sccutanta a instruc. in situafii care cer fesionald. Din acest 2 literatura straind Anditate a copilului a depasi cadrul de sultarea programei specialitate din do- \ccastdi amplificare > find situatiile in (fara prezenja me- crite varste, Simp- imoscute, fiind ne- ritate medicala de va lui la nivelul de vitor a materialu- a fi consultata cu le din domeniu gi a asistentclor care Autorii 1. INGRIJIREA COPILULUI SANATOS IN DIFERITE PERIOADE ALE CRESTERI $I DEZVOLTARIT DEFINITI: Crestere = proces cantitativ in care corpul realizeazi adaosuri (sporuri) in dimensiuni, Cresterea ponderald este cea in greutate, cresterca staturala este cea in hmgime (respectiy in indiltime). Dezyoltare = proces calitativ in care uncle organe se diferenfiazi iar funetiile organismului se perfectioneazz, evoluea Periguda perinatala = primele 7 zile dupa nastere. Perioada neonatald = primele 28 zile dupa nastere (nou-nscutul) Sugar = copil pana la varsta de 1 an (indiferent dacd mai este sau nu alaptat!) Copil anteprescolar = copil mic = de la varsta de 1 an pani la 3 ani. Prescolar = copil de Ja varsta de 3 ani pind la 7 ani. Copil de varsté scolara = copil de la 7 ani pnd la adolescenta Adolescenji = pericada de tranzitie de la copil Ia tant, survenité dupa instalarca pubert&tii $i cuprinsa in general intre 14 gi 18 ani FACTORII CU INFLUENTA DETERMINANTA ASUPRA, CRESTERII $I DEZVOLTARIT Se impart in: a) Factori exogeni (care tin de mediul inconjuritor copilului) = Climatul geografic (macroclimatul): in diferite zone geografice ale paméntului, cresterea si dezvoltarea sunt diferite, ~ Locuinga (microclimatul) poate influena in mod pozitiv sau negativ cresterca copilului prin confort, igiend, luminozitate, spatiu, ete. sau lipsa acestora, — Alimentatia are un rol covarsitor: numai o rafie alimentara coreeta si completii poate asigura buna cresterc si dezvoltare. Au importanfa aportul de lichide, rafia de proteine, lipide, glucide, s8ruri minerale, oligoclementc, vitamine §i asigurarea necesarului energetic (de calorii) ~Ambianja psihologicd in care creste copilul are si ca un rol favorabil sau defavorabil asupra acestuia. b) Factori endogeni (care jin de organismul eopilului) i- Factori constitujionali-genctici: exist anomalii genctice care antre~ neazd tulburdri in crestetea somatica, in dezvoltarea psihomotorie gi a Uentitici, ete. ~ Factori familiali: parinji de statur& mica au copii care sunt si ci hipostaturali, Factori endocrini. Au rol in erestere si dezvoltare: hormonul soma- totrop (STH) secretat de lobul anterior al hipofizei; hormonii tiroidieni (tri- iodotironina si tetraiodotironina = tiroxina); hormonii corticosuprarcnalicni (glucocorticoizi}; hormonii sexuali androgeni (testosteronul) si estrogeni (progesteronul, foliculina). Deficitele acestor hormoni antreneazé tulburari de crestere, de dezvoltare psihomotorie si a dentitici, respectiv de dezvoltare a organelor genitale si de apariic a pubertatii — Starea sistemului nervos central este gi ca 0 condifie a cresterii si dez- voltarii normale ©) Factori patologic ~ Endocrinopatii: dlistrofia adipozo-genitala (produs de un deficit de gonadotrofine); sindromu! Cushing (produs de adenomul bazofil de-hipofiza sau de o tumnora a glandei corticosuprarenale); hipotiroidismul congenital gi guy cndemicd prin hipotiroidic. ~ Anemii hemolitice