Sunteți pe pagina 1din 36

Reorganizarea judiciara, pasul spre o

afacere mai performanta?


30 Martie 2012 Anca Dumitrescu
Vezi cele 5 comentarii!

Anul trecut, insolventa nu i-a iertat pe antreprenorii din Romania. Peste 37.000 de
firme erau in insolventa la sfarsitul anului 2011, in crestere cu peste 10% fata de
situatia inregistrata la inceputul aceluiasi an. Cu toate acestea, creditorii au inceput
sa manifeste o atitudine mai ingaduitoare fata de datornici, realizand ca sustinerea
unei proceduri de reorganizare judiciara a debitorului ii poate avantaja mai mult
decat un faliment.
Potrivit statisticilor, din totalul dosarelor de insolventa in lucru, 3,28%* reprezinta proceduri
de reorganizare (in crestere usoara fata de anii precedenti). In 2011, piata serviciilor de
insolventa s-a ridicat la aproximativ 25 milioane de euro, nivel similar cu cel din 2010.
Domeniile de activitate cele mai afectate sunt, la fel ca in anii trecuti: imobiliar, constructii si
comertul cu amanuntul.

De ce ajunge o companie in insolventa?


Exista atat o serie de cauze externe pentru care o firma risca sa ajunga in insolventa, precum
criza economica, reducerea surselor de finantare sau modificarea haotica a legislatiei, cat si
cauze interne ce tin de scaderea puterii de cumparare a clientelei, pierderea unor contracte
importante, indatorarea excesiva a societatii sau investitii nejustificate.

Trenduri pe piata de insolventa in 2012


Specialistii in insolventa sesizeaza o crestere a procedurilor de reorganizare fata de dosarele
de faliment. De asemenea, a crescut procentul procedurilor deschise de debitori fata de cele
deschise de creditori.
Potrivit specialistilor in insolventa de la Zamfirescu Racoti Predoiu Insolvency, avem tot
mai multe dosare in care creditorii prefera procedura reorganizarii judiciare. Acest lucru se
intampla in opinia lor pentru ca creditorii fie mai dau o sansa restructurarii activitatii
debitorului si pastrarii locurilor de munca, fie isi dau seama ca se pot indestula cu o suma
superioara celei din cadrul procedurii falimentului, daca sunt de acord cu reorganizarea
activitatii debitorului.
Totodata, pozitia bancilor fata de procedura reorganizarii s-a modificat semnificativ in ultima
perioada: realizarea planului de reorganizare duce la incasarea superioara a sumelor datorate,
astfel incat bancile au inceput sa accepte si sa negocieze solutiile de salvare a societatilor care
au sanse de redresare.

Reorganizarea judiciara cum te poate ajuta sa iti redresezi afacerea?

Prin reorganizarea judiciara a debitorului aflat in insolventa se propune redresarea activitatii


