp. Dar daca in ce privete mrfurile, deosebirile
nu aunt mari fata de epoca precedenta, constatam, in chimb, In

alte privinte, o serie de fapte noi. Primul 0 cel mai insemnat

este sporirea considerabild , atAt ca volum CA Etii. ca valoare, a
schimburilor cu imperiul turcesc, statul suzeran. Produsele noastre
iau, In mare parte, drumul Constantinopolului care se aprovizio-

neaza din ce in ce mai mult din Muntenia 0 Moldova, ajunse

www.dacoromanica.ro

IMPORTUL SI EXPORTUL

593

chelerul adic6 magazia ImpAr6tiei. Pentru unele produse precum greinele, oile Eli, se pare, qi lemnul de construc0e, se ajunge chiar,
In veacul al XVIII-lea, la un adevrat monopol de desfacere ; ele

nu pot fi vandute In alt parte, decdt dupd ce aprovizionarea imperiului e asiguratil. Prin hrisovul, inedit, din 11 Martie 1749, afrator
la Academia RomAn'a*, Grigore Ghica, rAspunzAnd la plAngerile
unor mocani barseni, precizeaz: din porunca impa'rAteascs, toti
alti negustori sunt oprii, nimeni sd nu cumpere o, 'And nu se va
implini suma oilor care iaste a s cumpdra pentru treaba
teased . Evident, mai eran i vfinz6rile pe ascuns, prin contrabandti,
totui cea mai mare parte a granelor i oilor disponibile a fost su-

pug regimului de monopol. Printr'un firman din 1792, sultanul

desfiinteazil formal acest monopol, numit mucaiesea sau mucaieseln;

In realitate ins, el continua', desfiintat famanand numai numele.

Iat inteadevgr ce se specific in firmanul amintit: zahereaua
adicA granele ce se va strange impreura i dobitoacele, ducandu-se la schele i vanzandu-se dupe" preful hotdrt, s se trimitg
la Tarigrad prin inadins coraii a capanului (a oficiului de aprovizionare turcesc 1) i Entr' altd parte sei nu se dee . Aceast livrare

obligatorie a produselor, dei mucaieseaua se desrddcinase *, a

continuat On la tratatul dela Adrianopol (1829), cand ea a fost

ridicat.
Al doilea fapt nou, ap6rut tot in veacul al XVIII-lea, este apro-

vizionarea negustorilor romani direct din marele targ al Europei

centrale, dela Leipzig. Negustorii notri, d'anduli seama de marele
atig ce pot realiza, incep 86 evite pe intermediarii sai, germani
sau poloni, ksi se duc deadreptul la Lipsca de unde yin cu marf6
de lipscAnie . Lipscanii ajung din ce in ce mai numeroi; ei
dan numele lor unei strazi din Bucureti, in plin centru comercial.
Del Chiaro, secretarul lui Brncoveanu i al lui stefan Cantacu-

zino (1710-1717), amintete pe negustorii care vin de dou ori

pe an dela Lipsca, aducnd cristaluri de Boemia i tot soiul
de alte mrfuri , Bra 86 precizeze dac ei aunt romani sau strini.

Intr'un raport din Viena, datat 28 Dechemvrie 1737, se spune

ins6 l'amurit ca" in cateva zile se va deschide targul din Leipzig
unde vin o multime de Poloni... ; vin de asemenea Munteni
( Valacchi ) i Transilvsneni . Inteadevr, un act oficial din 16

August 1726 arat ca In acel an, negustorii bucureteni au adus,

10.

www.dacoromanica.ro

694

VIEATA ECONOMIGA

dela targul de primavara din Lipsca, opt care cu marfa, In timp

ce braovenii numai dou'd. In condica de porunci a lui Constantin
Mavrocordat e vorba de un pastport care s'au dat la Dumitru
Duca 0 la Hristofor, negutitori, mergand la Lipttca Iar ur raport
din 11. Iunie 1798, al viceconsulului francez din Ia0 arata c negustorii din capitala Moldovei 4 se duc de doua, trei ori pe an la Leipzig, la targurile care se tin acolo ; transportul marfurilor este asi-

gurat de catre Evrei.

Al treilea fapt nou este formarea In tarile noastre in acest

rastimp de asociafii de negustori; sunt aa zisele companii
bresle alcatuite dupa criteriul naionalitii, limbii, supueniei
sau locului de origine 0 functionand pe temeiul unor 4 privilegii
date de domni sau principi. Astfel sunt companiile grecefti, reunind
pe negustorii greci fi aromdni (vezi 0 vol. III, edi-tia a doua, p.
427 430); ele iau o desvoltare deosebita In Transilvania unde
gasim pe companitii greci la Sibiu, Braov, Oradia, Beiu, etc.
Cel mai vechiu privilegiu al lor dateaza din 8 Iulie 1636; urmeaza
acela din 29 Dechemvrie 1641; ambele sunt date de Gheorghe
Rakoczy I 0 se refera la compani0ii din Sibiu. Acetia au dreptul
aleaga ca organ con.ducator un sfat alcatuit dinteun staroste
0 12 jurati ; sfatul va judeca pricinile dintre negustori; va repartiza
Intro compani0i suma globala la care au fost impu0 de catre visterie ; va strange cota fiecaruia prin haragherii companiei. Primul sfat este ales In Ian.uarie 1639; In Iulie 1640, Grecii din
Sibiu 10 au 0 preotul lor, pe Serafim din manastirea Ivir (Muntele Athos). Sub stapanirea austriaca, ei platesc anual, potrivit
noului privilegiu din 12 Septemvrie 1701, suma de 1.000 florini
renani. Cu vremea, intra in compania din Sibiu 0 o suma de
uegustori romani; astfel, in 1710, faceau parte din ea Ion. Poplaceanul, Dinaitrie Moldoveanul, Antonio din Ramnic, Gheorghe
Cucul i altii. Aceast companie va dura pana In 1854. Grecii
din Braov cap ata i ei un privilegiu, la 4 Noernvrie 1678; potrivit
lui, urmau sa plateasca 300 de talen i anual ; In 1768 companitii

aveau aci nu mai putin de 80 de firme mari. In afara de companiile grece0i o asemenea companie constatam 0 la Craiova In
a doua jumatate a veacului al XVIII-lea mai erau in Muntenia
diverse alte companii precum i breslele de Chiproviceni , de
Braoveni , de Braileni 0 de Darstoreni , analizate mai

www.dacoromanica.ro

IMPCIRTIII,

696

lnainte (vezi p. 582). La 1 August 1803 Constantin Ipsilante dfi

starostelui i epitropilor dela cumpania Chiprovetilor din Oltenia, un hrisov, hotrind s' plteasc anual 1.296 de talen, membrii
companiei cisluindu-se intre ei. In Craiova, pe 14110 vechea companie, se mai infiinteag inca una nouii creia i se acord de cAlre
domnie, la 28 August 1803, un hrisov, specificAnd contributia
total, de 4.558,60 talen i anual, negustorii companisti avAnd iarsi

dreptul sd se cisluiasc6 intre ei. In Caracal exista de asemenea

In 1813 o companie a streinilor , alatuit din 44 negustori,
pltind anual 1.452 de talen. O alt companie a streinilor era
in Bucuresti; hrisovul ce li se acorda, din 26 Martie 1815, afirm
c acesti strini erau de fel dela Alvanitohorul recte Arvanitohoril (Bulgaria).
Pentru cunoasterea mrfarilor importate i exportate ne sunt
de un deosebit folos, ca si in epoca precedent, tarif ele vamale.

Ni s'au pstrat cAteva asemenea tarife din veacurile XVII 0

XVIII. Astfel e tariful vamal din 1676, dat de Duca Vod vamesilor dela CAineni ; el e valabil si sub BrAncoveanu, in 1691. E apoi
tariful lui BrAncoveartu, tot pentru vamesii deba CAineni, tradus
mai tfirziu, in 1.717, din romAneste in latineste. E tariful pentru
vama dela Wean i TArgul Jiu ; el poart data 1717, Februarie 1 ( ?).
Foarte amnuntit, cuprinzAnd o mare varietate de produse, pe categorii, este tariful maximal alatuit de Austriaci pentru Oltenia, la

18 Iunie 1727 si publicat recent. El arat In mod limpede at de

vie era miscarea comercial a vremii, ce mare numr de articole
incepuse s se importe si sd se exporte.
Printre mrfurile importate, testurile ocup, ca i In trecut,
primul loc. Aduceam postavuri de pretutindeni: din Olanda, foarte

o varietate de postav olandez numit mahut e trecut

In tariful maximal din 1727, pentru Oltenia, cu 300 florini balul
de 60 de coti din Anglia, din Franfa; aceste categorii de postavuri ne soseau mai ales prin intermediul Lipsci ; din Italia
postavul de Venetia si de Padova din Austria aunt specificate In tariful sus amintit nu mai putin de noud varietli de postav de Moravia intre care cel de Neuhaus, Trebisch, Iglau, Meseritsch, Brunn, precum i cinci varietti de Bratislava din
Germania, din Polonia postavul de Danzig
i, bine Inteles,
din Transilvania (postavul de Sibiu si de Brasov). Cel mai scump
scump

www.dacoromanica.ro

596

VIEATA ECONOMICA.

era postavul rou Inchis, aa. zisul arlat (ecarlat); un bal de

50 de coi e trecut in tariful din 1727 Cu 360 de florini, ceea ce
revine la 7,20 florini cotul. Tes'turile de bumbac apretate
vopsite: bogasiile, sau mai groase, pentru captuea15.: astarul
ne veneau mai ales din diferitele provincii ale Turciei din Mosul, Tokat, Urfa, Borla, Brusa, Adrianopol, Rumelia
din
Persia; veneau Ins. i din apus. Tot din Turcia importam o buna
parte a fesiiturilor de mtase; o alt parte ne venea prin Venetia,
care ii Meuse o specialitate din aceste produse. Tariful din 1727
prevede, sub rubrica mrfuri venetiene * o serie intreag6 de asemenea testuri dintre car.e citm patru varietti de brocard de
mtase, cu flori de aur i mtas, dou din ele purtnd In popor
numele de obelacoass (bella cosa), apoi atlasuri cu flori
taffetas, damaschin, mtas moarata i nemoarat, ciorapi de
mtas. i cingtori din aceiai materie. Unele testuri de mtas
ne veneau 0. din Franta, dela Lyon.. Din rsrit aduceam fesdturi
de ceimilei, mohairuri teiteirefti, unele (eseituri de cnep f}i. diverse

pdnzeturi. Majoritatea pAnzeturilor ne veneau Ina din Europa

central. i apusean. Vestita pnz. de Olanda
din in apare
In tariful din 1727; tot acolo se mentioneaz panzeturile de Silezia
unsprezece varietti de Linz, mai scumpe, balul de 50
de coti revenind la 12 florini, de Polonia, de Ungaria (vezi i
fi

19.)

Pe MO testuri, importam i diverse articole de Imbrac6minte .1 casnice confection.ate din asemen.ea testuri. In afar de
cingtorile i ciorapii de mtas venqian aduceam mrmi din

Olanda, aa cum se vede din inventarul unui negustor mink).

din Braov; acesta avea in bolt adic6 In prvlia sa, in 1774,
14 mrmi de Olandiia, mari,. mici iar In 1776 6 mrmi de
Holandiia, galbene, mari . Aduceam apoi breine de mtas, dela
Brusa; In haventarul braoveanului amintit figureaz6 i. 17 bran.e
mari de Brusa, de mlase i 14 brane naramgii adic6 de culoarea nramzei (un fel de portocale mici); tot el avea i. 27,2/10
testele cltuni sau ciorapi de Serez (Serres, In Tracia Occidental) precum i durmele sau broboade. Aduceam, in sfarit,
faluri scumpe orientale, de mtas i de lank i camiruri. Pentru
curtea din Iai a lui Grigore Vod Callimah, se cumpraser, in

anii 1762-3 12 perini englizti...

www.dacoromanica.ro

macaturi englizeti .

IMPORTUL

697

up

.,' mi. ;,v

:.

-rf

. , T :., ,, ,.
1:1,4:,.. ' . ' i

''

,..,

,,

,4',-,..2:.,
,1,,,,'

' '..

''..

a '' '

'".S

g ,I.

I '

.3 .?.3-

.'

'

.ki;

-t.

- .'

-,._ rtlY,

4,

"''''.

.,'

It v''

1 .,

..37,,S-1,4 .

-1
,......-.,,,....
33.,'31,.,..j.,_

..,i

,...

,,,,,

'

:, .4,
.3

r;V

'-

'

.. .. :. 4 ril7;.::....

. ......,
,,

.,_./434--

,--air,..
,,,br,

, ..0
, ,
..n,
.., .t,`,

.1': '

-+ ".

.5 1 V...

"..fi

,ILii-N

z-,-

''.[

---"'
1,,,,./. . C
;'':
411 u
4

LAO ' ;,

:,...,

---....., ,.

..,

-"..-.--.

.--!--.- :: ,

167:72," a .,--.:

:7:

,, -

'

".

0,1
:

''. - I
kata'..
-',...
'-'ff

.,

r.'' a ' .,' .1

, r.
,;

/..
-

',....,44,,,,V.r.

"..

'' i'.$ ,?

Vls-, ..

.4!'
.-.

, .. _i,

4.

. I` 4,

.,:.

0. 7.'t2:1;-,,49,490!... '
vrit.i' .1';1.. :,,

0:...;-..3'. ..'

,c.r.

..

..13.

'

'

-,;k,... .-v.',,-.

.....,_,. ',.

1-

., ,-,

.."

'''er..k.',.
.

.,

.,.

u"'

'''''..:,

.'

-. ict

a,

-:i..
1'

'
.

i
,..

...Pr
7'9

%,;

" P ,'

0,04

6.1E,AW4C1rwj

Fig. 19. TesItura veche, zis

Ban] lut Radu Vodi t. In partea Inferloarl, de

mil Grimm. (In cetatea Slutk), localitatea

poloni de unde s'a 1mportat aceast tesituri. Inceputul secolului al XVII-lea. (Codoll& or1 Inscriptla In Ilmba slavil: i

lectia Comlstunli Monumentelor IstorIce).

www.dacoromanica.ro

698

VIEATA EcoNowficii

Pentru articolele obilnuite de imbrkminte gi incltminte, in

afara de ce produceau megterii munteni gi moldoveni gi am
artat mai inainte, p. 577 la ce specializare remarcabil se ajunsese in privinta aceasta spre sfrgitul veacului al XVIII-lea
se mai aducea, dup o veche obignuint, gi din Ardeal. O insemnare din anii 1809-181.4 cuprinde mrfurile trimise de un negustor bragovean altuia din Cmpulung; filtre ele se ara' pldrii
inalte rumnegti , plrii mcelregti , plrii scelene , brAie,

chimire, apoi cizme brbtegti gi cizmulite pentru femei.

Tot mai mult incep s'A ptrunda la noi, de pe la sfrgitul secolului al XVII-lea, covoarele, chilimurile gi scoartele turcegti
In condica vistieriei lui BrAncoveanu gsim intre altele cheltuieli,
gi 292,50 talen i ce s'au dat la vel cmragu pentru covoarele gi
perdealele caselor ot Targovigte ce am cumprat dela Tarigrad .
In tariful din 1727 sunt trecute cincisprezece varietati de covoare:
de Anatolia, pentru perete, de matase cu flori de aur gi de argint,
chilimuri de Tokat, de Drusa, de Constantinopol gi de Trnova,
covoare ordinare de Sofia, covoare din pr de cal, de Anatolia
gi de Sofia. Intre mrfurile pe care le avea, la 1 Noemvrie 1774,
negustorul romn din Bragov, pomenit mai sus, figurau gi 6
chilimuri de Tarigrad gi 3 scoarte de Tokat .
De o deosebit trecere continu s se bucure blnurile stfine.

Se import din Rusia blnuri scumpe: de samur

cea mai
de hermelin sau cacom, de vulpe neagra * (azi ii
zicem albastr I), de Astrahan, numite toate, cu un termen
scumpa

generic blan.e de Mosc . Pe acestea le aduceau mai ales negustorii

rugi; unii din ei, originan i din

arhorod, se refugiaser la noi,

In urma rscoalei Cazacilor din 1648 gi se agezasera parte in Iagi

unde gsim in a doua jumtate. a secolului al XVII-lea o ulit

ruseasc6
parte in Suceava gi Galati. In tariful din 1727 sunt
trecute gi blnile de rs din Turcia, blnile de miel negru de Raguza precum gi blnile rusegti, de lup, urs gi vulpe.
Alturi de blni importm piei lucrate; din Turcia ne veneau
aga nunntele cordovane , din Rusia iuftul pellis Muscoviticae vulgo Bagaria seu Iucht din Germania piei de vitel, de
miel gi de cerb gi incltminte gata.
Importul colonialelor sporegte din ce in ce. Se aduc tot felul
de mirodeniii fructe, conserve gi ingrediente din Turcia; o parte

www.dacoromanica.ro

IMPORTUL

699

din ele Incep BA soseasc ins si prin Venetia, Triest si Fiume,

iar In Moldova, spre sfArsitul veacului al XVIII-lea, si prin Ham-

burg, mai tArziu prin Danzig. Iat, dup nartul prelarilor

precursorul preturilor maximale de azi stabilit de Alexandru
Moruzi la 24 Dechemvrie 1.792, ce se putea gsi In Iasi, pe acea
vreme, in materie de coloniale: untdelemn, orez, strafide rosii
rozane In cutie, strafide negre, strafide rosii beclerge, curmali
misir (adica de Egipt 1), migdale ... cu coaj, migdale fr coajk
fede galbani si albk masline negre, zam de al.'me, roscove
sacat, roscove proaste, chiperiu, emin cafe, cabac cafe, halva
Edirne
adica de Adrianopol halva de Tarigrad, smochine In
cutie, smochine sorte, smochine nesmime, cracatit bunk cracatit
melidon, lacherdk sardele, zahar canar . Asa dar nu mai putin
de 27 de articole ; din unele produse erau, dup cum se vede, mai
multe varietti. Dar lista nu e complet; se mai aduceau mirodenii : scortisoar, cuisoare, ghimber, nucsoare si enibahar ; fructe
zemoase: portocale, nramze, lmai, rodii ; In tariful din 1727 gsim
pomenite fistieurile, caperele, nlutul, saczul sau mastica si serbetul de lmie ; de asemenea ceaiul s'i socolata, ocaua costnd
respectiv 10 si 5 florini. Se importa apoi vin sudic ; c5.16torul ita-

lian. Niccolo Barsi ne spune ea In 1.633 era abundent la Chilia

de vin si de undelemn, aduse dela Trebizonda ; In 1763, Grigore
Vod Callimachi Isi aduce, pentru curtea sa din Iasi, 4 buti de vin
dela Chipru . Spre finele epocei fanariote e semnalat si importul
de sampanie fran-tuzeasc. Se aducea, In sfarsit, din Italia parmezan,

cognac si cofeturi, din Olanda brnza, din Rusia si Polonia, vute

si diverse rachiuri iar din Turcia tutun de calitate superioark tabac
pen.tru prizat, stridii, midii, licurini, icre de chef al si scrumbii.

0 alt categorie de articole al cror import sporeste sunt

obiectele de metal. Fierul brut, necesar fierarilor si
potcovarilor, se aducea din Turcia fierul de Bosnia de Nicopol din Germania, din Polonia dar si din Rusia. La Iasi, In
1792, se vindea 13 parale oca de fier muskicesc Sibiru . Tot
din Germania se mai aducea plumb, cositor, otel si argint viu ;
utelul venea si din Turcia ; cel de Bosnia era simlitor mai ieftin.
In privinta obiectelor de metal, Muntenia si Moldova erau
tributare dup o veche traditie Ardealului. De aci veneau
fiarele de plug late si lungi ele apar In tariful vamal din 1.717
metalele i

F)1

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA.

600

care se aplica la Vilcan i Targu- Jiu de aci coasele, secerele.

ciocanele, cletele, cuiele i piroanele, broatele, pilele, fierastraele, sfredelele i toatti multimea de scule de care aveau nevoie
meteugarii. Multe
din ele i Ardelenii le

aduceau din Austria

Germania ; astf el, la

Inceputul veacului al
XIX-lea (1809-1814),
tare articolele trimise
dela Braov la Ctimpulung se amintesc
200 coase de Stair n
adic6 Stiria (Steyr).

lar un raport francez

t.

din Iai, datat 11 Iunie

,

1798, amintete de tArgul celebru din Gratz,

spre Pagti, de unde se

aduceau, In capitala
Moldovei, tot soiul de
obiecte de metal ei In
special multe coase .
Odat" cu punerea In
funqiune a furnalelor
Fig. 20.
SUB din secolele XVIIXVIII, Intre- tnalte din Banat qi din
buintate la no'. Cea din stanga este de origine orlentall: lama poart0 o Inscriptie cu caracten. arabe. Huniedoara, fabricarea
(Muzeul Militar Bucuresti).
articolelor de fier sporete peste munti. Tot
din Ardeal, dar i din Turcia, aduceam tabla de fier alb, blech -ul,

cum li spuneau Ardelenii, tinicheaua, cum ti spuneau Turcii (teneke) ; se tie &A In limba noastr ultimul termen s'a impus. Peasemenea din Ardeal, dar 51 din Polonia aduceam clopotele pentru
biserici (vezi i fig. 21).
Armele
tunuri, puti, pistoale i sbii veneau ata din
Austria i Polonia at i din Turcia. Ultima dddea In special s'AH
i junghere de te' foarte bun ; apoi puti ci pistoale, frumos Impodobite cu filde i sidef (vezi E}i fig. 20 ci 22).

www.dacoromanica.ro

IMPORTUL

601

4,.

0_

Fig. 21.

Clopote, la man5stirea Arnota. Cel de sus poarti data 7208 (1700), sterna
vulturul Cu crucea In Woe si numele lui Iw Costandin Basarab
Voevod ; cel de jos, de asemenea, stema tlrii si numele lui Brincoveanu ; data
Ins& nu e vizibill.
Muntenlei

www.dacoromanica.ro

602

VIEATA ECONOMICA

In secolul al XVI-lea, se comandau in Ardeal si in Polonia

ra' dyanele, leagiinele i caretele de care aveau nevoie Domnii nostri si marii dregltori (vezi vol. II, editia a patra, p. 545).
In veacul urmtor e aceiasi situatie. Pe vremea fanariotilor incepe
ins a se introduce obiceiul de a comanda trsuri de lux la Viena,
obiceiu care devine in curnd o adevdratd manie, ruinatoare

pentru boierimea mijlocie si mica. Lucrurile ajunseser atat de

departe incat Alexandru Moruzi, voevodul Munteniei (1793-1796)

ja o msura radicala: interzice importul de trsuri strine.

Odatd cu trsurile, incepe a se aduce si mobilier strin, dela
Viena si chiar dela Paris. Schimbarea interiorului in casele boje-

Fig. 22. Pu.5ti Cu fitil din secolele XVII si XVIII, Intrebuintate la nol.
g5site In Transilvania. Ele fac parte acum din colectiile Muzeului Militar
din Bucuresti.

resti, urmeag paralel cu schimbarea costumului ; prefacerea aceasta

formal, in sens apusean, se accentueaz considerabil in timpul

ocupatiunii rusesti din 1806-1812 (vezi si mai sus p. 592). Moda,

dupd 1812, nu mai vine dela Stambul, ci din Apus. Aceasta va

avea repercusiuni si asupra comertului nostru exterior, o serie
de articole ne mai importndu:se ca pnd acum din Turcia, ci
din Austria si chiar din Franta.
i mai inainte adusesem din apus o parte a obiectelor de podoaba,
a ettelilor. Tariful din 1727, cuprinde sub titlul generic de mrfuri

venetiene vestitele oglinzi, in patru mrimi (nr. 8, 10, 12, 14),

apoi piepteni de tildes, cercei, flori artificiale, de dou calitti ;
mai tarziu, in 1809-1814, futre mrfurile trimise dela Brasov
la ampulung, sunt trecute si cinci oca albcalii de Venetia deci
pudra san fard, precum si 2,7) litre filioar de Venetia tot
pudra, dar prinsd, probabil pe foite de hrtie, cum intrebuinteazd

www.dacoromanica.ro

IMPORTUL
q

www.dacoromanica.ro

604

VIEATA ECONOMICA.

astazi 1n saten.cele noastre. Bijuterii sau giuvaeruri hiele,

brose, pandantive, brTri, colane, etc. se aduceau tot dela
Venetia si din FranIa, dar si din Turcia. Paftalele mai ales ajun-

Itsttrivolumuto,

..

Fig. 24. Ctitorii bisericei din Calvini (azi In judetul Buz1u): e Iupanita Ancuta
soaea dumnealui vitatului Tudor i cu flicele el i Maria
Anghelina s: Tustrele poarta
paftale marl la cingatoarea care le cuprinde mijlocul. Secolul al XVIII-lea.

seser o specialitate turceasc: ele se fabrican In diferite pArti

ale imperiului; inteo list de mrfuri, din 1774, Noemvrie 1, afltoare la Brasov, g6sim trecute, Intre altele, 13 paftale de Tokat
a sase florini perechea, si paftale de Tarnovo (vezi fig. 23 si 24).
In Peninsula Balcanicd, printre fabricantii de paftale, i In genere
de podoabe de argint si de aur, veneau In locul dintai Aromaii:

www.dacoromanica.ro

IMPORTUL

605

breslele aurarilor f;si argintarilor din Moscople erau doar in fruntea

breslelor din ora.

Prin raritatea lor, In veacul al XVI-lea, ceasornicele de san
adic de buzun.ar erau socotite asemenea giuvaerurilor. In veacul
urmator, numarul lor e Inca redus, intocmai ca i acela al orolo-

giilor de pe cladiri. Totu0 constatam prezenta ceasornicarilor

In Moldova, In epoca lui Vasile Lupu, ca 0 in Muntenia pe vremea
lui Brncoveanu. Ceasornicele se importau, In genere, din apus,

din Austria, Germania, Anglia. In socotelile din 1762-3 ale lui

Grigore Callimachi, Domnul Moldovei,

70 lei un ceasornic

de argint englezasc . O insemnare inedita din 7 August 1756,

afltoare la Academia Romna, ne arata c intre darurile facute
dum. Caftan aga al Marii sale Vizirului se all i un ciasornic
de aur cu lantuh In valoare de 80 de lei. Iar Neculce amintegte

0 el ca Turcilor ce veneau cu diferite Insarcinari In tara in

epoca 1730-1740 li se (Mewl i ceasornice de aur , pe lnga
belacoase i cal cu vele cu rafturi Se Weal' ceasornice insd
0 in Ardeal, In marile centre sase0i.
Dela Venetia aduceam unele medicamente, cum era faimoasa
teriacd
un fel de magiun in compozitia caruia intra 0 opium
camforul i spirtul de camfor, vopsele, hartie find din soiul numit
tricapello , In genere produse de volum mic dar valoare mare.
E caracteristica de altfel a aproape tuturor msrfurilor pe care
le importam, invers de ce se intampla la export.
Evident, nu e locul aci s dam o lista completd a tuturor articolelor de import in tarile noastre in intervalul dintre 1601-1821.
Am aratat mai sus categoriile principale; vom aduga numai
pentru a incheia acest capitol, ca atat numdrul articolelor cat
volumul total al importului cre0e cu cat ne apropiem de vremea
noastr. Aceasta cre0ere e naturala; ea se explica' nu numai prin
inmultirea populatiei 0 a nevoilor ei, dar 0 prin punerea in circulatie a unor produse nou'a' sau Inmultirea, cu ajutorul industriei, a celor care mai inainte, prin raritatea i scumpetea lor,
fusesera rezervate unei minoritati. Fenomenul se va accentua
mai mult in cursul veacului al XIX-lea.

La export, locul Intai 11 ocupa, ca i in trecut, turmele de vite

produsele animale. arduri imense de oi treceau in fiecare an

www.dacoromanica.ro

606

VIEATA ECONOMICA

DunArea pentru aprovizionarea imperiului turcesc, a Constantinopolului In special; cirezi numeroase de vite mari se indreptau
ala cum ne asigura
spre Polonia, Austria, Germania, ajungAnd
francezul Philippe Dupont care a fost in Moldova in 1686 i italianul Del Chiaro, secretarul lui BrAncovean.0 pang. la Strassburg i la Venelia. In privinta exportului de oi, Dimitrie Can.temir
ne spune c' in fiecare an mai mult de asezeci de mii de oi
de munte numite de turci kivirgik se trimit din Moldova la
Constantinopol pentru bucOtOria Sultanului . Carnea lor
adauga invatatul domn e preferita de Turci fat de oricare
alta i pentru ea are gust bun. i pentruc se mistuiete uor .
Sub Grigore Callimachi (1761-1764), diplomatul i invlatul srb
Bogkovich, strObOtand Moldova, evalueaz6 la 2-300.000 numOrul

oilor exportate anual. Un alt strOin, Raicevich, da cifra de 5

600.000 pentru ambele ri, ceeace corespunde, socotim, realitatii.

Boli se exportau in numOr mare prin Polonia la Danzig ; de

acolo se vindeau in tinuturile vecine sub numele de boj polonezi
Informatia ne-o d'a Dimitrie Cantemir care precizeaza i cifra

anuala a exportului: 40.000 de capete. Tariful din 1727 arat

c4 se vindeau multe vite mari boi, vaci, tauri, viei, bivoli i
in Austria; perechea de boi moldoveneti e socotita
la 30 de florini, in timp ce aceea din Muntenia numai la 22. Bogkovich d'a i el pentru Moldova, cifra anual de 40.000 boj

adOugnd Ina ea' sunt exportaIi in special in Silezia. Aceimi

directie

Silezia prusiana

ne-o indica i un document din 1.797,

Ianuarie 29. In sfirit, o relatie turceasc dela mijlocul veacului

al XVIII-lea, privind Vrile noastre, spune ch. in Muntenia e o
aa de extraordinara multime de vite mari i de miei, inct se
exporta din ele in Rusia, Polonia, Ungaria, Dan.zig, Boemia,
Silezia, Austria, Bosnia, chiar i la Roma .
Caii
mai ales cei moldoveneti se bucurau de o faima
deosebit pretutindeni. Francezul Dupont, amintit mai sus,
calific' dintre cei mai frumoi, dintre cei mai buni din Europa .

In tariful din 1727 sunt pomenite patru soiuri, dela cei mai buni
prquiti 50 de florini bucata, pAn'a la cei ordinari care valorau
numai 12. Sub Grigore Callimachi, se exportau din Moldova

10.000 de capete, pe pretul de 20-30 de galbeni unul; pentru

sfaritul veacului se d'a cifra de 20.000, trimii in Polonia, cu

www.dacoromanica.ro

E XPORTUL

607

toata interzicerea Portei. Tot din Moldova se mai aprovizionau

Cu cai pentru armata ksi Austriacii, platind 13-15 galbeni de cap
precum i remonta prusiana i saxona. Se mai exportau, in special din Muntenia, porci Ingrdfati,
ei figureaza i. in tariful din
1717 i in cel din 1727 apoi, In numar redus, capre i. tapi.
Dintre produsele animale amintite, in primul rAnd, pieile de yitd,
crude, neargasite, dar i. argasite, care se exportau mai ales in
Austria ; apoi pieile de miel 0 bleinurile de animale salbatice. Se
trimeteau peste hotare blani de jder, de rAs, de vulpe, de pisica
salbatica, de lup i de urs ; in epoca fanariota Weep ffa se caute
i pieile de iepure; ele se exportau in Polonia 0 Austria ; Evreii
din Brody cumparau aproape 200.000 de bucati anual, platindu-le
cu 50 de piatri suta (vezi fl.i fig. 25). Coarnele de vite mari se trimeteau, cu catig bun, in Germania; perechea se vindea in tark cu

3-4 parale. Una de oi avea o deosebita cautare in Austria. In

timpul ocupatiunii austriace (1718-4739) se trimeteau numai din
Oltenia in Transilvania anual o mie de saci delAn.a foarte fiat (# die
feinste Wolle ), desigur figaie. Aceasta varietate e trecuta in tariful
din 1727 sub calificativul 4 turceasca * i costa 7 florini cAntarul, in

timp ce t 'Ana obinuita din Valachia # numai 4 florini si 24 de

creitari. Dinteo corespondenta a Camerei aulice austriace, datata 26 Iulie 1730, aflam &A Una noastra ajungea pAn.a la Venetia

i. in Italia. Articole cautate la export in Turcia erau pastrama,

cerviol it seul. Pastrama se facea mai ales din carne de vaca,

dar i din aceea de oaie i de mpg; un centru important de pregatire era, la sfAritul veacului al XVIII-lea, la Braila, pe o insula a Dunarii, in fata ormului (vezi fig. 26); un altul, la Galati.
Pe la 1760, se planuise, cu ajutorul fratilor Linchou, exportul de
pastramA moldoveneasca in Frania; se aduseser. i specialiti din
aceast tara; executarea unuia din frati, la Constantinopol, in legatura cu luptele politice, impiedeca insa pun.erea in aplicare a planului. Cerviul (vezi mai sus p. 554) incarcat in burdufe, se exporta
in cantitati mari. Naturalistul Hacquet, trecA.nd prin Moldova in

1789-90, arata ca mu mai putin de 40.000 de vite se fierb pe

an pentru cerviul care se vinde la Constantinopol ; preotul
armean Hugas Ingigian da, pentru ambele tari, cifra de 4 80.000
de vite i o multime de berbeci . Adaogm, in sfarit, la lista
produselor animale, breinza i. untul. Italian.ul Niccolo Barsi ne
11

www.dacoromanica.ro

608

VIEATA ECONOMICA

apune ea' ele se exportau, In 1633, dela Galati In Turcia; le gAsim

apoi trecute printre produsele care se trimeteau,. In 1717, pe la

VAken, In Ardeal; ele figureazA i In tariful din 1727 unde can-

tarul de unt, cuprinzand 44 de oca, e socotit la 12 florini, in

Fig. 25.

Biserica din Olanesti (VAlcea). Pridvorul Impodobit Cu picturi exterioare ;

epure

pe portiunea dintre arcade e Infatisat5. o vanItoare, cu capre negre,

vulpi *, cocosi i, etc. Veacul al XVIII-lea.

timp ce acela de brang, numai 4 florini i 24 creitari sau chiar

2 florini i 45 de creitari, dup varietate.
Petele a fost Intotdeauna In vechime un articol cutat de
export. Misionarul Bandini descriind abundenta lui In Moldova,
pe vremea lui Vasile Lupu, adao0 ca In fiecare an se export

www.dacoromanica.ro

'

-5 -

4.T
eoh.".

1..;

Y;W114

2;4

p,

,r't

9 e f.
1,

4'4.000
,

P'

.r;

J,
h

r
\

1.

r5

. .

r.

',if,.
4
,

liMnitra'hoNsz

Fig. 26. Planul, riclicat de Austriaci, al cetatii l ora.5ului Braila In 1788-1789, pe timpul razboiului
ruso-turcoaustriac. In tata, sub inscriptia Donau Strohm i insula Prundu i a macelarllor
(. Fleischbacker Insel Prunt .). Ad se pregatea pastrama.

www.dacoromanica.ro

610

VIEATA ECONOMICA.

mai multe mii de care in Polonia, Rusia, Ucraina Transilvania .

E vorba, bine inteles, de peste arat, si in primul and de morun

si crap. In 1633, la Chilia, erau multi negustori raguzani care
se ocupan cu aratul morunului: stirea ne-o da un alt misionar
catolic: Niccolo Barsi da Lucca. Morunii, icrele de morun icre
i pestele arat In genere figureaa In tariful vamal munnegre
tean din 1717; sub Grigore Callimachi, pestele e trecut printre
articolele de export ale Moldovei.
Mierea i ceara au eonstituit de asemenea bog'tii eautate

peste botare, fiind de o calitate superiaoa. Intre mrfurile care

se incarc6 pe coabii staine la Galati, Dimitrie Cantemir pomeneste, Indat dup lemn i Inaintea srii, silitrei i grului, mierea
ceara. Sub domnia lui Grigore Callimachi, c'Astigul amas de
pe urma acestor cloud articole, care se trimit pand la Venetia,
este evaluat numai pentru Moldova la o mie de pungi anual
adic6 cinci sute de mii de lei. i Del Chiaro, secretarul lui Bancoveanu, ne spune c. Venetia se aproviziona cu ceaa dela noi
anume din Muntenia. tirea e con.firmata de un raport austriac
cu data de 26 Iulie 1730; potrivit acestuia, mierea i ceara sunt
exportate nu numai in Ardeal i In tdrile Imparatiei austriace,
dar si la Venetia si In Italia; cAstigul e important. Raicevich d,
pentru Muntenia, cifra de 50.000 de ocale de ceaa vAndute anual.
Bine inteles, Stambulul era un client important ; mierea se stangea
de negustori turci special veniti In Principate si care se numeau
balgti.

Grdnele se trimeteau mai ales In impAratia turceasc6; In se-

coh4 al XVIII-lea se ajunsese, asa cum am aatat mai lnainte,

chiar la un adevrat monopol. Calaorul sArb Bokovich
pentru Moldova, cifra de 300.000 de chile exportate anual la
Istanbul. Sub ocupatia austriac, Oltenia trimitea adesea gau
orz In Banatul temisan care, intrat de cuand In stpnirea
Vienei, nu ajunsese Inca' ganarul ce va fi mai tArziu; trimetea,
de asemenea, In Ardeal, potrivit tarifului vamal din 1717, gau,
orz si porumb (tritico turcico).
Lemnele moldovenefti cu specificarea stejar, corn, brad

aunt trecute de Dimitrie Cantemir in fruntea listei de articole

de export ale Moldovei. i Intr'adev'ar se exportau cantitti Insemnate prin portul Galati: trunchiuri de brad pentru catarge,

www.dacoromanica.ro

EXPORTUL

611

intre altele i pentru casele din Stambul, ale caror

ziduri Bunt acoperite, dupa cum se tie, cu scanduri apoi material pentru corabii i poduri, in sfarit, esente de pret pentru
mobile. 0 insemnare din 1763 ne arata c s'au trimis la Galati
100 butuci de -rig ... 13 scanduri de teiu... 100 scnduri de nuc *.
Tisa e o varietate azi foarte rara de conifer ; un exemplar se
gasea Inca in 1943 in ograda uneia din casele de lan.ga manastirea Neamtului. Din lemn de tisa s'ar fi inaltat, potrivit legendei,
primul lace dela manastirea Tismana. Disparitia acestei varietati
se datorete i faptului ca ciobanii o starpesc, fiind otravitoare
pentru oi. O alta esenta reed cornul se exporta tocmai In
Egipt; el servea aa cum ne arata o relatiune turceasca dela
mijlocul veacului al XVIII-lea la confectionarea garbacelor,
toiegelor i maciucilor (mathrak, de unde francezul matraque 1).
Moldova mai mult decat Muntenia era furnizoarea Stambulului
in ce privete lemnul de constructie ; hatieriful din 4 Noemvrie
1774, dupa tratatul dela Kiuciuk Kainargi, prevede ca sumele
cherestea

reprezentnd taiatul i transportul lemnului se vor scadea din

tributul pe care tare 11 platete anual portii. Un report francez,
din 11 Iunie 1798, arata c lemnul de export pentru nevoile marinei turceti se tale mai ales din marea padure din imprejurimile Pietrei ; pe Bistrita i apoi pe Siret, el ajungea in Dun.are
la Galati. Tot din acest raport aflarn ca Poarta. exercita, in privinta exportului lemnului de constructie, un adevarat monopol,
neingaduind &A fie vndut in alte

Sarea se exporta, sub forma de grunji mari sau 4 drobi in

tarile din miazazi i rasarit. Dimitrie Cantemir area in Descriptio
Moldaviae ca, in afara de locuitorii batinai vin din Bugeac
i din Crimeea i din alte tinuturi mai departate ca s ja in corabii
sare in tot anul . Iar caltorul englez .Bargrave, din. vremea lui

Vasile Lupu, ne spune c se exporta in Turcia mari cantitati

de sare moldoveneasea. Inteo prangere din 20 Februarie 1673,
hatmanul Cazacilor Ivan Sarnuilovici arata ca mi Mai putin de
900 (rioua sute) de care en boj, pline cu sere, fusesera oprite impreura cu negustorii respectivi,. s plece din Moldova. La Iai
exista un drum al sarii ; el e pomenit in documente inainte de
1675. i in Muntenia erau asemertea drumuri ; ele mergeau dela
ocnele din regiunea deluroasa la Duran i anume dela Slanic

www.dacoromanica.ro

612

VIEATA ECONOMTPA

Telega la Braila, Silistra, Oltenita, Giurgiu i Zimnicea, i dela

Ocnele Mari la Islaz, Calafat i Orova (document din 1807, Noemvrie 11).

Un alt produs cerut peste hotare era vinul. La inceputul veaoului al XVII-lea, francezul Joppecourt releva abundenta lui in
Moldova, ceea ce ingaduie ca, pe langa acoperirea consumului
intern, A' se i exporte in Podolia i In celelalte
vecine .
Faptul este confirmat de Dimitrie Cantemir care precizeaza c
ieftinatatea vinului moldoven.esc aduce negustori rui, poloni,
cazaci, ardeleni i chiar unguri care transporta in tara lor cantiti
de vin, dei nu e mai bun cleat ale lor . Siruri in.tregi
de care ale negustorilor cazaclii porneau toamna tarziu din
podgoria tarii de jos, in special dela Odobeti, uncle un cartier
intreg i o biserica inaltata in 1777 poart pang azi numele lor.
Vinul de Cotnari, vestit in Polonia Inca din veacul al XVI-lea, era
foarte iubit * f}i la Constantinopol,
cu toata interzicerea religiei
arla citim intr'o descriere germana, anonima, din 1800, a
tarilor noastre. In Muntenia erau vestite vin.urile de Piteti; oraqul
avea i o masura a lui vadra de Piteti Mouth* de Constan.tin

Brancoveanu: ne-o spune scrisoarea trimisa de biv ve! clucerul

Stirbey la 17 Dechemvrie 1700 judetului Braovului; aceasta
vadra diferea de vadra un.gureasca ce se intrebuinta in aceeai
vreme in Ardeal.
Pentru a incheia lista principalelor articole de export, trebue
sa amintim potasa causticd, silitra, pdcura, tutunul i scumpia.
Potasa caustica era un produs moldovenesc (vezi mai sus, p. 567)
i se exporta spre Danzig. 0 amintete sub numele de cendres
i francezul Delacroix, secretarul ambasadei franceze din Constantin.opol, care trece in 1675 prin tarile noastre. Silitra se
exporta atat in Polonia cat i in .Turcia ; Raicevich, in opera sa
Osservazioni.
aparuta in 1788, da cifra de 20.000 de oca exportata anual la Constantinopol; aceiai cifra o &a' i preotul armean

Hugas Ingigian; ea se vindea acolo, potrivit unei relaii turceti

dela mijlocul veacului al XVIII-lea, cu 40 de aspri ocaua. ?Acura
se exporta in Turcia i Austria. Tariful din 1727 mentioneaza,

alaturi de 'Acura propriu zisa ( Pokura ) i dohotul care era

un produs din .titeiu; ambele se vindeau in vase de cate 1.0 oca,
dohotul fiind de trei ori mai scump &cat pacura. Tariful vamal

www.dacoromanica.ro

DRUMURILE

613

muntean din 1811, Ianuarie 1., arata c se trimetea 'Acura peste

Dunare, in Turcia, cu carul; acesta cuprindea data' berbenite s
sau butoiase; se platea pentru amandou 120 de bani drept vama.
Tutunul se exporta In Ardeal; tariful din 1727 ne arata c ocaua
de tutun muntean era evaluata la 4 creitari. Un firman turcesc
inedit, din Maiu 1787, aminteste de tutunul de prizat, fabricat
atat In Muntenia cat si 1n Moldova, si pe care negustori rusi,
cumparandu-1 cu case parale ocaua, 11 exportau la Constan.tinopol,

spre a-1 vinde acolo clandestin. Scumpia, produsa de un arbust

si Intrebuintata la tabacit, se trimetea In Ardeal; tariful din 1727
evalueaza cantarul de scumpie la 45 de creitari.
Drumurile. Sub raportul comunicatiilor, nu constatam deosebiri fundamentale fata de epoca precedenta. Se merge cu care si

radvane pe aceleasi sleauri nepietruite, trecandu-se adeseori

raurile prin. vad. Sunt Ins 0 cateva fapte noi ce merita a fi semn.alate. In primul rand se deschid cloud drumuri noi spre Ardeal,
prin munti. Unul este pe valea Prahovei, dela Comarnic .In sus
si raspunde, pe la Predeal, In valea Timisului. Mai Inainte fusese
pe aci numai o poteca pentru pedestri 0 calari, drumul de care
mai lung --urmand dela Comarnic, plaiul. In timpul razboiului
turco-austriac din 1788-1791 si In legatura cu operatiunile militare purtate in munti Austriacii ocupa la Inceput manastirea
Sinaia

se largeste Ina poteca existenta si se transforma In

drum de care. Aceasta va avea drept urmare parasirea progresiva

a vechiului drum de pe plaiu. Cel de al doilea drum nou este pe
valea Oltului, Intre Caineni si Jiblea. Mai inainte, el evita, Intre
aceste doua 1ocalitati, cursul apei, locurile fiind foarte grele

in unele parti nici nu era loo Intre apa si stanca muntelui ci

Intocmai ca si pe valea Prahovei, urca sus pe plaiu, trecand prin
Lovistea, prin satele Salatruc, Perisani si Titesti. In timpul ocupatiunii Olteniei de catre Austriaci, acestia se hotrlra sa taie o
sosea dealun.gul Oltului, spre a lega direct Cainenii de Jiblea;
lucrul fu dus la bun sfarsit, cu mari cheltueli si greutati; noul
drum capata n.umele de Via Carolina, dup numele Imparatului
Austriei, Carol al VI-lea (vezi si vol. II, editia a patra, p. 552 si
vol. III, editia a doua, p. 254). Cand, In urma tratatului dela Belgrad, Austriacii trebuira s restitue Oltenia, ei se temura ca noua
soma sa nu faciliteze o invazie a Ardealului de catre Turci; de aceea

www.dacoromanica.ro

614

VIEATA ECONOMICA.

fcura sa se specifice In tratat distrugerea ei. Podurile i lucrarile

de arta furd distruse inteadevar; circulatia vehiculelor inceta,

nu insa si a alaretilor i pedestrilor; abia mult mai tarziu vor
merge din nou carele i trasurile pe acest drum mai scurt;
prin Lovistea, va pierde, treptat-treptat, din importanta,
asa cum se intAmplase i cu cel de pe plaiul Prahovei.
Al doilea fapt care merita a fi relevat este inmulfirea podurilor.

Numarul lor creste continuu, ()data cu indesirea populatiei i cu

sporirea traficului. E vorba, bine inteles, de poduri simple, .de
lemn, foarte rar cate unul de piatra cum e, de pilda, acela dela
Podul Rimbnvitei (1711), cel dela Cornittel peste Ialomita sub loan
Mavrocordat (1717) sau acela dela Ceinteiliirefti, in judetul Vasluiu,

zidit de Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu, si de sotia lui

Liliana, in anul dela facerea lumei 7144, deci, dela Hristos, 1635
sau 1636. Langa Orhei, se aminteste, in anaforaua din 1.806, Iulie
17, un pod de piatra ci esti piste pirlul Cogalnicul . Un pod
peste Jijiea, nu departe de Capul Stancei, e mentionat cu prilejul
luptei dintre Gheorghe Ghica si Constantin Serban Basarab in
1659. Langa Iai, de laturea targului, pre piriul Cacainii , exista
pe vremea lui Stefartita Lupu (1.659-1661), podia lui Stefan

Voda : pare a e vorba de Stefan ce! Mare mai degraba deat

de Stefan, Toma. Pe Bahlui, din gios de Iasi , Neculce aminteste

podul lui Bata' ; aci a poposit un corp de oaste rusa in 1711.

Un pod peste Prut, pe # dubase adia pe vase, In dreptul satului
Tabara, este amintit sub Constantin Mavrocordat (1742). In Bucuresti, podul raposatului Mihail Voevod , deci al lui Mihai Viteazul, este amintit intr'un act inedit din 1.623, iar podul 4 erban
Voda * inteun hrisov din 1631, ceea ce inseamna a a fost
de Radu Serban (1602-1611), iar nu de Constantin Serban Ba-

sarab sau Serban Cantacuzino. Peste Prahova era un pod de

lemn la Gherghita; II aminteste Miron Costin relatand expeditia
facuta de Gheorghe Stefan in Muntenia, and cu rascoala Seimenilor (1655). Harta Stolnicului Cantacuzino, tiparita la Padova
In 1700, arat existenta in Muntenia, a 23 de poduri i anume:
cinci peste Ialomita, trei peste Colentina, cate doua peste Jiu,
Dambovita i Neajlov i ate unul peste Motru, Oltet,
aceasta
e calificat de &Are Austriaci in 1727 drept maret,

Olt, Arges,

Rastoaca, Prahova, Vanata, Mostistea i garla care leaga Dam-

www.dacoromanica.ro

NAVIGATIA $1 POSTA

615

bovita de Colentina; desigur vor fi fost i altele, mai mici, de

oarece harta Stolnicului nu inregistreaa. totul.
Un al treilea fapt nou 11 constituie inceputurile de organizare
oficial a transporturilor pe ap. Si mai inainte avuseser6 loe
transporturi de mdrfuri i produse pe Dunre, pe Siret (mai ales
plutel) si pe Prut; ele se datorau rasa exclusiv initiativelor particulare ; vreun serviciu organizat de stat nu tim BA fi existat in
privinta aceasta ; documentele cunoscute pu acum, cel putin,
nu-1 mentioneaz. In secolele XVII-XVIII intervine i initiativa oficial. Am amintit mai sus luntrile sau 4 navrAtile pentru
transportul grii pe Olt pe care le comand, In cursul anului 1661,
cAmarasul dela Ocnele Mari, deci dregeitorul sau functionarul
oficial care avea in grija sa exploatarea acestei lnsemnate avutii
miniere. Am amintit de asemenea (vezi p. 569) hrisovul domnesc

de organizare a flotilei comerciale de Dunare, din 1793, flotil

cuprinzand cAte un vas de fiecare judet al Munteniei. Adaugh'm
c Austriacii, atat in timpul ocupatiunii Olteniei cat i mai tarziu,
au facut repetate inceralri de navigatie pe Olt. In ce priveste
pe Turci, ei s'au folosit In mod obisnuit, dui:a ocuparea Camenitei
(1672) de apele Prutului pentru a transporta zahereaua i proviziile necesare acestei cetAti precum i, mai tarziu, cetatii Hotinului. La Tutora exista un depozit de subsistent al fiscului otoman ; punctul maxim pand la care puteau sui sicile pe Prut era,

dup mrturia unui Turc cArturar din Hotin, targul Podului

numit mai tarziu Lipcani iar In turceste Kanli Kpr adica Podul
sAngeros (vezi i mai jos, p. 754).
In legnura cu circulatia, trebue insemnat o inovatie a epocei
pe care o cercetam i anume Infiintarea poftei, In epoca veche era,
pentru transmiterea vetilor grabnice, institutia curierilor domnesti sau a olacului cuvantul e de origine tatar (vezi si vol. II,

editia a patra, p. 567-568). In 1641, Aprilie 20 Gheorghe

A-

koczy I, reglementeazA in Transilvania serviciul de poVii, ailtnd

in mod precis drepturile i indatoririle postasilor. In Principate,

constatam posta sau, cu un termen turcesc, menzilul in a doua

jumAtate a secolului al XVII-lea. In Moldova, cea dintai mentiune
este din timpul domniei lui Antonie Ruset (1675-1678). Referin-

du-se la greutatile care cazuserg asupra tarli In urma cucerirei

Camenitei de edtre Turci, greutati intre care era si asigurarea unei

www.dacoromanica.ro

616

VIEATA ECONOMICA

comunicatii rapide cu noua posesiune din Polonia, Neculce arat5.

&A Antonie Vod tinea mezilul din terneti Ora in Camenitac

Greuatile au continuat i sub Duca Voda: atunce era greu In

povestete cronica pentru zaherele i meziluri, la drumul
Camenitei *. Pe timpul cat a stat Carol al XII-lea, regele Suediei,
la Varnita, lAngd Tighina, iar soldatdi lui prin diferitele tArguri
ale Moldovei de nord, acest inonarh 1i organizase un serviciu
propriu de pot6. Axinte Uricarul relateaz4 cA" vezii aveau cai
de pot la toate conacele, din Tighina Ora In Iai, i din Iai
'ARA la CernOuti i pAna la OcnO, numai pentru purtatul cArtilor *. Un document inedit, din 29 Mai 1696, dela Antioh Cantemir,
amintete intre obligatiile tOranilor birnici, alOturi de caii de
olac * i caii de mezAl* &lied de pota; documentul se OA la
Academia RomAng. Un al doilea document inedit, dela Grigore
Ghica, din 7 Iulie 1741 i aflOtor tot la Academia Romilnii, enumera, Intre obligatiile acelorai tOrani, Mimi gospod care trebuie cosit i cOrat i 4 fAnul de menzil* adicA acela necesar cailor
potei. In anul urmaor, 1742, cu prilejul in.casrii sfertului*
din Mai, se amintete menzilul Chiinaului* de care trebuiau
s aiba grija tArgovetii de acolo, procurAnd caii necesari i suportAnd chieltuiala musafirilor ce ar trece In sus* adicA a persoan.elor oficiale care mergeau cu pota spre Iai. In Oltenia, Austri.
acii organizeaz', potrivit decretului general ImpOratesc din 22
Februarie 1719, un serviciu al potelor, cu un conduator, 20 de
post* i 80 de vtafi. Alexandru Ipsilanti (1774-1782) reorganizeazli menzilub, fixAnd In amnun.timi, printr'un hrisov
tearA

special, modul de funcionare i tariful pentru transportul alittorilor. CAci pota la noi a fost i precursoarea diligentei sau, mai

tOrziu, a trenului. Serviciul cuprindea un nunar de statiuni, la

distante determin.ate, circa 20 de kilometri, de mide i unitatea
de masurri: o poftd ; aci se facea schimbul calor iar calAtorii,
eventual, se puteau odihni i ospAta. Una din stallunile de pota
sau de menzil 1ntre Buz6u i Ploeti a dat numele actualului t'Arg
Mizil.

Catitorii mergeau In nite arucioare joase, foarte putin confortabile, dar trase cu mare iutealli de patru sau ase cal, Indemnati cu chiote nOprasnice de surugii. Viteza acestor vehicule a
impresionat pe told strOinii care le-au In.trebuintat; se pare cO

www.dacoromanica.ro

CIROULATIA MONETARI

617

pota noastrd era cea mai rapid din Europa; e adevdrat cA uneori, din pricina rapiditatii, cdrucioarele se stricau pe drum i mai
intotdeauna pasagerii ajungeau fi-Lid de oboseala i ametiti de
zdruncinguri.

O Insemnare de cheltuieli ale curtii din Iasi, cu data 1763,

Noemvrie 29, prevede, fare altele,
174,20 <lei> liafa lui Posta Maestru
pe 6 luni . Pentru serviciul menzilului moldovean s'a cheltuit In 1776

suma de lei 49.986 deci aproape o

Fig. 27.

$iling (e sallu o) latut de

gut& de pungi; e un capitol important Dabija Voda. Pe avers, Jos, sub elllret, se vede stema Moldovei: capul
din bugetul %dril.
de bour.
Calendariu de Buda, pe 1815,
filtre alte informatiuni da i Cel de cspetenie al postelor curs

prin tara Ungureasca, Ardeal si Tara Romneasca s.

Circulatia monetaa. A stabili lista completa a monetelor In-

trebuintate la noi In intervalul 1601-1821 si mai ales a fixa

valoarea lor, In raport cu aceeai unitate de m'asura, este una din
problemele grele ale istoriografiei romnesti. Emeritii cercetatori, d-nii G. Zane si C. Moisil, au &his o 'serie de contributii
pretioase In aceasta directie; rezolvarea definitiva a problemei

ramAne totusi in sarcina viitorului. Greutatea st mai IntAi In

faptul cd In 'drile noastre s'au Intrebuintat tot felul de monete
reale i ideale steine, turcesti, austriace In special dupa
tratatul dela Carlovitz (1699) polone,
mai ales In veacul al XVII-lea
italiene, rusesti, olandeze si, In mod exceptional, i romAnesti, sub Dabija \Toda si
Mihail Radu. Spunem In mod exceptioFig. 28.
$iling bltut de
deoarece, In urma accentuArii suzeraDabija Vodl In monearia sa nal
dela Suceava (1661-1665). nifatii turcesti, domnii nostri n'au mai batut
moneda proprie. Sub Dabija, s'au batut, la
Suceava, sarai echivalentul moldovenesc al Schillingului*
(vezi fig. 27-29); sub Mihail Radu sau Mihnea al III-lea, In 1658,

s'au btut In Tara Romneasca, probabil la Snagov, dinari de

argint, cu legende latinesti; cea de pe verso, dnd ocol unei acvile
bicefale, are urmatorul rnndru cuprins: Si Deus nobiscum, quis
con<tra> no<s> ? (vezi fig. 30). Tot ca moflete locale, mentiona'm

www.dacoromanica.ro

618

VIEATA ECONOMICA

si pe cele batute de armata rusa de ocupatie, la Sadagura, langa

Cernauld, In rastimpul dintre 1769-1774. De anima, ele au pe avers
stemele unite ale Moldovei i Munteniei, iar pe revers valoarea, In
parale i bani rusesti (1 para = 3 denghi; 2 parale ---- 3 copeici).
O alta dificultate
a cercetarii problemei

monetare sta In Imprejurarea ca nu s'a

su

incercat 'Ana acum

se raporteze t o at
aceasta multime de

monete la un etalon,
la galben sau ughiu de

pildd sau la florinul

Fig. 29.
Silingi suedezi falsiticati In blnAria lui Dabija
Voda din Suceava. Not le spuneam isail(

Imparatesc. Se adaoga

faptul ca, sub unul

acelas nume, se ascun-

deau monete diferite, din diferite tari. Astfel, ortul putea fi si

cel polon, i cel din Brandemburg, dar si ortul turcesc; gropl,
de asemenea, putea fi si cel austriac, dar si cel polon. In sfarsit,
trebue sa se tie seamd de faptul ca din una si aceeiasi moneta
erau emisiuni Cu valoare diferitei, dupa titlul lor, adica dupa cantitatea de metal pretios pe care o cuprindeau. De aceea, se mentioneaza uneori in cronici i in documente daca e vorba de aspri
noi *sau aspri vechi , clef( bani

noi* sau t bani vechi*, de e lei

noi* sau i lei vechi *. Nu intra

In cadrul acestei lucrari de a

rezolva tomp et problema push'

In randurile de mai sus: ar Insemna sa Intocmim o monografie

Fig. 30.

Monet de argint batut3 In 1658

de Mihnea al III-lea. Pe avers, m3ndra deviza: Si Deus nobiscum, quia contra nos s.

detailata. Vom Incerca totusi

facem oarecare ordine In acest domeniu stufos i sa fixam o serie
de echivalente. In acest scop, vom grupa alfabetic monetele principale pe categorii: aspri, galbeni, grosi, zloti, lei, etc. si In interiorul fiecarei categorii vom enumera varietatile, specificand, de

cate ori se va putea, i valoarea lor In raport cu a altor monete,

bine cunoscute.

www.dacoromanica.ro

CIRCULATJA MONETARA

619

Asprii, moneta mica de argin.t, intrebuintata in secolele anterioare (vezi vol. II, editia a patra, p. 555), continua A circule si
In secolul al XVII-lea si chiar al XVIII-lea. Doua sute de aspri
faceau un galben sau un ughi; asa rezulta din tranzactiile vremii.
Astfel, inteun act muntean datat 7 Aprilie 1623, citim: start-

jeni 200 drept 70 galbeni, ing stanjenul cate 7 costande, fac

aspri 14.000 . Intr'alt act, din 10 Martie 1649, sub Matei Basarab, gasim echivalenta: drept aspri 6600, fac ughi 33 . 0 Rita
de mii de aspri erau tot una cu o povard de aspri; asa aflam

din dou acte inedite dela Academia Romana, unul nedatat,

dar care poate fi pus in anii 1618-1620, celalalt din 1627.
Erau de asemenea tot una cu somma italiana dela sfArsitul
veacului al XVI-lea.

Banii, ca moneta, iar nu ca nume generic, stint tot una cu

asprii, sunt al doilea nume pentru aceasta mica monad curenta
de argint. Intr'un act din 1683, privind o vanzare de stanjeni, se
specified: 1200 stAnjeni cate 100 bani stanjenul fac talere 900,
fac ughi 600 , ceea ce inseamnd cd un ughi era egal cu 200 de
bani sau cu un taler si jumatate. In condica vistieriei, sub Brancoveanu (1700), un galben e egal cu 200 de bani. De uncle rezulta
in mod evident ea asprul era tot una cu banul, dupd cum galbenul
era tot una cu ughiul. In mod exceptional, la in.ceputul veacului
al XVII-lea, gasim si aspri care aunt mai mari decat banii. Astfel

intalnim odata echivalenta 6 aspri = 10 bani; alta data chiar 5

aspri = 10 bani. In genera insh, dupa cum am aratat, asprul era
tot una cu banul.
Copeica era o moneta de argint, de origine rush, valorand doi

bani. Cronica, povestind alianta dintre Dimitrie Cantemir

si

Petru cel Mare, spune ca acesta din urma a trimis domnului Moldovei cateva mii de ruble, bani de argint, tot copeice . Iar mai

departe, descriind scumpetea ce era in tail din cauza lipsei de

grAne

precizeaza: <4c4 acum agilinsese sacul de Mind cAte 10

ruble, cumu-i la noi 10 ughi; eard la obuzu (la tabdra armatei

rusesti) pAnea de 60 dramuri 6 copeice adecd 12 bani.
Costanda era o moneta de argin,t, egala cu 10 aspri sau 10 bani;

ea reprezenta deci a douazecea parte dinteun galben sau un

ughiu. In 1622, Noemvrie 12, in Muntenia se valid 50 de stanjeni,

cate 4 costande stAnjenul, primindu-se in totul 2000 de aspri.

www.dacoromanica.ro

620

WEATA EC 0 NO MICA

lar In 1648, Iulie 20, la o vanzare similar, in Barboqi, langa

druani, se obtine pentru 100 stanjeni, cate data costande stanjenul, 1.0 ughi in totul.
Creilarul, din nemtete Kreuzer, dupa crucea care era batuta
pe una din fetele lui, reprezenta a aizecea parte dintr'un florin
austriac. Mai exista i crei(arul polon; potrivit cursului fixat de
Camera Aulick la 18 Iulie 1729, pentru Oltenia, el valora trei
sferturi din creitarul imparatesc, trebuiau deci optzeci de creitari
poloni pentru un florin..

Duca(ii erau de doua feluri: de argint i de aur. Cei dintai

continuau
se pare ducatii din secolele anterioare; o marturie din 1642 da echivalenta 200 bani care face 4 ducati .
erau pe vremea ocupatiei austriace in Oltenia de
trei feluri: ducatul venetian, ducatul ordinar i ducatul de Kremnitz. La inceput tustrei valorau cate 4 florini i 10 creitari ; ulterior, aceasta valoare a ramas numai pentru ducatul de Kremnitz;

celelalte dou fiind echivalente numai cu 4 florini i 6 creitari.

In Transilvania, principii i oraele au batut monete de aur de
10 ducati (Gheorghe Rkoczy I in 1.646, Acatiu Barcsay in 1659,
Braovul in 1612) i chiar de 100 de ducati (Mihai Apaffy in 1677).

Dutca era o moneta ruseasca, de argint, valorand dou copeici,

adica patru bani. In 1711, dupa retragerea armatelor lui Petru

ce! Mare, caimacamul de scaun din Iai, Lupu Vornicul, primise
ordin dela Vizir sa-i trimita 60 de pungi de bani. A incercat sa
execute ordinul: ce alti bard nu prea erau povestete cronica
fard cat copeice i dutce de dite patru bani i timfi de cei noi
moskiceti. Deci, cu mare nevoin.ta, deabia s'au strinsu 12 pungi
de acei bard i au trimis la urdie la Vezirul, i i-au luat tot ca sciidere , ceea ce inseamna ca agiul a fost ridicat, ca banii n'au fost
socotiti la valoarea nominald.

Un document din 1645, scris in Dragoslavele din Muscel,

pomenete
daca a fost birie citit i o altfel de dutca, de o
valoare mai mult deck, intreita fata de cea amintita mai sus ;
citim in document: dutce pentru 24 florini, dutca de socotit in
13 bani .

Florinii, florintii sau fiorinii erau vechile monete de aur,

de origine italiana, dar care s'au batut, in secolele XVII i XVIII,
i in Austria; erau, la inceputul veacului al XVIII-lea, i monete

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA Id ONETARA

621

de argint. Un florin de argint avea 60 de creitari si era egal in

valoare cu guldenul imparatesc i cu cel francez, afara de cel
batut de Ludovic al XV-lea si de ce! strasburghez. In timpul
ocupatiunii austriace a Olteniei, i zlotul romanesc a fost, la inceput egal cu florinul; apoi el a fost succesiv devalorizat, ajungand

In cele din urma la 51 de creitari, deci cu 9 creiari mai putin.

Sub numele de galbeni s'au inteles

In Tarile noastre o serie de monete

\! v;
;y
'
reale, de aur, dar si o moneta ideala,
de calcul. Gasim in cronici si in docu- 0- A (A
4
4'
mente diferite numiri in legatura cu
galbenii i anume: galbeni, galbeni Fig. 31. Ducat austriac, de aur,
galbeni de aur, galbeni de aur batut In 1787, de Iosif al H-lea.
din solurile de galbeni
unguresti, galbeni tataresti, galbeni Inca unul
care circulau la not.
venetici, galbeni austriaci (vezi fig.
31), galbeni friederici, galbeni imparatesti, galbeni chezaricesti,

gabeni carolini, galbeni olani, galbeni zingirlii, galbeni funduclii,

galbeni turalii, galbeni olandezi (vezi fig. 32), galbeni de Cremnitz sau, cum le spunea poporul, crimenti, galbeni dodecari etc.
Galbenul, moneta ideala sau de calcul, intrebuinlata atat in
veacul al XVII cat si al XVIII-lea, era egal cu 200 de aspri sau
bani; era egal de asemenea cu un taler i jumatate sau un leu
jumatate; era in sfarsit tot una cu ughiul. In 1611, 66 de galbeni
fac 13.200 de aspri; in 1620, 185
64.V117- 0).

r-v1

de galbeni de aur echivaleaza cu

4,09p9t4t,,

37.000 bani; la 7 Aprilie 1624, se da

identitatea: 70 galbeni sau 14.000

mc):4)
!

g FM,

f,cci
?ti

sub Brancoveanu, un galben e soco-

Ducat olandez de aur,

batut In 1770. Era unul din galFig. 32.

benii

de aspri. In condica vistieriei, la 1700,

care circulau la not.

tit drept 200 de bani. In sfrsit, in

1726 (?), inteun dictionar de ter-

meni romanesti, alcaluit in Oltenia,

sub dominaVa austriaca, gasim urmatoarea definiVe: Galbin.
Moneta ideale calcolata per un talaro leonino e mezzo .
Dar alaturi de aceasta valoare constantet, gasim pomeniti in
documente si galbeni cu alte valori. Astfel, in Muntenia, intr'un
act din 1601, citim: i galbenul cate aspri 120 ; in 1698: o 12
galbini care fac 48 de zloti , ceea ce inseamnd ca un galben de

www.dacoromanica.ro

622

ViEATA, ECONowcA

acestia era egal cu patru zloti; in 1745, Octomvrie 1: galbeni

de aur 80 care fac talen i 293, bani 40 adic. 3,66 talen i pentru
un galben. Iar in Moldova, la 19 August 1617, aflArn de o 18 galbeni cari fac 30 talen i
talerul &Ate 12 potronici i potronicul
cAte 9 salenghi (salil); de unde rezult un galben care valora
ceva mai mult cleat, cel ideal, adic ceva mai mult de un taler
jumAtate. La aceeasi concluzie ne duce documentul moldovenesc
din 1679, Iunie 5 in care se spune c.a. 12 galbeni erau egali cu 20
de lei, deci galbenul pretuia 1,66 lei. Credern c acesti galbeni de

valori att de diferite dela 120 de aspri pnd la 4 zloti corespundeau la monete reale de am'; astfel, de pild, galbenul de
patru zloti pare s fi fost vreun ducat venetian, ordinar, sau
de Kremnitz de oarece acestia din urma aveau o valoare asemndtoare.
Numerosii galbeni reali pomeniti in actele i cronicele noastre

pot fi hnprtiti pe categorii, dup tara in care au fost Mtuti:

Sunt mai intai galbenii italieni; in aceast categorie intr galbenii
venetici adica venetieni i cei tataresti , In realitate genovezi,

numiti ins astfel, deoarece la inceput ne-au parvenit prin intermediul cettilor genoveze din Crimeea, unde stpneau Ttarii

(vezi si vol. II, editia a patra, p. 557). Urmau apoi

galbenii

unguresti btuti mai lnainte in Ungaria, iar In veacul al XVII-lea

In Principatul Transilvaniei. Erau galbenii turcesti , cuprinand

stambolii, galbenii funduclii, pe cei zingirlii, pe cei turalE, zarmacupii i sultaninii Erau galbenii Imprtesti adica austriaci,
In aceast categorie intrnd i carolinii, dup numele impratului
Carol al VI-lea, dar si olandezii sau olanii, In amintirea vremii
ciind Olanda era supusti ImpAr'tiei habsburgice (de aceea, uneori,

li se spune i austro-olandezi). In grupa galbenilor germanici se

cuprindeau, in afar' de cei lmprtesti, i galbenii chezdricesti

sau bavarezi, btuti de Karl Philipp la inceputul veacului al

XVIII-lea, si

fridericii btuti de Friederic cel Mare la Berlin

in 1778.
Valoarea galbenilor creste continuu fat de valoarea mone-

telor de argint, a talerilor, de pilda, sau a leilor. Spre sfarsitul

epocei fanariote, In 1814, galbenul venetic valoreaz6 13 lei, cel
olandez 12 lei si 20 de parale lar cel imprtesc 12 lei si 10 parale;
In 1819, toate aceste trei varietti au acelasi curs, de 14 lei.

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARA

623

Grocii erau monete de argint, foarte rasplindite in Austria,

Polonia i alte Vri europene (vezi qi vol. II, editia a patra, p,.
556-7). La noi circula grorral imparatesc pe care Austriacii 11 echivalau, in timpul dominaidei lor in Oltenia, cu 3 creil,ari i groul

polon, echivalat cu 2 cre4ari i jurnatate.

Leul, moneta reala de argint, era tot una cu talerul sau talerul
leonin i valora 133 de aspri sau bani deci dota treimi dintr'un
galben sau un ughiu ; trebuia un leu i jumatate ca si faci un galhen.

I se spunea aa, deoarece, pe una din fei,e, era reprezentat un

leu; tipul acesta de moneta a fost ata de rspandit i a placut

Fig. 33. -Taler olandez din 1589 avind reprezentat atat pe revers cit
pe avers un leu. Talerl asemlnitorl e leonini i au fost batuti si de alte tAri.
-

Filnd foarte pretuiti la nol, au dat numele monetel noastre nationale.

Acela.si fenomen s'a petrecut til In Bulgaria (leva).

atlit de mult incfit numele ei a devenit numele monetei noastre

nationale (vezi i fig. 33).
Leul n'a avut tot timpul aceiai valoare ; de aceea i &ira
uneori In documente i cronici expresiile de lei vechi lei
noi i chiar lei proti . In 1587, in Tara Romineasca, un leu
valora optzeci de aspri In loe de 133, iar un galben 120 in loe de
200. In veacul al XVIII-lea constatara prezena leilor noi *;
dou documente moldoveneti, din 1742, Aprilie 2 i 1777, Iunie
4, ne arata ca un leu nou era egal cu 40 de parale, deci cu 120 de
bani; o alta lnsemnare, posterioara anului 1761, ne da lamurirea
ea un leu vechiu este acum un leu ti 4 parale ; ceea ce Inseamna
ca noua moneta era devalorizata fat de cea veche. i inteadeva.r,

o insemnare austriaca din 21 Iulie 1728, referitoare la cursul

12

www.dacoromanica.ro

624

VIEATA ECONOMICk

monetelor in circulatie din Oltenia, ne arata ea leul vechiu era

egal cu 1.00 de creitari (1.33 bani), in timp ce leul nou numai cu
90 (circa 120 bani).
Din expresia lei btuti pe care o intalnim in letopiset pentru
domnia lui Dumitrasco Cantacuzino in Moldova (1684-1.685), se
poate trage concluzia &A existau si lei 4 nebtuti adica lei de
calcul, moneta ideala, intocmai ca si galbenul. Faptul nu are nimic

exceptional, in trecutul nostru existand mai multe asemenea

monete ideale (vezi si vol. II, editia a patra, p. 554).
Cinci sute de lei alcatuiau o punga de bani, punga fiind

de obiceiu unitatea de masura in care se socotea tributul aril

catre Poart sau sumele mari, incasate din impozite si varni.
Treizeci si sase de mii de pungi alcatuiau o hazna ; termenul
e de origine turca si inseamna tezaur.
Lescaia sau rscaia, moneta de mica valoare, ce se intalneste

In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, era intermediara

intre ban si para. Dionisie Eclesiarhul, vrand A arate ieftinatatea
din timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti in Muntenia (17741782), spune, intre altele, ca ocaua de Mina de grail ajunsese o
para, cand era mai scumpa a para si o lascaie , iar Mina de porumb un ban sau mult o lscaie . Din cauza micei valori a acestei
monete s'a ajuns si la expresia, semnificativa: nu dau sau nu
face nicio lascaie .
Ortul era o moneta rea%, de argint, des intrebuintata in trile
noastre; expresia a da ortul popei adica a pi:Ai preotului un
ort pentru inmormantare, e o dovada. Circulau mai multe feIuri
de orti: ortul polon egal in 1728 cu un sfert de leu vechiu, valorand
adica 25 de creitari sau 33 de bani (Cu aceasta valoare de 33 de
bani apare si in corespondenta lui Constantin Brancoveanu cu
Brasovul); ortul turcesc, egal, in Oltenia, la aceiasi data, cu un
sfert de leu nou; valora deci 22,5 creitari sau circa 30 bani; ortul
brandemburghez egalat, dupa noul tablou de cursuri din 18 Iulie
1729, cu 20 de creitari.
Faptul ea in letopiset se pomeneste si de orti batuti (ajunsese sub Dumitrasco Cantacuzino, in Moldova, pe vreme de foamete, ocaua de unt cate doui orti batuti ) pare sa arate ca ortul
era, uneori, si o moneta de calcul, intocmai ca si galbenul (cf. mai
sus p. 624 e lei batuti ).

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARA.

626

Paraua era o mica moneta turceasc de argint. Tabloul de

cursuri austriac din 21 Iulie 1728 o socoteste egala cu 4 bani
jumatate sau cu doi creitari i jumatate ceea ce nu-i in niciun
caz exact, cele dou echivalente nefiind egale Intre ele; pe de alta
parte, dictionarul italian de termeni romanesti din 1726 ( ?) o
echivaleaza cu un polturac i jumatate, deci cu doi creitari si un
sfert, polturacul imparatesc avand un creitar i jumatate. Aceste
trei echivalente nu coincid, dupa cum se vede. Fapt sigur este di
un leu nou avea 40 de parale; o afldm din doua documente moldovenesti, datate 2 Aprilie 1742 si 4 Iunie 1777; afa dar paraua era
egald cu trei bani; aceasta corespunde lug intocmai Cu valoarea

data de dictionarul italian. In traducerea engleza a operii lui

Dimitrie Cantemir, Istoria imperiului otoman , gasim de asemenea ea trei aspri fac o para.

Pitacul era o moneta de argint egala cu sapte creitari; tablourile austriace de cursuri din 1728 si 1729 o numesc respectiv
septenarius

Sibner .

Polturacul, moneta reala, de circulatie zilnica, corespunzand

paralei turcesti, era de doua feluri: polturacul impratesc i cel
polon. La inceput erau socotiti egali; tabloul din 1729 hotaraste
hug pentru cel dintai valoarea de un creitar i jumatate, iar pentru
cel de al doilea numai de un creitar si un sfert. E de observat de
altfel ca. Austriacii, in timpul ocupatiei Olteniei, au cautat in mod
sistematic sa devalorizeze monetele polone in raport cu cele Imparatesti. Raportat la leul nou, polturacul imparatesc era egal asa
dar cu trei bani, intocmai ca i paraua.
Potronicul era o moneta reala de argint, de origine polona,
circulnd mai mult In Moldova si avand aceiasi valoare ca si costanda, anume zece bani. De aceea se si da in Moldova, la 3 August

1706, echivalenta 1 ughi = 20 de potrorxici. Constatam lug si

alte valori pentru potronic: astfel, inteun document moldovenesc
din 19 Aprilie 1621 citim: 750 talere, banii cate noauo bani un
potronic si tot acolo mai jos: lug potronicul cte noauo bani .
La 19 August 1617, in Iasi, talerul era socotit cate 12 potronici
potronicul &Ate 9 salenghi , de unde rezulta c banul era tot
una cu ilingu1 sau, cum ii spuneau Moldovenii, cu salaul . Pe
de alta parte, In Pravila lui Vasile Lupu se specifica: 12 aspri
carii fac 2 potronici de argint , de unde rezult ca potronicul era

le
www.dacoromanica.ro

626

VTEATA ECONOMICA.

tgal cu 6 aspri. Cum se explica aceste valori diferite ale potronicului? Pentru aceea de 9 bani sau 9 ilingi, ara putea s admitem ca
avem de-aface cu un agiu, cu un sckamant adica de zece la suta,
valoarea oficiala ramanand aceea de 10 bani. Mai greu de explicat

e pasagiul din pravila.

quftacul era o moneta polo* de argint, egala Cu patru pol,
turaci sau sase creitari: asa ne spune tabloul austriac de cursuri
din 21 Iulie 1728.
Rubia, moneta ruseasc'd per excellentiam , era egala In valoare cu ughiul nostru, deci cu 200 de bani. Echivalenta ne e confirmat de cronicarul Ion Neculce care in Letopiseful Ban spune
ca senatul rus a hotarit s i se dea lui Dimitrie Cantemir ceite
doueizeci de pungi de bani pre an care lac fase mii de ruble .
punga de 500 lei era egala asa dar cu 300 ruble, deci rubia egala
Cu un leu nou i dou'd treimi sau cu un leu vechi i jumatate. Cum
leul avea, pe vremea aceea in Moldova, 120 bani, rezult ca rubia
era tot una cu 200 bani, deci Cu ughiul. Inteo rubld intrau 100
de copeici sau 50 de dutce (vezi i mai sus, sub aceste nume 1).
S'a intrebuintat in tarile romane mai ales dupd expeditia din
1711.

iiingii sunt singura monad' moldoveneasca din

intervalul 1601-1821. De aramd, av'nd un diametru de 14,5
milimetri, ei au fost MAO la Suceava, in banaria infiintata de
Dabija Voda in 1661 si care a durat parirt in 1668 (vezi si vol.
III, editia a doua, p. 138). S'au descoperit pand acum sapte tipuri
sSaiii sau

de asemenea saldi moldovenesti.

Talerul, ca i galbenul, a insemnat la noi atat o moneta de

calcul cat si o grupa intreaga de monete reale, de argint, foarte

des intrebuintate. Moneta de calcul era tot una cu leul si valora
obisn.uit dou'd treimi dintr'un galben sau un ughiu. Fiind tot una
cu leul, g'dsim, in documente, echivalenta un taler = 133 de bani
dar si un taler = 120 de bani, dupa cum e vorba de lei vechi sau
lei noi. Cate odata, in actele vremii, socoteala se face ins. i pe
132 de bani, astfel, de pilda, inteun act din 22 Octomvrie 1713,
cand 620 de stanjeni vanduti cu 66 de bani stnjenul dau suma
totala de 310 talen.
In privinta talerilor monete reale de argint, cel mai raspndit
era talerul leonin. (vezi mai sus, p. 623), a carui valoare corespunde

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARA

627

Cu aceea a talerului de calcul. Alaturi tusa de acesta, mai circulan

In Tarile noastre o suma de alti talen, de valori diferite. In condica
vistieriei lui Brancoveanu, din 1700, gasim, pe Muga talerul obinuit de 133 de bani, un altul de 123,5 bani i un al treilea de 138
de bani. La 25 Iunie 1641, se face o van.zare de 50 de stanjeni In

Fagarlta, lana Caldaruani, cu pretul de 44 de bani sttinjenul,

primindu-se In total 16 talen i ceea ce Inseamna ea talerul era egal

cu 137,5 bani. Iar Inteun act inedit dela Matei Basarab, din 1.2
Mai 1651, se spun.e precia: talen i 3 pol (3 i jumatate 1), taleru
cate aspri 154 . Tabloul de cursuri fixat de Camera Aulica austriaca, la 18 Iulie 1729, pentru Oltenia, prevede, In afara de o Lewenthaler -ul sau talerul leonin (leull) nu numai putin de ase feluri

de talen, plus dou subdiviziuni de taler. Erau talerul olandez,

talerul burgund i perntalerul, valorand fiecare cate un florin i
54 de creitari, fiind deci superiori cu 20 de creitari talerului leonin.

Urmau apoi talerul Imparatesc i se spunea yi

imperial i

sgriptor , dupa pajura batuta pe una din fete i talerul fran.cez (afar de acela al lui Ludovic al XV-lea), echivalenti fiecare
Cu 2 florini. Era, In sfarit, talerul polonez, a carui valoare nu
se precizeaza. Ca subdiviziuni sunt amintite sfertul de taler burgund, valoran.d 28,5 creitari i jumatatea de taler leonin, valornd
47 de creitari. Dar pe Muga varietatile de talen i porneniti In tabloul Camerei Aulice, au mai circulat, in t'afile noastre i altii
precum talerii ruseti, talerii turceti, talerii venetieni carora li
se mai spunea i scuzi, talerii ioachimici, etc.
Timfii erau mollete de argint ruseti; sub numele de 43 timfi
de cei noi moskiceti sunt amintiti In cronica, In legatura cu
expeditia din 1711 a lui Petru ce! Mare.
Tultul, monea' real' de argint, era de doua feluri: turcesc i
imperial. Cel turcesc, pe vremea lui Brancoveanu i stefan Canta-

cuzin.o, era tot una cu o treime de leu sau 44 de bani; la atat

se urca vacaritul in 1.713. Inainte de fixarea cursurilor, facuta de
Austriaci In Oltenia, ambii valoran la fe! i anume o jumatate de
florin; In preajma fixrii, se propune o diferentiere in defavoarea
tultului turcsc: acesta sa fie primit numai la 28 de creitari i ju-

matate, In timp ce celalalt sa ramaie la valoarea anterioara de

30 de creitaii. Totui, cand se fixeaza cursurile, la 18 Iulie 1.729,

Camera Aulica decide sa scoata din cireulatie tultul turcese;

www.dacoromanica.ro

628

VIEATA ECONOMICA.

aceiai m'asura' se ja i pentru ortul turcesc: ambele faceau, se

vede, concurenta pe piat mon.etelor similare imeriale. Termenul
tult este de origine turceasca qi inseamna a treia parte .
Ughii erau cel de al doilea nume al galbenilor, aa Incat cele
spuse asupra acestora din urm. (vezi mai sus, p. 621), li se aplica
i. lor. Exista deci un ughiu, moneta ideala, de calcul, valorand
200 de bani sau 20 de costande sau un taler 1.i jumatate; 11 intalnim adeseori In tranzactiile secolului al XVII-lea. La 1 Septemvrie 1644, se vand 60 de stanjeni cu cate 60 de bani sta'njenul,
luandu-se In total 18 ughi, ceea ce Inseamna ca ughiul avea 200
de bani; documentul se gasete In condica manastirii Caldruqani.
In 1683, vnzandu-se 1.200 de stnjeni cu cate 1.00 de bani stanjen.ul,
suma totala este de 900 talen i sau 600 de ughi, de unde echivalen%a

un ughiu --- un taler i jumatate = 200 bani. La 18 Noemvrie

1669, se vand iarai 260 de stnjeni cu cate 60 bani, obtinandu-se
78 de ughi; ughiul e egal cu 200 de bani. In Moldova, gasim In
1.654 echivalenta: 1333 ughi = 2000 talen, deci un ughiu valora
cat un taler fl'i jumatate.
Alaturi Insa de acest ughiu, Intlnim uneori In documente
rli un altul a &Ami valoare difera de cea fixa, ara-tata mai sus.
Astfel la 6 Decemvrie 1670, Matei paharnicul
Ion hansariul
din Schiopeni, judetul }Uranio, vand lui 'arban spatarul 370
de stanjeni, cu cate 28 de bani stanjenul, primind In totul 58 de
ughi i jumatate. De unde rezulta ca ughiul are aci numai 177,09
sau, rotund, 178 bani. In 1641, se vand 600 de stanjeni cu cate
4 costande stanjenul, primindu-se 140 de ughi. Prin urmare, un
ughiu are, In cazul acesta, 17,1. costande adica 1.71 bani, costanda valorand 1.0 bani. Avem de-a-face In cazurile de mai sus
i nu sunt singurele cu ughi a caror valoare difera, ca i. la galbeni, de aceea a ughiului ideal da calcul.
Numele de ughiu vine din prescurtarea paleografica ugg.
(yrr.), Intrebuintata In actele noastre vechi pentru t uggraski
(yrrnacti) --- ungureti, referitoare la galbenii ungureti, adica
florinii de aur batuti. In Ungaria qi des Intrebuintati In tranzactii.
Din t ug , la singular, s'a format pluralul t ughi , de unde apoi
s'a refacut singularul ughiu .
Zlofii ar fi trebuit s'a fie, potrivit numelui, exclusiv moflete de
aur, deoarece zlot vine din vechiul slav zlat, ruseqte zoloto, care
d.

