Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 6

2015

3 Aprilie

Recomandarea si avizul
Acestea nu sunt izvoare derivate in sensul celor de mai sus (r,d,d) pt ca nu tin,
nu leaga, nu obliga, deci nu produc efecte juridice ci au numai rolul de a orienta
conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. Pot avea caracter prealabil
adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie.
Ex: avizul conform dat tratatelor de aderare al statelor la Comunitatule
europene (U.E).
Pt t. de aderare al Rom. La U.E a fost conferit un astfel de aviz de catre Parlam.
European in data de 13 aprilie 2005, adica premergator semnarii T. de aderare
din data de 25 aprilie acelasi an.
Avizele:
facultative ( nu tin, nu leaga, nu obliga)
consultative( sunt obligatorii sub aspectul solicitarii dar nu si sub
aspectul aplicarii)
conforme ( obigatorii si sub aspectul solicitarii dar si al aplicarii)
Toate aceste avize sunt prevazute in tratate.
!! Recomandarea nu produce efecte juridice! (regula).Dar exista unele artificii
legislative din perspectiva tehnicii care au pus in evidenta emiterea unor
recomandari care include dr dar mai ales, obligatii pt particulari. Unele dintre obl
nu sunt conforme prevederilor tratatelor.
In urma cu 5 ani s-a emis al doilea criteriu de clasificare (pe langa cel al
denumirii) a actelor j : obl si non obligatorii -> S-a adaugat creiteriul continutului
actelor. !!

Normele care provin din angajamentele externe ale Comunitatilor Europene


respectiv ale U.E.
Aceste acorduri externe sunt edictate, adoptate si aplicate, in principal, de catre
statele membre. Pt ca exista si acorduri care se incheie intre st membre si st
terte/ st membre si org interbationale.
Retinem ca nivelul ierarh pe care il ocupa angajementele externe in ansamblul
ordinii juridice U.E. e unul similar rap care se stab intre n interne si cele
internationale in dr intern.
Acestea ocupa un loc ierarhic inferior izoarelor primare dar superior izvoarelor
derivate. Nu se poate deroga prin interm angaj de la izv primare dar pot deroga
de la cele derivate.
Angajamentele externe sunt 3:
1. Incheiate de catre Cominitati(U.E) cu st terte sau cu org intarnationale .
Acestea pe lg faptul ca obliga Comunitatile respectiv U.E in plan international, se
integreaza in ordinea juridica si devin izvoare de drept. Sediul materiei pt o astfel
de interpretare ni-l ofera art. 216 din T.F.U.E. potrivit caruia asemenea acorduri

sunt obligatorii pt institutiile U.E si pt statele membre. Remarcam ca tratatele nu


contin nicio prevedere referitoare la publicitatea lor, publicitate care se
realizaeaza prin jurnalul oficial al UE. din practica=> ca acordurile urmeaza
regimul actelor juridice prin care se autorizeaza incheierea lor. ( reg/decizie) .
Prin urmare, publicarea acordului se face potrivit regulilor cunoscute in cazul
regulam si al deciziei fiind obligatorie publicarea in sensul ca acordurile chiar se
anexeaza regulamentului sau deciziei prin care s-a autorizat incheierea. Retinem
ca acordul nu este opozabil atata tp cat nu a fost publicat, deorace nu devine
arte integranta a ordinii juridice a U.E. decat de la data intrarii in vigoare
( acest lucru se mentioneaza in mod expres in regulament/decizie).
2. Actele unilaterale adoptate prin organele anumitor acorduri externe ale
Comnitatilor/ U.E.
Sunt numeroase acordurile incheiate de catre Comunitati/U.E cu state terte prin
care se infiinteaza organe de gestiune si care le confera puterea de a adopta
acte obligatorii unilaterale, adica acte care nu necesita o ratificare sau aprobare
potrivit regulilor dr-lui international pt a lega partile.
EX: Consiliul Internationat pt Cacao /cauciuc. Aceste acte care provin de la
organele internationale nu se aplica direct prin odinea juridica a U.E, ci acestea
sunt preluate sistematic in regulamentele Consiliului si publicate in anexele
acestora.
3. Unele Tratate incheiate de catre statele membre ale Com/U.E cu state terte.
Nu sunt parti nici Com. si nici U.E dar sunt statele anterior
Ex: Acordul general pt Tarife si Comert-> anterior devenirii statutului de parti

Analizate in esenta lor, nu sunt singurele angajamente intarnationale care


produc efecte in ordinea juridica a U.E. Instanta de la Luxemburg nu exclude
legarea Comunitatilor si acum a U.E. prin Acordul la care Com/U.E. nu sunt parti
dar care au fost incheiate de catre statele membre. Aceasta posibilitate a ramas
totusi limitata la anumite situatii in carese apreciaza ca statele membre sunt
inlocuite de catre Comunitati pt angajamentele asumate de catre statele
membre prin tratatele incheiate anterior anului 1958. Ex: Acordul General pt
Tarife si Comert.