congenitale: beta-talascmia major’ (anemia Cooley) apare in urma unui defect de formare a hemoglobinei = Displazii (tulburari de formare a structurii osoase): acondroplazia (0 Jc osificare encondrald), osteopsatiroza (boala oasclor de stiel2) anomali LEGI GENERALE ALE CRESTERIL S$] DEZVOLTARIT Existé 0 serie de leg Cunoasterea lor usureaz: diferitele ci etape 1. Cresterea este un proces continuu care incope imediat dupa nastere si se desfisoara fra intrerupere pand la varsta de 18-20 ani, cand inceteaza eresterea staturala datorita osificarii cartilajelor de conjugare (de crestere) diafizo-epifizare ale oasclor lungi. Cresterea in greutate poate insa continua gi, odata cu inaii ca chiar se accentucaza, 2. Ritmul de erestere este cu atdt mai intens cu edt varsta este mai mica; inc’ dup’ primele luni de vial, el incepe si scad& odata cu inaintarea in varsta. Excepfic 0 constituic perioada pubertajii, cand, brusc, eresterea soma- tic devine mai rapid: mai intai la felife care ajung s& depaseasea pe baietii de acceasi varstd, apoi la baieti, care le ajung din urma pe fetife gi ulterior le in legaturi cu procesul de erestere si dezvoltare infelegerea unor particularitaji ale copilarici in 12gonetice care antre- V psihomotoric si a zopii care sunt i ef arc: hormonul soma- ‘monii tiroidieni (tri- zorticosuprarenalicni cronul) si estrogeni antrencaza tulburari spectiv die dezvoltare ijic a cresterii si dez- lus de un deficit de 11 bazofil de‘hipofiza dismul congenital si jora (anemia Cooley) icondroplazia (0 2 oaselor de sticl) UL cestere gi dezvoltare. a4i ale copilarici in mediat dupa nastere ) ani, cand inecteaza \jugare (de crestere) poate ins& continua varsta este mai mica: lati cu inaintarea in “use, cresterea soma- lepascasea pe biictii 2¢ fetife si ulterior le depiigesc, astfel ineat in adolescenta baiclii sunt mai grei gi mai inalfi (exis- i si exceplii!) decat fetcle de acceayi vars 3. Cresterea copiilor de ambele sexe este aproximativ egal pana la pu- ‘ale. cand se produe diferenfele deserise It punctul 2. 4, Diferitele segmente ale corpului erese in mod inegal. Cel mai mult crese membrele inferioare, apoi trunchiul, apoi membrele superioare. Cel mai pufin creste cranial 5. Raportul dintre lungimea capului si Iungimea totala a corputui este cu att mai mare cu cat varsta este mai mica. Accasti relagie este valabila inca din viaja intrauterina. Astfel Ja embrionul de 2 huni eapul reprezinta Y% din lungimea corpului — la now-nasculii prematuri, capul este 1/3 din lungimea corpului: la nou-nascutii la termen, capul este “4 din lungimea corpului = la 2 ani reprezinta 1/5 — la 6 ani reprezinta 1/6; Ja varsta adulta capul este 1/8 din lungimea total a corpului. 6, Raportul dintre greutate si lungimea (indlfimea) corpului (G/L) cres- te continu, odaté cu inaintarea in varstd (,,ingragare treptata) 7. Suprafata corporala a ficcdrui kilogram de greutate corporala este cu atat mai mare cu cat varsta este mai mica. Acest fapt are importantd in ter- moreglare, stiut fiind cd, picrderea de cAldura prin iradicre si conductic este cu atit mai mare cu cét suprafafa corporal este mai mare, Coneluzia care se impune: la varstele mici, copiii sunt mai sensibili la frig 8. Procentul de apa din corp este cu atat mai ridicat cu edt wirsta este mai mica. Deci si nevoia de lichide