1.

Ce este elementul de extraneitate?

Elementul de extraneitate reprezint o mprejurare de fapt datorit creia un
raport juridic are legtur cu dou sau mai multe sisteme de drept. Elementul de
extraneitate nu este un element distinct al raportului juridic alturi de subiecte,
coninut i obiect, dar intr n componena acestora.

Cum se manifest elementul de extraneitate ntr-un raport juridic ?

determinarea instanei sau autoritii competente s instrumenteze sau s

judece cazul

indicarea regulilor de procedur aplicabile

precizarea legii de fond care se va aplica situaiei juridice

stabilirea efectelor produse de hotrrile autoritilor strine

Exemplificai un raport juridic n care se gete un element de extraneitate

Un exemplu elocvent ar servi un contract de vnzare-cumprare internaional
perfectat ntre doi ageni economici din state diferite. Tot astfel, o cstorie
ncheiat ntr-un stat de ctre un cetean a acelui stat i un cetean strin ridic
n faa oficiului de stare civil legea aplicabil condiiilor de form i de fond
cstoriei n cauz.

2
Comparaie ntre normele conflictuale i cele materiale
Comparaie
ntre normele conflictuale i normele materiale:
2) Deosebiri:
a) norma conflictual nu crmuiete raportul juridic pe fondul su ci este
o norm de trimitere, de fixare, arat sistemul de drept aplicabil. Norma material
crmuiete raportul juridic pe fondul su.

b) Norma conflictual are o aplicare prealabil fa de norma material.

Norma conflictual determin mai nti sistemul de drept aplicabil n
spe, pentru ca apoi instana competent s aleag care este norma
material aplicabil.
c) Norma conflictual influeneaz norma material aplicabil.
Norma conflictual trimite la un sistem de drept i deci trimite implicit pe
fond, la aplicarea normelor materiale ale acelui sistem de drept.

Ce sunt normele de aplicare imediat ?

Sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului
forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport
juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct
de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit,
aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

Comparaie ntre normele conflictuale i normele de aplicare imediat

-

ambele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, avnd puncte

de legtur cu ara forului;
ambele aparin sistemului de drept romn sau generaliznd ambele aparin
lui lex fori;
norma conflictual este o norm de trimitere, pe cnd norma de aplicaie
imediat este o norm material soluionnd fondul raportului juridic;
spre deosebire de alte norme materiale, norma de aplicaie imediat se
aplic anterior normelor conflictuale, nlturndu-le pe acestea de la aplicare.

3
Ce nelegei prin calificare i conflict de calificri?
Calificarea i conflictul de calificri
Normele conflictuale au in structura lor 2 elemente, continutul i legatura,
exprimate n noiuni juridice
De ex.: coninutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca :
starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice,
regimul bunurilor, condiii de fond i de form ale actului juridic, ale casatoriei,
prescripia extinctiv

legtura normelor conflictuale poate fi exprimat prin noiuni juridice ca: cetatenia,
domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii bunului, locul ncheierii
contractului

Ce este retrimiterea i care sunt condiiile retrimiterii ?

Retrimiterea = situatia juridic aparut in cazul in care norma conflictuala a forului
trimite la un sistem de drept strain in intregul sau, deci inclusiv la normele
sale conflictuale, iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in
materie nu primeste trimiterea ci, fie trimite napoi la sistemul de drept al
forului, fie trimite mai departe la un sistem de drept al unui stat ter.
-

Iar conditiile sunt : sa existe un conflict negativ ntre normele conflictuale din
sistemele de drept n prezen, cu privire la raportul juridic litigios;
normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain
(norme materiale+ norme conflictuale).

Enumerai cazurile de nlturare de la aplicare a legii strine.

Exista dou situaii expres prevazute de lege, cnd legea strin NU se va
aplica:
cnd legea strin ncalc ordinea publica din dreptul intl. privat romn;
atunci cnd dreptul strin a devenit competent prin fraud (art.8 Legea
105/1992);

Ce nelegei prin excepia de ordine public de drept internaional privat i care

sunt
caracteristicile acesteia?

Comparaie ntre ordinea public de drept intern i ordinea public de DIP.