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARA.

629

inseamna aur (cf. Zlatna!). Constatam Inteadevar ca, sub acest

nume, se 1nte1eg In actele secolelor XVII 0. XVIII mon.ete de aur;
aa, de pilda, in condica vistieriei lui BrAncoveanu, gsim adeseori

pomeniti zloti sau u zloti venetici* valor'And fiecare eke doi

talen i
jumatate: 400 zloti aunt aratati ca egali Cu 1.000 talen,
1.000 zloti Cu 2.500 talen, etc.
Dar alaturi de aceste monete de aur, de valori diferite, IntAlnim sub numele de zloti i monete de argint, iarai de valor/ diferite. O Insemnare munteana, din 1698, precizeaza 12 galbini
care fac 48 de zloti , deci patru zloti la un ga/ben. In testamen.tul
Dospin,ei StrAmbeanu, din 1. Octomvrie 1745, citim: bani de
argint, zloti 640, care fac talen i 450 , de unde rezulta ca un zlot

era egal cu 0,70 dintr'un taler sau c trebuia 1,42 zloti pentru
un taler. Dictionarul italian de termeni tehnici romAnesti, Intocmit In Oltenia, In timpul dominatiei austriace, definete zlotul
drept o moneta turceasc avAnd curs In Valahia i valorAnd
66 de creitari . Un alt izvor, cam din aceimi vreme i referindu-se
tot la Oltenia, da echivalenta un zlot 44 de polturaci adica
iarai 66 de creitari, polturacul lmparatesc valorAnd un creitar
jumatate (vezi f}i. mai sus, p. 625). 0 valoare foarte apropiata
anume 67,5 creitari e indicat rate nota asupra stabilirii cursului diferitelor monete In Oltenia, din 21 Iulie 1.728. Austriacii au
dus o political monetar cu totul ostil zlotului nostru: dela cursul

de 66 sau, dup alte izvoare, 67,5 creitari cat pretuia Inainte

de ocupatie, ei 11 reduc mai IntAiu la 60 de creitari, 11 fac adica
egal cu florinul, pentru ca, mai tArziu, sa-1 scada treptat-treptat
pAna la 51. de creitari; aceasta Inseamna hisa o devalorizare de

25%, deci o paguba Insemnata pentru toti diftinatorii de zloti.

Chestiunea zlotului a iritat mult vreme spiritele In Oltenia
austriaca i le-a 1ndepartat Imperialilor multe simpatii (vezi
vol. III, editia a II-a, p. 254).
Cronica atribuita lui Nicolae Costin, povestind a doua domnie

a lui Mihai Racovita, arata. ca In vara anului 1708 s'au adaos

pogonaritul de vii... Cu un zlot mai mult peste leu, de au
dat bietii oameni cei cu viile ate un galben de pogon f;ii tare...
oftau i se vaietau . De unde rezulta ca un leu plus un zlot era
egal cu un galben. In ipoteza c ar fi vorba de lei vechi, de 133
de bani unul, zlotul ar fi deci egal cu 67 de bard, galbenul avAnd,

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONi3MICA.

630

dupii cum se tie, 200 de bani; dac sbcotim .in lei noui (= 120
bani), atunci zlotul are 80 de bani.
Acest zlot de argint, superior florinului, dar inferior leului
sau talerului, a fost una din monetele des intrebuintate la noi ;
In operatiunile fiscale ale secolelor XVII i XVIII el revine frec4
vent; a dat, intocmai ca i galbenul i leul, amuele untia din
; agentii care o strAngeau se numeau zlotai. Tot din
dri:
pricin cA era o monet curent a servit i ca monet de calcul,
monet ideara' intocmai ca i galbertul, leul i ortul. De aceea
intluim adesea in documente, in secolul al XVII-lea, expresiunea
de zloti btuti adic efectivi, pein, spre deosebire de zlotii
de calcul.
Dar in afar de ateste monete mai 1nsemnate, dela aspri 0116

<7,
,)

);

la zlo(i, au mai circulat in

Trile Romnegti, in intervalul dintre 1601 i 1821, o
suma altele. Amintim, astfel

\,

)f, e

11

viCe;)'J
Fig. 34.
Sfant (sau sorocovit) de argint, din
1783, dela Iosef al II-lea. lmp5ratul Austriei.

burlincii, caragrosii, ecsildarii numiti uneori i eizindari,

filerii, f unduclii, greslele, gro.,

iele,horgrosii, irmilicii,
leitele, marghiolii,
misirii, nesf ielele, piastra, rubielele, sf anta, stambolii, tumblii
zarmacupii. Dintre acestea, unele erau monete de argint, altele de
aur.
In prima categorie intrau: grosi4a, mariasul i sf anta (dela
zwanzig; vezi fig. 34), tustrele monete austriace, valornd pe
vremea lui Alexandru Ipsilanti (1.774-1782) respectiv 2, 10 qi
13,5 parale. Intrau apoi leila, piastrul i irmilicul de origine turceasc. Cea dintAiu, inferioar zlotului, valora o jumtate de leu;
piastrul era egal, in 1719, cu 120 de aspri deci cu talerul sau leul
nou iar irmilicul cu 60 de aspri sau doudzeci de parale (yirmi in
turcete). Valoarea piastrului a mers Ins sczand necontenit, pentru
a ajunge, in 1830, la a zecea parte din ce fusese initial. Intra, ln
sfarit, horgrosul sau horgosul (hergou1), valornd 17 creitari;
termenul e de origine maghiar. (din horgas, incovoiat, strmb).
In a doua categorie, a monetelor de aur, intra bogata serie a
galbenilor: rubiaua i nesfieaua insemnnd respectiv un sfert

www.dacoromanica.ro

MBLIOGRAPIE

631

i o o jumdtate de galben ; apoi caragroful, valornd sub BrAncoveLnu 14666 lei iar in 1719, 181 de aspri. In acela an, galbenii
noui 1)14 la Stambul (li s'a mai zis i stamboli) pretuiau 390 de
aspri ; zingirliii (u cu lant din cauza lantului imprimat pe dung)

li turaliii (dela tugra, stema oficial; in romnete tura, turaua)

bltuti la Cairo, 330 i 315 aspri. Un alt galben egiptean se numea misir (sau misit), dup numele turcesc al tarii. Funducliul
era galbenul b6tut de Mustafa al III-lea i urmaii si pana la
Mustafa al IV-lea (1757-1807); i se zicea astfel din cauza perlelor ce dau ocol monetei pe margine i carora Turcii le spuneau
d alune (findik). Zarmacupul (din turcete zer-mahbub , aur

favorit ) a fost baut incepand dela Ahmet al III-lea (1725);

era dintre monetele de aur cele mai cAutate, avand un titlul superior (24 carate).

BIBLIOGRAFIE
I. Agricultura si bogAtiile miniere. 1. N. IORGA, Anciennet de la culture du

mas en Roumanie, n Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., IX (1921), p. 185-191;

M. STAM Vi IU, Istoricul exploatarilor de sare din regiunea Sldnic- Pralwva,
In Mem. Sect yS'tiiny Acad. Rom., seria 3, t. XVIII (1942-13), p. 219-247.
T. DOBRESCU, Documente inedite privitoare la petrolul romdnesc (sub Upar).

II. Industria. 4. V. A. URECIIIA, Istoria Rorndnilor, t. /XI//, Bucuresti,

1892-1901; 5. N. IORGA, Istoria industriilor la Rorrulni, Bucuresti, 1927, 226
p. in 80; 6. FR. BABINGER, Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les pays
roumain,s du temps de Basile Lupu (1652), in Mem. Secy. Ist. Acad. Rom.,
t. XVIII (1935-1936), p. 141-189; 7. MIHAI POPESCU, Fabricile de luirtie
ale lui Matei Basarab, In Rev. Ist. Rom., VII (1937), p. 384-388; 8. CONST.
C. GIURESCU, Inceputuri de industrie En retrae Rorndnegti, Bucuresti, 1938,
13 p. in 80; 9. E. BADESCU, Metalele preyiocrse, in Enciclopedia Rorndniei, III,
Bucuresti, 1939, p. 705-728; 10. PETRE CAPRIEL, Metalele diverse, In Enciclopedia Romdniei, III, p. 729-754; 11. C. ORGHICAN, Industria Metalurgia, In Enciclopedia Romdniei, III, p. 831-870; 12. A. BUNESCU, Industria

kirtiei f i industria gratia, in Enciclopedia Romdniei, III, p. 941-966.

III. Mestesugurile. 13. N. IORGA, Breasla bldnarilor din Botogani. Catastihul
gi actele ei, in An. Acad. Rom., Mem. Secy. 1st.. s. 2, r. XXXIV (1911-1912),
p. 1-34; 14. Dr. M. A. HALEVY, Comunitetyile Evreilor din Iagi gi Bucuregti.
I. Pcind la 1821, Bucuresti, 1931, 112 -I- XVIII p. in 80; 15. CONST. C. GIURESCU, Din istoricul breslelor bucuregtene, In Albumul Lunei Bucuregtilor.
Bucuresti, 1936, p. 27-35; 16. V. PAPACOSTEA, Despre corporayiile moscopolene, In Rev. Ist. Rom., IX (1939), p. 127-136; 17. EUGEN PAVLESCU,
Economia breslelor En Moldova, BucurWi, 1939, 639 p. in 8 (lucrare de capetenie) ; 18. CONsT. C. GIURESCU, Populayia judeyului Putna la 1820, Bucu-

www.dacoromanica.ro

632

VIEATA ECONOMICk

reti, 1941, 40 p. in 8; 19. NESTOR CAMARIANO, L'organisation et l'activit

culturelle de la compagnie des marchands grecs de Sibiu, In Balcania, VI (1943),

p. 201-241.
Comertul. 20. GH.ERON NETTA, Die Handelsbeziehungen zwischen Leipzig

und Ost- und Siidosteuropa bis zum Verfall der Warenmessen, Zurich, 1920, 150
p. in 8; 21. N. IORGA, istoria comerlului rorndnesc, vol. II, Bucuresti, 1925,
210 p. in 8; 22. GHERON NETTA, Expansiunea economicd a Austriei gi explo-

rdrile ei orientale, Bucuresti, 1931, 270 p. in 8; 23. C. STOIDE, Negustorii

din sFarhorod En Moldova, In Rev. Ist. Rom., VVI (1935-1936), p. 382-387.
Drumurile. 24. GHERON NETTA, Incercdri de navigafiune pe Olt, Bucuresti:
1928,144 p. in 80; 25. I. MINEA, Podul lui sStefan cel Mare la Iagi,In Cercet. 1st.,

VIIIIX, 3 (1932-1933), p. 250; 26. ST. NIcoLA_ESCU, Comunicare despre

podul ,,S'erban-Vodd la Soc. Bucuregtii-Vechi, In Universal cu data 25 Mai
1938; 27. CONsT. C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin Cantacuzino,
Bucuresti, 1943, 28 P. in 80; 28. CONST. C. GIUREScU, Constructions navales
roumaines au XV I I-e et XV II I-e sicles (sub tipar).
Cireulatia monetartl. 29. Dr. G. SEVEREANU, Monetele lui Dabija-Vodd
(1661-166.) gi ale lui Mihnea-Vodd Radul (1658-1660), In Bal. Soc. Numism.
Rom., XVIII (1923), p. 103-109; 30. N. DRAGAN, Horgog (Hergog), ibidem,
p. 97-98; 31. I. MINEA, O povard de bani,tn Cercet. Isl., 11-111 (1926-1927),
p. 256-257; 32. G. ZANE, Sisteme monetare gi ntonete principale din veacurile
trecute, In Cercet. Ise., IV, 1 (1928), p. 3-36; 33. G. ZANE, Economia de
schimb In Principatele Romitne, Bucuresti, 1930, 461 p. in 8 (lucrare de
apetenie) ; 34. FLORICA C. MOISIL, Monetele din Tara-Roma' neascd in timpul
lui Constantin Breincoveanu, Bucuresti, 1934, 8 p. in 8; 35. C. MOISIL, Monetele Ronulniei, In Enciclopedia Romaniei, I, Bucuresti, 1938, P. 98-124;
36. H. Di. SIRUNI, Monetele turcegti En Wile romane, In Balcania,

(1939-1940), p. 31-82.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA FINANCIARA
Problema financiar constitue
elementul central al organizrii
noastre de stat En veacurile XVII

gi XVIII.

Organizarea financiar a avut intotdeauna un rol de cpetenie In vieata de stat, prin influenta pe care a exercitat-o asupra
tuturor domeniilor de activitate. Finante Infloritoare Inseam*
In genere, prosperitate, continuitate, creafie; invers, finante des-

organizate sunt totuna cu instabilitate, lips de continuitate,

lips de securitate. Intre politic i financiar exista un raport permanent iar influenta lor este reciproc.
Aceste constatri se aplia Intregii vieti istorice romAneti;
ele capt !nag un relief deosebit cAnd e vorba de epoca dintre
1601 fli 1821. Niciodat, In trecutul nostru, problema financiar
nu are atAta important ca In acest rstimp ; putem spune, fr
exagerare, c ea constituie acum elementul central, In jurul cruia
graviteaz totul, dela relatiile interne pAn la cele externe, dela
vieata satelor, tArgurilor i boierimii noastre pAn la raporturile
cu Poarta. Domnii caut s-i asigure, prin diferite mijloace, Incasri cat mai mari, pe de o parte spre a face faf cererilor, din
ce In ce mai insemnate, ale Turcilor, pe de alt parte spre a dispune, In cazul mazilirii, de un fond de rezistent care ad le Ingaduie &A atepte momentul prielnic pentru reluarea tronului fiii,
data' acest moment sosit, s poat plti importantele sume legate
de o asemenea imprejurare. 0 constatare se impune: Domnii din

acest rstimp care tiu tali asigure printeo riguroas uneori

dull organizare financiar, resurse importante, sta. peinesc timp
indelungat: E cazul lui Radu Mihnea, Matei Basarab, Vasile Lupu,

www.dacoromanica.ro

634

ORGANIZAREA FINANCIAR

erban Cantacuzino, Constantin BrAncovean.u, Neculai si Constantin Mavrocordat, Mihai Racovit, Grigore al II-lea Ghica,
Alexandru Ipsilanti; dimpotriv, cei care nu aunt in stare s'o
fac, 1i vkl timpul de stpnire scurtat ; Constantin Hangerliu,
Domnul Munteniei, 1si pierde chiar si vieata (1799), din cauza
nenorocitei sale politici fiscale.

Inlinii mari, epoca dintre 1601-1821 continu organizarea

financiar a epocii precedente. Vom gasi deci si acum, un sistem
de deiri, cuprinzAnd di/me in natur din produsere solului, biruri
In bani i lucru sau munci; vom Osi de asemenea un complex
de venituri provenind din veimi, din ocne i din amenzi, la care se
vor ad6oga veniturile extraordinare provenind din imprumuturi.
Se va mentine principiul inegalittii in repartitia impozitelor,
acela al scutirilor i sloboziilor, precum si metoda cislei in ce priveste perceperea (vezi vol. II, editia IV-a, p. 559-580). Dar
arturi de aceste mosteniri. ale trecutului, apar acum si o serie
de elemente nouei, in diferite
Trebue subliniat, in primul rAnd, sporirea numeirului deirilor;
constat6m, in intervalul dintre moartea lui Mihai Viteazul si ea'scoala lui Tudor Vladimirescu, in cele daub.' Principate, circa 90 de
nume noui de obligatii fiscale, ImbrtisAnd un domeniu foarte variat,
dela zdrenfele de ca'rpei necesare fabricei de hrtie a lui Matei Ba-

sarab pand la c birul feicilor sau coraiilor, sub BrAncoveanu,

si dela aleimul i ufurul pl6tite lui Mihai Racovit de Ttarii

bucegeni pentru terenurile pe care le inalcaserk p'an6 la birul

temnifei u i birul femeilor rete ambele infiirqate de loan Vod
Caragea. Sub Constantin Brncoveanu, contribuabilii platesc, In
anul 1696, nu mai pli4in de patruzeci i cloud de d6ri.
asa
cum apar ele, pe luni, in condica oficial a vistieriei: I Ianuarie,
birul lui Ianuarie; 12 Ianuarie, seama a doua; 15 Ianuarie, birul
seicilor; 1 Februarie, birurile lui Februar; 1 Februarie, boii Belgradului; 10 Februarie, dajdea cailor ; 16 Februarie, rnduiala
carelor; 1 Martie, birul lui Martie; 1 Martie, haraciul; 1 Martie,
birul slugeriei; 10 Martie, birul viilor ; 15 Martie, r'an.duiala oilor
imp rtesti ; 1 Aprilie, birurile lui Aprilie; 1 Aprilie, lipsa haraciului ; 1 Mai, birurile lui Mai; 14 Mai, birul le,filor ; 18 Mai, rAn-

duiala boilor; i Iunie, birurile lui Iunie; 1. Iunie, dajdea casap-o

baii; 16 lunie, birul pentru cheltuiala vistieriei; 1 Iulie, birurile

www.dacoromanica.ro

MULTIMEA DARILOR

635

lui Iulie; 2 Iulie, birul imprumutarii; 8 Iulie, birul salaorilor;

10 Iulie, vacile oila pentru conacele Ttarilor; 10e lulie, plocoanele Sultanului;
August, birurile pe August;
August,
randuiala fnului; 5 August, dajdea datoriilor; 1 Septemvrie,
birurile je Septemvrie; 1 Septemvrie, randuiala &eta ; 14 Septemvrie, birul slugeriei; 14 Septemvrie, randuiala cAnepii; 25
1.

1_

Septemvrie, ran.duiala mierii; I Octomvrie, birul lui Octomvrie;

5 Octomvrie, birul mierii; 9 Octomvrie, dajdea mirisii; 1 Noemvrie, birurile lui Noemvrie; 10 Noemvrie, ploconul Hanului; 20
Noemvrie, birul zaherelii; 1 Decemvrie, birurile lui Decemvrie;
10 Decemvrie, vel searna; 24 Decemvrie, dajdea cherestelii. Aqa,
dar, in medie, cate 3-4 dari pe Lund ; in trei luni, cate 5 dri i
intr'una singur, Aprilie, numai 2. Aceiai situatie fusese
vremea lui Matei Basarab. Un document inedit al acestuia, din
12 Mai 1651, antor la Academia Romn i privind intro altele,
satul Amrkti facut danie de Domn. mnstirii Sadova, cuprinde
o informatie revelatoare. Si le-am scos hisumi domnia mea
spune blranul voievod referindu-se la slenii din Am6r6ti
din vistierie talen i 3 pol., taleru cate aspri 154 (sic!), fac aceti
talen i 3 pol. inteun an aspri 23.000 . Trei talen i jumgate a
154 aspri talerul aunt egali cu 539 aspri. Pentru ca, plecnd dela
aceast baz, considerata drept un bir s se ajung6 Intr'un an la
23.000 de aspri, inseamna c stenii au plAtit aproape 43 de biruri
In acel an (exact 42,671). Era, Inteadevr, mult; birnicii ddeau
o mare parte din venitul lor vistieriei; uneori, ddeau chiar din
avere, fiind nevoiti
vanda vitele i Insui pmntul
Nu trebue s ne in.chipuim lush ca." presiunea fiscal a fost
neintreruptd In tot acest rstimp de peste dou secole. Perioadelor

de mare apdsare le-a urmat aproape intotdeauna perioade de

destindere; ele erau neap6rat necesare deoarece, altfel, satele
se risipeau i vistieria 1i vedea sczand catastrofal veniturile.
Dup Matei Basarab, a arui politic6 financiar n'a cunoscut
ezitri, a urmat o destindere sub Constantin erban Basarab;
dup Constantin Brancoveanu, unul din cei mai abili financiani
ai noqtri care, dup parerea contemporanilor, transmis prin pana
italianului Del Chiaro frtia s jupoaie oaia, f'r s'o faa ssa. tipe
sapeva pelar la gazzuolo senza farla gridare ), au urmat unele
uufri simtitoare, In special desfiintarea 4 vdcdritului. Tot ast-,

www.dacoromanica.ro

636

ORGANI7AREA FINANCIARA

fel si in Moldova, aprtsarea din a doua domnie a lui Mihai Racovita (1707-1709) e compensata prin destinderea de sub urmasul sau Neculai Mavrocordat, dupa cum sporirea drilor sub
cei doi Callimachi loan Teodor i Grigore e urmata de seaderea lor sub gospodarul Grigore al III-lea Ghica. Unele dari
ap'satoare, care provocasera mari nemultumiri asa de pilda
vdcdritul i cunita, ambele privind cirezile de vite i caii
sunt
desfiintate prin blestem ; nevoi urgente si considerabile aduc insa
dup catava vreme reinfiintarea lor.
Cu privire la perceperea darilor, alturi de procedeul colectiv
al cislei, constatam aplicandu-se acum, in anumite perioade,
procedeul individual al pecetluitei sau hdrtiei (azi am zice al

rolu-

lui personal!). Cisla avea avantajul

suma global de
plat pentru un sat repartizandu-se asupra locuitorilor lui de catre
sfatul batranilor
i acestia cunosteau bine situatia materiala a
fiecarui consatean
nu se comiteau abuzuri sau nedreptati: dadea
fiecare proportion.al cu averea. Sau, ca sa intrebuintam o definitie din vremea lui Constantin Mavrocordat, cisla iaste bun
ca, cine pe ce are, pe aceia d *. Prezenta Ins i un dezavantaj
pentru vistierie, deoarece ea favoriza tdinuirea birnicilor fugiti din
alte parti i asezati in sat. Inteadevar, cu cat erau mai multi
locuitori IntFun sat, peste cei pe care-i fltia vistieria i In raport
cu care fixase suma globald cu atat cota ce reven.ea individual
se micsora. Locuitorii aveau deci interes sa primeasca pe cei fugiti
din alta parte si
tainuiasc. Procedeul pecetluitei sau hartiei
insemna impunerea individuald : el producea mai mult vistieriei,
deoarece evaziunea era mai dificila, satenii ne mai avand interes
ad tdinuiasca pe straini; dadea nastere Ins i la favoruri i nedreptati, agentii fiscali putand impune dupa aprocierea lor,
apreciere influentata de daruri, rudenie, prietenie sau resentimente.
In Muntenia, prima impunere individuala pe care o cunosc e din
vremea lui Mihnea Turcitul (1577-1.583 si 1585-1.591). Nepotul
acestuia, Alexan.dru Coconul Intarind, la 24 Iulie 1624, o mosie
in Ciobartesti, judetul Sacueni, arata c proprietarul o stapanea
cc Inca din zilele mosului domniei mele, Mihnea Voevod, de cdnd
era birul pe nume . S'a revenit apoi la sistemul impunerii colective,

pe care Matei Basarab o parseste din nou In folosul impunerii

individuale, mai favorabila. vistieriei.

www.dacoromanica.ro

REFORMELE FI SCALE

637

Intarind In 1645 o slugilor o sale Preda gi Udrigte din irineasa

satul Daegtii din Valcea, Cu rumanii, Voevodul arata ca acegti

rumtlai o fost-au megiagi cu toata mogia lor Inca mai denainte
vreme. Deci cand au fost acum In zilele Domnii mele, deaca m'au
adus Dumnezeu aicea In teara la cinstit scaunul stramogilor
Domnii mele, iar Domnia mea taut-au samd Virdi de i-au pus
talere, cinef pre capul lui. Deci acefti oameni ce scriu mai sus de in

allatu-s'au ci ei la sama scripturii in sat in .,Sirineasa fi

li s' au scris numele lor acolo in . irineasa cu 5 talere. Deci ei ca negte

oameni rai gi fugan, neInvatati a BA suferi cu bir dup capul lor,

n'au vrut sa gag
plateasca birul gi toate dajdile unde i-au
apucat sama, ce tot au umblat fugan i de In sat In sat gi dajdile
lor au ramas In spinarea slugilor domniei mele ce scriu mai sus,
de le-au tot platit ei dela casa lor, fr voia lor, cu bani gata i cu
vite, cu vaci, cu boj, cu cai i cu oi gi cu stupi gi cu haine, pAna
gi cartile gi odajdiile besericii au luoat, de n'au ramas cu nimica,
pana s'au umplut multa sama de bani, 29.000, de au dat pen.tru
dangii, de au ramas numai cu sufletele . De aceea, Domnul le da,
In schimb, satul Daegti, proprietatea celor fugiti. Documentul

inedit, relatand cele de mai sus, se an' la Arhivele Statului; el

face parte din documentele man.astirii Dintr'un lemn. In Moldova,

impuneri individuale, pe hartii , au facut, Intre altii, Dumitrap Cantacuzino (1673-5) gi una din cele mai apasatoare
Gheorghe Duca, intr'a treia domnie (1678-1684).
Din cauza Inmultirii darilor, deci a greutatii Incasarii lor, la
termene prea apropiate gi de un personal prea numeros, pe de alta
parte din cauza necesitatii introducerii de noui norme, noui procedee gi noui Impartiri, In legdtura i cu schimbarile administrative,
sociale gi economice, unii domni au simIit necesitatea modificarii

organizarii financiare i au procedat la reforme fiscale. Cele mai

Insemnate din aceste reforme au avut loe, In Muntenia, sub Matei
Basarab (1632-1654), Constantin Brancoveanu (1688-1714), Nicolae Mavrocordat (1719-1730), Constantin Mavrocordat gi Alexan.dru Ipsilanti (1774-1782), iar In Moldova sub Dumitragco
Cantacuzino (1673-1675), Antioh Cantemir (1695-1700), Constantin Mavrocordat (1741-1743) i Alexandru Moruzi (1802-1806).
Matei Basarab a urmarit o politica' fiscala riguroas. A cautat
asigure Incasari importante 0 regulate, pe de o parte spre a

www.dacoromanica.ro

638

ORGANIZAREA FINANCIARA.

putea face NA cererilor turceti, pe de alta parte spre a avea c-u ce

Intrqine oastea insemnata Cu care vi-a cucerit ,mai hit& tronul,

a respins apoi atacurile repetate ale lui Vasile Lupu i a impus
tot timpul respect Pogii. Tocmai In vederea sporirii incasarilor
fiscale, a introdus Matei Basarab aa cum am aratat mai sus
impunerea individuala cinei pre capul lui , In locul impunerii
colective a cislei. Tot In acelai scop, n'a pernais scaderi sau am&-

nari la plata darilor. Cine nu putea plati, trebuia

valid&

moia ; de aceea constatam, In timpul acestui voevod, o serie de

sate de moneni care ajung ruman.i, ii valid adica pamantul
libertatea. Se poate afirma ea exista, in privinta aceasta, un paralelism intre politica fiscala a lui Mihai Viteazul i aceea a lui Matei
Basarab.
Domnia lui Constantin Brancoveanu are o deosebita insemnatate sub raportul organizarii financiare. In aceasta vreme se intro-

duce pentru intaia data o dare generala in bani asupra vitelor

mari: e vestitul i pe nedrept hulitul kidirit; tot acum se face i
prima reforma' fiscala In sensul simplificcirii, a reducerii marelui
numar de dari. Introducerea vacaritului are loe In 1689, aa dar
chiar In cursul primului an de domnie: Acest prim ari a fost Tara
indoial, cel mai greu, In ce privete finant,ele, din intreaga sta.panire a lui Brancoveanu. Turcii, din cauza razboiului cu Austriacii,
cer sume importante: ele sunt evaluate, In scrisoarea contemporan
din 8 Februarie 1690 a postelnicului Mihai Bajescu, la de cinci ori
haraciul obinuit adica la 1.500 de pungi. Admitand chiar o oare-

care exagerare a cifrei, fapt este ca s'a dat ca malt peste haraciul
obinuit ; numai ala se explica de ce Poarta scutete Tara Romaneasca de haraci pe anul urmator, 1690. Se adaog apoi contributia foarte ridicata, In bani i zaherea cronica lui Radu Popescu o evaluiaza la 700 de pungi ceruta de Ducele de Baden,
comandantul armatei austriace venite s ierneze In tara.. In sfrit,
ca i cum n'ar fi fost de ajuns, bantuia i ciuma, navalisera
lacustele. lute asemenea strmtorare, Bran.coveanu este nevoit
sa recurga la o dare nou ; pentruca avea nevoie de sume importante, el hotarate ca aceasta dare sa fie impusa asupra vitelor
mari boj, vaci, cai i bivoli care constituiau averea mobila
de capetenie. Nu era rimen i scutit: nici boier, nici manastire,
nici bresla: toti trebuiau sil dea Gate un ort adica 33 de bani

www.dacoromanica.ro

VACARITUL

639

de cap de vita. Neculce afirm eri s'ar fi luat mai mult cate un
tult de vit i cate doi orti de cal, nu stim Ins cat temeiu se poate
pune pe informatia lui. Fapt este cs si mai tarziu, In 1705, cand,
dup o Intrerupere de cincisprezece ani, vAcritul se reintroduce
sub numele de seama a doua pe vite , se pltea tot numai un
ort ; in anii urmatori nu putem preciza cand, se pare MA' c'
inainte de 1710 suma sporeste Cu o treime, adic dela 33 la 44
de bani. Rspunzand, la 13 Ianuarie 1707, sfatului cettii Brasov,
care ar fi vrut ca vitele din Ord ale Brasovenilor s nu fie impuse,

Brancoveanu relev caracterul general al acestei dri, fra privilegii sau exceptii. Incepand Intai dela noi Inine spune
Domnul
vitele noastre ce avem domnesti le pltim, i told
boierii cei mari i mnstirile toate i arhiereii i toti dela mare
pan la mic... nimnui mcar o vita nu se scuteste . lar In 1.713,
Dechemvrie 26, aducand la cunostinta Intregii tdri nouile obligatii
fiscale pentru anul urmtor cate 44 de bani de cap de vit dar
si o taxd fix de 66 de bani de contribuabil
Bran.coveanu insistA
asupra caracterului echitabil pe care-I are vcritul, fiind proportional cu averea. Pentru multele psuri ce au cAzut asupra trii
explicd el n'am putut gsi alt dajde mai cu dreptate i 86 iasd
surn de bani ca s' putem face trebile i poruncile, ci am socotit
c la aceastei dajde cine are mult del qi mai mult, cine mai are puf in,
dei ci mai puf in i ajutA cu totii, dup putint, cu dreptate . Toc-

mai din cauza cri aceast dare se aplica Mil exceptie, tuturor proprietarilor de vite i in raport direct propor(ional cu n.umrul vitelor,
ccritul poate fi socotit, Entr'adeviir ca darea cea mai chibzuit
mai echitabilei din trecutul nostru, Dac totusi el a starnit atatea
nemultumiri, dac cronicile sunt pline de aprecien i extrem de defaNeculce 11 calific drept obiceiu ru i spurcat ,
vorabile

ran f'r de leac ce se chiam lepra sau fistula In pantice

dac a fost desfiintat, In repetate randuri, atat 1ntr'o 1,ar cat
In cealalt, cu blesteme cumplite i cu afurisenie, pentru ca totusi
sub imperiul necesittdi sri se reinfiinteze, faptul se explica prin
aceea cri el lovea Alai ales In proprietarii mari boierii i mAnastirile deoarece acestia aveau numeroase cirezi de vite si herghelii de cai. Dar atat boierii cat i mnstirile nu erau 1nvtati
sri prteasc6 dri pa avere, fiind scutiti de ele, potrivit unei 1nde-

lungate tradi0i. De aceea, cand se rupe 4ceast6 traditie, and

13

www.dacoromanica.ro

640

OR GANIZAREA FINANCIAR

sun.t i ei impui, i Inca greu, deoarece i averea era mare, pro-

testul e natural. Daca el se face Intr'o forma mai vehementa In

Moldova, aceasta se datorete faptului ca Inteadevar aci impunerea e mai ridicata. Constantin Duca, ginerele lui Brancoveanu,
introducand dupa pilda socrului sau vacaritul peste Milcov,
In toamna anului 1694, hotarate sa se plateasca de vac& i de
bou eke un zlot, iar de cal cate un leu, ceea ce inseamna cam de
trei ori mai mult decat In Muntenia. Intelegem acum de ce, cand
un domn voia 86 -i faca atmosfera buna printre boieri i clerici,
desfiinta vacritul. E ceea ce va face, Indata dupa suirea, In CORditii atat de penibile, pe tron, stefan Cantacuzino, succesorul lui

Brancoveanu. Actul de desfiintare al vacaritului a fost citit la

18/29 Aprilie 1714 in biserica Mitropoliei, In fata boierilor, a clerului i a n.orodului, iar catastifele cuprinzand socotelile acestei
dari au pus... de le-au ars In mijlocul Curtii domneti, de le-au

vazut toti . Bucuria a fost insa de scurta durata deoarece, in

1717, Ion Mavrocordat reinfiinteaza vacaritul. Peste un deceniu
i jumatate se ajunge chiar sa se ja cloud veicdrituri anual. Grigore
Ghica, in hrisovul din 17 Iulie 1733, spune: Mutandu-ne cu domnia
dela cinstitul scaun al "'aril Moldovii la cel de mare cuviinta scaun
al Tarn Ungrovlahiei, am gasit domnia mea un obiceiu de multa
stricaciune tarai acetia care (pentru ca sa nu defaimam) poate fi

domnii cei denaintea noastra 1-au facut de sfaturi rele, dela o

seamei de vreme incoace a fi cloud vddirituri intr'un an, care obiceiu

fiind pricina de multa paguba tarai i de saracie pamntenilor...

am socotit domnia noastra a dezradacina aceasta rea i nefolositoare i de mare stricaciune rnduiala . De aceea desfiinteaza
vacaritul al doilea, lasnd numai unul pe an.
Reforma fiscala a lui Brancoveanu In ce privete reducerea
numarului mare de dari are loo In primavara anului 1701. Am
aratat mai sus, dupa condica oficiala a vistieriei, cele patruzeci
fi cloud de dari incasate In 1696: e numrul maxim pe care-1 constet ; In anul preceden.t, 1695, el fusese de 38 de dari, in 1694,
de 35. In 1697 gasesc 40 de dari, in 1698, 37. Incasarea tuturor
acestor dari, la intervale atat de scurte
cate 3-4 pe luna, uneori
chiar 5 insemna nu numai alergatura multa, socoteli numeroase
dar i un spor de greutate pentru contribuabili. Inteadevar, acetia
trebuiau sa plateasca, pe langa cifra impozitului, i cheltuelile de

www.dacoromanica.ro

REFORMA LUI BRANCOVEANU

641

percepere sau reisura, apoi trebuiau sa fac diferite daruri In na-

tura' in special alimente pentru Intretinerea agentilor fiscali

ksi s-i gzduiasca. 0 reducere a numrului darilor i. o Incasare a

lor la intervale mai deprtate Insemna deci o uurare a contribuabililor, in special a contribuabililor de rnd din sate, aa zigii
birnici. Inteadevr acetia plteau num'drul cel mai mare de cCe, i.
In 1696 de pilda, din cele 42 de dri, birnicii plteau 40, breslele
11, iar satele cu ruptoare, oraele i sloboziile numai 5. Dar uurarea pentru birnici mai provenea i. din Imprejurarea ca obligatiile celelalte fiscale, in afara haraciului i a smilor, disprnd,
sumele provenind din ele inglobndu-se deci In acestea din urm,
care erau pleitite $i de bresle, rezulta, implicit, o mai just repartitie,
aa dar o scdere pentru birnicii de rnd. In timp ce in 1700, breslele pltesc 151, 656 talen i iar birnicii 306, 418, raportul intre ele

fiind de 1 fat de 2,02, In 1701, in primul an al reformei, breslele

vor plti 188.016,50 talen i iar birnicii 350.851,50, raportul fiind de

1 fat de 1,86. Dei cifra global a drilor este superioar celei

anterioare ref ormei i. de sigur aceast cretere a Incasrilor
a fost unul din scopurile reformei totui repartitia lor e mai
echitabilei , sarcinile sunt repartizate mai just. Brancoveanu Intreprinde deci reducerea numrului drilor dup primul trimestru al
anului 1701. In timp ce In Ianuarie, Februarie i. Martie se continn cu incasarea birului mrunt de Ora, birul lunar, i a celorlalte obligatii fiscale Incepind din Aprilie constaam numai patru
dri principale n.umite Seama a doua (25 Aprilie), seama a treia
(10 Iulie), vel seama (1 Octomvrie) i Haraciul (12 Dechemvrie).
Toate celelalte obligatii dispar, afar de randuiala cailor * care
se incaseag la 25 Aprilie i de rnduiala untului* pug numai
pe mnstiri. In 1702, gsim aceleai dri principale, cu deosebire
c' seama a doua se incaseag In cloud' rnduri, data la 20 Februarie, a doua oara la 20 Dechemvrie. Din obligatiile celelalte, mai
rmne iarkii 4 randuiala cailor i. untul*, la 1 Aprilie i una exceptionala pentru solul englezesc * dup 1.0 Mai.
Simplificarea era considerabil. Din nefericire ing, In situatia

In care se gsea -tara, cu greuttile care se iveau necontenit din

afar, cu exigent,ele tot mai mari ale Turcilor, ea n'avea A dureze
mula vreme. Chiar in 1703 se produce un fapt care Inseamn
o sporire considerabil a cheltuelilor. E vorba de chemarea lui
136

www.dacoromanica.ro

G42.

ORGANIZAREA FINANCIAR

Brancoveanu la Poart, chemare provocat in special de intrigile

adversarilor constantinopolitani; ea are drept urmare sporirea

haraciului cu 240 de pungi anual. Ceea ce insemna stricarea echilibrului financiar existent, inmultirea i sporirea drilor. Conse-

cinta direct:6 va fi reintroducerea, la inceputul anului 1705, a

vcritului, sub numele de seama a doua pe vite . In scrisoarea
sa din 23 Ianuarie, adresat Braovenilor, Brancoveanu afirm
aceastei da/de numai estimpu va fi, iar (land Dumnezeu s mai

rsuflm den greul ce ne aflrn, alt data'

aceast dajde nu
va mai ei . Ndejdea Domnului rmase ins deart; vcrituL
fu scos i In anii urrratori ha chiar mrit, dela 33 la 44 de bani
iar in 1713 i se adogase, dup cum am vzut, i o dare fix6
pe cap de contribuabil, indiferent de avere, de 66 de bani.
Trebue s addogm c nici repartizarea mai just, obtinutil
prin reforma din 1701, nu putu fi mentinut. Chiar In an.ul urmaor, 1702, aceast repartizare se schimb din nou In favoarea
breslelor care plAtesc 138.796 talen i in timp ce birnicii 319.768,50.

Schimbarea se accentueaz5. i mai mult in 1703. Dei condica

nu cuprinde toate ddrile impuse, din cele existente se vede c.a.,
In acest art, breslele dau 132.027,50 talen i iar birnicii 310.021.
Necesittile i interesele erau i de data aceasta mai tari deck,
intentille binevoitoare fat de mas. E un fenomen care se va
repeta In istoria financiar a Principatelor; din cauza lui, chiar
reformele cele mai 'Dune, cum vor fi de pild acelea ale lui Constantin Mavrocordat, nu vor putea da rezultatele ateptate,
tprii lor inii fiind obligati s le calce.
Inc Inainte de Constantin Mavrocordat, tatal su Nicolae
reven.ise, In 1723, la msura lui Brncoveanu, hotrind ca birul
s se plteasa In 4 sferturi; el Meuse i o nou impunere pe sate,
pe temeiu de ruptoare adicd de invoiald, tinnd seam de numrul corttribuabililor i de averea lor, suma globala urmnd
a fi repartizat apoi de con.tribuabili intre ei, prin cisl. Dar In
1728, din cauza inconvenientelor legate de acest sistem (vezi
mai sus, p. 636), el trebue s revin la sisternul cellalt al pecetluiturilor individuale.

Constantin Mavrocordat, in cele zece domnii ale sale, a desfdurat o Sating activitate reformatoare i in domeniul organizrii financiare. Prima msurd In acest sens o ia In, 1733, In Mol-

www.dacoromanica.ro

RUFORMA LUI C. MAVROCORDAT

643

&Iva, cand hotdr4te scutirea manastirilor de dajde; ultima are

loc In 1758, In Muntenia, cand el unified impozitele sub numele,

transmis noud de generalul Bauer, de socoteli generale ;

romnete va fi fost poate sama obteasca . Masurile financiare
ale lui Constantin Mavrocordat se Intind deci pe un interval de
25 de ani. Cele mai Insemnate i cele mai numeroase stint luate

In a treia domnie din Muntenia (1735-1741) i anume In anul

financiar 1739-1740, cand voievodul iscalete, la 7/18 Februarie
1740, vestitul su aezamnt (vezi si vol. III, 1, editia
p. 256); de asemenea, In domnia imediat urrnatoare din Moldova
(1741-1743) cand el aplied acolo chiar dela inceput mdsurile
luate In Muntenia. Se poate vorbi, pentru aceti ani, de adevarate reforme financiare.

El desfiinteaza, In primul rand multimea de ddri personald

(poclonul steagului, seama mare i cea mica sau haraciul, petheul bairamului, pecetluitul, etc.), lnlocuindu-le cu o dare fixa
de zece lei pe an de cap de contribuabil, prtibila In patru sferturi de &Ate doi lei i jumatate, adaogandu-se la fiecare sfert cate

zece bani In Moldova cate cinci parale, adica cincisprezece

drept rasura pentru strangatorii darii. Din zece trani,
bani
unul platea pe jumatate adica numai cinci lei pe art. Facndu-se
recensamntul contribuabililor in vederea aplicarii noului sistem,
s'au gsit 147.000, afara de bresle.
Constantin Mavrocordat desfiinteaz de asemertea unele din
ddrile pe avere i anume vaceiritul i pogondritul; hotarlrea e cuprin.sa In articolele 9 i 10 ale aezamantului su din 1740.
In schimb, urea oieritul la 16 bani de oaie iar vinariciul dela 1
la 5 bani de vadra. Urea de asemenea, prin firman Imparatesc,
pretul sarii.
O latura Insemnata a reformei lui Constan.tin Mavrocordat
consta in precizarea scutirilor i obligatiilor fiscale ale diferitelor
categorii sociale, potrivit cu noua impartire pe care a introdus-o
el. Astfel pe boierii de clasa intai sau velii, In numar de nousprezece, dela ban 'Ana la clucerul de arie, precum i pe unnaii
lor numild neamuri Ii scutete de once dare; pe boierii de clasa
a doua i pe urmaii lor
mazili Ii scutete de dijmarit i de
vinarici. Manastirile i preotii stint scutiIi de dajde adica d e
clarea fix anuala; dimpotriva, se suprimd avantajiile de care se

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA FINANCIAR

644

bucurau diferitele bresle de subalterni ai marilor dregatori visalcatiernicei, etrarei, paharnicei, postelnicei, comiei, etc.
tuite din locuitori ai satelor, Inglobandu-i In regimul obinuit
al contribuabililor tarani. Se poate spune c. Mavrocordat, prin.

aceasta masura, a pus, de fapt, capat existentei acestor bresle

care avuseser6 un important rol in armatura militara, administrativa" i fiscala a tarii. Desagregarea lor inseamn.' in acelai
timp desagregarea elementului de capetenie al vechilor n.oastre
armate curtenii. De altfel e foarte probabil c tocmai slabirea
puterii noastre militare, incepand dela Bran.coveanu incoace,
faptul ca, sub Fanarioti, nu mai era nevoie de o forta armata,
iniiativele In materie de politica extern.e disparand complet,
fi determinat pe Mavrocordat s ja aceasta masura care-i sporea
veniturile. In aceiai directie, trebue notata i Imputinarea slujitorilor adica a soldatilor permanenti i a agentilor executivi
icioglani, arma'ei, aprozi, agiai
cei suprimati fiind de asemenea inglobati In regimul obinuit al contribuabililor. In sfalit,
el unifica i birul rumAnilor care era mai scaut cu acela a

contribuabililor de rand, al birnicilor. Prin aceasta unificare,

vistieria, evident, catiga. Rumnii nu plates mai mult deoarece,
mai inainte, ei ddeau steipeinilor lor, sub diferite forme, diferenp
pe care o dau acum vistieriei. Cei care pierdeau prin noua masur."

fiscala erau stapanii rumnilor, adica dregatorii, manastirile i

boierii de Ora. Pentru a compensa pierderea acestora, Mavrocordat le acorda un numar de scutelnici, adica de tarani care nu
mai platesc dare vistieriei, in schimb le dau lor, acestor stapani,
cate 2 lei pe luna sau

24 lei

pe an.. Si mai inainte fusesera scutelnici,

adica locuitori care nu plateau vistieriei, dar aceasta situatie

privilegiata a lor era urmarea serviciilor militare pe care le prestau ; aa, de pilda, scutelnicii deba hotarul spre Moldova (vezi
mai jos, p. 760) Numarul scutelnicilor acordati de Mavrocordat

e in raport cu insemnaatea dregatoriei sau manastirii respective. Astfel, In Muntenia, in preajma razboiului ruso-turc din
1768-1774, vel banul, vel vornicii, vel logofatul i vel vistierul
au cate 70 de scutelnici fiecare, deci ate 140 lei lunar sau 1.680
lei anual, vel clucerul numai 50 de scutelnici, deci 100 lei lunar
sau 1.200 lei anual i aa mai departe. In Moldova, potrivit marturiei lui Neculce, marii dregatori primesc cate 50-60 de scutel-

www.dacoromanica.ro

REFORMA LIJI C. MAVROCORDAT

645

niel; ceilali, precum i mazilii, cate 20,10 sau mai putin, dupa
rangul respectiv; vaduvele boierilor primesc i ele un numar
de scutelnici, dupa dregatoriile pe care le avusesera sotii lor. In
genere, numarul scutelnicilor atarna de bunavointa domneasca.
Singurii desavantajati In urma unificarii fiscale a lui Constan-

tin Mavrocordat au fost boierii mici de tara, proprietarii rurali

care nu ajunsesera la dregatorii; lor nu li se dau, in mod obinuit,
scutelnici. De altfel, potrivit nouii conceptii a Domnului refor-

mator, boierli sunt acum numai cei ce au slujbe sau dregatorii

precum i urmaii lor.
Prin imificarea birului rumanilor cu acela al contribuabililor
de rand i prin infiintarea scuteinicilor s'a grabit .1 uurat desfiintarea rumaniei. i MA' reforma fiscala a lui Constantin Mavro-

cordat, ce-i dreptul, curentul era In sensul acesta; numarul rumMailor era in scadere corttinua de peste trei sferturi de veac,
din vremea lui Mihrtea al III-lea (vezi mai jos, p. 721). Tranii
liberi, pe de alta parte, datoreaza i ei muncci stapanilor de moii
i. anume din ce In ce mai multa, aproape cat rumanii. Trasatura

esentiala deosebitoare se atenueaz deci tot mai mult. Aa ca

atunci and se produce unificarea fiscala i, ca o compensare,
infiintarea de scutelnici, ratiunea de a fi a rumanilor capata o
ultima lovitura. Institutia, intrata In declin in a doua jumatate
a secolului al XVII-lea, piere dela sine, f Ara convulsiuni sociale;

nu s'a pastrat

cel putin nu cun.oatem pana acum niciun

protest Impotriva desfiin.tarii ei.

In sfarit, trebue notata unificarea vistieriei tezaurul statului Cu cmara tezaurul Domnului veniturile ne mai mergand, ca pang.' aturtci, in dou locuri deosebite, ci strangandu-se
Impreuna; dupa efectuarea tuturor cheltuelilor, in tara ca i la
Stambul, tot ce ram'nea era al Domnului,
Mihai Cantacuzino, In lucrarea sa publicata de fratii Tunusli

i utilizata atat de Bauer cat i de Dionisie Fotino, afirma ea,

in urma reformei financiare din 1740, 4 tara a intrat In bung
randuiala, mergea spre sporire i se adunau inteinsa locuitori
de peste Dun.are i din Ungaria .

Totui, din nefericire, sub presiunea nevoilor financiare, in

special a exigentelor turceti, nici Mavrocordat insui, necuta
succesorii sai, nu putu sa respecte in tot-ul masurile pe care le

www.dacoromanica.ro

646

OREANIZARA FINAT4CIAR

luase, Astfet, trebui 85. sporeasca num'rul . sferturilor ; in dnin=

nia a cincea (1756-1.758), ele ajunsesera la 12. Tocmai de aceea;
pentru a evita o asemenea anomalie, hotarl Mavrocordat in 1758.
desfiintarea numeroaselor s-ferturi si a altor dari lnlocuirea
lor printr'un nou impozit, platibil iar de patru ori pe an si numit,
In lucrarea lui Bauer socoteli generale .

Dar nici nouile sferturi nu pot fi mentinute. Urmasul su in

scaun, Scarlat Ghica (1758-1761), rnareste numarul tor, iar Mavrocordat 1nsui, in a sasea domnie (1761-1763), trebue sa calce

regulile ce stabilise, deoarece nevoile sunt tot mai mari; nitre

altele, trebue pltit, incepand din 1761, noul dar anual numit
zaigea, In valoare de 625.000 lei, dintre care 500.000 revin Sul-'
tanului iar 125.000 marelui vizir.
O nou reforma financiara face Alexandru Ipsilanti (1774
1782). El Inlocuieste sferturile, care se inmultisera iar, prin patru
sami Intocmai ca pe vremea lui Brancoveanu; una din ele e

destinata platii haraciului, celelalte trei, de cate un galben fiecare, acoperirii cheltuielilor generale.
Pe vremea lui loan-Voda Caragea se incearca a se introduce
in codicele de legi al acestuia, aparut In 1818, dispozitiile privind

impOrtirea pe categorii a boierilor si a urmasilor lor precum

scutirile de dari de care se bucura. In.tr'un ariteproect al legiuirii
se prevede, In capitolul 8, despre liberi , ca boierii, dela ban
pana la clucerul de arie, precum i vaduvele acestora nu platese
dare, nici oierit, dijmarit i vinarici; cei dela clucerul de arie in
jos, boierinasii, neamurile precum i vaduvele lor nu platesc dare,
nici dijmarit i vinarici, plates lnsa oierit ; In sfarsit, mazilii nu
platesc dijmarit nici vinricb, platesc insa oierit precum i darea
In cruce , hotartta prin carte domneasca. Aceste dispozitiuni
n'au limas Ins n textul definitiv, promulgat de voievod, fie c'
ele se deosebeau intru Cava de situatia de fapt, fie ca nu s'a socotit potrivit a se legifera situatii de ordin fiscal care puteau fi,
sub imperiul necesitatilor, schimbate de pe un an pe altul.
In Moldova, prima reforma financiara de seama din veacul
al XVII-lea are loo sub Dumitrasco Cantacuzino. Acesta, spre a
suprima evaziunea fiscala care luase, In urma campaniilor in Polonia din ultimii ani, proportii considerabile, schimba, in iarna
lui 1.674-1675, sistemul de impunere, inlocuind cisla, pe sate,

www.dacoromanica.ro

REFORMA LUI M4'11011 OANITEMIR

547

prin hartille * sau 4 pecetile individuale. Face, cu alte cuvinte,

acelasi lucru ca Matei Basarab h Muntenia (vezi mai sus, p, 637).

In acelasi timp, el unifica, In fapt daca n.0 In drept, cmara cu

i cati bani venea din teara
povesteste cronica
nu-i tramitea la Vistierie sa-i strang dui-A obiceiul %rii, ci-i
numara el singur i-i strngea in casa la dnsul . Aceiasi msura
o va lua, In secolul urmator, Constantin Mavrocordat In Mun-

vistieria.

tenia.

O alta reform inSemnata face Antioh Cantemir In ultimul

an de stapanire al primei sale domnii (1695-1700). Aplicand
acelas sistem al pecetilor sau pecetluiturilor , el stabileste, in
primvara lui 1700, pe baza de rupta sau intelegere, suma
globala pe care o va plti fiecare contribuabil in categoria din
care face parte, desfiintnd toate celelalte dari personale. El procedeaza deci la o simplificare si o stabilizare fiscala, asa cum va
face, mai trziu, Constantin Mavrocordat. Totdeodat, hotaraste
cu giuramnt mare ca plata sa se faca in patru sferturi ;
msura va fi imitata, In Muntenia, de Nicolae si Constantin Mavrocordat. Urmrile reformei lui Antioh Can.temir nu intrziara
84 se arate: fugarii incepura a se intoarce cinei la locul su i
la mosia sa , .dup cuvantul lui Neculce. Din nefericire, Antioh
fu mazilit chiar in toamna acelui an iar urmasul sau, Constantin
Duca, nu-i respecta hotaririle: numarul sferturilor ajunse Ora
la opt intr'un an iar mazilii fura ingreunati cu dajdii grele si
dese . Rezultatul ni-1 povesteste tot Neculce: oamenii incepura
a se spariare i a fugire .
.Constan.tin Mavrocordat introduce si In Moldova reforma financiar pe care o Meuse in Muntenia; dar si aci imprejurarile
fura mai puternice; regulile stabilite fura calcate; numrul sferturilor fu sporit, ajungAnd, in urmatoarea sa domnie, la 12.
Pentru partea ultima a epocei fanariote e de semn.alat, In Moldova, actiunea de sistematizare si centralizare pe care o intreprinde Alexandru Moruzi in a doua sa domnie (1802-1806). In
urma Intrebuin.trii tot mai frecvente a sistemului ruptei

adica a fixarii, pe bag de intelegere, a impozitului ce trebue

platit, existau, la inceputul veacului al XIX-lea, patru categorii
de atari' contribuabili: ruptasii, ruptele vistierieii ruptele cdmrii i mazalii ; ei plateau, cum se vede, drile lor atat la

www.dacoromanica.ro

648

ORGANIZAREA FINANCIARA.

vistierie cat i la camara. Alexandru Moruzi grupeaza toate aceste

trepte privilegiete* In.tr'un singur loe, numai la vistierie.
DArile noni. In fstimpul de peste dou secole din.tre moartea
lui Mihai Viteazul i rscoala lui Tudor Vladimirescu, documentele
i cronicile men.tioneaza circa 90 de nume de dari pe care nu le
Intalnisem In epoca an.terioara (vezi vol. II, editia IV-a, p. 56&-

571). Cele mai multe din ele aunt dri noui, despre care tim
precis c'nd i de cine au fost 1nfiintate. Se poate hag ca miele
&A fi existat i mai Inainte, fie cu nume schimbat, fie In documente
care sunt Erica inedite. Evident, aceste zeci de dari noui nu se con-

stata toate In acelai timp i In aceiai tara. Multe aunt temporare: Infiintate Inteun anumit moment, ele se desfiinteaza dupa
un interval mai scurt sau mai lung; unele apar In Muntenia,
altele In Moldova; tendirga este lima, In legatura i cu organizarea foarte asemanatoare a lrilor i cu mutarea domnilor dintr'o parte In cealalta a Milcovului, de a se imprumuta inovatille.
Pricina Inmultirii darilor i a Ingreunarii lor trebue cautata,

primul rand, In exigentele din ce In ce mai mari ale Turcilor.

Acetia spores necontenit haraciul, 11 dubleaza apoi prin diferitele daruri sau perheuri ce devin obligatorii, introduc sarcini
noui ca mucarerul mare i cel mic (vezi mai sus, p. 462), cer tot
felul de provizii, furaje i materiale de construc0e, gat pentru armata cat i pentru capitala imperiului, impun In sfarit, prestaIiuni de munci diverse.

Dintre drile noi, o serie Intreaga arata, chiar prin numele

lor, legatura directa' cu exigentele turceti. In aceasta categorie
numai pentru epoca lui Brancoveanu i n.umai In Muntenia, urmatoarele douazeci i opt: 1.. Lipsa haraciului , dare In
bani, care se lua pentru a se completa suma necesara haraciului.
In 1694, ea reprezinta 27,336 de talen i sau lei fata de 74.646 cat
era darea numita haraciu, aa dar mai bine de o treime din aceasta
din urma; In 1695, cifra e de 26771; In 1696, 27020; se platea
atat de birnici cat i de privilegiati sau bresle. 2. Adaosul haraciului , care se lua dei numele e exact contrariu celui precedent exact 1n acela scop. In documentul inedit din 24 Iulie
1714, aflator la Academia Romana, Stefan Cantacuzino scutete
pe preotii, diaconii i gr'maticii dela Biserica Curtii Domneti
din Bucureti de dari i slujbe i anume de haraci, de lipsa ha-

www.dacoromanica.ro

DA.RILE CATRE TURCI

649

raciului, de adaosul haraciului, de vel seama... * 3. o Poclonul

steagului , dare luat la Inceputul domniei, and se primea steagul de investitur; reprezin.t, In genere, o sum apreciabil.

Banii miriei (ate data banii mirisii), destin4i a plti

diferite obligatii atre fiscul imperial (In timp ce tezaurul particular al Sultanului, corespunznd cmrii noastre, se numea
hazna); darea se ridia In 1696 la 42.299,50 talen. 5. Birul sau
dajdea datoriilor care se lua In vederea achitrii datoriilor 11cute deobicei la Constantinopol; In 1696, el reprezinta 28.845
de talen, In 1697, numai 22.050. 6. Ploconul Impdratului
pentru darul care se fcea ill mod obligator anual Sultanului;
4.

acest impozit pltit i de birnici i de breslai, insumeaz6 In 1695,

nu mai puIin. de 47.954,50 talen. In aceeaqi categorie intr alte
patru impozite anume. 7. o Ploconul Hanului tdaresc, 8. 4 Ploconul sultanilor atari, 9. Ploconul Vizirului 0 1.0. o Ploconul
chehaelii , probabil a chehaii Vizirului. Primul se Intalnete regulat ; cifra lui variazA Ins: dela 21.048 de talen i In 1694, el trece
la 17.757 In 1697 pentru a sadea apoi la 6337,50 In 1.696 i la
4223 In 1697; In acest ultim an, e numit, e adefrat, ploconul

obinuit al Hanului . Inteun act din 8 Ianuarie 1701 pe care

Brftn.coveanu 11 da breslei de negustori braoveni din tar, acest
plocon apare sub numele de o poclonul (sic!) Hanului i a Sultanilor adia. a Sultanilor ttari din Bugeac, ceea ce Inseamn.
i ei benefeciau de darul Domnului muntean. De altfel i in
condica Vistieriei in.taln.esc In 1696 plocoanele Sultanului, in sum*

de 5230 de talen, deosebite de ploconul Hanului. In Moldova,

darurile atre Sultani dateaza din vremea lui Ieremia Movil i
Vasile Lupu; Miron Costin n.e spune c cel dinti, In afar de
cele apte sate din Bugeac care urmau Fa hie de Calele Hanului , s'a legat o s-i dea din an In an daruri i miere (anul 1595);

despre cel de al doilea afirm c, In timpul nvlirii din 1650 a

Ttarilor uniti cu Cazacii lui Hmielnitchi, o atunci au legat Vasilie Voda banii ce se dau Sultanilor den an in an .1 cabanit .
Cabanita era o haira scump domneasa, de blan; se purta la
ceremonii. Tot din timpul lui Vasile Lupu dateaz, in Moldova
bairamldcul, pltit Portii cu prilejul srbtorii bairamului
(vezi i mai jos, p. 6871). Ploconul vizirului nu apare con-

tinuu; 11 gsesc, de pild, ha 1694 i apoi in 1697, lipsind In anii

www.dacoromanica.ro

650

ORGANIZAREA FINA.NCiARA.

intermedian; suma e inSa mare; 55.463 de talen. prim,a (park

24.623 a doua era% Ploconul chehaii, intalnit o singura data in
condica lui Bran.coveanu, i anume in 1699, Noemvrie, nu reprezint' mult, cum e si normal de altfel: numai 2947,50' talen. In
1698, Mai, gasesc 11. Biru capichehaialii de oaste reprezenVaud 1848, 50 talen; s'ar putea 86 fie tot una cu ploconul che,
haelii a; mai probabil lug sa fie o dare deosebita., mai ales ca in
eondic se face deosebirea intre

plocon

bir . 12. Dajdea_

T imiparului , mentionata In Aprilie 1700, e o dare speciala,

scasa pentru a implini poruncile turcesti in legatur cu cetatea
iii care-si avea resedinta pap de Timipara. De o natura asem.-ratoare sunt 13. Banii V ozianilor , destin.ati cetatii dela Vozia
sau Oceakov, la gura Niprului; 14. Zahereaua Camenifei re-

prezentnd alimentele trimise in 1.695 in cetatea dela nord deNistru (Karneniec-Podolsk) 15: 4( Boii Belgradului si 16. Carele Belgradului destinate puternicei cetati de pe Dunare, ale
carei aprovizionari veneau edema din. Muntenia. Tot in legatura
cu aprovizionarea cetAilor turcesti duriarene, in special a Belgradului, este si 17. Birul pentru pesmed * (pesmet sau biscuit),
In valoare de 4650 de talen, scos la 15 Mai 1695. antierul naval.
turcesc din Giurgiu, unde se faceau construciiile si reparatiile
pentru flota de pe Dunare (vezi si mai sus, p. 568), beneficia
de nu mai putin de trei dari speciale: 18. Birul Ali Pafei ,
comandantul pntierului, sau birul qeicilor , KOS Cillei ani la
rand (1694-1698), din care se platea personalul conducator
lucratorii. 19. Dajdea cherestelei s numita un.eori ci Reinduiala

lemnelor lui Ali Pafa din care se procura lemnaria necesara

construirii seicilor ci celorlalte vase; in 1694, ea insumeaza 7200 de
talen. 20. Rdnduiala cdnepii pentru sfoara sau birul sforii din

care se Ikea sau se cumpara sfoara i odgoanele sau parmele

trebuincioase corbiilor; aceasta dare e trecuta in 1698 cu suma
de 8550 de talen. 21. Dajdia pentru hotarul Brdilei , scoasa:
In Februarie 1695, si reprezentnd 8845 de talen, a servit probabil pentru plata cercetrii si restabilirii hotarului raielii Brailei ; se stie ca asemenea incalcari erau frecvente la toate raielele dunarene.
Un grup aparte de dari 41 formau aaelea In Iegatura cu aprovizionarea impratiei, in special al Constantinopolului. In aceast

www.dacoromanica.ro

DARILE CATRE TURCI

651

categorie intrau: 22. Reinduiala oilor impeireitefti n. Scoasa la

15 Martie 1696, ea prevede procurarea a 11.640 de oi, cate un
leu oaia; in acelasi an, la 1 Iunie, Conclica vistieriei mentioneaz5.
si 23, Dajdea casap-baqii adic6 a c6peteniei mdcelarilor dela

curtea Sultanului, pentru suma importana de 46.509,50 talen;

cu ea se cumpArau, probabil, restul oilor i vitelor necesare. Pen-

tru comparatie, ciam pasagiul din cronica lui Ioan Canta In

.care, relatAndu-se a doua domnie din Moldova a lui Constantin
Mavrocordat, se spune, intre altele, c in anul 1742 lui Casap!ow i s'au dat cAteva pungi bani, de au cump6rat oamenii lui
oi impardtesti . 24. Rdnduiala untului impeirdtesc prevede, la
25 Dechemvrie 1695, cantitatea de 444 de cantare de unt, a zece
talen i cnta.rul; la aceasta dare contribue atAt birnicii cat i breslele. 25. Rinduiala mierii i cerii impeireiteVi apare regulat,
iu cursul lurid Septemvrie sau Octomvrie ; In 1694, ea este In
valoare de 621.3 talen; In 1695, mai mult cleat dublu: 13.416
talen; In 1696 scade la 5840 talen.
In afara de aprovizion.drile destinate Imp."ratului adic6
Sultanului, erau si acelea ale Hanului tat'aresc, din Crimeea.
condica vistieriei lui Brncoveanu gdsim trecut o dare de acest
lel si anume 26, Vacile $i oile Hanului sau pentru conacele
Hanului sau pentru conacele Teitarilor , in valoare total, la
1.5 Iulie 1694, de 14.616 talen i (2436 vaci a 5 lei una si 2436 oi a
1 leu una).
In leg5.tur cu transporturile si constructiile (la poduri, la
cetti, etc.) fcute in contul Turcilor, gAsim dou obligatii fiscale: 27. Rdnduiala carelor 0 28. Birul salahorilor . Cea
cuprindea indatorirea de a da un nurndr de care de transport, gata de drum, avAnd adia si c6r5.usii respectivi. La 8 Aprilie 1695, rnduiala este de 241 de care, dintre care birnicii
,dau 195 iar breslele 46, In valoare tota15. de 15.665 de talen, carul complect revenin.d deci la 65 de talen i sau lei. Birul salahorilor insumeaza cifre variabile, desigur dupd m'arimea lucrrilor
ce trebuiau executate. Astfel, In 1695, el este de 10.056 de talen, In
1696, de 12.815,50, in 1697 de 12,797 iar in 1698 de 17.234 talen.
Sumele pe care le iau Turcii, sub diferite forme, reprezint
pe vremea lui BrAncoveanu, circa trei sferturi din totalul veniturilor Vistieriei, Astfel, In 1702, ei primesc 430.000 talen i sau lei,

www.dacoromanica.ro

652

ORGANIZAREA FINANCIAR

in timp ce pen.tru nevoile trii (1ntretin.erea otirii) Intretinerea

Curtii, cheltuielile vistieriei, solii, daruri la nuntile boierilor, etc.)

se cheltuiesc 1.17.000; in 1703, 481.000 fat de 123.000. ate

odat, proportia apropie chiar patru cin.cimi pentru Turci fat
de o cincime pen.tru tar; aceasta e situatia ill 1.701 cnd cifrele
sunt de 514.000 i 135.000 talen.

Vitele i caii, constituind o boggie principal:6 a trii, au fost

supuse, inca din primele vremuri ale organizrii de stat, la diferite sarcini fiseale. Cu ajutorul lor se faceau transporturile sau
crturile pentru domnie, i anume podvezile sau podvoadele cu
boii iar crlturile sau, In slavonete, norma, cu caii, purtnd
aunare. (vezi i vol. II editia a patra, p. 567). Pentru transmite
rea grabnie a tirilor sau ordin.elor se Intrebuintau caii de olac;
pe de alta parte, satele erau obligate de a pacte caii domnefti
de a cosi fan pentru ei. Darea calului (o cal sei nu dea ) e amintit in legtur Cu orgenii, cu curtenii i Cu cnejii cure mureau
Mea urma militar, lila din veacul al XV-lea. Mnstirile erau
impuse i ele la darea o calului domnesc Ne-o apune un act din
28 Aprilie 1634 prin care Matei Basarab 1ntrete lui Dragul
loget ocin In opleasatul din Prahova unde au fost btuti
Seimenii revoltati ai lui Constantin erban precum i o tigana Aceasta din urma fusese a mnstirii Aninoasa, o dobndise Irisa Dragul landa a plata el pe sfeinta mcInstire de calul
domnesc, cu toatei cheltuiala lui, 25 de ughi, In domnia lui Alexandru Ilia voevod .

and nevoia cerea, fie In legatura cu prestatiunile fata de

Turci, fie cu nevoile otirii proprii, domnul putea impune t"rii
adica satelor i trgurilor FI procure un numr determinat de
cal buni. O informatie In sensul acesta ne-o d hrisovul, fr
data, dar dela Inceputul veacului al XVII-lea, al oraenilor din
Scheia (tin.utul Roma.n.), prin care ei se plng o de a noastre nevoi
i greutati i strAmbltli ce purure ne vin noao, pentru ni,ste cai
domnefti carile i-au aruncat pe toatcl (ara fi pe toate teirgurile
ac fi scl-i cumpere cai buni, gra# fi frumofi, sei fie de triaba Meiriei Sale Domnului fi a leirii Meiriei Sale . Orenii neavnd,
cumpruii un asemenea cal dela vel vistiernicul Nicoar Prjescul,

dandu-i, In schimb, o bucat din hotarul trgului.

www.dacoromanica.ro

DARILE PE VITE

663

Pentru alimentarea curtii voevodului, exista, in sfrsit, darea

vacilor grase si a sulgiului . Unii Domni, In raomente de
stramtoare financiara, nu s'au sfiit 86 puie chiar dri foarte grele
asupra vitelor; astfel Iancu Sasu (1579-1582) a instituit zeciuiala boilor lar Aron Tiranul (1591-1592) a luat dela fiecare birnic cdte un bou.

Nu e de mirare asa dar ca i dupa 1601, s'au infiintat o serie

de dari noi in legatura cu vitele mari (boi, vaci, bivoli) i cu caii.
Inca dela inceputul secolului al XVII-lea, con.statam, in Mun-

tenia, o dare care se lua asupra boilor. Printeun hrisov inedit,

din Septemvrie 1612, Radu Mihnea scuteste satul Calinesti al
manstirii Cozia de dari i anume de bir si de galeata si de fan
si de oierit si de oae uscata (oae seacal) si de ramatori i dijmaritul de stupi si de boi si de cal de olac... si de parcalabii dela
Rananic i sa fie In pace si de toate slujbele cate sun.t peste an...

Scutirea e repetata la 8 Ianuarie 1619 de &Are Gavriil Moghila,

pasagiul respectiv din formula de mai sus fiind: si de dejmrit

de ramatori, de stupi si de bou si de cal de olac... Faptul

aceasta obligatie fiscal boii este pus' ln.ga aceea a cailor
de olac sa in.semne oare ca e vorba de Indatorirea de a face pod-

vezi sau transporturi cu boli, indatorire pe care o constatara

dela Inceputurile vietii noastre de stat? E foarte probabil.
Intea doua domnie a sa din Moldova (1668-1672), Gheorghe
Duca se pare ea a scos darea numita ialopitd. Era o completare
a sulgiului, In sensul a se platea, la inceput, numai de catre curteni,

In timp ce sulgiul se plitea numai de catre taranii birnici. Mai

tarziu, e adevrat, ambele dari s'au generalizat, ne mai pastrandu-se limitarile initiale. Motivul Infiinnii ialovitei numele, la
origine, In limba slava inseamna vaca stearpa se pare ca
e In legatur cu n.oile cereri de bani ale Turcilor la confirmarea
In' domnie din 1671 a lui Duca Vocla. and, la Inceputul lui 1684,
el e luat prizonier de un podgheaz i dus In Polonia, cronica aminteste reflec%ia un.ei tranci careia Duca Ii ceruse, pe drum, putin
lapte: N'avem lapte sa-ti dam ar fi spus aceasta, necunoscandu-1 c au man.cat Duca Vod vacile dinIara., de 1-ar manca
viermii iadului cei neadormiti Iesirea aceasta violenta se refera, desigur, la presiunea fiscala extraordinara din cea de a treia

domnie cand oamenii ajunsesera sa-si vanda vitele pe nimic

www.dacoromanica.ro

654

ORGANIZARFA FINANCIARA

boul doi galbeni si vaca un galben ; ea poate sa fie frig si

ecoul intarziat a,1 darii celei ni al ialovil,ei infiintate de
Duca in a doua domnie si care avusese drept urmare imputinarea
vacilor de lapte. Acelasi voevod, in cea de a treia domnie, (1678S4), scoate 'Inca o dare nou in legatura cu vitele, anume mortasipia (prin turca din arabul: muhtesib, socotitor). Ea se percepea la inceput asupra vitelor vandute in targuri; mai tarziu
s'a extins i asupra altor produse si marfuri, devenin.d un fel de
taxa asupra van.zarii. Dimitrie Cantemir In. Descriptio Moldaviae (1716), defineste mortasipia drept taxa din tot ce se vinde

In pia cu numar sau cu masura . Hrisoyul acordat la 5 Dephemvrie 1767 de catre Grigore Callimachi CAmpulungenilor
prevede inteadevar urmatoarele: Pentru celi ce au di vanzari
si due di \rand pre la targuri: sucmani, cergi, brai, catrint,
branza, lank s nu dea mortasipie, nici parcalabie. Iara pentru
vitili lot ci vor vinde la targuri sau ori uncle sa scuteasc mortasipia pi giumtate, adica numai partea lor, iara pi giumatate sa
dea cumparatorul . Prin urmare, mortasipia se platea pe din
cloud, de vanzator si de cumparator. Un document din 18 Februarie 1797 ne arata la cat se ridica mortasipia: cate 24 bani
de toata vita: cal, iapa, bou, vaca ce s va vinde inteacel trg #
(Focsanii1); un alt document din 7 August 1818 da aceeasi cifra.
de 24 bani mi de toat vita adaogand ca ea este conforma cu
hotrarea condicli ce este in visterie cu pecete gospod . i inteadevar, condica oficiala de venituri i lefi din 1776, Septemvrie 1, prevede cifra indicata, Cu specificarea: rasa. 12 bani noi
s dea vinzatorul, si 12 bani s dea cumparatorul . Din Moldova
aceasta dare a trecut i in Muntenia. Intr'un dictionar de termeni
administrativi si de n.umiri geografice, alcatuit in Oltenia, sub
dominatia austriaca, in anul 1726, pe cat se pare, figureaza
termenul mortasipi cu explicarea, cam genetala, de n.omini

che servono alle tricesime . De fapt, mortasipia fiind o taxa

care se pltea la vanzare cumparare, poate fi considerata ca
un fel de vama (tricesima).
Similar mortasipiei moldovene este l in Muntenia, ierbeiritul
sau oluc-hacul. Il constatam documentar sub erbart Cantacu.zinc, care porunceste, la 19 Iulie 1.682, celor carii unablati pentru oluchacul. sa aveti a lasarea in paace de oluc,hac oi 800 si

www.dacoromanica.ro

DIRILE PE VITE

C56

vite de vaci 30 (sic!) care Bantu ale priiatenului domnii mele Pater
Ian mini sd nu le bantuiti . Acest impozit se percepea asura tuturor vitelor vandute i anume aBa cum ne spun.e cartea

de oluc-hac data de Brancoveanu In 1695

de cal, de bou,
di bivol cilte bani 24 Bi di oae, di capral, di ramtor Po (cate I)
bani 8, precum leste obiceaiul . Platesc toti cei ce fac negut4torie de vite, inclusiv boiarii cei mari i manstirile, indiferent de n.ationalitate, roman au turc au tatar . Platesc, potrivit cartii din 1 Ianuarie 1713, Bi macelarii ce tae vite de valid
prin targuri domneSti in BucureSti 1 in TargoviBte i. prentr'alte
targuri.... pentrua i macel'arie s cheamA negustorie . Cuvantul oluc-.hac este de origina turceasca i Inseam/16 suma datorit .
()data cu in.troducerea poBtei, In a doua jumatate al veacului
al XVII-lea, se creiazti pen.tru
birnici o nou" obligatie
fiscala: caii de menzil . Ei surd amintiti inteun document

moldovenesc inedit din 29 Mai 1696, dela Antioh Cantemir,

aldturi de o caii de olac , cunoscuti din vechi.
Condica oficial a vistieriei lui Constantin Drancoveanu arat
ca la 5 Septemvrie 1699 s'a ridicat darea numita boii curu(ilor :
ea a constat din 400 boj pretuiti la 4000 talen, cate zece taleni
bucata, Bi din 6150 talen i numerar, totul In Barcina birnicilor.

Judeand dup nume, aceast dare, Intalnia o singur4 data,

s'a perceput in leg'tura cu resturile oastei de curuti , ostaBi
unguri de sub Emeric Tkli, pretendentul la tronul Transilvaniei, oaste care, dupai ce luptase alaturi de Brancoveanu Bi de
Turci lmpotriva Austriacilor, la Trnegti, i apoi zabovise ca,t6va
vreme prin Muntenia, trebuise, in cele din urma, Ba fie scoaa
de prin sate uncle comitea tot felul de neorandueli i jafuri.
Pentru a plati datoriile pe care le Meuse la Constantinopol,
Cu prilejul lunii domniei de a doua In Moldova (1705-1707)
16comia noului viscontribuind, cum spune Neculce
tiernic Ilie Cantacuzino, scoase Antioh Cantemir o sumg de d'ri
cate un leu .
noi Intre care corral- ritul de tot boul de negot
E probabil c acest corarit dubla In ce priveSte vitele, mortasipi care fusese infiintata de Gh, Duca.
&dare identic6 vcritului a fost cuni4a. Ea se lua tot asupra
.vitelor; fiinded insa domnul moldovean care a introdus-o, Mihai
14

www.dacoromanica.ro

656

ORGANIZAREA FINANCIARA.

Racovita, in iarna anului 1725-6, n'a vrut s..i zica tot vacarit
ar fi insemn.at ea ia aceeai dare grea de doua ori intr'un. an
a botezat-o cunif. Cuvntul e de origina' slay& i inseamn rusete:
blan'a de jder dar i impozit . La infiin.tare, cunita a fost de

doi orti pe vita aa ne spune cronica atribuita lui Neculai

Muste
i s'a plait numai de boierime i de manastiri. Ulterior
insa ea s'a extin's i asupra celorlalte categorii fiscale. Dintr'o
socoteala de banii cunitii ot tinutu Putnii o, Cu data 6 Martie
1.751, rezulta ea aceasta dare se ridicase mult, anume la 2 lei
noi. Cnd se scotea In acelai an i vticarit .1 cunita, atunci una
din aceste dari i anume prima se incasa iarna iar cealalta vara.
O Insemnare din 1766 arata c Grigore Matei Ghica, domnul
Moldovei (1764-1767) a introdus cunita turceasca i leeasca .
4

De fapt, a reintrodus-o, deoarece existase i mai Inainte (document

din 16 Iunie 1734), paralel cu cunita datorit de pamnteni i

simtitor mai mica' deck, aceasta. Ea Insemna, aa cum ne spune
un act oficial moldovenesc din 1769, cunitli platita de Leii, Armen.ii i alti straini din Polonia precum i de Turcii din Turcia
care-i ineau vite la pa'une In Moldova ; valoarea ei se ridica
la 40 de bani de vita vara i la 150 iarna. i In. Muntenia gasim
In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, vite ale Turcilor din
Tuzla, Mangalia (vezi i fig. 35) i Ostrov (Dobrogea) trimise la
paune in Bragan (la Jigalia i in alte part*
Daca in Moldova cel de al doilea vacrit s'a numit cunita, in
Muntenia, darea care Inlocuete vacaritul poarta denumirea de
ajutorin(ii. Ne-o spune un document inedit, din 21 Ianuarie 1763,
aflator la Academia Roman, prin care Constantin Mavrocordat
cere ispravnicilor de Dolj sa ja masurile necesare pentru incasarea
ei In acest judet. V facem domnia mea In tire
citim in document ea iata dupa hotarlrea ce s'au facut la aezamant cu toat

stenahoria domnii mele, vacarit nu am scos, ci iata s'au scos

obicinuita dajde a ajutorinfii, ci nu cu alta Incarcatura fara de
numai dupa suma civertului lui Dichemvrie dajde indoit. Ci
luand cartea domnii mele, foarte BA dati In tire lacuitorilor ca sa
caute fietecarele adzandu-se i astimparandu-sa la satul mide
s'au aazat la dajdea aazilmntului, set* facd fiestecare sat cislile
pe dobitoace... i rnduri, randuri sa-i dea banii la dumn.eavoastra
ca i dumneavoastra sa puteti pzi soroacele sa-i istoviti la vistierie .

www.dacoromanica.ro

DARILE PE VITE'

65V

in Moldova a existat darea numit ajutoring, pug tot In

.' i '''i .,
.

-,,, A,.,. ,.'

..

...

r,

..' , -

'

....
I.

6...

)' s'

...

,i'kt:.... .' itig.

r."

;ft.:** -4ji.,'

-,tr

' ''

_17. 1 It

-,.' '

'
.

-**

..

'

rt

;,7

V:2

5.4

.e

- '

' ,"

,IVFA.

l'"

ar3

Sasit'or:,,z--

-,'N4T4-,.
-

... - .

___.

r.

r,

'.
...

'

.., ,

. r .....

*,

N7..:7:.P-

A%

:4 --.. ''--1
^' /
-.:-,4!,
-..
N

.,.

,- .

...4...-,.........., -,
'Yr,
-.....
.

_.r.

J.;

'I

..

IP"
Ls: -,.

.:-

. 4. --. ...-...d..-

.,'S

-.

' t.

...-

4r,

A'

'

' n i ..

4:
1 IL
'

, :V./1e., ,.

'

-'

..

X5i1110"-, Z.

.,a,.....'-'
_ -..r

4*"-'

,e,'-' Eil

......--:.

't

.P.

-,

.:

ir

'

Fig. 35. Piatra mormIntall la moscheea din Mangalia.

locul vAegritului; numai eil acolo, ea s'a aplicat nu pe vite, el

pe case, mai precis pe ogiaguri sau hornuri (vezi mai jos, p. 675-6).
1(s

www.dacoromanica.ro

1358

ORGANIZAREA FINANCIARA

Tot sub Mihai Racovita i tot intl.'a treia domnie a sa, gasim
o noua dare pe vite anume aldmul. De data aceasta insa e vorba
de o dare pe tare o platesc nu bal)tiliaii Moldoyeili, ci Tatarii
din Bugeac pentru cirezile de vite, hergheliile de cal fli turmele
de oi ce pateau in tinutul pe care-i ocupasera la Nord de hotarul

lui Hall Pap, tinut in lungime de 32 de ceasuri l lima de 2

ceaguri (vezi 9i. vol. III, editia a doua, p. 229). Cuvantul "'akim e
de origine tatara; el inseamna 4,redeventa . 0 insemnare oficiala
ne arata ca in preajma razboiului din 1.768-1744 se platea drept
alam 2 lei de 100 oi i. 6 bani de cal, iap, vaca ; de asemenea
40 bani de casa. i de stogul de fan .
In legatura cu oile, constat'ara dari noi: foldritui i. oile de
sursat. Folaritul, dupa cum arata li numele, dela foale, piele, era

delta impusa la inceput, asupra pielicelelor de miel i, de oaie;

ea se lua, dupa toate probabilitatile, in natura. Prima mentiune
cunoscuta nou este din 171.2, and, O insemnare pe un manuscris
ne arata a au venit loan eptelici biv stol.... la s. manastire
la Moldavita cu folaritul . De uncle rezulta ca aceasta dare, intalnita riumai in Moldova, se platea i. de manastiri. 0 carta dOmneasca din 23 Mai 1742 interzice fularilor sa mai ia fularit
dela satul Faraoane din judetul Bacau; ea cuprinde ii. amnuntul
ca pastorii barsani, veniti cu turmele dincoace de munte, orau
supui i. ei folaritului. 0 confirmare a acgtui ordin, din 17 Tunie

1763, dupa ce precizeaza c e vorba numai de stnile de langa

sat, nu i. de cele din munti, specifica in ce consta &mime, la aeea
epoch*, folaritul: de fiecare Ban& se dadea: # &Ate 2 ughi... li 2
pelcele negre i 2 aascavali .
Condica vistieriei lui Constantin Brancoveanu amintete, ani
dearandul, de birul sursatului, de rdnduiala sursatului sau de oile
de sursat. Aat cifrele cat i categoria de contribuabili care e supusa
darii variaza. Astf el, in 1.694 )1 1695, birul sursatului se ridica
la 7.395, respectiv 3.562, 50 talen; plates breslele. In 1697, * <Ale
de sursat reprezinta 25.514 talen; platesc birnicii. In. 1698,
randuiala sursb.tului privete tot pa lairnici ; suma tteputa.- e 4e
1.9.076,50 talen. Cuvntul sursat, de origine turceasca", inseamna
rechizitie pentru armata .