este mai mare/kilocorp la virstele mici 9. Procentul de apa extracclulara (apa labila) din totalul apei din corp este cu atat mai mare cu cat varsta este mai mic’. Deci se deshidratea7a mult mai usor la varstele mici decat la ecle mari 10. Procesul de osificare este lent dar continuwt. El ineepe cu inchiderea fontanelei posterioare (de cele mai multe ori chiar de la nastere), se continua cu miegorarca fontanclei anterioare (bregmatice) culmindnd eu inchiderea ei la varsta de |-1 % an. Urmeaza osificarca treplati a cartilajelor de erestere din oascle lungi si care se inchcic la varsta de 20 de ani, ciind inceteaza si cres- terea in inaltime. 11. Diferitele ritmuri biologice sunt cu atdt maj freevente cu eat virsta este mai mica, Astfel = Freeventa respiratorie este in medic de 40/minut la nou-nascut; 35/minut la sugar: 25/minut la prescolarul mijlociu; 20/minut la col 18/minut la tinere; 16/minut la tinerii de sex maseulin tind in: 13adolescent; 60-65/minut la maturitate. pana la adolescenfi, unde este de cca 6-7 pe zi Jui am de via ~ Numarul de mese este de 7-8 in 2: prescolar; 3 pe zi + o gustare la prescolar si scolar. perioade de boa pele principale sunt urmatoarele: ereste cu cca 750 g 2. De la 0 lund pana la varsta de 4 luni east astfel in nascut cu 3.000 g, acum a ajuns la 6.000 g, Gin exemplul dat) ca la 8 luni si aiba 8.000 g greutdfii unui sugar intre 3 yi 12 fu datele de mai sus: formulA in care G = greutatea in k Dupa aceasta formula 6.500 g, iar unul de 8 luni greutatea de 8.500 g, l4 ~ Ritmul cardiac este in medie de 130/minut la nou-nascufi: {a Sugari; 100/minut la prescolaral mijlociu: 8O/minut la scolar; 70/minut la ~ Numirul de mictiuni este foarte mare la sugar, apoi scade treptat ~ Numiarul de seaune poate ajunge la 7 in 24 ore la sugarul alimentat natural, apoi seade rapid, ajungaind la un seaun pe zi in semestrul II al primu- ore in prima luna; 6 pe zi in ur mitoarcle 3 luni: 5 pe zi de la varsta de 4 luni: 4 pe zi + o gustare la ante. CRESTEREA PONDERALA Este un proces continu, cu excepfia perioadei perinatale si a unor si care se poate prelungi mult timp gi la varsta adulta, Eta- 1. In primele 4-5 zile de viaja, in locul cresterii ponderale se produce Sedderea fiziologica in greutaie prin cate se picrde $~-10% din greutatca de la nastere. Pana in ziua a 8-10-a aceasta pierdere este recuperati i now-nascu- (ul ajunge la greutatea inifiala de la nastere. Apoi, pand la varsta de o lund va ga in medic 750 g pe lund i 1a 4 luni are greutatca dubla fata de nastere. De excmplu, dace 3. De la 4 luni la 8 luni creste in medie cu cate $00 g lunar, ajun 4. De la 8 luni ta 12 luni achizitioncaz& in medic cate 250 g lunar, ast- fel ineat la 1 an are cel putin 9.000 g. Urmatoarea formula permite culeularea furnizind ins valori mai mari decat V = varsta in luni, un sugar de 4 luni trebuie sd aiba greutatea de 5. De la varsta de 1 an pana la 3 ani crestc cu o medie lunar de 250 g, tfel incdt (continudnd cu exemplul dat) la 2 ani are 12 kg iar Ja 3 ani 15 kg. De mengionat c&, pan la varsta de 1% ~ 2 ani, copilul este ccui; 120/minut scolar; 70/minut la apoi scade treptat 4 sugarul alimentat mestral IT al primu: lund; 6 pe zi in ur +o gustare la ante- crinatale si a unor 2 vaste adulta, Bta- inderale se produce 1 din greutatea de la verata $i nou-nascu- varsta