Izvoarele complementare
Spre deosebire de izvoarele derivate si acordurile externe ( fiind in competenta
adoptarii si edictarii de catre institutii) potrivit competentelor stab prin tratate, in
acest caz este vorba despre acele norme rezultate din acordurile incheiate intre
statele membre in domeniile de competenta nationala ( comp exclusive,
partajate; sprijin, coordonare si cooperare a st membre).
In masura in care ob lor se gaseste in sfera de aplicare si in prelungirea
obiectivelor definte prin tratate, poarta denumirea de izvoare complementare si
pot fi considerate norme de drept ale U.E. in sensul larg al cuvantului.
-Sunt acele n. care se gasesc in sfera de aplicare si in prleungirea
obiectivelor stab.
Cetatenia U.E este una complementara.

*Tratatele prevad, uneori, interventia expresa a conventiilor internationale


formale pt a le completa. Aceste conventii sunt asemanatoare celor specifice drului international prin faptul ca recurg la procedeele clasice de angajament si
anume, semnarea si ratificarea.
Specificitatea lor se manifetsa, in special, prin nivelul elaborarii:
-Initiativa apartine, in general, Consiliului si Comisiei care hotarsc de comun
acord;
-Negocierea este condusa de catre experti guvernamentali si se realizeaza cu
asistenta Comisiei ca executiv al U.E.
-Proiectul elaborat de catre experti este transmis Consiliului si Comisei care
precizeaza public opinia pe care o au intr-un aviz formal si la limita, obiectiile pe
care le ridica. ( la limita = in cazul in care se confrunta cu diferente din partea
expertilor)

B .Deciziile si acordurile convenite prin reprezenatantii guvernelor statelor


membre reunite in cadrul Consiliului.
Chiar de la debutul constructiei europene, reprez guvernelor st membre s-au
reunit in cadrul Consiliului in conferinta diplomatica pt a adopta masuri in
anumite domenii:
pe care tratatele le rezerva statelor, domeniile in care apar probleme care nu
sunt regelmentate prin tratate; domenii care nu sunt guvernate decat partial
prin tratate.
Aceste dec si acorduri sunt deseori adoptate de catre consiliu si comisie la
propunerea comisiei si dp conultarea parlam ca acte institutionale. De regula,
sunt publicate in jurnalul oficialal U.E si trimise, unoeri, institutiilorpt a fi puse in
aplicare.
Natura lor juridica este data de faptul ca sunt acte conventionale interstatale.
C. Declaratiile, rezolutiile si luarile de pozitie relative ale Comunitatilor
europene/U.E care sunt adoptate de comun acord de catre statele membre.
Acestea se deosebesc de precedentele prin faptul ca nu presupun nicio
procedura de angajament juridic, ci vizeaza doar vointa politica a statelor
membre de la care emana actele care le confera numai o valoare orientativa pt
a-si programa actiunile. Este vb despre dispozitiile adoptate in cadrul Consiliului
sub forma actelor mixte, adica celea care sunt emsie simultan de la Consiliu si
de la reprezentantii guvernelor statelor membre cu privire la programarea
globala a unei activitati relevante generale pt competenta statelor si a
instituriilor. ( Emitent ar putea fi Consiliul.Consiliul European ( sefii de stat si/de
guvern)).
*Raportul dintre inzvoarele complementare si dr derivat in domeniile de
competenta exclusiva, partajata, nationala.
Izvoarele nescrise
=activitatea jurisdictionala a Curtii de Justitie, avem in veder emetodele folosite
de aceasta in activitatea de interpretare si principiile generale de drept.

Metodele -> sunt preferate cele sistemice si cele teleologice. Acestea au in


vedere prevederile art 3 al Conventiei de la Viena privind dr T. 69 intre state;
intre st si org. E vb despre interpretarea dupa sensul ordinar atribuit termenilor
Tratatului in contextul si in lumina obiectului si scopului sau.
Metoda sistemica este data de contextul general, in tp ce cea teleologica e data
de obiectul si scopul urmarite. M. sistemica vizeaza intelegerea normelor in
cadrul raportului lor sistemic cu alte norme.
Interpretarea teleologica e folosita cu precadere in materia dr derivat) cand
instantele nat 269).
*Arbitrajul international
Principiile generale de drept. ( art 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie)
I.
Caracter fundamental:
- p. securitatii juridice ( prescrierea si decaderea din drepturi)
- p. dreptului la aparare ( inclusiv apararea din oficiu)
- p. egalitatii ( interdictia discriminarii )
- p. proportionalitatii
I.

Caracter tehnic:
-p. responasibilitatii extra contractuale ale Com.
-p. retragerii retroactive a actelor ilegale
-p. neplatii zilelor de greva
-p. diferentierii impozitelor, taxelor si redeventelor.
Spooooooor, placinteeeeeeeeel !! ))))