acestuia, in vederea achitarii datoriilor fata de creditori. Planul de reorganizare poate fi propus
de catre debitor, administratorul judiciar, precum si de unul sau mai multi creditori ce detin
impreuna cel putin 20% din masa credala.
Sfaturi pentru o reorganizare judiciara de succes
In opinia specialistilor de la ZRP Insolvency, reorganizarea judiciara este o solutie mult mai
eficienta, atat pentru debitor, cat si pentru creditor, insa depinde in mare masura de situatia
debitorului la data la care se ia decizia de a merge in reorganizare sau faliment.
Mai mult, reorganizarea judiciara conduce la mentinerea activitatii firmei, dar si la un grad de
recuperare mai ridicat pentru creditori.
Stan Tirnoveanu, partenerul coordonator al ZRP Insolvency, considera ca deschiderea la
timp a procedurii insolventei este importanta, astfel incat situatia economico-financiara a
debitorului sa poata fi revigorata.
Totodata, acesta spune ca o intalnire cu bancile creditoare (inscrise la masa credala), anterior
definitivarii planului de reorganizare, si stabilirea impreuna a principalelor linii directoare ale
acestuia este esentiala.
Specialistii de la ZRP Insolvency recomanda si imbunatatirea sistemului de management, care
sa nu mai permita repetarea greselilor din trecut.
Pe de alta parte, creantele creditorilor garantati nascute in timpul procedurii dobandesc
prioritate in ordinea de distribuire a fondurilor obtinute din vanzarea bunurilor din averea
debitorului.
Ce trebuie sa contina planul de reorganizare?
1. Masurile de restructurare si continuare a activitatii debitorului
2. Perspectivele de redresare in raport cu specificul activitatii acestuia, cu mijloacele
financiare si cu cererea pietei
3. Programul de plata a creantelor
4. Categoriile de creante care nu sunt defavorizate
5. Tratamentul categoriilor de creante defavorizate
6. Despagubirile ce vor reveni tuturor categoriilor de creditori in comparatie cu sumele pe
care acestia le-ar primi in cazul falimentului
7. Planul de reorganizare a managementului
8. Resursele financiare pentru realizarea planului de reorganizare si provenienta acestora

Ce avantaje iti ofera procedura de reorganizare?


Prin intrarea in insolventa, debitorul se pune la adapost de nervozitatea creditorilor, dat
fiind toate actiunile judiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale
se suspenda de drept.
Un alt avantaj pentru o firma in insolventa este si faptul ca valoarea creantelor este
,,inghetata potrivit art. 41 din Legea Insolventei, creditorii nu pot adauga la creantele

nascute anterior deschiderii procedurii majorari, penalitati si dobanzi, cu exceptia creantelor


aferente creditorilor garantati.
Mai mult, furnizorii de servicii (electricitate, gaze naturale, apa) nu au dreptul sa schimbe, sa
refuze sau sa intrerupa livrarile de utilitati, in cazul in care debitorul are calitatea de
consumator captiv.
De asemenea, in timpul reorganizarii judiciare debitorului i se poate reduce volumul de datorii
pe care le are de plata, prin stergerea totala sau partiala a unor creante.

De unde gasesti resurse de finantare?


In timpul reorganizarii, firma poate beneficia de un aport de capital din partea asociatilor ori
actionarilor sau prin atragerea de investitori. De asemenea, banii pot veni si din vanzarea unor
active care nu sunt strict necesare desfasurarii activitatii de baza a debitorului sau prin
contractarea unor imprumuturi bancare noi.
Mai mult, debitorul poate incerca esalonarea datoriei creditorului bancar pe o perioada mai
indelungata decat cei trei ani de implementare a unui plan de reorganizare sau poate cere
avansuri de la clienti pentru marfurile, serviciile ce urmeaza a fi livrate sau executate in
perioada urmatoare.

Cum vede banca o procedura de reorganizare?


In opinia Elenei Cosma, director executiv ZRP Insolvency, banca poate fi de acord cu
planul de reorganizare a debitorului, avand in vedere scaderea valorii proprietatilor aflate in
garantie si dorinta de mentinere a clientului.
De asemenea, bancile sunt interesate sa sustina un plan de reorganizare, dat fiind ca astfel au
posibilitatea sa-si recupereze o valoare mai mare a creantelor in urma valorificarii bunurilor
(intre 20-70% in cazul creditorilor garantati).

copul final al oricarei actiuni de reorganizare judiciara este salvarea societatii aflata in
incapacitate temporara de plata de la faliment. Modul in care societatea intentioneaza sa evite
falimentul trebuie prezentat spre aprobare creditorilor sub forma unui document care poarta
numele de "plan de reorganizare"
Planul de reorganizare este de fapt un plan de afaceri avand toate caracteristicile acestuia.
Diferenta principala este ca in loc ca acest plan de afaceri sa fie prezentat unei banci sau unui
alt investitor financiar, el va fi supus aprobarii persoanelor carora societatea le datoreaza deja
bani - creditorii.
Cine poate depune un plan de reorganizare?
- Societatea debitoare, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor in termen de 30 de zile de
la afisarea tabelului definitiv al creantelor
- Administratorul judiciar (in acelasi termen)