de o luna va edie 750 g pe luna, 2 exemphi, dacd s-a 2 g lunar, ajungind ite 250 g lumar, ast- permite calcularca ori mai mari deat A alba greutatea de lic lunara de 250 g. iar la 3 ani 15 kg. ste cAntarit pe ean- tarul pentru sugari, unde este ayezat culcat. De la 2 ani in sus, dacd este nor- ‘mal dezvoltat, poate fi cantarit in ortostatism (in picioare), pe cdntarul mare 6. De la 3 ani pana la 12 ani greutatca normalai se calculeaza dupa for muta G=M42V5 formula in care G = greutatea in kg: M = greutatea de la | an; V ani, Spre exemplu, un copil de 7 ani care la 1 an cdntarca 9 ky trebuie sf aiba 23 ky 7. De la varsta de 12 ani, intrand in perioada prepubertard, se produce © accelerare temporard a cresterii in greutate si apar diferente intre cele dou’ sexe, astfel inedt formulele nu mai sunt valabile. Se utilizcaza tabele in care, la evaluarea greutatii normale (ideale), se tine seama gi de indltime: 8. In functie de greutate, se poate calcula printr-o formulii suprafata corporal care este importanta pentru stabilirea dozci la uncle medicamente. sc = AGH SC™ G90 formula in care SC mG uprafaa corpora CRESTEREA STATURAL, Pana la varsta de 2 ani, statura se exprima prin , lungime" si se masoara cu pediometrul (sedndura gradata in cm cu un cursor care alunecd pe ea si pe care copilul este masurat fiind agczat culcat). 1. Cresterca normala in lungime a sugarului este urmitoarea: in prima luna castigd 4 em; in lunile 2 gi 3 cate 3 cm, in luna a-4-a ereste cu 2 cm. Astfel incdt un copil nscut eu lungimes de 50 cm, are la 4 luni lungimea de 62 om. 2. De la 4 luni pand la 12 luni, castiga in ficcare lund cate | em, astfel inet (continuand cu exemphul dat), la 1 an masoard cel putin 70 cm 3. De la J an pana la 3 ani castiga in medie tot | em lunar, astfel incdt la 2 ani are cca 82 em iar la 3 ani 94-95 cm. incepand cu varsta de 2 ani cl poate fi masurat in ortostatism (pozijie verticala in picioarc) la rigla vertical’ atasatd cdntarului 4, De la varsta de 3 ani pan’ la 12 ani, dupa formula: 1 = 80 + 5 V; formuld in care 1 in ani. Spre exemplu, un copil de 7 ani trebuie s’ aiba inaljimea de cel putin 115 em, Itimea normal se evalueaz’ indltimea in cm; V = varsteS, De la varsta de 12 ani, intrand in perioada prepubertard, ritmul eresterii se aceclereaza, mai intti la fetife. apoi la baic{i, astfel incdt for- mulele nu mai sunt valabile si se utilizeara tabele. CRESTEREA PERIMETRELOR (CIRCUMFERINTELOR) Perimetrul eranian este la nastete in medic de 34 em. El ereste trep- lat, ajungand fa Tan la 45-46 em. Apoi cresterca este mult incetinité, O for- mull pentru a stabili relatia perimetrului cranian cu lungimea, la sugar, este urmiitoarea: Pe= & 410 formuli in care Pe = perimetrul cranian (in em); L = Iungimea (in em) Cresterea important a perimetrului cranian se intilneste la sugar in hidrocefalic, afectiune in care lichidul cefalo-rahidian (LCR) se acumuleaza in cantitate mare in cutia craniand, inainte de osificarea completa a acesteia. O erestere moderatd exista si in rahitism. Perimetrul toracie este la nastere in medic de 31 cm, deci cu 3 em mai mic decat cel cranian. El creste mai repede, ajungand la Ian de cca 45-46 em, cdind cele doua perimetre se cyalizcaza. De la aceasta varsta, porimetrul toravic, cresedind mult mai repede, va depasi la fiecare varsta pe cel cranian