In ce privete oieritul, vechea dijma inalnit din cele dint:Ai

:vremuri ale organizatiei de stat (vezi vol. II, editia a patra, p.

www.dacoromanica.ro

OIERITTJL

659

562-3), constatm ob.' ea nu se mai percepe In natur, ci s'a transfor.

mat, ca multe alte dijme, Inteo dare in bani. Quantumul acestei

dri, dup diferitele categorii de proprietari de turme, apoi scutirile acordate precum i eventualele sanctiuni ne aunt lmurite
de o circulara oficiald a lui Constantin BrAncoveanu anume de
o Carte de oerit ce s'au vandut (i.e. s'au arendat 1) la Trgovite
la leat 7206 (1697) Noemvrie 16 . Domnul se adreseaz 4 slugilor
domnii mele... (loc alb I) oiarii ot sud (din judetul I)... (loe alb l)
ca BA fie volnici cu aceast carte... 851 umble s serie oeritul Inteacest judet la tot omul cati vor avea oi i s aib a luare oeritul

dela toti dupre cum iaste obiceiul, afar din boiarii cei mari i
boiarii mazili i suta0i i mnistirile cele mari i jupnesele srace
ertatii cu arti isclite, slujitorii cari ajunge un nume sln.gur la
ug. 4 i cmr64i cari dau la haraci de nume ug. 8 i n.egutitorii
bucureteni i brAileni i logofetii za divan (de divan 1) i cApeteniile

de slujitori. Iar afar dinteacetea, s. aib a luarea oerit dela

tot omul, lns dela slujitori de oae Po (ate I) bani 14 0 dela birnici Po bard 15 si dela barseni de oae po bani 10 0 dela oile turceti

i arbeti ce snt pre locul tri, afar din cei ce au arti s nu

dea, ci cAt vor avea mai mult din cat le va fi scriind In csrti,
ja de oae Po bani 8. i poclonul s ja dela slujitori po bani 12 i
dela birnici po bani 30. lar care dinteacetea
vor spune
toate bucatele la slugile domnii mele oiarii,
vor afla ficleani,
ascunznduli bucatele, s aib'd a le luarea oeritul Indoit ci mana
de slujitori po bard 300, iar dela birnici po bani 60, dup cum au
fost obiceiul 0 mai denainte. Iar c slugile domnii mele oiarii, ce
scriu mai sus, afar din ce serie In carte domnii mele, mai mult
sa nu sa tinz6 a face gracilor alt suprare, ca ver care oiar va
lua mai mult din ea serie mai sus, s ctie cii pe oiariul acela voi
trimite domnia mea de-1 va spnzura acolo In judet. Intealt
chip nu va fi, c aa iaste porunca domnii mele .
Un alt document dela Constantin Brncoveanu, o scrisoare din
15 Noemvrie 1707, adresat marelui judet al Braovului, adaoga
lmurirea c scutirile de oierit de care beneficiau categoriile aratate In circulara precedent, se aplicau numai doi ani din trei,
In cel de al treilea trebuind s plteascA toat lumea ci bojar
mari e1 mici ci mnstiri s. Se poate ca aceast plata gen.erald,
s fie In legAtura Cu mucarerul mare care se trimetea la Poart

www.dacoromanica.ro

660

ORGANIZAREA FINANCIARA

tot la trei ani odata. In anul 1767, oieritul a produs in Muntenia

suma de lei 218.500.
La 30 Martie 1.747, loan Mavrocordat scuteste
trunchiu de
mesernita de taiat carne al Bisericii unguresti din Iasi de camana, de bezmari, de seiu domnesc, de mortasapie 0 de toate angariile cate vor fi pe alte trunchiuri ori domnesti *ori a zapciilor .

scutire similara acorda Scarlat Ghica la 10 Iunie 1758 pentru un

trunchiu al lui Ionita Cantacuzino biv ve! ag. Rezulta asa dar
ca. Intre alte obligatii ale trunchiurilor sau scaun.elor de macelar era si aceea a da anual o cantitate hotarIta de seu pentru nevoile
Curtii domnesti. Ea servea In primul rand la fabricarea lurnanarilor domnesti ; ne-o spune Condica lui Constantin Mavrocordat,
din 1741-2, In care e trecuta si o porunca lui Pascale vel ispravnic

de curte, ca sa aiba a opri seul dela toate mesernitile dan Iai, sa

nu BA vanza la altii, far cat numai la Domnie ; s-s dea tot seul
cu pretul lui, pe bani gata, pentru treaba lumanarilor de Curtea
gospod . Aceasta obligatie fiscala se aplica nu numai targurilor
dar si satelor. Un hrisov din 11 Mai 1660, dela tefnita Lupu,
scuteste satul Hlincea al manastirii cu acelasi nume, de toate darile
muncile, precizand ea nu va avea s dea nici ceara, nici unt,
nici seiu, nici piei. Nu tim la ce anume piei se refer5. hrisovul;

se poate s fi fost piei de vite mari, necesare fabric6rii Incatmintei. i In Muntenia, mkelarii din Bucureti i din nrgovite
erau obligati s'd vnz'a" seul la curtea domn.easca, pentru fabricarea

lumAnarilor. Un ordin In acest sans, din 21 Martie 1698, precizeaza i pretul care se va plti pe ocaua de seu de ctare lumnrarii domnqti: Cate opt bani.
A existat In Moldova si un bir al seiului, platit In bani.

amintit In zapisul din 19 Ianuarie 1683 prin care targovetii din

Galati valid locul i dughiana lui Mihai Cofariul ; acesta fugise,
neplatindu-si drile adica dajde birului i banii sului i banii
mezelgiului i banii napastilor . N'am Intalnit acelasi bir si la
macelarii din Bucuresti unde numele strazii Scaune pastreaza
'Ana astazi amintirea lor.
Asemanatoare randuielii untului Irnparatesc pe care o &MI
In Muntenia sub Constan,tin Brancoveanu i avand acelasi scop
(vezi mai sus, p. 651), constatrn darea euntului in Moldova,
In.tre scutirile pe care, la 18 Iunie 1658
In veacul al .

www.dacoromanica.ro

DARILE PE PESTE SI PORUMB

C61

Gheorghe Ghica le acorda satenilor ce se vor aseza in silistea

Trebujenii din %inutul Orheiului, este si aceea de sulgiu si de ilis
de untu i de alte dabile . Darea apare, dupa cum am vazut,
In hrisovul dela tefanita Lupu, amintit mai sus.

Pestele era supus dijmei sau zeciuielii precum i vechii dari

a pdrpdrului (vezi vol. II, ed4ia a patra, p. 564). Un document
in.edit din vremea lui Antonie Voda (1669-1672) ne ingadue sa
precizam la cat se ridica acum aceasta dare. Intarind manastirii
Caldrusani vama din balta satului Cioranii (Ialomita), Voevodul
hotaraste s ja calugarii aceasta vama intru toti anii deplin
de navoade cate ar umbla pre cat One balta manastirii, iar sa
scoata la vad pre mosia manastirii i s ia calugarii pdrpdrul, de
car cate barti 9 si de luntre de raci cate bani 10, precum au fost
obiceiul raposatului Matei Voda si la cesti1a4i domni... . Fr.
Sulzer, in lucrarea sa Geschichte des transalpinischen Daciens *,

aparuta In 1781, afirma ea, pentru a avea dreptul s pescuiasc4

In b1iie Dunarii, pescarii trebuiau s plateasca o mica. taxa
numita mjrit (dela maja, unitatea mare de msur pentru cantrit pestele; in documente din veacul al XVII-lea, cum e, de
pilda, acela inedit din 11 Iunie 1618, aceste taxe i se spune chiar
asa: 4 maj . Cf. numele lui Petru ma jarul sau Rares1). La cat
se ridica majaritul, Sulzer riu precizeaza. Pentru cei ce pescuiau
Cu undita in Dunare, dela Orsova la Calafat, aceast taxa, numita
havaetal undipi era de 1 galben de cap pe an: ne-o spune un
document din 5 Iunie 1813.
In domeniul agriculturii gash-a de asemenea o serie de dari noi.
Sunt mai intai darile asupra plantelor recent introduse, ca porumbul sau popusoiul i tutunul. Sunt Insa i dari noi privind cereale
cultivate din vechime precum parangul, graul, orzul.

Constantin. Duca, in prima sa domnie din Moldova (1693

1695), este cel care s'a gandit BA' impuna la dari speciale plantele
de curand introduse. Cronica lui Necuice povesteste c acest domn
au scornit un obiceiu nou pe fearei , de au scos de pogonul de popu-

9oiu si de paring ce-1 faceau oamenii cu sapele prin curaturi,

nu moara de foame, el le lua ate un zlot si de pogonul de tutun
cate patru lei; lucruri deserte si fara nicio socoteala sau vreun
spor, sa poata s radice nevoia . Ultima apreciere ar indreptali
concluzia ca suprafata cultivata cu aceste plante nu era prea

www.dacoromanica.ro

662

ORGANIZAREA FINANCIARA

ting de vreme ce, chiat cu o impunere apreciabila ca aceea asupra

tutunului
patru lei de pogon rezultatul global era de putin'a
lnsemnatate.
Cronica atribuita lui Nicolae Costin, referindu-Se la impunerea
popusoiului, da o povestire asemanatoare: ri s'au mai scornit
alt obiceiu, cate doi ()Ili de pogon de pre popusoiu, ca acum la
oameni se Imputinase bou i saracimea oath' era In Ora se'nvatase

faceau ogoare tu sapa, prin paduri i prin siliti, pe sub

paduri, de semanau ppusoiu, i cu acea hrana se tineau; eara la

plug a nimanui n.0 vrea sa Imble. .5i mai mult pentru aceasta
pricina cu tot sfatul au socotit de s'au scos pogonaritul pe popuriu . Nicolae Mavrocordat, In prima sa domnie din Moldova
(1709-1710), a desfiintat darea pe popusoiu i au legat sa nu
mai fie a flout adica juramant scris sa nu se mai Infiinteze niciodata. Intocmai Ins ca i la vcarit i la alte dari, din cauza greu-

tatilor financiare, juramntul n'a putut fi tinut de domnii urmatori i impozitul pe pogonul de popusoiu s'a pus din non mai
tarziu. La fel, impozitul pe pogonul de tutun, desfiintat Stare timp,

a fost reintrodus de Constantin Mavrocordat In cea de a treia

domnie a sa (1748-1749).
In Muntenia gasim, la Inceputul veacului al XVIII-lea, tutundritul. Intr'un document inedit dela Arhivele Statului, din 7
Iulie 1702, Con.stantin Brancoveanu acorda manastirii Lipnicul
de peste Dunare*
faca slobozie la satul Baneasa din Vlara,
locuitorii lui avand a fi scutiti de toate &Mile &are domnie, Intre
altele i de tutunarit . Agentii fiscali, dejmari, oiari, tutunari
n'au a se amesteca In acest sat. Dictionarul de termeni romnesti,
alcatuit in timpul ocupatiei austriace din Oltenia, poate In 1726,
explica tutunritul drept gabella di tabaco deci impozit asupra
tutunului. O descriere armeana a tairilor noastre, din epoca fana-

riota, ne arata. ca In Muntenia de fiecare pogon se plateste in

luna August 4 piastri si 16 parale; 1n. 1751, din cauza abundentei
tutunului s'a platit dublu o. Sub Mihai Sutzu, In 1784, se platea
cate 4 talen i veehi de pogon, plus *poclonul de 80 de bani de fie-

care cultivator. Tutunaritul a produs In 1767 suma de 7.950 lei.

Odata cu introducerea alamului, darea platita pentrn vitele
ce paunau In cele *32 de ceasuri* (vezi niai sus, p. 634), se Infiin-

teaza, intr'a treia domnie a lui Mihai Ratovita (1716-1726) gi

www.dacoromanica.ro

DARILE PE GRANE

663

uprul, darea pe seman'aturile ce se fceau de atre 'Mari in amintitele ceasuri . Cuvantul e de- origine ture: usur i inseamn5
*dijna din produsele solului . Usurul s'a perceput tot timpul Cat
Ttarii au stp'anit regiunea dela nord de hotarul lui Hall Pap,
asa dar Ora la rAzboiul din 1768-1774. El s'a luat, cel putin in
primii ani, in naturd ; quantumul era un.ul din zece, ca si la alte
dijme. Neculce, povestind lipsa de grane ce a fost in tara de sus,
In 1732, adaoga*: 4 dear Grigore Vod5. (Ghica), avand mgai
mult la Paoli si la ChisinAu, straits din ufur, da acelor oameni
dela tinuturile de sus, cate zece potronici mera si-i astepta de
band pn toamna. In preajma rzboiului din 1.768-1774, usurul
impreun6 cu almul producea vistieriei suma de lei 8.600 anual.
Sub numele de chile se lntelegea, In veacul al XVII-lea, In Mol-

dova, o dare in bani care servea la cumprarea de fh'in5 de geau

si de orz pentru aprovizionarea armatelor sau et:501r turcesti.
In cronicele i documentele moldovene sunt pomenite uneori 4 chilele Camenitei , dupg numele vestitei cetti din Podolia, ajuns6
sub stp'anirea Sultanului, intre 1672 si 1699. Un document inedit,
din lulie 1.728, afl5tor la Academia Rom'ank cuprinde sama
dumisale Manolache Costache vel c5pitan di Ticuci di banii chililor si a ialovitelor ci au stransu ot Ticuci . In sama sau socoteal se cuprind 261 lei 10 potronici o pi 190 mera fdin gran si
pi 207 mert5 orzu , apoi 595 lei pi 170 ialovit cate 3 lei pol di
ialovit5., pi 85 ialovite indoite
in sfArsit, 21 lei 8 potronici
pe 2 ialovi51 si 11 mert5 fdin grAu si 11 mert5 orzu In vara

anului 1736, venind Vizirul cu oaste la Cartal incepuse razboiul cu Rusii Neculce povesteste c esit-au grele ialovite pe
tear5... si chile de pane qi de orzu, in doua-trei rAnduri si le-au
dus la Vezirul la Cartal si la Hotin . Numele acestei d'ri vine
dela child, unitate mare de ma'sur pentru cereale, o chil5 avand

400 de oca sau 20 de banite. Se pare trig c erau si chile mici

deoarece in 1742 gAsim echivalenta: o chila 18 dimerlii, iar dimerlia avea, potrivit condicei din 1776, Septemvrie 1, unsprezece

oc5. Cuvntul e de origine arabA (kile), ajuns la noi prin Turci.

In aceeasi ordine de idei, mentionAm c'51 mierta, potrivit tot condicei din 1776, a-vea 110 ocA, asa dar 10 dimerlii.
In Muntenia gsim, la inceputul domniei lui Brncoveanu,
intr'un document inedit din 1.5 Ianuarie 1689, alaturi de a galeata

www.dacoromanica.ro

664

ORGANIZAREA FINANCIAR

cu fan *, de 2aherele , de birul untului i alta biruri, mentionat i birul meiului. Inteun alt document din acela an,
Martie 21, zece argati lumanrari domneti din Bucureti sunt

scutiti, in schimbul unei sume globale de 120 talen, de toate

drile i prestatiile intre care i 0 de podvoade, de meiu, qi de co-

nace, de cai, de soli, i de alte djdii i manaturi... . Restul

acestui bir, care obinuit nu apare in actele muntene, poate
fie in leg'Atura cu obligatia de a aproviziona armatele turceti
sau ttreti, pe atunci In piing campanie.
Condica vistieriei lui Brancoveanu amintete in rnai multe
randuri i birul jignifii: de dota ori In cursul anului 1697, la 25
Ianuarie qi la 20 Mai, insumand respectiv 2025 i 3178,50 talen,
i cate o dat, la 20 Mai, in anii 1699 (3035 talen) i 1700 (2148,50

talen). Era o dare in bani pentru aprovizionarea jignitei sau

jitnitei domneti adicA a magaziei de grane de sub conducerea
marelui jitnicer. In 1697, alAturi de obirul jignitei , apare, la 22
August, qi ninduiala gdletii, in sum. de 9800 talen, plAtit
tot de birnici. Ceea ce Inseamn &A pe MO vechea &eat:A sau
dijmA din grane (vezi vol. II, editia a patra, p. 561), plAtitA acum
In bani, se adAogase darea noud a jignitii, tot in bani.
Tot in legAtur cu cerealele, trebue s amintim i mordritul,
dare nou introdus. de Mihai Racovit spre sfaritul domniei
sale celei de a treia (1716-1726). Neculce, povestind acest sfarit,
spune cA domnul 0au scos i de moar cate doi ughi .1 de prisaa
cate doi ughi i tigAnit (sic!), de tot tiganul cate doi ughi .
schimb, urmaul su in scaunul Moldovei, Grigore al II-lea
Ghica (1726-1733), au scAzut tot potrivit lui Neculce
i
desetina i tignritul (sic!) i morritul i prisAcritul i carciumritul care le scornise Miizai Yodel, acestea
iertat Grigorie
Vod de'ntaiu .
Aci ar fi locul s'A mention:Am, in sfarit, i o dare de rxatur
special
de fapt un stravechiu dar sau plocon. obligatoriu

an.ume colacii, din fdin de grau, pe care oraele Ii trirneteau

Domniei de Cr'Aciun. Interpolarea privitoare la dregAtorii din
cronica lui Grigore Ureche
Simion. DascAlul, ne d, In privinta
aceasta, urmtoarea lmurire: Clucer mare, ispravnic pre beciurile domneti, pre unt i pre miere i pre colacii ce vin dela orao
la Miscut. Observ
i rumanii sau vecinii aveau fat de sta-

www.dacoromanica.ro

COLACUL

665

panii lor o obligatie asemntoare: le fceau un plocon la Cilciun.

Ne-o spune documentul din 4 Noemvrie 1620 referitor la rumanii

din Vldeni ai mnstirii Sf. loan din Bucureti. Drept aceia

voi rumanilor poruncete domnul in vreme ce veti vedea
cartea domniei mele, iar voi Ina
cutati s dati galeata
fanul i ploconul lui Crciun i ce va trebui lucru la sfanta mn-

stire 86 ascultati de printele, i mai mult val s nu faceti, eh'

rea ruine yeti petrece de catra domnia mea
Dar cuvantul colac mai are i un alt inteles, acela de rsplatobligatorie
dat celui ce gsete sau descoper un lucru sau
o vit pierdut, de &Are proprietarul respectiv. Iat, in privinta
aceasta, o serie de documente inedite concludente. La 29 Octomvrie 1639, Matei Basarab intrete lui Tudor logordtul din
.Doba, toat partea de moie a lui Ion bniorul pantru c au
furat Ion bniorul 2 cai ai unor drdbani de aicea de In Bucureqti, anumea Oprea i Antonie. Deci au imblat aceti drbanti
.colcind in toate prtile pan s'au aflat aceti cai la casa lui Tudor
log, du*i de Ion brtiorul. Deci Ion bniorul au scdpat, iar pdgubaii au apucat pre Tudor log. i l-au adus aicea inaintea dom_rtiei mele cu caii. Deci 'au luat p'gubaii ca am dat domna

mea s5. plteascg Tudor log. colacul ce au cheltuit tot ci au zis

pgubaii cu suflete lor i a dat bani gata 2400 i treapd Inca
au dat bani 400, Mil alte cheltuiale ce au cheltuit pan s'au impdcat cu pgubaii... . Tudor, In schimb, primete moia hotului. Tot Matei Basarab, la 3 Dechemvrie 1640, intarete
mnstirii Panaghia mai multe sate ce-i fuseser druite de Udrea
.banul, care a i fost ingropat in acest sfnt lca. Iar dac'au
lncput egumeni strini greci la Panaghiea spune voevodul
-ei au petrebut i rsipit i au vndut i moii i bucate
tot i au ascuns i crile mnstirii, de moie. Deci le-au aflat alugrii, acum cu colac, ce-au venit n.ainte domniei mele
In divan de se-au citit tot pre rand pre aceste moii ce scriu mai
sus. . In sfarit, acelq voevod, la 4 Octomvrie 1646, intrete lu Stefan sptarul moia de cumprtoare din Mirceti
pentru care avea o carte de ocin dela Petru Cercel. Pentruca
au venit Stefan sptarul aici inainte domnii mele la conacul
dela Uricheti de au jeluit i au spus cum aceast carte de ocin
a bu Ptru Voevod, ce serie mai sus, au fost perit de candu

www.dacoromanica.ro

C66

ORGANIZAREA FINANCIAR

ttile, iar and au fost acum in zilele domniii mele, iar aceasta
carte ja se-au aflat la Bogdan vtorii stolnic. Deci 'au cerut colacul, cum iaste obiceiul, iar alalti sateani den sat, ei n'au vrut
sa dea la cheltuiala Ell rascumpere cartea, ce au aruncat cheltuiala numai la Stefan spatariul... . Valoarea acestui colac varia,
dupa insemnatatea lucrului pierdut. Astfel, In 1818, Ianuarie 5,
colacul pentru un une sarbesc Cu talmacire lui din velet 6961
Iunie 2, dela Alexan.dru voivod* este de cincizaci i cinci lei .
Pentru vitele gsite, colacul, revenin.d vorniciei, era, pe vremea
lui Brancoveanu, urmatorul: de cal i de vita mare cate un taler,
de ramator 40 de bani, iar de oaie i de stup, 12 bani: ne-o spune
o porunca domneasca din 1. Ianuarie 1695.
Viile i vinul sunt supuse la o serie de dari noi, in intervalul
1601-1821. Mai inainte se praise vinariciul sau dijma din vin,
reprezentnd a zecea parte din recolta; se platisera de asemenea
miele taxe, atat de &Are producatori ploconul de name fi parpeirul
cat i de catre carciumarii din rage: banii de piiheirnicie.
Aceste dari i taxe continua' in veacul al XVII-lea i al XVIII-lea;
astfel, pe vremea lui Stefan. Cantacuzino, vinariciul, platibil Inca de
multa vreme in bani, nu in natura, reprezenta in judetul Arge
i Valcea 20 de bani de vadra domneasca;* ploconul de nume

se urca la 12 bani, and producatorul era preot sau slujitor *

adica osta i la 30 de bai cand era birnic de rand ; in dealul Targovitei la 33 de bani pe vremea lui Brancoveanu; parprul insemna

12 bani de bute i 6 bani de puting sau berbenita: 4 precum au

fost obiceiul Inca mai den.ainte vreme *: aa citim in hrisovul
din 15 Iulie 1715. Dar, pe lariga aceste dari motenite, constatam,

In veacul al XVII-lea, i dari noi, asupra viei in.sai, asupra

parnantului cultivat. Inceputul il face Eustratie Dabija, in Moldova. Cronica atribuita lui Nicolae Costin ne spune ca. 4 In zilele
acestui Domn s'au scornit i pogoneiritul de vii; rasa numai in
doua randuri s'au luat pogonarit. Eara pre urma cu mare
blestem au legat i au lasat sa nu mai fie... . Neculce precizeaza
ca noua dare a fost de pogonul de vie cate un leu* i ea multi

Domni au aplicat-o dupa Dabija. Sub Constantin Cantemir

(1685-1693), pogonaritul se mentine la un taler adica un
leu
de pogon ; el se percepea rasa nu in fiecare an3cii la doi
ani data. Mihai Baca-vita, intr'a doua domnie, It sporete, adao-

www.dacoromanica.ro

DARILE PE VII

667

Ghica, 11 desfiinteazd'
gand un zlot la pogon. Grigore al.
In anul 1729, din bunhvoia sa, nelndernnat de .boieri duprt

,cum ne arata cronica lui Amiras. Constantin Mavrocordat 11 per-

cepe din non In prima domnie. Intr'a doua Insa (1741-1743),

cu prilejul reformei fiscale pe care o face, desfiinteaza aceasta
dare Impreuna cu o serie altele.
Din Moldova, pogonaritul s'a introdus i In Muntenia. La 27
Mai 1.726, Nicolae Mavrocordat scutete lui Stefan, episcopul Buzaului, de pogondrit pogoane de vie 20 ; documentul, inedit, se
afla la Academia Romana. Constantin Mavrocordat desfiinteaza
aceasta dare prin articolul zece al vestitului eau hrisov de reforme
din 7/18 Februarie 1740; necesittile fiscale aduo insa reinfiintarea ei In scurta vreme. Un act inedit dela Stefan Racovita din
15 Ianuarie 1765, aflator tot la Academia Romana, ne arata ca

In ultimii ani pogonaritul nu se mai platea de atre batinai,

ti numai de catre streinii ce Want cu 6derea intealta tara
au vii aici . Scarlat Ghica (1758-1761) i-a scutit hag i pe ace-

tia din urina. Stefan Racovit, prin actul amintit mai sus, hofrate ca, pe viitor, cand va da tara pogonrit, vor plati 0. Braovenii care au. vii In Muntenia; altfel, nu. Pentru vinul pe care-1
vor duce acasil, vor plati vama numai 100 de bani In loo de zece
talen i ca mai Inainte; putinile cu struguri pentru cash' nu vor
da nimio, iar vierii sau chelarii pe care Braovenii aveau obiceiul
s-i aduca din tara ungureasca vor fi scutiti de toate dAjdiile. In
1767, pogonaritul se percepea iarai; el produce In acest an
suma de lei 2100.
In legatura tot cu viia, nu cu vinul, gsim, in Muntenia, o
obligatie fiscala Ilona'. Este vorba de t birul viilor sau birul
viilor domnefti* sau birul pentru lucrul viilor pe care 11 mentio,.

neaz condica vistieriei lui Constantin Brancoveanu. Era o dare

In bani, modesth (961 taleri In 1695, 338 talen i In 1696; 746,50
talen i in 1.698, etc.), suportata numai de birnici i servind cum

o arata i numele la plata lucrului viilor domneti. O singur

(lath, in Iunie 1694, aceasta dare apare In condica sub numele
de birul pentru cheltuiala caselor domnefti dela Tdrgovifte si pen-

tru lucrul viilor donznefti s; suma, 3000 talen, e mult mai mare
&cat cea obipuit4. Difereirta a servit pentru refacerea sau repararea caselor domnestivamintite.

www.dacoromanica.ro

668

OR GANTZAREA FINANCIARA

Documentele mentioneaz, referitor .1a vii, i eirdurdritul.

Fiecare proprietar trebuia
ingradeasca via cu. gard; era,
evident, interesul lui, de oarece 10 pazea recolta, dar era 0 interesul domniei care lua dijma din vin. Cine nu se supunea, platea
giirdureiritul. In Moldova, proprietarul care nuli ingradea via sau
o lasa nelucrata, o pierdea, potrivit obiceiului din vechi, obiceia
intarit 0 de ordinele serse domneti. Avem,
aceasta,
un interesant document in,edit, din 27 Aprilie 1.675, aflator
Academia Romana, cu urmAtorul cuprins: Adeca eu Giurge
Capra Soltuzul i Petre ce au fost pivnicer tij (de asemenea 1)
Capra td stefan pivnicerul i Francul i Mate Barcuta i Hanos
brat (fratele luil) Francul i Giurge pargar mare 0 Ion tij pargar
mare 0 Vasile Tudor 0 Toader Alei i alti oraeni dela mare
.

Ora la mic de targul Cotnarului, scriem F1.1 marturisim cu aceast&

scrisoare a noastr precum au vinit cinstitei carte mdrii sale lu
Dumitraifo Cantacuzino voevoda scriindu la Penitil peirceilabul pen-

tru triaba viilor intr'acest chip, care om nu-fi va ingreidi viile set
aibei a le da pentru garduri. Deci noi vazand carte Marii Sale scriind
inteacest chip 0 funda obicina nostrei fi din beitrdni fi din descei-

lecatul orafului, noi am dat o vie ce este In dialul Mandru, ce au

fost a calugarilor dela Aren Voda fiindu pustie de 4 ai i telenita
o am dat dumisale lui Druniian ca sei o ingreidiascei fi sel o pleitiascd

de talen i fi de alte cheltuele de toate, iar dumisale sa-i fie driapta

mina i mo0e in veci neclintita .
In Muntenia, grduraritul aplicabil numai in judetele derasarit: Ramnicul Sarat, Buzau 0 Sdcuieni e amintit pe vremea
lui Serban. Cantacuzino; acesta scutete, la 16 Aprilie 1686, dei
preoti c doi diaconi ai episcopiei Buzaului, de diferite dri
care de vinarici, de geirdurdrie, de mertice, de conace... . La
cat se ridica aceasta dare ne spun doua porunci ale lui Brancoveanu, din 1 0 5 Ianuarie 1695; potrivit lor, urmeaza a se plati,
pentru o vranit lasata deschisa 300 de band, iar pentru un parleaz 50 de bani; pentru vite ce s'ar gsi prin vii, cate 40 de bani

de bivol, cal sau bou 0 cate 20 de bani de ramator; pentru o

groap de botina o taxa fixa de un taler; dela butile de vin ce
vor vinde in dealuri , iara0 ate un taler de bute. Pe vremea
lui Mavrogheni, (1786-1790), grduraritul din Ramnicul Sarat
0 din Buzau constituia un venit al spatarului al doilea.

www.dacoromanica.ro

DARILE PE VIN

669

Vin.ul insui, in afara de vie, este supus la noi taxe. Antioh

Cantemir, intea doua domnie (1705-1707), Infiinteaza, in urma
insistentelor marelui vistiernic Ilie Cantacuzino, vddreiritul: cte
doi bani de vadra de yin cum ne spune Neculce
pltibil
frig numai de tranii, birnici, nu i de boieri. Ulterior, aceasta
dare a tot crescut Mihai Racovita intea doua domnie (t7071709, a ridicat-o la patru bani ajungand aa cum aflarn dintr'o
adnotare sau interpolare, i la doisprezece bani de vadra.. Tocmai

de aceea, din cauza exagerarii, hotarate Constantin Racovit

intr'a doua domnie, desfiintarea vadraritului (12 August 1756);
hrisovul solemn de desfiintare s'a -1 tiprit. Ceea ce n'a impiedecat lug ca domnii urmatori sd-1 perceapa din nou; in Mai 1796,
Alexandru Callimachi hotarate ca banul care se lua in plus de
vadra de vin la slujba vadrritului sa se verse nu la cutia milelor
ca 'Ana atunci, ci la casa rasurilor din care se plateau lefile
dregatorilor. In 1810, Octomvrie 31, un ba vadrar intarete
o dani, constand dintr'o portiune de vie i dou poloboace de
vin, care se face schitului Frumoasa din tinutului Orheiului.
Aceasta dare se intalnete i in Muntenia; ea dureaza i dincolo de epoca fanariota; in 1823, Grigore Ghica, pentru a putea
plati datoriile tarii, fixeaza vadrritul la 24 de aspri de fiecare
masura sau vadra. Numele darii vine dela numele unitatii de
masura, vadra; aceasta era egala cu zece oca, deci cu 12,5 litri.
Pana astazi, la tara, In regiunea de deal, producatoare de -Wick se
mai vorbete Inca de vadra veche de zece oca, spre deosebire
de vadra noud care este decalitrul.
Cdrciumdritul, o dare noua, asupra carciumelor, a fost infiintata, dupa cate se pare, de Mihai RacoviV, spre sfaritul domniei
sale celei de a treia (1716-1726). Cel putirt aa rezulta din textul
lui Neculce care afirma ca. Grigore al II-lea Ghica, la inceputul
stapanirii, au ertat tiganitul i moraritul i pescaritul i carciumaritul care le scornise Mihai Vodd. Mai tarziu, in a doua

domnie a sa, sub imperiul necesitatii, Grigore al II-lea Ghica

este nevoit s reinfiinteze totui carciumaritul cate cinci lei de

carciuma in toata teara; i... au stricat blastemul ce era facut

de mai in.ainte sa nu dee .
0 dare similara este pivniceritul, pe care-1 intalnim atat in
Moldova cat i in Muntenia. La inceput, el trebue sa se fi perceput,

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA FINANCIARA

(670

Gum II arata numele, asupra pivnitelor de yin.; ulterior Ina, consteani ca se lua pe butoaiele eu vin. 11n act moldovenesc, din
1741, mentioneaza pivniceritul a dol vase cu vin. . In aceea0
vreme negutatorii care aveau vii la Odobeti plateau vel
pivnicerului dela Curtea domneasca, doi potronici de fiecare
pogon.

Prin cepeirit se lritelegea o taxa care se platea In Moldova

de fiecare vas de vin atunci cnd se punea In vanzare adica atunci and i se da cep. In 1742, ea era de 6 potronici de bute
de 3 potronici de boloboc. Taxa plateau E}i. caldarile sau cazanele

de fabricat rachiu; In acelai an, ea era pentru acestea de 2 ughi

i 6 potronici de bucata.
De altfel asupra pivnitelor de vin sau arciumilor apa'sau o
serie Intreaga de oblig4ii fiscale. Unele din ele bunt de caracter
general, privesc, cu alte cuvinte, i restul pravaliilor sau dughenilor,

altele aunt hag specifice lor. La 30 Iulie 1718, Mihai Racovita

scutete de dari o pivnita a iezuitilor din Iai, (land ordin In consecinta &Are cei ce vor fi cu slujba camenii, bezmenul, boorul,
braniftea, local agesc ci alte deiri ce stint asupra pivni(elor de aice
din Efi *. lar la 8 Martie 1717, loan Mavrocordat scutete Baratilor din Bucureti o pivnita o de cateinetrit, de fumclrit fi de vinuca sa fie de treaba
rile domnefti ce sei inparte in teirg pre la ceircime
vanzarii vinurilor lor . Fumaritul, carnena, bezmenul, branitea
locul agesc trebuiau platite i de alte pravalii; boorul i vinurile domneti eran frig obligatii specifice carciumelon
Boorul era, se pare, darea platita de carciumile moldove-

neti pentru marcarea masurilor de capacitate, a ocalelor i

vedrelor ; aceasta marcare se facea prin imprimarea In lemn cu
fierul rou, sau in metal, prin batere, a stemei moldoveneti,
capul de bour ; o dare similara este la negustorii ce vindeau cu
cotul, cold ritul (vezi mal jos, p. 678).

ObligaIia de a desface vinurile domnefti este i ea, se pare,

anterioara veacului al XVII-lea. Ea face parte din sistemul general medieval, care prevedea dreptul pentru seniori de a impune

supuilor consumarea, In primul rand, a bauturilor produse pe

moiile lor. In Moldova, un asemenea drept avea i marele hatman.

Printre scutirile pe care ,Constantin Mavrocordat le acorda, la

Martie 1734, calaraqilor de Braiac. (inutul ,Orheiului), este

www.dacoromanica.ro

DARILE PE MIERE $1 CEARA.

671

gi aceea ca nici fan, nici lemne, nici orz sa nu dea, nici vin
Iteitmcinesc sd nu li se lepede*.

Pentru alte obligatii fiscale In legatura cu vin.ul, ca pdralabia i ortul stdrostesc, vezi mai jos, p. 680.
Mierea ai ceara fiind, alaturi de vite, oi, grane r}i vin, produse
de mama ale %aril, constatam Eli asupra lor unele dari noi. Vechea
dijm, desetina, continua, cu acelaa nume, In Moldova; In Muntenia i se spune acum dijmarit; Eli inteo parte ii in cealalta, ea
nu se mai percepe ln.sa In natura, ci In bani. Pe vremea lui Brancoveanu, de pild, se lua, potrivit ocartii dedijmarittui ce s'au
vandut la Targoviate la leat 7204 (1696), Iulie 20 , ate 13 bani
de MIA ,
ea nu trebuie confun.data cu litra actual. (250 ml),
fiecare contribuabil fiind obligat sa mai plateasca fli un e poclon
de 30, respectiv 12 bani, dupa cum era birnic sau 4 slujitor &lied
breslaa. Cei ce erau prinai cu produse ascunse, nedeclarate, plateau Indoit . Dijmaritul se incasa in Iulie.
In condica vistieriei lui Brancoveanu gasim trecute, de obiceiu in lunile Septemvrie i Octomvrie, doua obligatii fiscale In
legatura cu mierea 0 ceara. Una este e rcInduiala mierii $i cerii
Impdreite,sti*, servind pentru aprovizionarea Inaltei Porti; ea se
ridica la 6213 talen in 1.694, 13416 in 1695, 5840 in 1696, 4641
In 1697, 3483 In 1.698 ai 3894 talen i in 1700. Cea de a doua obligatie este birul mierii*, reprezentand 8265 talen i in 1694, 5595
In 1696, 9313,50 In 1697, 4272 In 1.698 i 3255 talen i In 1700. Ele

nu trebuesc

se pare

confundate cu dijmaritul care era o

dare deosebita.
In Moldova, Mihai Racovita, spre sfaritul domniei sale celei

de a treia (1716-1726), scoate o dare noua, pristicdritul, ate

doi unghi sau galbeni de fiecare prisaca. Urmaaul sau In scaun,
Grigore al II-lea Ghica, o desfiinteaza insa Eli aaa ramane, des-

flintata, Oa la sfraitul epocei fanariote.

Unele produse fabricate ca sapunul ai lumanarile precum ai
miele bogatii min.erale ca Iiteiul i sarea erau supuse la dari speciale.

Fabricantii de sapun plateau, Inca de pe vremea lui Brancoveanu, sit pundritul, cate un taler anual; pe vremea lui Mihail
Sutzu (1.791-1793), aceasta dare constituia un venit al vornicului de harem.
15

www.dacoromanica.ro

672

ORGANIZAREA FINANCIARA

Pentru aprovizionarea cu materie prima a fabricei de hartie

Infiintate de Matei Basarab pe valea Oltului, In regiunea Calimanestilor, poate chiar In Calimanesti, locuitorii satelor de prin-prejur nu stiu pe ce raza erau obligati la darea cdrpei . E vorba,
desigur de carpele uzate, rupte, din gospodgria fiecaruia. Aceastg
obligatie fiscala e amin.tita In.tr'un document din 4 Aprilie 1646:

Sarea constituia un monopol al domniei; totusi In partea de

rgsarit a Rasarit a tarii, In judetele Ramnicul-Sgrat, Buzau si
localnicii
potrivit un.ui vechiu privilegiu nescris,
urma poate a autonomiei locale, de dinainte de Intemeierea Munteniei aveau dreptul s ja din malurile de sare - atat cat le
trebuia pentru consumul casei, nu fug i pen.tru vanzare. Domnii
au socotit, se vede, ca privilegiul era totusi prea mare, de aceea
au impus pe benefician i la o dare speciala n.umita scirdrit. O gasim

-Sacuieni,

pomenita lute serie de acte dintre care citam pe acela, inedit

din 12 Ianuarie 1678 si un altul cu data 1.0 Martie 1.784. Prin cel

dintaiu, Gheorghe Duca acorda la zece manstiri din judetul

Buzau i an.ume Sfantul Pinul i Skipturile i Gvanile i Coziianii

Vornicii i Fundatura i Boguslovul i Stii Ghiorghie i Agaton i

Profir scutire de dri Intre care si de vingrici si de scirdrfe .
Prin actul din 10 Martie 1784, Mihai Sutzu arat ca locuitorii
din cele trei judete pot lua sare din malurile de Bare amintite,
Ins numai cu traista, pentru trebuinta caselor lor , nu si
carul sau cu calul . Ciobanii care vor lua sare pentru oi vor da
de fiecare turma 4 Mielul, harsie, casul s't 6 oca lana sau In lips
cate cinci talen. Pe cine va prinde furand, seau cu carul seau
Cu calul, vitele Lote sa le ia de &al* iar pe oameni, dupti obiceiu,...
trimit la pedeapsa ocnei . Pe vremea lui Brancoveanu, sarritul era de 44 de bani de nume adica de locuitor.
Puturile de petrol sau titeiu -erau supuse si ele la anuinite
dari i cheltuieli . Ne-o spune documen.tul din 1 Mai 1813, prin
care loan-Voda Caragea, lrigaduind Mngstirii Sinaia i biv ve!
deschida cate dou puturi, le lasa tot
paharnicului Teohari

venitul pe care 11 lua domnia fiindcei sunt scutite de deirile ci chel-

tuielile ce dau alte puturi . Acest venit era apreciabil: In 1792,

la capitolul vmi i slujbele vamilor , Valenii cu pgcurile
figureaza pentru 7.000 de talen i iar Campina cu pacurile
pentru 9.200.

www.dacoromanica.ro

D.X.RILE

PRAVALII

673,

Pravliile plteau o serie intreag6 de dari, catre domnie cele

mai multe catre diferiti dregatori care-vi exercitau autoritatea.
In targuri sau rap In sfarit, c'tre autoritatea comunal.
Pentru a ne da seam de mu4imea i diversitatea lor, citam hrisovul pe care Constantin Brancoveanu 41 da, la 8 Ianuarie 1701,
breslei de negustori braoveni (din Schei I), care faceau negoIul
de braovenie in Muntenia. Domnul, tinnd seama de faptul
ca aceti Braoveni aveau ruptoare adica ln. elegere prin buna
invoiala dela Vistierie mai denainte, &A la a4i raposqi domni ,
le face i el una noted. Vor avea deci s dea anual 1.000 de talen,

In patru termene, la vel mama, la haraciu, la seama a doua i a

treia. In colo, sunt scutiti de toate darile: de bir slujitoresc
de alte ornduiale ce-s pun pren taara, de schimbul banilor, de
f um &I prlii, de coarie, de covoard, de MO, de pdhard, de sursaturi, de zahereale, de card de oaste, de birul otii, de birul lefilor,
de seama a treia, de poclonul Hanului .1 a Sultanilor, de cai imprateti i domneti, de randuiala vacilor i a oilor, de podvoade,
da mertice, de conace, de cai de olac, de ccItre starostea de neguptori, de cettre judol de aici den Bucurefti, de'nprumuteirile
alte cheltuiale ce dau negutatorii pentru oreinduialele cit't ci sata-

ralele ce s pun aici 'in oraf, pre mahalale ci prentr'alte arguri

sate i pentru alte toate djdii .
In.irarea de mai sus arat ca dac n.'ar fi fcut o Inteiegere
cu Vistieria pentru o cifra globala anuala, daca n'ar fi fost, cu alte
cuvinte, supui sistemului ruptoarei , negustorii braoveni ar
fi trebuit s 0'a-teased toate arile enumerate. Intre acestea sunt
insa unele care privesc i alte categorii de contribuabili ca birnicii i slujitorii. Specifice pravaliilor sau lovindu-le In primul
rand ni se par n.umai cele subliniate, de ele ne vom ocupa arla dar,
adaogandu-le lnsa i o serie de dari ca bezmenul, camena i locul
agesc pltite de pravniile moldovene.
Una din cele mai vechi obligalii fiscale de acest fel din Mun-

tenia, anterioara poate chiar veacului al XVII-lea, este aceea

numita fum sau galben de fum . Primele men.Iiuni le gasesc

in doua documente inedite din anul 1632. Intr'unul din aceste

documente, din 11 Decemvrie, afltor la Academia Romana,
Matei Basarab, scutind pe preqii i diaconii dela Biserica
Domneti din Bucureti de diferite dari, se adreseaza la sfarrlif..
15 *

www.dacoromanica.ro

674

ORGANIZARA FINANCIARA

agentilor fiscali: Drept aceia si voi toate slugile domniei meale

si voi vinaricerilor si voi plibirniceilor si voi carii umblafi de fum,
Inca s6 aveti a-i lasa In }Duna pace . La 11 Ianuarie 1.659, Mihail
Radu (Mihnea al 111-lea 1) da un ordin voao fumarilor caril
scrie0 de f um acii la oraful domniei mele la Bucurevi ca sal lase
In pace pe toti poslusnicii (servitorii1) si pe toti morarii marfastirii.
Sf. Troit. Re1nnoind dispozitia Cu privire la preotii si diaconii
Curtii Domnesti, Radu Leon li scuteste, la 4 Februarie 1665 de
bir si de miiare si de ceara, de galeat i de fan, de dijma de stupi,
de ramtori, de oerie, de vidrici, de chirie, de galben de f um, de pharnicie si de pivnite, de schimbul banilor, de lmprumut, de pod-

voade, de mertice, de conace, de cal de olac si de car de oaste

i de alte dajdi de toate... . Acelasi ordin. (IA si Constantin Bran.-

coveanu, la 31 Ianuarie 1689; tustrele actele, citate mai sus,

Bunt inedite. Darea se punea pe fiecare pravgie, pe fumul
fiecareia; si cum privaliile constituiau majoritatea caselor In
targtui, latelegem tendinta fumarilor de a o aplica si celorlalti
locuitori, cum erau preotii, diaconii, poslusnicii mifa'stiresti,
etc.

In privinta quantumului acestei dari, tiri precise afram

cartea d fumarit din Bucuresti i &an Thrgoviste, datata 20
Noemvrie 1.724, prin care Nicolae Mavrocordat ordona fumarilor

s scrie fumaritul da la tot omul, da la call oameni s afla

cuitori Inteaceste orase. IAA la cei ce au prawalii si fac neguttorii si la cei ce au pivnite si magazii d valid vin, du clan
scuti cate o pivnita,
bojari i mnastirile cele mari sa aiba
iar alalti s dea cu totii, or ce fealiu de negutatorie ar face, or
tabac (tabacar1), or cizmariu, mAcar ver ce fealiu da om ar fi.
Insa d ve! (marel) pivnita Po talen i 5 si de pravlie mare po
talen i 5 si d pivnit'a mica Po talen i 2 pol (2 jumatatel) si da la
magazii iar po talen i 2 pol si de pravalie mica iar po talen i 2 pol
i. dela slujitorii cei ce au pravalii si valid vinuri, Po talen i 1,33,

dupa cum au fost obiceiul si mai dnnainte vreame. Asijderea

ad* aiba a-si scuti si cliseariul d' la biserica domneasca o pivnita
lar a1i popi i diiaconi i gralmtici sa de cu totii .
In epoca mai veche, aceast* dare va fi fost poate de un galben;
asa s'ar explica expresia galben de fum pe care o Intalnim In
documentele veacului al XVII-lea.

www.dacoromanica.ro

FUMARITuL

'675

Prin asimilarea cu negustorii s'a impus fumaritul i pescarilor

dela balta care-0 aveau patul sau pologul, cu inevitabilul fum

impotriva tantarilor, lnga apa. Stim aceasta din t Cartea
fumaritul dupa balta emisa de domnie intre 1718-1739, and
Oltenia se afla sub dominatia Austriacilor, carte prin care agentul
fiscal respectiv e autorizat a scrie fumiiritul din hotariul Brailii
pana la Turnu la gura Oltului i s ja fumaritul dela tot omul
vor fi lacuitori pe balta fi dela toti oamenii cei ce le vor ajunge moiile ca capataiul in band, da la Loui. s ia fumaritul de pat Po (ate!)
bani 72 dupa obiceiu, au fie slujitor, au popa, au calugar, au dorobant, au calara, au scutelnic pedestru, au calare, au saragele,
au martalogi (vezi pentru aceste doua categorii mai jos, p. 753

708), au birnic, au armeni, au chiproviceni, au tigani, au ce fel

de om o fi, da la toti s ia

In timp ce in Muntenia, darea se aplica pe pravalii 0 pe ayezarile pescareti dela balta, In Moldova, o constatara, inch' de pe
vremea lui Vasile Lupu, ca o dare generala, aplicata pe once casa,
indiferent de situatia locuitorului. Cronicarul Ion Neculce povestete ca Vasile Lupu, obtinind dela Poarta o amanare a birului

pe doi ani, urmand ca in al treilea sa-1 plateasca 0 pe trecut,

izbutise sa umple 4 teara de oameni . Si au scos atuncea pre
tear fumarit, cate un leu de cash' 0 au plinit atunce tustrele bi-

rurile ... i Inca au ramas i lui Vasile Voda o mie de pun.gi de bani
tefanita Lupu, fiul lui Vasile, scutand 0 el fumarit,
dobanda

l-a marit la ase orti de cash' adica un galben, in loc de un leu

cat fusese mai inainte; au Incercat sa se (Tuna Cantacuzinii,

Toma vornicul i Iordache vistierul, la aceasta marire, n'au izbutit 1nsa. Intr'adevar, un hrisov din 11 Mai 1660, dela Stefanita
Lupu, scutind satul Hlincea de dari, Inir futre acestea, pe MO
0 galbenii de case . In a doua domnie a
4 ZlOtii 1 4 leii
Antioh-Vod. Cantemir, fumaritul era un zlot. Scoase Antioh
Voda
citim in Neculce nevoi grele pe teara, oranduele multe
satarale i hartii i fumarit, ate un zlot de toata casa s. Urmaqul
Mihai Racovita, spori darea, ridicn.d-o la doi ughi de tot
hornul ; de care daca au inteles tic1oii parnanteni. scrie alt
letopiset multi qi-au stricat cascioarele de le-au rasipit din temelie,
rasipiau hornurile de pen cascioare; cci ate hornuri
vea omul in casele lui, de tot hornul da elite 2 ughi; i mAcar ca

www.dacoromanica.ro

676

ORGANIZAREA FINANCIARA

era iarna, eara betii oameni i babele i alta sracime pustiau

casele i fugiau In lume plangnd, cu lacrimi suspinand; ca alta
cascioara nu platea nici doi orti. Eara Inca si aceia carii au cumparat acel fumarit dela koki-vechi (mezatl), li s'au stins a multi
casele (au ramas saraci1), ca au luat bani dela Turci de au dat
pentru slujba, s-apoi n'au putut scoate slujba la cap . Tot sub
Mihai Racovita platesc i 'Mull din cele doua ceasuri (vezi
mai sus, p. 662-3) o dare pe locuinte i anume

potrivit cronicii

traduse de Amiras ate un ort de cash' pe an .

Mai tarziu, sub Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), se Infling, tot In Moldova, o dare similara numita ajutorin(ei.. Domnul

ar fi vrut la Inceput s puie din nou Marital; fiindca lnsa se

pusese blestem greu de catre Constantin Racovit (1756-1757)
asupra celui ce ar indrazni sa-1 reInfiinteze, boierii ajunsera In
cele din urma la solutia ajutorinpi, o reeditare a fumaritului. Ea
se lua pe ogiaguri sau hornuri si era de trei feluri, dupa marimea caselor: de unsprezece lei, de cinci lei si jumatate si de trei
lei; nimeni nu era scutit de aceasta dare. Sub fiul i urmasul lui
loan Teodor, sub Grigore Callimachi (1761-1764), ajutorinta e
eporit cu some mari dupa expresia cronicei lui Ioan Canta.
Candina era o veche dare, anterioara veacului al XVII-lea;
numele ei vine dela slavicul camen care inseamn piatra
se explica prin faptul ea, la Inceput, aceasta dare se lua pe pietrele de cear vandute, pietre avnd o forma si o greutate determinata (vezi si vol. II, editia a patra, p. 562). Cu vremea, aceasta
taxa pe vnzare s'a aplicat si la alte produse, naturale sau industriale. Un hrisov din 1660, Mai 11, dela tefanita. Lupu, ne
arata ca ea se aplica pe bautura. Scutind satul Hlincea al mnastirii Hlincea, de toate darile si muncile &Are domnie, In schimbul unei sume de 60 de. galbeni anual, Domnul precizeaza: de
toate dabilele i angariile s fie lasati In pace, nici candinei pentru

bauturei, nici bezmn sa nil aiba a da . Condica lui Constantin

Mavrocordat, din 1341-1742, arat ea ea se lua pe cearei, pe carne
qi pe bit'uturi (vin, mied, rachiu); ea se platea de asemenea de
unii meseriasi i anume de bleinari i de cojocari, chiar si de cei
din sate. La 31 Ian.uarie 1662, Eustratie Dabija scutind pe locuitorii ce se vtor aseza In slobozia Tignestii, de dari i slujbe timp
de 5 ani de zile, adaog1: Asijderea si un. cojocar sa hie In pace

www.dacoromanica.ro

CAMANARITUL SI BEZMENTIL

677

de camana . 0 plateau cei ce fabricau horilca* sau rachiu;

ea era, pe vremea lui Constantin Mavrocordat (1742) de 2 galbeni
0 6 potronici de 4 caldare adica de cazan.
Camana se ridica in 1742 la 2 bani de vadra de vin sau mied;
in 1775 ea era de 2 bani i jumatate, jar pentru chorilca sau re,
chiu, t atat horilca ce vine din tara leeasca, cat i horilca ce se face
icea In tar& , de 3 bani. Cr4marii din Ia0 plateau in 1760 camana
cu rupta cate 15 ughi de pivnita, unii cate 10 0 chiar cate 8 ughi.
Ca unitate de masura pen.tru greutati, camena se Intal-,

ne0e 0 in veacul al XVIII-lea. Astfel, Intr'un hrisov din 9 Iunie

1767, Grigore Calhmachi Intarete calugarilor dela Putna dreptul de a lua anual t din vama cea mare in afar de gram, secara,
untdelemn, tamale , lumanari, i cate 5 camine pete moron
0 5 camine crap .
Cameineiritul muntean. i se mai spune In documente 0 dirand,* corespunde in parte camenii moldoveneti ; el se pia.,
tea de cei ce vindeau vin In targuri. Cu privire la camanarit ni s'a
pastrat o t carte a lui Constantin Brancoveanu, din 1 Ianuarie
1695 prin. care Domnul hotaraqte sa se ja eceasta dare dela oricine
va vinde vin In Bucure0i veri dela boiari mazili, veri dela suta0,

veri dela capitani, veri dela imzba0, veri dela calara0, veri dela
darabanti, veri dela, camraei, veri dela slujitori, veri dela salmeni, dela cazaci, veri dela lefegii, veri dela calugari, veri dela
popi, veri dela diiaconi, veri dela turc, veri dela tigau sau macelar, te fel de om va vinde vin. Inteacest targ ; vor fi scutite
numai cate o pivnita a celor 12 boieri mari Eji a manastirilor celor
mari. Camanarii vor trebui de asemenea sa ja seama carciumarilor
pue ocale drepte ; pe cei ce i-ar prinde cu ocale mai mici ,
globeasca cu 300 de bani.
Bezmenul se platea de negustorii i targovetii care-0 faceau

pravalii sau case pe locul altuia. Era deci o chirie pentru locul
ocupat, platita proprietarului respectiv. La Galati, In 1776, bezpenul Anual incasat de manastirea Sf. Spiridon din Ia0, proprie:
tara locului, varia 1n.tre 3 lei
magaziile marl la loo bun 0 du-,
leu magaziile mici, la locuri din dos si casele
de locuit. Abatoarele sau salhanalele plateau de zece ori mai
mult ca magaziile mari, adica 30 de lei. Cuvantul bez.men este de
origine Mara..
ghenile

www.dacoromanica.ro

678

ORGANIZAREA FINANCIARA

f'otdritul era darea pe care o plateau toti negustorii care yindeau marta cu cotul (vezi i mai sus, p. 670). Detalii asupra ei
aflam din Cartea de cotarie o pe care o da, la 19 Februarie 1699,
Constantin Brancoveanu 4 slugilor domnii me ale cotarilor anume ...
(lm alb I) ca sa fie volnici... sal umble in toata tara domnii meale
pre la toate tiirgurile sit scrie cotdria de la tot ornul cine se va afla
vdnzdnd marfd cu cotu gi s ja cotarie dela tot omul ori fie sutag,
au slujitor, au negutator, ori camarael au armean, au jidov veri
chiproviceni, au ce fel de om ar hi qi va vinde marfa cu cotu, au

ertat, au neertat, au cu cartile domnii meale iscalite, dela toti

sa aiba a luarea cotarie, de nume (de persoan.a1), po bani 142.
Iar cojocarii i matasarii s dea pre jumatate Po bani 71 dupa
obicei. Iar pre carii i-ar afla van.zand marfa cu cotul mai mic au
ascunzand cotariia, ca sa nu- dea adetul, pre unii ca aceia s-i
globeasca cu mana (a) bani 300 i sa-i fug certare dupa vina lui
dupa obicei*.
In Moldova, potrivit condicei lui Grigore Ghica, din 1 Septemvrie 1776, cotaritul se lua dela fietecare dughiana ce va
vinde marfa cu cotul, atat in oraul Ia0 cat i dela celalte targuri
de pe la tinuturi *; el se platete ye! camaraului i anume nu in
fiecare an, ci n.umai la instalarea acestui dregator. i and la
fiecare dughiana cate 2 coturi * marcate cu bourul domnesc
un halep i un arqin (varietati turceqti i ruse0i ale cotului !) sa ja
dela toata dughiana cate 30 bani .
0 dare similara era cd ntdritul; ea se platea pentru marfurile
care se cantareau cu cantarul oficial, al domniei. Se intalnete
atat in Muntenia, unde, mentionata in Anatefterul* sau condica
de porunci din epoca lui Brancoveanu, ea reprezenta zece bani
de fiecare suta de ocale, cat i in Moldova. In aceasta din urma,
cantaritul constituia, la 1776, potrivit condicei lui Grigore-Voda
Ghica, unul din veniturile manastirii Sf. Spiridon din Iai. Se
platea cate gase bani de fiecare 44 de oca de marta, afara de sare
pentru care tariful era de trei bani la suta de oca, (;;i de fier care
pltea ase bani la 59 de oca.
0 grupri separata de indatoriri ale negustorilor erau acelea In
legalura cu primirea oaspetilor sau musafirilor * oficiali. In asemenea imprejurari, se cerea dela stapnii de pravalii s contribue
la procuratea obiectelor necesare precum covoare, pahare, ager-

www.dacoromanica.ro

CHELTUIALA ASTERNUTURILOR

679

nuturi. De primele doua categorii de obiecte, covoarele si paharele,

face amintire chiar actul dela Brncoveanu, din 1701, Ianuarie 8,
reprodus mai sus (vezi p. 673). De cea de a treia categorie ne pomenete documentul inedit din 15 Ianuarie 1765, aflator la Academia

Romana, prin care stefan Voda Racovita scuteste pe negustorii

brasoveni din tail de o serie intreaga de dari; Intre ele este si
4 cheltuiala afternuturilor ce sei fac la mosafiri*. Din felul cum e for-

mulata aceasta" ultima obligatie, pare ca ea se percepea in bani;

cred ca acelasi era cazul si in ce priveste primele cloud', o covoarele si u paharele . De multe ori insa ele se luau si. in natura.
In felul acesta se explica asigurarea data de Constantin Mavrocordat in 1741 lcuitorilor din Iasi cum ca u rtimini de nimio
din casa lui s nu-s Acuiasca, nici covor, nici scoarta, nici mindir,
nici plapoma, nici vase, nici blide, nici lighean, nici alt pret de
un ban, nici dela crestin, nici dela Armean, nici dela Jidov . lar

Nicolae Mavrocordat, inteun document Ma data dintr'a doua

domnie a sa moldoveana (1711-1716) prin care scuteste pe derich armeni din Iasi de &dig si slujbe, o spune lamurit: Nici sa

aiba a le duce Turci sau Mari sau alti oamini streini la eagle
lor far de voia lor, nici afternuturile lor sii nu le ia ufirei la Turci
sau la Teitari. . . .. SA' intre si obligatia rasilor adica a blanilor
de rasi in aceeasi grupa? Sa fi fost negustorii obligati sa dea un
numr de asemenea blni pentru impodobirea caftanelor care se
ofereau de domnie dregatorilor turci de alt n.eam care veneau cu
treburi sau In trecere pe la noi? Sau sa fi servit ele pentru intoemirea hainei somptuoase care potrivit informatiei lui Dimitrie
Cantemir se daruia anual Sultanului cu prilejul Bairamului?
Cert este ca asemenea obligatii existan pen.tru alte categorii de
contribuabili. Astfel, de pilda, fiecare preot moldovean, pe vremea
episcop sau mitrolui Dimitrie Cantemir, dadea anual ierarhului
polit
de care depindea, in afara de suma de 200 de aspri i. o
bland de vulpe sau de jder. Slujitorii adica ostasii supusi autoritatii
marelui sardar erau de asemenea obligati sa-i dea, la inceput, de
fiecare sat, cate o blanei de vulpe; mai pe urma, imputinandu-se
acesti slujitori, au dat nu anual, ci numai o singura data, la instalarea sardarului: ne-o spune un interesant document din 5 Aprilie
1.730 care preeizeaza, in acelasi timp, si atributiile acestui dregator.
Dinteun alt document, cu data de 1.8 Martie 1734, aflam ca. fli

www.dacoromanica.ro

680.

ORGANIZAREA FINANCIAR

alaraii e vorba de aceia de Baraiac, In Orhei trebuiau

dea marelui hatman de care depindeau, o vulpe. Nu e de mirare
deci ca i negutatorii sal fi fost supui la darea railor . Pentru
comparatie, observrn, in sfarit, a' In Moldova, la numirea unei
nou mitropolit sau episcop, acesta, tratiandu-se Domnului, ti
trichina
dup gum ne arata Condica de obiceiuri, alatuit In
1762
i oarecari obinuite pocloane adea coc'or, ri, ea/ea fi
zahcir.

O alta grup de obligatii erau acelea de caracter personal,

atre judetiul oraplui respectiv, care starostele de neguttori

care vel aga i &Are cihodar. Documentul lui Brancoveanu

din 8 Ianuarie 1701, In care cele dintai aunt pomenite, nu ne da
alte lamuriri; probabil a era vorba de o taxA special sau o cot
parte din anumite taxe sau, in sfrit, de anumite plocoane. Asemenea taxe speciale erau petraleibia i ortul srdrostesc In Moldova
i ortul vatei.yesc In Muntenia. Despre primele cloud' aflm unele
lamuriri In documentul inedit din 5 Dechemvrie 1767, aflator la
Academia Romn. i privind regimul fiscal al Campulungului din
Suceava. Litre altele, domnul hotrate ca pentru produsele turmelor lor, adia bran* Yana, sumane, crgi, brn.e, catrinte,
Campulungenii sa nu dea mortasipie, nici pdraleibie. Aqijcontinua actul i pintru vinul ci -ar aduce din gios, di
dire

la Odobeti, pi drepta vine (sic! In loc de vii) ci vor avea ei, ca

peircdlabia sau ca ortul starostesc sh nu sa' supire . De unde rezulta

ca paralabia era o taxa' ce se lua pe mrfurile vandute n targuri;

potrivit numelui, credem cA paralabii, conductorii adia ai tinui
turilor respective, beneficiau de o parte a acestei taxel de nu vor
ti primit-o chiar in Intregime. Stim exact la cat se urea paralbia
In ce privete vinul. Neculce, povestind msurile late de Constantin Mavrocordat In cea de a doua domnie din Moldova.(1741--,
1743), arath cA, Intre altelep a interzis paralabilor BA mai ia cele
doua oa de yin sau rachiu de fiecare bute, oca ce adesea se trans-,

formau In patru, cinci,. ce numai sa, ieie parcalabiile drept pe

obiceiu, cate doi potronici de car, eara mai mult s nu supere
oamenii i negutitorii Aa dar, parcalabia se ridica la 20 de bani
de carul cu in sau rachiu; inainte de Mavrocordat se luau i
ate dou oa, deci un adaos In natura'. O obligatie fisee asemnatoare prcalbiei era vadra domneascel -ce se ha anual dela

www.dacoromanica.ro

DIM IN FOLOSUL UNOR DREGATORI

681

fiecare craing din Odobeti. Constantin Mavrocordat, 'plea doua

domnie a sa din Moldova (1741-1743), o desfiinteaz, dup6 cum
desfiintase i cele dou oca de vin sau rachiu ce se luau de bute.
Ortul sarostesc era o tax special'A pe vinul adus spre Waxzare In tArguri ; ea se percepea In folosul integral sau partial al
unui staroste, poate a starostelui de negulatori. In ce privete ortul
v6.16esc, tim ea' era taxa pe care o dkleau scaunele de carne
i pivnitele din Varguri vaafilor de macelari i vaafilor de carciumari respectivi. La 25 Aprilie 1754, Constantin Racovit d
o carte preotilor, diaconilor, cntaetilor i grm'aicilor dela cele
dou biserici din Curtea domneascg 4 s tie un scaun pe care s s'd
viinz.' carne... In Bucureti i e fie acel scaun in pace i ertat
de fumarit, de vainA, de erb'grit fi de ortul vcitayesc 0 de alte angarii .

La srait, domnul adaog: Drept aceia poruncim domnia mea

dum. vel vame i voao erbarilor i viltaf de meicelari. . . toti e aveti
a v'd. feri... . De asemenea, la 15 Mai 1749, ' Grigore Ghiea, scutind o pivnit ,din Craiova a m'n'a'stirii Tismana de fum'rit, de
c6m6nArit, de vam6 i de vin domnesc 0 de ortul veitlifesc i de toate

alte ornduiale i calabalkuri , se adreseaz6 dumneavoasta

boieri vamei i fumarilor i cannarilor fi f ie vitafe de carciumari i

altora ce yeti fi ornduiti de dati vin domnesc pe la arciume s

s. se fereasa de aceast6 pivnit. Documentele, inedite, se afl
la Academia Roman6.

In legaurd cu vel aga, dregaorul ingrcinat cu paza capitalei

i Cu supravegherea breslelor, sunt o serie de dai sau taxe: local
agese, pecetea ageascei i mortasipia ageascei In Moldova i vama
ageascei In. Muntenia. Primele dou'd. apar In documente, impreuna

cu alte dai ca bourul, camdna, cepAritul, plaite de pivnitele de

vin sau de eaciume. Ca exemplu, putem cita actul inedit, din 8
Fevruarie 1.762, prin -care Grigore Callimachi scutete 4 o pivnit

cu Mutur din Iai , a lui Manolache Costache biv vel logofa,

A de camgnA, de bdzinal, de braniti, de boor, de loe agescu, de
pecete agiascei 0 de toate alti dri i ang'aii or cae or fi pe alte
pivnite... . Mortasipia ageasc6 se praea de care mbiceldrii ;
dovad actul, tot inedit, din 10 Iunie 1758, privitor la un trunchiu de mesarnit4 de aiat carne # din tagul Iailor, apartinnd
lui Ionit Cantacuzino biv vel aga, trunchiu scutit de care voevod
de caat4n4', de bezp6n, de su, .4i de toate altea angarii... cum

www.dacoromanica.ro

682

ORGANIZAREA FINANCIAR&

i de mortasd pie agiascil ,

. Nu putem preciza deocamdata la cat-

se ridicau aceste trei dri.

Cat despre vama ageascd din Muntenia, ea se platea, ca i local
pecetea ageasca din Moldova, tot de pivnite. La 5 Decheinvri
1758, Scarlat Ghica scutete pe Theofilact vel cliucer za arie, dregator procopsit i cu qtiinta invataturii elineti , de dif elite dad.;
Ii scutete i o pivnifa' aici tn oraul Bucureti , de fumarit, de
camanarit, de varna domneasca i ageascd, de vin domnesc, de Au/
vataesc... . Documen.tul, inedit, se afla, ca i celelalte citate mai
sus, la Academia Romana.
In sfarit, ciohodarul sau cel ce se ingrijea de incaltamintea
Voevodului i a personalului Curtii, a determinat numele darii

ciohoddritul. La 23 Iunie 1786, Nicolae Mavrogheni intarind oragenilor din Campulung privilegiile lor, specifica, futre altele:

iar sa fie in pace i ertali de ciohodarit, care din oraeni se vor

heard Cu meteugul cismariei, sa nu dea ciohodarit . La cat se
ridica ciohodaritul, nu putem preciza deocamdata.
De caracter edilitar e obligatia podinilor pe care o amintete
documentul din 15 Ianuarie 1765, privind pe negustorii braoveni

din Muntenia. Cred ca ea se refera la indatorirea de a intretine

podinile sau podurile care pavau ulitele (cf. Podul Mogoqoaiei ,,

azi Calea Victorieil). In acelai scop, infiinteaza Grigore al III-lea

Ghica (1764-1767) o dare nou in Iai ; ea consta dintr'o tax&

pe carele cu produse care intrau in ora. Cronica atribuita lui
Enache Kogalniceanu precizeaza: 4 cate o para de bou i cati boj
avea carul atatea parale da i oranduise oameni de treaba de still).geau aceti bani i cu banii acetii platea podelele i "'deeau poduri pe toate u1iele .
4 Schimbul banilor i f imprumuturile * nu erau oblig4ii fiqcale care sa priveasca exclusiv pe n.egustori; ele cuprindeau categorii mult mai largi de contribuabili; loveau insa in primul rand
In locuitorii targurilor, deoarece aici se strangea numerarul in mai
mare cantitate. Prin schimbul banilor * se intelegea indatorirea
pentru contribuabil de a primi o mon.eta in locul alteia, domnia
oprinduli un agiu. Imprumuta sau Imprumuturile eran sumele pe care domnul, tri momente de nevoie, le cerea cu imprumut
diferitelor categorii de contribuabili: negustorilor, preotilor, manastirilor, boierilor ti chiar ina101or ierarhi. In principiu, aceste im-

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTA, SATARALELE, NATANIELE

683

Trumuturi se restituiau; uneori se platea i dobanda cum e cazul

Cu cei 1.500 talen i dati de episcopia Buzaului in cursul anilor
1742-3, pentru care primete, in Ianuarie 1744, o doban.da de 210
talen. Matei Basarab, in hrisovul sail din 2 Dechemvrie 1646,
referindu-se la imprumuturile dela manstiri, spune ca domnul
este dator foarte de graba i flra nemic zabava, cu mare grija
qi cu frica lui Dumnezeu, sa. intoarca i sa pldteasc imprumuta
qi datoria ce va fi luat... o. Se intampla WA cateodata ca sumele
imprumutate sa nu mai fie restituite; astfel despre Antioh Cantemir, intr'a doua domnie (1705-1707), Neculce ne spune ca pre
mazili ii indesia cu dajdi grele i cu imprumute dese, f i nu le mai
subinteles indardt . In atari cazuri, datornicii ii puteau
.da *
valorifica drepturile la o noua domnie: e ceea ce face Preda banul
Buzescul caruia Radu Serban ii d'aruete satul domnesc Izbiceni
Tentru un imprumut de 77.000 de aspri acordat lui Mihai Viteazul
dupa infrngerea dela Teleajen i nerestituit.
Partea finala a pasajului ref eritor la obligatiile fiscale in documentul din 8 Ianuarie 1701 dat negustorilor braoveni din Muntenia pomenete de alte cheltuiale ce dau negutatorii... i ordnduiale. . . i. satarale ce sa pun aici In ora' pre mahalale i pentr'alte
targuri i sate i alte toate dajdi . In unele documente se adaoga.
i termenul, expresiv, de meinceituri. 4 Satara de origine turceasca are intelesul de dare sau impozit exceptional care se

une sau se o arunca asupra contribuabililor; e interesant de

remarcat c acest termen s'a pastrat Oda azi in limba romana,
mai lnta'i inteo expresiun.e caracteristic6: satara-belea , apoi
yentru a designa o plasa de pescuit prevazuta cu plumbi la
partea inferioara care, Varna prin apa de doi oameni, prinde la
mijloc, in matita, petele. In ce privete cheltuelile , ele par
a fi tot una cu ncliamele de care ne pomenesc unele documente

immtene din veacurile XVIIXVIII. Astfel inteun hrisov inedit

din 30 Iunie 1682, afralor la Academia Romana, i referitor la
_preotii i diaconii din eparhia Buzaului, se spune cal de s'ar
Intampla oroanilor i altor cine ar fi lcuitori in ora niscare
cheltuiale sau naiame pentru niscare trebi domneti sau boiereti
sau pentru soli sau vence cheltuiala s'ar pune pre ora, nimeni
la nimic, prentii, diaconii sa nu-i pue . Rezulta deci ca i cheltue-

lile sau naiamele aveau tot un caracter intampltor, eran tot

www.dacoromanica.ro

684

ORGANIZAREA FINANCIARA

un fel de dari exceptionale ca tO. sataralele . Termenul

care apare in acte i sub forma aim., naima, sau naema, este, se
pare, imprumutat din slava, avAnd, In aceast. limbk lntelesul de
fiint sau lucru luat cu chirie (de aci i # a nimi ). Miamele
s'ar putea referi deci i la obiectele care se luau dela orgeni (scoarte,

covoare, vase, etc.) cAnd trebuia primit vreun dregktor turc sau
vreun sol strain. Felul generic In care aunt exprimate aceste ultime
obligatii fiscale ale oraenilor i negustorilor: alte cheltueli...
orandueli... i satarale nu ne Ingklue mai multe precizri. Retinem faptul cg. In afar6 de multimea darilor analizate mai sus,
erau Inca o suma altele, cuprinse In termenii generici amiuti%i. Fis-

calitatea, atl la ora cAt i la sat, a fost o dull realitate In -pile

noastre, In intervalul 1601-1821.
Constatdm, In unele tArguri, i taxe speciale care se pun
asupra prvsliilor sau dughenelor in folosul bisericii. La Roman,
de pild, Episcopia lua de fiecare dughean6 ate doi band ;
Mihai Racovit li Int6rete acest drept, la 14 Iunie 1709, 16murind c el va servi pentru tAmAi i lumnri . Grigore Ghica 11
confirm6 i el, la 19 Ianuarie 1727, ad4ogand cte 2 bani i de
carul cu pete sau cu alte bucate, ori ce ar fi, ce aduc oamenii la
tArg s vanz5. . In. Mai 1775, Grigore al III-lea Ghica reduce privilegiul Episcopiei la un ban de dughean i de carul Cu pete

sau alt marfd.

Birul sau darea persona14. Darea esential rdmne lug i 1n
rastimpul dintre 1601 i 1821, ca i mai lnainte, birul adic impozitul personal. In timp ce dijmele i diferitele taxe sunt In functie
de avere i multi dintre contribuabili n'au avere sau au prea
putirai birul se pune asupra persoanei sau, dup expresia cronicelor, pe nume sau pe fagi ; quantumul lui fiind, pe de alt.' parte,

ridicat, cu tendint'd generala de sporire, e uor de lnteles de ce

birul reprezint darea cea mai In.semnat. De aceea, in actele
privin.d scutirile de impozite, el e citat, de obiceiu, in frunte. La
10 Mai 1692 Alexandru Ilia, scutind pe preotii Bisericii Curtii
Domneti din Bucureti de toate d6rile, le inir6 In urmaoarea
ordine: de bir ci de bou ci de oae seac6 i de cal i de miiare
i. de ceara 1 de galbeni i de cai de olacu i de vinarici ci de pgharnicie i de schimbul banilor i de gAleata cu f'n ci de unt de lemnu

i de dijm4 .1 de n4em i de lmprumutare i de toate slujbele i

www.dacoromanica.ro

BIRUL

685

. Aceeasi ordine se pAstreaz6 In confirmArile din

14 Ianuarie 1630 si 1.1 Dechemvrie 1632 acordate respectiv de

Leon Vod i de Matei Basarab. Cand e vorba de sate de fugari,
care n.u-si prelesc ddrile, tot birul este cel menVonat In frunte,
cateodat chiar singurul mentionat. La 10 August 1642, Matei
Basarab, Infrind lui Leca comisul satul Berceni din, Vlasca,
urmdtoarea explicare: pentrucd acest sat Bercenii, ce serie mai
sus, ei ca niste oameni rdi si hitleni si fugan i de bir, s'au sculat de
fi-au piireisit mofiile fi birul fi au fugit pre vremea ceind linea judelul
Vlafca de bireirie Calotei slugerul ot Popefti. Deci Inteaceea si domnia
mea, v5.zand hitlenia lor, cum aunt tot fugan i si la a lor mosie I111-0

vin, domnia mea i-am dat boiarinului domniei meIe jupan Oprea
aga, tat1 boiarinului domniei mele Leai comisul, ca sei-i plateascei
lie pre dnsii rumni cu toat mosia lor... Deci
el de bir

acum, dup moartea ag6i. Oprei, iar rumanii din Berciani ei au

venit In OA inaintea domniei mele la conacul dela Ionesti, fiind
domnia mea in primblare, cu boiarinul domniei mele Lega comisul,
zicAnd rumanii cum nu i-au fost pleitit aga Oprea de bir ; ei rmn
lng de lege i sunt scosi din divan cu rea ruine, ca nite oameni
Ili: Si Ineltori. Documentul, inedity se afl.' la Arhivele Statului,
fare acelei ale Mitropoliei din Bucuresii. Tot astfel, la 16 Februarie 1643, Matei Basarab d cinstitutului deregtoriul domnii mele

jupan Stroe vel vistier... mosiile Vulpestilor judeci de pre tot

hotariul cat se ve aleage, pentrucii au fost nifte oameni hicleni de
slintu.tot fugctri de bir fi i-au tot pleitit cinstitul deregettoriul domniei

mele ce iaste mai sus scris fi-i pleitefte fi acum.

nude& birul se socotea i se platea de obiceiu In talen, de

aceea, lute suma de acte, In loe de bir se Intrebuinteaza acest
termen. La 28 Noemvrie 1640, Matei Basarab Inareste lui Sima
biv vtori vistier moia i rumanii din Kus6sti (VAlcea). Cari
... au fost oameni rAi i fugan, n'au
rumni spune domnul
vrut sel fazei sei-fi plateascei talerile fi miarea impiireiteascei, ci au
fugit . Sima, plltind In locul lor, le ia mosia. Sinonimia termenilor

taler si bir se vede si mai bine In actul inedit, din 15 Dechemvrie

1.645, af15.tor la Arhivele Statului, prin care Matei Basarab
reste pe Ursu din Pietrari (DAmbovita) s vAnzd partea lu Dragot de mosie dela sat dela Ghimpati, toga partea lui, WA se va
alege de preste tot hotarul ; pentruca au venit acest om Ursu

www.dacoromanica.ro

686

ORGANIZAREA FINANCIARA

spune voevodul aicea la divan inaintea domniei meIe de se-au

Aluit si au spus cum au fost la taler impreunei cu Dragotei. Deci

Dragotei el au fugit fi se-au dat in laturi, ir Ursu el se-au sculat

de fi-au vandut partea lui de mofie de au pleitit partea a lu Dragot
de bir . Pentru a se despagubi, domnul 11 autorizO s vAndO, la
rAndu-i, mosia fugarului i s-si lutoara banii. Termenii taler
bir avnd acelasi inteles, redactorul actului intrebuinteag mai lilt&
pe primul, apoi pe cel de al doilea.
E normal deci ca atunci and se procedeag la un recensOmnt
sau, cu termenul vechiu, la o sam. In vederea fixrii birului, 86
se intrebuinteze de care cancelaria domneasa expresiunea sama
talerului . In afarO de importantul document din 1645, citat mai
inainte (vezi p. 637), in care Matei Basarab declar: feicut-am samei

lanai, de i-am pus talere, cinefi pre cap al lui , iata un al doilea
document, tot inedit, care cuprinde chiar expresia pomenit mai
sus. La 1.5 Iunie 1.644, acelasi voievod se adreseag tie Jipo postelnic si tie Stanciule de Vernesti, atr aceasta vO dan in stire

dumnii mea, a aici inaintea dumnii mele jlluit-au boiarinul

dumnii mele Negoit paharnecul cumu-i trageti piste slugi la bir
si yeti s le luoati viile ci trealA cu al:1*i nu aveti, c nici i-au
apucat seama talerului aciia in sat, nici au dat bir cu dinii. Derept
aceia incheie domnul de vreme ce veti vedea aceastd carte a
dumnii mele, iar voi s autati sO-i rsati slugile foarte in bung.'
pace, nimica sh' nu-i bantuiti, mai mult cu jalb6 sh' nu vie la
dumniia mea... . Documentul se afl la Arhivele Statului, intre
acelea ale Episcopiei de Bugu.
Tocmai din cauza importantei pe care o avea seama birului
sau a talerului, i se mai spune, in unele acte, si a seama cea mare E
Astfel in actul inedit din 26 Mai 1678 prin care Toader spOtarelul
din Stncesti (Buz6u) vinde lui Hrizea vel vistier mosia consatenilor s'i 4 Dumitru chivOrar (mester de chivere sau coifuril),
Radu Radului crban sin NOstase. Pentruc acesti oameni,
ce scriu mai sus citim in act fostu-se-au scris la seama cea
mare, in saat In Stancesti, iar dupre ce se-au scris ei au fugit

numele lor au rOmas asupra mea . A prtit deci pentru ei

acuma, ca
scoata banii, le vinde mosia marelui vistier.
acest document se af16 tot la Arhivele Statului, intre acelea ale
Episcopiei de Bugu.

www.dacoromanica.ro

BIRIJL

687

Dela numele recensmntului seama cea mare sau, cu termenul slay, vel seama s'a numit si unul din cele 4 a sferturi*
sau rate In care se pltea de obiceiu birul. In condica vistieriei
lui Brn.coveanu gsira In fiecare an t ()el seama; alte dou sferturi poart numele de seama a doua i seama a treia c celui
de al patrulea sfert i se spune haraciul . Tuspatru insumeag,
In anul 1699, 228.951,50 talen i din totalul din 410.971 talen i cAt
reprezint toate drile din acest an, asa dar mai mult cleat jumAtate. Acelasi raport se mentine In 1700: 232.000 de talen i din
totalul de 450.140. Se intelege i mai bine, prin urmare, dece
BrAncovean.u, in reforma pe care a Mcut-o In 1701, s'a sprijinit
pe aceste sferturi, in care s'a Inglobat marea majoritate a celorlalte dri. CAM, din cauza nevoilor crescAnde, el trebuie s5. sporeasca o sferturile la 5, cel de al cincilea poart tot numele de
seama a doua : aceasta se Incaseaz deci in dou randuri, odat
la 20 Februarie, a doua oar la 20 Dechemvrie (vezi si mai sus,
p. 641).
Sub domnii urmtori, In loc s se repete una din semi

ceea ce putea da nastere la incurcturi se infiinteaz o rat

nou nurnit 4 pocloanele bairamului. 0 Inalnim In hrisoavele
de ruptoare pe care Nicolae Mavrocordat, la 30 August 1720
si Mihai Racovit, la 10 Februarie 1731, le acord catolicilor
din Campulungul Muscelului.
In Moldova, birului i se mai spune, obisn.uit, si da/de , uneori da/de impareiteasca' ; ea ocup acela prim loo In documentele referitoare la scutiri. Astfel, la 11 Ianuarie 1666, Gheorghe
Duca, scutind pe un negustor din Roman de o sum de obligatii
fiscale, face aceast restrictie, importantd: numai scili piateased dajdea 0 zlotii si s aiba a griji tme si untudelemnu la
sfnta Episcopie . Antonie Ruset, la 23 Dechemvrie 1675, Mrgind scutirea acordat de Duca, hotrste ca negustorul pe care-1 va designa Episcopia sA fie in pace de da/de i. de zloti si
de galbeni si de Imprumute si de schimb si de cai de olac si de
podvoade ... Iar Antioh Cantemir scuteste, la 23 Octomvrie
1706, pe toti preotii si diacon.ii din Roman de da/die impiireiteased i. de zloti si de galbeni de cas sau de fum, ori pre scrisoare si de desetina de stupi si gorstina de mascuri si de gorstina
de oi... si de cai de olac si de podvoade si de alte de toate... .
16

www.dacoromanica.ro

688

0 RGANIZAREA FINANCIARA

Alaturi de dajde, documentele moldoverie inira printre oblifiscale, zloii, leii, talerii, galbenii i oqii. Citam astfel
documentul din 20 Dechemvrie 1.700 prin care Constantin Duca
scutete 1.3e preotul dela biserica ungureasca din Iai. de dajde,
de zloti, de lei, de talen, de galbeni, de ili, de sulgiu etc. Aceeai
formula, cu deosebirea ca in loe de galbeni sunt ughi, revine in
actul dat de Antioh Cantemir la 10 Iunie 1705, pentru o moie

de peste Prut, din tinutul Iailor. Mai completa e formula documentului din 28 Februarie 1658 prin. care Gheorghe stefan
scutete pe toti cei ce se vor aeza in silitea Trebujeni din Orhei,
pe timp de ase ani, de toate darile: de dajde fi de zlqi qi de lei

fi de talen i fi de galbeni Fi de oqi 0 de alte dari i angherii... .

Exemplele se pot uor inmulti; ele nu ne dau explicatiuni 111E36
asupra acestor
La ce anume
fiscale se refereau zlotii, leii, talerii,
galbenii i ortii? Din felul cum sunt citate, printre cele dintdi
ddri, apoi din imprejurarea ca existau corpuri de agenti
Instircinati cu strngerea lor i numiti, dupa darea respectiva,
zlotafi, leua,ci, talerafi, glbina.fi i ortafi, dupa cum altii se numeau
vindriceri, goginari, fa'nari, dsetnici,.rezulta c aceste dari aveau
insemnatate, CA nu e vorba de obligatiuni minore. Dar dad putem trage o asemenea concluzie de caracter general, e mai greu,
In schimb, sa dam, deocamdata, lamuriri asupra fiecareia In parte.
Tot aci trebuie sa mentionana i darea de cincizeci de aspri
Ieremia Moghila, intemeind slobozii in tinutul Chigheciului, hotarate In 1603, ca acei ce se vor aeza in ele, nu vor OW, timp
de trei ani, nici ili, nici darea de <I cincizeci de aspri , nici gotina de oi sau de porci, nici sulgiu pe vaci i. pe oi, nici o angherie. Va fi fost, banuim, tot o dare personald, Dll pe avere. In afara
de impozitul personal general, birul sau dajdea, constatam o
serie de impozite personale asupra unor categorii restranse de
locuitori, cum erau rofii in Muntenia, curtenii in Moldova, aldrafii in ambele tari, apoi preotii i cdlugdrii, moldovenii aezati
In satele din Muntenia, In sfarit tiganii. Ca o curiozitate a sfritului epocei fanariote semnalm i birurile puse asupra unor
categorii sociale declasate, ca pwariafii 1 femeile rele o.
Prin rofii se intelegeau, la inceput, breslele de slujitori sau
subalterni ai marilor dregatori, locuind in satele tarii, din Oltenia

www.dacoromanica.ro

ROTI DE TARA

689

piira la Milcov, avand in frunte vdtafi i mari vtafi i bucurAndu-se de un regim special militar, administrativ i. fiscal (vezi

i. vol. II, editia a patra, p. 504-7). Numele lor (compaa cu

actualii roiori 1) pare a se explica prin. culoarea Imbacaaintii

acestor slujitori, ei purtnd o tunica roie; se tie eh' postavul

de aceasa culoare era In deosebi pretuit, scharlat- ul (ecarlat-u11) costand, potrivit tarifelor vamale, mai mult cleat alte
varieati.
Documentele veacurilor XVIXVII, ne araa ci se dg.dea
numele de roii aat paharnicilor, cAt i postelnicilor, sptarilor,
logofetilor, armailor, etc. numiti adeseori, in calitatea lor de
subalterni ai marilor dregatori, i plfrnicei, postelnicei, sp.&
arei, logofetei, aring."ei, etc. Ni s'a p6strat la Academia Roma6
cartea inedia din 25 August 1625, a celor 12 jurtori olteni, luati
pe ilvae domneti, ca s cerceteze o pricin4 de moie la Baneti. Ei aunt: ot Gaia Stan postelnicu i ot Desa Radul logoftul i ot Paraeni Hamza banul i ot Ivancoti Barbu paharnicu
i ot Goeti Bistrean logoatul i ot Socoteni Dona vtaful i of
Nrtuleti Mihart postelnicu i ot Bibeti V15.dutul postelnicul i ot

Cernaia Iacov postelnicu . Un document inedit, posterior cu

cinci ani, din 1630, Mai 20, afldtor tot la Academia RomAn",
referindu-se la cei 12 juatori, ii numete re boeri rofii alefi. Pen-

tru extremitatea celala a Vrii, judetul Buza, s'a pstrat iari

o carte inedia, a megiailor din satul Schiopeni Intre ei i un
Dima ropl din 1646, Aprilie 23, afltoare la Arhivele Statului.
Dupg ce arat c' au fugit din sat unie pren BrAila, altie la Moldova, al-V-6 pentealte pati , p6asindu-i moiele i birul , -1
c51, din cauza aceasta, dsrile lor au fost pltite de jupan Dumitraco stolnicul i. jupan Marco vel arma care tineau judetml
Buzeu de bir6rie , ei convin 86' Intoara acestor doi boieri suma

platia ug. 250 , in caz contrar raMnandu-le rumai i pierzadu-i mina. La aceasa intelegere au fost i multi bojar
rofie de judet, anume Dragomir iuzbaa ot S6rata i Saya cpitan.

ot Mgr'cinen.i i Savu lu Avram i Dragomir apitan ot lateti

Jipa postelnic ot Verneti, Dumitru apitan ot tam i Mrcan

ceau i Lefter ot Hodobeni .