Deosebiri:
au functii diferite:

- ordinea public de drept intern este dat de ansamblul normelor imperative; are
ca scop limitarea principiului autonomiei de voin a prilor prin normele
imperative (asupra lor nu se poate tranzaciona);
- ordinea public de drept intl. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi
strine n spaiul romnesc.
au sfere de aplicare diferite:
- ordinea public de drept intern este mai larg dect ordinea public de drept intl.
privat sunt mai multe cazurile n care apar probleme de ordine public n dreptul
intern, pt. c n plan intern legiuitorul are interesul s impun o anumit limit;
- n dreptul intl. privat nsm intr n coliziune mai multe sisteme de drept i deci nu
putem spune c tot ce este strin ncalc ordinea public romn ordinea public
apare n dreptul intl. privat doar n cazuri excepionale
Relaie ordine public intern-ordine public n dreptul intl. privat (de la ntreg
la parte);

4
Ce nelegei prin frauda la lege i n ce modaliti se poate realiza?
Frauda la lege in dreptul intl. privat exista atunci cand partile unui rap jur
folosesc intr-un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl. privat si fac aplicabil
acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice.
De regula, sunt 2 modalitati:
1. intr-un raport juridic de drept intern care in mod normal NU ar trebui sa
aiba un element de extraneitate, se introduce in mod fraudulos un element nou care
declanseaza artificial un conflict de legi, iar prin aplicarea normei conflictuale
normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar
fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic.
2. intr-un raport juridic care are deja un element de extraneitate, deci e un
raport de DIP, partile schimba in mod fraudulos punctul de legatura facand aplicabil
acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplicabile pentru noul punct de
legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent, conform normei
conflictuale initial
Care sunt condiiile fraudei la lege ?
4. rezultatul obtinut sa fie ilicit

2. partile trebuie sa foloseasca un mijloc de drept intl. privat care prin el

insusi e licit
3. scopul urmarit de parti sa fie ilicit.
1. trebuie sa existe un act de vointa al partilor

Ce sanciuni intervin n cazul fraudei la lege?.

unul negativ, constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda. Efectul
acesta se materializeaz n dou moduri:
prin inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane. Astfel, actul
juridic incheiat in strainatate sau sub incidenta unei legi straine e considerat
ca inexistent in fata autoritatilor romane. Dar actul ramane valabil in
strainatate !!
- declararea nulitatii actului juridic de catre instantele judecatoresti
romane. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte
nici in tara nici in strainatate.
unul pozitiv, reprezentat de aplicarea in subsidiar a legii romane
-

Comparaie ntre frauda la lege n DIP i frauda la lege n dreptul intern

Cele 2 institutii se aseamana prin faptul ca trebuie sa indeplineasca aceleasi
conditii :
un act de vointa al partilor
un mijloc licit
dar un scop si un rezultat ilicit
Exista insa deosebiri ntre ele, sub urmatoarele aspecte:
1. sub aspectul obiectului fraudei
Astfel, in timp ce in cazul dreptului intl. privat se fraudeaza un sistem de drept in
favoarea altui sistem de drept, in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in
favoarea unei alte legi interne.
2. mecanismul fraudei / fraudarii
In dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic, facand astfel
aplicabila o alta norma juridica, in timp ce, in cazul dreptului intl. privat, se schimba
continutul faptic conflictual, ceea ce duce la aplicarea unui

Comparaie ntre frauda la lege i ordinea public de DIP

Asemanarea esentiala: atat frauda la lege n dreptul intl. privat cat i ordinea
public de drept intl. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de
drept normal competente sa se aplice in cauza.
Deosebiri : dpdv al cauzei neaplicarii legii : la ordinea public aceasta
cauza e de natura obiectiva: legea straina incalca principiile fundamentale de
drept ale statului forului. La frauda la lege n dreptul intl. privat cauza e de
natura subiectiva, constand in activitatea frauduloasa a partilor
din pdv al sanctiunii aplicabile : la ordinea public sanctiunea
consta in inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea in locul ei a legii
forului. La frauda la lege n dreptul intl. privat sanctiunea consta in
inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane sau, dupa caz, nulitatea
actului juridic respectiv.
din pdv al rolului instantei judecatoresti : La ordinea public
instantele judecatoresti trebuie sa cunoasca continutul legii straine ,pt ca numai in
acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile
fundamentale ale dreptului forului, deci rolul instantei e mai important decat la
frauda la lege n dreptul intl. privat, unde nu e necesar ca legea straina sa fie
cunoscuta de instanta in continutul sau, deoarece legea strin va fi inlaturata pt
ca s-a ajuns la aplicarea sa prin frauda.