cu atdlia om cai ani are copilul. Perimetrul abdominal este in functie de starca de plenitudine a sto- macului, El nu tebuie in mod normal si-1 depigeased pe cel toracic. Cresterea important a lui se constatd in caz de ascita (acumularca de lichid in cavitatea peritoncala). DEZVOLTAREA SISTEMULUI OSOS Diferitele segmente ale scheletului crese yi se dezvolti in mod inegal Cel mai rapid erese membrele inferioare, cel mai lent creste craniul, La nhasiere Jungimea craniului este % din lungimea totala a corpului. Treptat, odatii cu cresterca. acest raport scade astfel incat la varsta adult Jungimea craniului ajunge s& fie doar 1/8 din cea a corpuluti Fontanela anterioara (bregmatica), de forma rombicd, are la nastere dimensiunile de 4 x 4 em, Ea scude treptat, odatd eu varsta si se inchide la 1-1 12an.prepubertara, ritmul ai, astfel ineat for- 3RINTELOR) 4 om. El creste trep- ult incetinita. O for- gimea, la sugar, este igimea (in em). utalneste la sugar in CR) se acumuleazat completa a acestci im, deci cu 3 em mai a1 an de cca 45-46 {a varsta, perimetrul rst pe cel cranian le plenitudine a sto- sed pe cel toracie. cumutarea de lichid os volta in mod inegal. tereste craniul. La a corpului. Treptat, sta adult lungimea nbicd, are la nagtere rsta gi se inchide la Tabelul nr. 1 ~ Greutatea gi indljimea la baicti gi fetite dupa varsta de 1 an (valori medi), Varsta Hiei Fetife 1 Greutatea (kg)} inaltimea (cm) Greutatea (kg)| inaltimea (cm)| Lan 9,500 75 9 74 2 ani 12 85 11,500 84 3 ani 14,500 93 14 92 4 ani 16,500 101 16 100 Sani 18,500 107 18 106 6 ani 20,500 13 19,500) m1 7 ani 22 U8 21 116 8 ani 25 123 24 i21__| 9 ani 128 26 126 10 ani 132 29 i31__| Lani 137 32 137 12 ani 142 36,500) 143 13 ani 40 148 42 150 14 ani 45 154 42.500 155 15 ani 30,500 160 50 158 DEZVOLTAREA DENTITIEI Dentitia temporara (de lapte) De regula, primul dinte apare la varsta de 6-8 luni si este unul din inci- sivii mediani inferiori. In scurt timp apare si perechea lui, apoi incisivii mediani superior, cei laterali superior si apoi cei laterali inferiori, astfel neat la varsta de Ian au ,crupt* tofi cci 8 incisivi, in ordinea arlitat’, care poate fi schifata prin cele doug semicercuri. Ulterior apar in ordine premo- Jarii primi (4 la numar), caninii (4) si premolarii secunzi (4 in total) cu care ge incheic dentipia de lapte la varsta de 2 % ani, in total fiind deci 20 de dinti Intérzicrile mici in aparitia unora dintre acesti dinfi nu au semnificalic pato- logica. Dentifia definitiva Incepe la varsta de 6 ani cu aparitia primilor molari (4 la numa). Apoi urmeazi schimbarea dinfilor de lapte cu cei definitivi, in ordinca in care ci au apdrut la incepul. Molarii seeunzi (4) apar la pubertate, Schimbarca se ter- mind la varsta de 23-25 de ani, cénd apar si molarii de minte* (4), totali. znd deci 32 de din 17DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE. Prezentam ctapele si momentele mai importante ale dezvoltavii psiho- motori Ja 1 4 ~2 luni sugarul fixcazd un object cu privirea si il poate chiar urmari; ~ 122 luni, tinut in braje in pozitie vertical’, isi poate fine capul drept = la 2 % luni zambeste: ~ la 3 luni, pus in decubit ventral, se sprijing pe braje si igi ridiea. prin contractarca muschilor cefei, eapul la 4 luni recunoaste persoanele apropiate lui: la 5 luni se intoaree din decubit