Cu vremea lush', numirea de rofii a rams alipit numai unei

singure bresle, celelalte pgstradu-0 numirile speciale de spis *

www.dacoromanica.ro

690

ORGANIZAREA FINANCIAR

arm4ei, vistiernicei, postelnicei, etc. De aceea, cand cronica munteana vrea sa descrie frumoasa oaste a lui Grigore Ghica,

care a participat in 1672 la asediul Camenitei, arata ca ea se alcatuia din calarai, dorobanti, roci, vistiernicei, spatrei, postelnici, stolnicei, vornicei, pa.harrticei . De aceea i ordinul, din
9 Iunie 1668 al lui Radu Leon, ca manastirea Clocociov said ja
dijma i celelalte venituri dela oricine ar lucra moiile ei i dela
boieri i dela signori, ver fie ro$, au calara, au darabant, au macar ce fel de slujitor ar fi .
La sfaritul domniei lui erban Cantacuzino, mision.arul italian Del Monte, desriind Muntenia, spune despre rofii ca eran
atunci (nunc) sub conducerea marelui paharnic; din felul cum
se exprima el, rezulta, pare-se, ca., mai inainte, acest Malt dregator n'ar fi avut o asemenea atributie. Roii plateau birul sub
o form speciala numita bir de rofii
sau rufalei . Termenii acetia apar In documentul din 25 August 1625 amintit
mai sus, privitor la pricina moiei din Braneti. Mogia fusese a
lui Stan vataful; acesta murind, copii si, 141114 mici, n'au mai
putut plati birul de roii alei , care trecuse acum asupra lor,
precum i birurile rumanilor lor. Le platete, In loe, Start logofatul; platete i pentru scoaterea dala bir a copiilor; le ja, In
schimb, pamantul. Fiul lui Stan logofatul, Draghici, arata cum
au pldtit fatal
bir de roii alefi a lui Stan veitaful...
birul rumnilor lui 8 napalLi Inca' In zilele raposatului Mihnea
voevod (1577-1583 i 1585-1591). i aa. zicea Draghici cum

au fost dat tata-sau Stan log. i au cheltuit pentru acel bir de

rofii i pentru acele napati boi 30 i un cal i o iapa i aspri de
argint 1.700 i Inca' zicea ca au cheltuit i. la cresteitori

deci strngatorii ,sau taetorii birului

pe raboj,
can.d au scos acea

acele 8 rapati, a au dat aspri de argint 900 . In Moldova, birul curtenilor care corespund roilor din Muntenia,
Miron Costin &A, In letopisetul sau echivalenta: curtea ce
se zice la danii roii se numea curtenie sau dajde curteneasca . La 29 August 1624, Radu Mihnea intare0e diacului
Dumitrapu Fulger din Todireti nite case In sat, ale lui Gheorghe, fiul lui stefan Danco. Aceasta, de oarece u au fugit Gheorghe
din casele lui i s'au lsat curtenia asupra slugei noastre ce mai
sus serie Dumitrafeu Fulger diacul; au pleitit multe del/di curte-

www.dacoromanica.ro

BIRUL CURTENILOR

691

nevi pentru Gheorghe qi i-au perit multe bucate pentru ddnsul

Prin cedarea caselor, curtenia rmane In grija lui Fulger; iar

Gheorghe
ne spune un alt act din 27 Iunie 1.625 sic' hie
slobod, numai s plateascei cisla fiireineasca . Birul de roii alei

sau rupla era destul de ridicat, dup cum se poate deduce din
cele de mai sus; el reprezenta o contributie fiscala' important.
Acela lucru se poate afirma i despre birul curtenilor. Aa se
explica' dece Miron Costin., descriind domnia lui Miron Vod'a
Barnowski arat c'd pe acei dintre curteni care, de nevoie ,
are hi ra'siit den ocinile sale la sat boieresc, la sat domnesc,
pre toti i-au adus la breslele sele i la locurile sale *. Pentru ca un
curtean s-i p6r6seasc6 moia i s'a' se mute inteun sat boieresc
sau domnesc, printre rumni, aceasta inseamra ea' apsarea fiscal era inteadevsr grea. Intelegem totdeodat f0. dece cronicarul adao0 informatia c facus5. Barnowski Vod mare volnicie, intai curtii aceasta inseamna- curtenilor sei deje la bir

numai ()data In an. In Moldova, sub Gheorghe Stefan, pe la

1.654, curtenii pl6teau un bir de 29.000 de ughi sau galbeni, din
totalul de 70.000 cat se strngeau din tara intreag6. In catastihul de contribuabili al lui Petru Schiopul, din 20 Februarie
1591, gasim trecuti 5574 de curteni, inclusiv Vtafii; admit'and
c num'a'rul lor nu va fi sporit intre timp, rezult ea', sub Gheor-

ghe Stefan, birul unui curtean era de aproximativ 5,2 galbeni

anual. Cam aceiai trebuie s'a.' fi fost i situatia roilor In Muntenia. Sub BrAncoveanu, contributia breslelor la haraciu, lipsa haraciului i cele trei semi a fost, In 1699, potrivit con.dicii vistieriei de 101.264,50 talen i faVa' de 129.995,50 di, au dat birnicii;
In 1700, de 11.4.574 fag de 141.043. Tinand seam de faptul
num'grul birnicilor intrecea cu mult pe acela al breslailor, rezult

c birul acestora din urm'a era mai mare cleat a celor dintai. Si,
inteadeVr, breslaii prteau, se pare, la aceast6 dare, cu o treime mai mult cleat birnicii de rand adic6 rumnii sau vecinii.
Erau, in schimb, avantajati la plata dijmelor oierit, dijmarit,
gotira; se ad'ugau apoi i foloasele pe care le obtineau din exercitarea atributiilor lore. Astfel, de pild, stolniceii aveau venituri
In leg`tuf cu dijma din pete pe care o percepeau la Milan i
In balt, in Muntenia, la Dunre, Prut i Nistru, cu lacurile lor,
In Moldova; peihdrniceii incasau banii de paharnicie dela ar-

www.dacoromanica.ro

692

ORGANIZAREA FINANCIARA.

ciumile din sate i tArguri; beiniforii i aria sea beneficiau de

unele gloabe sau amen.zi In pricinele mici pe care le judecau, etc.
In legtur6 cu impun.erea i cu perceperea birului pe vremea

lui Matei Basarab constatm o important:5." atributiune a roilor, nu lipsit de grave riscuri, de altfel. stiri asupra acestei atribulduni aflm, In primul rnd, intr'un document inedit din 20
Aprilie 1650, afltor la Arhivele Statului i privin.d bucatele
adica vitele i produsele mnstirii Sf. Troit sau Radu Vod
din Bucureti. Voevodul d ordin ca aceste bucate s hie In
pace... de &Ara toti birarii, nimea s: nu se ispiteasc6 a trage
bucatele mnstirii pentru birul rumAnilor mnstirii care vor
fugi, au mcar den ce sat al mrastirii, ci s cad a apuca birarii
pre rofii, care au tocmit judeatele s pleiteascli ei birul acelor
iar bucatele sfintei mnstiri s aiba bun6 pace de ctre
toti birarii... Aa dar roii tocmisera* judetele in ce privete
birul, supraveghiaser'd adicA repartizarea pe sate a sumelor fixate
de vistierie. Dar nu numai att ; ei aveau i grij6 ca aceste sate
s nu se risipeasca; erau paznici ai birului, rspunzAnd de Inca-

srea lui. Ne-o arat, in chip limpede, un alt document inedit,

din 6 Iunie 1648, afl6tor la Academia RomAn; e un zapis al
gtenilor din Drza care declar. urnagoarele: Adica noi
ot DArza anume Fiera i Ivul i Nivrap i Vasilie i Stan taal lui
Nvrap i Neagoe, dat-am zapisul nostru la mAna dumnealui
jupan Bunei vel sluger ca s se tie cAnd au fost acurn in zilele
domn,u n.ostru Io Matei Basarab veovod, iar noi am NO den sat
de bir. Deci au apucat domnu nostru pre rofii ot Rugeni fi spilt&
rei ot Cucuruzi carii au lost paznici, de ne-au pleitit de bir i ne-au

vndut moia ot DArza dumnealui jupan Bunei sluger. Dup

aceia, ei au umblat de ne-au cutat pAn." ne-au aflat i ne-au
adus acum la curte de ne-au bgat. In puarie. Inteaceia noi
am czut cu mult rugciune la jupan Bun.ea sluger de ne-au
luoat dumnealui in chizie den pucArie de cAtr domnu nostru cum s dem in sat s ne prtim birul i dajdea dornnu nostru. lar de vom mai fugi i s. lsm .1 pre dumnealui sulgeriul
In nevoe i In val, ma ne-am prinsu
fim dumnealui rumni
Cu feciorii notri cu tot, rumani de moie ohabnici, coconilor In
veaci i s-i fac." dumnealui i carte domneasc.6 pre noi . Ni s'a
pstrat i actul de vn.zare, inedit, al moiei. din Drza la care

www.dacoromanica.ro

BIRUL ROSILOR

693

se refer zapisul de mai sus. El poart data 1 Septemvrie 1646,

se afl la Academia Rom'an i prezint interes nu numai pentru
problema fiscara pe care o urm'rim, dar qi sub raportul toponimic

cuprinde numirile Cocoruz (Cucuruzi I) i Porumbrini, care

poate veni ins i dela porumbe, boabe negre precum i sub

acela al istoriei sociale, prin mazulii pe care-i mentioneaz.
Adeca noi parniceii ot Cocoruz dela judetul Vl'rei citim
In act anume Malco phrnicel i Ion paharnicel i Odor IAhrnicel i Stanciul mazilul i Negul mazIlul, Cernat mazilul,
Peitru rofuul i Radul mazilul i Albul pahrnicel, Manolache paharnicel, Stan postelnicel ot Porurnbrini, Bale mazilul, Hurvat
Mufitu roful ot Ruiceni i pac Muii ot tam (i iari
Muii de acolo!) i Itodie sptrelul ot Rqiceni, Cazan splariul
(sic !) ot tam, scriim i mrturisim cu al nostru zapis ca s'a fie
de mari credenta la mana jupanului Ghirghi biv vtori vistier
i la maim juptin.ului Bunii biv vtori vistier, pentru sa tie c i-am
vkadut domniie lor ocina dela D'arza toat, de in hotar pra In ho-

derept bani gata 14.600. , . Pentru cei acesta mofii ce

taru
strii mai sus fost-au megiefasen, iar ei s'aau sculat de au fugit fi
n'aau vrut sd-fi pleiteasen birul. lar domnu nostru Matei Beisirab
voevod ne-au pus de l-am pleitit noi birul lor fi toate deijdele lor
tru anu fi jumate (sic!) fi le-mu poruncit la dinfii ca sei fije
pleiteaseei birul fi sci-fi ;ie mofie, iar ei n'aau vrut sei viei. Deci
le vAnd moia boierilor amintiti.
Din aceste dou documente rezulta a se produsese, pe la jumlatea veacului al XVII-lea, diferentierea Intre roii i celalte
bresle. Totui, primul termen Efi peistra incei infelesul sliu generic,
deoarece vedem pe stenii din D'Arza, In documentul lor din 1648,

numind rofii pe toti breslaii din Rureni, dei Intre ei erau

splrei ca Itodie i Cazan. Interesant e i titlul de mazil pe care

dan jumtate din locuitorii citati ai satului Cucuruzeni; e

incontestabil un titlu de distinctie sociala, care va fi legiferat un
secol mai tArziu, prin reforma lui Constantin Mavrocordat,
care s'a pastrat para astazi In tinuturile Orheiului, Sorocei
Lapupei.
In ce privete locul unde se strngea birul roilor .1 curtenilor,
observ'm ea' In timp ce primii 11 varsau la vistierie, ultimii 11 dkleau,
spre sfritul veacului al XVII-lea,. la vistierie i. la, &Amara. In-

www.dacoromanica.ro

694

ORGANIZAREA FINANCIARA

tr'adevar, un zapis din 1690, de pe vremea lui Constantin Cantemir, e alcatuit In fata a apte curterxi de camara ; inteurx act
din 1696, Septemvrie 4, dela Antioh Cantemir, surd amintiti iarai
curtenii de tail i cei de &Amara . Ceea ce inseamna ea, pe l'AngA

curtenii de tara care-i plateau birul la vistierie deci la tezaurul

public, mai era Inca o categorie care-i dadeau birul la cmara,

deci la tezaurul domnesc. De and dateaza aceasta ultim categorie, nu putem preciza Inca; n'ar fi exclus ca ea s" fi fost infiintata de &Are Dimitraco Cantacuzino (1673-1675) sau Gheorghe
Duca (1678-1684).
Clracii plateau i ei un bir special, numit, in Muntenia,
bir calaraesc iar In Moldova

calaraasca sau dajde

calaraasca . Ea era, se pare, uneori, destul de apasatoare, ca

i a roilor, pentru ca sa determine pe calarai a fugi, a trece peste
hotar. La 7 Mai 1660, tefanita Lupu scrie tuturor agen.tilor fiscali din tinutul Flciiului la zlotai i la leoai i la galbanai
i la talerai i la ortai i la dajnici cab:U.6.00i i la alti slujitori
la toti sa lase in pace de dajde i de zloti i de lei i de taleni
i de orti i de da/de dildrd feascd i de alte dri i angherii de toate .

pre acefti clra.ci ci oameni carei au fugit In tara turceascd i acum

au venit de s'au aezat la slobozia ... Kn'stirei Aron-Vod, pe

valea Wanzetilor. Despre mrimea contributiei calarailor, aflarn
din documentul muntean inedit, cu data de 30 Septemvrie 1655,

emis de Andronic, capitanul ot Gherghita . Acesta intarete

vAnzarea moiei unui calara, disparut sau mort, a ca.rui sotie nu
putuse plati birul cdldretfesc de ug. 11 . Pentruca adauga
Andronic
a,sa iaste cuvdntul Domnului sei fie volnic a vindere
mofia dildraplui sd dea banii Domnului . Dar calaraqii rnai
aveau obligatiuni i fata de marii dregatori de care depindeau.
Astfel, In Mun.tenia, trebuiau sa dea anual vel spatarului, de
fiecare cruce
cuva ntul design.eaza unitatea fiscal a calarailor, unitate cuprinzand un calara, daca e mai bogat, doi, trei
sau patru, dac sunt mai saraci ate un leu, o banita de gra.0
i una de orz, un car de fa.n. i unul de lemne : .tirea o luam din

raportul calugarului italian Del Monte are a trait la Curtea lui

5erban Cantacuzino.

Preoii n'au avut sub raportul fiscal in genere i acela al birului In special, aceimi situatie In intervalul 1601-1821. Prin.

www.dacoromanica.ro

MEIJI PREOTILOR

696

cipial, ei erau supui obligatiilor fiscale ca i atenii i tArgovetii

peste care p6storeau; pllteau deci bir; acesta poart" Intr'un act,
inedit, din 16 Aprilie 1686, afntor la Academia RomAda", n.umele
de bir popese . Se ad"ogau apoi
1.46 de ierarhii,
episcopi sau mitropolit, de care depindeau; aveau i unele Indatoriri specifice cum era darea untdelemnului
perxtru candele
foarte probabil amintit in hrisovul muntean din 1.0 Mai 1629
referitor la preotii Bisericii dela Curtea Domneasa din Bucureti.
Aa inat starea preotilor nu era intotdeauna de invidiat. In unele
perioade ei pltesc chiar atAtea 416ri, Inat nu ne surprinde and
IntAlnim preoti care, Orssindu-0 bisericile, fug, ii iau lumea in
cap, intocmai ca simplii birnici. Tocmai din cauza acestei
se introduce, in secolul al XVII-lea, sistemul ruptoarei i pentru
ei, Intocmai ca pentru negustorii companiti. La 1.5 Aprilie 1673,
Grigore Ghica acord o asemenea ruptoare preotilor din eparhia
Ramnicului; acetia vor avea s6 dea la vremea haraciului 750
de ughi, birul lor, iar la innoirea domniei, vor contribui la poclonul
steagului; aunt scutiti, in schimb, de seam6, cal de olac, podvoade,
mertice, 6onace, niame i. isprvnicii. La vinArici, vor da o vadr
din zece; la dijmgrit de litra de stup sau de rAm6tor ate 13 bani
iar poclonul, de nume, adic de fiecare contribuabil, cte 12 bani,

dup obiceiu. Poporenii vor face claa preotilor lor, ate 4 zile
pe an, una toamna i una prim6vara, cu plugul, una la secere i
una la coasL Cine nu va lucra, va da preotului ate un obroc
de grAu de oca 44 sau i-1 va plAti In bani, dup." pretul zilei. La
orae, preotii vor lua dela fiecare locuitor al parohiei respective
sau, cum se spunea pe atunci, dela fiecare mahalagiu tot
ate un obroc de 44 de oca de grau. O ruptoare generan, pentru
preotii din toate eparhiile muntene, d Gheorghe Duca, la 2 Martie 1674. Cnd acest voievod scoate apoi, pentru achitarea datoriilor predecesorilor si, un bir al datoriilor 0 impune, contrar
ruptoarei, la aceasa noua dare i. pe preqi, rezultatul e o mare
turburare intre acetia din urm6", multi dintre ei fugind chiar
de 'au n6pustit bisericile . In consecint, Gheorghe Duca
trebue s' revie asupra msurii: o face prin hrisovul din 9 Aprilie
1676. Serban Cantacuzino reinnoete, la 30 Iunie 1682, ruptoarea
preolilor i diaconilor din Eparhia Bugului, fixAndu-le birul tot
la 750 de ughi anual, pltibili la haraciu; vor pl"ti de asemenea

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA FINANCIARA

696

seama cea mare i poclonul steagului, la innoirea domn.iei, la fie-

care trei ani. Toate documentele de mai sus, inedite, se 06 la

Academia Romand.

Cel care a modificat ins complet regimul fiscal al preotilor

munteni, scutindu-i de toate &mile faVi de domnie, a fost g telan
Cantacuzino. Ni s'a pstrat si in original si sub forma unei tip.rituri, hrisovul solemn al acestuia, din 27 Aprilie 1714, asa dar
imediat dup suirea pe tron., prin care hotrdste sa fie slobozi
de acum inainte tuti preotii si diaconii ri de toate dajdile ce
au avut ruptoare cu hrisoave dela alti domni mai dinainte si de
toate alte djdi cate vor iesi peste an dela vistierie, s n'aiba a
plati de acum n.ainte nimic, ci numai BA aiba a da in tuti anii poclonul cel obicinuit prea sfintitului Mitropolit si celor doi iubitori
de Dumnezeu episcopi..., pe an Po ug. 1 de preot, iar nu mai
mult ... Scutirea, explicabil si prin dorinta lui Stefan Cantacuzino, venit la troll in conditii penibile, de alit crea popularitate, e reinnoita de Nicolae Mavrocordat, in 1716, si de Ioan Mavrocordat, la 21 Noemvrie 1718. Necesitatile inexorabile financiare ale epocei fanariote au f dcut WA' ca, ulterior, aceast scutire generala s nu mai poata fi mentirtut si ca preotii s.
tease& din n.ou dari.
In Moldova e vrednic de semnalat ruptoarea pe care o face
Constantin Cantemir preotilor in 1692 sau primele data luni din
1.693, hotarandu-le ca s dea pre an numai cate doi ughi la bir
si la innoirea domniei iar cate doi ughi, ear alta peste an la nimica sa nu dea, .. i s'au dat acel testament in vistierie continua crorkica povestirea si de atuncea au haladuit adic au
scapat preotii din cisla taranilor . Feciorul lui Constantin,
Dimitrie Cantemir, merge mai departe; el acord, la 18 Decemvrie 1710, o scutire generar, dar numai preotilor, diaconilor si
tarcovnicilor din lafi. Documentul, scris de Axintie Uricariul,
pare a fi foot redactat, dupa toate probabilitatile, de insui invatatul domn. Formula de scutire e urmtoarea: sa fie in pace
de dajde imprteasca i domniasa si vlddiceascei 0 de colaci
vleidicefti 0 de toate drile si angheriile. Aijderile si de deseting
de stupi si de gotina de oi si de mascuri si de yin si de dejma
de paine. Nici s lucreaze noo nici un fel de lucru, nici la curte
gospod, nice la mori, nici cu targul, nici mitropplitului, nice pod-

www.dacoromanica.ro

BIRUL PREOTILOR

697

vozi BA n.0 duc, niel caii lor de olac fa nu le ja slujitori, nici bucatele lor pentru darea altora oamini s nu li se trag, nici la podMitropolitului sei nu inble, nici la un fel de darea ori cat
de mic6 FA nu dea. Asijderile In casele lor fr de voe lor nim a
86 11'0)6 a gzd'alui, nici boierii, nici slujitorii, nici curtenii, nici
solii, niel alii, ori fie ce fel de limb6 ar hi, pentru &Aei ei sintu la
orasul i besericili unde este scaunul domniei noastre a Moldovei.

Deci nici la vacrit, nice la fumrit, cndu s'ari tampla, ei s nu

dea, cci slujesc in besearicile dumnezesti purure zua si noapte
s roag lui Dumnezeu pentru pravoslavnici rapaosati domni
pentru cei vii ce domnescu tara aceasta i pentru toti pravoslavnicii creastini . Prtile subliniate privesc Indatoriririe fat de
mitropolit: dare in bani (dajde vldiceasca), daruri obligatorii
(colaci vldicesti asemntori colacilor pe care-i trimit Domnului
orasele de Cfciun,, vezi mai sus p. 664) ksi maned (lucru i podvezi).

Constantin Mavrocordat, prin reforma sa (1741), scuti complet

de dajde adic de bir mnstirile i preotii; dar dac un preot
era nepregatit, In ce priveste Invttura, atunei el trebuia 8 plteasc bir la rn.d cu tranii. Care nu putem serie ce fricg trgeau bietii preoti exclam un cronicar con.teinporan. a se
apucau la btrnete s Inv* carte .
Alturi de scutirile generale, acordate tuturor preotilor dintr'o
eparhie sau un oras, IntAlnim, att Inteo tara cAt si In cealalt,
scutiri individuale, de care se bucur, pentru pricini speciale,
sor de Inteles, preoti1 unei anumite biserici. As.tfel e cazul cu
scutirea, la 29 Mai 1696, a celor doi preoti, a diaconului si a trcovnicului bisericii din Ceucani (Tutova). Explicatia st In faptul
biserica e ctitoria lui Constantin Cantemir iar scutirea se datorete fiului acestuia, Antioh. IntAlnim apoi scutiri acordate
preotilor care slujeau in bisericile curtilor domne.yti: la Bucuresti,
la TArgoviste, la Iasi, precum i in bisericile episcopiilor: la Roman,

Ja Buzu, la Minnie, etc.

In afar de &Arne. obisnuite, traditionale, preotii au mai fost
supusi, In anumite momente i la &in speciale sau extraordinare.
In aceast categorie intr asa zisa mucarea a lui Grigore Ghica,
din timpul primei sale domhii In Moldova (1726-1733). Scos-au
()data' si pe preotd povesteste Neculce un bir ce-i zicea mu-

carea, de agiungea, pre preot, cat de s6rae, trei galbini; ear pre

www.dacoromanica.ro

698

ORG ANIZAREA FINANCIARA

cei mai de frunte si opt galbini i-au agiunsu . Din fericire, n'a
fost impus deat inteun singur an.
()data cu reorganizarea i extinderea invatamantului in Moldova de atre Grigore al III-lea Ghica (1764-1767), se infiintag i o dare n.oua. numita banii fcoalei . Ea e amintita in luisovul din 5 Decemvrie 1.767 acordat Campulun.genilor; despre
preotii acestora, spune: di dajdi domneasca, di poclon vladicesc,
i di poclon vladicesc i di banii ycoalei sa nu fii suparati . Cu
toate c darea era noua, ea n'a insemnat totui un adaos la sumele

platite pana atunci de preoti; aceasta, de oarece ea s'a defalcat

din dajdia sau birul lor, care era de 4 lei noui pe an..
Calugrii nu plateau in mod obinuit bir sau dri person.ale.
Cand In 1713, Brancoveanu hot:6110,e ca, pe langa vaarit,
se plateasa i de fiecare contribuabil, indiferent de avere, ate
66 de bani anual, ordinul respectiv e formulat astfel: i sa dati
de tot numele vostru Po bani 66 i cei cu vite i cei fara vite, veri
ce fel de om va fi, atar de vel4ii bojari i calugari yi din Turci i
ligani i calici, aceytea s nu dea nimic de numele lor, numai vitele
plliteascei . Manastirile

afar bine inteles de cazul and

aveau scutiri
erau supuse tag la (raffle pe avere grane, oi,
vite, yin precum i la obligatia imprumutei (vezi i mai
sus, p. 682). Egumenii moldoveni, din afara capitalei, trebuiau
apoi, potrivit unui vechiu obiceiu, anterior veacului al XVIII-lea,
sa se infatieze la domnie in fiecare an, in ajunul Bobotezei. Cu
acest prilej ei aduceau daruri sau pocloane constand
cum aflam din Condica de obiceiuri alatuita in 1762 din vulpi,
jderi, pete de munte, branza de oi, smntana de bivolite i de
altele . Egumenii din Iai se infatiau a treia zi de Craciun, aduand ate un miel; eard carii nu pot gasi miei adauga Condica
aduc vitei mici, curcani, gaini .
In secolul al XVII-lea, documentele muntene mentioneaza
uneori birul moldovenesc . Astfel in hrisovul din 10 Ianuarie

1630, prin care Leon-Voda acorda Episcopiei de Buzau

s.-i

fie In pace poslunicii ce sant Inprejurul sfintei Episcopii strni,

nite saraci, unii de pre in Moldova, OW de in Braila, altii de pre
intealta parte, sa aiba pace de bir i de galbenu i de osluha i
de &W judetul cu 1.2 pargari i de &Ara calarai pentru cai de

olac i de toate slujbele i manaturile... bad care va fi mol-

www.dacoromanica.ro

BIRUL MOLDOVENESO

699

dovean, el sei aibti a-fi darea bind moldovenesc, iar care nu va fi

moldoveanu, set cad blind pace de toate, cum scrii mai sus...
Cativa ani mai tarziu, la 14 Noemvrie 1633, Matei Basarab, ingafac6 slobozie pe ocina Marasduind marastirii Molomoc
tirii, la mori, din jos de Buzau, s aib a strangerea oameni
streini !Ira dajde, Moldoveni, Sarbi, Greci i Arbnai..., li scutete pe viitorii coloniti de toate drile, hare came i de bir moldovenescu . Face aceasta
ca s poata
explic5. Domnul
strange sal hie de aret prejur de aceste mori ale Sf. mkastiri sa.
nu Fa pustiiasca . La 1 Iulie 1634, Matei Basarab se adreseaza
direct voao birarilor carii umblati de galben de fum aciia In
targ la Buedu i voao carii santeti de birul moldovenescu , artandu-le cum BO procedeze cu oamenii Episcopiei. Astfel in privinta celor din satul Gd.vaneti, le hotOr4te: care va fi moldovean, voi dela acela s'a luati bir moldovenescu iar celorlalti
oameni blind' pace BO le dati . Scutiri de acest bir mai acorda
Matei Basarab unor vieri din satul Carciumarii (judetul SOcuieni)
ai mrastirii Snagov i unor vecini ai mOnOstirii Bradul, tot din
judetul SOcuieni. O and' scutire sub Mihnea al 111-lea, la 4 Mai
1658, privind o slobozie a nagrastirii Mdiineni din RamniculSOrat. Rezultd deci c'd birul moldovenesc o se prtea de Moldovenii stabiliti In sloboziile i in satele din Muntenia, i numai de

acetia, nu i de alti coloniti. Pricina acestui tratament mai

putin favorabil poate fi in aceea c domnii n.0 aveau interesul
s'd se mute rumnii sau vecinii dintr'o tara In alta, producand
perturbOri In incasarea darilor. S'ar putea ca acest bir sd fi fost
instituit de Radu Mihnea care, domnind de cloud.' ori in Muntenia
(1611-1616 i 1620-1623) i de dou6 ori in Moldova (1616-1619
i 1623-1626), avusese prilejul s constate desavantagiile acestei
fluctuatiuni. Documentele citate mai sus Bunt toate inedite, dela
Academia RomnO i Arhivele Statului; material nou poate -sa
Mmureascg deplin rostul i. data instituirii acestui bir.

riganii nu erau supui aceluiai regim fiscal. adtarii sau rudarii, adica' cei ce strangeau aurul din nisipul raurilor pldteau
birul lor in aur (vezi mai sus, p. 556). Ceilalti tigani domneti
(lingurarii, ursarii, Meii) plOteau in mod obinuit bin In 1756,
el varia intre doi talen i i jumOtate i un taler de cap de om anual.
Uneori, iganii miindstireqti erau scutiti de aceast obligatie fis-

www.dacoromanica.ro

700

ORGANIZAREA FINANCIARA

card.: asa se intampla in Moldova, in 1627, pe vremea evlaviosului

Miron-Voda Barnowski. Un document din 20 August 1708 ne arata
de asemenea c tiganii mngstirii Neamtului nu d'adeau domniei

nici bani, nici cai de olac, nu faceau nici podvoade. Mai Unit',
la 10 Ianuarie 1744, g6sim pe tiganii care sedeau In cutul
adicd in satul de lang6 Suceava apartinand Mitropoliei, apgratb
de darea banii grajdului vor plti-o numai tiganii locuitori
In insusi orasul Suceava. La sfarsitul epocei fanariote,
din Muntenia pl'ateau marelui armas nu mai putin de 36.800 de
piastri sau lei dintre care vatafii de lautari dadeau 8.000 iar geambasii cresc6tori de cai 10.000.
In ImprejurAri dificile financiare, unii domni nu ezita sa im-

puna greu si pe tigani. Astfel, Nicolae Mavrocordat, in a doua

domnie a sa din Moldova (1711-1716) scoate Intr'un an, la o
nevoie ce all avut atuncea igiindritul, pe care apoi 11 desfiing
cu blestem. Cronica lui Amiras, din care lam aceasta stire, nu
precizeaza quantumul nouii dgri. Urmasul s6u, Mihai Racovita
(1716-1726), a scos si el, cu tot blestemul predecesorului,
Omit i anume, potrivit cronicei lui Neculce, de tot tiganul
Deara apoi continua cronica de tiganit
cate doi ughi
au facia legatura deci tot blestem s nu mai dea . Ceea ce
n.0 impiedeca lug istoria se repeta pe urmasul s'au Grigore
al II-lea Ghica (1726-1733), sa scoata si el, Intr'un singur an,
# pre (igani hartii grele. Aceasta inseamna ca i-a impus individual, pe nume, potrivit sistemului hartiilor (vezi mai sus, p. 636
iar nu colectiv.

Arghirofilia lui loan-Vod Caragea (1812-1818), a acestui

domn tipic fanariot, este pricina impunerii la bir a dou categorii
sociale declasate, la care nimeni n.0 se &Wise mai Inainte: puscariasii i femeile de moravuri ware. Asupra celor dintaiu pune
ebirul temniki; asupra celorlalte birul e femeilor rele; acesta.
din urma era plnuit s produca la 100.000 de piastri anual.
Din momentul In care pe laugh' vecbiul sistem de plat,
prin venituri i pocloane legate de natura slujbei dreg6torii
au inceput sa primeasca si o leaf fixel lunard, s'a pus problema
fondurilor necesare in acest scop. SA' se fi luat din sumele pe care
le produceau diversele biruri si dijme ar fi insemnat s5. se *Kula
veniturile vistieriei. De aceea se recurse la un alt sistem i anume

www.dacoromanica.ro

RASURA. CIOCOIT.

101

la infiinIarea unei adiVonale numite ra'surcl. De fiecare leu sau

taler incasat, se fix6 un adaos de c4iva bani; acesta servi la plata
dreg4torilor. In hrisoavele pentru dri din veacul al XVIII-lea
se mentioneaz adeseori la Cat se urc6 rsura. Astfel in hrisovul
din 28 Ian.uarie 1.737, dela Grigore Ghica, referitor la drile satului Trebe, se prevede:
i vor da i rsuri pe aceti bani eke
3 parale de galbn CAM Constantin RacoviI6 scoate, in 1749,
vcritul, cb.te un leu i. jumtate adica un galben de vita', rsura
e ceva mai mare; 4 parale de vit . La inceputul celei de a doua
domnii in Moldova (174,1), Constantin Mavrocordat percepe darea

numitti banii steagului ; Neculce ne arat c6 ea a fost de tot

omul cAte o sut i cinci parale eard acele cinci parale s fie a
boierilor ce or strnge banii, eara o sut de prale s mearg la
Vistierie
Concomitent cu creterea numrului dregtorilor, a
crescut i rsura; condica moldoveneasca de lefuri i venituri,
a lui Grigore'al III-lea Ghica, din 1. Septemvrie 1776, o fixeaz6 la
14 parale de tot leul .
In condica vistieriei lui BrAncoveanu gsim trecut, mai inulti
ani la and, birul lefilor. In 1696, el se ridic la 7.530 talen, in 1698
la 16.500, in 1699, luat de dou ori, in Martie i In Iulie, la 12.105,
In 1700 iar de dou ori la 13.000 iar in 1701 la 7.303,50 talen.
Dei, dup mime, s'ar putea bn.ui eh el servea la plata lefilor
dregatorilor, credem ca mai de grabh se refer la lefile soldatilor
cu platei sau lefegiilor. La aceast concluzie ne duce f#i constatarea
cti In aceeai condicA apare i birul oftii, dar numai In anii Cand
nu exist birul lefilor , adic6 in 1695 (13.093,50 talen) i In 1697
(11.412 talen).
Tot aci semnal'm i birul pentru cheltuelile vistieriei in sum de

4.815 talen, pe care-1 gsim trecut in condica la 16 Iunie 1696,

i pe care-1 amintete impreun cu alte 25 de ddri, i un hrisov
in.edit, din 19 Noemvrie 1698, afltor la Academia Romn. Care
erau aceste cheltueli nu putem preciza; poate s fi fost tot unele
lefi sau daruri.
In afar de numele speciale pe care le poart strngtorii de
biruri de prin judge zlotai, leuai, ortai, glbinai, vinriceri,
fAnari, etc.

ei au i un nume generic, acela de ciocoi, cu varianta

ciocotniti, sing. ciocotnic; 11 Intalnim att in Muntenia at vi In

Moldova. Stavrinos vistierul In poemul su inchinat lui Mihai

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA FINANCIAR

702

Viteazul (vezi vol. II, editia a patra, p. 589), pomen.ete, pe vremea

acestuia, pe ciocotniti (.roxx,6-rvvreq); un glosar al editiei din

Venetia, 1672, le (16 intelesul de strngtori de biruri ai voevodului . Pe vremea lui Gheorghe Duca (1673-1678), In.tln.esc pe
un Oprea ciocoiul din Pleri care se judeca pentru satul Comani
cu mnstirea Tismana. In ce privete Moldova, citez documentul
din 24 Aprilie 1718, dela Mihai Racovita, in care se spune referitor la darea numit soldrit: . . . ce avea obiceiu camaraii de
ocn pn acum de lua solrit de pe o parte de loc dela tinutul
Sncevii, i o vindea acea slujb i cmraii de ocn la ciocoii
de (inut, drept 40 sau 50 de lei f i apoi acei ciocoi feicea multe supd-

rdri sdracilor, a lua dela tot omul i dela femei grace i dela
babe batrne i neputincioase tot Cate un ort de cap i borfea
pe toti sracii cu acel obiceiu... . Sub Grigore Ghica (1735
povestete Neculce
se imbogdfise ciocoii cci lua slujbele (tidied birurilel) cu ddri (daruril) fi vite dela Greci, ear boierii
1741)

mazili nu aveau cgutare i rmsese la grcie ; fi incepuse a-i fi,

boieri pre ciocoi, e.g. se mndria socotin.d c n'a mai avea sfrit... .

Originea acestui termen nu e limpede ; spre comparatie, se citeaza de obiceiu turco-persanul okadar = lacheu, cel ce poart
batista stpanului . Pria caracterul lor in.teresat i brutal, prin
mijioacele dure i, adesea, n.epermise, cu care strngeau ddrile,

lar pe de alt5. parte, prin slugrnicia fat de cei mari, de care

depindeau, ciocoii au ajun.s g In.semne categoria antipaticti de
subalterni pe care a imortalizat-o Filimon in puternicul su roman
Ciocoii vechi i noi .

Muncile. Sub raportul muncilor sau a lucrului, nu constatAm

atatea inovatii ca sub raportul drilor propriu zise. Con.tinu vechile

obligatii: lucrul domnesc la cetate, la mori, la iazuri, la poduri,

apoi lucrul pentru diferitele nevoi ale curtii domneti (cositul fnu-

lui, seceratul grnelor, tiatul lemnelor, pscutul cailor, etc.), In

sfrit transporturile, de vin, de lemne, de fan, de Bare, etc. (vezi
vol. II, editia a patra, p. 566-570). Odat cu sporirea obligatiilor
fat de Poart, sporesc i Indatoririle de munc6 sau lucru ale contribuabililor. Domnii trebue g dea In repetate rnduri salahori
pentru repararea cetatilor turceti, pentru construirea de poduri
i drumuri. In condica vistieriei lui Brncoveanu, gAsim, In fiecare an, trecut birul salahorilor ; el servea tocmai pentru plata

www.dacoromanica.ro

MTJNCILE

703

acestor lucditori ceruti de Turci. In 1699, apar chiar dou.'

In legAtur cu ei: una la 1 Aprilie obirul carelor f i al salahorilor*

pltit atAt, de breslasi (10.341 talen) Cat, si de birnici 0 de ruptasii

din orase (22.050 talen), alta la 1.0 Mai a rdnduiala salahorilor
pilitit numai de breslasi (7.575 talen), In total pe anul 1699, contribuabilii pRitesc asa dar pentru salahori 0 o parte din care aproape
40.000 talen i (exact: 39.966) sau 80 de pungi de baniz o sum& considerabil.
Am Intrebuintat mai sus expresia o parte din care * deoarece,
in acelasi an, condica mai mentioneaz, la 20 Iulie, i rd nduiala
carelor in sum total. de 20.542,50 talen prtit de breslasi, de
birnici si de slobozii. Indatorirea aceasta a transporturilor cu carele
revine, de altfel, in fiecare an in socotelile domniei, 0 sub diferite

forme. De obiceiu, ea e trecut sub denumirea generica amintit

rnduiala carelor ; uneori se dau ins i ldmuriri, ca, de pilda,
In 1697: Carele Belgradului sau in 1.700: birul pentru carele solului

nemtesc . In Moldova, o carte domneasca din 1 Septemvrie 1715

pomeneste, alturi de care de oaste * i carele de Hotin ; acestea
din urma erau destinate in mod special aproviziondrii cetlii de

curnd ocupate de etre Turci (vezi si vol. III, ed4ia a doua,

p. 227). Un alt document, din 20 Dechemvrie 1700, pomene0e
printre obligatiunile contribuabililor din Iasi, i carele de branifte.
Erau carele servind la transportul fnului din branistea domneasa
dela Bohotin, situat la sud-est de Iasi. In unele acte, cum e cel
din 30 Iulie 1718, aceast oblig4ie e trecute sub forma prescurtat:

a branistea . De fapt, ea nu se presta numai de Ieseni, dar 0 de

locuitorii altor targuri. La 28 Dechemvrie 1756, Constantin Racovit scuteste pe poslusnicii episcopiei de Roman, care Bunt o sat

vldicesc, dara nu terg de diferite slujbe 0 de cei

care-i

strang branive lu ()el comis di pre la airguri* ; documentul, inedit,

i poate,
se and la Academia Romn. In cazul celorlalte tArguri
dela un moment dat, chiar i pentru Iai e probabil ca aceast

sau mun.ca 86 se fi transformat tot inteo dare in beat:

felul in care e redactat documentul de mai sus: branistea se
strAnge , ca i birul, n.e duce la aceast concluzie. In ce prive0e
indatoririle de transport si de lucru pentru Curtea domn.easca,
ale stenilor din jurul Ia0lor o specificare interesant cuprinde
slujb6

hrisovul din 20 Noemvrie 1662 acordat de Eustratie Dabija mAnds17

www.dacoromanica.ro

704

ORGANIZAREA F1NANCIARA

tirii Hlincea i accesibil nou numai In traducere romaneasca.

Dornnul scutete pe locuitorii satului Hlincea, din apropierea
manastirii, 4 de lucru dela Curtea n.oastra i de iezit i de branite i de ceir i de cosit fan i de carat fan i de lemn.e
de carbuni la Curtea domnii mele
Iezitul era obligatia de
lucru la marele iaz din marginea iailor, fie pentru a-I Intretine
iezatura sau digul, fie pentru a-i intari malurile sau a-i curati
gura. Intr'un act anterior, din 11 Mai 1660, accesibil iar:10 numai
In traducere romaneasca, se intrebuinteaza expresia: niel salahornici (sic!) la iaz sa nu lucreze . Pentru Muntenia, citez cazul
asemaator al satului Spantov din Ilfov, la Dunare, pe care Matei
Basarab pentru voia priiatinului domnii meale jupanului Hozun
Mustafa 11 scutete prin actul, inedit, din 1.3 Martie 1.643, de
lucru domnesc, de podvoade, de mertice, de cai de olac... numai
s cad a lucrurea (sic!) la zei gaz cdndu va fi lucru. E vorba probabil
de Un zgaz care inchidea garla de comunicatie Intre Dunare ti
baltile din regiunea Spantovului, poate balta numita Buldu.
Ceirul trebue sa fi fost o obligatie de munca in legatura cu tin.erea cailor donmeti la ceair adica la locul de paunat. Scoaterea
la ceair a telegarilor sau cailor de trsura, a armasarilor i a
4 povodnicilor sau cailor de calarie, In frunte cu vestitul tablabaa , avea loo in ziva de Sfntul Gheorghe, cu un ceremonial
deosebit, descris de Iorghachi logoftul, In Condica sa de obiceiuri (1762). Satenii erau obligati, probabil, sa dea un numar de
pzitori care s puneze i sa poarte ca, in.tocmai dupa cum
fceau, In secolele anterioare, i satenii din Tara Romneasca
din Serbia.
Indatorirea carbunilor poate fi inteleasa in doua feluri:
sau tn acela mai prQbabil, dui:a prerea noastra de a transporta carbuni de lemu sau mangal peatru nevoile Curtii domneti,
aa cum transportau i lemne i Mn, sau In intelesul de a-i fabrica
In padurile de prin prejur. Pentru primul inteles pledeaza i com-

paratia cu documentul similar din 11 Mai 1660, referitor tot la

manastirea Hlincea, in care pasagiul respectiv, mai putin aman.untit, are urmtoarea redactie: nici un lucru nou s nu ne lucreze,
nici la braniqte, nici la fan sa nu ne coseasca, nici s ne care fdn
sau lernne la curtea twastrci *. De aceeai natura pare sa fie i inda-

torirea fiscala a gunoiului amintita In cateva acte moldoveneti

www.dacoromanica.ro

706

MI_TNCILE

din veacul al XVII-lea. La 13 Dechemvrie 1.659, Stefanita Lupu

ordona agentilor care percepeau camana i bezmen.ul sa lase In
pace o pivnita din Iai a manastirii Aron Vod; feciorul ce va fi
la acea pivnita e scutit de dajde .1 de zloti i de lei i de taliri
i de orti i de galbeni i de ghiag i de gunoiu i de fan i de lemne
i de podvoade i de cal de olac .1 de alte dari i anghirii . Privile-

giul e reInnoit de Eustratie Dabija (1661 Dech. 15), de Ilia Alexandru (1666 Aug. 1), de Gheorghe Duca (1670 Fevr. 13) i de
Antonie Ruset (1675 Dech. 19): documentele respective, toate ine.
dite, se afla la Academia Romana. Prin gunoiu se Intelegea fie
1ndatorirea de a cara gunoiul dela grajdurile i Curtea domneasca
deci o podvoada ca i In cazul lemnelor, fnului, carbunilor fie o

dare pentru Intretinerea curateniei ulitelor. gland seama de starea

general edilitar. a Iailor la mijlocul veacului al XVII-lea, mai
probabila ni se pare Insa prima explicatie.

0 alta obligatie a targovetilor i a satelor de prin prejurul

targurilor era ghiata. In 1650, Vasile Lupu scutind pe locuitorii
satelor Episcopiei de Hui de dari i slujbe, se adreseaza oltuzului
i pargarilor din acest targ, poruncindu-le: Sa n.u-i Invluiti cu
targul nici la lucru, niel la podvoade, niel sa le luall cal de olac,
nici care la fan, nici la teslrie, nici la ghiatei, nici la alte lucruri
ce aunt pe targ . Urmeaza seria de acte amintite mai sus, dela
Stefanita Lupu Oa. la Antonie Ruset, prin care un pivnicer din
Iai al mrastirii Aron Vod e scutit Intre altele, i de aceasta
obligatie a ghetei. Neculae Mavrocordat, Intr'un act fra data
din a doua domnie moldoveana (1711-1716), scutegte i el pe cei
cinci preold i un diacon dela cele doua biserici armeneti din Iai,
de toate darile gi mun.cile, ei neavand sa dea nemica, nici zloti,
niel lei... nici la ghia(csi, nici la gunoi n. E vorba, credem, de obligatia de a tan. i transporta ghiata necesara Curtilor Domneti i
poate i Mitropoliei i Episcopiilor. Tot locuitorii satelor mai f-

ceau i transportau, dup cum arata documentul de mai sus, din

i reedin1650, i tesleiria necesara acelorai curti i poate
telor Inaltilor ierarhi. S'ar putea ca aceasta teslarie fa fie tot una cu
sau sa cuprinda i bilele adica grinzile, de care amintesc, ea obligatii de munca, alte acte moldoveneti. Astfel, de pild, actul din
1.676, Ianuarie 12, dela Antonie Ruset, prin care scutete pe locui.
toril ce se vor strange In siligtea dela Creteti (Falciu) a episcopiei
176

www.dacoromanica.ro

706

ORGANIZAREA FINANCIARA

de Hui, de toate d6ri1e gi muncile, intre care gi # de branigte gi de

care de jold gi de bile gi de geici... . In cazul lug And tesrria

n'ar cuprinde gi aceste bile, atunci avern de a face cu Inc6 o Indatorire de muncli. In privinta geicilor , putem Intelege sau construirea lor sau procurarea oamenilor necesari vAslitului sau
trasului la edec, aga zigii oameni de fdici; ei apar In documentul
moldovenesc din 29 Mai 1696, referitor la scutirile acordate clerului bisericii din Ceucani (Tutova). Aceast expresie se referbi la
numarul de Ateni ce trebuiau dati pentru vaslit sau pentru trasul
la edec al gicilor turcegti pe Prut, poate gi pe Nistru, g'ici care
duceau provizii pentru cetatea Camenitei gi, mai trziu, a Hotinului sau pentru armatele in campanie din Ucraina. Axinte Uricarul arat, in cronica sa, eh' lui Neculai Mavrocordat, in a doua
domnie (1711-1716) i-au venit porunc' de au trimis... salahori
ca s.lucreze la Hotin g'i alfii ca sd tragei feiicile ce veneau pe Prut
in sus ca zahere.. . . lar Neculce precizeaza c6 dupa ce s'a cure:tat
Prutul, e cu multe sute de oameni, de copaci gi plvii , geicile
au fost trase e pan. la Tutora
0 obligatie asemantitoare in Muntenia este aceea a e opeicinafilor pe care o intillnesc inteo serie de documente din prima
jumlate a veacului al XVII-lea. Pentru intAia oar ea apare intr'un hrisov din 15 Iunie 1625 prin care Alexandru Cocon.ul scu-

tegte pe locuitorii ce se vor ageza pe un loe al mn6stirii Sf.

Troit din Bucuregti, loe lnga nfnAstire... unde iaste palanca
care o au filcut Sinan paga* de toate drile gi slujbele, I/Are care

fi de opeicinafi. 0 scutire identia acord4 Leon Voda la 6 Fevruarie 1630 satului Dobrugegtii al m'n6stirii Snagovului; documentul, inedit, se aflg la Arhivele Statului. Cuvntul o opAcinagi
(onioThawY), inseamn6 cel ce trage la op6cini* sau vAsle, deci
vAslagi . Anumite sate, din apropierea lacurilor, bltilor sau a
DunArii, erau obligate aga, dar BA' dea un numAr de vslagi, dup
cum unele sate din Moldova dkleau oamen.i de g6ici .

Tot la domeniul navigatiei, se refer gi indatorirea fiscal

numit navlon. Am intAlnit-o pentru prima data In docu-

mentul inedit din 15 Ianuarie 1689, dela Constantin Haulcoveanu, prin care satul Costegtii din Valcea al mangstirii Bistrita, urmeag s prteasa vistieriei anual 300 de ughi, fiind scutit
In schimb de toate d'rile gi slujbele. Adic6: e de bir slujitoresc, de

www.dacoromanica.ro

Tik.MILE

707

bir marunt de Ora, de miere cu ceara, de galeata. cu Um, de seama

a doua i a treia, de card de caste... de poclonul hanului qi al paii,
de navlone, de birul sulgiului, de cai domneti i imparateti... etc.,
etc. In condica vistieriei lui BrAncoveanu, navlonul apare in mai
multe rAnduri: data, in 1695, cAnd se specified': 1146 taleni
s'au dat navlonul burazanilor ce au dus posmagii la Belgrad deci
navlul corabiilor nuraite obipuit bolozane ; o alta data, in acelai
an, in legatura cu tran.sportul rnierei: 500 talen i s'au dat la Balgi
bap pentru navlon . Ap dar, navlonul, care amintete prin
cina neivriiiile de pe Olt (vezi mai sus, p. 615), era un bir In vederea
transportului pe Dunare, eventual pe mare. (Compara cu termenii
tehnici moderni navlu r;ti a navlosi, in legatur cu transporturile
fluviale i maritime).
Vdmile i oenele. In linii generale, sistemul vamal al tarilor
noastre in intervalul 1601-1821 ramane tot cel din veacurile
anterioare. Se continua vamuirea la hotare, sau in apropierea

Ion, dar qi in oraele din interior, la locul de desfacere. Se observa

sporire a punctelor de yam& a schelelor cum se spune

acum, cu un termen turcesc atAt la Dunre qi la Nistru. de

fapt schel inseamna, in limba de origina, port mic, debarcader
cAt i la munte. La Dunare, de pilda, constatam ca puncte de
vama noi: 1) Ciodinegii, in judelul Ialom4a, spre nord-vest de
Silistra; anatefterul sau condica vistieriei lui BrAncoveanu faregistreaza, la data de 1 Ianuarie 1695, un ordin 00,1'0 vama dela
Ciocaneti i Lichireqti (pentru aceasta din urma vezi vol. II,
editia 4 patra, pag. 572); un act din 1794, Noemvrie 25 amintete
de asemenea pe it vameii ot Ciocaneti *; 2) Oltenifa care figureaza,
impreuna cu Ciocanetii, in anatefterul vistieriei lu BrAncoveanu;
3) Zimnicea, fixat ca punct de export qi import la Dunare, de &Are

Alexandru Ipsilanti, prin actul din 6 Mai 1775, subsequent anaforalei veliior boieri. Localitatea e totuqi mai veche; o gasim
amintita pe vremea lui BrAncoveanu, la 3 Ian.uarie 1695. Prin
Zimnicea, Giurgiu, O1ten4a, Silistra i Braila se exporta In Turcia
sarea ocnelor dela Sallie i Telega. Ne-o spune un document
oficial din 1807, Noemvrie 11; 4) Isla; fixat, asemenea Zimnicei,
ca punct de export i import, de catre Alexandru Ipsilanti, la 6
Mai 1775; 5) Bistretul, la vest de balta Nedeia i 6) Cernetii, rever
dina judelalui Mehediut,i, trecute amAndoua In anatefterul lui

www.dacoromanica.ro

008

O R GANIZAREA FINANCIAR

Brancoveanu, la data de 1. Ianuarie 1.695; 7) Mi-yaya sau Orova,

aratata, la 1807, Noemvrie 11, ca fiind In judetul Mehedinti.

Prin Islaz, Calafat i Ruava se exporta sarea provenita dela
Ocnele Mari. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, se mai
putea trece Dunarea, potrivit operei lui Mihail Cantacuzino, editata
de fratii Tunusli, c}i prin urmatoarele schele (dela Braila In sus!):
Bertegii i Plopii, ambele pe Pasea (bratul de vest al Dunrii,
In balta Brailei 1); Stelnica Casapbafii i Timpureftii, ambele pe
Borcea; Corneitelul, Kiseletul i Spanovul, tustrele intre Ciocaneti i Oltenita Slobozia lui Celebi-Aga i Petrulseanii, intre Giurgiu ri Zimnicea; Celeiul, Ciobanul i Nedeia, intre Islaz i. Bistre;
rifa i Jdegla, intre Bistre i Calafat; Florentinul, Salda

Balta Verde, intre Calafat i Cerneti. Cand veneau apele mari,

o huna parte din aceste schele , cum erau, de pilda, Cornatelul,
Kiseletul i Spantovul, deveneau impracticabile. Nu e sigur

daca In tote aceste puncte de trecere existau vamei speciali

sau daca ele erau puse sub jurisdictia vamellor din schelele
principale (cele de sub Nr. 1-7 qi cele existente inca inainte de
1600).

La munte, pornind iarrti dela rasara spre apus, gasim urmatoarele statiuni de vama sau schele noi: 1) Vlenii de Munte,
ai caror vamei sunt semnalati pe vremea lui Brancoveanu; aici
iqi desfaceau adesea rotile de caraval mocanii veniti cu turmele
din Ardeal; 2) Ctimpina, pomenita. ca 4 sera de negutatori* Intr'un document din 1.674; 3) In loo de Ruca'', vama se plateqte,
In veacul al XVIII-lea, la Dragoslavele; 4) De asemenea, in loe
de vama dela Valcan, constatara ca exista vama dela Telrgu- Jiu ;

zona supusa controlului acestei vmi, pe timpul lui Bramoveanu, era, ca ri mai Inainte, in secolele XV-XVI, muntele din
apa Oltetului pana in apa Voditai . In a doua jumatate a secolu-

lui al XVIII-lea, aflam un punct non de vama, In partea occidentara' a zonei, anume la Bahna, la nord de Varciorova.
Cei insarcinati cu controlul punctelor vamale sau schelelor
1 cu incasarea vamilor se numeau schileri (de aci i numele
Schileru); pentru paza acestor puncte i pentru prinderea contravenientilor iveau la dispozitie corpul martalogilor In frun.te cu
capitanii de martalogi. In privinta atributiilor acestor doua categorii de slujbai, citara ordinul din 3 Ianuarie 1695 dat de Bran-

www.dacoromanica.ro

vAnirLE

700

schilearilor de la Caineani . Ei trebue

OA a luarea
vama dela orice negustor va trece pe .acolo cu m.arfa e au Ovreai,
au Moldovean, au Un.gurean . De asemenea, ei urmeaza o a judeca
pre tot omul den satile care sant supt ascultarea schilii Caci in
covean.0

jurul fiecarei schele, ca 0 in jurul oraplor mai de mama din interior unde se percepea vama, era un num'ar de sate ai caror locuitori depin.deau, sub raportul judecatii, de schileri. In jurul Bucure0ilor erau 12 sate de acest fel, in jurul altor ()rage 8. t i sa aiba
schilearii a puni de sat cate o bute de vin, sa-1 yang, dupa obiceaiu,
un venit deci special al schilerilor, intocmai cum avea
dreptul sa impuna vinul lui spre vanzare i hatmanul (vezi mai sus,
p. 670-1) i sa caute i pentru vite de pripas, unde s'ar afla, sti
li ja schilearii s Ull alt venit deci. 4 voao, tuturor satelor...

sa aveti a ascultarea de toate de ce v'ar da porun.ca schilearii

pentru paza plaiului i pentru ate trebi i porunci domneti .
Voevodul se adreseaza, In acelaksi timp, 4 0 iie capitane de martalogi i voao, martalogilor, voi Inca sa cautati, and v'ar porunci

schilearii pentru niscari oamini ri stand impotriva a nuli da

vama, s s.ri%i srt-i .apucati sji dea vama .

Tarifele vamale suferti diferite ajustari, pe masura ce pretul

marfurilor se suie. Pe de alta parte, ele cuprind un numar din
ce in ce mai mare de articole, in raport cu creqterea nivelului de
viata al populatiei. Printre modificarile pe care le sufera sistemul
vamal muntean, o mentiune Bp; ciala merit aceea intreprinsa de
Grigore al II-lea Ghica. Acestui voevod i se datorete 4 carvasaraua sau cladirea vannii din Bucureti (termenul e de origine
turca: kervan serai sau kiarva.nsarai), ridicat In 1733. In anul
urmator, el spore0e taxele vamale i revizue0e totdeodata cotele
pe care le primeau manastirile, in urrna diferitelor donatii dornne0i, din aceste taxe. O noua sporire are loo la 1 Ianuarie 1792;
In actul ce-o insetek.te, voevodul Mihai Sutzu arat c sporirea
era necesara, deoarece 4 negustorii.. , din vreme in vreme au
scumpit pretul la toate feluri)e marfluilor Acest nou tarif sau

t catalog s e foarte detaliat: el cuprinde nu mai putin de cinci

sute doudzeci fi noud de articole, adaogaudu-se in incheiere ca,
pentru: articolele care nu s'au trecut in catalog s, se va plati
3%; mai eran deci i oltele. Fag de cele patruzeci iqapte de articola Ole tarifului lui Mircea cel Baran
care cuprinde, ce-i

www.dacoromanica.ro

710

ORG ANIZAR.EA FINANCIARA

dreptul i unele colective ca marfurile ce vin de peste mare *

e o deosebire considerabil.
Vamile continua' sa fie un venit al camarii, deci al Domnului,

iar nu al vistieriei; incasarile sunt In functie de volumul importului i exportului ; ele creso deci in epocile de liniste, pentru a
sadea vertical in timpul razboaielor. in genere, se poate afirma
ca au o linie ascendenta In cursul veacului al XVIII-lea. Dac
Dimitrie Cantemir d, pentru Moldova, la inceputul veacului,
cifra de numai 30.000 de imperiali sau lei noi deci 60 de pungi,
ea este pe vremea lui Dionisie Fotino, In 1815-1817, de 230.000
lei. In Muntenia, dela 115.000 lei cat produceau in 1768, veniturile
Be ridica In 1815-6 la 500.000 lei lar In 1817, la 550.-000 lei,
Ocnele constituie, ca i vamile, un apanagiu al Domniei ; venitul lor merge deci la cmara ci reprezinta un coeficient important
din totalul incasarilor acesteia. In 4Descriptio Moldaviae
e. adevarat, ea salinele au produs numai 10.000 de lei ; Cantemir

adaoga Ina ea aceasta cifr reprezinta doar a sasea parte din

vechile vendturi ; scaderea se datoreste razboaielor c navalirilor.

In veacul al XVIII-lea, incasarile creso considerabil ; in 1.815

1816, ele ajung la cifra de 400.000 lei.
In ocne lucrau, In dell de cioceincifi i ineyteri (vezi mai sus,
p. 566) si mcIglafi; acestia din urma nu lucreaza WA' zi de zi,
ci numai atunci eilnd este trebuinta *. Asa ne informeaza un act
oficial muntean din 1811, precizand totdeodata ca maglasilor
se plateste 8 parale pe zi, In timp ce ciocanasilor numai 6 parale ;
ambele categorii primesc si un mertic zilnic de zece oca de Bare
de fiecare lucrator. Denumirea de maglas vine din meiglii care
insemneaza, in romiltneasca veche, movil, gramada. S'a pastrat
pana astzi numele satului Pausesti-Maglasi, In judetail Valcea,
in apropiere de Ocnele Mari. Insemnarea fiscala pe care o da, in
1811, arendasul ocnelor muntene, arata ca la ocna Slanicului
erau 64 de lude *eau contribuabili ciocanasi, maglasi i mesteri *,
la Talega 18, iar la Ocna Mare * (Valcea) numai 3 maglasi, cio-

canalii ei fiind tigani ai mngstirii Cozia. Mai erau apoi 5 lude

la malurile * de sare din judetul Buzau, t pazitori impotriva
celor ce ar vrea s ia cantitati mari, cu carul sau cu calul ; se stie

a din aceste maluri se putea lua numai cu traista*, pentru

trebuintele casei, de CAI% localnici (vezi si mai sus, p. 556).

www.dacoromanica.ro

REPARTITIA IMPOZITELOR. SCUTIRILE

711

Repartitia impozitelor. Scutirile. Inegalitatea fiscalk o caracteristia a vechii socieati. romanesti ca si a societAii europene
In genere, Inainte de revolutia franeez6 s'a mentinut In tot

astimpul dintre 1601-1821; mai mult chiar, ea s'a accentuat

considerabil prin reforma lui Constantin. Mavrocordat. InteadevAr, pan" In 1739, boierii, scutiti de unele ddri pe avere, pltesc ins6 impozitul personal, precum si unele d6ri Iri legtitua cu
exigentele turcesti ; pe vremea lui Brncoveanu, contributia lor

este, chiar importana. Prin reform, boierii, deci dregnorii

atk, cei din clasa Int'aia si a doua cat si urmasii lor, stint scutiti si
de impozitul personal. Scutirea devine o consecint si un avantaj
al dregatoriei ; la sfArsitul epocei fanariote se ticearca chiar, ad
se introduc6 aceast scutire, impreun cu celelalte, asupra averii,
In textul legiuirii lui Caragea; alin.eatele respective, figurAnd Intr'unul din anteproecte, nu sunt primite hag In textul definitiv,
promulgat. Abolirea privilegiilor fiscale va avea loo la noi abia
prin _Conveutia dela Paris, (1858).

Sub raportul fiscal se constat In Principate In veacurile

XVEL-lea si XVIII-lea, o serie Intreag6 de categorii contribuabile.

Cei dintai, sub raportul num6rului si a obligatiilor, sunt birnicii,

satele de tdrani. Ei suport lntreaga mas6 a contributiunilor fiscale,
plAtind lunar cate trei sau chiar patru &Ali (vezi mai sus, p. 634-5).
fare acestia se fac Ins unele diferentieri. Astfel satele de

pleiefi, care prizeau hotarul la nunte, satele situate dealungul

drurnurilor mari sau sleaurilor, supuse deci, prin deplagrile armatelor si ale diversilor dregnori, la tot felul de prestatii, rechi-zitii si angarale, apoi satele de miiglafi sau luciltori In ocne, In
sfArsit satele de meirginafi, la restul hotarelor, se bucura de o
red ucere la plata unor ddri. Pe vremea lui Brncoveanu, de pilda,
In 1694, satele de plgesi si cele dela drum pldtesc jumdtate din
randuiala fnului , din ((ra'nduiala gletii si din 4 randuiala

mierii si a cerii imprtesti . Reducerea era necesar fie ca o

contravaloare a serviciilor aduse, fie spre a retin.e locului pe con-

tribuabilii care, prin asezarea la granit a satelor lor, putean

usor trece 111 %ara vecin.

0 categorie deosebit o formeag satele cu ruptoare care

pltesc vistieriei pentru o serie de dtiri sau chiar pen.tru toate
darile o sum6 flack stabilit pe bazil da lntelegere sau rup d

www.dacoromanica.ro

712

ORGANIZAREA FINANCIARA

(cf. expresia: a rupe pretull). Acest sistem se va bucura de o

trecere din ce In ce mai mare. El s'a aplicat la in.ceput In mod
curent strii inilor grupati in comunitti nationale sau economice
cum erau Armenii, Ovreii, Chiprovicenii, Brilenii, Bragovenii,
Almajenii i diferitele companii (vezi i mai sus, p. 582). S'a
aplicat apoi ins i unor grupe de contribuabili nationali ; chiar
pe vremea lui Brancoveanu, In 1694, ghim satele cu ruptoare .
La finele epocei fanariote, con.statm, intr'unul din judetele moldovene, In Putna, pe o ruptai , apoi o ruptele Vistieriei , pe hrisoyuliO , In care intrau unii negustori romani, ovrei i armeni
pe o companiti , cuprinzand mai ales negustori greci i aro-

mani. E demn.6 de remarcat imprejurarea c birul ruptafilor

al ruptelor vistieriei era mai mare deat al birnicilor de rAnd ;
a fi trecut in aceste douil categorii era ins o cinste, un semn de
distincfie sociald ; faptul comporta, se pare, i scutirea de alte
obligatiuni fiscale, cum erau prestatiile de muna. De aceea cand
cineva era trecut cu birul liare ruptal sau rupte i. nu-1 putea
plti, expresia consacratai era ea'
invrednicit .
O categorie fiscala deosebita au format-o twa ziii slujitori *
Julia subalternii marilor dregtori, grupati pe judete t}i avttnd
ti. o organizare militar. La drile personale (haraciul, lipsa haraciului, vel seamI, poclonul Hanului, poclonul Vizirului, etc.) eran
destul de greu impui. In cursul anului 1694, ei prtesc de pild
haraciul indoit (15.000 de ughi) iar birul Vozianilor odatd fi jumdtate. In schimb, li se face o reducere la drile pe (ere (oierit,

dijmrit), reducerea fiind chiar insemnat la poclonul pe care

trebuie sa-1 dea strangtorilor acestor dAri pe avere. Sub Ellacoveanu, apsarea fiscal asupra slujitorilor * a fost con.siderabild.

Popii sau preotii de mir alctuiesc i ei o categorie fiscala

deosebit. Regimul lor e variabil: astfel de, pild, sub Bancoveanu, sunt greu impui: majoritatea impozitelor personale, in
intervalul Dechemvrie 1693
Dechemvrie 1694, li se dubleaz,
unul din ele, vel seama, li se tripleaz6 chiar 1 Sub urmaul lui Brncoveanu, in schimb, sub stefan Cantacuzino, preotii sunt complet

scutiti de dari (vezi i mai sus, p. 696).

Dei inaltele fete bisericeti mitropolitul i episcopii
mnstirile sunt In principiu i printr'o indelun.gat traditie,
scutite de ddri, totui con.tribuie i ele, sub o form. oarecare, la

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRA FIE

713

acoperirea greutatilor financiare. In primul rand, knit supuse

obligatiei imprumutei sau amprumutarii, ea sume adesea considerabile ; uneori, aceste imprumuturi se restituie ; alteori
ele ramtin bune date. Se mai adaoga apoi un.ele contributii spe-

ciale, in legatura cu cerintele turceti. Astfel, in cursul anului

1694, inaltii ierarhi i manastirile contribuie la procurarea cailor
necesari imparatiei; de asemenea la acoperirea aursatului adica
a rechizitiilor *de oi pentru armata aceleiai imparatii. Cu acest
ultim prilej, suma raspunsa 11.30 ughi e cea mai mare dintre
sumele platite de breslele fiscale; in rndul al doilea vin aleii
fruntai ai satelor
cu 800 de ughi.
Boierii mazili, adica cei fr dregtorii, suporta o bun parte
a sarcinilor fiscale. In curs de un singur an, 1.694, ii gasim platin.d
nu mai putin de nou dri dintre care ase de caracter personal
.1 trei privind furnituri cerute de Poarta. Dintre acestea noua,
trei sunt indoite adica suma initiala prevazuta in scriptele
vistieriei se dubleaza, iar una intreita
Nici chiar boierii veliti despre care se crede in deobte ca nu
plateau dari, nu sunt scutiti de cele personale, inainte de reforma
lui Constantin. Mavrocordat. Iri acela an in care boierii mazili
plateau cum am aratat mai sus nouei dari de acest fel, velitii platesc opt: intre ele, haraciul indoit
poclonul Vizirului,
poclonul Hanului, birul Vozianilor i birul Ali Paei, ultimele
doua fiind iari indoite.
Haraciul e o dare atat de insemnat. i de generala hick nici
chiar Turcii afltori Intag, cu diverse treburi comerciale, nu aunt
scutiti de plata lui. La 20 Martie 1694, Ii gasim trecuti cu suma

de 593 de ughi; pentru comparatie, semnalam c darabantdi

muntelui dau 600 ughi.
In privinta sloboziilor, continua regimul existent inainte de
1600 (vezi vol. II, editia a patra, p. 579).

BIBLIOGRAFIE
Organizares tinanciarii. 1. A. D. XENOPOL, Finanisle In epoca fanarioin Rev, ist. arh. fil., I (1883), p. 45-73; 2. PETRE RA$CANU, Lefile fi
veniturile boierilor Moldovei in 1776. Document dela Grigorie A. Ghica v. v.,
Iai, 1887, CXX + 81 p. in 80; 3. C. CALMUSCHL Principalele ddri ale Molyilor

www.dacoromanica.ro

714

ORGANIZARE A FINANCIARA

dovei Fi Terei Romanesei, mai ales in secolul al XVIII-lea, Vaslui, 1891, 174
p. in 80; 4. L. COLESCU, Geschichte des rumeinischen Steuerwesens in der Epoche

der Fanarioten (1711-1821), Miinchen, 1897 (tradusd In rornaneste: Sistemul

de impozite tn Romdnia in epoca FanarioOlor, In Economia Nalionald, XXII

(1898), nr. 7, p. 369-386; nr. 10, p. 561-573; nr. 12, p. 960-971 si XXIII
(1899), nr. 1, p. 61-84; 5. V. A. URECHIk, Din domnia lui loan Caragea. ..
Finantele, In An. Ac. Rom., Mem. Seq. 1st., s. II, t. XXII (1899-1900),
p. 222-300; 6. N. IORGA, Documente fi cercetdri asupra istoriei financiare
f i economice a Principatelor romdne, I, Bucuresti, 1902, 184 p. in 80; 7. CONST.
GIURESCI3. Introducerea la Documente gt regeste privitoare la Constantin Brancoveanu, Bucuresti, 1907, L p. in 8; 8. I. VLADESCU, Despre ddri sau impozite.

I. Birul, Bucuresti, 1925, 71 p. in 80; 9. NICOLAE LABusCA, Despre cunild,

Iasi, 1925, 71 p. in 80; 10. I. MINEA, Banii Calului, In Cercet. Ist., IIIII
(1926-1927), p. 258-259; 11. I. MINEA, Reforma lui Constantin Mavrocordat.
Generalitdti fi plireri vechi, In Cercet. Ist., 11-111 (1926-1927), p. 97-248;
12. CONST. C. GIURESCU, Organizarea financiar a Tdrii-Romilnefti in epoca
lui Mircea cel Bdtrdn, In Mem. Sect, Ist., Acad. Rom., s. 3, t. VII (1926-1927),

p. 1-58; 13. C. STOIDE, Despre sulgiu fi ialovigi, In In amihtirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 493-502.

www.dacoromanica.ro

CLASELE SOCIALE
La 1805, Intro Prut gi Siret
;drama fruntag avea 12 cite, mijlocagul 8,
vite.

iar ;dranul codag 4

(AezArnintul agrar al lui A-

lexandru Mortal din 3/15

Ianuarie 1805).

Istoria claselor sociale din Principate in veacurile XVII i

XVIII se caracterizeaza prin. cateva fapte esentiale. Cel dintai,
In legatura cu patura superioara, cu boierii, este inlocuirea progresiva a vechiului criteriu de noblete, mofia, prin noul criteriu
slujba domneascd, i chiar consacrarea acestui nou criteriu prin
reforma lui Constantin Mavrocordat. Al doilea fapt, In legatura
cu patura de jos, este slabirea qi in cele din urma disparitia Insemnatei i. stravechei institutii a ruma'niei. Paralel cu aceasta,
are loe formarea unei ptuii de tarani liberi in drept, legati Ina
In fapt, prin dijma, dari r;ii clack de motiia pe care se wag. E
cel de al treilea fenomen insemnat al evolutiei noastre sociale
In rastimpul dintre moartea lui Mihai Viteazul i rascoala lui Tudor

Vladimirescu. In sfarit, ca o consecinta a acestui fenomen, e

legiferarea uyezeimintelor agrare, adica a obligativitatii pe de o
parte.pentru proprietari de a da taranilor de pe moiile lor, fanat,
i. ima, In suprafete determinate, pe de alta parte pentru sateni
de a presta munca, servicii i dijma, dupa norme iarai determinate.
Boierii. In primele veacuri ale vietii noastre de stat, criteriul
fundamental al nobletei a fost staptinirea pandintului: era boier
cine avea moie, indiferent de suprafata acesteia. De aceea erau
boieri nu numai detinatorii de mii de falci i de sate intregi, dar
i monenii sau razeii care stapaneau In Jevlmagie un singur
sat./ Evident, tot boieri, 0 foarte insemnati Inca, erau fli drega-

www.dacoromanica.ro

71R

CLASELE SOCIALE

torii domnesti, aceia care administrau Ora, care strangeau darile,

"

!I

-,7%.

1`72.*?

'4e,144Z

,-

..
..

-,

")

C'

.-AL

Ir.

,
LI:

E.n9;

4,
-

.:04C

t'

*:,

t''...'rtt'4.

0'

g., ,4
.4.

'

./..tt,
4.,,

t,

Fig. 36. Palatul brancovenesc dela Mogosoaia (Ilfov). Fatada dinspre elesteu. Restaurat
In zilele noastre, acest palat e o adevAratA podoabl ; el ne arat& gradul de ratinament
si elegant& al Curlii Voevodului Constantin BrAncoveanu.

Impiirteau dreptatea i conduceau otirea. Accentul principal cade

www.dacoromanica.ro

BOERII DREGATORI

717

totui In epoca veche, asupra nobletei teritoriale, asupra stiiptinilor de moii. Cu at trece timpul twit', Cu at organismul de stat
devine mai complex, cu cAt sarcinile fiscale cresc, In legaturd,
In primul rAnd, cu accentuarea suzeranittitii turceti, cu atat In-

Fig. 37.

Rulnele palatului Cantaeuzinilor, la Magureni (jud. Prahova). Contrafortul

de pe planul Wad da impresia unel asezari maslve, fortlfleate.

sematatea dregiitorilor sporete. BucurAndu-se de favoarea dom-

neascli, de scutiri de dari 0 de veniturile legate de slujbele ce

Indeplinesc, ei ajung bogafi, posesori nu numai de numeroase
moii r}i. de asezri frumoase (vezi fig. 36 i 37) dar i de capital
mobiliar, de bani. Dregdtoria devine o tint din ce In ce rAvnitii,
un ,adev6rat titlu de noblete, care Intunecii tot mai mult pe celd-

www.dacoromanica.ro

718

CLASELE SOCIALE

lalt. Cine a fost dregator poarta titlul respectiv, precedat de particula bio, toata viata; In hrisoave and se Inira martorii, acest
titlu tine locul numelui de famile; urmaii pun pret pe faptul
ca se trag dintr'un dregator; ei tin la titlul de mazili care se dfi
acestor scobortori, f r dregatorii, ai fotilor demnitari. Aparifia
acestei categorii sociale a mazililor este un semn netclgeiduit de importanp tot mai mare pe care o ja dregei toria ca criteriu de noblete.

Cea dint& mentiune documentar a lor este din 1601: Stavrinos

vistierul ne spune ca Mihai Viteazul, pe and se afla Inca pe campia Turdei, a poruncit capitanului Gheorghe Rat, BA ja catanele,
pe Mama cu mazilii (1.LoccrIpmaeg) t;ii pe Valoni i sa Inconjure cetatea Fagaraplui uncle era detinut fiul sn Nicolae PatraFu.
ntlnm apoi In acte interne, cum e acela din 1 Septembrie 1646,
In care ei ale atuiesc, Impreuna cu roii, pah'rniceii i spa-141TH,
populatia de seama a satului Cocoruzi din Vlara (vezi EA mai
sus, p. 693). Aceti mazili aveau o organizare militar, asemenea
roilor i curtenilor; ei reprezentau i o elita social& Rana astazi
Inca, In ciuda tuturor prefacerilor, titlul de mazil e un titlu de
milndrie In satele razaeti din Orhei, Soroca i Lapuna. Pe
vremea lui Dimitrie Cantemir, criteriul nobletei 11 formeaza deo-

potriva slujba ca i moia: Imprtirea pe care o da Invatatul

domn boierimii moldovene dregatori, curteni, calarai, razai
tine seam de ambele. Din faptul Insa ca el Inclina totui sa con-

sidere pe razegi mai de graba ca Omni liberi deck, ca boieri

(Rezessi quos colonos liberos quam nobiles vocare mallemus) rezulta c cel de al doilea criteriu pierduse din valoare, ca stapanirea pamantului nu mai era suficient, in toate cazurile, pentru
a conferi neaparat calitatea de boier.
Sub Constantin Mavrocordat evolutia In acest Bens e terminata: boieri sunt numai aceia care defin sau au definut slujbe. Impartirea pe care o &A domnul boieriniii tine mama exclusiv de acest

criteriu. Sunt boieri mari sau

dregatorii dela ban pana la
clucerul de arie; ceilalti aunt boieri de clasa a doua. Urmaii celor
dint& se numesc neamuri, a celorlalti mazili. Fiecare categorie
se bucura de anumite scutiri fiscale. Pentru a stabili calitatea
lor de neamuri sau mazili, solicitantii trebuiau s prezinte comisiilor instituite In acest scop acte din care sa rezulte ea ascendentli lor imediati deci prtrintii 10. bunicii ocupasera drega-

www.dacoromanica.ro

CATE GORTILE DE B OIE RI

719

torii. In primul an de aplicare a msurei in Moldova, In 1742,

s'au eliberat numai 27 de crti de neamuri. Nu tim numdrul
lor In Muntenia, la lnceput; pe vremea alctuirii operei lui
Dionisie Fotino Ins, aa dar la inceputul veacului al XIX-lea,
erau 765 de neamuri i 1694 de mazili, afar de cei din judetul
Mehedinti.

Spre sfritul epocei fanariote, cu prilejul alctuirii codicelui

de legi a lui Caragea, se incearc6 a se introduce in acest codice
definitiile diferitelor categorii de nobili precum i scutirile fiscale
respective. Criteriul rmnea tot slujba domn.easca; se preciza
insd c boieri erau cei nUmiti cu ca/tan domnesc lute dregtorie,
iar boiernafi cei numiti cu carte donneasca; despre neamuri se
hotra c erau nu numai fiii ci descendentii gird caftane ai celor
calteiniti, dar i cei n.umiti cu carte domneasa. In categoria aceasta .

Redactia definitiv', tiprit, a legiuirii lui Caragea a apdrut, ce e

dreptul, fr definitiunile de mai sus FA fr scutirile fiscale respective; ele au continuat Ins s existe. Abia in 1858, Conventia
dela Paris, prin articolul 46, desfiinteazg diferitele categorii sociale, proclamnd egalitatea tuturor cettenilor In fata legii.
Clasa noastr boiereascA n'a fost o clash' Inchis, exclusivist,
In care BA nu poat pIrunde elemente din gall. Dimpotrivd, ea
a primit, in decursul veacurilor, o sum de atari elemente, att
romneti, din ptura inferioard, cat i strine. In privinta celor
dint/Ai, cronicile ne dau o serie de cazuri. Alexandru Lpuneanu,

dup ce a tiat Intea doua domnie, cu aprobarea Turcilor de

altf el, pe boieri, au trimis i au ales din curteni de teard pre Racoviteti i pre Sturzeti i pre Wlqeqti i pre altii multi i le-au

dat lor dregtoriile. Dintre acetia, unii, apartinn.d primelor doug

familii, au ajuns apoi, in. veacurile XVIII i. XIX, chiar la domnie.

Despre Moise Movil. (1630-1631 i1633-1634) afl'm de asemenea c multe case de gios, lipsite, a lcuitorilor trii au ridicat,
ales pe Ciogoleti . Vasile Lupu (1634-1653) face boier pe Stefan

S'Ardarul; acesta o marturisete insuqi, la judecata:

Doamn.e

cine au fost mai crezut la Mdria Ta i. cinstit ca mine ftli m'ai scos
den obiale i den grac m'ai inboglit? . Constantin Cantemir

(1685-1693) a urmarit sistematic politica de ridicare In riindul

boierimei a elementelor de jos, in special a Flcienilor de unde
era de fel
i a Covurluienilor. Neculce, care relateaz faptul,
18

www.dacoromanica.ro

720

CLASELE SOGIALE

adaoga trig c urmagul la domnie, Constantin Duca, n'a vrut

56 tie seamtt de aceasta actiune a predecesorului Eau, ci 4 Inceput-au

a prindere pe boiernaii lui Cantemir Vod'a, cei rdicati din neamuri proaste, ce zicea Cantemir Vod." a. i-a face neamuri, i Incepur a-i batere i a-i inchidere prin temnite 0. pe la Siimeni
vi-i s6racir, de rmaser precum le-au fost postrigul, mojici
In ce privete pe str6ini, e de ajuns SS. amintim numai pe Grecii
sau Grecizatii veniti la n.oi In cursul veacurilor XVII-XVIII

spre a ne da seama de proportia insemnat a acestor

elemente. Actualele familii Cantacuzino, Caragea, Duca, Fillitti,
Ghica, Lambrino, Mavrocordat, Moruzi, Palade, Rosetti, Sutzu,
Villara, etc. au o asemenea origin.
Pe de alt parte Ins, procesul a fost i invers. Unii dintre
descendentii boierilor, ne mai fiind numiti In dregdtorii i gr.cind, prin Imprtirea necontenit a patrimoniului intre urmai
prin diverse Imprejurri defavorabile, s'au scoborAt In clasa
de jos, a tranilor, ajungand uneori chiar i rumni sau vecini.
Nu odat Intalneti astzi, in lumea satelor, atat In Moldova at
i In Muntenia, nume purtate odinioar de mari dregtori. A existat ma dar un fenomen de osmoza Intre cele dou mari categorii
sociale ale noastre: dintre cei de jos s'au ridicat unii In pstura

boiereasa; din cei de sus s'au scoborit altii In ptura tklneasa.