Comparaie ntre frauda la lege n DIP i simulaie

C. Comparaie ntre frauda la lege n dreptul intl. privat i

simulaie
Asemanari : ambele implica un acord de vointa al partilor. Prin acest acord, in
ambele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. Mijloacele folosite sunt
prin ele insele licite.
Deosebiri :
-

frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic, respectiv a actului juridic
fraudulos; simulatia presupune 2 acte juridice : un act ascuns, dar real
(contrainscrisul) si un act aparent, dar mincinos.
cea mai importanta deosebire : frauda la lege implica o operatiune materiala
efectiva de deplasare a punctului de legatura de sub incidenta unui sistem de drept
sub incidenta altui sistem de drept; la simulatie operatiunea e fictiva, adica este
exprimata prin actul aparent, dar contrazisa prin contrainscris. De exemplu, o
societate comercial are toate elementele sale juridice in Romania (nationalitatea
asociatilor, organele de conducere si control), dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in

alt stat. In incidenta normei conflictuale lex societatis, acelei societati ii va deveni
aplicabil sistemul de drept strain, de la locul unde si-a stabilit sediul, desi in
principal activitatea sa se desfasoara in Romania. In aceste situatii ne aflam in fata
fraudei la lege, pt ca sediul societii din strainatate desi e real, efectiv, NU e
serios. Daca o societate comercial declara prin statutul sau ca are sediul in
strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare
e in Romania, inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv, sediul real fiind in
Romania. In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate; este suficient sa
se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii), pt a rezulta
adevarata situatie juridica : existenta sediului real in Romania.
- la frauda la lege scopul e ilicit, la fel si rezultatul; la simulatie: scopul poate fi
si licit
din pdv al consecintelor pe care cele 2 institutii le au: la frauda la lege - nulitatea
actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat valabil
nici intre parti. La simulatie: contrainscrisul e valabil intre parti si fata de succesorii
lor universali si cu titlu universal.
5
Ce nelegei prin conflictul de legi n timp, dar n spaiu?
Este un conflict de legi in spatiu pt ca cele 2 sisteme de drept in prezena (cel
strain sub incidenta caruia s-au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia
acestea se cer a fi recunoscute) coexista dpdv spatial.
Conflictul de legi este in timp pt ca intre momentul nasterii raportului jur
respectiv sub incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se
cer a fi recunoscute in Romania, se scurge o anumita perioada de timp.

Comparai conflictul de legi n timp i spaiu cu conflictul de legi n spaiu.

Asemanari : ambele sunt conflicte in spatiu (cele 2 sisteme de drept coexista
spatial).
Deosebirea consta in elementul temporal. La CL in spatiu conflictul apare in
momentul nasterii, modificarii, stingerii raportului juridic i cnd datorit
elementului strin se pune problema care sistem de drept n prezen se va aplica.
In cazul CL n timp i spaiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii,
modificarii, stingerii rap jur respectiv, atunci cand drepturile dobandite in strainatate
se cer a fi recunoscute ulterior in tara.

Care sunt formele conflictului de legi n timp i spaiu?

1. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain, apoi se
invoca efectele sale in Romania
2. raportul juridic are un element de extraneitate chiar din momentul nasterii sale,
iar ulterior efectele sale se invoca in Romania.
Aceasta a 2-a forma implica 2 situatii:

a. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept

internaional privat, in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate,
nu exista nici o legatura cu Romania
b. chiar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element
ce facea legatura cu dreptul national / romn

n ce condiii poate fi recunoscut in Romnia un drept dobndit n strintate?

2. drepturile dobandite in strainatate sa nu fie contrare ordinii publice
(OP) de drept international privat romn. Daca un drept dobandit in
strainatate este contrar ordinii publice, efectele sale vor fi impiedicate a se produce
pe teritoriul Romaniei.
1. drepturile sa fi fost corect nascute sub incidenta legii straine care le
este aplicabila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). Un drept ce nu e valabil
in tara unde s-a nascut nu va putea fi recunoscut nici in Romania.
a. n dreptul material, dreptul este legal nscut dac este valabil sub
incidena legii strine
b. n dreptul procesual (cnd trebuie recunoscut i executat o hotrre
judectoreasc strin), instana romneasc trebuie s verifice dou aspecte
referitoare la legea strin: dac hotrrea a fost definitiv potrivit legii statului
unde s-a pronunat i dac hotrrea este executorie sun incidena aceleiai legi
strine