dorsal (pozitia culcat pe spate) pe fa(d, apoi din decubit ventral (pozitia culeat pe abdomen) pe spate. (Atentiv! Se poate rastogoli pana la marginea patului gi eadeu jos) la 6 luni sti in sezut nerezemat: Ja 6 Ye luni incepe s& se tarasca: Ja 7 luni, daca este ridicat de o persoama, sti in piefoare findndu-se de marginea jarcului; ~ Ia 8 luni se ridica singur in ortostatism (in picioare), agafanduese de marginea farcului; ~ la 9 luni se deplaseazit cu pasi laterali, tindndu-se de marginca fare\ = 1a 10 luni mana; la | an face primii pasi singur eu un mers govaieiniv, cu brajcle timate intinse in fala ca sa-si poald pastra cchilibrul, asigurindw-si o baza larg de susfinere. Tot acum rosteste primele 3-4 cuvinte simple, bisilabice; ~ la 1 an si 2 luni poate fi pus pe olif, pe care deocamdati nu 0 ya folosi mereu cu succes; = la 1 an si 6 luni poate manea singur cu lingurita dintr-un aliment mai consistent, cu migcari incdi stingace gi pierzand pe jos o parte din mancare; ~ la 1 an si 8 luni ineepe controlul voluntar (parfial) al sfincterelor: mictiunea si defecatia. is iscste inainte, sprijinindu-se de cdrucior sau fiind inutt de PUBERTATEA Este perioada de trecere de la copilirie spre adolescenfa, in care au loc importante modificari endocrine (intra in fimetie glandete sexuale), antropo- metrice (aceclerarea cresterii), morfologice (se schimba aspectul exterior, apar caracterele sexuale secundare) si psihice (caracterele sexuale terjiarc) La fetife, pubertatea sc instaleaza intre 11—13 ani si se manifesta ast- fel: 18IE lle dezvoltarii psiho- ‘rea $i il poate chiar date fine capul drept ate si igi ridicd. prin s-culcat pe spite) pe 1) pe spate. (Atentie! shy icioare findndu-se de are), agatanclu-se de de marginea jarcului; ior sau fiind jinut de nic, cu brafele jinute lu-sio baz largi de » bisilabice; deocamdaté nu 0 va Jintr-un aliment mai parte din méncare; ‘ial) al sfincterelor cent, in care au loc ¢ sexuale), antropo- "8 aspectul exterior, le sexuale tertiare). si se manifesta ast 1. miitirca sanilor si formarea configurafici Jor (telarha): 2. aparitia parului pubian (pubatha) gi a celui axilar; 3. aparitia primei menstruatii (menarha); 4,0 crestere mai accentuaté in greutate i in indiljime, astfel inc yese pentru 0 perioada — pe baictii de acceasi varsta; 5, lajirea bazinului si schitarca configuratiei caracteristice trupului fe- minin (solduri mai Jargi, umeri mai stramri); 6. aparitia unora dintre modificarile psihice caracteristice sexului feminin La baiefi, pubertatca se instaleaza pujin mai tarziu, intre 12-14 ani si se manifesta astfel J. eresterca de volum a penisului si a testiculelor, 2. apare pilozitatea pubiand; 3. se produce ingrosarea vocii (,vocea in schimbarc"); 4, apare prima cjaculare (emisiune de sperma), de obicci in timpul somnului: 5. are loc 0 crestere mai accentuata in greutate gi in indltime, astfel incdt Je ajung din urma si le depagesc pe fetifele de acceasi varstd, care anterior crescuseré mai repede: 6. apare pilozitatca fefei; 7. se schifeaz configuratia caracteristicd trupului barbatese: umeri mai largi, solduri mai inguste; : 8. apar uncle dintre modificdrile psihice caracteristice sexului mas- culin. i dop- ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN URMARIREA SI REALIZAREA DEZVOLTARII NORMALE A COPILULUI Cresterea