Intreptrunderea n'a Incetat niciodat, nici chiar In epoca Fanariotilor, In care spiritul de clag devine totui mai puternic, In
special In boierimea inalt.
Rumanii sau vecinii vi-au v'zut considerabil sporit num6rul
lor In timpul lui Mihai Viteazul. Nu prin vestita legsgur. a
acestuia care a avut cu totul alt rost, ea Impiedeand pe proprie-

tarii ai aror rumani fugiser Inainte i in timpul expeditiei lui

Sinan Pava 55.-i mai revendice, dar prin marele numdr de sate
mopeneti, care, silite de politica financiar in.exorabil a voevodului, vi-au -andut, odat cu moia, i libertatea. Zeci de ase-

menea sate aunt cumprate numai de domn i de sfetnicii lui

apropiati. Dar tocmai fiinda se vanduserd constani, in imprejurAri exceptionale, fotii moneni cauta
rectige, cu tenacitate, libertatea. O prim. Incercare are loc chiar sub Mihai Vod

and s'a fost ridicat toate satele din tar s se giudiceasa.

adia BA devina libere, aa cum ne spune un hrisov al lui Radu

www.dacoromanica.ro

RUMANIT

721

Serban privitor la satul Loloiesti din Romanati (vezi vol. II,

editia a patra, p. 307. Ea nu izbuteste ; sub Radu Mihnea
(1611.-1616 si 1.620-1623), multi dintre rumni se rascumpara,
domnul favorizAnd procesul de emancipare. Matei Basarab, sub
raportul politicei financiare, a urmat, In oarecare m6sur, pilda
lui Mihai Viteazul; si sub el constat6m, de aceea, c4 o serie de
sate se vand rumani. Reacia este similar: sub urmasul s.u,
Constantin Serban Basarab (1654-1658), care imitk In privinta
aceasta, pe Radu Mihnea, riscumpArarea rumnilor are un ritm
viu, sustinut. Ea se intensific si mai mult In scurta domnie a
lui Mihnea al 111-lea sau Mihail Radu (1658-1.659): acesta, spre

all procura mijloacele financiare necesare planurilor sale militare, eliber, pe bani, satele de rumnie si nu numai pe cele domnesti, dar chiar si pe cele boieresti i m6n6stiresti care puteau plti.

In Moldova, diferitele expeditii ale Turcilor Impotriva Polonilor, la inceputul veacului al XVII-lea, si In special expeditia
sultanului Osman din 1621, cu luptele din jurul Hotinului, provocaser o mare perturbare printre vecini sau rumni, Intocmai
cum se Intamplase In Muntenia, cu prilejul campaniei lui Sinan
Pap. Multi fugiser, schimbAndu-si st.'panul i mutandu-se In
alte sate ; unii fuseser6 luati robi; revendic6rile fostilor stApAni
amenin.tau sa nu se mai ispeveasc6; aduceau In acelasi timp
serioase prejudicii vistieriei, de oarece birurile nu se mai puteau
Incase. regulat. De aceea,lu Miron Barnowski, la 16/26 Ianuarie 1628, o m6sur similar aceleia decretate de Mihai Viteazul:

hoart anume c vecinii fugiti inainte de expeditia sultanului

Osman, din 1621, vor fi liberi s se aseze unde vor ; cei fugiti
dupli , se vor readuce lug la locul lor, adic6 la vechiul stApAn,
eu cis16 cu tot.
Dintre domnii moldoveni ai veacului al XVII-lea, Constan-

tin Duca (1693-1695) a fost acela care a favorizat mai mult

eliberarea de rumnie sau vecinie. Letopisetul atribuit lui Nicolae Costin relateaz, In privinta aceasta, urnatoarele: Asijderea si la divan f6cea dreptate tutulor f i mai vIirtos celor ce se
petrau pentru vecineitate; nu-1 da fiecum la vecintate i Mr ju-

ramnt, ci mai cu deadinsul ilspundea celui ce avea nevoie de

veciatate, zicndu-i: pas de-ti caut trei-patru oameni jur5.tori, cum n'au fost nici tata-gu, nici mosul su vecin de mosie
18*

www.dacoromanica.ro

722

CLASELE SOCIALE

aceluia cine-1 tragea , i aa, jurand, Ii da volnicie sa fie slobod

veci de vecinatate; ea acum Meuse boierii obicei nou, de ziceau: cine au ezut in sat boieresc 12 ani, BA ramna vecin .
Earl Constantin Duca Voda nu se uita acolo, 0 inca zicea: Cu
'what este sa robe0i pe frate-tau, caci pagnii li cumpar robii
pe bani i in al aptilea an li iarta, iara altii 0 mai curand le dau
slobozenie, eara tu eti cre0in i, neluandu-1 pe bani i fiind cre-

tin ca 0 tine, 0 tu vei in veci s.-1 vecine0i .

De fapt, in a doua jumatate a veacului al XVII-lea, elibe-

rarea de rumanie prin. rascumprare, iertare sau fuga

se

produce pe-o scar intinsa, col/L.0nd cu mult rarile cazuri de

rumnire. Vlizarea mo0ei nu mai atrage acum in chip automat
i pierderea 1ibertii, aa cum se intampla in veacul al XVI-lea.
Schimbarea se explica prin faptul ca vistieria nu mai face responsabil pe proprietar de birul rumnilor de pe mo0a lui, ci se
adreseaza acestora direct, impunerea fiind acum individual, iar
nu colectiva. Pentru ca cineva EA' se vnza rumn, trebuie ca actul
s'o specifice acum explicit; altfel vnzarea nu se sub1i4e1ege,
cum se Intampla In veacurile anterioare. Aa se face ea la sfar-

itul veacului al XVII-lea, majoritatea taranilor fr pamnt

erau oameni liberi. De aceea desfiintarea rumniei de catre Constantin Mavrocordat, la 1746 in Muntenia, la 1749 in Moldova

(vezi pentru detalii, vol. II, editia a patra, p. 264 0 278-9), n'a
intAmpinat rezistenta boerilor: era consacrarea, in drept, a unei
stari de fapt.
TAranii liberi. Aceasta 'Altura taraneasca libera incepe a se
forma de pe la sfAr0tul veacului al XVI-lea inainte; pun.ctul de
plecare este pe de o parte reforma fiscala a lui Mihnea Turcitul
(1577-1583 0 1585-1591) care introduce impunerea individualei, in locul impunerii colective, pe de alta parte chiar yestita legtura a lui Mihai Viteazul, de0 faptul ar parea la prima

vedere paradoxal. Intr'adevr Vranii care vin sa se geze pe o

mo0e dupiz' aceasta legatura 0 care pot dovedi ca nu sunt rumni
de legatura , ranilin liberi, nu mai

nici de mo0enire , nici

depind personal de proprietarul respectiv. Sub raportul fiscal,

de asemenea ei nu mai depind de vechiul sat din care plecasera,
dar nici de noul sat, al noului proprietar de oarece impunerea
e acum individuala. Fiind liberi, aceasta Inseamn ea princi-

www.dacoromanica.ro

TARANII LIBERI

728

flial nu mai datoresc ascultare, c nu mai sunt obliga%i sd lucreze la ce-i va pune acel proprietar. Se Oie doar ca lucrul sau
munca era obligaIia de capetenie i caracteristica rumaniei.
Dar daca rxu datoresc munca, In schimb aceti Omni liberi
trebuie sa dea dijmei din produsele recoltate pe pamintul altuia
86 plateasch suhaturi pentru vitele pe care le creso pe acela0
pamant. Dijma se da din toate produsele. Radu Leon eliberand
la 9 Iunie 1668 un lirisov manastirii Clocociovul, o lmputernicete
ja dijma de pre toate moqiile sfintei manastiri, den
gra'u, den meiu, den orz, den fcinuri, den in, den cliinepii, tot den
zece 1 precum este obiceiul, r;si den greidini. Aiderea sa fie volnici
sji ja dijma .1 den stupi f i den rcimeitori, den 30, 1. i den suba-

turi i de pre loo slobod, izleaz, dela tot omul sa aiba a-0 luare
calugarii dijma, venitul sfintei manastiri, fi dela bojari f i dela
slujitori, veri fie rof, au ceileiraf, au deircibant, au mil car ce fel de

slujitor ar fi, hranindu-sa i avand bucate pre moqiile sfintei

manstiri sa aiba a-i lua fiecaruia dijma den toate dupre obiceiu . De asemenea, la 30 Octomvrie 1703, Constantin Brancoveanu Imputernicete pe egumenul mnastirei Popei Robului din
stranga .1 sa-i ja toata dijma i venitul de pe
judetul Dolj

moia sfintei manastiri ce sa chiama Plopul... dela tot omul,

ver fie turc sau sarb, au grec, au alti oameni streini au macar
oameni de tail, slujitori, negufatori, birnici sau macar ver ce
fel de om ar avea bucate sau suhaturi de boi au de oi, de bivoli sau
rdmiltori in pciduri pre aceastei mofie Plopul, sau meicar araturei
ja
in greidini, dela tot omul a fie volnic peirintele egumenul

venitul din suhaturi f i dijma din greiu, din meiu, din orzu, din
oveis, din ceinepei, din in, tot din zece una, dupre obiceiu. Aiderea din feinefe fi din stupi Fi din bate bucatele ce s'ar alla la el, de

pefte, pe moia sfintei manastiri; dela tot omul s aiba a lua calugarii dijma i venitul moii
Uneori darile se plateau in naturei, cum e cazul In documentul din 9 Iunie 1668, al manstirei Clocociov, citat mai sus, alteori in bani. Astfel, de pilda, locuitorii satului Macei din ju-

detul Dolj plateau manastirii Arnota, pentru vitele pe care le

creteau pe locul acesteia, cate 4 bard de fiecare cal, vaca sau
ramator; de asemenea, 4 bani de stup: tirea ne-o d documentul
din 17 Aprilie 1677.

www.dacoromanica.ro

CLASELE SOCIALE

724

Treptat-treptat, proprietarii izbutesc sa impuna in.sa acestor

Omni liberi i prestarea unei catimi de munc: la inceput mai
apoi din ce in ce mai mare. Cine nu se supunea era alungat
de pe moie. Un exemplu caracteristic de felul in care s'a procedat ni-1 (Ara documentul din 25 Septemvrie 1.643 adresat de
Matei Basarab voao Cernatetilor megiai, carii Adqi pe moia
Glavaciocul . Domnul le face cunoseut ca aici
naintea domnii mele venit-au Dobre sluga manastirii, de au jaluit i au spus cum nu (Teti s dati ajutor mneistirii la lucru nemica, ce ziceti di n'are treabc1 ca voi. Derept aceea de vreme ce
yeti vedea aceasta carte a domnii mele, iar (la sci cauta (i set' dati,
ajutor la lucrul sfintei meineistiri, au sei efi3O *r de pre mofia
meineistiriic

In prima jumatate a veacului al XVII-lea, Iaranii liberi au

luerat mai pqin: trei, patru zile pe an; se ajunge

al:1.i,

sub

Gheorghe Duca (1673-1678), la cinci, iar sub Mihai Racovita

(1741-1744), la ase. Aceasta ultima cifra este trecuta i de
Constantin Mavrocordat in hrisovul sau de desfiinIare a rumaniei (1746). Treptat-treptat, numarul zilelor de lucru crete apoi
pana la 12. Legiuirea lui Caragea, promulgata in 1818, prevede,
jrin articolul 4, 0, in afar de cele 12 zile de mun.c pe an, era.cavil e obligat sa are proprietarului o zi primavara sau toamna
gi sa-i dea i un car de lemne la Craciun, carAndu-le la moie sau

in -alt loc, a arui deparLare sa nu treaca insa de pse ceasuri.

In Moldova, numarul de zile pe care trebuie s le lucreze
Omni liberi proprietarilor pe moiile arora locuiau, e mai mare:
el ajunge, pe vremea desfiintarii rumaniei, in 1749, la 24, hrisovul specificand: ori la ce lucru se va pune . Cronica atribuita
lui Enache Kogalniceanu adaog amdnuntul a cele 24 de zile

de muna ele purtau i numele de claa sau boieresc

puteau fi reduse la jumatate 12. daca Iaranul respectiv platea proprietarului suma de 2 lei anual.
Fat de cat luerasera rumanii inainte, munca prestata de
ranli liberi reprezenta totui pAin pentru proprietari. Aa
acetia cauta s'o sporeasa, pedeoparte marind numerul zilelor de lucru, pe de alt parte fixand drept norma zilnia o catime
de muna depind pe cea obinuita. Astfel, in aezamantul pen.tru boieresc, din 1 Ianuarie 1766, dat de Grigore al III-lea Ghica,

www.dacoromanica.ro

TARANII VIBERT

725

se prevede, de pild', e se vor socoti stenilor la prail 12 prjini, la secere 3 cli, iar la mash o jumtate de falce drept o zi.
In realitate, un lucrator obinuit nu poate pri mai mult de 6
prjini pe zi, deci pentru suprafata de 12 prjini li trebuie 2 zile.
Iar daca se intelege praila complet, de 2 ori, i alezamtintul
nu precizeaz6 c e vorba numai de prima prai15. atunci sunt
necesare 4 zile. Cele 3 dal necesit iari In realitate 4 zile: 3 pentru seceratul a 30 de prjini de pe care rezult clile i o zi pentru crat i cldit. In sfarit, la coas este deasemenea nevoie
de un timp aproape dublu, un cosa obinuit facnd maximum
20 de prjini pe zi iar suprafata impusZi fiind de 36 (o jumtate
de falce). In anaforaua din Aprilie 1775, boierii din divan.ul Moldovei cer aceluiai Grigore al III-lea Ghica ca tranii 486 lucreze la stpinii moiilor pe cari se hrnesc i se chivernisesc,
din zece zile una, &And i dijna de a zecea dup obiceiu ; domnul nu admite Ina6 cererea lor.

Paralel cu sporirea obligatiilor de munch', proprietarii Incearc6 i o imputinare a terenului pe care trebuiau s-1 pun
la dispozitia taranilor PAn in a doua jumtate a veacului al
XVIII-lea, acetia nu erau supui, in privinta folosirii terenului, la nici o restrictie: pmnt era destul doar, iar oameni
Un rumn sau un clca putea deci ara, cosi i Intrebuinta drept
ima suprafata pe care o voia; putea de asemenea s-i ja lemne

de foc din pdure; limitarea In afar, bine Inteles de aceea

era determinat doar de bratele de munc6 de care dispunea, adica de numarul membrilor
familiei lui. and populatia Incepe ins a se lndesi, iar p'mantul
capt tot mai mult valoare, proprietarii incep a pune restrictii la folosirea terenului i la intrebuintarea pdurilor. Spre sfrimpus de in.tinderea propriettii

itul secolului al XVIII-lea erau dese nelntelegerile .1 plngerile

la domnie In aceast. pricin. Pentru a le curma i pentru a fixa
norme precise, (la Alexandru Moruzi, la 3/15 Ianuarie 1805, un
aezmnt prin care, precizand pe de o parte obligaldile fatenilor in munca, dijm. i diferite servicii fat de proprietari, fi-

xeaz, pe de alt parte, suprafata de teren pe care acetia din

urma sunt datori s'o pun la dispozitia stenilor. Se hotrte
astfel ca, In ce privete fdnatul, se va da S Wei adicA 12 hectare sau 24 de pogoane fruntaului (cu 16 vite), 6 flci mij-

www.dacoromanica.ro

726

CLASELE SOCIALE

locaqului (cu 12 vite) i 3 fOlci codaqului (cu 6 vite); aceasta Intre Nistru c Prut, unde e pAmant mai mult; suprafata se reduce
la 6, respectiv, 4 qi 2 raid intre Prut i Siret i. la 3, respectiv 2
i 1 falce intre Siret i munti, unde satele fiind mai dese, locul
e mai stramt. Pentru &nay se va da iarki cate o jumalate de falce

de vita', socotindu-se ca intre Nistru i. Prut, fruntaul are 16

vite, mijlocaul 12 iar coda,u1 6; intre Prut c Siret 12, respectiv
8 i 4 vite, iar intre Siret ci munti, numai 6, respectiv 4 i 2 vite.
Este pentru prima datd cdnd se precizeazei i se limiteazei suprafafa care trebuie pusei la dispozitia stenilor. RelevOm, In acela

timp, faptul, semnificativ pentru nivelul de viatO de atunci al

trnimii, e era socotit coda.y, tOranul care fare Nistru qi Prut
avea numai 6 (case) vite, iar intre Prut i Siret 4 (patru)1.
In Muntenia unde populatia era mai deas6 i. pamant mai
putin, suprafetele pe care trebuie s'a le pun6 la dispozitie proprietarii erau mai mici i ele au scrtzut mereu. Prin 1817-1818,
anteproectul legiuirii lui Caragea prevedea c acetia trebuiau
.

s dea fiecArui clOcaq, In primul rand loe de casa i lemne de foe;

apoi un loe de arat,ur In mgrime de doua zile, ceea ce inseamn

32 de priijini pAtrate locul de arOtur de o zi fiind socotit

egal cu 16 prOjini Wilde sau 6675 metri pittrati, deci circa
un pogon i o treime; in sfarksit, un loe de fanwt de intindere egala.
Suprafetele erau aa dar minime, ele ne putandu-se compara, nici

pe departe, cu cele din Moldova. E drept ca' aceste dispozitii

n'au rOmas In textul definitiv al legiuirii; aceasta insa nu fiindc4
ar fi fost prea defavorabile clOcailor, ci invers fiindca proprie-

tarii n'au voit s fie ingraditi printr'un text de lege.

Orenii sporesc ca numAr ci ca insemnOtate in fastimpul pe
care-1 cercetarn, In special spre sfarqitul acestui rAstimp. Targurile se inmultesc, populatia lor, in genere, se mrete; cazurile
In tare se constata un regres ca, de.pild, la rargul de Floci sau

la Scheia, aunt compen.sate cu mult prin progresul restului de

centre urbane.
NumOrul i diversitatea breslelor crete; meteugarii, micii
industriai ci negustorii devin tot mai numeroi (vezi i. fig. 38 ci
39) ; cap italul mobiliar sporete ci el; spre sfaritul epocei fanariote
apar, In Principate, bancheri, dispunand de capitaluri importante
ci In legdtura cu casele similare din Viena,. Stambul, Venetia,

www.dacoromanica.ro

GRASENII

727

etc. Un raport consular austriac, din 16 Octomvrie 1806 VWa.,

"
.

',,,.!W

;,,;.

"

1.
.2.

Fig. 38.

'If

.,

Orisean din Botosani la Inceputul secolului al XIX-lea. Poarta costum

de mod& turceascA.

beta de a cel dintL bancher din Iai, Andrei Pavlu

www.dacoromanica.ro

el se afla

728

CLASELE_ SOCIALE

In relatii de tovaragie cu casa greceascii Betlis din Viena. Aceiagi

casa mai avea, tot pe atunci, un alt corespondent In Iagi, pe gre-

cul H. Maxares. In Bucuregti, oamenii de afaceri ca vornicul

Hagi-Moscu puteau lua In arena'. vamile gi diferite dari, platind,

In primii ani Iai veacului al XIX-lea, sute de mii de lei anual.

Astfel, In 1810, el plategte 386.000 de talen i sau lei; In 1807, le

Fig. 99. Casa de targovet, din prima Jumatate a veaculut al XIX-lea. Remarcabil
cerdacul Cu stalpi scuiptati. Se aril In Bucureeti, In strada Marla Rosetti, Nr. 9.

revinde cu 324.390 lei, iar In 1809 cu 444.450.

Ceea ce scade, In acest rastimp, este hotarul sau terenul
care apartine targurilor sau oragelor gi care e folosit pentru agricultura, finat, pagun.at, etc. de catre orageni. Despre felul cum
se Weft Impartirea ogoarelor Intre orageni, ne da o informatie
extrem de interesanta calugarul italian Niccolo Barsi care strabate Moldova pe vremea lui Vasile Lupu. El arata ca la vremea
sernanatului, goltuzul gi Cu pargarii ies pe teren gi impart dan-

(campi) noi le spuneam pamanturile sau jirebiile potrivit cu numarul sufletelor din fiecare gospodarie;
purile *

Cine avea, de pilda, opt suflete In seama, primea opt *campuri

www.dacoromanica.ro

ROBII

eau

729

paman.turi , cine numai trei, primea trei campuri. Acestea

Brau deci de aceeayi marime, fapt care se adeverete i and e

vorba de jirebiile sau delnitele din sate; erau apoi atat
de multe, hotarul targului era, in genere, atat de intin.s Incat
potrivit tot afirmatiei lui Barsi se putea face cultura prin
rotage, doi ani Inteo parte a hotarului, doi ani In cealalta parte.
Domnii bleep insa dela o vreme s daruiasca parti din hotarul
targurilor i chiar targuri intregi la diferiti partizani. tim astf el
ca. Ilia Alexandru (1666-1668) daruise lui Ursaki vistiernicul, la
nunta acestuia, targul cheia i Dracanul; Constantin Cantemir
(1685-1693) le daduse apoi lui Iordache Ruset vornicul. Nicolae
Mavrocordat in prima sa domnie din Moldova (1709-1710) era
hotarit ne spune cronica s strice daniile cele ce s'au facut

de Domnii mai de curand, cu imputin.area locurilor targurilor

domneti; ca venise jalobele dela cativa targoveti a cateva targuri,
cum n'au unde se heard *; pe urma, vazand c masura i-ar fi adus
dumania boierilor care ben.eficiasera de aceste danii, renunta la ea.
Vezi pentru oraeni i capitolul Orayele sau Ta'rgurile, mai
sus, p. 522.

Robii aunt reprezentati intre 1601 i 1821, in tarile noastre,

numai de rigani. Aezari sau salauri de robi tatari, aa cum intalniseram In Moldova.in veacurile XIVXV, nu mai intalnim
acum; ele au disparut intre timp, probabil cu prilejul navalirilor
i razboaielor cand unii dintre aceti robi tatari vor fi fugit sau
vor fi fost eliberati de connationalii lor ; altii, iertati de &Are sta.pani, se vor fi asimilat populatiei btinae. Numarul Tiganilor
crete in schimb ; i Dimitrie Cantemir in 4 Descriptio Moldaviae

amintete de # fecunzii Tigani . Ei continua a fi stapaniti de

catre Domn, boieri i mandstiri, care-i puteau pune la once fel
de munci i pedepsi dupa voie, nu le puteau Ina lua vieata. Incercarea care se face in antreproiectul legiuirii Caragea de a se
introduce dispozitia ea Domnul e stapart All numai pe persoana
i pe avutul Tiganilor, dar i pe vie* lor nu e admisa In redactia
definitiva: aceasta se refera, atat In ce privete pe Domn cat i
boieriii mrtnastirile, numai la persoana i avutul Tiganilor.
In Moldova, prin anaforaua din 1766, intarita de Grigore al
III-lea Ghica, se hotarate ca s nu se mai poata vinde sau (Mimi
separat membrii aceleiai familii de Tigani. Caci spune Mitro-

www.dacoromanica.ro

730

CLASELE SOCIALE

politul T'Arii i ei aunt fAcuti tot de Dumn.ezeu 0a i ceilalti oameni

este mare pcat de a fi impArtiti ea nite dobitoace

msura roi mai insemnatA se ja apoi prin hrisovul din 1785 al lui Ale-

xandru Mavrocordat. El prevede c' in csAtoriile mixte Tigani

sotul moldovean s fie liber de aci
Cu Moldovence sau invers
inainte, BA' nu mai urmeze conditia celuilalt sot, rob, aa cum era
datina i legea pAnd atunci. De asemenea, copiii sub apte ani
precum i cei ce se vor naq,te de aci inainte din asemen.ea cgtorii,

sit fie slobozi, cei de peste apte ani urmAnd conditia printelui
rob. Putin mai tArziu, in 1793, Mihai Sutzu d un Hrisov domnesc
nici odinioar
de aezmAn.t prin care hotrdte ca niciodat
&A nu se mai dea danie igani domneti adec
cum spune actul
K proursari i lingurari ; totdeodat'd le intArete obiceiurile
nomiile
sau privilegiile lor. Prin aceste msuri din a doua

jumAtate a veaculul al XVIII-lea, se pete pe drumul care va

duce, In veacul urmAor, la desrobirea Tiganilor.
CAt despre robii moldoveni i munteni pe care-i luau Ttarii
In incursiunile lor, ei erau durfi in Crimeia; acolo cei mai de neam
sau mai bogati se rscumprau, cu bani trimii de rudele din tar
sau Imprumutati la fata locului, ceilalti erau vAnduti deseori negustorilor care-i duceau mai departe, In Asia Mica, 1n Siria, Mesopotamia, etc. Cei care ajungeau la Stambul, dac erau descoperiti
de capichihaele adicA de reprezentantii Domnilor notri la Poart,

puteau fi rscumprati fr plat de ctre acetia i pui in

libertate: tirea ne-o d tot Dimitrie Cantemir In Descriptio
Moldaviae Alexandru Ipsilanti (1774-1782), indatA dup suirea
pe tron, a trimis s caute i s elibereze pe Muntenii robiti de
Turci In rzboiul din 1768-1774; pe unii i-a &it In Imprejurimile Smirnei, pe a1ii tocmai in Mesopotamia.
In Transilvania, evolutia claselor sociale in rstimpul amintit,
prezentAnd unele trgturi similare acelora de dincoace de Carpati,
1i are totui caracteristicile ei proprii.
Nobilirnea 1i vede sporind rAndurile prin innobilrile fcute
de principii tArii, dup cum In Principate boierimea iqi ingroae
rAndurile prin ridicarea celor de jos sau prin cooptarea strinilor

(Greci in special). Cazuri ca acela al iobagului loan Helga din

Hlmagiu, ridicat in rAndul nobililor, la 18 Septemvrie 1680, de
cAtre Mihai Apaffy, nu Bunt rare. Odat cu conferirea titlului _de

www.dacoromanica.ro

NOBILIMEA IN ARDEAL

711

noblete se preciza i sterna pe care avea s'o poarte noul nobil

(vezi fig. 40); descrierea ei face parte integrantil din diploma no-

4.-

,
.

*1,e:4

.,e4.

"
*

Stema Balacenilor, acordata de Austriaci, In epoca lui BrIncoveanu.

Fig. 40.
Provine dela casa lor din Bucuresti. Pe scut un leu ;Mind o sable. In partea inferloarl,
dolt& decoratli: una crestini, In forml de cruce, cealatt turceascA, avand pe ea .tugra.
sau turaua. Aceste doul decoratil au fost adaose, se pare, ulterior.

biliara, ceea ce nu exist In Principate, unde diploma e Inlocuit

prin caftan sau carte domneascti. Evident, majoritatea celor trio-

www.dacoromanica.ro

732

CLASELE SOCIALE

bilati Bunt Unguri ; se &eau Ins printre ei i Romani, mai ales

din cei apartinnd categoriei cnezilor i voievozilor. Istoricul
ungur Ladislau Makkai afirma chiar, in recenta sa Istorie a Transitpaniei, ca aportul romanesc, in urma innobilarii masive din veacul al XVII-lea, ar fi fost important . Un fapt este sigur i anume

c nobilii romani_de origine mai veche, din secole;e anterioare,

se mentin Inca in unele regiuni ca Maramurepl (vezi i fig. 41),
Banatul Temifanei 0 Tara Feigliraplui, In timp ce in altele, ei
se asimileaza nobilimii maghiare. Aceasta a fost, de pilda, soarta
familiei Barcsai, care va da chiar i un Principe in veacul al
XVII-lea. La 3 Aprilie 1609, Gabriel Bthory confirma atat diploma din 1457 a n.obililor i chinezilor romani din opt districte
banatene cat i pe aceea a nobililor romni din Lugoj, conferita
lor de Regina Isabella in 1551. Ni s'a pastrat de asemenea lista
boierilor romani din Tara Fagaraplui care iau parte, in armata
lui Apaffy, la asediul Vienei, in 1683. Aceasta list cuprinde 67 de
nume din 27 de comune, in frunte venind Venetia-de-Jos cu 7
boieri , Marginea cu 6, Seivestreni 0 Lisa cu cate 5, Dreiguf
Mdndra Cu cate 4, Scorei i Ilieni Cu cte 3, celelalte avand cate
2 sau unul singur.
Dar nobilii romni nu reprezinta decat o mica minoritate in
san.ul nobilimii transilvane, aceasta din urma insai fiind cam
a zecea parte a populatiei totale , dupa un calcul recent (vezi
fig. 42).
Grosul populatiei romaneti continua sa fie format din iobagi
.1 situatia acestora merge inrautatindu-se. Dela o zi pe sapt'mana

cat fusese robota sau munca datorita stapanului, la inceputul

veacului al XVI-lea, ea ajunge prin hotarirea Dietei din 1714
la patru zile pe sap-Lama...11A pentru iobag i la trei zile pentru jeler

adica pen.tru cultivatorul liber . Ceea ce inseamna sa primul

lucra 208 zile pe an, cel de al doilea numai 156 pentru proprie-

tarul respectiv. Regulamentul urbarial dat de Imparateasa Maria

Tereza la 12 Noemvrie 1769 mentine obligatia a patru zile pe saptamana pentru iobagul care lucreaza cu palmele i o reduce la
trei zile daca intrebuiateaza i vitele sale; jelerii vor lucra dou
zile pe saptamana, daca au pmant i vite, iar daca n'au, numai
o zi. Chiar iu vremea umanitarului Iosif al II-lea, urbariile prevad
trei zile pe saptamna pentru iobagii fr vite i doua pentru cei

www.dacoromanica.ro

.:

411)
aSSih .9*/ d

;,-:

.00
'OP

4M11111f411111,...mr,Nh

'

trigt11411T-Will)01

rd140.

Fig. 41. Pictur mural. In biserica satului Sarbi din Maramures. In rindul de sus: Evanghelistit loan si Matei
si Si. Apostol Iacov ; In randul de jos; Sf. Nicolas, Sf. loan Ziataust (guri de Aur) si Sfintul Domnul Nostru Isus
Dristos i. Sus, In dreapta, inscriptia Aceasta altariu plateat (1-au plAtit!) dot boeri calificativul de Merl* el-1 dau
In mod obisnuit descendentii vechilor maramureseni, Intocmai ca
cei din tara Figarasului.

www.dacoromanica.ro

734

CLASHLE SOCTALE

care lucrau cu vitele lor. Acesta era regimul legal; trebue s. %Mena

seam& a multi dintre nobili, mai ales In secolul al XVIII-lea,

And averile lor se reduc prin continua Impartire Intre urmai,
cereau mai mutt; altii interpretau obligatia lucrului ca privind
nu numai pe capul familiei, dar i pe membrii ei, so-tie i copi..

'4

f'W

,g
...

--...."S'.

,....,.L.,,gc.

.. -. _"....

-1-'1- '...." .. ".

Vi..

..-

7.

....,4,
a

--=.. -

. -F1 - --....-.PLIIrsi.a6,-.?NweIwrry

... -

ii I

,-__

'..0.;.:

.,-

4 ''-'

'"!,'

,,

''

'I'. r

'

,
'-

i::: c1"411

%,

,'

4_,.......;"

Fig. 42.

,...:

.a
-;

' i' 1-r' ' j.t

-.I
4`

4.:

fi''', '''' 0,

'
._ '.
;"`r.49''- ....-;"''4!;=*.; .-.15* !?;

, 4_,.1

...

4. 4

------"..-

-,

'

'- i

17,

, ".

.
,_,...,,

t'

...3.

it:.

-,.

..,21.-:

.. 7. ., . . .-,..,,2. ...-.
,.."' s.

-5.,:-& g

9 4, Z.,...,

Castelul contelui Haller, la Cetatea de Balt (judetul Tarnava

ma). Fatada dinspre pare. Secolul al XVIII-lea.

Pe de altd parte, dei erau patru zile pe saptdmand, totui repartitia lor nu se f6cea in mod uniform pe Intreg anul, ci stdpAnii
de moii Ingedmadeau zilele de lucru de primvara ptuid toamna,
In perioada muncilor agricole, 16sAndu-i mai liberi iarna. Rezul-

tatul era cA, adeseori, iobagii lucrau total(' sptdmilna pentru

domnii de pan-lint , nerArminndu-le lor, ciiteodat, nici Dumi-

nica. Caracteristicd este, In privinta aceasta, mlrturia din 1726

a iobagilor lui Iosif Teleki, din regiunea FIg6raului. Domnul
nostru de pilmb.nt spun aceti iobagi dup ce i-a isprvit

www.dacoromanica.ro

IORAIIII IN ARDEAL

736

tot lucrul, spre iarna ne lash' i nona 2 zile sa ne lucrOm, dar primavara, Indatri ce Incepe lucrul, cei care avera boi, lucram and
Cu carul and cu plugul; asemenea, la strans, facem slujba saptamana Intreaga ti care n'au vite, pe aceia Iti man pedestru In
fiecare zi, i astfel nouel nu me dei o singurd zi; and avem sarbhtoare, afara de Duminica, pe toti oamenii din casa buni de lucru
li scoate la slujba *. Dar chiar i Duminica trebue sa mergem A
adunam tot pentru gospodaria domnului mere pdurete, jir, mu-

guri de arin, hamei, alune i altele, 4 cki in timpul saptamanii

n'ajungem din pricina slujbelor, fiind noi la lucrul domnului,
lar sotiile noastre tore intr'una, iarna cnepa i vara lana*. Alti
iobagi declara, in con.cluzie: o Lucrul domnesc niciodata nu se
ispravete din casa noastra, noi We parte, lar muierile noastre
torc necontenit, i e de mirare ca mai avem camae In spate sau
o bucata de paine In gura*.
La aceasta obligatie, esentiala, a robotei, trebue sa se adaoge
dijmele 0 nonele catre acelai stapan i &are biserica, similare
celor din Principate, acestea din urma platindu-se boierului .1
Domnului; In decretul din 15 Martie 1659, prin care Principele
Acatiu Barcsai scutete pe preotii romilni ardeleni 4 de toata
darea dijmelor i n.onelor *, enumerarea detaliata e urmatoarea:
u adeca de dijma graului, secarii, orzului, ovazului, meiului,
lintei, mazarii, bobului, fasolii, canepii, inului, oilor, mieilor 1 a
altor vite i marhe (produse) *. Urmeaza taxele cdtre stat, apasatoare i In Transilvania, mai ales sub stapanirea austriaca; unele
din ele ca taxa domorum 0 taxa capitis aunt aidoma fumeiritului
0 birului de dincoace de munti. In sfarit, trebue sa adogam la

acest bogat tablou 0 contributille militare pentru Intretinerea

armatei imperiale, precum i obligatia de incartiruire a aceleai
armate, care In.semna, de fapt, i hranirea ei, ha chiar 0 fizzestrarea soldatilor cu panzd pentru camai i, adeseori, i cu bani
ghiata.

Toate aceste Indatoriri fac ca situatia iobagilor din Transilvania sa fie foarte grea, mult mai grea deck a rumnilor, apoi a
clcailor, din Principate. Simpla comparatie, la mijlocul veacului al XVIII-lea, a obligatiei principale munca de o parte
i de alta a Carpatilor, este concludenta. Iobagul cu palma lucreaza
n Transilvania 4 zile pe saptamana, deci 208 zile pe an, In timp
19

www.dacoromanica.ro

'CLASELE SOCIALE

736

ce clacaul moldovean numai 24 de zile pe an, iar cel muntean,

12; chiar cel moldovean poate fi scutit de 12 zile din cele 24, daca
da proprietarului moiei 2 lei. Aa dar iobagul ardelean lucra de
opt pna la nou ori mai mult decAt iobagul de dincoace de Carpati. Nu provoaca mirare deci afirmatia consulului englez Bargrave Wyborn, la inceputul veacului al XIX-lea, c starea taranimii din Principate, in ce privete drepturile feudale ale
boierilor , este infinit superioard (infinitely superior) aceleia
din Transilvania .

Aceasta situatie ne face sa intelegem mai bine lupta de desrobire sociala dusa de reprezentantii poporului romnesc din Transilvania in tot veacul al XVIII-lea (vezi i vol. III, editia II-a,
p. 393-411), i explica 'impede micarea lui Horia (vezi acela
volum, p. 402-409). Ea explica in acela timp i puternicul curent de emigrare al iobagilor din Ardeal spre Muntenia fi Moldova.
Cad impotriva teoriei oficiale maghiare care cauta sa justifice rnajoritatea numerica a populatiei romneti din Transilvania

printr'o imigrare a taranilor munterli i moldoveni, striviti de

birurile fanariote, realitatea este aceasta: taranii ardeleni treceau,
In grupuri mai mari sau mai mici, In fiecare an, la miazazi i la
rasrit de Carpati, unde gseau conditii de trai mult mai lesnicioase i in primul rnd, o robotd de opt Oa la noua ori mai mica
cleat acasa . Una din primele masuri ale Imparatului Leopold
I, indata dupa tratatul de pace dela Carlovitz, prin care-i revenea
Ardealul, a fost sa ordone, la 7 Mai 1.699, impiedecarea prin
once mod ca plebea adica iobagii sa mai fuga spre
turceti i in statele vecine ale Munteniei i Moldovei . Dar emigrarea nu poate fi impiedecata. In 1717, comandantul dela Rodna
caci ei
comunica Bistritenilor c oamenii fug in Moldova
tiu toate potecile i ed in padure. Un nou ordin, similar aceluia al lui Leopold I, se &A in 1739; iobagii din cauza saraciei
o spune insai oficialitatea fugeau peste munti. In 1746, Imparateasa Maria Tereza trimite chiar o comisie de ancheta in Ardeal spre a stabili cauzele pentru care populatia emigra. Incheierea
comisiei e semnificativa: iobagilor li se stoarce ci mdduva din oase.
Nu e de mirare deci a.' Sulzer socotete numarul emigrantilor
din Muntenia la 8.000 de familii, deci circa 40.000 de suflete.
Un raport oficial austriac din 1777 constata i el ea multe

www.dacoromanica.ro

787

BIBISIOGRAYIE 1

de familii romaneti din Transilvania au trecut atat in Mol&Ara cat i in... Muntenia .. Numai In anul 1800 s'au stabilit

In Muntenia dupa o statistica a consulului austriac din Bueureti. 808 familil romneti, deci peste 4.000 de suflet. Exo,
dul ja, la un moment dat, aa proportii, 'neat in 1173, .locuitorii
din Princip ate puteau afirma: Tota Transilvania ad nos. venit
(4 Intreaga Transilvanie vine la noi ).
Nu este de mirare ea intalnim deci la miazazi i la rasarit de
Carpati zegi de aezari ale acestor emigranti din- Ardeal. Ei aunt
cunoscuti indeobte sub numele de Ungureni (vezi,mai
p. 532);
de aci i dubletele de sate, unul purtand acest adaos, in timp ce
celalalt, spre diferentiere, 1i adaoga Pamanteni, adica batinai.
Spre exemplu: Maneci-Paman.teni i Mneci-Ungureni, Valea
Stalpului-Pamanteni i Valea Stalpului-Ungureni, Poseti-Pamanteni (vezi i fig. 25) i Poseti-Ungureni, tustrele in judetul
Prahova. Alteori, satele intemeiate de aceti Romani din Ardeal
poarta chiar numele aezarilor de unde plecasera. De aceea gasim, de o parte i de alta a Carpatilor, cate un Tohani, un Corbi,
un Gale$, o Lisa, o Hobita, etc.
Dar nu emigreaza numai iobagi romani; alaturi de ei yin. i
o suma de Secui care se apaza In ormele i satele Munteniei i
Moldovei. E semnificativ ca aceti Secui se indreapta spre verBantu' estic i sudic al Carpaldlor iar nu spre pusta Ungariei unde
ar fi putut gasi totui un mediu national; faptul dovedete ea
orientarea economicli a Secuimii este spre Principate iar nu spre
campia Tisei.
'

fill8,

BIBLIOGRAFIE
Ciaseis SOCiale. I. CONSTANTIN C. GiuuEsCU, Legiuirea lui Caragea. Un
anteproect necunoscut, Bucureti, 1923, 32 p. in 80; 2. CoNsTANTIN C. GIURESCU,

Le voyage de Niccolo Barsi en Moldavie (1633), Paris-Bucarest, 1925, 56 p.

in 80; 3. IOAN C. FILITTI, Proprietatea solului In Principatele Rornane pdnd
la 1864, Bucureti, 1935, XV + 304 p. in 80; 4. AL. CIORANESCU, Domnia

lui Mihnea III (Mihai Radu) 1658-1659, Bucureti, 1936, 181 p. in 80;
5. G. POTRA, Contribuliuni la istoricul Tiganilor din Romdnia, Bucureti,
1939, 376 p. in 80; 6. CONSTANTIN GIURESCU, Studii de istorie sociald Vechimea

rumtEniei, Despre rumilni, Despre boieri Bucureqti 1943, 351 p. in 80; 7.

19.

www.dacoromanica.ro

738

CLASELE SOMALE

Clasele boieregti din Moldova gi privilegiile lor in Acad. Rom. Mem.

Sect. Ist. s. 3 t. XXVI (1943-1944); p. 511-550; 8. L. PATRAsGANu, Un
veac de framdntdri sociale, Bucuresti, 1945, 295 p. in 8.
I. NISTOR

II. 9.

I. NISTOR

Emigrarile de peste munti; in An. Acad. Rom. Mem.

Sect. 1st. s. 2 t. XXXVII (1914-1915),-p. 815-865; 10. ST, METES, Situatia

economicd a Romdnilor din Tara Fagdragului, I, Cluj, 1935, CXI + 489 p.

In 8; 11. I.

CONEA,

Tota Transilvania ad nos venit, in Geopolitica gi Geoistoria,

II (1942), p. 11-23; 12.

AVRAM TODOR, Die Szekler und die rumiinischen

Farstentiimer, in Siebenbiirgen, I, Bucuresti, 1943, p. 207-225; 13. D.
PRODAN, Teoria imigratillor Romdnilor din Principatele Romdne In Transitvania in yea.cul al X VIII-lea. Studiu critic, Sibiu, 1944, 173 p. in,8 ; 14. LADISLAS MARKAI,

Histoire de Transylvanie, Paris, 1946, 382 p. in 8.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA MILITABA
Eooluga puterii noastre militare in interoalul cuprins intre
rnoartea lui Mihaiu Viteazul fi
mifcarea lui Tudor Vladimirescu
este, in genere, regresiod.

Evolutia puterii noastre militare, In intervalul cuprins Intre

moartea lui Mihai Viteazul i micarea lui Tudor Vladimirescu
este, in genere, regresivd. Reprezentand Inca pe vremea lui Matei
Basarab, o forth' apreciabila, cu o iarga baza nationala, i capabila
de actiuni In afara hotarelor, forta pe care Turcii prefera sa n'o
provoace, ea ajunge, spre sfaritul epocei fanariote, o simpla
garda personala a domnului i un element de politie interna.
Incercarile sporadice de reorganizare ale unor domni ca Grigore Ghica (1726-1733), Nicolae Mavrogheni (1726-1790)
i Constantin Ipsilanti (1802-1807) In legatura cu razboaiele
dintre Rui, Turci i Austriaci, nu pot schimba cursul general
al acestei evolutii. Factorul de capetenie care o determina este
accentuarea suzeranit fii turcefti, cu urmarile ei fireti: pe de o
parte limitarea fi, in cele din urmei, anularea inifiativelor de politicd

externel, pe de alta parte crefterea presiunii fiscale. Se adaoga la

aceasta i schimbarea armamentului, preponderen.ta tot mai accentuata a armelor de foc, scumpe, greu de procurat i implicnd
prezenta ostailor de meserie, ceea ce lnseamna iarai cheltuieli
urcate, In opozitie cu cheltuielile mai reduse ale armatei secolelor
anterioare, In.zestrate cu arme albe i formate din proprietarii
de pamant.
Momentele cele mai de seama ale evolutiei militare regresive
din intervalul amintit stmt.: I.. Rascoalele repetate ale cslujitorilor f

www.dacoromanica.ro

740

ORGANIZAREA MILITARA

in scuteal si mai ales r6scoala

seimenilor si d6rAbanilor dela inceputul domniei lui Constantin
Serban Basarab (1655). 2. Sleibirea puterii economice a breslelor
militare, In urma grelelor impuneri ale lui Constantin Brncoveanu. 3. Desfiintarea celor mai multe din breslele militare prin
reforma fiscal a lui Constantin Mavrocordat, dup ce in prealabil, numrul breslasilor fusese micforat prin reforma lui Nicolae Mavrocordat.
AlcAtuirea oiirii. La in,ceputul ej3oaei 'pe care o cercefm,
ostirea cuprinde aceleai elemente componente ca i in veacurile
anterioare. Ea se alctuieste deci, in primul rnd, din proprietarii
de p6mAnt, mari i mici ; acestia sunt obligati sa se prezinte,
la once c.hemare a domnului, spre a ap6ra tara. In aceast mag
boiere.asc6 lacul de' frunte Il ocup dregeitorii de tot felul, cu nuadica ale lefegiilor i ostasilor

merosii lor subalterni din sate, grupati pe bresle (vezi vol. II,
editia a patra, p. 504-507). Vin apoi lefegii sau ostasii cu
dup aceea ostayii ila0 de teirguri, in sfArsit peizitorii granitelor,
transmitatorii de ftiri
Wnimea dependena de un
saptin i, in imensa ei majoritate, f5.11 pmnt, nu presteaz6
serviciu militar, ca si mai inainte, face Ina diverse munci (reparatii, transporturi, etc.).
SA' urmArim evolutia fiecAruia din elementele componente ale
ostirii, pe baza documentelor de care dispunem.
Daai proprietarii de pinnt datoreaa principial serviciu militar i dac6 ei, in veacul al XVII-lea, in special in prima junAtate
a lui, rAspund regulat la chemarea domnului, situatia se schimba
In epoca fanariot. Nu al s'ar fi schimbat principiul, dar oastea
fiind acum redus, iar domnii fiind in genere lipsiti de initiative politice externe, ne mai fiind deci prilej de expeditii militare, stApnii mosiilor ajung s nu mai presteze, .de fapt,
serviciul militar. Atentia lor e indreptat'a acum nu asupra armelor,
ca pe vremea lui Mircea cel BatrAn, Stefan ce! Mare si Mihai Viteazul, ci asupra dreg6toriilor i favorurilor domnesti, acestea
ducAnd la acere.

Breslele boieresti Ii p6streaza, piin6 in vremea lui BrAncoveanu, intreaga lor insemn6tate ca element militar. Sunt pline
satele mosn.enesti i ragsesti de acesti subalterni ai marilor dregatori; ei formeazii, putem spun.e, armeitura permanentei a osti-

www.dacoromanica.ro

ALCA.TUIREA

741

rilor rnuntene si moldoven.e; grupati pe cete i avand In frunte

iuzbasi (de aci numele de familie Izbaoiu i Izbaescu I), ceaui
si stegari asa apar, de pilda, paharniceii lui Constantin erban
Basarab In 1655 ei sunt curtenn i rocii amintiti adeseori In
ceasurile de cumpan ale trecutului nostru. Marturia lox e adusa
deobiceiu In hotarnicli, In judecati, In zapisele de vanzare ale

pamantului: Bunt oamenii de In.credere ai satului. and, la 1

Noemvrie <1614 ), se vinde o parte din Samacani, In Orhei,
figureaza ca martori: Vlasie pitarelul din Morozeni, Lupul pahar-

nicelul din Verca, Hantal pitarul din Zahorna; vanzatoare este

Antemia, sotia lui Patrasco vistiernicelul. In 1603, Dechemvrie 4,
Ieremia Movila intarete slugilor noastre Ioachim i Onciul pigrei (ifirrkplii) din Mihaileasa mosia pe care o cumparasera
In acest sat cu 50 de talen i de argint. Acela lucru In Muntenia.
La o vanzare de mina, din 1647, Iunie 3, martori Bunt: ot Farca
Radul ca. pitanul de rofii, i ot Brateani Ghin.ea cliucerul i ot Roiani Preda postelnicul i ot Flcoi Dragoi logofatul i ot Bratiani
Mihalcea sin Stoicav logolet i ot Titoi Ganda logofatul i alti multi
boieri .

Iar inteo carte de judecata, fara data, pentru mosie

In Goesti, se spune: i am fost noi judecatori anume Iscrul logolatul ot Gaia i Mircea armasul ot Fratostita i Lambrul postelnicul ot 5itoaia i Barbul postelnicul ot Negoesti i Radul ot Malaeti
i Piarvul postelnicul ot Valcaneti . O repartitie a breslelor boieresti pe judete gasim In Condica vistieriei lui Brancoveanu. Aratand contributia lor la darea numita banii cailor , dare perceputa
In 1694, Februarie 20, aceasta condich grupeaza breslele astfel:
Rofii In judetele Buzau, Gorj i Mehedinti, Vistierniceii in Ilfov,

Teleorman si Muscel, Spataren In Scuieni si Ialomita,

niceii In Ramnicul-Sarat, Camaraen in Prahova, Portaren In
Dambovita, Mazilii In Vlasca, Stolniceii in Arges, Postelniceii in
Vorniceii In Romanati, Arma,seii in Valcea si Baniforn In
Dolj. In total deci 12 bresle repartizate in 17 judete. Cei mai
numerosi aunt, dupa cum se vede, Rosii Vistierniceii, In cate
trei judete fiecare, unneaza spatareii In doua, celorlalte bresle
revenindu-le numai cate un judet.
Aceasta repartitie nu trebuie Inteleasgt Ina in chip absolut.
Mai Intai, existau i aii breslasi boiereti In afara celor Inirati
condica astf el, de pilda, logofeteii, getraren, comieii, wren.

www.dacoromanica.ro

742

ORGANIZAREA MILITARA

Apoi breslaii nu erau con.finati exclusiv In judetul sau judetele

respective; ei se mai intalnesc i in alte judete. Gasim, bunaoara,
stolnicei In Ilfov t;ii in Dolj, roii, spatrei ci paharnicei In Vlaca
(vezi mai sus, p. 693), baniqori i armagei in Arge, postelnicei in
Gorj, etc. Ceea ce inseamna ca repartitia din Condica vistieriei
a avut in vedere, probabil, majoritatea breslailor din judetul respectiv ; se mai poate deasemenea ca, la aceast dare, sa fi fost
impusa numai eke o categorie de breslai din fiecare judet, lasndu-le pe celelalte.
Reforma fiscala a lui Constantin Brancoveanu, din Aprilie
1701, prin care se reducea numarul mare de dari i se instituia

o noua repartitie a lor, insemna o ingreunare pentru bresrai

fata de ceilalti contribubabili. Inteadevr, de unde In 1700, breslele plates 151.656 talen i iar birnicii 306.418, raportul intre ele
fiind de 1 fata de 2,02, in 1701, In primul an al reformei, breslele vor
OW 188.016 talen i iar birnicii 350.851,50, raportul fiind de 1 lath'
de 1,86. Afla dar, este i o cretere absoluta a darilor: 36.350 taleni
In plus, i o cretere relativa, In raport cu a celorlalti contribuabili.

E adevarat ca aceasta situatie n.0 va dura, ca In anii urmatori

chiar, raportul se va schimba din nou in favoarea breslailor ;
totui lnceputul fusese fcut ; breslele militare fusesera impuse
mai greu, se Meuse un prim Pas spre desfiintarea lor. De altfel
Dionisie Fotino ne spune In opera sa Istoricul vechei Dacii
roii pui sub comanda marelui paharnic s, au fost desfiintati de
Constantin Brancoveanu . Notm ca in aceasta epoca numele de
roii care la in.ceput se da tuturor breslailor militari, ramasese
alipit numai de o grupa a lor, aceea comandata de marele paharnic
(vezi ci vol. II, editia a patra, p. 507). Dac imprejurarile politice

urmatoare ar fi fost altele, daca razboaie la care oastea tarii sa

trebuiasca a participa ar fi fost de prevazut, desigur ca nu s'ar
fi continuat pe acest drum i c importanta breslelor militare
ar fi ramas aceeai sau ar fi crescut chiar ; dar cum, In urma instalarii Fan.ariotilor, tarile noastre ici pierd c putina initiativa
ce le mai ramasese ci cum armata noastr nu mai e chemat
colaboreze la expeditiile militare turce0i (amintirea actiunii lui
Dimitrie Cantemir In Moldova, a lui Toma Cantacuzino in Muntenia era Inca vie !), domnii care vin acum nu se mai sfiesc sa se
atinga de acqti breslai spre a spori veniturile visteriei. De aceea,

www.dacoromanica.ro

ALCITIJIREA 0$TIRII

743

Nicolae Mavrocordat reduce numd rut lor , pe cei scoi din bresle

trectuadu-i la categoria birnicilor de rand, care, tinand mama de

toate &vile, atat cele personale at 0 cele pe avere, plateau mai
mult, iar Constantin Mavrocordat li desfiinteaza aproape Cu totul,
lasand numai un mic numar spatarului, agai fli celorlalti zabqi

(ofiteri de politie) pentru nevoile Bucuretilor E Stirile le luam

din opera lui Mihai Cantacuzino, editata de fratii Tunusli, r}i
din aceea a lui Dionisie Fotin.o. De fapt, dupa reforma lui Constantin Mavrocordat, numarul breslailor militari din sate e disparent ; in locul lor incep a apare tot mai des alte categorii fiscale
privilegiate i. anume ruptele, ruptaii fli e aleii , arla dar
contribuabilii care-0 platesc darea pe baza de lntelegere, de oruptoare* cu visteria sau cu amara. Cazuri ca al lui 4 Costea sin
Stroe Baltean, ce este aezat la breasla ruptailor ot sud Mehedinti 0 caruia Alexandru Moruzi ti da la 3 Martie 1793 priveleghiu de a fi deosebit cu dajdiile din Omni birnici duprin sate o
se Inmultesc mereu.
In Moldova, breslele militare sunt apasate sub raportul fiscal
de &Are Gheorghe Duca, In cea de a treia domnie a sa (16781684). Povestind despre grelele dari care s'au luat pe acea vreme,
letopisetul atribuit lui Nicolae Costin afirma urmatoarele: Blestemat era boierul de pe atunce ce avea sub ascultarea lor breasla,
cumu-i la vel logofat curtenii, la vel vornic han.sarii, la hatman
calaraii, a i I,inuturile istoveau i. breslele ce aveau sub ascultarea

sa, care de atun.ce s'au stins casele boiereti mai toate... . Evolutia acestor bresle a avut apoi un curs similar celui din Muntenia,
din acelea,si cauze. Mihai Racovita, In a treia domnie a sa (1716
1726, le supune 0 el la dri mai mari; Constan.tin Mavrocordat,
introduand .1 In Moldova reformele sale de dincoace de Milcov,
le &A o lovitura puternia.
In ce privete comandantii acestor breslai, daca vatafii * se

mentininteo situatie lns inferioara,

q.i. In veacul al XVII-lea,

In schimb marii vatafi par a fi Inlocu4i prin apitani i emari

apitani . Cea mai veche mentiune de capitan In Moldova dateaa
din 1612. Con.stantin Cantemir, Inain.te de domnie, fusese apitan
r;li apoi sardar. Dimitrie Cantemir afirma a, pe vremea
lui, existau 19 capitani de mie , ate unul de Iinut ; de fapt
cum recunoate hisui
nici unul nu mai avea in subordine ate

mare

www.dacoromanica.ro

O R GANIZARE A MILITAR

744

o rnie de breslasi, ci mult mai putini. In tinutul Hotinului, dup4

ce se luase cetatea de Turci (vezi i fig, 43), dar Inainte de a se

face raia, asa dar In

17/3-/714,

era potrivit cronicei 4

parcllab la Hotin, trimis de Nicolai \Toda, i cdpitan mare

cpitani mici; eard daca au luat inutu1 ,s'au rddicat to0. k. In
1762, data cu ImpuOnarea considerabil a breslasilor, rdmsesera 8 capitani mari sau vel cdpitani : de Iasi, de Codru, de

Fig. 43.

Ruinele

Hotinulut. Curtea Interioarl.

Coman, de Soroca, de Tecuciu, de Ropcea (pe Siret, In nordul

Moldovei), de Dorohoi, de Covurlui.
Lefegii

sau ostasii cu leaf continu a forma o parte apreciabil

a armatelor noastre In veacul al XVII-lea; In epoca Fanariotilor, mai ales spre sfArsit, ei constituie chiar singura fortd mili-

tar; de fapt, sunt, tot timpul, o garda personal' a Domnului

si un corp de politie. In privinta aceasta, citdm cuvintele caracteristice ale lui Gheorghe stefan, domnul Moldovei: Oastea cu
simbrie

serie el la

12

Iunie

1657

nu o putem trimite de

langd noi, cdci o tinem pentru apdrarea noastid. Daca* nici

aceasta n'ar fi lang noi, atunci prostimea ne-Eir alunga din

www.dacoromanica.ro

LEFEGII

746

seamn pentru darile multe, pe care de nevoie le aruncam

asupra ei .
Recrutarea lefegiilor se facea si dintre bastinasi, dar mai ales
dintre str&ini. Neculce povesteste In cronica sa ea, spre a 8-Carpi
pe facatorii de rele, care din pricina necontenitelor razboaie si
nAvliri se Inmultisera peste m'asura, Constantin Cantemir au
inceput... a facere steaguri de lefecii in Roman si In Cosmesti

i In Targul Frumos, in Ilarlau, la Podul Iloaiei, in Iasi si au

inceput a-i biruire pe talhari i a-i prindere Ba a Inrolat chiar
si 40 de Codreni talhari care venisera de Mina voie s i se supuie;

le-a dat leaf cate 4 lei lunar si, cu ajutorul lor, a putut 86 bata
un o podghiaz adic un detasament de prada lesesc, la Piatra
Neanyt. Mai tarziu, in preajma rzboiului cu Rusii, in vara anului
1736, tot Neculce ne spune c. venind vizirul la Cartal, la Dun6re,
trimis-au bani la Grigorie \Todd' sa faca oaste Moldoveni; si au
trimis Grigorie Vod'a pe subt munte, la Suceava, la Campulung,
la Neamtu, la Baltatesti si la Grumazesti, la Bacau, la Comanbsti,

de au strans oaste tin.eri, cu sinete, ca la vre-o trei-patru sute,

de le da bani leaf qi tain, de i-au Omit la Iasi toata vara . lar
cronicarul tradus de Amiras, referindu-se la acelas voevod, aminteste de o slujitorii de curte si ...d6rabanti agesti si... varatorii
si... pantirii ce erau cu leafd din feard .

In deosebi Sing, recrutarea lefegiilor se facea dintre straini.

Ei apartineau In primul rand neamurilor vecine: Srbi, Bulgari,

Unguri, Poloni, 'Mari, dar si unora mai departate ca. Nemti,

Cazaci, Arai*, Greci, Turci. De asemenea, Moldoveni In Muntenia si, invers, Munteni In Moldova.
Numarul lefegiilor n.'a fost acelasi In fastimpul pe care-1 cercetam, ci a variat In raport cu nevoile si cu posibilitatile fiecarei
domnii, In raport de asemeni cu preferin.0 pe care o aratau unii
voevozi acestor ostasi de meserie. Cel mai mare numsr de lefegii
l-au avut, In Muntenia, Matei Basarab, urmasul sau Constantin
Serban si Serban. Cantacuzin.o ; acesta din urma intretinea chiar,
In chip secret, un insemnat corp si dincolo de Dunare,
din Bulgari si Sarbi. In Moldova, a avut lefegii multi Stefan Toma,
el insusi In tinerete lefegiu, slujind atat in apusul Europei cat si in

Asia; a avut de asemenea Vasile Lupu, urmasul su Gheorghe

Stefan si Dimitrie Cantemir. Acesta din urma", cu banii trimisi

www.dacoromanica.ro

'746

o 1( GANIZARE A MILITAR

de Tarul Petru ce! Mare, 1i injghebeaza in prip o oaste de lefegii

relativ numeroasa, dar nu tocmai bine inarmata. Neculce area

C a'

se Meuse pan la aptesprezece polcovnici r;li o !Rita apt ezeci

rotmistri, cu steaguri, in cincisprezece zile ; numai steagurile Inca

tot nu apucase a se plini bine, cate o ma' de oameni la steag,

neavand cand sa se plineasca Ar fi fost deci cu terminologia
de astazi aptesprezece regimente, comandate de colonei, fiecare regiment avand cate 10 companii, comandate de capitani.
Cum trig efectivele nu se putusera completa i cum lefegii erau
dupa expresia lui Neculce mnsui
cam t de stransura * se t scrisesera * nu numai slujitorii, ce ki cibotarii, croitorii, blnarii, carciumarii, slugile boiereti mai multi WA de arme decat cu arme a,

forta combativa a armatei lui Cantemir n'a fost mare. In ce priveate devotamentul, mentionam ca numai unul singur din cei
aptesprezece polcovnici, t Ion Mirescul a, 1-a urmat pe domnul
pribeag In Rusia.
Termeriii polcovnic

i rotmistru sunt luati de Neculce dela

Rui ; ei existau lug i la Poloni. In a doua jumatate a veacului

al XVIII-lea, serdarul avea, sub ordinele lui, pe polcovnicul serdariei care primea o leafa de 30 lei lunar.
Niciunul din domnii noatri, blue 1601-1821, in nicio lark
n'a atin.s marele numar de lefegii ai lui Mihai Viteazul (vezi vol.
II, editia a patra, p. 509). In genere, cifra lor nu trecea de o mie,
doua, mult trei, patru mii in cazuri exceptionale. De altfel, o mesa
mare de lefegii nu se putea tine nu numai din pricina cheltuelilor
insemnate pe care le implican prin lefurile, tainurile i postavurile
ce primeau, dar i prin primejdia pe care o reprezentau in caz de
nemultumire sau de revolta. Rscoalele lefegiilor sunt un lucru
frecvent in istoria noastra militara In veacul al XVII-lea; in afar
de acelea, bine cunoscute, ale seimenilor i darabanilor dela sfaritul
domniei lui Matei Basarab i inceputul domniei lui Constantin erban
vezi vol. III, editia a doua, p. 60 i 107; vezi i fig. 44), mai amintim
pascoalele lefegiilor lui Gheorghe tefan: una, numita indulgent de

Miron Costin. zarva , la inceputul domniei, and seimenii veniti

din Muntenia se ridica asupra 4 Nemtilor , ucid o suma dinteanii

trebuesc, dui:a decapitarea catorva capeten.ii, trimii indarat

peste Milcov ; cealalta, la plecarea voevodului din scaun. Atunci,

pe cnd stefan Voda ajunsese la Podul Iloaei

www.dacoromanica.ro

apune Miron

LEFEGII

Costin
rj:,
.

1".

747

s'au radicat s. AcueascA carele domne0i; f}i oft nu se

r

,
,

.fskA;*,.

f,

"r-?;*

Ee, A

-77.,.4"40
r,

.7
"

'

'f

-4

.1vio

.34 _
,

jM-

'5;,,,

or.-

,",""

- i- j!

9
A

Vie
.

'

...: .

.11;2'

!.;

."3'" t`,

Fig. 44. Orace de plate& cu trunrIptle In romineste relatind uciderea lul Papa
Brancoveanu de darabanli rasculati. Langa dealul Patrlarhiel, BucuretI.

hie prilejit Grigoracu aga, feciorul Ghictii Veda', arattuidu-le mari

www.dacoromanica.ro

748

ORGANIZAREA MILITAR

certari, n'ar hi hladuit de aicea, ea strigau: lefe, lefe'sa ne dea I

Acea multdmita au facut atunci lui Stefan Voda slujitorii pentru

mila care nice la o domnie aa n'au avut, cum au avut dela Stefan
Voda . O alta revolta are loe in 1659, cu prilejul retragerii
Gheorghe Ghica, in fata lui Constantin. Serban care venea 86 ocupe
scaunul la Iai. Mers-au darabanii bine pana In Lapuna povestete Miron Costin
acolo pre loe o zi rasufland oastea. A doua

zi, agiuni darabanii de Constantin Voda cu giuruita de mila i

de lefe, dimineata s'au sculat i au apucat pucile cate erau de'npreuna i cu siimenii au purees inapoi, Maud mare galceava capeteniilor, i nice ar ramanea, cu moarte laudandu-se ; care galceava
a lor vazand boierii de cati erau, s nu-i apuce cu sila, s'au dat In
laturi; eara singur Ghica Voda au eit la danii, Cu licul a
mana, ruga.ndu-sa sa fie ingaduitori. nu mai mult de cinci ese
zile, spuindu-le adevarat de venirea Sultanului; ce n'au avut cui
zice... Ce au lupins dela puci pre Ghica Voda i au purees cu
pucile spre Iai; ear curand au luat plata deplin pentru faptele
sale... . In sfarit, o lima rascoala fac seimenii munteni ai
Grigore Ghica, pe cand se aflau, impreuna cu Domnul, la Hotin,
Insotind pe Sultan, in 1673; cari seimeni povestete Arairas
dintr'acui Indemnatura n.0 se poate i, se radicase cu galceava
asupra Domn.ului; ce Domnul cu cealalta slujitorime a tarei, gatindu-se i cu tunuri, au men asupra lor. Ei, vazand oastea gata
i tunurile, au lepadat armele, i i-au prins pre toti, i pre cei mai
zurbagii, ca 80 de oameni, i-au bagat In butuci, .1 cu care i-au
trimis de i-au bagat In ocna; nil pe ceilalti i-au slobozit iarai
pe la steagurile lor, puindu-le alte capetenii .
Corpurile cele mai insemnate de lefegii care se intalnesc intarile
n.oastre hare 1601-1821 sunt, in ordine cronologica, urmatoarele:

pedestrai, lnarmati cu sinete, sunt pomeniti atat

In Moldova cat i in Muntenia; li se mai spunea i direibanti;
numele acesta din urma apare la Miron Costin, In legatura cu
lupta dela Finta, precum i la Amiras, in legatur cu domnia
lui Grigore Ghica (1726-1.733). Stefan Toma Ii pretuia mult i
le Meuse uniforme frumoase. Erau la Stefan Voda darabaniii
foarte Imbracati bine, spune Miron Costin cum ...n'au tfost
nice la o domnie grijita bine pedestrimea ; cu haine tot de
feleandra (postav scump de Flandra 1), cu nasturi i. ceprage

www.dacoromanica.ro

DARAB ATM

749

(ceaprazuril) de argint in pilda Haiducilor de teara leeasca,' cu

pene de argint la comanace i cu table de argint la olduri pre
ladunci . La a doua domnie a lui Toma, acelai cronicar amintete ca la toate birurile, din an in an se tinea la vistieria !mph.rateasca (sic!) cate 5.000 de galbini, lefile deirdbanilor . Sub Vasile

Lupu, &and domnul a trebuit sa fug" In fata Tatarilor i a Cazaciloi, In 1650, darabanii erau gata sa jacuiasc carele cele domneti; eara dupa ce s'au aezat Vasilie Voda, s'au facut a le facere
cautare expresia veche romaneasca pentru modernul a-i trece
In revista! incin.s cu sabie i Nemtii ce aveau gata cu sinetele

pline. Intai au luat darabanilor armele, apoi pe toti i-au inchis

In temnita; pre unii i-au trimis In ocn.a i pre unii cu alte pedepse
i-au pedepsit .

In dal% insa de darabanii lef egii, recrutati dintre straini

letopisetul lui Grigore Ureche-Simion Dascalul amintete In 1592
de e odile * dela Curtea donmeasca ale darabanilor celor ungu-

reti mai erau darabanii batinai sau a de teard , cum

numesc uneori cronicile, recruta-ti dintre localnici i slujind in
schimbul scutirii de anumite dari sau a reducerii acestora. Unele

sate eran obligate sa dea un numar. de darabani, dupa cum

dadeau i opacinai i oameni de aici. Astfel, de pilda, la 6 Februarie 1630, Leon Voda scutete satul Dobrueti din Ilfov, al
man.astirii Snagov, ce gilt dirvari ai sfintei manastiri*, de toate
slujbele i darile intre care i de lucru domn.esc i de haul de
judet i de dreibarti i de opacinai i de Imprumuta i de miere
i de ceard i de herbece de sulgiu... . Condica vistieriei lui
Brancoveanu amintete pe darabantii ot Cerneti* fii pe o
bantii muntelui . Acetia din urma, aezati in satele de munte,
contribue la haraciu cu suma de 600 de ughi, adica de dou ori
mai mult decat Braovenii i de trei ori cat Armenii.

Darnartii erau comandati de ceipitani cum e acel

capitan de darabani care urma s duca pe Dimitrie Cantemir
dela Stanileti la Iai, In. 1711; comandantul intiegului corp era,
In Moldova, vel aga. In Muntenia, potrivit unui izvor din epoca
drdbanii erau
fanariota descrierea preotului Hugas Ingigian
parte sub comanda Agai, parte sub aceea a capitanului de &ailbani. Scindarea ar fi faeut-o Serban Cantacuzino, reducand totdeodata cu mult numarul acestor lefegii.

www.dacoromanica.ro

760

OR GANIZ AREA MILITAR

Termenul daraban este de origine germana: Trabant*, venit

la noi Ins prin intermediul Ungurilor: 4 darabEult uncle avea
acelai inteles Dela aceti lefegii a ramas numele
bani din judetul Dorohoi, aproape de Prut; aci era una din reedintele lor, intocmai cum la Lipcani i la C&I'drai erau reedinte
ale altor categorii de ostai.
Seimenii, ca i derabanii, erau tot pedestrai i inarmati cu
sinete. Alcdtuiau, att in Muntenia cAt i In Moldova, temeiul
grzii voevodului; aveau oddile lor chiar la curte. Despre Grigore
Ghica, domnul Moldovei, letopisetu ne spun.e c6, In primavara
anului 1727, au mai prefacut ()dale seimenilor, precum i portul
lor le-au schimbat, o sam tot cu haine verzi, altii roii, ear in
capul lor chivere negre, i era curtea impodobita*. Un Hariton
Cazacul, seimen de curte, fece nite Insemnari pe o evanghelie
la I*, in 1744. Un.eori, and un boier rAmanea dator vistieriei i
se arata indaratnic In ce privete plata, Domn.ul hotara ca el sti.
Verse suma seimenilor, in contul lefilor ce urmau sa primeasca
aceti mercenari; 11 da deci pe mfina lor. Aa a palit, de pilda,
Gheorghe vel vistiernicul, In timpul staptmirii din 1709-1710 a
lui Nicolae Mavrocordat. Letopisetul arat& c 1-au aruncat la
Siimeni, la lefe, de l-au inchis la odaile seale... Tinutu-l-au Siimenii la oclaile seale inchis pentru lefile seale; au dat de nevoe,
vaandu-se de nite oameni, peste poroncii, pedepsit. 0 seam&
de bani au dat pe la steagmi siimeneti la carii era oranduit; i
atunce I-au slobozit siimenii, ctind au nemerit mazilia lui Nicolai
Voda*.
CAnd Alexandru Ilia este silit s plece din Moldova, In Apri-

lie 1633, boierii, spre a-1 apara, pun 4 siimeni cu sin.ete gata pre
langa dnsul*. Mihai Racovitrii in expeditia impotriva mangstirii
Cainului un.de se adapostisera catanele, are cu el 4 ca la o mie
seimeni cu sinete*.
Del Chiaro, secretarul italian al lui Brn.coveanu, ne spune
ca la curtea acstuia era un corp de seimeni clri, imbrAcati
rou .1 alcatuind garda personala a voevodului; adaoga i am&nuntul ca erau platiti de cdtre Sultan din banii haraciului
muntean.
In afar& de seimenii domneti sau * de curte *, mai erau, In

Moldova, In a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat (1711

www.dacoromanica.ro

L'EVENTII $I 1'tlFrA$I1

761

1716), i u seimeni hatmanesti i seimeni agesti b pui sub cos

manda vel hatmanului, respectiv vel agi. La curtea Hanului

tatarasc sunt pomeniti u seimenii harteti .
Seimenii domnesti erau Impartiti pe steaguri , comandate de
bulucbasi : termenul e turcesc si Inseamna: comandant de detasament, de companie ; In fruntea tuturor era un u basbulucba o:

dalle acestor capetenii erau tot la curte. Si In Transilvania eran

seimeni la Curtea Principelui. Astfel, Mihai Apaffi avea si seimeni
romd ni; ni s'a pastrat juramntul de credinta a zece dintre acestia,
depus la 22 Mai 1.686, In limba romana s transcris cu caractere
latine, cu ortografia maghiara.
Seimen este cuvant de origine turceasca: seymen , insemnand
soldat din anumite regimente de ieniceri ; uneori se mai 1ntrebuinta.
i termen.ul segban, tot turcesc.
Leven0i (levintii, liventii) slujeau In armata lui Matei Basarab ;

cronica li amintete pen.tru prima ara. In 1637, apoi cu prilejul

luptei dela Finta, hl 1653, gi dupa aceea. In ajutorul acordat de
Matei lui Gheorghe Stefan spre a scoate din domnie pe Vasile
Lupu erau darbani, seimeni 4 1 den livent o seama b. Miron
Costin li definete drept u calari de ai nostri moldoveni, acolo
raer/ti In leafa . Ei sunt numerosi In armata turceasca; In fazboiul cu Rusii din 1736-1739, se aminteste de cei 4 esezeci de
mii de oeste levinti * trimisi de Poarta agiutoriu Ttarilor s. Numele e de origina turca: u levent * i laseamna, 1n aceast limba,
4 soldat voluntar , In special in flota'.
De mentionat ca Ungurii, dupa razboiul din 1914-1918, au
dat numele de u leventi* unei formatii paramilitare a lor.
Fuftafii, amintiti documentar In veacul al XVII-lea un 4Radul
iuzbaga za futai i Inteun act muntean inedit din 5 Iulie 1654
se Intalnesc mai ales la cerem,oniile dela Curte In vea cul urmator. Ei
lsi trag numele "dele latinul fustis adica sulita; erau soldati pedestri,
purtand Inteadevar sulite cu varful de fier ; In epoca veche, acestor

-suliti li se spunea 4 frlti. (cuvantul s'a pastrat azi numai in aro-

mana cu Intelesul de bataie *); pe vremea Fanariotilor se mai

lntrebuinta si termenul u darda (compara cu francezul dard 1).
Condica de obiceiuri, descriind ceremoniile din preajma Craciunului,

-apune va In seara dinaintea ajunului, se face Instiintare, cu

,fugayii, mitropolitului Viril, episcopiilor si tuturor loierilor celor
20

www.dacoromanica.ro

762

ORGANIZ'AREA MILITARA

mari i al doilea ca sti vie la biserica la atAtea ceasuril CA va sa

iasti domnul Iar and Domnul vine la biserica, In ajun, atunci,
In spatele iragurilor de alai stau fuvaFii cu dardele a wind,
pe amAndoua partile dela ua divan.ului celui mare 'Ana la up
bisericei . Erau deci, i prin armament i prin rosturi; soldati de

parada, nu de lupta. Dimitrie Cantemir d, pentru vremea sa

(1711), numarul de 24 futai la curte . Acelai caracter 11 aveau

sattirii, alt corp de ostai de ceremonial. In slujba din ajun.ul Craciunului asist i ei In biserica cu zapcii lor, pe rAnduiala
.Drganii apar numai In Moldova, in veacul al XVII-lea; la 5
Iulie 1667 gasesc pe un Stoica ce-au fost izbai de dragani ;
Inteo lista a dregatorilor militari din 1757, precum i in condica
de

obiceiuri (Iai, 1.762), e mentionat, alaturi de capitanul de

darabani, i cpitanul de dragani . Aveau sinete, dupti modelul

dragonilor neinti i rui ; nu putem preciza in.sa daca erau calareti,
ca dragunii moscali pomeniti de Neculce In legatura cu razboiul

dela Prut (1711), sau pedestrai cum par a fi fost cele ase mii
de dragani lei care aparau Camenita 411 1672i Miron. Costin
amintete de draganimea nemteasca o a lui Constantin erban

Basarab venit sa ocupe tronul Moldovei; In batalia dela Capul

StAncei ea u era In frunte tocmita... cu focu . .

Peicii (paicii) erau un corp de pedegtri, imitai dupti aceia

dala curtea sultanului; li intAlnim atAt in. Muntenia cat i In Moldova. La Finta, arid a fost ranit la picior viteazul domn muntean.,
cronica povestete c l-au. priceput indata un peicu i au nva-

lit la scara lui Matei Vod s nu cumva caza Matei fug 1-a
gonit cu sudalma . La lintalnirea lui Nicolae Mavrocordat,
domnul Moldovei, cu Iosif Potdcki, voevodul de Halic.z, .acesta
din urmil a venit cu alaiu domnesc, siimni, paici, pang la curte *.
Con.dica de ceremonial, alcatiiita de Gheorgachi logofatul la
In 1762 precizeaza c atunci &and merge Domnul la biserica, In
ajun.ul Craciunului, participa la alaiu i paicii cu satArbau pe
-randuiala . AtAt numele peicilor sau paicilor eat i acela al capeteniei satarbaa sunt de origine turceasca.
Nemtii se IntAlnesc ea lefegii mai ales in Moldova. Vasile Lupu
avea un detaament de o sutti asemenea ostai, inarmati cu sin*
sub comanda unui capitan ; cu ajutorul lor dezarmeaza pe &Arabanii care eran sa prade carele donuteti In 1650. (vezi mi sus.,

www.dacoromanica.ro

CAZAMI, BELII, SARAGE/LELE

763

p. 749). La Finta, povesteste Miron Costin, <I au pierit i apitanul

eel de nemtd a lui Vasile Vod, un otean dirept, de neamul Eau

leav adica
la celelalte detasamente de lefegii, numele
nu indica numaidecat si origiriea etnica. Astfel, intro Levi erau
Mq1doveni, dup cum hitre belii puteau fi si balcanici care tiau
turceste, etc.
Cazacii formau detasamente de lefegii atat In Muntenia cat
si in Moldova. Aceia ai lui Brncoveanu au contribuit In chip
insemn.at la biruinta dela ZOrnesti, din. 1690: ne-o apune
Neculce care adaog, cu satisfactie, I. aveau drept comandant
un moldovan anume Costiri cOpitanul de Focsani, feciorul Nenului . Dimitriq Cantemir afirma GA in Moldova erau,_pe timpul
patru cOpitani de cazaci avand fiecare cate 40-50 de soldati; intreg
detaamentul cuprindea deci intre 160 si 200 de oameni. Condica

de obiceiuri alcaluitO la Iai In 1762 nu mai amintete cleat un

sotnie de cazaci .
Unii domni au avut sic cate un corp de Le,si sau Poloni lefegii.
Astfel In oastea lui Matei Basarab se aflau in. 1637, Lesi'cOlOri *;

voevodul tinea pururea cate 200 : qtirea ne-o d Miron Costin

care arata prezenta lor i in lupta dala Finta.
Beclii erau
detasarnent de Turci
Mari, sub comanda
unui besliagasi sa-u, agO al besliilor care ajuta pe domn and era
vorba de judecarea i sanctionarea Turcilor din tOrile naastrei
Mircea Ciobanul, In domnia sa de a doua (1558-9), era apOrat de
o gard Je beslii ; COlOtorul italian Niccolo Barsi, ne apune ca VaBile Lupu avea o garda de 150 de Turci; pe vremea lui Dimitrie

Cantemir, existau numai ciucizeci de beslii in Moldova. Dela

numele comandantului lor a rmas In limba noastra termen.ul de
besleag6 , avand un 1nteles pejorativ, de om bOtran, n.eputincios.

Saragelele erau in Muntenia un corp de crreti, fOcut dup

modelul regimentelor de chianti anatolieni numiti sariga (dela
sari -= galbeit, culoarea uniformelor sau steagurilor). Pe vremea
lui Constantin Cantemir, In 1686, erban Cantactizino trimite 14
Moldova pre Mandilc1 capitanul cu saragele, BO pring pro giupaneasa lui Iordal4 Ruset aceasta scap6 cu fuga, eara ;(3.Ita
ce au avut agrlac (bagaje!) povesteste cronica i-au 1u0
tot saragele, i peste noapte s'au ln.tors saragele peste munte
tara mun.teneascii .
20*

www.dacoromanica.ro

onGANIZAIMA 'MILITAIt

754

Lipcanii erau calreti ttari: in cea de a treia domnie a lu

Gheorghe Duca, fugind de rul drilor i a purtrii Domnului
civa boieri in Polonia, Neculce povestete c i-au ajuns gonaii

lipcani in codrul Hertii -i s'au bdtut cu danii i nu le-au putut

strica nimica*. Atunci cand a fost prin.s la Domueti, in Ianuarie
1684, acela Duca Vod avea cu sine dou steaguri de lipcani,
insumnd optzeci de oameni, sub comanda cpitanului Muhareciko. Dimitrie Cantemir afirm c, pe vremea lui, ar fi existat
patru atari apitani cifra ni se pare exagerat comandnd
in totul o sut de oameni. Dar Neculce nu tie cleat de un singur
capitan; povestind lupta dela St6ni1eti, din 1711, el spune fare
altele: acole prinser de viu pe cdpitanul de lipcani, de lege tare
; acesta pristnise
adicA abjurase
deci unul singur

a tinea cu cretinii; i duckndu-1 la Vezirul, indat i-au tiat

capul . Dela aceti lefegii atari vine numele localitatii Lipcani
in judetul Hotin, pe Prut.
mai inain.te Podul Lipcanilor
In Muntenia constatm, pe vremea lui Brncoveanu Ili a lui Constan.tin Mavrocordat, un steag de lipcani; futre ei se aflau i b.&
tinai.

Talpo$ii erau un corp de ostai pedetri care faceau serviciul

la curtea domneascil. Ii Intlnim in 'Muntenia, pe vremea lui

Brfincoveanu E)1, dup aceea, sub Constantin Mavrocordat (17351741). Acesta din urma avia un steag de 59 de oameni., cu un capitan i doi zapcii sau gradati. Origin.ea talpoilor este
croat; noi i-am imprumutat prin intermediul curtii din Transilvania. Francezul Carra, preceptorul copiilor lui Grigore Ghica
N

(1774-4777) atribuie nu tim pe ce temei infiin.tarea talerban Cantacuzino.

Neculai Mavrocordat, in cea de a doua domnie a sa din Moldova (1711-1716), ii face un steag de o catane u, alatuit tot din
poilor lui

sarbi*, sub comanda unui cpitan; edeau la curtea

domneascd; acest steag e amintit i pe vremea lui Grigore Ghica
(1.726-1733). Termenul catan e de origine maghiar (katona);
el s'a intrebuintat la inceput in Ardeal pentru a desemna pe soladti In genere; de aci a trecut i in Moldova ; Miron Costin, referindu-se la domnul muntean Mihnea al IIJ-teai spune ca Gheorghe Rkoczy al II-lea i-a dat in 1659 o o seam de Nemti ai si
i catane*.

www.dacoromanica.ro

VANATORII 5I PANTIRII

750

In Muntenia, un corp de eatane (xcc-iiivot) e amintit sub Mihai

Viteazul de catre Stavrinos vistierul, in lucrarea sa asupra vitejiilor o voevodului. In 1776, intre elementele militare ale jude
tului Olt erau i e catanele Slatinei iar in judetul Roman4
4 catanele Calarailor *.

Alte dou creatiuni noi au loe in Moldova sub domnia lui

Grigore Ghica (1726-1733), voevodul care, urmand pilda stramoului sau din veacul al XVII-lea, a dat o atentie deosebita
chestiunilor militare. El infiinteaza doua steaguri de vdniltori,
insumand tn totul pima' la o suta de oameni 0 doua steaguri
de roq1i, Cu acela efectiv, Existase, ce-i dreptul, i mai inainte,
un corp de vanatori, sub un vataf ; ei nu erau lefegii lug i nu

edeau la curte, ci la tara, in satul Vanatori de Una' Cetatea

in schimbul scutirii de bir sa alimenteze cu vanat buctaria domneasca; faceau de asemenea de paza
Neamtului ; aveau grija

la cetatea amintita. Lefegii lui Grigore Ghica nu trebuie deci

confundati cu acesti omonimi ai lor, dupa cum i roii moldoveni,
infiintati tot acum, stunt altceva cleat roii din Muntenia. Aceste
poi steaguri de lefegii primeau de Pate e postavuri groase o dele
domine; confectionarea uniformelor i a a comanacelor o sau

0 baratelor o silica a capelelor se ram prin ingrijirea vol agai.

Cronicarul Amiras precizeaza .ca vanatorii aveau port unguresc
i barate n.egre de pasla o iar roii o port arnautese * .1 o barate
roii de postav . Condica de obiceiuri a lui Gheorgachi logofatul
adaoga detaliul ea fietecare comanac avea cate o slova 1nsemnata, care de ce steag este Steagurile de vansatori erau comandate
de epitani, acelea de roii de un polcovnic o sau colonel Amintim
ca un upolcomic de Lunca Mare (in nordul judetului Putna!) apate
In condica de lefuri moldovene din 1795; el se mentinea i In 1818.
Tot sub Grigore Ghica i anume cu prilejul participarii la inabuirea rascoalei Tatarilor din Bugeac, in iarna lui 1727-8, intalnim
In Moldova corpul de oaste al pan(irilor ce eran cu leafa din
teara . Numele le vine din germanicul Panzer (zea, zale, cuira.sa) ajuns la noi fie direct, fie mai curand prin, intermediul polon.
Dar pe &and la Poloni, pantdrii erau inzaoati * sau cu zale o

dupa cum arata atilt Miron Costin cat i Amiras, la noi ei n'au
avut asemenea uniforma grea, cel putin in veacul al XVIII-lea.
In condica de oran.duieli din 1775 a lui Grigore Ghica, gasim tre-

www.dacoromanica.ro

766

0 RGANnARE A MILItARA.

cuti pe cgpitanul de clgrai mezilgii (adicg postail) ot Lpuna,

cu 80 de pantiri, apoi pe vel .egpitanul de 1.4puna cu 30 de panOri i pe cgpitanul de Orhei eu 30 dejai4iri, deci 140 de pantiri

In totul, intrebuintati in leggturg 6u paza granitei i cu transmiterea tirilor i corespondentei. Aceti soldati existau in Moldova
i in preajma anului 1821.
Constantin Mavrocordat instituie un nou corp de lefegii. In
ca de-a.doua domnie a sa din Moldova (1741-1743) el infiinteaza
steagul Arnautilor sau Albartezilor alcgtuit din aceti aspri
i credincioi descendenti ai Illyrilor de odinioarg. Tocmai din
pauza caracterului lor devotat, ajung Arngutii la slujbele cele
mai de trebuintg a Domnike dupg sugestiva expresie a Condicei de obiCeiuri . Ei stau la Curte; in 1757 e amintit, printre
cumandantii militari de aci, cgpitanul de Arnguti
depinzand
ierarhie de marele hatmanf el li d acestuia, In fiecare an, un
pldcon. de 30 lei. Bine Inteles, fiind garda personalg a voevozilor,
pamenii lor de credintg, arngutii au uniforme foarte frumoase,
Inwodobite cu fir; au qi arme foarte butte. Din aceast pricing,
ei starnesc adesea invidia celorlalti slujitori i hisgi a Turcilor ;

la incepfitul igzboiului din 1768, se ajunge chiar la un conflict

serios 'cu acetia din urmg; drept urmare, arautii lui Grigore
Callimechi tree la Rui (vezi .1 fig. 45).