- Unul sau mai multi creditori detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a
creantelor
Nu va putea propune un plan de reoganizare debitorul care intr-un interval de 5 ani anterior a
mai fost subiectul unei proceduri de insolventa.
Ce trebuie sa contina un plan de reorganizare?
Planul poate sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii societatii debitoare, fie
lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante.
Planul va indica perspectivele de redresare ale societatii, mijloacele de finantare, cererea
pietei etc.
Foarte important! Planul de reorganizare va prevedea in mod obligatoriu programul de plata
al creantelor.
Foarte important! Plata creantelor propusa prin planul de reorganizare poate fi totala sau
partiala.
Planul de reorganizare va mai prevedea in mod obligatoriu:
- categoriile de creante care nu sunt defavorizate;
- tratamentul creantelor defavorizate;
- ce despagubiri le vor reveni tuturor categoriilor de creditori prin comparatie cu sumele pe
care acestia le-ar fi primit in cazul falimentului;
- daca debitorul isi pastreaza in tot sau in parte conducerea activitatii sale;
- sursele de provenienta pentru resursele financiare.
Cat poate sa dureze un plan de reorganizare?
Maxim 3 ani.
Cine poate vota planul de reorganizare? Cum se voteaza?
Planul este votat de adunarea creditorilor. Nu pot participa la votarea planului acei creditori
care nu au fost inclusi in tabelul definitiv al creantelor, acestia fiind considerati decazuti din
drepturi datorita faptului ca nu au avut diligenta sa isi transmita declaratiile de creanta.
Atentie: Ca si creditor nu este suficient sa aveti o creanta inscrisa in contabilitatea societatii
aflate in insolventa. Pentru a nu fi decazut din drepturi, creditorul trebuie sa prezinte o
declaratie de creanta in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii. Deschiderea
procedurii este notificata de catre administratorul judiciar tuturor creditorilor mentionati in
lista depusa de debitor la tribunal.
Fiecare creanta beneficieaza de un drept de vor pe care titularul il exercita in categoria de
creante din care face parte creanta respectiva:
A. Creditori cu creante garantate
B. Creditori bugetari
C. Creditori chirografari (negarantati) fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura
si care nu pot fi inlocuiti
D. Alti creditori chirografari

Un plan este socotit acceptat de o categorie de creditori daca in categoria respectiva planul
este adoptat de majoritatea absoluta din respectiva categorie.
Creditorii controlati de aceiasi actionari ca si societatea in insolventa nu vor putea vota planul
decat daca prin adoptarea acestuia vor primi mai putini bani decat in cazul unui faliment.
Planul va fi confirmat de judecatorul-sindic daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
1. cel putin jumatate plus unu din cele patru categorii mentionate mai sus accepta planul
2. in cazul in care exista doar doua categorii, planul este considerat adoptat daca il voteaza
categoria cu valoare mai mare a creantelor
3. fiecare categorie defavorizata care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si
echitabil (nu primesc mai putini bani decat in cazul falimentului)
Atentie: Cele patru categorii de creditori mentionate anterior nu apar in orice procedura, in
unele cazuri pot aparea de exemplu doar creditori chirografari (negarantati).
Important! Nu pot fi confirmate simultan mai multe planuri de reorganizare
Alte prevederi posibile ale planului de reorganizare
- Transmiterea unora din bunurile averii debitorului catre unsa ori mai multe persoane fizice
sau juridice constituite anterior sau ulterior confirmarii planului
- Prelungirea datei scadentei precum si modificarea ratei dobanzii, a penalitatilor sau a
oricaror clauze contractuale
- Emiterea de titluri de valoare (de exemplu obligatiuni)
Important !!! creantele bugetare, in mod special nu pot fi convertite in titluri de valoare
Desfasurarea reorganizari judiciare pe parcursul planului
Odata confirmat planul prin sentinta judecatorului-sindic, activitatea debitoarei se modifica in
mod corespunzator. Planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva si irevocabila
impotriva societatii debitoare.
Pe parcursul procedurii societatea va fi condusa de administratorul special (reprezentant al
actionarilor) sub supravegherea administratorului judiciar.
Daca debitoarea nu respecta planul de reorganizare, administratorul judiciar, comitetul
creditorilor sau oricare dintre creditori poate solicita judecatorului-sindic intrarea in faliment.
Trimestrial debitoarea, prin administratorul judiciar sau administratorul special, va trebui sa
prezinte rapoarte comitetului creditorilor. Aceste rapoarte vor fi depuse si la grefa tribunalului
fiind accesibile tuturor creditorilor.
Iesirea din reorganizarea judiciara
Din reorganizarea judiciara se poate iesi in doua moduri: prin incetarea reorganizarii si
repunerea societatii in situatia normala de comerciant sau prin intrarea in faliment. In ambele
cazuri, trecerea dintr-o stare in alta se va produce printr-o hotarare a judecatorului sindic.