si dezvoltarca normal a copilului reprezinta 0 condiic important de pastrare a starii lui de sénatate si totodata un criteriu obiectiv de evaluare a unei bune evolufii. in legiturd cu aceste aspecte, asisientei ‘medicale ii revin sarcinile menfionate mai jos: 1. Cntirirea periodic’ (in functic de orarul stabilit de medicul de fami- lie) a copiilor, De menjionat ca, in institufiile care ingrijese sugari (scctii din spitale de pediatric, lcagine de copii) céntirirca acestora se face zilnie, de- arece unul din criteriile de sanatate gi de evolutie normala a sugarului este cresterca sa continua in greutate. Pe céntarul special pentru sugari, acestia sc cAntarese complet dezbricali, pundndu-se insi 0 aleza (scutec) curat pe pla- toul céntarulvi. La citirca valorii de pe rigla de metal gradata se va tine cont si de greutatea acestei aleze, deoarece la sugar conteaza chiar si 10 g. Copiii Imari se edintaresc imbracafi cét mai sumar, pentru a nu fi modificat rezulta- tul. De menjionat c&, dupa cdntarire, toate greutiile se aduc la punctul 0 si 19cintarului i se pune piedica de siguran}8. Cntarul pentru sugari nu va fi nici- data transportat tinut de platou sau de righa gradata fiindca se poate dercgla Toate cantarele vor fi controlate yi reglate periodic de un specialist. 2, Masurarea lungimii se face la intervale mai rare. Pentru sugati, sc va face punand mai intéi o ale7a pe pediometru, ca si nu vind in contact direct cu Jemnul rece. Sugarul va fi jinut cu membrele inferioare in extensic pentra 4 se objine lungimea reala. Copiii peste 2 ani se masoara in picioare, descal- Jai, la rigla gradata verticald ancxaté cdntarului 3. Pentru misurarea perimetrului cranian, centimetrul-panglica va in- conjura anterior fruntea si va trece posterior peste protuberanta aceipitala ex- tema, Perimetrul toracie se masoard la nivelul mameleoanele iar cel abdomi- nal la nivelul ombilicului 4. Fontancla anterioard (bregmatic’) va fi controlata periodic pentru a se constata micyorarea ei progresiva, pana la inchidere. 5. Va fi urmarita, la diferite etape de varsti, aparitia dintilor de lapte. Se va explica familiei c& micile intarzieri nu au insemnditate. Pentru dentiia dcfinitiva, uncori este nevoie ca dintele care urmeaza sa fie inlocuit — dacd irzie si se desprinda singur — s& fic ajutat s& cada. 6. Problema urmaririi ctapclor de dezvoltare psihomotorie este deose- bit de important’. Dezvoltarea normala in accasta direcfie poate fi ajutati si stimulati de anturajul copiulului care trebuie si il inconjoare cu afecfiune $1 interes, 4-1 solicite vorbindu-i si surdzandu-i, sii execute cu el mici migcari de _gimnastica pasiva ale membrelor, si-I ajute la ridicare, la apucarca obicetelor, la primii pasi, etc. Intarzicrile marcate in aparifia achizifilor psiho motorii pot avea semnificatie de simptom intr-o encefalopatic cronica infian- tila, in retardul psihic, in anunjarea unui viitor copil handicapat. Va fi sesizat medicul de familie care va indruma copilul eatre un cabinet de specialitate din rejeauia de neuropsihiatrie infantila. 7. In preajma pubertatii, copiilor trebuie s& li se explice, pe infelesul lor, transformarile la care le va fi supus organismul. Li se va indica mamelor sa stca de vorbi cu fetifele, s& le pregatcasca pentru a sti ce au de ficut in momentul aparijiei menstruatiei