In Muntenia, gard de Arnguti apare, tot sub Constantin

Mavrocordat, In timpul domniei a treia (1735-4741).
Pandurii apar documentar pentru lntia erg Inteun doeuMent inedit din 1607, Ian.uarie 12, dela Radu erban, in care se
vorbet de o pradd i un jaf fcute de panduri i Turci (nanA8

H t8pu,114). Din context rezultg ln.sace vPrba mai curAnd

de ostai straini, balcanici, deck, de un corp de oaste munteart.
pIH

Un 1nte1es similar reiese i din documentui cu data 18 Dechemvrie

1.616 pin care Alexandru Vodd Ilia scutete satul Tismana de

toate dgrile, rtumai s pgzeascg mgngstirea. Pentruc sfnta
mgngstire adaogg voevodul
este departe la rnarginea tgrii
Domniei Mele i de multe ori au venit talharii i pandurii (rAkrapTh

nanMpin)... 0 au prgdat-o i au jefuit-o *....

Intglnim P e panduri i in Slovacia, in prima juungtate a
veacului al XVIII-lea, alcgtuin.d un corp de oaste ; remarcandu-se
prin vitejie, organizatia pandurilor se introduce i in celelalte

www.dacoromanica.ro

ARNAUT/I

767

i
t

& r ." "'"

..;:,

''''',

'

....

r :';::+4%.*''.2:N...,4.,

...ks:,

4. t.

"; :

0.

..,....*.AL,,...:::,,

-. 4-z.,

....
.

-,t
.

,,

- ""..,.._
. i 5 ' .4.-.

'

.et...,..........

.-

...

:.:',',4'...-

1:.:,.":.-:2Z,---g.,..T'Zz.:,,,,.,

'ditr

..

''',

sit ' 3

",...

vq...
....k...

.,,.110)4, I,

//
r f,r 1 f ir.1141 a /4,,,
,

--,..,....t.:

fa ,

.1-

,,..

Ira,-

,.......,.

4;:-.:,. -01/.,
----.

_..6:

,. ".41-

, .. .'

.,*

'ir

--

.4.-,-

-../; /
/A/ 1.4m .6.1(

--(
,7m.../..ir,1-t,

40""
.; f.,1e...

.--

ir.
7 ;-y.4.i.

'44.., 't.',' 4,-A

wilr.i'r, ;_: f(r;b;',.;:, Y (44.-L4ii4.

/: lye PI .1,
'.'i4.. -,;,..eAA.!A., V
,.. e-.1
u f:,y/y47
Y , ..L .
''.41`. 'W.,/ , '''

.I.

....

..........

-........,-,
j .),./y,,,....,

...........-. ,s,-T.ve:,,,,T
..,

, ,....L... , ....4. r ...i,.. .,

Fig. 45. Colonel de arnauti din armata turca; a trecut impreina Cu 50

dintre oamenii sal, in Iulie 1788, de partea Ru5ilor, la Hotta.

www.dacoromanica.ro

.....
-...

ORGANIZAREA MILITARA

768

tapanite de Austriaci, intre altele i In Banat, de unde se pare ca

trece apoi in Tara Rom,aneasca. Mihai Cantacuzino enumera In
1776

astfel:

cApitgniile

i elementele militare ale judetului Arge

Lovitea, Pitetii, Vtmatorii .1 Pandurii judetului ; cat

despre acelea ale judetului Ialomita, ele erau, la aceiai data:

Lichireti, Stelnica, Oraul de Floci, Garbovii, Slobozia i Pandurul . (vezi fig. 46). In Oltenia, gasim un corp dp panduri

romani in frunte cu Tudor Vladimirescu, servind in oastea rusk

In tirnpul razboiului din 1806-1812. Proectul rus de organizare
a armatei muntene, din Iulie 1812, prevedea, intre altele Infiintarea unui corp de 5000 de panduri In Oltenia (vezi i mai jos p. 768).

Termenul de pandur este Imprumutat de noi din maghiara

(pandur); 11 au, In aceeai forma (pandur), i Sarbii i Slovenii.
Pazitorii grani(elor sunt aceiai ca i In epoca precedenta adic
strajerii i clracii (vezi vol. II, editia a patra, p. 509511) ; Ii se mai adaoga Ins acum martalogii i scutelnicii. Unii
dintre plaei In Moldova dintre strajeri poarta, In veacul al
XVII-lea, numele de timiri sau (imirasi ; acetia erau calauze
i insotitori oficiali ai calatorilor de seama, dela hotare p'na la
curtea domneasca. Purtau ca insemn al functiunii lor o plac de
aveau grija ca, la popasuri, calatorii pe
argint cu sterna
care-i Insoteau s &ma de Indata locuinta, mancare i mijloace
de transport. Cu privire la strajeri, Miron Costin ne d informatia
ca ei depind, spre sfaritul veacului al XVII-lea, de cei doi mari
vornici. Despre calarai, care erau nu numai pazitori ai granitei,
dar i purtatori de veti Matei Basarab li trimitea tot la dou
saptamani la Tarigrad i uneori chiar saptamanal
avem o
serie de informatii noi. Aflam astfel c ei erau obligati, la 'neeputul veacului al XVII-lea, sa vie la cautare adica spre a fi
trecuti In revista periodic de domn. Acesta Iinea un catastiv
In care erau lnsemnate numele tutur.or, pentru control. Pe vremea
lui Gheorghe Duca (1678-1684), cdlaraii ascultau de marele
hatman, dup cum curtenii ascultau de marele logort iar hansarii
de marele vornic. Comandanti mai mici erau capitanii i hotnogii
adica locotenentii. Ambele categorii apar in actul din 19 August
(c. 1639>, dat In Orhei i privind cumpararea unui tigan. In veacul
al XVIII-lea se ajunge la o diferentdere a calarailor ; condica de
ornduieli din 1775 a lui Grigore Ghica precizeaza ea erau cinci

www.dacoromanica.ro

PANDURII

Pandur, inarinat cu pu.sca Cu cremene, sable, pistoale si hanger.

Secolul al XVIII-lea. Copie depe desenul In colori arlAtor In colectiile
Marelui Stat Major din Paris.

Fig. 46.

www.dacoromanica.ro

759

760,

ORGANIZAkEA MILITARA

sute.de asemenea pazitori ai marginei i cureni repartizat astfel:

o sut zece sub cApitanul de clravi mezilgii (postavi I) ot Wraiac;
o sutd zece sub cpitanul de cTravi mezilgii ot Chivindu; optzeci
sub cpitanul de cTravi mezilgii ot Gangura; o suta cincizeci
sub chitanul de c.lravi srdrevti i cincizeci sub cpitanul de
Jora. In Tara Romneasca, erau, In 1699, cpitnii de cAlravi
la margine*, In Siam-Rcimnic adicA In judetul Ramnicul
Sarat, spre granita cu Moldova; apoi dealungul Dunrii: la Oraful
de Floci, la Lichirepi care-vi va vi sclaimba ulterior numele In
Calarafi
i la Cioceinefti; tot spre Dunre, dar pe o linie mai
retras, la Ceilugreni, la Odivoaia, la Rufii de Vede i la Caracal;
In sfrvit, la Ploefti.
Tot In legAtura cu paza hotarelor trebuiesc amintiti vi martalogii sau pzitorii trechtorilor i vadurilor, avnd in frunte

cpitan. Ei ajutau pe vamevi sau pe schileri (dela schel1),

silind pe cei recalcitranti s-vi plteasa vama. Din porunca dat,
la 3 Ianuarie 1695, schilerilor dela CAineni, aflm de pild, c
martalogii prindeau pe oierii care nu voiau s plteasa vama
de bun voie pentru turmele lor. In 1699 e amintit, in condica
vistieriei lui BrAncoveanu, un Leonard, cpitan za martalogi
ot Bistrita . Termenul martalog vine din turcescul martoloz care
Inseamn pzitori ai granitelor, ai fortretelor, dar vi corsari de
Dunre (vezi vi mai sus, p. 708).
O ultim categorie de phitori ai granitei, la finele veacului
al XVII lea, sunt seutelnicii fi &ira, sub comanda cte unui
c'pitan, In Rmnicul Srat vi la Zimnicea; In acest din urm
loe intlnim, in 1699, pe un Mivca cApitan za scutelnici .
Dup cum in Moldova paza hotarului spre Nistru era hieredintat vel srdarului, tot ava in Muntenia, spre Milcov, era In
acelav scop un vd dipitan de margine . Cnd In Ian.uarie 1716,
Nicolae Mavrocordat, strmutat dela Iavi la Bucurevti, se apropie
de Focvani, Ii iese inainte la grlele Putnei, Vintil vel cpitan
de margine, cu toat slujitorimea i cu steagurile cte sunt pe
margine : vtirea ne-o d Axinte Uricarul. Ni s'a pstrat vi un act,
din 9 Martie 1705, dela Don.i vel cpitan za margine prin care,
imitnd pe domn, autoriz6 mn'stirea Mxineni (sud. Rmnicul
Srat) s strng6 oameni strini Moldoveni, Ungureni, Sarbi ,
a Mr de bir i fr de glceava , In satul i, fgaduin.du-le scutire

www.dacoromanica.ro

FLOTtLk TYE DUNARE

761

de dajdi a multa vreme i o cautare din partea sa la 4 toate

pasurile si greul lor .
0 deosebit grija de paza marginei a era-tat Antioh Can.temir,
la sfaritul primei sale domnii, In 1.700. Eara Antioh Voda
povesteste Neculce
de primavara... au mutat slujitorii de
pin Piatra si din Roman. i de pin toate targurile ce erau pin mijlocul tarii aezati, si i-au mutat pe la marginile tarii, pe la vaduri,
pe Nistru i pe Prut ii aeza .
Flotila de Dundre. Pe vremea lui Stefan ce! Mare, and Moldova stapanea Chilia si Cetatea Alb5., am avut cu siguranta si
vase de razboi, atat pe Dunare cat i pe mare. Dupa aceea, Turcii

ocupand intreg tarmul marii si cetatile dela Dunare, era normal ca flota de rzboi sa le apartie lor. Asa se face ca nu avem,
pentru veacul al XVI-lea i cea mai mare parte din al XVII-lea,
tiri despre existenta vreun.ei flotile romanesti. data in.sa cu
stramutarea din nou a teatrului de razboi la Dunare, ill luptele
cu Austriacii de o parte, cu Rusii de alta, constatam i prezenta
vaselor de razboi. Ele patruleaza pe Dunre, In regiunile amenintate, adica in Oltenia si pe Dun:area maritima, dela Braila
hi jos.
Pe vremea ,lui Brancoveanu, condica vistieriei inseamna In
anul 1.698 cheltuielile Mute cu plata si in.tretin.erea echipajului
a cloud caice care patrulau in regiunea Rahova-Cerneti. Fiecere cale, prevazut cu un tun, avea 28 de vaslai ( chiriccii ),
un pilot, ( dumen.giu ))) un tunar ( topciu ) si unul'sau doi ofiteri ( capitani ). Erau vase uoare .1 iuti cu 14 perechi de
rame
capabile s5. intre in once .cotlon al Dlllarli, indiferent
de -want, un fe! de vedete rapide cum am spune azi.
Mai tarziu, pe vremea lui Alexandru Ipsilanti in Muntenia
(1774-1.782) si a lui Grigore Ghica in Moldova (1774-1777),

*He noastre construesc fiecare, pentru paza Dundrii, cate un

galion, adica un vas de razboi mai mare, inarmat cu mai multe
tunuri. Aceste vase sunt vazute la gura Siretului, In 1.780, de
catre un agent polon care mergea spre Constantinopol. Echipajul galionului galiongii figureaza in alaiul domnesc, la intrarea lui Nicolae Mavrogheni in Bucureti (1786), mergand in
randuri de cate patru, in frunte cu capitanul lor. Mavrogheni
insui, un protejat al marelui amiral turc, era un pretuitor al

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARA MILITARA

762

marinei. In luptele pe care le-a purtat, alaturi de Turci, impotriva Austriacilor, la Calafat, s'a folosit i de flotila de Dunre
(12 Aprilie i 26 Iunie 1790); dupa ce Austriacii ocupa - ara, comandantul lor, principele de Saxa Coburg, desfiirrt,eaza aceasta
flotila, scoOn.d la mezat ultimul vas care mai ramsese.
E interesant de relevat ca atunci cnd, la 23 Noemvrie 1.793,
se infiiateaza o flota comerciala domneasca pe Dunare, ea este
pus sub ascultarea i ocarmuirea marelui spatar, sub obi&
duirea cdruia este paza a tuturor marginilor
Probabil ca
ai flota de razboi sa fi ascultat tot de marele spatar, pe vremea
lui Brncoveanu, a lui Alexandru Ipsilanti i a lui Mavrogheni.

Incercari de organizare militara In epoca Fanariofilor. In ras-

timpul de peste o Rita de ani cat tine stapanirea Fanariqilor,

rastimp de decadere sub raportul militar, intalnim totuai i cteva incercari de organizare a oatirii. Ele se datoresc fie initiativei voevozilor, fie unui impuls venit din afara: mai toate aunt
In legatura cu razboaiele dintre Turci deoparte, Ruai i Austriaci
de alta.

Grigore al II-lea Ghica, urmand pilda inaintaplui sau din

veacul al XVII-lea (vezi vol. III, editia a doua, p. 123 ai vol. II
ed4ia a patra, p. 506), izbuteate
organizeze o oaste de peste
aapte mii de oameni, Infliaetoare. Cronicarul tradus de Arniras,
relatand participarea domnului la expediVa de pedeaps. contra Ta-

tarilor din Bugeac, in iarna lui 1727-1728, spune ea acesta avea

multa i frumoasa oaste, de vreme c slujitorii sai... au fost
foarte
; ce, cu slujitorii de curte ai cu darabanii ageati
cu vanatorii i cu pan-Vrii ce erau cu leafa din teara, erau trei
mii de oameni pedestrime ; aaijdere i calarime, boiednaai, copii

de cash', ce le Meuse Grigore Vocl. tuturor sul4i zugravite, cu

prapure, armaaeii, aprozii i alte rufeturi, cineai cu steagul sau
(vezi ai fig. 47, 48 ai 49); Constan.tin Costachi cu toata slujitorimea katmaniei i cu alti slujitori de - eara ce-i Meuse cu leafa ;
Iordachi sdrdarul de mazili cu told mazilii; i calrimea s'au facut
patru mii de oameni; eara peste tot au fost aapte mii de oameni
oastea lui Grigore Vocla, fdr de curtea gospod i far de oamenii
ce erau pe lang boierii cei mari, avand Grigorie Vod ai 12 pusce
cu scaluae .

www.dacoromanica.ro

VOLINTIRII

763

O Incercare de aqi organiza oaste proprie face i Grigore al

III-lea Ghica (1774-1777), nepotul de frate al lui Grigore al

II-lea Ghica: traditia militar a familiei Ghica se mentine deci.
Numai cd el nu izbutegte s'o utilizeze ; dinpotrivd, ea contribuie
la pierderea celui ce
.
o creiase. kite adevAr,

un izvor grec, ocu-

tare...,

pAndu-se de sfdritul

Wr/lr,

lui Grigore Ghic a,

aratd cd printre motivele care au dus la

1P! gr-

uciderea lui, a fost

pra boierilor cum
cd are legdturi secrete

cu Rusia i

cei fi-a
leicut o oaste proprie

(xcd. 6TL xoglev tal6V

TOU aTpkreuiloc).

In timpul rdzboiului ruso-turc din 1787

1792, se alatuiegte
un corp de voluntari
moldoveni, mire Prut
fi Nistru, sub co-

manda podpolcomiculuideci locotenent

coloneluluiNicoriN.
AfIdm faptul din adeverinta eliberat. la

7 Martie 1827, de a-

Fig. 47. Steag ostisese dela Ieremia Moghil, Domnul

Moldwrel (1595-1606). Dui:4 un desen atlitor In colec.
title Muzeulul Militar din Bueuresti.

dunarea nobilimei b a-

sarabene, lui Timoftei Bulat, relativ la nobletea neamului acestuia.

Adeverinta citeazd In primul rAnd (ipaportul dat la anul 1790,
Iulie 12, no. 318, supt iscdlitura pod polcovnicului Nicoritd, ci
au fost comandiru cohurtei volontirefti din Basarabia, di Theodor
Bulat au fosi cadet . Cohorta cuprindea deci i cadeti sau aspiranti la gradul de sublocotenent. Ea a fat, In unele priVinte, o
nnticipare a eorpului de panduri al lui Tudor Vladimireseu, din

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA MILITARA

764

fzboiul ruso-turc &la 1806-1812. Ad5.ogdm c Nicorit a participat i la acest ultim rzboi, fiind In 1808, locotenent-general.

;*.:;11.b',
;.i'
..r.,

."
I

Id.
.7Z ?'"'

c,

'Mr
q P

7r.'

-'

. IFW
,

e-,

-...
s'
747

fo...'1

..:,,,Tn;

4:4

-*at.:
.

d
.

.,

6,

'-n.

)t -

Fig. 48.
Steagul, de matase grea, visinie, al voevodului Mihail
Radu (Mihnea al III-lea: 1658-1659). Inscriptia are urmatorul
cuprins: Io Mihail Radu, cu mila lui Dumnezeu ighemon al
Ungrovlahiel si arhiduce al pIrtllor 1nvecinate (Muzeul National
din Beograd, Jugoslavia).

sub auspiciile i Cu ajutorul Ruia corpului de volintiri moldoveni dintre Prut i Nistru,
are loo alatuirea din initiativa unui grup de bojen dinIai

Paralel cu organizarea

lor

www.dacoromanica.ro

766

VOLINTIRII

(Aprilie 1788) i sub auspiciile austriace a unui corp similar

de volintiri moldoveni ; comandat de capitanul Viu, acest de
al doilea corp e Intrebuintat la paza Prutului.
"

d.7 .

E.7

'

N.a

*MI.. 09,

9416099,

Fig. 49.
Steag ostasesc moldovean din a doua jurnitate a secolului al XVII-lea.
In coltui din stamp., sus, o inscriptle In romanegte Cu urmatorul cuprins: Vitejla
direapta sit birulasca (Muzeul Militar).

In Muntenia o primA incercare face Constantin Mavrocordat,

tu timpul rzboiului turco-austriac din, 1737-1739. El lidia un
csteag de boerime , format din 57 de reprezentanti ai familiilor
inai de seamd; Intre ei este qi Parvu Cantacuzino MAgureanu,

www.dacoromanica.ro

266

ORGANIZAIVE A MILITAR

viitorul conducator al u volintirilor din 1.769. Ridica apoi un

steag din o copiii den cas6 cei mari o, 52 cu toii, cei mici fiind

numa 8. La acetia se adaoga diferite corpuri de slujitori, tare

care mocanii apte steaguri, in partea muntelui, saragelele ,

opt steaguri, u neamtii de poarta aadar cei care pAzeau intrarea In curtea domneascg, un steag, slujitorii FocanlAi patru
steaguri i a1ii. In totul 2375 de oameni, ostai i capetenii.
Cu prilejul rzboiului ruso-turc din 1768-1774, se alcbituiete, pentru prima data un corp de volintiri sub comanda

spgtarului Parvu Cantacuzino, amintit mai sus. Format ln.srt

din elemente disparate, el nu are o fort combativg deosebita.
Intr'o ciocnire cu Turcii, superiori In numar, langa Comana, Prvu
este ucis (1769).

O incercare mai important de a organiza o otire de tara

face Nicolae Mavrogheni, cu prilejul rkboiului din 1787-1792.
El intocmete 90 de steaguri mari i 6 steaguri mici de seimeni,
8 steaguri de scutelnici, 4 steaguri de arnauti, un steag 4 spataresc i unul capitanesc . In totul, zece mii trei sute cincizeci
de oameni, In afara de t slujitorii dela marginile %rii. Ostaii
primeau solda lunarg; se organiza aprovizionarea i se instituIra depozite. Multumita acestei forte armate i a detaamentelor trimise de Turci, Mavrogheni care avea comanda suprema
in Muntenia, putu in 1788 BA' reziste Austriacilor, ba chiar Ii sili
86 se retraga din mnstirile Sinaia, Cozia i Tismana pe care
le ocupasera' la inceput (vezi i fig. 50). El avu unele succese i
In Moldova, aproape de Vaslui i in valea Trotuplui (vezi vol.
editia a doua, p. 299-300). Dar lupta dela Martineti (22
Septemvrie 1789), la care araturi de marele vizir, participa' i
Mavrogheni cu o parte din ostaii lui, inseamda o victorie hotaratoare pentru armata ruso-austriac6 ; voevodul muntean e silit,
putin dupa aceea, sa se retrag4 peste Dun6re.
Noi incercari de organizaiie au loe in timpul razboiului rusoturc urm. ator (1806-1812). Constantin Ipsilan.ti, reinstalat In
domnie de armatele ruseti, hotardte infiintarea unui corp de
oaste pmnteanai cu uniforme cazketi ; printre noii ostai
e, in Oltenia, Tudor Vladimirescu ; acesta va, ajunge, In 1810,
comandantul primului betalion* de panduri la'', In 1811 va
ecotiduoe spre Calafat un corp de u peste ase mii de. panduri

www.dacoromanica.ro

.
*,

t.

-4".

:ag....,

;..1

jrsy2N.125'

ili

,s.C.7".^"

-.

.k

...

""
-

1,.41

44-4.,CiAlm.4

is

I.

.'s,.... '
...,.. .
...% ,-,L:thl- -ii
,
. 4 ,...2,1

. ., m

-,..,,-

---'

cn ; ..'

,..

-..,

.., ...z,,,i,k,

r,.`

3"

..,,-,,

"
'-

0 '..:.,,,i,.:4,;:o u I, ... ,,..v051

.

''

- ' '-` '''''''

> s.i
- ; . "'-.
' . .- ;'1
, ,' . ..:
''

-,,i

i.

,...

N.

...,t0

,,
1

'

...

..

c'

,..Z"F,.4'

, -

'>

*-',

j'111.' 1 'r-

,:
:!?

"

..

..,-

,.. Fe. .;11..

- -7',

6,.. 7,11.1.1,0i, '9. , h;;c:-. L

1 J.,

: (...-i ;
,...,

"

l.,

.' .si ,.

.4t ttt:
,.,111. 'f1.'s fi\ 4...4..61., : ., .
.1 .'
..r, '.. I :,!,..?..V.:`,..,1="%s,01\kl!..4.
;:.
ki.,...j.i. I 1.1e.* 1 , ,,.1 \ ci,( u v 1,..

-4a.
"--:.4.
,

..,

:,..I4?:(1.11/..rirt lI'lr.011.1 ; .0!,,P I

,r,LItills3,itail`M: 1.!.'

. ..

gltAt11':

'

' '.,i.
.

-,

/ 4,,-L.5,,
.1

...- .
.-

i-

'1,.....::
.,
.

" -..

',I: 1.,

konif'iris',4"::'41j um"...\';'..ii-I...;. 1''' ,..'""..4i's.f..:;n--'

funi...,v.:,,s,:,,iii. `14..'74;

.
, -.

't

-.

,..1-,

...

'

;
..

.,i.
.

-4,-} ,:r....6

5...

. 4... ..

f::

a- -,,,...',
ti\ v....", '; , (1..
.

:.

..c

7"...i.'.
-, ' , ).1,-.
t1

,,',i;k.k'

,.;, '..!.
-

.,.
".

,,, .-

'V

.'......ilirrl:A.41,11."Niti4,PrfT.141":4;.;;;L:i:41'...it'

,.

..

...

..

t:c-.-,..'
... v.,.,_ -.IA I if,,p, ,t1 !..,,pi., .0, .s .,
- ,,
-.- .
...,... ........
c.

....

."..'..

4.,4.14' ....f,..4;: 1 '.. : ,,-;.g....:.

_ .. .,-... .".'....j';;;. c_, 7..C- -1:', ..,'

-01;f4

7::
'

'

Pi...t.-t.,:

,-

..;;',

'...*:,,':.?:.'-d.: ,r ./..

.t:1714..kt

, .,'.-16 5

a'f';

S-

Fig. 50. Voevodul Mavrogheni rasplatind armatele victorioase: tablou In ulei, contemporan. La pleioarele Domnului
Bunt cativa saci Cu ban!. Dinspre dreapta, jos, se apropie ostasil 'tullid de par sau purtand In varful sulitelor capete
taiate de ale dusmanilor. Inseriptille sunt In limba greaca.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA MILITARA

768

Totdeodat se Infiinteaza pentru scurt timp ing si un corp

de dragoni moldoveni, purtand pe coifuri stema Moldovei,
precum si un pole adic6 un regimen.t de husari negri munteni. Mai erau si un o pole. de arbi, numit al lui Caragheorghe,
a,vtind steagul lui deosebit, si un pole din. sub comanda maio-

rului Pangal. Cu putin inainte de a p6r6si Principatele, In vara

lui 1812, comandantul*rus, amiralul Ciceagov, trimite divanului
la 10 Iulie

muntean

si celui moldovean

la 14 Iulie

ate

un pro ect de organizare a unor armate nationale romnesti: ele

urrnau s." se opurfa" in.cerarilor austriace sau turcesti de a ocupa
Wile noastre si fa mentira, In acelasi timpt ordinea intern:a'.
Armata inun.teana urma s se alatuiasa. din militii* si garzi
ceatenesti ; militiile trebuiau BA cuprincla un corp de 0 panduri 5000 de oameni, recrutati In satele Olteniei si un corp
de catane 15.000 de oameni, recrutati in satele din Muntenia propriu zis. Grzile ceatenesti eran A fie recrutate exclusiv din or6seni. Precipitarea retragerii armatei ruse din
cauza campaniei lui Napoleon fku gi nu se mai dea lug nici
o urmare acestui interesant proect.
Armamentul. Vechile arme ale veacurilor XV si XVI continusa a fi intrebuintate; ostasii se folosesc Inca, in veacul al
XVII-lea, de arcuri, ggeti, sulite si. topoare; se Intrebuinteaz5.
ine, In vorbirea curent si in acte, termeni In leg5.tur cu aceste
Arme ca

pestreala sau pistreala adiea." btaia s'getii si fr-

cusul sau teaca Mbiei; shidkarii continu ss. fac5. 4 sagdace adica tolbe sau, cu vechiul termen. latin, cucure pentru purtatul s'Agetilor. Dar locul tat& 11 ocup4 acum armele. de
foe, tot mai numeroase, mai variate si mai perfectionate. Ele hot:611s adesea soarta bbTliilor. Armata trimis6 in 1653 de Matei
Basarab la Focsani ca 86 hit:Lupine pe Vasile Lupu, trebuie 136
se retrag'a din fata acestuia, aci ne spune cronica n'avea
arme cu foc . hied In veacul anterior, btglia dela Cahul fusese
pierdut si pentrua .artileria lui loan Vocl Viteazul nu mai putuse trage, praful de pusc fiind udat de o ploaie mare, pornit5
intre timp.
Tuntirile se diferentiaz dtip6' rolul pe care au a-1 indeplini;
ele poart nume deosebite. Termenul generic eau:Lane acela vechiu

de pusca ; In cronicele moldovene se amintesc, In mai multe

www.dacoromanica.ro

769

TUNURILE

randuri, puBcele cele mari i mici . Astfel, la prima lnscunare

a lui Dimitrie Cantemir (1693), Neculce ne spune c'd au Inceput

a slobozire puscele cele mari ; iar la un inlic adic6 la o de.

monstraide de bucurie, sub Constantin Duca Vod, in 1695, s'au
slobozit pupele cele mari i mici
Tunurile de asediu sau de cetate se numeau, cu un termen
turcesc, balimezuri sau baliemezuri ; cAnd se restituie Polonilor cetatea Camenitei (1699), Antioh Cantemir merge Bi el cu oastea
acolo

i cu cateva perechi de bivoli pentru rAdicarea balime.

zurilor : aa citim In cronica lui Neculce. Miron Costin amintete

de asemenea inteun loe de 60 de puri... tot de cele mari, ce

se zic baliemezuri .

Mortierele purtau numele de pie; cuvntul e, se pare, de

origine latinA (*pilla); proectilelor aruncate de aceste tunuri li se
spunea, cu un termen turcesc, cumbarale. Descriind lupta dela

Sfnileti, la care a participat ca hatman al lui Dimitrie CanNeculce arat cA aruncau Turcii i cumbarale de cele
mari i suindu-se sus, nu apucau sA cada jos i se spargeau;
dei cklea vreuna, cadea in laturi i AU nemerea in, obuz adic'
In formatia de lupt ruseascd. Zicea imparatul moschicesc
continu Neoulce a are i el dou cumbarale de cele mari
fcute cu alt rnetegug, cu otravk care 11 lima una ate cinci.
zeci pungi de bani (25.000 lei I) Bi se cgia c'd n'au luat mai multe...

ch. acel fel de cumbarale sunt nu numai hierele ce sunt inteinsele s'd fie otr'vite, ce Bi mirosul pre cine agiunge, cade de moarte .
E vorba, aBa dar, de proectile cu gaze toxice. Asemenea 4 comba-.

rale cu otrav6 a intrebuintat Petru cel Mare fjii la asediul cetIii Riga ; aruncnd de acel fel de combarale In cetate povestete Neculce i-au lovit pre Svezi (Suedezi I) o moarte, c't
le-au cautat numai a se Inchinare, c6 se spriese c'd n'a mai 14manea nime dintr'inii .
Obuzierelor sau tun.urilor cu tragere curbd, li se spunea pusci
hu,snite. Cuvntul e de origine germand: Haubitze inseamn6 obu-

zier ; la noi Be pare ins. c5. a ajuns prin intermediul Cehilor sau
Polonilor (houfnice).

Tunurile mici, cu tragere direct, se mai numeau i scicillufe

sau eicalaFe (din ungurescul szakallds). and Vasile Lupu, fugind

din fata lui Gheorghe stefan, se oprise pe malul stang al Nis:

21

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA MrLITARA

770

trului, targovetii din Hotin au slobozit... un sacalu. asupra

Domnului; den care sacalu adaoga Miron Costin glontul
foarte pe aproape de Vasile \Todd au lovit . lar inteun inventar
al man.astirii Tismana citim: 7 tunuri mari, 24 tacalae mai
mici .

Amintim, in sfarit, ca o curiozitate, i pugele de apd de care

s'au folosit n.ite Cazaci, Leqi i Moldoveni prdalnici, ca s stinga

fo,cul, aprins tot de ei, la manastirea Putna, sub Constantin Cantemir (1.685-1693). Aceste tunuri, pomenite de Neculce inte o
seama de cuvinte , improcau in loe de proiectile, apa, fiind precursoarele pompelor moderne.
Termenul de tun, cu intelesul de astazi, e intrebuintat In prima
jurnatate a veacului al XVIII-lea de cronicarii Neculce i Amiras.
Cel dintai, descriin.d expeditia din 1.672 care a dus la cucerirea
Camenitei, spune: trecut-au Imparkia Dunarea i de acolo au
purees spre Prut cu multa oaste ca multe tunuri grele mari;
i la un tun puneau cate optzeci de bivoli ; unele erau i mai mici... .

Arniras, referindu-se la eampania din 1673, impotriva Hotinului,

arata ea Leii au inceput a bate din turruri, din pusce . Amandoi
termenii sunt intrebuintati aci: in intelesul lor de azi. Se tie

In veacurile XVIXVII, putilor li se spunea sinete {din vechi

slavieul sviniti = plumb), cuvantul pupa insemnand, aa cum am
arkat mai sus, tun. In afara de sineata, mai intalnim, in veacul
al XVIII-lea, i termenii /lintel' (de origine germana.': Flin.te I) i
inicerea. Neculce amintete, in legatura Cu lupta dela Stnileti,
de o flintele Moscalilor ; despre inicerce adica putile Ienicerilor
turci, spune c erau o mai lungi i de fier mai bun deck ale Mosealilor.

Sinetarii sunt amintiti Inca de pe vremea lui Petru Rare

(vezi vol. II, ed. 4-a, p. 515); la inceputul veacului al XVII-lea
exista in Moldova, un corp de sinetari domneti, in frunte cu un
vkaf. Ionaco, vatav de sinetari participa la o restabilire de
hotare a moiilor Trebujeni i Oxintiia din Orhei; docurnentul
poarta data # 0. 1617 , Iulie 25; acelai personal apare i intr'un
act din 1.8 Iulie 1617.
Pistolul s'a introdus la noi, dui:4 cate se pare, in prima juma-

tate a veacului al XVII-lea; nu e exclus insa ca unii domni

precum Despot Vod care servise in armatele apusene, sau Petra

www.dacoromanica.ro

ARMELE DE For

771

Cereal, s-1 fi cunoscut i intrebuin.tat, Inca din a doua jumdtate

veacului al XVI-lea. Intre mrfurile, lu valoare de 12.000 de

fiorini, pe care le importa, In 1646, Matei Basarab, dela Ntiremberg i dela Viena pentru uzul su personal i al rudelor sale, se
afl i dou perechi de pistoale (zway paar pistolen). Iar- la
moartea lui Mihnea al III-lea, in Ardeal, lntre lucrurile ce-a lsat
inventariate la 6 Aprilie 1660 figureaz6 i trei perechi i
jumltate de pistoale . Constantin erban. Basarab, cnd a bcupat,
In 1659, pentru putinA vreme, tronul Moldovei, avea i dou
steaguri de Unguri ; In lupta de lng Iai, aceste steaguri nu
s'au purtat lug de loe bine: fugeau, dela o vreme, numai de un
Ttar ; i fugind, dau inapoi den pistoale in sus, nevand undo
dau . Termenul pistol e de origine italiang, dela localitatea Pistoia,
In Toscana, uncle aceast arm s'a fabricat de predilectie. Turcii,
In campaniile purtate pe la noi, s'au folosit de tot felul de pistoale,
dela cele mai simple pAn la cele mai 1mpodobite, cu sidef, abanos,

aur sau argint; 4a s'a nscut zicala populara: 4 cum e Turcul

i pistolul .

S'au fabricat arme de foc la noi In veacul al XVII-lea? Un

raspun.s sigur e greu de dat, pentru Muntenia .1 Moldova, deoarece
n'avem suficientd informatie. Cronica muntean afirm ca Mihn.ea

al III-lea, Indat dup suirea sa pe tron (1.658), lncepu a face

steaguri multe i tunuri i erbrii multe i palanca Imprejurul
mn.stirii Radului Vod . lar Dimitrie Cantemir afirm In Istoria
Cantacuzinilor qi a lui Breincoveana c erban Cantacuzino, pregAtind o oaste insemnat Impotriva Turcilor, a pus de s'au tur-

nat patruzeci de tunuri . Insearnd aceasta oare c s'au turnat

tunurile in farei, ap cum Meuse, In veacul al XVI-lea, Petru Car,
cel? Sau i le-au procurat, pe bani, de peste hotare2 Cart este
numai. ca In Transilvania, oraele sseti fabricau atAt, tunuri
.c6.t i puti; de aci se aprovizionau adesea domnii n.otri. La 26
August 1641, Matei Basarab stria lui Gheorghe Rakoczy I, prin.
cipele Tran.silvaniei, rugAndu-1 s porunceasc turneitorului de
tunuri s-i toarne anul acesta clopotele coman.date. tim deasemenea ca Gheorghe stefan i-a Inzestrat armata cu tunurir
bune i marl, turnate la Lw6w, In. Polonia.
In ce privete Draful de puc6, este sigur &A el se lucra in tus.

&de ferile. Silitdoexista din abunden# atAt in Moldova at gi

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA MILITAR

772

Muntenia (vezi mai sus, p. 561 si 612); sulful nu lipsea de asemenea. Se putea deci fabrica pravul sau iarba
inteadevr
intalnim In documente asemen.ea mesteri pravari . In Iasi,
exista, la fin.ele veacului al XVII-lea, o ierbrie adia o fabria,
eventual un depozit de praf de pusa. Neculce spune c un sArb
mercenar anume Dimaiurucu au venit aici In tear In Moldova
de au fost basbulucbasu la Constantin Duca Voda (1693-1695
si 1700-1703) si .au pierit si el de foc impreun cu Totoescul
vel apitan, cnd s'au aprins erbeiria in laFi . Numele de o
brii * se da insa i crutelor sau chesoanelor care cuprindeau
praful de pusa si care Insoteau tun.urile In deplasrile armatei. In
acest linteles e lntrebuintat cuvntul In pasagiul de mai sus privind
pe Mihnea al III-lea; acelasi lateles are el si In cronica mun.teara
care, relatn.d revolta seimenilor Impotriva lui Matei Basarab,
afirm c acestia i-au laut tunurile i erbeiriile si le-au scos afar
den targ .

In asediul cettilor, In rzboaiele dintre Turci de o parte,

Rusi i Austriaci de alta, se Intrebuinteaz tot mai mult minele

sau, cu termenul turcesc de atunci, lagumurile.

Inmultirea armelor de foc i cresterea Insemnttii lor face s6
scad insemneitatea militar a pturii de mici proprietari i In
genere a tuturor acelor elemente care nu-si pot procura asemenea

arme. In secolul XIV, and ostasii se bteau exclusiv cu arme

albe, ca si In al XV-lea, and ele ocup Ina un Ice precumpnitor
si and micul proprietar rural poate sa-si fabrice singur sau prin
tiganii mesteri locali armamentul de care are nevoie) Insemn5.4
tatea militar a acelei pturi e considerabil ; cu ajutorul ei. astig Basarab Intemeietorul, Vlaicu Vodk. Mircea cel Btrn
Stefan. cel Mare btliile lar and nevoia o cere, and se ridia
oastea cea mare , se face apel vhiar si la trnim6a fr pmfint.
Incepand Ins cu veacul al XVI-lea, mai ales din a doua jumtate
a lui lnainte, and armele de foc Weep s-si impun suprematia,
armata capAt' tot mai mult un caracter tehnic, necesitand, 'pe de o
parte, cunoscatori ai acestor arme, adevrati mestesugari ai rz- deci lefegii sau mercenari, pe de alta, fonduri importante
pentu plata lor i pentru cumprarea sau fabricarea noilor armel
Asa se face eh' numrul mereen,arilor oreste; armata lui Mihai
Viteazul cuprinde un contin.gent foarte tnsemnat de. asemened

www.dacoromanica.ro

CETATILE

773

ostasi; Radu erban i Matei Basarab In Muntenia, Vasile Lupu

Gheorghe tef an In Moldova au si ei n.umerosi mercenari sau
lefegii.

Cettile. In epoca dintre 1601 si 1821 cetatile nu mai au pentru

organizarea militara romana Insemnatatea pe care o avusesera In
secolele anterioare. In primul rand, cele mai importante dintre
aceste cetati, acelea dela marginile tarilor, cunt mai toate In Walla
TurcilOr ; singura care mai ramsese Moldovei, Hotinul, este si ea
luata In. 1713, formAndu-se o Rolla raja (vezi vol. III, ed. 2-a, p. 227).
Ocuparea ei coincide cu Inceputul epocei fanariote i contribue
In chip Insemnat la an.ularea oricarei veleitati de politica externa
proprie ; Domnul Moldovei ajunge de fapt un prizonier. De acest
lucru Ii dadusera seama Petrieeicu Voda i Grigore Ghica atunci
cand, veniti cu armata tuna In 1.673 si tabariti lang Hotin, hotarlsera s cierne pe Levi ca s nu apuce a se aseza In cetatea Hotinului Pasa, pe cum se avezase In Camenita ; c a.,sezandu-se
Hotin, de aci 'in Moldova n'are de ce mai domni Domn .

Cat despre cetatile din interior, ele ne servesc

asemenea

marastirilor Intarite mai mult ca loc de adapost In vreme de

nvalire cleat ca puncte de rezistenta. De altfel, tocmai pentru
a le sc'dea valoarea ca eventuale atari puncte, ordong Turcii, In
utma rascoalei din 1673, a lui Petriceicu Voda, cand detasamente
de lefegii nemti ocupasera catva timp Suceava i Neamtul, ca aceste
cetati 1 fie stricate. Ordin.ul se execut, extinzandu-se i asupra
Hotinului ; totusi stricaciunile n.0 fura decat super4ciale, deoarece
ce,atile putura s clujeasca si mai departe ; astf el, NearquI, aparat
n.Umai de o maria de vanatori, se Impotrivi In 1691, timp de patru
zile, numeroasei ostiri a regelui polon loan Sobieski.
Acelasi lucru se intampla si In Muntenia ; dupa rasco ala lui
Mihail Radu sau Mihnea al III-lea (1659), instalndu-se noul domn
Gheorghe Ghica, ,Turcii dadura ordin si el fu adus la Indepli;lire

ca Intariturile Targovistei sa fie daramate

In Transilvania si In Ban.at, Austriacii modernizeaza vechile
Intarituri sau fac altele nou, potrivit conceptiilor introduce de
Vauban, celebrul in.giner militar al. lui Ludovic al XIV-lea. La
Alba-Iulia, pentru ridicarea acestor noi Intarituri, se &drama in
1714, manstirea Sf. Treime, zidita de Mihai Viteazul i dtvenita
apoi resedinta episcopului unit.

www.dacoromanica.ro

774

OR G A NI ZART A MILTTA RA

Austriacii au ridicat unele intArituri i in Oltenia, in timpul

dominatiei lor acolo (1718-1739); nefiind construite in."piatr,
ele n'au durat Ins. Aceeai scut& au avut i intariturile injghebate
In 'undo puncte din Muntenia (la Perisani, la Cfimpulung, la Tar-

goviste) In timpul campaniilor contra Turcilor.

0 important& sporittt, sub raportul militar, joacti, in schimb,
=

,s

10'

14

,141.!..7.

1,4.*:

-7'

''

7"

:..
-

;,.! "

.!:

je,'4,.

,-;;.'.,

..`
1W:

Fig. 51. Minastirea Sucevita din Bucovina, ctitoria Movileetilor. Intarita Cu

ziduri puternice prevazute Cu turnuri, ea putea eery' si ca loc de adapoat,
vremuri de primeJdie.

In veacurile XVIIXVIII, meindstirile noastre. In Moldova, nan6stirile Agapia, Secu i Hangu Ingduir unor detaamente polone,
lisate de Sobieski, in 1691, a reziste ani de zile; mai ttirziu, sub
Mihai Racovit, m6ntistirile Casin gi Miera adpostir &Ramie
austriace care-1 atacaser i partizanii latinasi ai acestora; tre-

buia doll& atacuri, la luni de zile interval, in 1717, pentru ca

cadil ; domnul insusi isi gsise scaparea In mtiniisca cea 'dintai
tirea CetAtuia (vezi i fig. 51). In Muntenia, Matei Basarah

www.dacoromanica.ro

INFLUENT A 713 FIZE ASO.

776

sustinu in. Septemvrie 1631, un adevarat sediu in manastirep

Tismana impotriva nrm'aritorilor lui Leon Voda. Acest.
se putea de altfel bine apara; Radu erban 11 intarise cu trei
tunuri sau puri . Pen.truca aceste trei pusci
spune
DomnuI in, actul de danie din 1. Iulie 1605 le-am cumparat
Domnia Mea pe banii Domniei Meale 0. le-am pus Domnia
Mea sa stea in sfnta manastire, sa-i fie de A. sa aparare de oameni
sa stea acolo in vecie . Potrivit unui inventar ulterior, Tis-i
mana avea: 7 tunuri mari i 24 tacalae mai mici ; arma-

mentul sporise deci cu timpul. In rzboiul dintre Austriaci

Turci, terminat prin pacea dela itov, cei dintai ocupara in
1788, pentru catva timp, manastirile Tismana, Cozia i Sinaia,
facand din ele puncte de spirijin. La manastirea Secul, In Moldova, avu loe ultima rezistenta a lui Iordache Olimpiotul, unul
din efii micarii eteriste.

Tot ca locuri de aparare, dar pentru scurta vreme i puling

lume, au servit i culele precum i un.ele cur0 boierefti intdrite ca
ziduri. Cele dintai erau case lnalte, solid construite, cu ziduri
groase, i avn.d ferestre stramte numai la ultimul sau ultimele
etaje; tot la ultimul etaj era i un cerdac de uncle se vecleau
pana departe imprejurimile i se putea impiedeca, cu sageti sau
cu atme de foc, accesul uei de intrare. Aceasta 44, mica', solid
ferecata, prevazuta cu drugi interiori, nu putea fi uqor strioata
(vezi fig. 52 i 53). Numele culei e de origine turceasca (kule)
Inseamn.6 turn ; compar cu yedikule apte turn.uri, vestita
inchisoare din Constantin.opol. ,Forma obinuita a culelor ultene e
cea patrata sau uor dreptunghiulara; ca exemplu poate servi
cula dela Maldareti, din judetul Valcea. In ce privete curtile

boiereti intarite cu ziduri, citarn pe aceea dela Brncovenit

proprietatea Jui Matei Basarab
Influenta tureeaseli, In terminologia militari. Creterea progresiva a influentei turcegti in tarile noastre, In perioada dintre 1601
i 1821, s'a manifestat, cum era natural, i in domeniul militar.
Am avut in .garda veovozilor i. intre slujitori , soldati turd .0
Mari beflii, sub befli-aga, peicii, satrii i lipcanii; am introdus
arme turceti:. sabiile incovoiate, iataganele i hangerele, am adopr
tat terminologie turceascd, fie pen.tru a desemn.a elemente noi, fie
pentru a Inlocui vechii termeni militari. Astf el, apitanilor

www.dacoromanica.ro

776

ORGANIZAREA MILITARA

apune acum bulucbafi, marii cdpitani fiind tot una cu bas buluc
bafii; hotn.ogii surtt numiti i iuzbo4i; Intre c6peteniile mari ale
otirii este serdarul, cdruia i se adaogii uneori serdarul de mazili;
Inc4 din veacul al XVI-lea exista aga.
Dintre micii comEuidanti citara pe odoba.,vi i ceau,si, inferiori
cdpitanilor ; dintre ostai, pe litng4 mai vechii seimeni sau segbani,

Fig. 52. Cula lul Duca dela Mildiresti, judetul Valen. Ferestrele dela primul
etaj nu par a fi fost dela Inceput.

pe arnduti i pe. saragele (de aci numele de familie Saragea 1),

Artileria cuprinde balimezuri, fificuri sau cartue ghiulele, cum-.
barale i geph,anaua.sau arsenalul; .lucr6rile de fortific4e meterezuri, lagumuri sau mine, tabii sau bhti de pdmnt, pala' nci,
cum era aceea dela Radu-Vodli, din Bucureti ; un fel de cet4i
sunt i culele. Harnaamentul poart numele de rafturi, cortul
acela de saivan; In loe de provizii se apune zaherea. Flotila de
Duniire e alatuit cm n caice, galioane i filici; se mai Intrebuinteaza i ceamuri i ghimii (cf. garla Ghimiia filtre Brete Du-4
ase 1) care, ateodat, sunt trase la edec.. Muzica dornneascrt,

www.dacoromanica.ro

INFLUENTA TU RCE A SC A

777

imitata dupa
aceea a sultanuluit poarta doua
nume: tabulhana
fii

mehterhanea;

ea are la frunte
Un mehterbal.

Dar din toata

aceasta terminologie

nu a ra-

Mas decat foarte

putin In limba

7.7

noastra. Intr o-

0
o

dusa din cauza

no

influentei politii.4:

Co-militare, ea se

a,

va.

mentine a t at a

se

O
Ol.

mentine ri a-

vreme cat

ceasta din urma.

Pe de alta parte,

schimbarea organizarii armatei,

'pg.

dupa modele a-

pusene, ca

.1

ili

schimbarea armamentului,

c.;
ea

dus la schimba-

1.4

rea termenilor
respectivi. Aa se

face ca astazi
motenirea turca
In domeniul mi-

litar e foarte re-

dusa, pe and
I n alte domenii
ea s'a pastrat

mult mai bine.

www.dacoromanica.ro

778

OR GANIZAREA MILITAR[

BIBLIOGRAFIE
Organizarea nillitarlt. I. LAZAR *XINEANU, Influenya orientald asupra
limbei

i culturei ronulne, III, Bucuresti, 1900, CCCXXXV + 407 + 279.

p. in 8; Z. LOCOT-COmANDoR C. Mau, Istoria nzarinei romdne, Constanta,

1906, 392-1-VII p. in 80; 3. RADU ROsETTI, Arhiva Senatorilor dela Chisindu

ocupayia raseascd dela 1806-1812, In An. Ac. Rom., Mem. Secy. Ist., s. 2, t.
XXXI (1908-1909), p. 581-724; 4. N. IORGA, Ceva despre oeupayiunea aus-,
triactt In anii 1789-1791, In An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XXXIII
(1910-1911), p. 211-265; 5. C. GIuREscU, Comentarii la Rescriptio Moladvias,
curs Jitografiat i editat de G. Janet, Bucuresti, 1915, 544 p. in 8 (cu multe
erori datorite editorului, textul nefiind corectat de autor) ; 6. N. IORGA,
Istoria armatei romdnefti, vol. II, Bucuresti, 1930, 256 p. in 8'; 7. General
R. ROSETTI,
mdrunte pi note relative la istoria armamentului la noi,
Mem. Secy. Ist., Acad. Rom., t. XI (1931), p. 23-29; 8. R. ROSETTI, Evoluyia
mijloacelor f i a chipului de fdptuire a rdzboiului, dela moartea lui sS'tefan
Mare pdnit 7a a lui .Matei Basarab. I. Armamentul, in Mem. Secy. Ist., Acad.
1?om., S. III, t. XI (1931), p. 165-199; II. Organizarea, Ibidem, p. 247-280;
IV. Fortificayiunea, ILidem, t. XII (1932), p. 291-33; 9. *TEFAN CHICOS,'
Gum se fdcea aprovizionarea armatelor lui Mihai Viteazul, Matei Basarab
Mavrogheni, Bucuresti, 1939, 80 p. in 8; 10. CONST. GRECESCU, Ca-

petenide otiri moldovene la 1757, Bucuresti, 1939, 6 p. in 8. (Extras din

Bul. 1VIuzeului Militar, II, 2-3); 11, ION I. NISTOR, Prinzele incercciri de
restaurare a ostirilor pdmdntene, In Mem. Secy. Ist., Ac. Rom., s. 3, t. XXII
(1939-1940), p. 15-33; 12. ION I. NISTOR, Un proect de organizare:a oftirilor pdmdntene din 1812, In Mem. Secy. Ist., Ac. Rom., s. 3, t. XXII (1939,
1940), p. 149-163.
Vt zi i p, 737 Nr.

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTURALX. j
Manifestdrile culturale romdnegti In intervalul dintre 1601 qi
1821, Entree cu mult pe cele politice.

In istoria noastr, rdimpul dintre moartea lui Mihai

teazul i rAscoala lui Tudor Vladimirescu este Insemnat mai ales
prin manif estdrile sale culturale. Cele politice rAzboiee, tratate,
aliante au mai putin insemn'etate i mai putin fsunet, deioarece, In aceasta privintra, Muntenia r;si Moldova atarra tot mai
mult de Turci, n.0 mai au libertatea de actiune enterioar, lar Transilvania, depinzand de malta Poart In veacul al XVII-lea, ajunge,
dup 1699, sub domin.atia austriaa. Dar dec6 InsemnAtatea poMich' scade, Iu schimb, lu domeniul culturii, spiritul romtmesc,
eliberat de influen.ta slavon5., 1i g6sete forme de manifestare
noui, aleas i puterrtice. Acum se ivete contiinta 'impede a ori,ginei noastre latine i a unitii neamului nostru; acum se scriu
eronicile In graiul rii, acum se fixeazrt limba literard, acum InOdleindintul se desvoltd, exten.siv i intensiv, iar arta, bisericeascd
.i laic, infloreste, &end adev6rate capo-d'opere de gust i ele-

gang.
Cultura unei epoci este rezultanta unei serii Intregi de factori.
In primal rnd vin, evident, operile originale, In literatur, tiint
art. Ele sunt dovada puterii de creafie i a originalitdfii acelei
epoci. Urmeaz6 apoi traducerile i adaptdrile care fac ac,cesibile
creatiile celorlalte neamuri i contribuie, uneori, la Ernbogd firea

limbii, Se adaog6, dup aceea, tiparul care Ingduie difuzarea

lucrgrilor, originale sau traduse, lu marile masse ale poporului,
constituind prinInsui acest fapt, un mijloc de unificare a, limbii

www.dacoromanica.ro

780

VIEATA CULTURALA.

i a mediului cultural ; in aceasta ultim priving trebue relevat

rolul periodicelor. Nu mai pulin in.semntate are $coala mijlocul cel mai bun de ridicare a nivelului cultural
i complementele ei firesti: manualul $colar qi biblioteca. Men.tionm,
sfarsit, societegile literare, viintif ice $i artistice, urmrind promovarea ramurei respective si difuzarea ei in cercuri cat mai largi.
In anumite perioade, fericit, toate elementele pomenite mai

sus, exist simultan, in num'r mare si bogat diversitate: sunt

perioadele de inflorire cultural. In altele, constatam numai o
parte din aceste elemente.
Irttotdeauna ins, in once epoc sau perioad, hotaritoare
rrnne personalitatea, acea intrupare reprezentativ, irizestrata
cu putere de creatie, mergand dela talent pan la geniu, capabila
s dea lumii valori noi in fond si in form. Personalitatile Bunt, in
ultim analiz, determinante pentru desvoltarea culturala a unei
epoci, cum aunt determinante i pen.tru desvoltarea politicA. Ele
creeaza seria de factori amin.tit mai sus, ele aunt garantia succesului.

Tinand seam de toate acestea, putem deosebi in rstimpul

dintre 1601 si 1821 patru epoci de inflorire cultural ; este dela
sine h4eles ca. limitele cronologice ale acestor epoci
fixate potrivit unor fapte culturale mai de seam sau caracteristice au
totusi o valoare relativei.
Epoca lui Matei Basarab $i Vasile Lupa (1620-1660).
Incepand cu cronograful roman al lui Moxalie si mergand 'Ana la
data cea mai tarzie a alcaluirii cronicii lui Simion Dasclul, aceast

epoc5. are ca personalitti reprezentative in Moldova pe cronicarul Grigore Ureche, pe Mitropolitul Varlaam i pe Eustratie
logoldtul, in Muntenia, pe invtatul boier Udrifte Nsturel, cumnatul lui Matei Basarab, in Transilvania, pe Mitropolitul Simion
tefan. Tot in aceast epock trieste, in afara hotarelor, la Kiev,
vestitul Mitropolit Petra Movild , din familia domn.itoare a Moldovei.
Epoca lui yS'erb an Cantacuzino, Constantin Brancoveanu $i

Dimitrie Cantemir (1673-1729) ; ea incepe cu tipriturile Mitropolitului moldovean. Dosolteiu si se incheie cu moartea cronicarului muntean Rada Po pesca. Celelalte personalitti reprezentative
sunt: in Moldova, cronicarii Miron Costin si fiul Eau Nicolae precum si istoricul Dimitrie Cantemir; in Muntenia Mitropolitul

www.dacoromanica.ro

INFLUENTELE &MAINE

781

Antim Ivireanul, Episcopul Damaschin, eronicarii Stoica Ludescu

Rada Greceanu i istoricul Constantin Cantacuzino. Un loe deosebit ocup moldoveanul Nicolae Milescu, a carui activitate culturala

s'a desfsurat, In mare parte, dincolo de hotare i anume in Rusia.

Epoca lui Constantin Mavrocordat in Principate, a lui Inochentie Clain in Transilvania (1730-1769). Incheiatd Cu moartea

voievodului iubitor de cultur, aceast epoch' are ca personaliti

pe cronicarul loan Neculce In Moldova si
pe lnsusi Inochentie Clain In Transilvania.
Epoca i 'coalei Ardelene (1780-1821), caracterizat prin activitatea celor trei reprezentanti de seam a acestei scoale: Samuil
Clain, Gheorghe ,,S'incai i Petra Maior; In Moldova, personalitti
proeminente sunt mitropolitu. lacov Stamate, i Gheorghe Asaki; In
Mun.tenia, cronicarul Mihail Cantacuzino apoi poetul i cronicarul
lanache Vet-di rescul, iar, la sfrsitul epocei, profesorul Gheorghe
Lazar.

Activitatea cultural n'a fost egal rspandit 1n aceste epoci,

In tustrele trile romAnesti; ea n'a avut pretutindeni aceeasi

intensitate. In prima epoch', locul de frunte 11 -tine Moldova, dup

care vine Muntenia

si apoi Transilvania. In cea de a doua, se
poate afirma ca Muntenia egaleag Moldova. In cea de a treia,
Moldova detine iar intAietatea, Muntenia si Transilvania avAnd
cam aceiasi important. In sfrsit, In epoca a patra, Transilvania
vine In primul rn.d, urmat de Muntenia iar aceasta de Moldova.
In genera frig, se poate spun.e &A, In domeniul culturii, In rstimpul

amintit, Moldova e aceea care deline locul Inti.

Influentele cultural stain. Dar pentru Intelegerea desvoltrii
culturale romanesti este nevoie A* se arate, In prealabil, care au
fost influentele striiine exercitate asupra spiritului nostru. C6ci
si la noi, ca si la toate celelalte popoare, fenomenele culturale nu
s'au produs i desvoltat In mod izolat, prin generatie spontanee;
ele au fost, dimpotriv., In strns legtura cu fenomenele similare
strine, fiind uneori influentate de acestea, alteori exercitnd ele
o asemenea actiune. Influentele strine pot fi socotite foarte adesea
ca adevrati fermenfi, provocAnd reactiuni, determinAnd noi procese de creatie trite mash' etnic preggit. In acest scop.

In veacul al XVII-lea, al XVIII-lea si Inceputul celui de al

XIX-lea, pana la miscarea lui Tudor Vladimirescu, s'au exercitat

www.dacoromanica.ro

VIE ATA CULTU RAW,.

782

asupra noastra mai multe influente culturale care pot fi reduse,

In ultima analiz, la doua: influenta occidentalci i influenta orien-

taki. Cea dintai, avand ca elemente componente prin.cipale spi.ritul critic, de cercetare tiintificA, trezit de Renastere, apoi limba
-Latina, mai tarziu cea france:d, i catolicismul, a ajuns la noi pe

mai multe cai: prin Polonia, prin

catolice din tara,

prin Italia si prin colile uni%ilor, continuate de acelea dela Viena
colile

si Roma. Aceasta influenta occidentala a dat rezultate mai ales

In domeniul operelor originale i, pre sfarsitul epocei pe care o
-cercetam, in fcoal i in complementele acesteia: in manualele
scolare

i in bibliotecci.

Influenta orientala, avand ca elemente componente principale

traditia, limba greacei i ortodoxisrnul, s'a exercitat prin intermesi al Rusiei. Rezultatele s'au facut simtite mai ales
diul
traducerilor, al tiparului, al artei, 0, pana spre sfarsitul
rastimpului cercetat, al scoalei. Ca un element secundar, subsidiar,
,al influentei orientale, putem adauga elemental turcesc; el apare
in ,unele domenii ale artei, nai ales in arhitectura civil.

Nu trebuie sa se creada insa c intre aceste doua grupe de

influente: cea occidentala i cea oHentala ar fi fost o separare
completa, o lipsa total de contact. Cercetarea amanuntita dovede4te, dimpotriva,. ca influenta occidentala s'a exercitat la noi
0 indirect, pe calea ocolita, prin unii invatati greci care au studiat
In. apus, prin unii dascali i tipografi rusi veniti dela Chiev ca
prin ()Merit rusi in timpul ocupatfilor militare.
In Polonia. au stat i inv6tat reprezentantii a trei generatii
d carturari moldoveni: prima generatie, pe vremea Movilestilor,
ei li apartine Grigore Ureche ; cea de a doua, pe vremea lui
Vasile Lupu din ea face parte Miron Costin.; cea de a treia, spre
sfarsitul secolului al XVII-lea, avnd ca element reprezentativ
pe Neculae Costin, fiul lui Miron. Se poate afirma prin urmare
lin capul locului cA istoriografia rnoldoveneasca, in epoca ei de
in.florire,

se desvolta sub in.fluenta polona, deci sub influenta

occidentala.

Swine latine din Moldova veacului al XVII-lea, se datoresc

ealugarilor catolici; atari scoli erau la Iasi, la Cotnari i la Galati.
dat chiar pe fiul sau loan sA invete in scoala
Vasile Lupu
Jezuitilor din Iasi; mai tarziu, in 1647, le-a daruit un teren intins

www.dacoromanica.ro

INFLUFNT APUSEANA

783

gi bine agezat, spre a face a noua cladire. La Cotnari exista, prin

1665, o gcoala-seminar pentru pregatirea viitorilor preoti catolici
din satele de Ciangai. La Galati era o gcoala asemartatoare. Spre
finele veacului al XVII-lea, invatatura. In limba latina, In gcolile
catolice din Moldova Meuse progrese ; chiar daca nu, e s credein
In intregime scrisoarea jezuitului Francesco Renzi, din 24 Iulie
1693, in care se afirma
astzi toata floarea nobilimii vorbegte
latinegte gi multi dintre dngii chiar sunt foarte Invatati*, cert
este ea exista o serie de cunoscatori ai limbii i culturii latine,
In fruntea lor stand chiar tanarul voevod Constantin Duca (1693
1695).

Daca In Muntenia nu g'sim asemenea gcoli, constatam, In

schimb, c fiii de boieri de aci sunt trimii chiar la izvorul Invataturii latine, in Italia. In afara de cazul binecunoscut al lui Constantin. Cantacuzino, viitorul stolnic, care a studiat la Padova gi
Venetia, gi de acela al lui Gheorghe din Trapezunt, bursierul lui
Constantin Brancoveanu, care vi-a luat tot la Padova doctoratul
laureat In medicina, avem marturia banului Mihai Cantacuzino
pentru cei 12 tineri, fii de boieri rnunteni, care au lost trimi,si la
studii la Venetia, de ceitre Constantin Mavrocordat. Dupa ce au
stat acolo, trei ani, i-a rechemat, In urma unui ordin formal al
Portii, preven.ita de un adversar al voevodului.
Ct privegte colile Uiitior, primele s'au deschis la Blaj, In
ziva de 11 Octomvrie 1754: erau gcoala cea de obgte gcoala
latineasc
i cea de preotie . Absolventii care se distingeau
erau trimigi mai departe, la Viena gi la Roma.
Pe o cale sau alta, se poate spune deci ca poporul nostru n'a
pierdut contactul cu invkatura apusului. Daca aceasta Invatdtura nu s'a putut impune deck tarziu, dupa migcarea lui Tudor
Vladimirescu, este ca a avut in fata ei puternica influent. orientala,

In special cea de forma greceasca, ajutata pe de o parte de traditie, pe de alta de identitatea confesiunii.
In.fluenta greaca s'a exercitat asupra noastra pe mai multe &Ai:
In primul rand prin ccolile superioare, cu limba de predare greaca,
din Constantinopol, Bucuregti i Iai. Avnd ca profesori Invkatii
cei mai de seama ai lumii orientale, aceste gcoli au fost adevarate
centre de creiare i difuzare a culturii grecegti, In timp ce Elada
insagi nu dispunea de nici o institutie similara. La Academia cea
22

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTITRALA

784

mare din Constantinopol, in cartierul Fanarului, aproape de Patri-

arhie, au invAtat o sum dintre viitorii dregtori, clerici si profesori ai Trilor Romane ; ba chiar i unii dintre viitorii domni
tot aci au cAp6tat elementele de cultur6 superioar; e cazul lui
Nicolae Mavrocordat.

Desi venit la tron in urma unei reactiuni a bAstinasilor impotriva elementului grecesc, Vasile Lupu ajunge el insusi un sprijinitor al acestui element: in divanul domnesc din 1652, din cei
zece boieri mari, sapte erau greci i trei romani. coala superioar, infiintata de el la Iasi, dup o prim6 perioad6, in care
influenta Chievului lui Petru Movil, deci indirect si a apusului, este preponderents, cun.oaste o a doua, de caracter precumpa'nitor grecesc. In catedrala domneasc6 din capitala trii,
acelas voevod hotdraste ca o parte a serviciului religios s fie
ilcuta" in greceste ; hi mngstirile cele mari se primesc monahi
greci cari invatd pe fiii de boieri limba i scrierea greac. Un alt
sprijinitor al culturii grecesti a fost Gheorghe Duca: sub el se infiiateaz, in 1680, prima tipografie speciald greac6 din cele
sapte
care au existat la noi in intervalul 1601-1821.
O alt cale de influent a fost prin na4ii ierarhi rdsdriteni
care s'au stabilit in tarile n.oastre, ajungAnd unii din ei
chiar conducatori ai bisericii romnesti. La inceputul secolului
al XVII-lea, intalnim figura lui Luca, mai intai episcop de Buz'u,
apoi mitropolit
Cipru.

al Ungrovlahiei; el era grec, originar din

Cam in aceiasi vreme, un mitropolit al Monembasiei se afl la

curtea munteara i piere ucis in miscarea lui Lupu Mehedinteanul
(1618). Deosebit de insemnat este figura lui Matei, mitropolit
al Mirelor ; dup ce zhoveste cAtva timp la Moscova (1595-1597)
In Polonia, el se stabileste, incepand din 1602, in Muntenia ;
egumen al mn'astirii Dealul, uncle a si murit, in 1624, Matei e
autorul a cloud povestiri istorice origin.ale privind Tara RomAneasca

si a slujbelor sfantului Grigore Decapolitul i Sfintei Paraschiva,

ambele avAnd de asemenea leg6tur cu noi. In epoca lui Branco-

veanu, stau la Bucuresti si Iai strhiciti ierarhi greci precum

Dositeiu, patriarhul Ierusalimului, i nepotul i urmasul acestuia
In scaun, Hrisant Notara. Tot la curtea lui BrAncoveanu se afl,
ca predicator , Athanasie, fostul patriarh al Antiohiei; sub

www.dacoromanica.ro

INFLUENTA RUSA

786

ingrijirea acestuia se tipareste la Snagov, In 1701, Liturghierul

greco-arab, dupa cum sub Ingrijirea i cu cheltuiala lui Auxentie,
fostul mitropolit al Sofiei, se tipareste la Bucuresti Explicarea

serviciul la sfintirea bisericei , In greceste. Nu e cu putinta

a Insira aci pe toti Inaltii ierarhi
i cu atat mai putin pe
clericii greci de rang mai mic, care au trait In -pride noastre In
rastimpul cercetat ; numrul lor este foarte mare. Actiunea conjugata a acestor clerici pe de o parte, a scolilor pe de alta de
altfel sferele lor de actiune erau secante fac ca in.fluenta greaca
sa rnearga crescAnd: punctul maxim este atins spre sfrsitul epocei
fanariote, In anii 1790-1812. Tocmai aceasta crestere provoaca

bag i reactiunea care se va produce, atat In domeniul cultural

eAt si In cel politic, la In.ceputul veacului al XIX-lea.
In ce priveste influenta rusa, trebue 1nsemnat, In ordine cronologica, momentul, foarte important, din prima perioada, aceea
a lui Matei Basarab i Vasile Lupu. Exponen.tul muntean al acestei
influente este 11113ui cumnatul voevodului, Invatatul boier Udrifte
Neisturel, traducatorul In limba sfnta slavona cum o califica
el Insusi, a Imitatiei lui Isus Hristos . Pentru fiul sau Radu,
Udriste aduce profesor dela Chiev; sub raportul tipariturilor, el
publica la Govora In 1642 o Evanghelie infatatoare scoasa
primenita de pre limba ruseasca pre limba rumneasca . i In
cancelaria voevodului se face sinrtit curentul rusesc: explicatia
sta., In faptul ca vtori logofatul Udriste era, de fapt, conducatorul ei. Un rol asemanator joaca In Moldova, In aceeasi vreme,
mitropolitul Varlaam. El se duce la Moscova ca arhimandrit, In
1629, trimis de Miron Voda Barnovski care voia sa-si procure de
acolo icoane pentru ctitoriile sale. Mai tarziu, In 1637, ajuns p5.stor
sufletesc al Moldovei, Varlaam serie Tarului, aratnd ea a tradus
si are gata de tipar cartea Sf. Calist, cuvAntarile la Sf. Evanghelie, ca s'o ceteasca preotii In biserica,spre Invatatura Romnilor
credinciosi

cere totdeodata ajutorul spre a o putea tip ari ;

nu cun.oastem ce raspuns i s'a dat. Dar chiar daca el a fost negativ,

un fapt e sigur: In cursul veacului al XVII-lea, tiparul romanesc

are strnse legaturi cu cel din Rusia. Reintroducerea lui In Muntenia, sub Matei Basarab ca i introducerea lui In Moldova, sub
Vasile Lupu, se face cu ajutorul mitropolitului Chievului Petru
Movild (vezi mai jos, p. 895). Dupa ce tipografia moldoveneasca
22

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTURALA

786

se vlesfiinteaz, instalarea alteia n.ou, sub Gheorghe Duca (1679)

se lace iar'i Cu ajutorul patriarhului Moscovei loachim. 0 suma
de tipografi, In cursul acestui veac, vin. din Ucraina; tot de acolo
vin t)i modele, In ce privete crtile de tiprit, gravurile i ornamentele.
In veacul al XVIII-lea, o serie Intreaga de inalti ierarhi romni
au legatur. cu Rusia 0 sunt influentati de noua viatei monahalei

de acolo. Inceputul 11 face Pahomie, egumenul de Neamt, care

prin 1703-1704, se duce la Chiev, atras de faima clugrului

Dimitrie de Rostov din mnstirea Pecerska, Intemeietorul noii
vieti monahale amintite. Dupi ce st lan.g6 Dimitrie cativa ani,
Insotindu-I chiar In cAltoriile de propovduire, se Intoarce In
tar, unde Mihai Racovit 11 face episcop de Roman. El introduce
In mnstirile moldovene noile norme ale schivniciei; aduce i.
diferite crti in limba dal* Intre altele, celebra oper a maestrului
su Dirnitrie, o Rostul de aur care s'a rspandit In trile noastre.
Pahomie s'a Intors spre sf'ritul vietii la Chiev, la mnstirea
Pecerska; aci a i. murit, In 1724. Mitropolitul Moldovei, Gheorghe,

urmaul lui Ghedeon care primise pe Tarul Petru cel Mare la

Tutora, aduce i el crti bisericeti din Rusia i an.ume, aa cum
ne arat o 1n.semnare din 24 Dechemvrie 1729, o 12 Mineie mos-

chiceti, cu dou trioade i liturghii canonice, de toate trebile

arhiereti . Mai trziu, In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea,

exponenti ai influentii ruseti sunt egumenul dela Putna, Vartolomeiu Meizeireanu i egumenul dela Dragomirna, Secul i Neamt,
,Paisie Velicicovski. Cel dinti calatorete In doug rnduri In Rusia,
In 1757 i 1769; aduce de acolo crti, icoane, ocljdii, traduce de
asemenea din rusete texte religioase i. laice ca Itica sau leropo-

litica, dup o editie aprut la Chiev In 1712, apoi calendare,

letopisete, etc. Paisie, ucrainian din Pultava, a stat o bucat de
vreme la mnstirile Poiana Mdnilui i ViirzeireVi din Muntenia
(judetul Rmnicul Srat), apoi a fost la Muntele Athos, In cele
din urm s'a stabilit In mnstirile moldovene pomenite mai sus,
unde a desvoltat o remarcabil activitate, &And o nou inflorire
rnonahismului, potrivit cu InvVtura lui Dimitrie din Rostov.
Ultimul dintre clerici care, In rstimpul cercetat, stabilesc leglura
cu lum.ea ruseasc, este Mihail Strilbi(ki, personaj interesant, cu
0 activitate complex: traductor, tipograf, gravor, administrator
Itt

www.dacoromanica.ro

ISTORIO GRAFIA

bisericesc, el ja,

la un moment dat, in

787
1789,

pomposul titlu

de <<protopopul Moldovei, Munteniei i Basarabiei . I se dato-

resc o serie de tiparituri bisericeti i laice, la Iai, Dubasari i

Movilau.

Mult mai putin Insemnata a fost, in domeniul cultural, influenta turceasc. Ea se manifest numai In arta .1 anume In special
In arhitectura
in felul cum se construesc unele pa.rti ale
locuintelor boiereti (sacnacsiul !) i In mobilierul acestora, apoi
in constructia hanurilor, cimelelor i havuzelor.
Isteriegratia. Dintre operile originale alcatuite in rastimpul
1601-1821,

locul cel dinti 41 ocupa, fara indoiala, cele de caracter

istoric. Ele Intrec cu mult, atilt calitativ cat i cantitativ, pe celelalte. S'au scris, in rastimpul amintit, peste cincizeci de lucrari
originale de acest fel, marea majoritate in proz, cateva
versuri.

Niel una nu s' a tipeirit de catre autorul respectiv; nu se poate

apune c n'ar fi interesat: dovada con.trara o formeaza marele
numr de manuscrise ale lor care au circulat din letopisetul
lui Miron Costin, de Oda, se cunosc pAna acum nu mai putin de
49 de manuscrise, dintre care trei hi limbi straine (latina, greaca
i franceza). Explicatia trebuie cautata mai curnd in faptul ca
autorii se temeau ca, prin publicare, sa nu aiba neplaceri pe deoparte cu Turcii, puterea suzeran, pe de alta parte cu descendentii
personagiilor batinae descrise.
In ordinea insemnttii, istorigrafia moldoveana e cea
urmeaza, apoi, la mica distanta, istoriografia munteana, cea transilvaneana venind mult in urma acestor
Istoriografia moldoveanii. In veacul al XV-lea i al XVI-lea,
cronicele sau letopisetelet'arii se scriseser In limba slavei ; in veacul

al XVII-lea apar primele cronici in limba roman& Dupa toate

probabilitatile, acela care a tradus pentru intaia oara vechile
letopisete In romanete i a alcatuit o cronica mergnd pAna la
Vasile Lupu, a fost Eustratie treti logof tit, un boier invatat, cunosea-tor al limbii greceti i caruia i se datorete i intocmirea Pravilelor Imprtefti, tiparite la Iai, in 1646 (vezi mai sus, p. 593).

Din nefericire, cronica sau letopisetal lui Istratie logofdtul nu

ni s'a pastrat (sau n'a fost Inca descoperit !) cert este numai ca
de el s'au folosit mai 'Mai Grigore Ureche acesta cunotea o

www.dacoromanica.ro

788

VIEATA CULTU RALA.

redactie mergand numai Oda. la Petru chiopul

apoi Simion
Dascalul, care a avut redactia completa, pana la Vasile Lupu,
In sfarsit Ion Neculce care a luat din el o parte a traditiilor ce
figureaza In 0 seamd de cuvinte.
Primul letopiset moldoven.esc In limba romn ajuns pana In
zilele noastre este acela al lui Grigore Ureche f i Simion Dasaul.

Intrebuintam aceasta titulatura deoarece letopisetul lui Grigore

Ureche nu ni s'a pastrat in forma originalii, asa cum a fost scris
de Invatatul boier moldovean, In intervalul dintre Inceputul anului
1643 si Aprilie 1647, ci numai in forma prelucratd, amplificata,

a lu Simion Dasalul, alcatuita Intre 1654 si 1660. 0 separare a

adaoselor lui Simion Dascalul nu e cu putinta, de aceea cronica
trebuie 1nfatisata sub numele amandurora.
Grigore Ureche, fiu al marelui logofat deci, am zice azi, al
primului ministru Nestor Ureche, din vremea lui Aron Tiranul,
a Invatat carte in Polonia, poate la Liov; stia limba latin.a, polona
i vechea slava bisericeasca. Cariera
inceput-o, se pare, sub
Miron Vocla Barnowski, cand 11 intalnim, la 20 Dechemvrie 1628,
ca treti logo ft, dregatorie care nu putea fi ocupata decat de un.
carturar i un om de credinta. Sub domnii urmatori, el Inainteaza
pe scara demnitatilor: vel spatar in Noemvrie 1631, Ici pastreaza
aceasta dregatorie si sub Vasile Lupu. La inceputul lui Ianuarie
1643, Grigore Ureche e o vel vornic al trii de jos * ; pentru

ultima oara e pomenit cu acest titlu la 8 Aprilie 1647. Data

mortii nu se stie in mod precis; nu e exclus ca sa fi trait bash' si
dup. 3 Mai 1647, data la care se serie actul de Imparteala a
averii lui.
In ce priveste pe Simion Dascalul, orn de conditie sociala mai
modesta, el pare sa fi fost din Ardeal, poate din Maramures; stia
ungureste, leseste, latineste ci vechea slava.; cunostea amanunte
din viata Ungurilor. A fost identificat
i faptul pare probabil
cu Simion Dascalul din satul Rosiaci, care iscaleste 1n.tre martorii

unui zapis la 8 Iulie 1669, si cu Simion. Dascalul din targul

Focsanilor, amin.tit In doua rnduri In anul 1676.
Cronica lui Grigore Ureche i Simion Dascalul povesteste
rstimpul din.tre intemeierea Moldovei ci domnia a doua a lui
Aron Tiranul (1.359-1595); e o lucrare netermin.ata, incheindu-se
printr'un titlu de capitol. Ca izvoare principale ale ei au servit:

www.dacoromanica.ro

MIRON COSTIN

789

letopise(ul moldovenesc alctuit de Eustratie logonitul, letopisetul

lapse care e dupg.' toate probabilittile cronica polona a lui
Ioachim Bielski, i. letopise(ul latinesc, un izvor, se pare, intern,

scris latinete. La acestea se adaog6 Cateva izvoare secundare

i anume: o cosmografie latinei, cronica lui Al. Guagnin In traducerea polon a lui Martin Paszkowski, aparut In 1.611, i un
letopisef unguresc, din care s'a scos vestitul capitol De ijderenia
Moldovenilor cuprinzAnd legenda infamant a descendentii RomA-

nilor din tAlhari. Ultimele doua izvoare au fost utilizate numai

de Simion Dasalul, al c6rui simt patriotic, era, dup: cum se
vede, redus. Din potriv6, Grigore Ureche este patriot, dar i om
de partid.
Cronica lui Grigore Ureche i Simion Dascalul nu este numai
cea dinttii cronicei originalei in liniba romeinei, din ate cun.oatem
astbi; ea cuprinde i prima afirmare rormineascei despre unitatea
neamului nostru fi originea lui latimi. In Predoslovia desalearii
a Trii Moldovei citim: Noi aflAm c5. Moldova s'au desclecat
mai pre urni i. Muntenii mai dintai, meicar c s'au tras d,ela un
izvor, Muntenii nti iar Moldovenii mai pre urma . Iar In alt loe:

Rom'anii ati se afl 16cuitori la tara Ungureasca i la Ardeal

i la Maramure, dela un loc stint cu Moldovenii ci toti dela Rim
se trag . Tema va fi reluat i amplificata de Miron Costin.
Ca izvor istoric, cronica lui Grigore Ureche i. Simion DascMul

prezin.t Insematate mai ales pentru epoca 1574-1595; pentru

acest interval ea formeaz6 singura povestire cunoscut azi i se
in.temeiag pe tradifia raid transmis6 lui Grigore Ureche de tatal
sau Nestor.
Adaosele pe care le face cronicei, Intre 1660-1667, un Misail
Ceilugeirul, adaose In bun6 parte de caracter bisericesc, n'au valoare
istoric6; ele sunt, mai toate, rezultatul unor confuzii sau informatii
greite.
Miron Costin, cel mai mare din.tre cronicarii romni, s'a n'a'scut

In 1633, ca fiu al vel hatmanului, apoi vel postelnicului Iancu

Costin. Refugiat in Polonia, din cauza luptelor politice, Iancu
trimite pe fiul su la colegiul iezuit din Bar ; aci Miron Invat
temeinic latinete i. leete. Intors In .tar5.* spre sralitul domniei
iui Vasile Lupu, el face o frumoasa carier5., ajungAnd, in cele din
urnf, vel logof6t, aa dar al doilea personal dupa domn (vezi

www.dacoromanica.ro

790

VIEATA CULTURALA

ef al partidului polon, Miron intra in conflict cu Constantin Cantemir (1685-1693); acesta, descoperind un complot la care
fig. 54).

. 240.1-7.

1- Zitz' ky/P

',

...

....

..

.-

7,1(i&IThe

l , Jit..,..tt .

',4.?.,.? fit lvdt--1

_.

, - ,./ _ /11.p,
R, .,./.
.,,,. - (2- 0,0 .,,,
i1 AO:r. tia en. e ir ef 7 :SIAM 1,111.31,,,I
',J.!
,,V7f,,,,p, I,.
.me, ,4,

kb

d'. m

S.'

c-.

--P'

,.

`I
P d I p
P i744
,P
(.- ,-,u
tif......010.4i inarryn namf fort me!, 074 1:74
.,,....m, .
1
Jti
N
C-''' 10'
el, .41
+.1- ..fri rt..trto le e..f,00, p",!,-,r T......4.11.4 'iv-30114,44 yolfiver fir:74447ft

7.

,..

'

."F,

(, ....,

s'.'7dry., I, n at . Mel c,..,...i. r icit..74 '61.4411TINME

A_frel

4?

,? ; P` <",# Al_ie

..

"? ,..-.%

RI

m'c''''' AFl, , It+.

c-cruptrf
fa,
7,,L..

'
- A-r.,P n t/ . .....14.1pf t ',II*4
" ,4:3-0 r ,1:44,,,,,,

A. i 5-

.,

t'SLI

" Al,
JN:f it inviii 0, .potanne..:jft ite ( ,1;.ir mimilh2.
x,
4
V
,I,
r-1/4
4,
"'
,;nr,j, re e fa,:f rt (Yetr r tc d,,.1441,1, ,urtti.41
fgr'''',A,' idnyhtly
,

L.

...Inv iy./Arrirp

P .44
: c4-.
P irk
'''' ,f4q,,,,q,k,
Z2d
7.1ri ?A61,Ar.i'
Mlle sr.
iijn4
u
.' ' 11,.(76 j filet-4-n
c_
11.17.AM . j, qr.) dn. 44 os, Tfiget i neto7inonr(h.v..7,4( _Arlin (47,
x1 2-J
,..,
,P u kl. J AZ
. 0i

. AY fr, yeti in, .. A,. It

e

'

.! ,-

.
,.

u i r:.

,.,- i

fmr, /NA
J,..,..

..,.

,.,..,, )2,,,,,41 Xo tom,

.., , 6
b. ,..1 /'''
...2ayofrri frret TrI/e4+
n',.

,-1

141'

7N,114 taAc. 4,4 .oro 4,1,4 'net,0%, ;:,,,,r.

-I, P.._..,c .ir . 4.-

p mg Tx, r.15 ,4 6,1

al21

t i r,,,o1.,o,".. ....., ,mfrilley21.4)kit II r7/444.1 .......1

.0

-,'

Ast)tilloste,

ty ,a4V ,b, .
jyyt ci ,,,j'A ,,,,,r, ja,.

Auk Al o711,5. r .74 teCs

F 4*
l'c'
...'

,,",A vev il f....Cci 2, ra f layrd

.., . -

C.

i-

r, 16., ,i'
-

ll

(1 ,

//k

r2

Fig. 54. Act autograf din 30 Septemvrie 1668 prin care a Miron Costin vel
dvornic al Tarn de jos cumpira o parte din satul Micliusani, pe Prut, In tinutul
Iasilor, dela Apostol Voroavi, glnerele lui Carp s i altii, Cu spatruzeci de let
batuti a. Jos, In stanga, iscAlitura: Miron vel vor(nic) iscal s. (Biblioteca Academid Routine, sectia manuscrise).

participase Velicico Costin, nu insii i Miron, fiind pe deasupra

atAtat de adversarii politici i personali ai Costinetilor, (Mu

www.dacoromanica.ro

MIRON COSTIN

791

ordin s'a fie executati amandoi fratii. Sentina se aduse la Implinire in Imprejurari dramatice: luat de langa sicriul sotiei sale, la
tail, la Barboci, Miron fu dus pana In targul Romanului i aci,
sosind o nou confirmare a poruncii domnecti, i se taie capul
(Dechemvrie 1691). Avea 58 de ani.
Opera istorica a lui Miron Costin se alcatuiecte dinteo lucrare
asupra originei noastre latine, purtand titlul sugestiv: De neamul
Moldovenilor, din ce (aril au iefit strdmofii tor, apoi din Letopiseful
Tdrii Moldovei 0 din cloud scrieri in limba polond, una In proza,

alta In versuri. Cea mai de seama dintre lucrrile sale este LetoScris In Iaci, In 1675, el povestecte evenimentele dintre
anii 1595 unde se oprise cronica lui Grigore Ureche i Simion
i 1661, moartea lui tefaniVa" Lupu. Pentru prima
Dasclul
parte a povestirii, se folosecte de izvoare polone, In special de
cronica episcopului Piasecki (1587-1648) ci de cronicile in versuri
ale lui Otwinowski i Twardowski; pentru partea ultima, de ceea
ce vazuse i auzise el Insuci. Intrebuin-teaza i unele marturii
de caracter arheologic; nu dispretuiecte nici tradifille orale trans,
mise din gen.eratie In generaIie. Letopise-tul a fost tradus: In latinefte, probabil de un tanar boier roman aflat la studii in Polonia;
In grecefte de oatre Alexandru Amiras (lucrul incepe In Februarie
1729, la Iaci) i In fran(uzefte de atre Nicolas Genier, la Ankara,
In 1741.

In De neamul Moldopenilor, Miron Costin, dupa ce combate

basna cu descendenta din talhari, arat originea
ocara
latina a poporului nostru, nu numai a Moldovenilor, dar ci a Muntenilor i Ardelenilor. Biruit-a gandul spune marele cronicar
s ma apue de aceasta truda, s5 scot lumii la vedere felul neamului,
din ce izvor i semiatie ant lacuitorii rii noastre Moldovei

Trii Muntenecti ci Romanii din Irile Ungurecti... ea tot un

odata descalecall aunt n. i Miron aduce la indeplinire
gandul su, aratand, cu mijloacele ctiintifice ale vremii, cum s'au
luptat Dacii cu Romanii sub 4 Traian, imparatul Ramului*, cum
a fost colonizata Dacia, care e numele neamului nostru, portul
i credinta lui.
De neamul Moldoyenilor ni s'a pastrat in doua redactiuni: una
In cinci capitole, alta In capte, ultimele doua fiind adaose ulterior
de unul din fiii lui Miron, mai probabil Nicolae. Data alcatuirii
neam

www.dacoromanica.ro

792

VIEATA CULTURAL/.

acestei lucrari este nesigura: aunt cercetatori care se pronunta

pentru anii 1.673 1674, altii cred ca a fost scrisa spre sfaritul
vietii, dupa 1685.
Cele dou lucrari In limba polon.5. una In proza, intitulata
Cronica Trii Moldovei ci a Munteniei i fara indicarea datei
la care a fost scrisa, cealalta, In versuri, cu titlul Istorie In versuri
polone despre Moldova fi Tara Romneascei, alcatuita in Polonia,
la Daszow, In Iulie 1684, In urma dorintii regelui Ioan Sobieski,
trateaza aceia tema: originea romana i unitatea poporului roman,
explicarea numelui sau i lntemeierea sau descalecatul celor dou

tari ; la Braila i mai mult In prima decat in cea de a doua, se

adaoga date asupra limbii, religiei, geografiei .1 organizarii administrative romneti.
In afara de opera istorica, Miron Costin ne-a lasat i o incercare
de poem filozofic: Viata lumii. Scrisa inainte de 1673, ea des-

volta, in 84 de versuri, tema precaritatii vietii, aidoma unui fir

subtire care se rupe uor. Toate aunt deertaciuni; singura fapta
bun.a d linite i multumire. 4 Predoslovia adic prefata acestui
poem este cel dintdi tratat de versificatie romeineascd, aratan.d ce
sunt stihurile , ce conditii trebuie s Indeplineasca ele. Poemul
Insui a fost scris citim In Predoslovie mai mult sa se
Arada ca poate i in limba noastra a fi acest feliu de scrisoare ce
se chiama stihuri .
Calificativul de cel mai mare cronicar roman.* pe care 1-am
dat lui Miron. Costin se justifica intru totul. El intrunete In opera
sa istorica insuirile corespunzatoare: informatie bogata i variata,
simt superior al obiectivitatii, remarcabil talent literar. Cunotea,
din proprie experienta, asemenea lui Eminescu, intreg pamantul
i neamul romanesc ; strabatuse Ardealul i Muntenia, cunoscuse
pe Maramureeni, vazuse podul lu Traian, la Dunare. Era drept
lu aprecien i .1 judecati: cuvntul pe care-1 rostete, in legatura
cu povestirea razboiului dintre Vasile Lupu i Gheorghe Stefan:
nimica nu stria' credinta
celor ce scriu leatopisetele, ca ftaria,
cand veghe voea unuia i pogoara lucrul cu hula' altuia , el 1-a
i aplicat. In sfarit, tie s inftieze cu talent, inteo limba plina
de miez, colorata i armonioasa, oameni i intmplari. O seama
din portretele sale, acela al lui Gheorghe Stefan, al lui Stefan para.labul de Soroca, ale lui Toma, Barnowski, Radu Mihnea, redate

www.dacoromanica.ro

NICOLAE COSTIN

79

atat de expresiv vi concis, au devenit clasice in literatura romaneasca.

hmadele continuatorilor lui Miron Costin. Letopisetail marelui cronicar a fost continuat epigonic de o serie lntreaga de
a izvoade adica de naratiuni istorice
cel putin ase la numar
care porn.eau toate dela Dabija "Voda (1661), unde se oprise Miron,

vi mergeau pana spre finele secolului al XVII-lea sau inceputul

celui de al XVIII-lea. Cel mai ln.semnat dintre aceste izvoade
este acela care povestevte rastimpul dintre Dabija vi a doua domnie

a lui An.tioh Cantemir (1661-1705); el a servit ca izvor atat

Cronicii Racovitene atribuite lui Neculai Muste (vezi mai jos)
cat vi lui Neculce. Un alt 4 izvod scris in 1694 de un copist din
anturajul marelui logofat Teodosie Dubau, cuprinde dupa o confuza
predoslovie In versuri vi proza, expunerea, foarte sumara, a domniilor

dela Dabija pana la Constantin Cantemir. Daca un al treilea

izvod
cu autor necunoscut se referea la evenimente din
iarn.a anilor 1673-1674, nu vtim in schimb ce rastimp cuprindea
,cel de al patrulea, alcatuit de Vasile Damian., ce-au fost treti
logofat . Al cincilea izvod expune evenimentele din rgstimpul
1678-1711 In mod favorabil boierilor GavrilitA. vi Lupu Costachi,
poate fi deci numit izvodul Costachevtilor . A fost scris, dupa
toate probabilitgtile, de un om de casa al acestora, tefan p'clure,
In 1712. Despre cel de al vaselea izvod n'avem informatii precise.
Utilizate de marile cronici serse in prima jumatate a secolului
al XVIII-lea, 4 izvoadele continuatorilor lui Miron Costin, au
fost scoase din circulatie de acestea, dupa cum letopisetul moldovenesc

al lui Eustratie logofatul, in diferitele lui redactiuni,

fusese scos de cronica lui Grigore Ureche vi Simion Dascalul, la

cArei alcatuire contribuise in chip Insemnat.
Nicolae Costin, fiul n.ascut pela 1660 al lui Miron, a
invatat intai In Iavi, cu un talentat calugar jezuit, apoi, ca vi fatal
sdu, In Polonia. Multumita acestei invatturi, adaugandu-se .1
faptul ca a luat de sotie pe sora voevodului vi colegului sau de
vcoala, Constantin Duca (1693-1695), el a facut ca i tatasaid
o frumoasa carier, ajungand la urma, sub Dimitrie Cantemir (1710-1711) vi sub Neculai Mavrocordat (1711-1716), vel
logofat. A murit in Septemvrie 1712, la Ord, unde se dusese ea-0
cercete Ze averea.

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTIJRALA

794

Nicolae Costin 1i pusese in gAnd BA serie un letopiset incepAnd,

dupa moda bizantin, imitata 0 de Poloni, cu facerea lumii

ducAnd povestirea pAna In zilele sale. Dar acest ambitios plan
n'a fost realizat In 1ntregime. El a ajuns cu naratiun.ea pAn la
anul 1601 apoi, cedAnd dorintei lui Neculai Mavrocordat care
voia s'a." vada mai de graba cronica domniilor lui (1709-1710 0
1711-1716), a intrerupt-o 0 a redactat partea privind evenimentele contemporane, intre 14/25 Octombrie 1709 0 7 /18 Octombrie 1711. Moartea 1-a surprins In plin lucru, lr sa fi avut timpul
nu &a termine opera planuita, dar nici macar sa transcrie pe curat

partea ultima.

Nicolae Costin este tipul cronicarului erudit. El 10 aduna

tirile din toate izvoarele pe care le cunoate; nu vrea sa-i scape
nimio, i daca, prin aceasta, povestirea devine greoaie, disproportionata, cu digresiunj care, neIntregindu-se organic, supara.
Chiar In capitolul IntAi Pentru ridicarea lumii i pentru impartirea lirnbilor i pentru neamurile oamenilor i desclecarea trilor
sunt citati nu mai putin de 27 de autori romani, greci i evrei, dela
Thales din Milet 0 Homer pAna la Cicero 0 dala Plato 0 Aristoteles pAna la Diogene Laertius. Pentru descalecatul dinti, temeiul
11 formeaza scrierea
Cu at mai unitara i armonioasl a
parintelui sau ; pentru epoca dela descalecatul al doilea pAna la
Aron Voda, cronica lui Grigore Ureche i Simion Dascalul. La
acestea, Nicolae Costin adaoga toate tirile, interne 0 externe,
pe care le-a putut aduna.
Superioara prin unjtate arhitectonica i caracterul ei de m6r-

turie directa, este povestirea celor dou domnii din anii 1709
1711. Cu rezerve fata de Dimitrie Canternir, total elogioasa fag
de Nicolae Mavrocordat, aceasta povestire, opera unui curtean,
arata totu0 ca Nicolae Costin motenise o parte din talentul
parin,telui sau. In nici un caz ea nu justifica aprecierile atat de
severe pe care le-au formulat unii istorici literari cu privire la
Intreaga sa opera istoriografica.
Tot lui Nicolae Costin i se datorete traducerea din latinete
prelucrarea sub titlul Ceasornicul Domnilor
a celebrului
roman spaniol Il libro aureo... de Antonio de Guevara. E
viata romantata a Imparatului filosof Marcu Aureliu, Intretesuta

cu norme 0 sfaturi privind tineretul, familia 0 statul. Limba

www.dacoromanica.ro

NICOLAE MILE SCU

795

traducerii romaneti e limpede i pstreaza ceva din ritmul frazei

latine.

Nicolae Milescu este primul dintre carturarii romani care

desfaprat o insemnata activitate literara In afara hotarelor.
Nascut in 1636 la Mileti, in tinutul Vasluiului tat-sau era
insa grec din Peloponez el a invatat carte mai intai in tara,
iapoi la coala cea mare din Constan.tinopol. Poliglot, bogat, iu_bind fastul, bucur'ndu-se de prietenia voevodului Stefanig Lupu
(1659-1661), era sortit unei rapide ascensiuni; ambitia sa nema-surata sfarma Ins acest Inceput plin de fagaduinti i dadu un

alt curs vietii sale. Participand la un complot impotriva domalti cercetatori cred socotim cu mai
nului i prietenului
c impotriva lui Ilia Alexandru (1666-1668)
putin. temeiu
Milescu fu descoperit i suferi pedeapsa infamanta a aerii nesului , trebuind s renun.te astfel la o cariera politia in Moldova.

Dupa ativa ani In slujba domnului muntean Grigore Ghica

i dui:4 o lunga calatorie in apusul i nordul Europei a stat
i in preajma i in slujba pribeagului Gheorghe Stefan, la Stettin
el ajunse, in. 1671, prin recomandarea calduroasa a
(1666-1668)
lui Dositeiu, patriarhul Ierusalimului, ef al corpului de talmaci
sau dragomani de pe langa Consiliul diplomatic (Posolski Pricaz)

din Moscova. In slujba Tarului ramase el apoi pang la moarte,

In 1708.
In activitatea literara a lui Nicolae Milescu, deosebim o prima

faza, in care el serie in romiinefte i o a doua, mult mai lunga,

In care serie In rusefte; intre ambele se situeaza mica sa lucrare
in limba latin intitulata Enchiridion . Scrierile din faza Intai
sunt traducen. In.ceputulil face lstoria despre sfeinta icoanei, Matoare de min.uni, a Maicei Domnului, dela manastirea Neamt,
istorie redactata in 1655, la varsta de 19 ani. E, foarte probabil,
traducerea in romanete a unui text slav pastrat In manastire,
asupra originei bizantin.e a amintitei icoane ; aceasta ar fi fost
trimisa lui Alexan.dru cel Bun de catre imparatul loan Paleologu.
Urmeaza, In 1.661, o Carte ca multe intrebeiri foarte de folos pentru

multe trebi ale credinfei noastre; ea cuprinde traducerea, din gre-

cete, a unei serii de raspunsuri alatuite de Atanasie, patriarhul

Alexandriei, privind credinta cretina. Foarte interesanta e observatia asupra latinittii noastre, pe care o adaoga. Milescu la

www.dacoromanica.ro

796

VIEATA CULTURALA

rspunsul despre numele lui Dumnezeu:

Dumnezeu s zice pre-

limba greceasa teos, iar pre limba leteneasa deus, iar runuinefte sii chiamei Dumnezeu, care nume iaste luat dela letinie in ce.
chip fi mai jumeitate de limba rumdneascli luat dela Letini .
Nu ni s'a pstrat nici in original, nici in copie traducerea.
In romnefte, din greceVe, a Vechiului Testament, fcut de Nicolae
Milescu, la Con.stantinopol, pe and era capichehaia a lui Grigore-

Ghica, deci prin anii 1.661-1664. Ea a fost intrebuintat ins

de autorii (fratii Greceanu?) sau autorul muntean al unei noi traducen, aflate in manuscrisul 4389 al Academiei Romne; in cuvntul &are cititori, acest autor, deplngnd faptul c Vechiuli
Testament nu fusese tradus pn atunci, amintegte de un izvod,
scris cu mfina, care l-au fost prepus Nicolae speitariul moldovan,
(lased ci invalat in limba elineasa, care l-au izvodit de pre izvodut
elinesc, ce se-au fost tipeirit la Frangolort... (Frankfurt)); acest
adaog6 el fiind prepus cu mult prip, are ins
izvod
gregeli. In sfrgit, tot lui Milescu i se datoregte traducerea atorva
Rugii ciuni de searei, pstrate in codicele miscelaneu ce a apartinut
odirtioara pribeagului Gheorghe Stefan i care se afl azi in biblioteca arhidiecezan din Blaj.
Mica lucrare in latinegte 'ErzetpiaLov sive Stella orien-

talis occidentali splendens... , alatuit la Stokholm in iarna

din 1666-1667, la cererea ambasadorului francez, e o expunere
asupra dogmei transsubstantierii, aga cum o inteleg ortodocgii.
A fost tiprit la Paris, in 1669 gi apoi, Intel) nou ed4ie, in 1704.

In perioada a doua a vietii sale, aceea petrecut in Rusia,

Milescu a alatuit o serie intreag6 de lucrri de caracter istoric,
religios, educativ i filologic; multe dintre ele sunt simple traduceni

gi nu au o valoare deosebit. Cu att mai importante ne apar

in schimb lucreirile originale in legtur cu misiunea sa in China,

efectuat din ordinul Tarului, in rstimpul 4 Martie 1675-1.6

Ianuarie 1678. Aceste lucrAri sunt in numr de trei. E, in primul

Itinerarul siberian, cuprinzand jurnalul drumului, dela

Tobolsk land la Peking gi indrdt la Moscova. Milescu descrie
amn.untit, exact gi cu talent locurile i oamenii ; face totdeodat
o hartei a regiunilor strltute. Itinerarul e o adevrat min
de informatii pentru istoric, geograf i etnograf ; dup aprecierea
invtatului englez John Baddeley (Londra 1919), el nu are
ran.d,

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE CANTEMIR

797

pentru Siberia comparalie nu numai in literatura rus, dar

chiar in aceea a lumii. A doua lucrare este Descrierea Chinei, ce-i
fusese cerutO de Ministrul afacerilor striline din Moscova. Cum
in.s4 Milescu nu vOzuse decat o parte din acest 4 celest imperiu ,

aceea situata intre granita siberian5. 0 Peking, pentru rest s'a

folosit de lucrarea jezuitului Martini, Novus Atlas Sinensis,
adaog cAteva capitole noi i foarte numeroase observa-tiuni personale. Unul din manuscrisele cele mai mai vechi 0 mai
importante ale Descrierii Chinei se pAstreaz6 la Biblioteca Nation.al din Paris. Cea de a treia lucrare determinat de misiunea In
China e cun.oscut In deob0e sub n.umele ei rusesc de Stateini
Spisok i descrie 1ng.0 aceastO misiune la curtea Imp'O'ratului din
Peking. Nu exist panO asazi, o edifie completa', in romkte0e,
a operelor Sptarului; realizarea ei este o datorie a forurilor noastre
culturale; ea va fi 0 un omagiu adus uneia din min.tile cele mai
luminate pe care le-a dat poporul dela Dunre i Carpati.

Aceleia0 categorii a marilor crturari cari ne-au fOcut cunoscuti, prin scrierile lor, peste hotare, apartine i Dimitrie Cantemir; viata lui prezint de altfel, un oarecare paralelism cu viata
lui Milescu.

Fiu al voevodului Constantin Cantemir, Dimitrie, nOscut la

26 Octomvrie st. v. 1673, a InvOtat intAi In Moldova, avAnd ca
dascal pe doctul calugOr cretan Ieremia Cacavela. Trimis apoi
la Constantinopol, chez'60e & pArintele sOu nu va trece de partea
cre0ini1or
era vremea unor astfel de conversiuni tnOrul

beizadea Ii imbog5ti cuno0inte1e, luAnd lecii cu profesorii cei

; InvT6 apoi
mai de seamd ai Stambulului cre0ini i turci
limbile turcO, persanA, arab4 i italiang tia de acasa greaca
0 slava veche; Ii creig, in sfar0t, numeroase 0 importante relatii, gra-tie mintii sale agere, talentului sOu muzical remarcabil
farmecului personal n.eobinuit cu care era Inzestrat. Reedinta
avea un minunat palat la Ortakii, cumpsrat
In 1692 0 mai tOrziu, dup 1700, un al doilea pe colina Sangiakdar
Jokuvz, deasupra Cornului de Aur, dela socrul sOu Serban Cantacuzino
deveni In curnd centrul vietii intelectuale i mondene
a capitalei turceti. Meghistanii Portii socoteau pe Dimitrie Cantemir complect devotat impOrAtiei; de aceea, cAnd fu vorba de
de a supraveghea pe diplomatul Brancoveariu i eventual

sa din Istambul

www.dacoromanica.ro

798

VIEATA CIJLTURALA

de a-1 prinde, alegerea se opri in mod firesc asupra lui. Dimitrie cu-

nostea ins, din experienta celor cloud' decenii petrecute pe t6rmurile. Bosforului i racilele adnci care minau ImpArAtia; vAzuse,

fiind In suita marelui Vizir, dezastrul dela Zenta (1697); Isi Inchipuia deci eh' sfrsitul st6pAnirii otoman.e se apropie si spera ca,
atturandu-se crestinilor, s6-si poat rotunji hotarele, prin ocuparea raielelor turcesti dela Dunre si Mare, si
statornicease

dinastia In Moldova. Asa se explie dece, atunci and izbucni

razboiul intre Rusi si Turci, el, In loe s" execute planul initial
de prindere a lui Brncoveanu, trecu de partea lui Petru cel Mare.
LUpta nenorocit dela Stanilesti (1711) puse cap't nu numai nddejdilor sale, dar i domniei. Insotind pe Tar, trecu el Nistrul
In Rusia si acolo ramase pn" la moarte (1723, Septemvrie 1 stil
vechi). Marele Eau aliat li dklu mosii intinse 50 de sate cu 15.000
numi consilier intim f5.cea parte din consiliul de
de oameni

trei. si-i ar6ta tot timpul o deosebit pretaire.

Activitatea literar a lui Dimitrie Cantemir cuprinde, ca
aceea a lui Milescu, dou6 faze: prima, mai putin insemnat, pAnd

la plecarea In Rusia, cea de a doua, esential, dup stabilirea

sa In aceasta tail. Din prima fag dateag unele incercAri filosoInceputul 11 face un mic
tratat de logicti, primul la noi, intitulat oCompendiolum universae
fice, # Divanul

41storiu

logices institutionis, In latineste. Ii urmeaz, tot In latineste, un

un encomium, cum se spunea atunci adus medicului
elogiu
si filosofului belgian Van Helmont (1577-1.644), a &Anti oper5.,
antiscolastick asupra constitutiei materiei si facerii lumii, era
discutat nu numai In Occident dar si In Orient, in cercurile con-

stantinopolitane. Mai tarziu Cantemir va alatui, plecAnd tot

dela sistemul lui Van Helmont, o alta lucrare filosofic6 sub impuniitorul titlu: o Sacrosanctae scientiae'indepingibile imago. Aceste
Incerc6ri filosofice, autorul nu le-a tiparit ; a tip4rit Ins, In schimb,
o Divanul sau gdlceava inteleptului culumea sau giudetul sufletului

cu trupul . Este o oper6 de tinerete, o compilatie filosofico-teo-

logick argAnd superioritatea spiritului asupra materiei; are o

sintax6 nenatural, cu intercalri nefiresti, care face lectura grea,
obositoare. S'a sfarsit de tip6rit In Iasi, la 30 August 1698, In romneste si greceste, pe &And domnea fratele sau Antioh Cantemir
cruia i se dedic6, de altfel, cartea. Mult mai Insemnat, si ca va-

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE CANTEMIR

799

loare literar i ca substa41, este 4 Istoria ierograficti En dooaspra-

prazece par0 imparOta, afijderea cu 760 de sententii frumos impodobita . Alctuit Intre Mai 1704 i Octomvrie 1705, ea Inatieaza alegoric societatea romneasc din vremea sa, In special
lupta i intrigile dintre Cantemireti deoparte, Constantin. BrAncoveanu i Cantacuzino de alta. Personagiile au nume de animale

aa de pilda, corbul Inchipuie pe voevodul mun.tean, mreana pe

fiica acestuia Maria, camila pe Mihai Racovit.; pentru identificarea lor, se intrebuinteaza iruri de cifre, fiecAreia din acestea
corespunzndu-i o liter; de aci i numele de u Istorie ieroglific6 . Sententiile redau, ateodat In form lapidar, cugereflexiuni i proverbe; unele constituie excelente 4 MOttO
In faza a doua a activit4ii sale de scriitor, accentul a cazut
pe lucrarile de caracter istoric; ele i-au adus faima de mare In.vdtat
i. au f but ca numele su BA fie cunoscut In Intreg Apusul. Materialul pentru unele din aceste lucrri, Cantemir a Inceput sa-1
strng6 de timpuriu, Inch' de pe cnd studia la Constantinopol;

la redactare n'a pgit Ing cleat dup ce s'a stabilit In Rusia.

A scris aci In latinete, dup 1.714 i Inainte de 1716, biografia
printelui s.u: Vita Constantini Cantemyrii. E o lucrare de caracter panegiric, cu defectele inerente genului i cu unele inadvertente cronologice; nici afirm4ia despre originea ttrasca a
familiei nu e convingltoare. Tradus In rusete, aceasta biografie
s'a tiprit la Moscova In 1783.
Ca s rspunda un.ui deziderat al Academiei din Berlin care-1
proclamase membru al ei (11 Iulie 171.4) alcatuiete Dimitrie Cantemir tot In latinete, lucrarea eDescriptio Moldaviaer, Insotind-o

de o hart foarte amnun.tit a tdrii. Terminat In 1716, pe and

domnea Mihai Racovit, aceast opera e o adevratd enciclopedie
a Moldovei, descriind-o sub raportul fizic, administrativ, politic,
militar, economic, social, al obiceiurilor, religiei i al limbii. Nici

aci nu lipsesc unele inexactitAi i chiar unele naivit4;

aa

de pild tirea c apa Prutului e cu 30% mai wail decAt a celor; privit In genere Ins i Inland seam i de harta
lalte ruri
aceast are nu mai puIin de 978 de elemente, din.tre care 654
de sate i 182 de ape
o putem considera drept una din cele
mai valoroase scrieri ale trecutului nostru; ea a i avut o circuiatie european. A fost tradus In nemtefte i tipdrit In 2 editii
23

www.dacoromanica.ro

800

VIEATA CULTURALA

(1769 0 1771), apoi in ruseve si tipArita la Moscova (1789) In srarsit

In greceste, In 1819. Prima traducere in romAneste s'a tip'rit In

1823, ultima in 1935; nici una nu red in chip absolut fidel textul

latin. Dar opera care s'a bucurat de cea mai mare pretuire din
partea lumii intelectuale europene si care a avut i cea mai mare
circulatie a fost, fara indoial, Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae sau in traducerea inssi a autorului,
Istoria pentru creafterea ci descreayterea cur(ii aliosmeinefti. Scris.

In latineste, In diferite epoci ultimul fapt povestit incidental,

bite notd, e din 1716 ea cuprinde istoria turceasa dela Soliman sah, tatl zice Cantemir al lui Ertogrul (1214) Oa la
inapoierea lui Petru cel Mare in Rusia, dupg In.frangerea dela
Stnileti (1711). Momentul culmin.an.t al cresterii este cucerirea
Camenitei (1672); dup aceea vine scdderea. Ideea aceasta a evolutiei progresive si regresive era In atmosfera stiintific a vremii ;
au intrebuin.tat-o, dupa Cantemir, i contele Marsigli (1732) i
Montesquieu (1734), in titlurile operelor lor de cApetenie. Daca
textul latin. al Istoriei cresterii i descresterii Curtii Otomane
nu s'a publicat nici pan azi, au aparut, in schimb, dou editii
ale traducerii engleze (1734 si 1756), alte dou ale traducerii
franceze (ambele in 1743), o editie a traducerii germane (1745)
si una a celei romnesti (1876-1878). S'a tradus si in ruseste,
fa'ra a se tipari. Tot in legaturd cu Poarta Otomana a mai alcguit
Dimitrie Cantemir, in latinete, lucrarea intitulat s De statu
politico aulae othomanicae >> ; man.uscrisul ei s'a pierdut ins cu pri-

lejul expeditiei In Persia, inteun naufragiu din Marea Caspic6

(1722). Cu prilejul aceleasi expeditii a scris el un Catehism persan
si diverse fragmente privind tecutul Persiei si unele regiuni
ale ei.

Cantemir plnuise s infatiseze istoria poporului roman.esc, de

pretutindeni, in cloud tomuri : primul incepand cu vremile
cele mai vechi pand la descalecatul lui Drago Vod si al lui
4 Radu Vod Negrul ; cel de al doilea, dela aceste descAlecaturi
'Ana la vremile noastre . Imprejurrile nu i-au ingAduit in.s
nici 86 termine lucrarea

n'a scris decat primul tom

nici
s'o tipareasc. Dar ci asa, neterminat, Hronicul vechimei a Romano-

Moldo-Vlahilor este o adevrata demonstratie bine inteles cu

a celor dou idei care au formijloacele stiintifice ale vremii

www.dacoromanica.ro

AXINTE URICARUL

801

mat apoi temelia istoriografiei romaneti moderne: romanitatea

noastr if.i continuitatea nostr'. Ele sunt desbatute sau numai
atinse in treizeci de pasagii din Hronic. Nu ni s'a pastrat textul
latin al acestei opere; traducerea romaneasca, Mouth' de Insusi
Cantemir, s'a inceput la Petersburg, in 1.717, si s'a tiparit pentru
prima ()ail, la Iasi, 1I1 1835-6.
Ultima lucrare a lui Cantemir in legatura cu noi a fost e Istoria
Cantacuzinilor f i a Brcincoveanului. Seris. In romnete dupa
1718 cuprinde pasagii Intregi din lucrarea italianului Del Chiaro
aparuta In acest an ea Infatieaza, pe scurt, rastimpul dintre
execulia postelnicului Constantin Cantacuzino i pribegia soliei
voevodului stefan Cantacuzino. A fost tradusa in ruseste r}i in
nernIete; aromanul Ioan. Zavira din Siatistea a tradus-o In greaca
moderna i a tiparit-o In 1795.
Cu aceasta, tabloul activitatii culturale a lui Dimitrie Can.temir
nu e complet Inca; pentru a-1 desaviri, trebuie sa amintim de
lucrarile sale teologice, dintre care una, intitulata sli Cartea sistemei
sau despre starea religiunei mahometano), a fost tiparita in ruseste

la Petersburg, in 1722; trebuie sa amintim si de lucrrile sale

asupra muzicii turcefti, Cantemir fiind si descoperitorul unui
sistem nou de notatie muzicala; trebuie, in sfarit, sa amintim
de desenele i picturile sale, dintre care o parte poate portretele
care impodobesc traducerea engleza a Istoriei Imperiului Otoman

se pastrau In 1735 la Academia de tiinte din Petersburg. A fost

o personalitate foarte complexa, dintre cele mai puternice pe care
le-a dat neamul nostru; minte cuprinzatoare, curiozitate n.esfarita,

talent multiplu, Can.temir poate fi socotit nu numai ca primul

nostru istoric, in acceptiunea moderna a. termenului, dar i ea
unul dintre cei dintai enciclopediti europeni; pe buna dreptate,
numele sau sta inscris alaturi de acele vestite ale umanitatii pe
zidul de piatra al bibliotecii Sainte-Genevive din Paris.
Axinte Uricariul. In afara de Dimitrie Cantemir, domnul
care s'a aratat mai grijuliu de judecata posteritatii a fost Nicolae
Mavrocordat. El a pus, In scaun fiind, sa se alcatuiasca cronica
domniilor lui. Pen.tru cea dint& din Moldova, rolul acesta 1-a
avut Nicolae Costin (vezi mai sus, p. 793 ); pentru cea de a
doua, Axinte Uricarul; In Muntenia, ambele domnii (1716 si 1719

1730) au fost descrise de Rada Popescu (vezi mai jos, p. 816).

23 *

www.dacoromanica.ro

802

VIEATA CULTURAL/I

Dar in afar de aceasta preocupare interesat, Nicolae Mavro-

cordat a fost 0 un pretuitor al istoriografiei pentru ea 111E40.

Deaceea, el a dispus, iar60 pentru ambele tri, transcrierea in
continuare a cronicelor anterioare, spre a forma un singar corp.
Operatiunea i-a reven.it tot lui Axinte Uricarul.
De origine modest, r'zeasc, din Scanteia Vasluiului, acest

function.ar al cancelariei domne0i 0 subaltern al lui Nicolae

Costin, cruia-i poart admiratie, a inceput s serie, potrivit
porun.cii, dup ce se impliniser trei ani din domnia cea de a doua

a lui Nicolae Mavrocordat, aa dar dui:a 6 Octomvrie 1714. El

poveste0e detailat 0 documentat evenimentele cuprinse intre 25
Dechemvrie st. v. 1710 0 22 Ianuarie st. v. 1716. Voevodul e
prezentat, evident, in lumina cea mai favorabil; stilul este piacut, smltat cu neologisme apusene 0 cu turcisme; uneori face
apel 0 la locutii populare sau proverbe.
In corpul de cronici pe care-1 a1ctuie0e corp cuprins in
manuscrisele 2591 0 5367 ale Academiei Romne Axinte nu
s'a mrginit Sing numai la transcrierea simpl a textelor anterioare, ci a adaos 0 unele informatii proprii cptate din hrisoave, manuscrise sau dela boieri btrni, cum Bunt acelea referitoare la fiii lui Roman. I, in Moldova, sau la domniile lui Mihnea

al III-lea, Gheorghe 0 Grigore Ghica, in Muntenia.

Cronica lui Nicolae Chiparissa, Cronica Racovipanti fi Cronica tradusei de Alexandru Amiras. Cea dinti cronic6 in limba
greacel privind istoria Moldovei este aceea alatuit de Nicolae
Chiparissa, sub titlul: o Povestirea celor intdmplate in Moldova in
anal 1716, in a treia domnie a prea indlfatului... domn... Ioan
Mihai Racovip Voevod v. Ea cuprinde descrierea amnun%it a
luptelor i biruintelor repurtate in 1716-1717 impotriva cAtan.elor adic. a Nemtilor. E o cronicd de caracter oficial, ludand
mult pe domn 0 mai ales pe postelnicul acestuia Constantin.
Ipsilanti. Textul grecesc a fost tradus inca in veacul al XVIII-lea
In romkn.ete; aceast traducere veche, pstrat in ms. 157 al
Academiei Romne, e superioard traducerilor moderne.
Koglniceanu 0 Blcescu au publicat o cronic6 povestind
evenimentele din Moldova intre 1661 0 1729; unul din manuscrisele folosite se datoteqte copistului Nicolae Muste, o star diac
de divan , adica fcnd parte dintre scriitorii o blrani sau

www.dacoromanica.ro

CRONICA RACOVITEANA.

803

calificati ai cancelariei. Autorul cronicei n.'a fost identificat lila;

el este, dup6 toate probabilitAtile, unul din boierii voevodului
Mihai Racovit4; domnia acestuia e povestit amnuntit
Cu
simpatie. Deaceea, In lipsa numelui autorului, cronicei i se apune
Indeobte Cronica Racoviteand . Pen.tru prima parte a povestirii,
redactat prin. 1719-1720, autorul s'a folosit de Letopisetul Pi rii
M oldovei dintre 1661 1705 (vezi mai sus, p. 793) pe care, cu
modificri, II reproduce aproape In lntregime. Pentru rest, redactat dup 1723, paralel cu evenimentele, au fost puse la contributie amintirile personale, eventual qi ale celorlalti boieri.
O alt cronic povestind acelaq rstimp: 1661-1729 ultimile rnduri relatand foarte pe scurt sfritul domniei lu Grir;4.1

gore Ghica: 1729-1733, sunt un adaos ulterior

a inceput a

fi tradusd In grecete din ordin domn.esc, In Iai, la anul 1729,

Februarie de catre biv vel sulgerul Alexandru Amiras din
Smyrna. Acum Mihai Racovit, In ultima sa domnie, e criticat;
In schimb se laud initiatorul alctuirii cronicei fti a traducerii
ei, Grigore Ghica (1726-1733), acest domn vrednic de venicil
pomenire >>. Si autorul acestei cronici e necunoscut; n'ar fi exclus

ca el s fie dhiar traductorul Amiras; stilul arat totui mai

degrab un pmantean deat un grec. Ca i In cronica racovitean, deosebim qi aici dou prti: o prima parte, pnl la domnia

a doua a lui Duculet (1661-1703); ea cuprinde unul din izvoadele ce continuau pe Miron Costin, cu informatii noi, precise qi
ample, asupra rscoalei lui 1-Incu fli Durac, din 1671-1672 (vezi
vol. III, editia a doua, p. 140-142) precum i. asupra prinderii
lui Gheorghe Duca la Domneti (4 Ianuarie 1684); o a doua parte,
finar', (1703-1729), se datorete autorului, cine va fi fost el,
biv vel sulgerul Amiras sau alt boier. Alctuirea acestei cronici
a avut loe in intervalul Iulie 1725fin.ele lui 1729, cnd se termin6 traducerea In grecete. Aceast traducere, pstrat Inteun
manuscris al Bibliotecii Nationale din Paris, a fost, la rindu-i,
tradus In frantuzete de Nicolae Genier, la Ankara, In 1741.
Intre Cronica Racovitean i aceea tradus de Amiras sunt
o sum de asernnri; In genere, povestirea ultimei e mult mai
rezumat.
Tot lui Amiras i se datorete qi o Istorie autentica a celor
5 ani i 3 luni petrecuti de Carol al XII-lea, regele Suediei, in

www.dacoromanica.ro

804

VIEATA CULTURALA

[Furcia, cea mai mare parte la Varnita, lAnga Tighina; In acest

.rastimp, Amiras i-a servit de interpret; originalul grec al
nu e cunoscut pan acum; ni s'a pastrat Irma o traducere
italiana continuata a ei, in Biblioteca Arhivelor din Viena. Poves,
,tirea lui Amiras reda punctul de vedere suedez. Cel turcesc se
gasegte exprimat trite lucrare similara, aceea a grecului Afenduli clucerul, reprezentantul lui Brancoveanu pe lang Paga de
Tighina. Opera lui, scrisa tot in grecegte i intitulata Istoria
partiald a celor Intilmplate regelui suedez Carol cuprinde rastimpul

Ianuarie 1711Octomvrie 1714 gi e mai mult o culegere de documente oficiale &cat o expunere a evenimen.telor.
loan Neculce s'a nascut in 1672 ca fiu al sulgerului, apoi viatierului Ianaki Neculce; prin maica-sa Alexandra, poreclita
,fMuta era descendent direct din Cantacuzini. Dupa ce Ad,
.copil orfan fiind, patru ani in Muntenia, dus de bunica-sa visgerniceasca Iordachioaia , de raid Legilor (era vremea raloaelor dintre Poloni i Turci), el se intoarce in Moldova gi-gi
incepe cariera boiereasca sub Duculet, in 1693, ca postelnicel.
Vataf de aprozi sub Antioh Cantemir In 1699, apoi vel aga, Neculce ajunge la a doua doranie a acestuia, In 1705, vel sulger

apoi ve! spatar. Aceasta ultima dregatorie o pastreaza gi sub

Dimitrie Cantemir, cand devine cel mai influent boier al divanului. Dupa InIrtingerea dela Stanilegti, la care participa In cali-

tate de hatman &lic de comandan.t al ogtirii, el Ii insotegte

domnul In pribegie, stand in preajma acestuia, in Rusia, doi am.
Trece apoi In Polonia, unde abovegte alti gapte, pentru ca sa se
Feintoarck in sfargit, In 1719, Mdarat acasa. Ii reia
ir domnul urmator Grigore Ghica 11 face vel vornic al tarii de
sus. Spre sfargitul vietii, in 1741, Constantin Mavrocordat 1-a
numit judecator inalt, in Iai, cu leafa lunara. A murit in cursul
anului 1745, dupa 25 Februarie;. la 12 Ianuarie 1746, fiul
Jlie 11 arata ca raposat (vezi gi fig. 55).
loan. Neculce este autorul uneia din cele mai 1nsemnate realizari istoriografice i literare romanegti; se poate spune,
exagerare, ca. letopisetul su, Impreuna cu acela al lui Miron
Costin In Moldova gi al lui Radu Pope scu in Muntenia, reprezinta cele trei capod'opete ale genului la noi. A Inceput s redac-

tezp la batranete, ca biv vel vornic, arid 1mplinise 60 de ani;

www.dacoromanica.ro

JOAN NECIJLCE

805

prima indicaVe sigurd In acest sens se referd la anul 1733, ultima

la un eveniment dela mijlocul anului 1744 (numirea lui Constan-

VuLTri :.rcue-iF

tl-'11L1,:e4

4.

444

pi;"iiir.ii
;pyr.

rut

1.;

tt/ 114 e

CI) 0.404,

-r /4,44:7"C\reAue4r n(
r.

rfln

7Anu

Fig. 55.

Autograf al WI Ion Neculae. Ultimul and de Jos e isc.111-

tura lul:

Ion blv. vel batman . (Academia Romani, sectia manuscrise).

tin Mavrocordat ca domn al Munteniei). Redactarea istoriei din

ultimii 11 am s'a fdcut deci progresiv, paralel cu evenimentele.

www.dacoromanica.ro

806

VIEATA CULTURALA

Moldovei cuprinde rastimpul dintre 1661

1nceputul domniei lui Eustratie Dabija Bi 1743 mazilirea lui
Letopisepil

Constantin Mavrocordat; ultimul fapt amintit, din 1744, se refell, cum am aratat, la istoria munteana. Ca izvoare, Neculce
afirma ca s'a folosit, pan..' la domnia lui Duca Voda ce! batrn.
(1678-1684) de o niBte izvoade ce am aflat la unii i altii (vezi

mai sus p. 793) Bi din auzitele celor batrani boieri ; de acolo

inainte, am scris singur dintru a mea Btiinta cate s'au tamplat
de au fost in viata mea . Observ lug ca la sfarBitul domniei lui
Gheorghe Duca, Neculce n'avea deck 12 ani ! Oricum, partea
cea mai mare a letopisetului poarta pecetea martorului ocular.
DeBi amestecat direct in evenimentele pe care le povestete, el
cauta BA pastreze totuBi obiectivitatea. SA nu ganditi se
adreseaz el cititorilor ca doara, pe voia cuiva sau In pizma
cuiva... s'au scris ci, intru adevar . De fapt, in genere, el
reuBeSte sa fie impartial; pe alocuri Ina' se vede partizanul
boierul; in acele locuri, seninatatea ri bonomia sunt numai aparente. Fat.' de o singura categorie nu-vi poate stavili Neculce
resentimentul i chiar indign.area: fata. de Greci sau, mai bine zis
fata de dregdtorii greci, concurentii la posturi, deci la on.oruri
venituri, ai boierilor pamanteni.
Valoarea Letopisetului ca izvor istoric e remarcabila pen-

tru epoca dela 1.685 inainte: o suma de fapte i detalii le aflam

numai la el; In special, povestirea sa e pretioasa pen.tru domnia
lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), apoi pentru domnia lui Mihai
Racovita (1716-1723) Bi cele urmatoare.
Dar Bi mai mare este valoarea iterar a Letopisetului. Neculce e un scriitor de mare talent. Are darul observatiei, Btie sa
redea, in cateva trasaturi caracteristice, oameni i ImprejurOri;
portretele sale sunt, pe drept cuvant, clasice. lata, de pilda, pe
acela al lui Constantin Cantemir -c.roevod: carte nu Btia, ce nu-

mai isc'litura invatase de o ram; practica buna avea; la voroava era san.atos; manca bine i .bea bine. Semn.e multe avea
pe trup dela razboaie, In cap i la mni, de pe cand fusese slujitor In teara leBeasca. La stat n.0 era mare; era gros, burduhos,

ruman la fata, buzat; barba Ii era alba ca zapada. Cu boierii

traia bine pang la o vreme, pentru ca era om de teara vi-i Btia pre
toti, tot anume, pre carele cum era; i nu era mandru, nici facea
cheltuiala tarei, ca era un moBneag, fara doamna .

www.dacoromanica.ro

IOAN NECULCE

807

Limba lui Neculce este o limbd vie, colorat, savuroas5.; adeseori se folosete de expresii sau locutii populare 0 de proverbe ;
nu dispretuie0e Insd nici neologismele, atunci and relatarea evenimentelor , mai ales a celor din trile strdine, o impune. Cilci
Impotriva pdrerii curente, care vede In Neculce numai tipul
boierului de tard, necarturar (G. alinescu), sau cu
gere populard (P. P. Panaitescu), pot afirma c a fost 0 un om

de culturd, tiind cdteva limbi (rush', polon, greacd, poate

turcd) i avAnd un orizont istoric larg, nemdrginindu-se deci

numai la evenimentelerii sale. 0 blind parte a Letopisetului

este rezervat faptelor din Wile vecine i chiar din tdri mai
deprtate ca acelea din apusul Europei (Franta, Spania, Anglia
0 Germania), din n.ordul ei (Suedia) sau din Orient (Persia).
Neculce este cronicarul romfin care a dat mai multd importantd tradifiilor transmise prin viu graiu, din generatie In generatie. Gdsise se pare o sumd de asemenea traditii consemnate In letopisetul moldovenesc alcdtuit de Eustratie logofdtul (vezi mai sus, p. 787) ; altele i le spuseserd Cantacuzinii,
rudele i protectorii sdi, precum i unii boieri bdtrni ; In sfdr0t,
adunase cdteva 0 din popor, dela trgoveti, sdteni, preoti i cd42 la numdr
lugdri. El se hotar4te s le pund In scris pe toate
0 le aeazd la Inceputul letopisetului, inainte de domnia lui Dabija,
sub titlul: O seamci de cuvinte, ce aunt auzite din om In om, de
oameni vechi i bdtrani... . Critica modernd constatd cd o serie

ln.treagd din aceste traditii corespund unui adevr istoric: astfel

sunt traditiile despre aprodul Purice i despre tirul artileriei din
cet atea Neamfului, asediatd de Turci, confirmate ambele prin
cronica moldoveneascd In limba germand descoperit nu de mult
la Miinchen. De asemenea traditia despre Petru Rare$ pescar 0
despre calul lui Miron Yodel' Barnowski. Cred c. i acelea In
legdturd cu Vasile Lupu, Gheorghe Stefan, Ghica Vod itefni
corespun.d adevdrului ; de altfel, In tineretea cronicarului trdiau hied boieri bdtrani care puteau sa certifice faptele.
Neculce a scris, la cererea lui Constantin Mavrocordat, In
1741, 0 un tratat un treitaz cum spune el de istorie
card', cuprinzAnd d.rile vechi i noi scoase de diferiti Domni. Din
nef ericire, aceastd lucrare prima In genul ei In Prin.cipate

nu ni s'a pdstrat.

www.dacoromanica.ro

808

VIEATA CULTURALA

Cronica Ghiculeftilor. Asemanatoare cronicei alcatuite din porun.ca lui Grigore Ghica i tradusa in grecete de Alexandru Amiras (vezi mai sus p. 803) exista o a doua cronica alcatuita i tradusa de asemen.ea in grecete din porunca lui Matei Ghica, fiul
lui Grigore (1753-1756). Ea cuprinde povestirea evenimentelor

din Moldova intre 1.695 i 1754 i ni s'a pastrat inteun singur

manuscris (nr. 38) in biblioteca Metohului Sfn.tului Mormant
din Constantin.opol. Inceputul i sf'ritul manuscrisului care
ne-ar fi putut da, potrivit obiceiului, in.dicatiuni despre nUmele
autorului cronicei, eventual al traducatorului, lipsesc; aa Moat,
acest autor a ramas, cel putin pana acum, anonim. El este un
apropiat, un om de cash' al Ghiculetilor; detaliile i aprecierile
superlative la adresa lui Grigore al II-lea Ghica i a lui Matei
Ghica abunda; deaceea cronica i poarta n.umele de Cronica
Ghiculegtilor. Partea intai a ei, intre 1.695 i 1734, este o compilatie dupa letopisetul atribuit lui Nicolae Costin., dupa acela al
lui Axinte Uricarul, dui:4 letopisetul Tarii Moldovei intre 1661
1.705 i dupa cronica tradusa de Alexandru Amiras. Partea cea
de a doua (1730-1754) cuprinde 11114 o povestire originala .1
importanta, cu detalii noi i precise.
Cronica lui Canta 0 Cronica atribuitii lui Enache
ceanu. Cea mai scurta dintre povestirile istorice moldoveneti
In acela timp, i cea cu mai putine date este aceea a lui ToniN
Canta (prescurtare din Cantacuzino). Autorul, cumnat Cu Grigore Al. Ghica i posesor al unei averi intinse, ocupase dregatoria de mare spatar, era deci biv vel sptar, cand a in.ceput sa
serie, prin 1769. Rastimpul povestit cuprinde anii 1741-1769.
Fara un simt, critic deosebit, Canta nu observa, chiar la prima
domnie, aceea a lui Constantin Mavrocordat, contrazicerea
tre izvoarele intrebuintate; se pare ea el s'a folosit i de un izvor
rusesc din care a luat unele date precise. Nici cronica lui Canta
nu ni s'a pastrat complet, fie c' autorul n'a terminat-o, fie ea
man.uscrisele cunoscute azi sun.t lacunare.

Intocmai dupa cum Nicolae Muste nu fusese cleat copistul

unei cronici alcatuite de altcineva, tot aai Enache Kogiilniceanu
copiaz numai, intre 1.789 i 1795, o cronica alcatuita de un ano-

nim in 1774 i cuprinzand rastimpul 1733-1774. Argumentele

invocate in favoarea paternitatii lui Enache, se intorc, la o exa-

www.dacoromanica.ro

POVESTIRILE ISTORICE IN VERSITRI

809

minare amnuntit, impotriva lui. i in primul Mild pasagiul,

aparent peremptoriu, din cronica in care se spune: ... instiintAndu-se domnul dela mine Enachi Koglniceanul, ce eram comis
al doile atunce... n. In realitate, in manuscrise, acest pasagiu e

la persoana a treia, nu la intia:

instiintAn.du-s Domnul

din Enachi Koglnicean, ce era vtori comis atunce... . Modificarea se datoreste editorului, lui Mihail Koglniceanu, care dorea
s facd din strmosul su

om cult, iubitor de istorie, bibliofil,

cu tot dinadinsul si un cronicar.

Condica de obiceiuri a lui Gheorgache vtori logof (it. Un loe deo-

sebit In vechea noastr istoriografie ocup Condica ce are intru

sine obiceiuri vechi fi nod a prea indltafilor domni. .. . E vorba
de o lucrare de ceremonial similar celor bizantine alctuit la Iasi in 1762 s'a termin.at la 5 Noemvrie din ordinul
voevodului Grigore Callimachi, de &Are Gheorgache vtori logoVA . Ea descrie amnuntit si exact ceremoniile care au loe la
luarea domniei, la darea boieriilor, la mucarer, la srbtitorile in-

semnate de peste an, la trecerea solilor prin Iasi, la intalnirea

Domnului cu Pasii cu trei tuiuri sau cu Hanul Ttarilor, etc.
Numele de familie al autorului n'a putut fi identificat pAn acum;
el nu este lug, in nici un caz, Sutzu, asa cum s'a afirmat de Are

Nicolae Iorga. Condica ni s'a pstrat inteun singur manuscris,

copia pe curat a originalului, cu unele locuri albe in text care
trebuiau s" fie completate de autor; acesta n'a mai facut-o,
fie c5.' a murit curand dup Noemvrie 1762, fe din alt pricinA.

Povestirile istorice in versuri. Un gen care cunoaste o deosebita

favoare i in.florire in veacul al XVIII-lea este povestirea istoricd

In versuri. Ina in veacul anterior, aprusera unele manifestsri

do acest fel; ele formau lush' rari exceptii. Astfel este Cronologia
In versuri a Mitropolitului Dosoftei, tiprit indata dup prefata
Molitvenicului din 1.681 si reprodus6 In Parimiile de preste an

din 1683. Ea insira, in 136 de versuri, pe toti domnii Moldovei

dela descAlecat pAn la Gheorghe Duca (1678-1684); la unii din
ei se indich i sutiile, de asemenea ctitoriile )i anii de domnie
Tonul e, in genere, apologetic; se gsesc cuvinte de lauda pAna
si pentru Ilia si stefan, feciorii ucigasi ai lui Alexandru cel Bun
sau pentru Ilias Rare care i-a prsit credinta, turcindu-se.

www.dacoromanica.ro

810

VIEATA CULTURALA

Valoarea poetic& a acestei cronologii este, cum se poate lesne

foarte redusa, ca sa nu zicem irxexistenta.
Ceva mai reuita sub raportul literar ni se Infatieaza Istoria
In versuri pe care o seama de slugi din tara, sosite la Istambul
Cu Domnii i boierii mazili, au facut-o pe la inceputul anului 1774,

stapanilor lor ajun.i in stranatorare. Cuprinzand 134 de versuri

de factura populara, rimand dou cate doua, aceasta Istorie
a fost adaosa la finele cronicei atribuite pe nedrept lui
Enache Kogalniceanu. Ea inf4ieaza regretele celor care au carmuit odinioara Moldova i care acum, lipsiti de ban.i, aunt avizati
la indeletniciri prozaice.
Si mai insemn.ate sub raportul istoric sunt cele data povestiri

istorice in versuri, provocate, una de omorirea lui Grigore al

III-lea Ghica (vezi .1 mai jos, p. 831) iar cealalta de executarea
celor doi boieri haini, Manolachi Bogdan ve! vornicul i loan
Cuza biv ve! spatarul. Cea dintai, avand 274 de versuri, ni s'a
pastrat in nu mai putin de patrusprezece versiuni plus una In
dovada a impresiei adnci produse asupra contempoproza
ranilor de asasinarea lui Ghica. Autorul nu e cunoscut ; n.0 pare
a fi fost boier ; mai degraba vreun dascal dela colile de care voevodul avusese atata grija. El a scris indata dupa omorirea acestuia
(12 Octomvrie 1.777). Cea de a doua povestire are 618 versuri i
a fost alcatuita i ea la scurt interval dupa executarea boierilor

haini (29 August 1778). Nici autorul acesteia nu e cunoscut ;

n'ar fi exclus sa fie unul i acelai cu autorul stihurilor asupra
uciderii lui Ghica. Mihail Kogalniceanu atribuia ambele povestiri
stramoului sau Enache Kogalniceanu; nu exista in.sa nicio dovada In sprijinul parerii sale.

Valoarea literara a celor dou bucati este redusa. Versurile,

de factura popular, nu impresioneaza nici prin imagini, nici prin
rima. Sub raportul istoric, ele ne dau Ins cateva detalii care nu
figureaza in celelalte izvoare.
In sfarit, mentionam Ceintecul lui Potemchin, o povestire in
versuri relatand, fara talent, moartea acestui general rus pe pamantul Moldovei (1791).
Istoriografia munteancl. Matei al Mirelor. In Muntenia, primele
opere istoriografice originale din veacul al XVII-lea exceptie
Wand acelea privitoare la Mihai Viteazul, care a fost analizate an-

www.dacoromanica.ro

MATEI AL MIRELOR

811

tenor (vezi vol. II, editia a patra, p. 589) sunt cele dou'a cronici
ale Mitropolitului Matei al Mirelor, una in proza., cealalta In versuri, ambele serse In grecete. Originar din Pogoniana Epirului,
uncle a vazut lumina zilei pe la 1550, Matei, ImbratiOnd calugaria, a fost Inti protosinghel i arhimandrit al Patriarhiei din
Constantinopol ; a stat apoi la Moscova (1595-1597) 0 la Lw6w
(1600), pentru ca, prin 1602, sa se stabileasca in Tara Roman.easca
unde Radu Serban 1-a primit bine 0 1-a facut egumen al manastirii

Dealul. El a 'limas aci pana la sfar0tul vietii (1624, dup' 17

Martie), de0 intre timp fusese numit (1605) Mitropolit al Mirelor,
eparhie cu foarte putini credincio0, ce-i dreptul in vechea
Lichie din sudul Asiei Mici. Cronica In proz, intitulata Povestire
pe scurt... Infatieaza, cu detalii numeroase i noi, n.avalirea lui
Gabriel Bthory in Tara Romaneasca (finele lui Dechemvrie 1.610),
fuga 0 apoi reintoarcerea lui Radu Serban, precum i primii ani
de domnie ai lui Radu Mihnea. Alcatuit, dupa toate probabilitatile, in iarn.a din 1613-1614, aceast. Povestire nu e decat
amplificarea Introducerii la Slujba sfintului Grigore Decapolitul,

scrisa tot de Matei, introducere In care se povestete aceea0

navlire i fuga. Cea de a doua opera, In versuri, poarta titlul,
rezumativ: Istoria celor petrecute in Tara Romdneascd dela
,Ferban Vodd pand la Gavrild Vodd care domneste acum deci:
0 e inchinata boierului Ioan. Catargi. A fost scrisa
1602-1618
a rasculatului Lupu
dui:4 executarea pe care o amintete

Mehedinteanu, aa dar dupa Noemvrie 1618, mai probabil In

iarna ce a urmat. Constituind singurul izvor narativ pentru imprejurarile munten.e din primele dou decen.ii ale veacului al
XVII-lea, Istoria lui Matei al Mirelor a fost utilizata de cei doi

cronicari dela sfar0tul acestui veac, de Stoica Ludescu i Radu

Popescu ; ultimul 11 citeaz: cum spune un istoric Vladica an.ume

Maftei dela Mira . Tot Matei a alcatuit, In timpul domniei lui

Alexandru I1ia (1616-1618), t Cdteva sfaturi... catre acest
voevod, Indemandu-1 sa judece dupa pravila imparateasca i dupa
legea tarii i sa faca coli, deoarece nici clericii, nici miren.ii n'au
uncle Invata. I se datoreqte, de asemenea, in grecete, t Slujba
sfintei Parascheva; (vezi mai jos p. 857). Regretatul Russo
atribuie i traducerea In grecete a un.ui alt text slay, a faimoaselor Invataturi ale lui Neagoe Basarab. In sfar0t adaogam

www.dacoromanica.ro

812

VIEATA CULTURALA.

c Matei al Mirelor a fost i un harnici caligraf : manuscrise copiate

de el se Intalnesc, In numar apreciabil, in intreg orientul cregtin.

Cronica lui Matei Basarab. Cineva din preajma lui Matei

Basarab a notat cu grij i amanuntit toate evenimentele din
momentul In care acesta ajutat de boierii olteni s'a ridicat
impotriva lui Leon Valk la 17/27 Octomvrie 1629 gi pana &and
s'a tutors dela Tarigrad la Bucuregti, ca Doran al tarn, la 5/1.6
Noemvrie 1633. Datele sunt precis indicate, cu luna gi ziva anului,
n,umele boierilor sun.t trecute toate pe ran.d; se vede bine ca este
un conternporan i un martor ocular cel ce Insemneaza aceste
fapte. Nu tot aga se prezinta povestirea even.imentelor ulterioare,
adica a razboaielor dintre Matei i Vasile Lupu: nicio
cronologica, niciun nume de boier; autorul acestei prti este,
evident, o alta persoana. Cronica in.ceputurilor lui Matei Basarab
nu ni s'a pastra ca o entitate separata; o cunoagtem numai din
Cronica lui Stoica Ludescu In alcatuirea careia ea a intrat ca un
element constitutiv.
Cronica lui Stoica Ludescu sau a Cantacuzinilor. Apriga lupta
politica intre cele doua partide boieregti muntene, intre Cantacuzin.i, condugi de batranul postelnic, apoi de fiii acestuia, de o
parte, i Bleni, avand In frunte pe ban.ul Gheorghe Baleanu

ca element activ pe Stroe Leurdeanu, de alta, a influentat

alcatuit
domeniul istoriografiei. Fiecare din cele doua tabere
ate, o cronica in care fazele luptei politice aunt prezen.tate favorabil pentru tabara respectiva i defavorabil pentru cealalta.
Cantacuzinii au avut drept istoric pe batranul lor om de credinO,
Stoica Ludescu, iar Balen.ii pe Radu Popescu, fiul lui Hrizea, al
uneia deci din numeroasele victime ale acestei indarjite lupte.
Stoica Ludescu a impartagit In totul vicisitudinile familiei pe
care o slujea. De origine din satul Ludefti (Dmbovi0), unde a
ridicat cu ajutorul lui erban Cantacuzino o frumoasa biserica

In 1682, el e trimis la ocna, atunci and, in vara anului 1672,

urgia se deslarguise iari impotriva stapanilor &di; st litchis
acolo un an gi zece luni. In schimb, sub erban Cantacuzino,
ajunge judecator al scaunului Targovigtei, dregatorie in.semnata:
aga 11 gasim inteun act din 1 Octomvrie 1681. El redacteaza
actele mai de mama ale familiei: astfel catastiful averii lui erban
Cantacuzirto, din timpul boieriei acestuia, apoi testamentul cel de

www.dacoromanica.ro

CRONICA LUI STOICA LUDE SCU

813

al doilea al Elenei, sot,ia postelnicului. Dar opera cea mai de seamh

a lui Stoica Ludescu este cronica ce-i poart numele, cronich zis,

tocmai din cauza c reprezinta punctul de vedere al familiei,

a Cantacuziailor.

Ea cuprinde rdstimpul dintre lntemeierea Trii Romneti

eveniment pe care-1 explic printeun desceilecat din Ardeal
0-1 fixeaz In anul 1290
i sfar0tul domniei lui Serban. Cantacuzin.o, ultimul eveniment povestit fiin.d retragerea trupelor austriace ale generalului Veterani peste mun%i, In 1688. Nu e o lucrare

unitarh ca informalie i Insemnatate: alaturi de parti amanunlite 0 precise, In care datele cronologice sunt exacte, iar boierii
celelalte personagii stint pomeniti nominal, gasim parti cu cronologie vagh sau gre0th i fail amanunte. Partea cea mai slabh
este aceea dela Inceput: dela deschlecat pan.4 la domnia lui
Radu cel Mare (1290-1495); nu numai c succesiunea domnilor
este inexacta dar 0 anii de stapanire ce li se atribue nu corespund

Pentru aceasta epoch', Stoica Ludescu sau n'a avut

anale, In gen.ul celor moldoven.eti, sau dach ele au existat, au
fost de calitate inferioara, atat sub raportul cronologiei cat t;4i
al faptelor. Pentru domniile lui Radu cel Mare, Mihnea, Vladu
Neagoe Basarab, (1495-1521) Ludescu s'a folosit de Vic/4a
Sfiintului Nifon, o lucrare hagiografica-istorich, favorabilh. Craiovetilor i lui Neagoe, (vezi 0 vol. II, ed4ia a patra, p. 587),
pe care, omitan.du-i Inceputul i sfailitul, o intercaleaza aproape
cu totul, reproducand multe pasagii cuvant cu cuvant. Pentru
epoca urmatoare, pana la Mihai Viteazul (1521-1.593), informatia
a fost luata, duph toate probabilitatile, din nite anale interne,
care nu ni s'au pastrat lush ea o entitate separata, cum e eazul
cu cele moldovene. Tot ala nu ni s'a pastrat separath nici cronica
Buzetilor (vezi vol. II, editia a patra, p. 588) care a intrat In compil4ia lui Ludescu pentru epoca lui Mihai Viteazul. La domniile

urmatoare, 'Ana la Gavril Moghila (1618-1620), s'a utilizat

cronica lui Matei al Mirelor (vezi mai sus, p. 811), apoi pentru
Inceputul domniei lui Matei Basarab, cronica acestuia, (vezi, de
asemenea, mai sus, p. 812). Din timpul lui Matei Basarab In.cep,
in sfar0t, i amintirile personale ale lui Ludescu Insu0 precum
acelea ale Postelnicului Cantacuzino 0, eventual, ale boierilor mai

batran.i. Utilizand toate aceste izvoare narative, poate i altele

www.dacoromanica.ro

814

VIEATA _CULTURALA

pe care nu le curioatem, utilizand o povestire greaca in versuri

despre uciderea Postelnicului, adaognd apoi citate i comparatii
biblice precum i ate un document bisericesc In felul calla lui
Teofan, patriarhul Ierusalimului, din 1635, Ii alcatuiete Stoica
Ludescu, sub form' de compilatie, cronica sa. Ca izvor istoric, ea
are o valoare in.egala, dupa valoarea diferitelor izvoare pe care le
intrebuinteaza. Dar defectul ei de capetertie, in aceasta privinta,
este partialitatea vadita pe care o arata. In partea ultima a povestirii (1658-1688), familiei Cantacuzino. Stoica Ludescu, 4 sluga
batrana la casa rapsatului Costandin. Postelnicul , prezintd evenimentele inteo lumin.6 favorabila acestei familii i defavorabila
Balenilor. Domnii sun.t buni sau ri dupa cum au sprijinit sau
nu interesele Cantacuzinilor.
Redactarea crorticei a avut loc In mai multe randuri. Partea
cela inceput .1 liana la sfaritul domniei lui Grigore Ghica (1664)

a fost Kris& in ultimul timp al pribegiei acestuia in impartia

austriaca, dupa ce trecuse la catolicism (1667-1671); dovada
este pasagiul din cronica In care se spune despre Ghica: ... au
fugit in Ardeal i au trecut in teara nemteasca de fade acolo fi
s'au Pieta papistas. .
0 a doua parte (1664-1679) a fost scrisa in anul 1679, Indata
dupa reintronarea mitropolitului Teodosie (26 Aprilie st. v.),
precizie cron.ologica. Ultima parte
fapt povestit cu detalii
a cronicei, aceea relatnd domnia lui erban Cantacuzino (1679
1688) a fost redactata dupa retragerea armatelor lui Veterani
peste mun.ti (toamna lui 1688); judecan.d dupa un.ele pasagii,
s'ar parea chiar, ca. nu Stoica Ludescu, ci un alt partizan al Cantacuzinilor
an.ume partizan mai mult al vaduvei postelnicului i a celorlalti frati cleat al lui erbarte autorul acestei parti ;
s'ar putea da insa i explicarea ca Stoica Ludescu tinea, In aceasta
ultima perioada, mai putin cu erban, fire autoritara r;si care
ajunsese, pen.tru motenirea lasata de mama-8a, In oarecare divergenta cu. restul farniliei.
Rada Popescu este cel mai de seama dintre cronicarii munteni,
comparabil, prin insemnatatea operii sale, cu Miron Costin.
Ion Neculce. Cronica sa este cea mai intinsd dintre cronicile romaneti: ea cuprinde rastimpul Intre 1290 data atribuita tritemeierii Munteniei i 1729, penultimul an de domnie al lui

www.dacoromanica.ro

RADII POPE SOU

815

Nicolae Mavrocordat: akia dar aproape patru veacuri i jumatate.

Mula vreme a fost disculie asupra paternitatii acestei cronici;
unii cercetatori, In frunte cu N. Iorga, au atribuit partea dela
lnceput i pang.' la 1.688 lui Constantin Capitanul Filipescu, luaudu-se dupa o notita tarzie, din 1.0 Mai 1761, care arata c aceasta
carte s'au serie de Costandin Capitanul . In realitate, Constantin
Capitan.ul n'a fost deat un copist al textului, asemenea lui Neculai
Muste i lui Enache Kogalniceanu. Pornind dela analiza textului
cronicei, 1,inan.d apoi seama de lmprejurarile vieVi lui Radu Popescu, de Inclinarile i opiniile acestuia, aa cum apar ele In fragmen.tul de cronica ce nu i-a fost contestat, parintele meu a ajuns
la Incheierea c Intreaga lucrare, dela 1290 i pang la 1729
apartin.e. Cercetarile mai noi ale profesorilor Constant Grecescu
11.1 Alexandru Vasilescu au confirmat aceasta concluzie.
Radu Popescu, nascut Inainte de 1655, era fiul ve! vistierului
Hrizea, cel ucis In chinuri groaznice i spoliat de Intreaga avere
de atre Serban Cantacuzin..o. Pribeag din -tall dupa napraznica

moarte a parintelui sau, IntAmplata In 1680, toamna, Radu se

relntoarce peste ativa ani. Sub Brancoveanu are unele Insrcinari oficiale, pima In 1702; dela aceasta data t}i 'Ana la sfrsitul
domniei nu mai ocupa nicio dregatorie. Sub Stefan. Cantacuzino
e din nou Iri slujbe, dar lnaltarea sa la marile dregritorii are loo
abia In timpul lui Nicolae Mavrocordat, and ocup demnitatile
de vel vornic (Martie 1716) si Indata dupa aceea de ve! ban (0ctomvrie 1716), cea mai In.alta treapta In ierarhia boiereasa. Dupa
aceasta. satisfactie, Radu Popescu, ajuns la varsta de batranete
i de slabiciune
cum singur spune socotind apoi c i ale
lumii aunt toate dearte , se retrage din lume, alugrin.du-se, la
16 August st. v. 1723, sub numele de Rafail Monahul, la MARA-

stirea Radu Voda din Bucureti. A murit, dupa at se pare, In

1729, in intervalul Martie-Octomvrie. Era un om Invatat,
latinete, turceste, grecete i probabil i vechea slava, limba in
care se citisera atata vreme textele noastre bisericeti. Putea deci
Intreprinde alatuirea unei cronici care sa raspund aceleia Intocmite de Cantacuzini, duqmanii parintelui sau i ai partidului Bale-

nilor. Opera aceasta i-a luat un timp considerabil; ea n'a fost

edactata deodata, ci In mai multe randuri. Prima parte, ducand
24

www.dacoromanica.ro

816

VIEATA CULTURALA.

povestirea pana In Mai 1688, a scris-o probabil, dupa 1703, and

el nu mai ocupa dregatorii. Partea a doua, cuprinznd rastimpul
Mai 1688-1720, a fost alcatuita prin August-Septemvrie al

acestui an. Partea a treia (1720-25 Mai 1724: sfintirea manastirii Vacareti) urmeaza spre finele anului 1725; a patra (25 Mai

1724-1729), a fost termin.ata dupa implinirea a zece ani de

domnie ai lui Neculai Mavrocordat, deci dupa Martie 1729. Radu
Popescu avea intentia sa-i duca povestirea mai departe, deoarece,

In ultimele rnduri ale textului pastrat astazi, el afirma: de

aicea Inainte, cu ajutorul i mila lui Dumnezeu, voi serie luceptInd dela al unsprezecelea an al domniei lui Neculai Mavrocordat. N'a mai apucat s'o faca Ins, moartea surprinzAn
du-l.

Pentru alcatuirea acestei intinse cronici, a avut la indem'ana

o serie intreaga de izvoare: Mai Int'ai chiar cronica adverscl a lui
Stoica Ludescu, din care ja, in special pentru epoca veche, o suma
de fapte. Apoi cronica lui Grigore Ureche-Simion Dasceilul din
care imprumuturile, privind istoria Moldovei, sunt numeroase. A
cunoscut direct i utilizat poema lui Stavrinos asupra lui Mihai
Viteazul; de asemenea, opera in versuri a lui Matei al Mirelor
pe care-1 i citeaza. Cunoa0e doua cronici bizantine: pe aceea
a lui Phrantzes ca qi o redactiune a cronicei dela 1570. Pentru
fapte privind istoria Ardealului sau a Ungariei citeaza Istoria
pira Ungurefti neidentificat pana acum, ca i un istoric
*din cetatea Fiigirasului; pentru Polonia citeaza pe un istoric
leisesc , iar6i neidentificat. A avut anale sdrbefti pentru fapto
privind viata vecinilor notri ; a avut de asemenea izvoare turcefti;
pe dou din ele le indica precis: tablele gheograficesti ale lui Nasirtusi , in legtura cu aezarea Tiflisului caucazian i tablele
gheografiregi ale lui Uluk bei gheograful, in legatura cu aceea a
cetatii Hemeda sau Hamadan: Se folosete i de tradiria oralei
pentru unele evenimente neconsemnate In cronici, iar, In ce pri-

vete epoca noua, dela Radu Leon incoace, de amintirile sale

pro prii i, desigur, i de acelea ale boierilor mai batrni.
Cronica. lui Radu Popescu se citete cu interes i cu placere.
Evenimentele Tarii Romneti sunt puse in legatura Cu acelea

din taiile vecine; istoria acestor tri ocupa chiar, In veacurile

XIVXVI, un loe inult mai larg deckt istoria proprie. In spe-

www.dacoromanica.ro

CRONICA LTJI RADU GRECEANIT

817.

ojal, aunt urmArite de aproape evenimentele din ImpgrAtia turceasc6 i din Moldova.
Ceea ce d apoi o deosebit savoare cronicei este stilul sd u.
Radu Popescu are un fel personal de a se exprima, spunfind ap6sat
lucrurilor pe nume, intrand in. detalii de multe ori intime, intrebuintAnd expresii i comparatii plastice. In special, cAnd e vorba
de adversari, nu se sfiete. Portretele ce le face Bunt vii, impresionante, dar ele nu hatigeazA decAt o latur a personalittilor respective. Iat, de pild, ce apune despre 5erban Cantacuzino, din ordinul aruia ce-i dreptul fusese chinuit i ucis teal au: Mare

intunecat nor vi plin de fulgere i de trasnete au cAzut pre Tara

Rumneased 55.rban Voda, carele, ca cu nete trsnete, cu r6oL
tatia lui au apart fill dzradcinat n.enumarate case de boiari
de slujitori i de graci, i pre multi au omorAt cu multe feluri
de cazne i i-au grAcit cu multe feliuri de pedepse.... .
Toeing de aceea lntrebuintarea ca izvor istoric a cronicei. lui
Radu Popescu, pentru judecarea imprejurArilor fpi a oamenilor
descrii, trebuie fAcut4 cu mare prudent. Cronicarul muntean
RU se ridica nici nu Incearca BA se ridice la impartialitatea
spre care tinde Miron Costin., din care acestali face un ideal. El
e un om de partid al Bdlenilor
curtean
al lui Nicolae
Mavrocordat, pe care-1 laud fr rezerve. Are talent, dar n'are
abiectivitate, n'are deci prima insuire a istoricului.
Cronica lui Radu Greceanu ci Cronica Anonimd. Lunga domme
a lui Constantin Erancoveanu a fost descrisa n.0 n.umai In crnica
lui Radu Popescu, dar i in alte dou'a*: in Cronica logogiturui Rada
Greceanu i In Cronica Anonimd.
Cea dinti este o cronia oficial, de curte, aproape un jurnal,
In care se arat6 am6nuntit i inteo form" potolit., tot ceea ce
s'a petrecut in timpul sapanirii lui Brancoveanu, atilt sub raportul
relatiilor cu Turcii i cu ceilatti vecini cat i sub raportul intern..
Primul eveniment povestit este trimiterea unei solii la Viena
de &Are 5erban Cantacuzino, la 2/12 Octomvrie 1688, cu putin
in.ainte de moartea sa ; ultimul este Inapoierea lui Brancoveanu
dela Thrgovite la Bucureti, prin Potlogi i Mogoraia, In postul
Patilor din 1714, cu putin inainte de sosirea mazi1iei. Predoslovia
cronicei a fost aldituit in 1698, dup ce se redactaserd
zece ani ai domniei ; restul redactarii a urmat ulterior.!
24*

www.dacoromanica.ro

818

VIEATA CULTITRALA

Autorul cronicei, Radu Greceanu, n'a ocupat vreo dregatorie

1nnalta; a purtat toata viata titlul modest de logofat; era originar
din satul Grecii, In Dmbovita (pe atunci In Vlaca). Bun cunoscator al limbii greceti, el a facut i diferite traducen i 1n romanete, dintre care unele In versuri.
Superioara ca obiectivitate i ca forma este Cronica Anoninul.
Ea Incepe cu alegerea ca domn a lui Brancoveanu, In Octomvrie
stil vechi 1688 i se Incheie cu data de 15/26 August 1714 can.d
Doamna lui *tefan Cantacuzino, fiind la manastirea De un lemn,
au lovit pe aceasta Doamna... nevoie, lovitura, Indracire, cat
s'au spariat toti 0. Era turburatoare coincidenta, interpretata
de contemporani i de autorul cronicii IIISU1 ca o minune dumnezeiasca

tocmai ziva In care la Stambul cadeau, sub securea

capetele Brancovenilor. Nici aceasta cronica n'a fost

alcatuita deodata: prima parte a ei cea mai 1nsemnata ca proportii e redactata In 1709, lute epoca de linite i prosperitate,
cand voevodul, 1nconjurat de numeroasa sa familie i stapanind

uriae bogatii, putea fi cu drept cuvant, considerat pe deplin

fericit. Cea de a doua parte, cuprinzand ultimii ani de stapanire,
a fost scrisa In_ vara anului 1716.
Autorul acestei cronici n'a fost identificat Inca. Ostil Cantacuzin lor, el nu este totui Radu Popescu, aa cum s'a crezut
mai de mult n.'ar fi avut niciun rost s redacteze doua cronici
pentru acelai rastimp ; nu este ma cum s'a propus recent
nici Teodor Corbea, unul din agentii diplomatici ai lui Brancoveanu i partizan al Cantacuzinilor. Ceea ce putem afirma despre
el
pe temeiul an.alizei cronicei este a avea o serioasa cultura.
stia mai multe limbi: latin.ete citeaza maxime ca laus
fine cadit i finis coronat opus *; Intrebuinteaza de asemen.ea
n.eologisme de aceasta origine; tia grecete; tia bine turcete,
limbh. In care reproduce propozitii i o serie Intreaga de termeni;
se pare ca avea i oarecare cunotinte de polona i rush'. Cititor
de istorie anti* deriva n.umele Cladovei dela Imparatul Claudiu
i al Severinului dela Sever (In treacat fie zis, ambele etimologii

aunt inexacte); amintete de podul lui Traian; amintete un

stih* din Aristofan poetul*; e, In genere, un spirit doritor de
a ti, curios; Intre altele, noteaza i aparitia mutelor columbace it ce es primavara la Cerneti, de fac multa paguba oamenilor

www.dacoromanica.ro

STOLNICUL CANTACTIZINO

819

In dobitoace E Tocmai aceasta bogatie i varietate de cunotinte,

unite cu talentul de a reda intr'o forma pregnantg imprejurarile
i oamenii pe care i-a cunoscut ca boier de Hama la curtea domnului, fac valoarea documentara i literarg a cronicii. Unele scene
ca aceea a infatiarii, in fiare, a boierului viclean Staico i a com-

plicilor acestuia In fata lui BrAncoveanu, sau scena judecarii

clucerului Constantin tirbei, care 6 fiind cam lung la unghii
din feliul Stirbetilor it, luase t dela teara ate ceva i despre
domnie au ascuns , sunt redate in toate amanun.tele, unele pitoreti, altele de-a-dreptul dramatice. Se noteaza schimburile de

cuvinte, in forma directA, se redg atmosfera vremii: autorul,

necunoscut Ina, al cronicii este un meter al cuvAntului, asemenea
lui Neculce, Miron Costin i Radu Popescu.
Stolnicul Constantin Cantacuzino. Asemanator lui Dimitrie
Can.temir in privinta pregatirii tiintifice i a preocupArilor istorice
i geografice, dar fall sa-1 atinga, ca numar i varietate a realizarilor, a fost In Muntenia Stolnicul Con.stantin Cantacuzino. Nscut
intre 1645 i 1.650, ca fiu al treilea al celebrului Postelnic, el pleaca,
la un an dupa moartea naprasnica a parintelui sau, in. straintate,
la studii. Zabovete aproape doi ani dela 12/22 Martie 1665,
pAn.a in Ianuarie 1.667 la Adrianopol i Constantin.opol, inva-

tAnd cu dasali greci, alugari, ca Gherasim Cretanul, viitorul

Mitropolit al Filadelfiei. Porn.ete apoi, pe mare, la Venetia unde
debarca la 13/23 Martie 1667. Dupa un popas de o lung i ceva
In cetatea Dogilor, ajunge, in sfArit, la Padova, sediul uneia din

cele mai vestite universitati italiene. Aci la lectii, sArguincios,

cu profesorii ren.umiti ai locului, ca, de pilda, Albanius Albanesius,

profesorul de logia, sau Valeriano Bonvicino, profesorul de filosofie i matematia. Ii cumpara in acela0 timp carti, in special
operele clasicilor greci i romani, precum i diferite gramatici,
dictionare i manuale. tim toate aceste detalii din ziarul sdu
de ceileitorie care, din fericire, ni s'a pastrat. In 1668, spre sfAritul

anului, se intoarce in tara, tot prin Venetia, aducAnd cu sine

dovezile esentiale de vinovatie ale boierului Stroe Leurdeanu,
duman.ul parintelui sau; gratie acestor dovezi, Stroe fu condamnat

In procesul care avu loe in Aprilie 1669 (vezi qi vol. III, editia
a doua, p. 120). El impartgete apoi vicisitudinile familiei, In
timpul stApanirii lui Grigore Ghica (1672-1673). Trimis in mi-

www.dacoromanica.ro

S 20

VIEATA CULTURALA

siune diplomatica In Polonia, AI 1675, sub Gheorghe Duca, el

ajunge, prin. cultura i abilitatea lui, la o deosebita influenta In
timpul domniei fratelui sau erban, pentru ca apoi sa devie cel
mai influent boier din divan sub nepotul sau Constantin Brancoveanu. Se poate spune ca stolnicul a fost, de fapt, conducatorul
politicei externe a Tarii Romneti, timp de doua decenii i jumatate. Din nefericire, gelos de stralucirea i puterea casei lui Brancoveanu i dorind sa vada pe tron pe fiul sAu Insui, pe .5tefan
Can.tacuzinp, stolnicul duse In ultimul timp o politica de subminare ; rezultatul fu mazilia i apoi cumplita executie din August
1714. stefan ocupa tron.ul, Inteadevar ; dar nu-1 putu pastra multa'

vreme. La doi ani numai dupa ce indeprtase pe Brancoveanu,

Stolnicul i fiul sAu cazura i ei victime aceluia sistem, fiind in-

chii i apoi executati la Stambul (vezi, pentru detalii, vol. III,

editia a doua, p. 205-6).
Opera Stolnicului se alcatuiete din lucrari de caracter istoric
t}i

geografic i din traducen i de texte religioase. Cea mai Insemnata

dupa parerea noastra

dintre lucrarile lui i aceea care

fiin.d tiparita s'a bucurat de o larga raspandire, este Harta

Trii Romac,sti. A fost imprimata la Padova, In 1700, In gre0ete .1 latin.ete, prin. Ingrijirea lui Hrisant Notara. Lucrare originala, alcatuita pe temeiul observatiilor proprii, ea este cea

dinti harta detaliata a Munteniei i totdeodata, tinand seam de

epoch', o capo-d'opera a genului. Cuprinde Impartirea pe judete
raielele turceti, apoi orae, cetati, sate 61.1 aezdri boiereti i
sate obinuite; muntii de capetenie precum i dealurile cu vii
vestite; rauri, paraie, lacuri, fntani; poduri peste ape; manastiri
mari i rnici precum i schituri; bogii minerale; paduri, urme
arheologice. in total, circa 900 (nou sute) de elemen.te geografice, dintre care 526 de sate, 132 de cursuri de apa i 78 lacauri
bisericeti. Aceasta harta a fost utilizata de geografii contem'porani i de cei urmatori; este exclus ca Dimitrie Can.terair
,reo fi cunoscut, dei n.'o men.tioneaza niciodat.
Tot aa de vechi ca preocuparile geograf ice ale Stolnicului
Bunt i cele istorice. El voia sa. serie o Istorie a Tarii Romaneti
Incepand cu cele dintai timpuri i mergand para In vremea sa.
Strangea In acest scop material privind tustrele provinciile romanetL Pe temeiul acestui material poate el raspunde, la 4 Martie

www.dacoromanica.ro

STOLNICUL CANTACITZTNO

13 21

1694, gen.eralului Marsigli care, preggtind o mare lucrare asupra

Dungrii, li pusese o serie de Intrebgri asupra geografiei i istoriei

Principatelor. Intre rspunsurile Stolnicului este i lista cronologicg. a Domnilor Munteniei i Moldovei, dela lntemeiere i pang
la Constantin Duca Vodg (1693-1695) care domnete acuma .

Tot pentru a-i completa materialul documentar, roagg el, In

Septemvrie 1706, s i se trimit din Transilvania istoria lui Al.
Bethlen.. Cu acest prilej, aflam cg Stolnicul voia sa compileze
Istoria Trii Romneti i ca Ii procurase, In acest scop, operile
lui Bon.finius, Istvan.fi i loan Bethlen. Redactarea istoriei

Tara Ronainevi dintru inceput are loe aa dar dup aceasta

data; Stolnicul n'a izbutit s'o duca Insd pang la sfarit ; ea a rgmas,
ca atatea alte opere ale istoriografiei romarteti, vechi i moderne,
neterminata. Istoria Trii Romineti ... se ocupa de problema
originilor noastre ; cercetarea incepe cu Dacii sau Getii i amintete de marele lor rege Boerebista; trece apoi la Impratul Traian
la luptele lui cu Dacii ; precizeazg hotarele Daciei Romane i

soarta ei sub noua stapanire. Cu acest prilej explicg n.umele de

Vlahi i combate basna cu originea din talhari, scoas din letopisetul unguresc de Simion Dascglul. Foarte interesant cu
argumente valabile i azi este pledoaria pentru continuitatea
elementului romanic In Dacia. De asemenea, impresionana este
proclamarea unitii ca Ream i ca origine a Romanilor, pe care
o face Stolnicul. Iarg noi... credem zice el adeverindu-ne
din mai aleqii i mai adeveritii batrni istorici... c noi Romanii
s'antem adevrati Romani i alei ROmani In credinta i In brblie,

din care Ulpie Traian i-au aezat aici, In urma lui Decheval...
i apoi i alalt tot ireagul ImparaIilor aa i-au tin.ut i i-au lgsat
aezati saki i dintr'acelor rmgit s trag pang. astzi Romanii
acetia. Insg Romanii Inteleg nu numai cetia de aici, ci i den
Ardeal, care Inca i mai neaoi sant, i Moldovenii i told cati i
latealt parte se AA i au aceast limbg, mgcar fie i cevai ose-

bita In nete cuvinte... (aluzie la Aromani1)... Pe acetia...

tot Romani li tinem, ca to# acetia dintr'o fantn au izvorat
i curg . Istoria Trii Romaneti merge

din nefericire
numai pang la stapanirea Hunilor si la domnia lui Attila. Bogat
documentata, referindu-se la o serie Intreagg de clasici i moderni,
aceasta lucrare precede Hronicul lui Dimitrie Cantemir, In-

www.dacoromanica.ro

822

VIEATA CTJLTIMALA

chinat acelora probleme; se poate chiar ca Inviltatul domn al

Moldovei sk fi tiut de aceast lucrare cum a tiut i de harta
Munteniei
i s fi gasa In ea un imbold In plus pentru realizarea importantei sale opere.
S'a atribuit Stolnicului i o Cronologie tabelard* care cuprinde,

In 1.77 de articole, cronologia Trii Romneti, pe domni, dela

descklecat fixat 1n 1.215
panal la 1666. 0 cercetare recenta,
a profesorului Al. Vasilescu, a dovedit Ins ca ea nu poate fi opera
Stolnicului, deoarece cuprinde trimiteri la persoane care au trkit
In a doua jumktate a. veacului al XVIII-lea. Se pare c, Ihi realitate, autorul este Popa Florea dascl slovenesc la coala domneasc dela Sf. Gheroghe din Bucureti, i ca alte versiuni ale
Cronologiei * mergeau pnk In 1765.

In ce privete traducerile de texte religoase, Stoln.icul, emerit

cunoscator al limbii greceti i al problemelor teologice, a ajutat
cu sfatul ski pe traducatorii con.temporani pe fratii Greceanu,
de pild ; a revizuit traducerile, fiind, aa cum se apune In pre-

fga Pravoslamicei Meirturisiri tiparite la Buzan In 1691,

ajutoriu i In.direptAtoriu mai grelelor cuvinte i noime...
El Insuqi a tradus In Intregime Molitva cdtrd Dumnezeul Sa, o rugkciune mai In.tinsk, tipkrit In Acastistul din
1746 dela Ramnic i reprodus apoi i hi alte &all bisericelti.
In sfkrit, Stolnicul este initiatorul unor traducen i sau alcktuiri de opere. Din Indemnul lui, traduce din bizantin In greaca
modern Hrisant Notara, Patriarhul Ierasalimului, lucrarea
Despre oficiile palatului din Constantinopol fi despre oficiile
marei biserici, atribuit pe nedrept lui Codinos Curopalates. De asemenea dup6 cererea prea nobilului i lnvlatului
boier, domnul Constantin Cantacuzino i spre a rilsptinde la
Intrebkrile puse de acesta, alatuiete loan Cariofil, marele logoat
moth.

al Patriarhiei din Constantinopol, 1111 Manual despre cdteva nedumeriri , tiprit la Sn.agov In 1697. Istoric, geograf, teolog i filolog,

Stolnicul s'a bucurat, ca Invlat, de un prestigiu deosebit ; mkrturiile conternporanilor strini i localnici, sunt, In aceast privint,
unanime
Cronica lui Mitro fan Grigoras. ReluAnd traditia lui Matei al
Mirelor, dar cu mai putin Bucees deckt acesta, alcatuiete clericul
grec Mitrofan Grigoras, In Bucureti, In primele luni ale a.nului

www.dacoromanica.ro

MIHAI CANTACUZINO

1717

c}i in limba greaca veche

823

o Istorie a Tarii Roman.eti.

Ea povestete evenimentele an.ilor 1714-1716, aratnd pe scurt

pieirea lui Brancoveanu pedeaps trimisa tarii de Dumnezeu
apoi aceea a lui stefan Cantacuzino i a Stolnicului, autorii
morali ai mortii predecesorului, i insistand asupra domniei lui
Nicolae Mavrocordat. Cu privire la acesta din urma, ne da unele
detalii n.ecunoscute celorlalte izvoare contemporane. Povestirea
se ispravete printeun elogiu hiperbolic, de eurtean solicitator,
la adresa noului domn., a lui Ioan Mavrocordat; se tie ea, in rea-

litate, sub acesta, i, in parte, din vina lui, s'a pierdut, pentru
doua , decenii, Oltenia. Mitrofan Grigoras, corector al cartilor
greceti tiparite la Bucureti, in rastimpul 1705-1715, vi-a sfartlit

zilele in tail, nu mult dupa Iulie 1730, la adanci b6tranete.

Cronica stolnicului Durnitrache. Razboiul ruso-turc, ispravit
prin pacea dela Kiuciuk-Kainargi, a fost povestit in amanuntime
de biv vel stolnicul Dumitrache numele de familie nu i se cunoate, trite Istorie care cuprinde rstimpul Noemvrie 1769
Februarie 1775. Stolnicul relateaza cele vazute de el personal; se
folosete lush' i de acte i lucrari oficiale precum i de informa0
orale date de diverse persoan.e. Povestete i evenimente din OH
vecine; astfel, arata Imprejurarile care au precedat prima impar-

tire a Poloniei; reproduce manifestele date de cele 3 puteri cu

prilejul ac'estei impartiri; descrie luptele dintre Turci i Rui in
Asia Mica i in Mediteran; de asemenea, tmprejurarile din Egipt.
Istoria a fost scrisa in Bucureti, inain.te de 15 Ianuarie 1782;
ea cuprinde un mare RUM 61' de grecisme. Dumitrache tia aceasta
limba, precum i. turca, poate r}i italiana. Om de credinta al Ghi-

culetilor, el e numit epitrop al Pan.telimonului, loe pe care-1

ocupa piin la moarte (1796, in.tre 12 Februarie fli 28 Martie).
A participat, impreuna cu fiul sau Rducanu, i la fixarea hotarului Tarii Romneti spre Transilvania, in 1792.
Mihai Cantacuzino prezint, prin viata r;ii opera sa, unele ase-

man6ri cu Dimitrie Cantemir. Invlat i poliglot ca i acesta

tia limbile greaca, turca, latina i fran.ceza, mai tarziu i
rusa

a fost de asemen.ea partizan al Tarului, trebuind, la sfar-

itul razboiului din 1768-1774, s-i paraseasca tara i s se

duca la Petersburg. A alcatuit o importanta lucrare de caracter
istoric, geografic i statistic asupra tarii sale
o adevarata

www.dacoromanica.ro

424

VIEATA ('IJI)rU1tAL7t,

Descriptio Valachiae , dupa cum Cantemir (Muse Descriptio

Moldaviae ; a intocmit de asemenea, o genealogie a familiei, pe
cand invatatul domn scrisese viata parintelui sau.
-

Mihai Cantacuzino s'a nascut in 1723, ca fiu al lui Matei si

al Paunei; cariera sa boiereasca a fost remarcabil. Vel medelnicer

In 1747, el este vel stolnic in 1753 iar peste doi ani ve! vistier.

La patruzeci de ani e numit vel logofat iar in timpul razboiului ruso-turcr in. 1770, conduce de fapt intreaga ar, cu
titlul de ve! ban: Silit sa se expatrieze, capata in Rusia sapfe
sate cu 2.000 de suflete in gubernia Moghilev, gradul de generalmaior i titlul de sfetnic de stat . A murit intre 1790 si
1793.

Inainte de a pleca din tail, alcatuieste el In limba greaca

Istoria Tara Romilnesti , terminand-o la data de 30 Ianuarie
st. v. 1776. Cuprinde o expun.ere a evenimentelor din rastimpul
1215
data fixata pentru asa zisul descalecat din Ardeal
1.774
tratatul dela Kiuciuk-Kain.argi; cuprin.de de' asemen.ea
o serie de date aman.untite, geografice i statistice: ele formeaza
partea cea mai interesanta i pretioasa a lucrarii. Aceste date
privesc hotarele tarii si ale raielelor turcesti; munii cu varfurile din.spre Ardeal i cu potecile; apele, mari i mici; drumurile, cu distanta in ceasuri, podurile i trecatorile; impartirea
pe eparhii si pe judete, in fiecare judet aratandu-se orasele,
manastirile i capitaniile; se indica de asemenea punctele de
vama i tariful vamal, apoi industriile, comertul, minele. Deosebit de in.semnate sunt capitolele privin.d imprtirea pe categorii sociale, darile, judecata, co1iie, spitalele, veniturile Domniei
si ale boierilor, reforma lui Con.stantin. Mavrocordat, tributul dat

Portii, etc. Avem de a face cu o adevarata enciclopedie asupra

Munteniei din a doua jumatate a .veacului al XVIII-lea. Aceasta
lucrare a lui Mihai Can.tacuzino a s'ervit atat gen.eralului Bauer
la alcatuirea operei sale Mmoires historiques et gographiques
sur la V alachie , Frankfurt si Lipsca, 1778, cat i lui Naum Ramn.iceanu i lui Dionisie Fotino. (vezi mai jos, p. 826). A fost publi-

cata, fara n.ume de autor in.sa, de catre fratii Tunusli, la Viena,

In 1806, in greceste, sub titlul: Ia-copEcc
BXaxtag. O blind traducere in romneste a acestui pretios text este, Inca, un deziderat
de searna al istoriografiei

www.dacoromanica.ro

TANACHE VACA RE SCUL

825

Cea de a doua lucrare a lui Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia

Cantacuzinilor , terminat in 1787, dupa 4/15 Mai, intereseag

prin partea ultima a ei, aceea incepa.n.d cu postelnicul Constantin
Cantacuzino; aflam aci date n.oi asupra familiei i asupra evenimentelor din tarile noastre. Partea dela inceput insa, cu descen.denta din n.eamul de Valoa, din perii de Frantiia, in.cepandu-se
dela an.ul 800 cum citim in titlu are un caracter fantezist,
fara o baza serioasa documentara. Ghenealoghia avea ca anexe
trei condici pe limba romneasca ; ele corqineau acte, cores-

pondeng i manifeste din timpul razboiului ruso-turc (1768

1774). Din nefericire, s'au pierdut; cunoatem numai cuprinsul
celei dinti, tradus In grecete.
Ianache Vticeirescul. Cea mai pregnanta figura culturala din

Muntenia, in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, a fost

Sara indoiala Ianache Vacarescul : aa ii spun.e in titlul lucr-

rilor sale, tiparite sau man.uscrise. Inrudit, dupa mama, cu loan

Neculce, marele cronicar al Moldovei, Ianache a fost fiul vel spatarului Stefan Vacarescu, dinteo veche familie, ajunsa la notorietate Inca din vremea lui Matei Basarab. A parcurs intreaga
ierarhie boiereasca, dela vel caminar in 1760, On la vel ban
In 1.792. Si-a insuit o cultura aleasa; vorbea turca, greaca
italiana, tia franceza, latina i persan.a; era un remarcabil diplomat i politician. Si-a incheiat viata la 12 Iulie 1797: data se
afla in r'un manuscris dela Academia Ilomana.
Deschizator de drumuri noua in poezia i in gramatica romaneasca (vezi mai jos, p. 846), Ianache Vacarescul s'a remarcat
i iu domeniul istoriografiei, prin opera sa Istoriia a prea puternicilor imparati otomani. Inceputa In 1788, la Nicopole, in Bulgaria, i ispravita t la veleatul 1794 in tail, ea cuprinde o serie
de viqi ale Sultanilor 31 de toate din rastimpul 1300-1791;
fiecare viata se termina printr'o caracterizare in versuri a Sultanului rspectiv. Partea dela 1300 Oda la 1757 e foarte succinta
qi se in.temeiaza pe izvoare turceti i bizantine precum i pe diferiti scriitori apuseni. Partea ultima, mult mai desvoltata, are

caracterul unor adevarate memorii: cuprinde fapte traite i

zute de autor. Judecata sa nu este insa imparlial; ca exemplu
pot servi pasagiile referitoare la Mavrogheni, la a carui cadere,
de altfel, a contribuit.

www.dacoromanica.ro

826

VIEATA CULTURALA.

Ceilugarii cronicari. Protosinghelul Naum RcImniceanu f i Dionisie Eclesiarhul. Spre sfargitul epocei Fanariotilor, apar in istoriografia munteana doi calugari cronicari ; unul este Naum Ramniceanu, celalalt Dionisie Eclesiarhul.

Naum Ramniceanu, nascut in satul Corbi (Mucel) la 27

Noemvrie st. v. 1764, era originar, prin bunicul sau dupa tata,
din satul Jina, de langa Sibiu. Copilaria vi-o petrece in Bucureqti
unde invata temeinic grecete. Imbraca apoi rasa monahala 11
inalnim la Hurez in 1784 sta ca refugiat in Ardeal in.tre 1.788
i 1795; mai tarziu e preot i. protosinghel rang on.orific calugaresc
In eparhia Buzaului lar spre sfaritul vietii se retrage
la maastirea Cernica unde i moare in 1839.
Naum Ramniceanu a alcatuit mai multe lucrari dintre care
relevam aci numai doua: o Cronicci a rcirii RomAnefti, in limba
greaca, povestind sobru, in stil de anale, fra explicatii cauzale,
dar cu indicatii cronologice precise, evenimentele din rastimpul
1768-1810, vi o Hronologie a Domnilor Tara Romnegi cuprin-

zand domnii dela Radu Negru pana la 1800 0 precedata de un

Cuvcint inainte. Aceasta Hron.ologie , terminatil la 9 Iunie
st. v. 1800 0 pastrata inteun man.uscris al Bibliotecii Metropolitane din Blaj, a fost continuata ulterior pana la Constantin
Ipsilanti (1802); ea cuprinde i o reproducere a partii descriptive,
geografice i. statistice, a operii lui Mihai Cantacuzino, atribuita
lug greit fratelui acestuia, lui Parvu.
In Cuvarit in.ainte *

partea cea mai interesanta din in.treaga

sa opera Naum Ramniceanu se ocupa de problema originilor

noastre, incepand Cu Dacii din care crede ea un milion qi un
sfert au ramas in Dacia dui:4 cel de al doilea razboiu al lui Traian
fli pana la intemeierea Principatelor. Patriot in.flacarat, Naum
vrea restabilirea, in folosul poporului roman, a hotarelor vechii
Dacii; combate mincinoasa defaimare i. barfeala de nimio *

asupra descendentii noastre din talhari, pusa in circulalie de

Unguri pururea dumanii neamului nostru , i nu se da In

laturi chiar a plasmui un act, hrisovul Clocociotenilor dela

leat 1396, ca sa dovedeasc vietuirea n.ein.trerupta a Daco-romanilor pe pamntul patriei.
Cateva din ideile Cuvantului inainte le-a expus Naum f}i
In limba greaca in 1.802, &And vi-a continuat Hronologia .

www.dacoromanica.ro

DIONISIE ECLESIARHUL

827

Dionisie Eclesiarhul, originar din prtile Mehedin.tului, a fost

un alugr crturar In slujba Episcopiei Rmnicului. Caligraf

vestit i dascl slovenesc , tiind adic6 s citease i BA traducA
textele slave, el a descifrat mii de acte de proprietate ale mnstirilor oltene i chiar ale particularilor, transcriindu-le apoi frumos, in romnete, In condici groase. In 1.819, isprvise de alcAtuit
a douzeci i eincea condica de acest fel, aceea a boierului Almjanu.
In acela an, Dionisie Eclesiarhul se hotarOte s. povesteasca

ekte am auzit dela cei batrni

aunt propriile-i cuvinte
etite 1mi Bunt prin tiin.t In zilele strii vietii mele . Fusese
in vremea rzboiului turco-austriac din 1788-1791 0 peste

hotare, in Ardeal, impreuna cu Naum Ramn.iceanu, insotind

amAndoi pe episcopul Filaret ; strhtuse apoi Banatul i ajunsese
Ong la Buda, mide vAzuse palaturile * craiului Mateia. Citise
cAte ceva
se pare CA In afar de limba slav a documentelor,
se putea descurca binior i in turcete i rusete. Dar valoarea
Cronografului Tdrii Romdnefti dela 1764 panel la 1815 * nu st
hi informatia strand aceasta, de mana a doua, e naiv redat
ci In felul bAtrAnesc, simplu i limpede, In care povestete intAm-

plrile din, locurile noastre 0 mai ales din Oltenia. Tabloul, de

pild, pe care-1 lace despre belugul i ieftiatatea din vremea lui
Alexandru Ipsilanti (1774 -1782) and oaia cu miel era un leu,
gina dou sau trei parale, oule zece de o para, fina de grau,
fasolea, lintea, mazrea, o para ocaua, vinul zece parale vadra
(12,5 Uri!) pe ales , iar icrele teseuite de morun treizeci de parale
face o impresie extraocaua (cele proaspete numai douzeci I)
ordinar: este imaginea Ingi a vietii ieftine i Imbelugate dela

noi, din tirnpurile de linite i prosperitate.

Se pare a. Dionisie Eclesiarhul a inchis ochii In 1820, In

once caz 1nainte de rscoala lui Tudor de care nu amintete
nimic.
Sintezele In limba greacit despre istoria fi geografia

Romaiei.
Dania Philippide $i Dionisie Fotino. Ca o Incununare a istoriografiei din epoca Fanariotilor, apar, la finele acestei epoci, In
limba greac, operele lui Dania Philippide i Dionisie Fotino.
Favorabile Romnilor, ele au In vedere Intreg pop orul nostru;
de aceea i titlurile respective: 4 Istoria Romdniei* si Geografia

www.dacoromanica.ro

VIEATA C ULTU RAJA

828

e prima data ctuid apare acest nume Romnia

i Istoria vechii Dacii la Fotino.
Dimitrie Philippide, aseut In satul Mujas, In Tesalia, Intre

Ronidniei

in tiint

la P.hilippide

1760 i 1770, Imbracd de tnr rasa monahal, sub numele de Daniil

pleaca In Apus la studii. DupA ce peregrineazA prin Franta,

Austria, Elvetia, Italia, 11 Intalnim la Iai In 1.801. Rmn.e apoi
multi ani In TArile noastre, mai ales In Moldova, strbtn.d Intre
timp aproape Intreg pmntul romnesc ; numai Oltenia n'a cercetat-o. A stat i In Bucureti: odat, se pare, In tinerete, a doua
oar sub Caragea. Asupra an.ului mortii sale exist:6 discutie: ultimul
su biograf 11 aeaz lnainte de 1826, In timp ce 1n familie s'a pgstrat data de 7 Noemvrie 1832; saritul ar fi avut loe la o mng-

stire din judetul MO.

Ca un rezultat al interesului i simpatiei ar6tate de Daniil
Philippide neamului nostru au aprut cele dou lucrri ale sale:
Istoria Ronidniei o (Cleproptoc .r.71q `PoullouvEccq) i Geografia Ronzdniei , (recoypeccptcc t ToulLouviccg), ambele formnd un singur
volum

partea IntAi
de Tauchnitz.

t;ii.

a doua

imprimat la Leipzig In 1816,

Cea dinttli Inftieazti istoria veche a t6rilor din stnga

DunArii de- jos , dela utivalirea Egiptenilor (sic!) pand la
Intemeierea Principatelor, subliniind vechimea i continuitatea

poporului Romfm In Dacia Traian ; utilizeag izvoarele vechi

greceti i cele bizan.tine precum i o istorie universala In limba
germand. In o Geografia Romaniei , alatuit aa cum afInn chiar
din titlu, ca mijloc pentru o mai bun .1 mai deplin latelegere
a istoriei ei , se face, In buila parte, pe baza celor v.zute personal,
descrierea Intregului pmnt romanesc sub raportul fizic, econ.omic

i politic ; lucrarea e Insotit de trei hrti.

Pentru aceste lucrAn, att de favorabile n.ou, Daniil Philippide a avut de suferit o aspra critic din partea connationalilor

grupati In jurul organului AdyLo `Epir7N (Hermes ce]

invtitat) din Viena. El a raspurts apsat, dar nefiind sprijinit,
n'a putut continua Istoria care a rmas astfel neterminatd.
Ceca ce n'a implinit Philippide, a izbutit s dua la bun
sfrit Dionisie Fotino, cu a sa Istorie a vechii Dacii (` laTopEoc
7:44 neace.

1819

AcocEcq) In 3 volume, apdrut la Viena, In anii 1818

www.dacoromanica.ro

DIONISIE FOTINO

829

Flu al lui Atanasie Fotino, doctorul sultanului Abdul Hamit,

Dionisie, nascut In 1777, dupa ce-0 face studiile la Constantinopol,

vine In Tara Romaneasca. In anul 1800 0-0 gase0e un protector

In marele ban Dimitrie Ghica. Bun cunoscator al muzicei religioase
bizantin.e, el in.cepe prin a alcdtui un volum de cantari biserice0i
pe care-I dedica In 1801 vistierului Con.stantin. Filipescu. In acest

an., poarta titlul de vataf ; in 1819 0 1821 iscale0e ca serdar; a

indeplinit in 1812 0 slujba de isprav-nic al judetului Ialomita. A
murit tanar Inca', la 10 Octomvrie 1821 0 a fost Inmormantat in
biserica Sfintilor din Bucure0i; avea 44 de ani.
Fire studioasa, iubind trecutul i simtindu-se bine in mediul
nostru care l-a pretuit dela Inceput, Dionisie Fotino se hotara0e
sa alcatuiasca o mare sinteza asupra istoriei romne0i. Incepe
sa-0 stranga deci materialul documentar, se in.formeaza cu grija
0, dupa o munca de zece ani, da la tipar u Istoria vechii Dacii
adica aa cum ne lamure0e titlul Insui
a Transilvaniei,
Valahiei i Moldovei . Lucrarea trateaza istoria pamantului
romnesc din cele mai vechi timpuri
cu multe secole inainte
de Christos pana la 1818. Se ocup de istoria Dacilor, de
Dacia Traiana parasirea e pug In anul 275 apoi de perioada
evului mediu; cu acest prilej se analizeaza numele de Valahi,
Moldoveni i Bogdani, limba romana i alfabetul chirilic. Inteme-

ierea Principatelor se face prin descalecate din Transilvania

din Maramure. Urmeaza expunerea clomniilor On la loan Vod
Caragea i Scarlet Calimachi. La sfarit se da o descriere amanuntita, rizic, economica i administrativa' a Munteniei 0 una, mai
sumara, a Moldovei.

Ca izvoare, Dionisie Fotino s'a folosit de un mare numar de

cronici
In primul rand cele interne, muntene i moldovene, apoi
Cromer, Dlugosz, Miechowki, Strikowski, etc.
cele polon.e
cele ungare, bizantine, sarbe0i i turce0i. Utilizeaza de asemenea
acte oficiale: o hotarnicie a Tarii Romane0i din 1741, hrisoave
din sec. XVIII privind organizarea interna, o foarte importanta
statistica administrativa munteana din 1815, statistici financiare
din anii 1767-1768 0 1816-1818, hatierifuri turceti cele din
sec. XIVXV nu sunt autentice Insa manifeste ruse0i, etc.
Pentru epoca veche Intrebuinteaza izvoarele grece*ti, romane
unele bizantine dela Herodot i Tucidide Oa la Ovidius,.

www.dacoromanica.ro

830

VIEATA CULTURALA

Cassius Dio i lexicograful Suidas ; pentru epoca sa, se folosete

de experienta celor 18 ani petrecuti in tarA i de notele date de

contemporani, cum e de pilda nota autografa a lui Iacovachi

Rizo referitoare la sfaritul lui Mavrogheni. Uneori face apel la
inscriptii mormantale sau la resturi arheologice, alteori la istorii
universale i cosmografii In genul aceleia a lui Sebastian Miinster.

Intr'un cuvant, o mare multime i varietate de izvoare. Daca

astazi, sinteza lui Dionisie Fotino, scrisa inteun spirit intelegator
i de simpatie fata de neamul nostru, nu mai are valoare pentru
perioada pang' la Constantin Mavrocordat, ea vi-o pastreaza
ca izvor istoric 111E4 in ce privete rastimpul dela acest

domn pana la 1818. 0 bun traducere a ei in limba romana se

impune, aceea a lui Gheorghe Sion fiind foarte defectuoasa, cu
omisiuni, adaose i prescurtari in.admisibile.

Dionisie Fotino a mai scris

inainte de 1807

i o serie

de Vie(i ale Sultanilor, dela Othman I pang la Mahomed II, lucrare

impodobita cu frumoase miniaturi, dar rmasa neterminata; a

avut de asemenea o remarcabila activitate in domeniul muzicii
biserice,sti, ca profesor i compozitor ; dela el ne-au Minas un
Nou Doxasticar *, un Triod,
Nou Anastasimatar
alte
lucran.
Subliniem, in sfarit, ea din indemnul prietenilor sai culti
i n.obili din Bucuretii Valahiei
cum declara insui In prefata
a dat Dionisie Fotino, sub numele de Noul Erotocrit * (MK
'Epo,roxpEToq) i o prelucrare moderna in versuri variate a vechii
epopei cretane. De o insemnatate deosebita pen.tru istoria
turii greceti, ea a aparut in doua volume, la Viena, in 1818, data
cu Istoria vechii Dacii
Povestirile istorice in versuri. Ca i in Moldova, secolul al

XVIII-lea aduce i in Muntenia, moda povestirilor in versuri.

De o valoare literara redusa, cu imagini i rime in deobte banale,

aceste povestiri s'au bucurat totu probabil prin noutatea

genului
de trecere in fata contemporanilor: o dovad este i
faptul ca unele din ele ni s'au pstrat in mai multe versiuni i
ca asupra aceluia eveniment s'au alcatuit mai multe asemenea
povestiri.
Inceputul 11 face 4 Ciintecul lui qtefan-Vodd cu a lui Constantin-Vodd, chnd l-au tiiiat Impdratul * care este, in realitate, o cro-

www.dacoromanica.ro

POVESTIRILE ISTORICE IN VERSURI

8M

pica rimata a cumplitei tragedii brancovenesti. Autorul, un con-

temporan anonim pare mai curand un om de mijloc, deck un

boier

povesteste mazilia voevodului, apoi schimbul de cuvinte

tare acesta i stefan Cantacuzino, drumul la Tarigrad i execqia.

O suma de detalii, futre altele popasul In Giurgiu i Indemnul dat

de Brancoveanu fiilor si, In ceasul mortii, sunt confirmate de

celelalte izvoare contemporane, cum e, de pilda, relatia lui Del
Chiaro, secretarul italian al Curtii. Cantecul ni s'a pastrat In mai
multe versiuni; cele mai vechi copii sunt din 1756, 1778 si 1809.
Razboiul din 1768-1774 futre Rusi i Turci a prilejuit alcatuirea a doua povestiri In versuri. Una, intitulata Trambit Roma'neascd, tiparita fara nume de autor, la RAMIliC In 1769, este
un manifest lndemnand pe Romani sa se ridice Impotriva Turcilor, alaturandu-se armatei rusesti eliberatoare. S'a atribuit acest
manifest lui Ianache Vacarescul; argumentele nu aunt lnsa convingatoare. Cealalta povestire, cu titlul Istoria Trii Romilnefti
la leat 1769, descrie sugestiv intrarea o stupailor adica a Rusilor

si a partizartilor lor In Bucuresti; textul ni s'a pstrat In mai

multe variante; autor pare a fi un anume ,Pefan Rustineseu.
Sfarsitul naprasnic al lui Grigore Ghica a produs o adanca
i mpresie nu numai In Moldova unde s'a alcatuit asa cum am
aratat o cronica rimata pastrata In 14 versiuni si una In proza
dar si In Muntenia unde a dat nastere la o povestire In versuri
asemanatoare. Pastrata In manuscrisele romtutesti nr. 830 si 2507
ale Academiei Romane, aceasta povestire are 339 de versuri de o
valoare literara redusa. Ea d.' lush', In privinta Intrevederii
dintre domn i trimisul sultanului, o alta relatie deck cea moldoveana.

O scurta cronica rimat, pastrata fragmentar 109 versuri

s'a alcatuit In legatura cu fuga fiilor lui Alexandru Ipsilanti
(Dechemvrie 1781); autorul, anonim i fra talent, pare a fi bucurestean; el a serie Indata dupa Intamplare.
Figura atat de in.teresanta si de ciudata a lui Nicolae MavroOmni, voevodul Tarii Romanesti (1786-1790), felul sau de a se
purta, reformele introduse, aterrtia pe care a dat-o armatei, organizand un corp de oaste btina i participarea sa, cu rang de
comandant, la fzboiul turco-austriad, au provocat o serie Intreaga

de povestiri istorice In versuri. Doua dintre ele sunt In limba

25

www.dacoromanica.ro

832

VIE ATA CULTURALA

greaca: e vorba, mai IntAi, de povestirea extrem de elogioasa

un adevarat # encomion de curtean a marelui caminar Manolachi Persiano, povestire din care se pot scoate totui unele tiri
utile istoricului; ea a fost tiparita la Bucureti In Fevruarie 1789-;
cealalta, numarand 168 de versuri, e, dinpotriva, un atac violent,
determinat de stoarcerile de bani la care eran supui boierii i de
alte abuzuri. Alte doua povestiri istorice In versuri Bunt adevarate
cronici rimate ale domniei lui Mavrogheni. Una din ele numarnd
nu mai pulin de 1.328 versuri i alcatuita de un autor an.onim, un
martor ocular al evenimentelor povestite, este o prezerttare, In
genere fidela, a actelor neobinuitului voievod. Ea pare a fi servit
drept model celeilalte povestiri, serse de asemenea de un martor
ocular, Pitarul Hristache. i aceasta a doua cronica rimata e destul
de lunga: cuprinde 1100 versuri i Inf4ieaza, fail patima, IntamplArile domniei dela Inceput pana la intrarea trupelor austriace
In Bucureti, eveniment pus In ziva de 29 Octomvrie stil vechi
1789. Pitarul este un patriot ; privelitea defil'arii armatei nationale,
alcatuita din Romanali voinici u de catre Mavrogheni, 11 face sa

gaseascii accente de deosebita satisfactie. In schimb, li critica pe

Greci care credeau ca ai notri nu pot sa fie buni pen.tru ostaie .

Ca valoare literara, povestirea lui Hristache este superioara celor

dinain.te; versurile sale, de factura populara, se citesc uor; ici
colo, fn.talnim chiar cate o rima n.oua, ca de pilda; Brava, Mavroghen.i, brava! altul ca tine mai sta-va? .
0 slaba Incercare de cronica rimata mai mult o Insailare
s'a facut cu prilejul mazilirii lui Alexandru Ipsilan.ti (1796).
Pastrata fragmentar In manuscrisul nr. 1437 al Academiei Romane,
aceasta cronica are 90 de versuri i cuprinde unele detalii asupra
sosirii maziliei In Bucureti. N'are valoare literara.
Un eveniment care a impresionat adanc pe contemporani a
fost executarea de care Turci a hraparqului voevod Constantin
Hangerliu, In propriul sau palat din Bucureti (1 Martie 1799).
Dupa cum executarea lui Grigore Ghica determinase alcatuirea
In Moldova a unui cronici rimate In mai multe versiuni (vezi
mai sus, p. 810), tot aa executarea domnului din Bucureti face
sa apara aci o astfel de povestire iar6i In mai multe versiuni.
Cunoatem pana acum. cinci; nu e exclus sa se mai descopere i
altele ; a,utorul, ramas anonim, i.,apart,inand se pare paturii

www.dacoromanica.ro

ISTORIO GRAFIA ARDELEANA.

838

de mijloc, acre curand dura moartea lui Hangerliu, probabil

chiar In 1.799; talentul lui literar este destul de modest.
Un amestec de versuri si proz4 ne ofera opera lui Zilot Romclnul:

sub acest pseudonim care inseamnA, de fapt, Romanul zeios ,

se ascunde un carturar oltean ce si-a petrecut tineretea in casa
vol vistierului Nicolae Brncoveanu. El serie mai Intai, in.tre 1812
si 1821, o Deislu.Fire In versuri, intercaland i unele explicatiuni

In proza. Este o alegorie in care, punand sa vorbeasca cinci

hiare i anume mistretul (Romanul), leul (Turcul), vulpea (Grecul)

lupul (Neamtul) i ursul (Muscalul), Zilot arata, in realitate,

lumina ultimelor razboaie, situatia noastra political Si proclama

ideile nationaliste, pe care le va sustine i Gheorghe Lazar. In

cea de a doua scriere,

ID

Istoria sa, iarasi un amestec de versuri

si de proza, el descrie intamplarile din Tara Romaneasca dela a

doua domnie a lui Alexandru Vod. Ipsilanti (1796-7) si Oda' la
rascoala lui Tudor Vladimirescu (1821). Zilot este un patriot cu
durere de tail ; n.0 poate suferi pe Greci; impotriva lor are accente
de revolta ; acestia au ajuns stapan.i din bunatatea cea cu prostime (sic !) a Romanilor . Altfel, vrea sa fie obiectiv ; o afirma

In. Cuvantul &are cititori cj in cateva versuri care merita a fi

cunoscute: Istoric slut, n'ara frate, N'am ruda, n'am vecin,
Stapau am p'adevarul, Lui cata sa ma'nchin ! Si in aceasta lup
crare, scrisa in anii ce urmeaza rOscoalei lui Tudor, Zilot manifesta
aceleasi idei nationaliste ca cj In Daslusire . Se simte apropierea
vremurilor noi.
Istoriografia- ardeleand, spre deosebire de cea m,oldoveana
munteana, nu inregistreazd opere rem,arcabile in veacul al XVII-lea

si al XVIII-lea; doar cateva cronici locale, cu interes

In legatura cu biserica. In schimb, insa, la inceputul veacului al
XIX-lea, ea trece pe planul intaiu prin lucrrile corifeilor din
coala ardeleana n, lucfgri avand ca idei centrale romanitatea
continuitatea noastra pe pamantul Daciei Traiane.
Prima cronica din Transilvania, despre care stim a s'a seria
In limba romana, este Cronica popei Vasile dela biserica Sf. Nicolae
din cheii Brasovului. Alcatuita nu mult dup 1633, poate chiar

In acest an, ea priveste vieata bisericii amintite i unele imprejurari locale, din Brasov si Tara Barsei. Primul evenim,ent pomeniteste: din 1392, cand ar fi venit Bulgarii in Brasov; ultimul
25 *

www.dacoromanica.ro

834

VIEATA CULTURALA

din 1633. E o cronica de mica intindere: 5 pagini In 40 i ni s'a

pastrat numai in traducere germana', in trei manuscrise.
La mai bine de o suta de ani dupa popa Vasile, in 1742, un alt
preot al bisericii Sf. Nicolae din chei, anume Radu Tempea,
alcatuete o Ilona cronicti a lcaplui In care slujea. El incepe prin
a rezuma opera predecesorului, far sa-1 pomeneasca Insa arata
apoi vieata tuturor slujitorilor bisericii din chei 44 la numar
neomitand chiar certurile i vrajmaiile dintre ei. Se dau i unele
fapte privind cetatea Braovului; astfel, de pilda, se descrie cumplita epidez-nie de ciuma, din 1718, care a secerat, In ora i In

suburbii, 17.000 de oameni, afar* de cei ce au pierit netiuti.

Radu Tempea e un adversar hotrit al Unirii cu Roma ; el insista
asupra Imprejurarilor in care a avut loc acest act, reproducand
documente oficiale ale vremii, ba intercaland chiar i o cronica
rimat, alcatuita din 112 4 stihuri *, Impotriva Vladicai Athanasie.
Ultimul eveniment povestit In Istorik besearecei .5'chei1or Bragovului este din 23 Mai 1742.
Tot impotriva Unirii este i Rilngerea stintei mndstiri a

Silvafului, din eparhia Hategului, din Prislop , o cronica

versuri, alcatuita de un eau& In anul 1782 sau putin dupa aceea.
ePlangereae incepe prin pomenirea lui Nicodim, intemeietorul,
dupa traditie, al manastirii din Prislop, amintete apoi de refacerea, la 1520, a lcaului prin Zamfira, fiica lui Moise-Voda, amintete de asemenea de Mihai Viteazul o ce vrea pe Romani sa uniascas

pentru a critica dupa aceea violent Unirea cu Roma "i pe ierarhii

uniti, in deosebi pe Petru Aaron. Nu e numai o despartire de ordin
religios, ci i una nationala, prin aceea ca se Incearca o sa ne
niasca de fratii din Tara-Romaneasca i din Tara Moldoveneasca
Visarion Sarai, calugarul propovaduitor impotriva unirii, orn prea

puternic i luminat *, este in schimb ludat. Din alta parte n'a

venit niciun ajutor In lupta contra o Blaului centrul unitilor:
Imparateasa Rusiei e prea departe, iar fratii de peste muuti nu
pot face nimic, tara lor fiind o cotropit de Turci i de Greci
jfuit i.
FatAl de aceste incercri, de im,portanta bocal i confesionala,
lucrarile istorice ale fruntailor 4 colii Ardelene * se situeaza pe

un plan national; ele nu constitue numai arme de lupta in micarea de dobtuulire a drepturilor politice i sociale pentru RomOnii

www.dacoromanica.ro

SAMUIL CLAIN

835

din Ardeal, dar aunt un izvor de incredere i de mandrie pentru

toti Romanii, de pretutindeni.
Cea dint& din aceste lucrari este aceea a lui Samuil MicuClain ; purtand
Istoriia fi lucrurile i intdmpleirile
nilor acum intr'acest chip afezatd fi din multi vechi fi noi scriitori
culeasd
, ea a rm,as pana astazi medita; numai Inceputul
unui rezumat al ei a aparut ca anexa la Calendarele de Buda pe
1806 i 1807. Daca Imprejurarile ne vor fi favorabile, Intreaga
lucrare, pastrata In patru volum,e manuscrise la Oradea Mare, va
apare In editura Institutului de Istorie Nationala din Bucureqti.

Samuil Clain s'a nascut In satul Sad (jud. Sibiu), In Septemvrie 1745; tatal sAu, protopopul, era fratele vestitului vladica
Inochentie (vezi vol. III, editia a doua, p. 395). Carte a Invatat
hit& in sat, apoi la Blaj, in cele din urm,6 la Viena, mide ajunge

cj prefect de studii al seminarului Sfanta Barbara, Intemeiat

pentru tiner romani unii. Intors la Blaj In 1783, el ramilne
aci doug decenii, lucrand c publicand. In toamna anului 1804,
din cauza unui Indelungat conflict cu m,ediocrul, interesatul qi
invidiosul episcop Bob, el pleaca la Buda, unde este numit revizor

al cartilor romaneti ce se tipareau acolo. La Buda a i murit,

dup un an ci jumatate, In ziva de 13 Mai 1806, fiind ingropat In
biserica Sarbilor catolici.

Sam,uil Clain a aratat din tinerete Insutliri de carturar. A

alcatuit i tradus o serie de carti bisericeti, a Intocmit apoi In
latineqte o gramaticd a linthii romdne, opera capitala pentru vremea
sa, In sfarclit a scris Istoria Rondlnilor, amintita mai sus, In dou
redactiuni, una desvoltata ci una rezumata. Era pe punctul de a
scoate i un Dictionar latin-roman-gerraan-ungar, precum ci un
altul roman-latin-german-ungar. In acest scop a publicat ci dou
prospecte, la Buda, In Aprilie 1806; din nefericire, moartea
surprins Inainte de
realiza gandul. Totui munca lexicografica
de ani de zile a lui Samuil Clain nu s'a irosit ; manuscrisul
continuat, completat ci rem,aniat de o serie Intreaga de colabo-

ratori, tare care relevam pe Petru Maior, se va tipari In 1825,

la Buda: e vestitul Lesicon )) de Buda, care a servit decenii
Intregi carturarilor romani.
Istoria Ronzdnilor a lui Samuil Clain incepe tocmai dela Troia,
dela legendarul Aeneas qi dela lntemeierea Romei, pentru a arata

www.dacoromanica.ro

836

VIEATA CULTURAL

apoi istoria acesteia din urrn, istoria Dacilor i razboaie1e lor

cu Romanii. Odata Cu moartea lui Decebal, dispare i poporul dac ;

pamantul e dcupat, in schimb, de colonitii romani. Traian este

ssaditorul si parintele Romanilor, celor ce astazi sunt in Dachiia,
adica in Moldova, in Tara-Romaneasca, in Ardeal i in Tara Ungureasca, 0114 in Tisa . Colonitii au ramas apoi in Dacia si dupa
parasirea ei oficiala de &Are Aurelian. Ungurii au gsit aa: dar
In Ardeal pe Romani motenitorii cei vechi, carii era Rom,ani
i pururea au ramas in mosiile si salasele sale *. Urmeaza, dupa
aceea, pe scurt, istoria regilor unguri despre Mateia se afirma
ca.' e originar din Tara-Romaneasca i viV de Domn * apoi
istoria Azdealului pang la dominatia austriaca. Unirii: cu Roma

i se acorda, evident, atentie; imparatul Iosif al II-lea, autorul

reforin,elor umanitare, e laudat ; Clain n'are Ina' aceeai intelegere
pentru rascoala lui Horia, Cloca i Giurgiu (Crian1), oam,eni
blastamall *1; povestfrea se incheie in timpul imparatului Francisc
I, deci dui:a 1792, semnaltmdu-se razboaiele grele pe care le poarta

cu Francezii. In ce privete pe Munteni, se expun legaturile cu

Bulgarii
relevandu-se rolul jucat de Asaneti ; descalecatul
din Ardeal e fixat in anul 1259, iar pentru irul Domnilor se urmeaza cronicile interne si Cronologia tabelara. Pentru Moldova,
expunerea e mai redusa cleat pentru Muntenia ; se utilizeaza pe
langa cronicile lui Grigore UrecheSimion Dascalul ri Miron Costin,

i cronicile polone. Partea dela urma

de mari propoqii

Istoriei Romtmilor *, cuprinde Istoriia bisericeasca a episcopiei

romaneti din Ardeal *; intru cat neamul nostril dincolo de munti
n'a avut stapanitori politici proprii, locul lor a fost tinut de

Inalii ierarhi, de episcopi ; ei corespund Domnilor notri. Clain

le face deci biografiile atat a celor de dinainte, cat i a celor de
dupa Unire ; in special sunt pretioase tirile pe care le d despre
Inochentie, unchiul s'u, vajnicul aparator al drepturilor romaneti.

Ipovestirea se opreste in timpul pastoriei lui Grigore Maior ; ea

ni s'a pastrat i inteo forma mai prescurtata, dar cu unele interesante amintiri personale, forma publicata de Timotei Cipariu,
sub titlul de Istorie eclesiasticei .

In desvoltarea istoriografiei romaneti, Samuil Clain poate fi

onsiderat drept prim,u1 sustinator al teoriei puriste, Romanii fiind
dui:4 el descendenti numai din colonistii romani; poporul

www.dacoromanica.ro

IGHEORGHE $1NCAT

837

dac fusese nimicit In urma rzboaielor. Aceasta teorie fost instatat de Gheorghe Sincaie cat i de petru Maior ; prin operele
lor Hronica Rornanilor , tiprita fragmentar in 1808-4809,
eIsforia pentru inceputul Romcirtilor in .Dachia, ap'a'ruta In 1812,
acefltia i-au asigurat o larga difuziune In opinia publica romaneasca
straina. Evident, teoria este lipsita de temeiu, deoarece Dacii

eia cum au aratat cercetarile din uItimele trei sferturi de

veac au continuat, i Inca In numar.m.are, locuiasca vechea
lor ar, aIcaluind baza etnica a nearaului nostrm._ Nu e mg putin
eadeviirat insa ca aceasta teorie s'a bucurat de o deosebita trecere,
tim,p Indelungat, i ca ea a influentat atat istoriogrEtfia, dar m,ai

ales filologia veacului al XIX-lea.

Gheorghe qincai s'a nascut ne-o spune el Insuqi la 28
Februarie 1753, sau 1754, In satul an:tsud (judetul Map, din parinti apartinand micii boierimi. A Invatat carte la colegiul
Reformatilor din Targu-Mureplui, apoi la Jezuitii din Cluj unde
a fost primul tti la Bistrita. Nurait canonic la Blaj avea 19
ani el plea dupa putin timp cu o bursa de studii la Roma,
unde 11 gasim In August 1775. Muncind sarguincios, tqi ja doctoratul atat In teologie, cat i in filbsofie, la 28 IarluEtria 1779. Un
nou stagiu de un an la Viena, pentru dreptul canonic, r}i apoi 11
Intalnim la Blaj, unde e numit profesor i, dui:4 cateva luni, director al ticolii 4 na-Vonale s de aci, Infiintate, ca atatea altele,
din ordinul 1mparatului filosof Iosif al II-lea. Avansat director
peste gcolile Romanilor din, Ardeal , Sincai desfasoara timp
de 13 ani o intensa activitate didactica, alcatuind, manuale
infiintand trei sute de coli noui pentru copiii de Romani. E pe-

rioada cea mai plina din vieata lui. Dupa aceea, 1ncepe epoca
grea. Temperament viu, uimitor de impulsiv

nedisciplinat s,

el fusese dela inceput, din 1782 ca i Samuil Clain i Petru

Maior
impotriva mediocrului episcop Bob, lutuid partea con-

tracandidatului acestuia, mult mai bine inzestratului Ignatie

Darabant. In 1794, conflictul devine acut. Sincai e destituit din
sIujba de director, mai rault chiar, e maltratat i apoi Inchis tirap
de zece luni, 1j teranita din Aiud, sub 1nvinuirea nefondata
de conjuratie contra episcopului i a trii. Ne mai avand slujba,
Sincai, pentru a-vi tine zilele, e nevoit sa intre ca preceptor la
copiii contelui Daniil Vass ; dupa ce st aci gase ani, pleaca la

www.dacoromanica.ro

838

VIBATA CIILTURALA

Buda ; in 1804, el da ajutor lui Clain la corectarea tipariturilor

rominesti. In urma mortii lui Clain, neputind lua locul vacant,
se intoarce la fostii si elevi, contii Vass, carili aveau asezarea

In satul Sinea, din Ungaria. Aci a si murit, la 2 Noemvrie 1816, cu

durerea de a nu fi izbutit saji tipareasca opera de capetenie la

care lucrase o vieata intreaga (vezi si fig. 56.
Inteadevar, tHronic-a Romiinilor fi a mai multor neamuri, a
cerut o munca de 34 de ani. 5incai a inceput s-si stranga materialul

in 1808 cronica era gata si abia in 1812 cenzura oficiala

cerceta redactia latina a ei. Caci,"in alai% de redactia romaneascii,
pastrata in 2 manuscrise, la Oradia si la Cluj, 5incai a intocmit
In

1774;

Fig. 56. Isalitura autografi a lui Gheorgbe $incal, pe un act de

viinzare:

Vendidi. Georg Gabriel Sinkai s (Biblioteca Academic'

Romilne, !mega manuscrlse)

si o redactie latineasca, sub titlul: Chronicon Daco-Romanorum

sive Valachorum et plurium aliarum nationum* ; aceasta din urma

nu ni s'a pastrat Ins in intregime.

Cronica incepe cu anul 86 dupa Christos si merge pana in 1739;
povestirea trebuia ad fie dug, dupti cum cetim in titlul fragmentului

publicat la Buda, pan& in anul chiar al publicarii, aka in 1808;

imprejurarile, ca de atatea ori In trecutul nostru, n'au ingaduit-4?
Irma. Intemeindu-se pe un foarte mare numar de izvoare i studii
am numarat nu mai putin de 451 asemenea izvoare citate
text cronica priveste pe Roma:Ili de pretutindeni, atilt cei din
stamp, cat i cei din dreapta Dunarii ( Cutovlahii ) ; povestirea
se face pe ani, dup sistemul vechilor anale, sistem care fragmenteazil frig expunerea, sclizand interesul cititorului.
Ca si Samuil Clain, 5incai sustine si el ca Romanii Bunt urm,asii

colonistilor romani adusi de Traian, colonisti cuprinzand 4nu

numai gloate miseale, ci i familii

frunte . Dacii fusesera Elsa

www.dacoromanica.ro

PETRO. MAIOR

de rau Infra*, aa de t stan0*, tat n'au ramas nici carii sa agoniseasca pamantul, nici carii sa lOcuiasca prin cetati i. Cand, mai

tarziu, In t anul cel Insemnat i 274 (sic!), Aurelian prasete

Dacia, s'a retras atunci num,ai armata sau leghioanele
4o
parte a coloniei i, restul &Ha' tei rnai multi dintre coloni * ramanand pe loc, ca unii ce se Indeletniceau cu 4 econoraia
Inseamna agricultura i creqterea vitelor.

aceasta

Din cronica lui Sincai s'a publicat In timpul vietii lui, numai
primele 80 de pagini, cuprinzand rastimpul 86 264
d. Chr. ca adaos la Calendarele de Buda pe anii 1.808 i. 1809.
In Intregim,e ea a aparut mult mai tarziu, anurae In 1853, la Iaqi.
Nici cea de a doua lucrare istorica a lui Sincai, de proportii mult
mai reduse, anume raspunsul pe care l-a dat el, In latinete, InvaInceputul

tatului Eder la critica ce acesta din urma Mouse memoriului

iSupplez libellus Valachorum i (1791), n'a putut aparea; cenzura
n'a dat aviz favorabil..
Petru Maior este cel de al treilea corifeu al Scolii Ardelene,
i. totodata acela care, prezentand eu m,ai m,ult' logica, argumen-

tare i sistema, conceptia despre descendenta noastra numai din

Romani tall amestecul Dacilor
i despre continuitatea noastra
In stanga Dunarii, i-a asigurat, prin lucrarile sale, tiparite Inca
In cursul vietii, o larga difuziune i popularitate In masa romaneasca.
Fiu al protopopului Gheorghe dela Caputful de Campie, Petru

Maior s'a nascut pe la 1760; ca i Gheorghe Sincai, a havatat

hit& la Targul-Mureplui, apoi la Cluj ; dela Blaj obtine rti el In
1775, o bursa pentru Roma. Paralelisraul continua: dupa o edere
de cinci ani In Cetatea Eterna, In care timp studiaza teologia ti
filosofia, el vine pentru un an la Viena ; apoi, dupa ce Ii insuete
aici dreptul canonic, se lntoarce Inc:MI.61 la Blaj, devenind profesor
de logica, metafizica i dreptul firii. In 1784 paraselte cinul calu-

Oren iar In anul urmator e numit parola i, Indata dupa aceea,

protopop de Reghin (15 August 1785). Aci pastorete el, cu exceptia
unei scurte Intreruperi de un an (1792), and preda dreptul canonic

la Blaj, m,ai bine de dou decenii, ping la 2 Septernvrie 1808.

La aceasta ultima data are loc, In urma recomandarii lui Samuil
Vulcan, episcopul de Oradea, aumirea sa ca revizor al cOrtilor
romaneti la tipografia din Buda, In locul raposatului Clain. Ii

www.dacoromanica.ro

840

VIE ATA CULTURALA

ia postul In primire In primavara urmatoare, la i8 Martie 1809

i ad i ramane apoi pang la moarte (14 Februarie 1821)
Riistimpul petrecut ca protopop la Reghin unde a cunoscut
pe istoricul Sulzer, care publicase de curand o opera defavorabila

continuittii noastre In Dacia a insemnat pentru Maior un

rastimp de pregatire, de strangere de material, de elaborare i
chiar de redactare a unor lucrari. Tipariturile sale

11 la numar

au aparut Ins toate In vremea cat a itat la Buda, deci In ultimii

doisprezece ani ai
Sub raportul istoriografiei, Petru Maior a alcatuit doua lucrari:
Istoria pentru inceputul Romailor in Dachia aparuta In 1812 i
o Istoria besearicei Romailor, ateit a cestor din coace, precum fi a
celor din colo de Duna' re s, ieita de sub teascuri In anul urrator ;
ambele In e craiasca tipografie a Universitatii Ungureti din Peta s.

Lucrarea cea dintai a fost scrisa o afMm In o Cuvantul

Inainte
spre a combate minciunile t i nalucirile * unor
o streini scriitori* asupra Romanilor: e vorba de Sulzer; Eder
i Engel. 4... Dela o bucata de vreme continua Maior precum magariu pre magariu scarpina, aa unii dela altii Imprum,utand defaimArile, fail de nicio cercare a adevarului de iznov le
day la stam,pa s. Trebue, prin urrnare, ea le raspunda.
De aceea nici nu serie Intreaga istorie a Romanilor, ci se marginete la # ceale ce mai vartos se in de Inceputul lor In Dachia *.
Dar mai e i un al treilea motiv de ordin educativ pentru
care se straduete, anume acela ca *vazand Romanii dizi ce vita
stralucit. Ant prsii, toti s'a' se Indeamne stramoilor sal Intru
omenie i In liuna cuviinta a le urma... *. A scris repede : n'a
avut timp nici s transcrie pe curat ; de aceea declara ca va fi
recunoscator celor ce-i vor semnala vreo sminteala
Teoria lui Maior este aceasta: Dacii au fost complet distrui,
Intocmai ca odinioara Cartaginezii, iar colonitii romani nu s'au
csatorit cu localnice dace, ci au venit cu femeile lor. De aceea
i bimba ni s'a pastrat atat de bine, fara influente straine, barbare. Aurelian Im,paratul n'a putut, pe de alta parte, sil stram,ute
toga populaia au plecat numai colonitii mai noi .1 cei dela
margini. Nu se poate admite nici o revenire a celor dela sudul
Dunarii la nordul ei. Aa dar, origine curet romana i continuitate
In stinga Dunarii.

www.dacoromanica.ro

OPERELE FILOLO GICE

841

o Istoria pentru inceputul Romnilor In Dachia a fost recenzata de filologul slav Kopitar ; Maior li rspunse In trei brosuri,
apgrute in 1814-1816; e inceputul unei polemici care, cu in,odificArile impuse de sporirea materialului documentar si de perfeclionarea metodei, dureag En ce privefte continuitatea pAn
In zilele noastre.
o Istoria besearecei RonAnilor scrig si ea repede, in K unsprezece s'aptAnIni trebuia s'a" fie, judeand dup titlu, o sintea

prima sintea

asupra trecutului intregii biserici nationaie. De

fapt, ea nu trateaz6 istoria bisericei in Muntenia si in Moldova,
nici aceea a Romtmilor din dreapta Dunhrii, ci se nargineste la
trecutul bisericei ardelene, insistAnd asupra Unirii, asupra um:a"rilor ei i asupra ierarhilor uniti. Expunerea mergea prm4 in vremea

sa, cuprinzAnd i pAstoria lui Bob. Acesta din urna Sing, susceptibil si vanitos, nemulOmit fiind de felul in care era inf4isat,
a obtinut, prin cenzura oficial, s'a" se scoat paginile respective.
Asia incAt, in multe din exemplarele ajunse la fled, aunt rupte
zeci de pagini, iar altele retiparite.
Conflictul intre mediocrul episcop Bob si cei trei mari c6rturari Samuil Clain, Gheorghe Sincai i Petru Maior a Meld
mult eau culturii noastre ; vina este a lui Bob ; atitudinea lui

fatil de dei trei corifei,n'a lost asa cum bine a caracterizat-o

ultimul cercetiitor al chestiuiiii, d-1 Zenovie PtIclisanu o nici
vladiceasc, nici romtmeasc6 . Dac6 ar fi stiut s'a" si-i apropie,
dac5, nu i-ar fi silit, prin persecutiile sale, s ia calea pribegiei
cazul lui Sincai
sau a instrinrii de Blaj, cultura romtmeasc6 ar fi cunoseut, de sigur, o epoc6 de inflorire exceptional. Dar i atata cAta" a fost, opera celor trei opera de tiin0
si de lupt in acelasi timp este suficient pentru a da numele
ei unei perioade intregi difi desvoltarea noastr istoric6 i de a
asigura Transilvaniei primatul cultural in aceast perioad.
Opere filologice. In domeniul lucrarilor originale, indat dupg
operele istoriografice vin, sub raportul importantei, in ra'stimpul
dintre 1.601-1821, operele filologice. Faptul e normal, deoarece
preocupgrile privind originea si trecutul nostru au fost impletite
cu acelea privind limba. Momentul culminant, in aceast privinO,
se situeag spre sfaritul rstirnpului amintit, atunci and se m,anifest corifeii scolii ardelene.

www.dacoromanica.ro

842

VIEATA CULTURALA.

Operele de caracter filologic se pot imprti in trei categorii:

gramatici, ortografii i dictionare ; de fapt, primele dou sunt
contopite, adeseori, in una .1 aceeai lucrare.
Mai intAi apar dictionarele: slavo-romAne, latino-romAne, greco-

romAne. Din prima categorie face parte Lexiconul slavo-romiln

din 1.649 alcdtuit de clugrul Mardarie dela Cozia ; fiecdruia din
cele 4575 de cuvinte slave ii corespunde echivalentul in romAnete.
Izvorul i modelul lui Mardarie a fost Lexiconul slavo-rus, tiprit
de ieromonahul Pamvo Bercinda de origine, se zice, moldovean
la Chiev, In 1627. Alte dou dictionare slavo-romAne se alcatuiesc

In veacul al XVIII-lea In Moldova: unul in 1740, pstrat in manustrisul Nr. 31.2 al Academiei RomAne, i avAnd ca rn,odel tot
Lexiconul lui BerAnda ; cellalt, spre sfAritul veacului, cunoscut
sub nurn,ele de Pei curariu ;" autorul lui este Macarie ieromonahul
care a alcAtuit i o gramatica romAneasc. Semnal'm de asemenea dou dicIionare ruso-romAne: primul, al binecunoscutului
protopop Mihail Strilbitki, tiprit in tipografia acestuia din Iai
In 1789 .1 cuprinzAnd vreo 1.500 de cuvinte ; cel de al doilea, in-

tocmit dup 1812, a fmns inedit. CAt privete dictionarele latino-romAne, vin, in ordinea cronologicA, dou dictionare alcgtuite in Banat, in a doua jumA'tate a veacului al XVII-lea. Cel
dintAi din aceste dictionare, numit a Anonymus Caransebesiensis to

autorul e necunoscut iar locul redactiei a fost Caransebeul

este un dictionar romA.n-latin, seria cu itere atine i ortografie
maghiarg, sub influenta cercurilor catolice ; cuprinde peste 5000
de termeni, dintre care unii dialectali, bnteni. Cel de al doilea
este un dictionar latino-maghiaro-romAn ; se pstreazA intre manuscrisele generalului conte Marsigli, In biblioteca Universittitii

din Bologna (Italia). La acestea se adaogA dictionarul latinDictiones latinae cum ealachica interpretatione al lui
romAn
Teodor Corbea, invIatul fiu al preotului loan din 5cheii Braovului ; a fost seria din indemnul i cu ajutorul material al lui
Mitrofan, episcopul Buzului (1691-1703). Urm,eaz6 apoi seria
de dictionare alcAtuite in Ardeal in veacul al XVIII-lea, care
n'au fost studiate mai de aproape ; printre ele este lexiconul germano-latino-romAn din 1792, al slujbauIui militar # Aurelius Antonius Praedes , care-i dateazA opera, solemn, in anul dela fundarea Romei 25461

www.dacoromanica.ro

LEXICONUL DE BUDA

843

Incununarea eforturilor lexicografice trebuia sa vie tot dela

fruntagii gcoalei ardelene. Ca o ilustrare a romanitatii limbii noastre, pentru a arta i celor mai nelncrezatori originea latina a
lexicului romanesc, iar pe de alta parte pentru a Infatip acest
lexic In haina, nou i straveche In acela0 timp, a literelor latine,
lucreaza Samuil Clain timp Indelungat la intocmirea unui mare
dictionar. In Aprilie 1806, m,unca fiind gata, apareau la Buda
prospectele, anuntand viitorilor subscriitori ea lucrarea se va prezenta In dou redactii: Un dictionar latino-romb.no-germano-ungar,

In 2 volum,e, avand In total 110 coale 0 un al doilea, romanolatino-germano-ungar, asenianator ca proportii. Dar moartea lui
Clain, intamplata In luna urmatoare (Mai 1806), Impiedeca realizarea operei. Planul este reluat de Vasile Kolosy, protopop de
Sacaramb, apoi de canonicul Than Corneli, In sfargit de Petra
Maior. Acesta revede nianuscrisul
Ii aplica normele din a Ortografia sa, aparuta In 1819, adica acelea ale ortografiei italiene
iar nu maghiare sau germane, aa cum, facuser o serie de scriitori
care se foloseau de literele latine. Dar nici Maior nu are norocul
sa vada tiparit Dictionarul (vezi 0 fig. 57). Dupa moartea sa (14
Februarie 1821) 0 dupa ce manuscrisul m,ai sufere unele prefa-

ceri prin munca altor colaboratori

fesorul Alexandru Theodori

loan Teodorovici 0 proel apare, in sfar0t, In 1825, la

Buda, ca un volum de aproape 900 de pagini in 40, sub titlul:

e Lesicon romanescu - latinescu - ungurescu - nemtescu quare de mai

multi autori, in cursul a trideci si mai multoru ani s'au lucrat. Cel
de al doilea titlu precum i toate explicaiile cuvintelor Bunt in

latinefte. Acest dictionar a adus remarcabile servicii, timp de

decenii, Intregei intelectualitati romaneti, de o parte 0 de alta
a Carpatilor.
In ce privete dictionarele greco-romane, no,erita o mentiune

speciala acela, autograf, In nou volume, pastrat in biblioteca

Universitatii din Iagi i provenind dela fosta manastire Sf. Saya
din acela0 ora. E vorba de dictionarul lui Luca Ianuleos, grec.
nascut In Constantinopol, interpret al Portii i delegat al ei pe
langa Dom.nii romani; unuia din ei nu tim caruia anume
se 0 dedica lucrarea. Alcatuit Intre 1769 0 1780, acest dictionar
inedit d echivalenta termenilor In zece limbi i patru dialecte
grece0i, limba valah5 fiind ultimar Termenii romane0i aunt

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTURALA

844

(4.

A _
'44,411,P-

elf

r
0,..47,
I

04.

);/ We.I.C..P14/2&

ehYrr ah' 007,4 *I't .Yay)L7

44-(Pe"
gytt

,e'r2e-A
eh,

d'Ojvc' rrii(ki;

,,f;z

/2,4T 93
4.47Xcri

77; ws?r.

e Of

a/Lz_

.qii4" z /1)(

Fig. 57.-0 paginl din Condica lIategului, scris rornane0e Cu Iltere

Milne 81 ortografle maghiard. Anul 1787, Decemvrie 12,

www.dacoromanica.ro

DICTIONARE SI GRAMATICI

845

scrisi ins Cu litere grecesti. Un alt dictionar neo si paleogrec

roman, tot inedit, si al crui autor e necunoscut, se pastreaz

In copie la mnastirea Neamt, avand data 4 Iulie 1796; ca izvoare
i-au servit lexiconul neogrec-latin-italian al lui Gherasim Vlahos
(1784) si acela paleogrec-neogrec,latin-italian al lui Gheorghe Con-

stantin, aprut in a doua editie la Venetia, in 1786. Mai exist

si alte diction are greco-romane inedite cum e Lexiconul moldovenesc (AALX6rov ,M0X3043tx6) dela Biblioteca National din

Atena sau marele lexicon al lui Iordache Golescu, in 8 volume

(4136 pagini numerotate) dar ele n'au fost studiate Ora acum.
Nu putem incheia partea rezervat lexicografiei, fr s amintim
si de dictionarele aromtinefti, alctuite de cativa reprezentanti de
walla' ai ramurei sud-dunkene a yoporului nostru. Ne referim,
in primul rand, la Protopiria (11porroirecptcc) lui Teodor Cavaliotti,
acel dictionar greco-aromano-albanez, aparut la Venetia in 1770,

apoi la vocabularul in patru limbi (greac, aroman, bulgar,

albanez) al lui Dania din Moscopole, avand dou editii, una la
Venetia, in 1794, cealalt la Constantinopol in 1802; in sfarsit,)
la Pentagtosarul (paleogreac, neogreac, aromanA, germanii, ma-

ghiar) lui Nicolae Ianovici, gums in manuscris. (Vezi pentru

tustrele vol. III, 1, editia a doua, p. 423-4251.
Preocupdrile gramaticale fi ortografice apar in trile noastre
abia in a doua jumtate a veacului al XVIII-lea, odata cu inmultirea scolilor si cresterea nivelului cultural. Cea dintai incercare
In aceast directie se datoreste lui Dimitrie Eustatievici, dascl
la scoala din Scheii Brasovului si fost student la Chiev. El termina
la 1/12 Septemvrie 1757 o gramatic romaneasa , dup modele
elinesti, slovenesti si latinesti aunt propriile-i cuvinte si o
dedic lui Constantin Mavrocordat, Lucrarea a rmas inedit ;
stint o serie de reguli, un methodos prea folositor si prea trebuincios, far vieuna din ideile innoitoare, revolutionare, care
caracterizeaz gramaticile de mai tarziu ale Scolii Ardelene.
Acelasi caracter tehnic 11 pstreaz si diversele gramatici alctuite in Moldova. Astfel, este, de pild, gramatica lui Toader .coleriu, isprvit de tiprit la 8 Noemvrie 1789 4 In tipografia cea
politiceasc, -in targul Esului . Ea urmreste, ca si gramatica
ruso-romana tiparit la Chisingu in 1819, s usureze invtarea
limbii romanesti pentru Rusi si a limbii rusesti pentru Romani.

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTURALA

846

Niel gram,atica lui Macarie ieromonahul, alatuit' in rstimpul

1.789
1791, nici aceea ulterioar din 1809-1811, pstratil in
manuscrisul nr. 539 al Academlei Romne i al crei autor, anonim,
cunoscuse opera lui Eustatievici, nu se disting prin vreo idee nouti ;

se poate releva cel mult neobipuita terminologie tehnia Intrebuintat ; prima din aceste douil lucrri intrebuinteaz term,eni
ca uacumnic unitoriu* i udAunAznic unitoriu*, ruggoare plecares
etc., iar
i. 4 neivit plecare , 4 graiu hotritoriu ptimitoriu
cea de a doua 4 neamuri * pentru genuri, pronumele feteti

pentru cele personale, 4 dunga sau mica opritoare

pentru vir-

gull:L., etc.

Cu totul alt valoare are gram,atica lui lanache Vdcdrescul,

terminat de redactat inc6 din 1.780

aa cum ne asigur Sulzer

dar care nu s'a tiprit decat in 1787 i anume in dou editii, una
la Rtunnicul Valcei, la inceputul anului, i cealalt la Viena, la
sf&ritul lui. Intitulat. modest *Observatii sau beigdri d seamd
asupra regulelor fi ordnduelelor gramaticii rumilnefti*, ea cuprinde

dou prti: in cea dint& se analizeag u ce iaste gramatica i

se arat 4 limpqeala slovelor * i prtile cuvntului cea de a
doua e. rezervat6 4 pAntru pronuntie, ortografie, Ontru constitutione, adic4 syndaxis i pntru poetia sau lacere de stihuri
Ca model, la partea int.i, a avut Gramatica geograficd (Fpcy.p.onoch

yecoypocqx.xil) a preotului Gheorghe Fatea din Cerigo, tiprit in

1760 la Venetia ; la partea a doua, capitolul poetica, s'a servit de
Gramatica greacd complet .( Ppect.tticerix4) iVolvoch cixpLf3e.o-skr0 a

lui Antonio Catiforo, tiparia in 1734, iari la Venetia. Tocmai

fiinda s'a folosit de un model italian, terminologia gramaticalg
pe care o introduce Wcrescu, e fericit aleas, apropriat spiritului lim.bii noastre i de aceea o m,are parte a ei s'a impus .1 a
r6mas, fiind utilizat6 i astzi in aceeai sau aproape in aceeai
form. Astfel, el zice exemplu, neutru, gherundiu, positiv, comparativ, superlativ, apoi nominativd (i. e.: cdere 1, in loe de caz 1),
ghenetivii, etc., dup.' aceea nome, pronome, verbu, aciverbiu, propozig.one, congiungone, interietione, partitipiu i aa mai departe.

Chiar i termenii luati din grecete prezint.' aceeai caracteristica

de fericit alegere : spunem i astzi prosodie, apostrof, pleonazm,
laconizm, metaford, exametru, etc. Cu atat mai rdu ne pare di
Vacarescu n'a izbutit s realizeze i Dicgonarul de care vorbete

www.dacoromanica.ro

GRAMATICI

847

In prefaIa 0 Observatiilor o sale; Cu deosebitul Eau shut al limbii,

el ar fi dat la iveala, de sigur, o opera remarcabila.

In 1780, anul In care Ianache Vacarescul isprvea de redactat
Gramatica sa, ap-area la Viena o opera' de acest fel, care avea sa
exercite cea m,ai rn,are influenta asupra studiilor de Elul:A fl.i. A
determine un curent insemnat In istoria culturii rom,anetAi. Este
vorba de Gramatica lui Samuil Clain, completata de Gheorghe
incai i publicata In latinete sub titlul: 4 Elementa linguae dacoromanae sive valachicae . Alcatuita pentru elevii romani ai cole-

giului Sfanta Barbara din Viena, aceasta lucrare cuprinde, In

prefa-g, premizele principale ale colii Ardelene: colonigtii romani
au ramas in Dacia, dupa, parsirea ei de Aurelian, sub stapanirea
barbarilor: o arata nu numai Jordanes, dar ci ase sute de istorici,
m,ai vechi i mai noui. In timpul acestei stapaniri, limba stramo-

qilor s'a corupt i procesul s'a accentuat dupa ce voevozii tarilor

romtuie au introdus, pe timpul conciliului dela Florenta, literele
chirilice qi limba davit' In biserica. Concluziile rezulta ciar, chiq
dac nu aunt form,ulate deocamdatd: limba trebue curatata de
impuritatile care i ,s'au adugat in timpul st'panirii barbarilor,
lar In locul literelor chirilice, trebue revenit la literele latine ale
stramoilor. Este ceea ce vor cauta sa faca scriitorii polii ardelene,

este ceea ce vom intalni in intregim,e sau partial In toate

lucrarile gramatici, ortografii, carti de lectura

care vor apare

In rastirn,pul 1.780-1821, sub influenIa acestei coli.
Prima este gramatica oculistului roman Molnar, scrisa hill In
nemtegte limba oficiala a statului, In urma decretului lui Iosif
al II-lea i publicata la Viena in 1788, sub titlul t Deutsch-walachische Sprachlehre . Ea reproduce intocmoi impartirea gramaticei lui Clain$incai, precum ci toate regulele acesteia; cuvintele
romaneti sunt redate cu litere latine. Urmeaza in Dechemvrie
1797, la Sibiu, Gramatica ronuineasa, alcatuita de i Radu Tempea,
directorul coalelor neunite naIionaliceti prin marele Printipat
al Ardealului*, Scrisa cu chirilice, ea recunoate totui ca stricarea* i 0 InIelenirea o limbii noastre provine din epoca In care
am primit slovele * i cdrtile sloveneti . Limba nu se mai
poate aduce, intr'adevar, 's In curatenia qi originalul * ei, caci
poporul n'ar moi Intelege-o ; totui, ea trebue 0 curatita * de 0 neghina ce o au cuprins, afla cum, fac, prin callile lor, parintele
43

26

www.dacoromanica.ro

848

VIEATA CULTEEALA

Samuil Clain i doctorul Molnar. Tocmai spre a o apropia de

original , Radu Tempea scrie unele cuvinte, Oland searna de
etimologia lor latina, aa dar sore In loc de soare, omeni In loe
de oameni, duo, iar nu douii, etc. E interesant de relevat ca' autorul
acestei gramatici mi e unit, ci ortodox ; rezulta de aci ca. Entreg
Ardealul
fail deosebire de confesiune participa la noul
curent. Aceeai concluzie se aplica i Banatului; dovada este cartea
Observqii de limba romineascil a lui Paul lorgovici, tiparita la
Buda, In 1.799. Dedicata episcopului de Vire, Caransebe, LugeFj
i Orova-Mehadia, aceasta lucrare insista asupra originii latine
a limbii noastre ; chiar In cuvintul catre cetitor, Iorgovici spune:
vei vedea cuvintele limbei noastre romineti ca nete rem,eiIe

a limbii unei natii care au numerat ctindva multi puternici 1mperati. . El li Indeamna, In acelai timp, sa mearga la o rdacina
cuvintelor spre a-i da seama de originea lor ; In acest scop; (la, In
partea a doua a &Midi sale, o serie de ecsempluri . Contemporanul

Tichindeal lauda aceasta idee i, In prefata unei traducen i din

Dositei Obradovici, spune ca. Iorgovici) a aratat 4 cum am putea
aduce limba noastra la orighinalul ei Gel adevarat .
Cel care alcatuete Ins'i pentru prima data un sistem intreg de
scriere a limbii 'Tinkle cu caractere latine este Samuil Clain.
0 prima schita daduse el la finele tipariturii sale 4 Carte de rogacioni* aparut la Viena In 1779. Forma completa se afla Insa In
introducerea 4 Acatistului* sau, tiparit cu caracter latine, la Sibiu
In 1801. El arata, In mod precis, cu exemple, cum trebuesc redate
diferitele sunete ; se observa ciar preocuparea de a face sa apara

etimologia latina a cuvintelor. El transcrie astfel: qvire (care),

quand (and), pament (p'mint), cuvent (Guying, me. (m), imperat (Imparat), etc. Totui o serie Intreaga de transcrieri ale lui
Clain, unele inspirate din italiana, au ramas pina astazi. Aa e
de pilda, semnul In cuvinte ca urlt, Hu, apoi transcrierea lui q
prin ce, ci (cine, face) iar a lui ki prin ge, gi (ger, geaman, ginere).
In 1.805 aparea la Cluj o Orto graphia latino-valachica, o broura

atribuita unui Krsi (Crian In rominete 1) i cuprinzind, aa

cum, arata titlul dela inceputul textului, Recta 'ratio litteris
latinis valachice scribendi (Calea dreapt de a scrie rominete
cu litere latine). Ortografia este cea etimologica: cuvintele aunt
serse astfel 'neat se pot observa uor originalele latine din care

www.dacoromanica.ro

ORTOGRAFII

649

derivA. In pretaIa, se atrage de altfel atenVa ca numele de Roman

dpa ce 1-am desbraccat d'in flbccele lui Cyrilla , acuma extralucesce
chiar (ciar 1), inalt si sullget . In acelaqi an, 1.805,
iegea de sub teascuri, la Buda, a doua editie a Gramaticei lui Samuil Clain t}i Gheorghe incai. Dar nici cel de al treilea corifeu
al 5co1ii Ardelene nu lipsete din aceast desbatere asupra ortografiei romaneti. In 1819 apArea, tot la Buda, lucrarea lui Petru
Maior intitulata 4 Ortografia romana sive latino-valachica . In prefala,

autorul se ridica impotriva acelora care, scriind cu litere latine,

intrebuinIeaza ortografia ungara sau germang. El propune pe

ea se potrivegte cea mai bine cu limb a noastra ; de

cea
altfel italiana i romana adaog6 Maior Bunt inrudite foarte
de aproape. Am aratat mai sus ea i Ianache Vacarescul recursese
tot la limba italian atunci cand trebuise, in Observatiile * sale,
sa creeze terminologia gra. m,aticala ; de asemenea Clain, pentru
unele din transcrierile sale. La finele lucrarii, petru Maior d un
tablou de echivalente a caracterelor chirilice cu cele latine ; trebue

relevat faptul ea, inspirandu-se din tabloul alcatuit de Clain in

Acatistul s'au, el propune insa i unele soluii noui care, fiind
practice, s'au impus tO au rmas pan'a astzi. Astfel sunt semnele
pentru w. (Dela noi, semnul c a fost Iuat
; pentru chirilicul u,

-de Turci atunci and, sub Atatiirk, s'a introdus alfabetul latin
in locul celui arab 1).
In urma atator indemnuri, bleep sa apar tiprituri romaneti
Cu litere latine. 5i. mai inainte, in secolul al XVIII-lea, se im,primaser, sub influen0 catolic, asemenea texte, de obiceiu cu ortografie ungureasca. Citara astfel C atechismul dela Sibiu din 1709, apoi
Bucoapna dela Cluj, din 1744, dup4 aceia Evanghelia dela Kalocza,
din 1769, reeditata la Buda in 1799; citam, de asemenea diferite
de Antece religioase sau laice cum, e aceea 416* Cdntece ciimpenegi

(Kintyets Kimpenyesty) apOruta la Cluj in 1768. Cel dintaiu

text romanesc insa, care se tipOrete dupa normele qcoalei ardelene,
este * Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin a lui Samuil

Clain insui, apArut la Viena in 1779, cu un an inaintea gramaticei. Urmeaza apoi dou Abeced are sau Bucoavne, unul la Blaj,
altul la Sibiu, tiprite am,andoua in 1783, spre folosul scolelor
niarnului romanesc -Dintre colelalte texte, relevam o carte de

bun cuviinO, publicata sub titlul 4 Omu de jume seu sontiee

26*

www.dacoromanica.ro

VIE ATA CULTURATA

I354

_gale cuvientiei... de Care Vasile Gergely de Csokotis,

theologu absolutu din Diecesul Muncaciului... In CuvAntul
inte, acest ardelean din prtile Stnarului mrturisete Io nu
potu serie bucuria i ugiorare que aflu acum dedatu cu ortografia
aqueasta aura in limba romAnscA. .. Admite.totui ca literele
chirilice BA rmAie in textele bisericeti: e o concesie pe care Multi
adepti ai colii Ardelene au fcut-o la inceputul actiunii lor. Chiar
i In cercurile arorrulnefti, obipuite de atAta vreme ou literele

greceti, ii face drum noul curent..4a se explic6 de ce studentul

In rnedicin Gheorghe Roja, originar din Moscopole, tiprelte la
Buda in 1809 lucrarea intitulat Ileiestria ghiosirii (i. e.: citirii I )
romeinefti cu itere latinesti care Ant literele Romailor ceale vechi,
spre polirea a toatil ghinta rondineascei ceii din coace ci ceii din colo

de Duneire. Argumentele pentru care trebue s scriem cu litere

latine, iar nu chirilice sau greceti, Roja le inzlia astfel: 1, suntern din sAngele Romanilor deci litere rn,ai bune 4 nu pot dealt
ceale latineti *; 2) Moldovenii pAra la 1439 au avut litere latine0i
(ideie

greit luat dela uBiing*, (Biisching), comentatorul

lui Diznitrie Cantemi.r); 3) Natiunile cele invtate ale Europei acriu

cu litere latine.
Ideea fericit a scrierii cu astfel de litere i cu ortografie apropriatA, inspirat din latin zi italian, idee ernis de reprezentantii
colii Ardelene, va cAtiga teren, Meet, dar sigur. Ea, va strbate
dincoace de Carpati, prin invTmAntul lui Lazr, apoi al lui
Eliade Rdulescu i, in cele din urm, renuntand la unele exagerri inerente oricror inceputuri, va triumfa. Pornit din 1779,
btAlia va dura pAn in 1863, and prin decretul lui Alexandru
Cuza, alfabetul latin se va introduce in mod obligator in intreaga

vieat de sat.
Opere iterare. In domeniul literaturii propriu zise, dac facem
abstractie de valoarea literara a cronicelor (vezi m,ai sus, p. 806)
nu intAlnim opere demne de a fi mentionate inainte de sfArlitul
veacului al XVIII-lea. Oda de zece versuri; in limba romAn

aktuit de invtatul bAntean Mihail Halici i tiprit cu

itere latine, in 1674, nu are valoare poetic ; tot astfel . cele
80 de versuri romAne0i publicate de prietenul su, poetul sas
Valentin Frank von Frankenstein. Ca s gsim ceva acceptabil
In aceast directie, trebue BA' ajungem tocmai la lanache Vac&

www.dacoromanica.ro

IANAGHE VACAIIESCI1L

864

rescul, personalitatea culturala aa de complexa, pe care am Intalnit-o 0 In domeniul istorigrafiei 0 al gram,aticei. Nu e vorba Insti
de cele opt poezii publicate In gram,atica sa din 1787 mai m.ult

exemplificari ale regulelor prosodiei nici de caracterizarile In

versuri ale sultanilor 33 la numar alcatuite In anul urn:a-tor ;
efe au o valoare poetic redusa. Ci de poeziile pastrate In manuscrisul Academiei Romane 0 din care cateva, i anume Urmafilor
mei VeiclireFtie, un excelent motto -4 Amcirdtei turturea de fapt
o prelucrare 0 o amplificare a poeziei populare cu acela0 titlu
0 4 Intr'o greidind , an ajuns cunoscute de Intreaga ob0e roma-

neasca: Celelalte poezii ale lui sunt de un pronuntat caracter

lirico-erotic ( Spune, inimioara, spune ; 4 Tu eti puirr canar
etc.); exceptii constitue rugaciunile In versuri, alatuite In 1795,
pentru Insanato0rea sotiei sale, 0 poeziile religioase In limha greaca,
tiprite la Venetia in 1771, August 30. Si cei doi fii ai lui Ianache,
Alecu (c. 1762
c. 1800) i Nicolae (nascut dupa 1784 mort
Inainte de 1. Oct. 1.827), din doua casatorii deosebite, an mo0enit
inclinrile poetice ale tatalui. Primul a alcatuit poezii de dragoste,
In gustul epocei pline de ohtaturi ; cel de al doilea are o not

mai barbateasca,.tratand uneori chiar cate o tema haiduceasca.

Factura, la' ambii, este acea popiilara, Intrebuintata, de obiceiu,
0 de parintele lor.
Aceeaqi temai erotica', aceea0 tratare cu ahturi, suspine
le0nuri Intalnim, 0 la boerii contem.porani moldoveni, Matei Milu
sau Milo (c. 1750-1801-2) i Costache Conachi (14/25 Oct. 1777

4/16 Febr. 1849). Dar Milu, care Invatase In Rusia, de unde se

Intoarce In 1775 cu o Intreaga biblioteca, are 0 poezii- satirice
prezentate sub forma de ghicitoare ; acestea din urma ne Infatieaza diferitele personaje simandicoase ale vremii. Costache Conachi Ii Incepe opera poetica In '1802 printeo odd preas/dvind
pe Alexandru Moruzi care inzestrase oragele moldovene cu ci0nele ;

In poezia urmatoare, cu unele Insu0ri de descriere, Infatieaza

moartea tatalui &au (1803); in genere tug, el e preocupat de
dragostele sale pe care le canta Inteun mod care azine provoaca un
zambet. Tonul, lipsit de discretie i duio0e, e mai mult lautareso ;
cat drum dela aceste modeste Inceputuri pana la splendida sinteza

a lui Eminescul Conachi sufera, ceva mai taniu, spre sfar0tu1

epocei fanariote, influenta liricului grec Athanasie Hristopol, supra-

www.dacoromanica.ro

,...,..,
852

VIEATA CULTURALA.

numit noul Anacreon . Opera lui Hristopol tiparita la Viena,

In 1818, va influenta i pe Barbu Paris Momuleanu; noul poet
m,untean. Nascut la Slatina, In 1.794, fiu de targoveti, acesta
urm era un autodidact. 5tia grecete i frantuzete, cunotea pe
marii scriitori ai antichitatii. Broura sa u Rost de poezii adeed
stihurip aparuta In prima editie la Bucureti, in 1820, cuprinde
o serie de bucati de caracter liric, dupa modelul lui Hristopol.
Versurile au plcut, dovada ea o a doua editie apare in 1822.
Nu tim, mai de aproape tuprinsul tipariturii Poezii noo de

J. K.*, a carei hartie poarta In filigran data 1795, Posesorul cartii,

Pr. D. Furtuna din Dorohoi,, nu precizeaza dac6 e vorba de o lucrare

origin ala sau de o traducere.

i In istoriografie i filologie, Transilvania este tinutul
nesc care detine Intitietatea In literatura In aceasta vreme. Aci
apar primele opere yersificate de mari proportii ; tot unui transilvanean i anume lui Ioan Budai Deleanu i se datorete i ca dintaiu realizare poetica puternica, poema eroi-comica, Tiganiada,
care pode fi push' cu cinste alaturi de operele similare ale literaturii
universale ; ea lntrece cu mult, ca valoare artistica, productia

poetica munteana i moldoveana conteinpurana.

Ioan Budai Deleanu, fecior de preot, din Cigmau (Hunedoara),
dintr'un neam de carturari, s'a nascut pe la 1760. A Invatat carte
la Blaj, apoi la Viena, luand doctoratul In teologie ; tia latina,
italiana i franceza ; cunotea de asem,enea bine literatura clasica.
Ar fi vrut sa-0 fac vieata la, Blaj ; nu s'a putut Intelege
i Clain, incai i Maior
cu meschinul episcop Bob i a trebuit

s plece. Numit, prin concurs, secretar de tribunal la Lw6w In

apoi consilier, el a ramas acolo 'And' la moarte (24 August
1820).

Opera de capetenie a lui Budai Deleanu, Tiganiada, este povestea, In doutisprezece cantini, a ispravilor fcute de Tiganii
din Muntenia, pe care Vlad TepeIi eliberase spre a lupta impotriva Turcilor. Ea s'a pastrat In doua redactii: aceea din 1800,
mai desvoltata, prin intercalarea unui episod parazitar ispravile
nemeului Becicherek Itoc de Uramhaza care-i cauta iubita
Anghelina ; cea de a doua, datat u 12 Martie 1.812 , far episodul

amintit, mai unitara i mai reuita sub raportul artistic ; niciuna

n'a fost terminata fug. Impresioneaza imediat bogatia i savoarea

www.dacoromanica.ro

VASILE AARON. ION BARAC

853

Iexicului ; Budai Deleanu are aa cum a relevat G. alinescu

pe bun dreptate un adevrat geniu verbal ; este, In aceasta

privint, un precursor al lui Eminescu. Pe Tigani se vede a-i fi

cunoscut bine ; apucturile, lirnba i psihologia lor aunt exact
redate. Cand e vorba de lupt,/ ei se roag6 de Turci s-i ierte: 0,
iertati-ne, luna s. v ajute, Mahomed multi ani s vti trdiascA,
Hie uitate hele trecutel Duranezeu pe loc s ne trazneasc, DA
Antent noi d. vin Inteahast, Da iaca a fost pe noi o npastl
Raiul tig