In cazul falimentului, activitatea societatii comerciale se opreste urmand ca, in timp cat mai
rapid, lichidatorul sa vanda totalitatea bunurilor, sa incaseze creantele societatii iar banii
obtinuti sa fie distribuiti catre creditori. In cazul in care dupa distribuirea banilor catre
creditori raman sume disponibile acestea vor fi distribuite catre actionari.

REORGANIZAREA JUDICIARA SI FALIMENTUL


7.1. IMPORTANTA REGLEMENTARII SITUATIEI
COMERCIANTILOR AFLATI N DIFICULTATE
Evenimentele din 1989 au fost urmate n plan economic si juridic de o
schimbare substantiala a statutului agentilor economici. Reglementarea activitatii
comerciale1[1] care deriva din spiritul legislatiei comerciale permite o libertate mare
de miscare pentru actorii acesteia, comerciantii, dar presupune si obligatii stricte,
datorita importantei valorilor vehiculate si a necesitatii mentinerii n functiune a
sistemului econom 10410x237k ic.
Angrenarea unui comerciant n relatiile complexe si continue cu diversi
furnizori si creditori, pe de o parte, si cu clientii, pe de alta parte, implica functionarea
continua a mecanismului ncasarilor si platilor cu acestia ; daca acest mecanism se
blocheaza datorita lipsei lichiditatilor la o veriga din acest circuit, activitatea mai
multor comercianti, legati prin succesiunea operatiilor lor, este amenintator 2[2].
ntr-o economie asezata pe principiile pietei, eliminarea continua a
comerciantilor care nu mai pot face fata obligatiilor scadente are loc printr-o
procedura denumita generic "faliment".
n dreptul romn, falimentul era reglementat prin dispozitiile din Codul
Comercial din 10 Mai 1887, dar care nu mai erau adaptate noilor realitati economice
si nici conceptiei contemporane care acorda o protectie sporita debitorilor n scopul
redresarii acesteia si continuarea activitatii.
Motivat de acest fapt ct si a presiunii organelor internationale, n special cele
financiare, a fost adoptata Legea nr.64/1995 privind reorganizarea judiciara si
falimentul, modificata si republicata n 1999.
7.2. Caracterele procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului

Caracterele procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului prezinta o


importanta deosebita n formarea unei practici adecvate pentru aplicarea unei legi
care nu s-a mai aplicat timp de 50 ani.
1
2

a) Caracterul juridic. Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este condusa


de tribunalul competent, n special de judecatorul sindic 3[3].
Caracterul judiciar al procedurii este consacrat n Art. 5 al Legii nr.64/1995
care arata ca "toate procedurile prevazute de prezenta lege -sunt de competenta
exclusiva a tribunalului... si sunt exercitate de un judecator-sindic-" .
b) Caracterul de remediu sau de executare silita. Acest caracter este prevazut n
Art.2 din lege care prevede ca "scopul legii este instituirea unei proceduri pentru
plata pasivului debitorului, aflat n ncetare de plati, fie prin reorganizarea
ntreprinderii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pna la
acoperirea pasivului, fie prin faliment". n faza de reorganizare, comerciantul
debitor are posibilitatea restructurarii activitatii sale n scopul cresterii
performantelor economice si financiare, n aceasta faza, procedura are un
caracter de sprijin, de remediu, oferind termene de respiro.
n faza de faliment, n care se urmareste plata pasivului procedura are
caracter de executare silita. Interesul creditorilor este ca bunurile debitorului sa fie
transformate n bani n modul cel mai rapid si avantajos.
c)

Caracterul general. Asa cum prevad dispozitiile Art. 3 din Legea nr.64/1995
procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se aplica asupra ntregului
patrimoniu al debitorului care poate face obiectul executarii silite.

d)

Caracterul profesional. Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se


aplica numai comerciantilor persoane fizice si juridice, adica celor care executa
acte de comert cu titlu profesional. Din acest motiv, procedura a fost calificata ca
avnd caracter profesional4[4].

7.3. CONDITII DE APLICARE A PROCEDURII REORGANIZARII


JUDICIARE SI A FALIMENTULUI
Potrivit Legii nr.64/1995 - pentru aplicarea procedurii reorganizarii judiciare si a
falimentului este necesara existenta unei ncheieri sau a unei sentinte a judecatorului
sindic desemnat. n afara acestei conditii de forma, exista doua tipuri de conditii de
fond, si anume :
a) - conditii referitoare la calitatea debitorului
b) - conditii referitoare la situatia debitorului (starea patrimoniului sau)
Calitatea de comerciant a debitorului. Art.1 din Legea nr.64/1995 stabileste ca
"prezenta lege se aplica comerciantilor - persoane fizice si societatilor comerciale
care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale". Din dispozitiile Art.1 din lege
rezulta ca procedura reorganizarii judiciare se aplica numai comerciantilor -persoane
fizice si societatilor comerciale care se afla n ncetare de plati pentru datoriile sale
comerciale.
3
4

Persoana fizica poate deveni subiect al procedurii reorganizarii judiciare si


falimentului numai daca dobndeste calitatea de comerciant. Potrivit art.7 din Codul
Comercial, persoana fizica dobndeste calitatea de comerciant prin savrsirea unor
fapte de comert, ca profesiune obisnuita si n nume propriu. ndeplinirea acestor
conditii cerute de lege pentru a dobndi calitatea de comerciant trebuie sa existe la
data cererii introductive, care marcheaza nceputul procedurii.
Referitor la aplicarea procedurii prevazute de Legea nr.64/1995 societatilor
comerciale, trebuie precizat ca sunt exceptate societatile comerciale cu capital de
stat integral sau majoritar.
Procedura se poate aplica numai societatilor legal constituite potrivit Legii
nr.31/1990, republicata n 1998, privind societatile comerciale.
A doua conditie ceruta de lege pentru aplicarea procedurii reorganizarii
judiciare si falimentului, este aceea ca debitorul sa se afle n situatia de a nu mai
putea plati datoriile comerciale fata de creditorii sai.
Potrivit art.29 (1) din Legea nr.64/1995 "orice creditor care are o creanta certa,
lichida si exigibila, poate introduce la tribunal o cerere mpotriva unui debitor care,
timp de cel putin 30 de zile a ncetat platile".
ncetarea platilor sau insolventa comerciala poate fi definita ca acea stare a
patrimoniului debitorului, care exprima neputinta debitorului de a plati datoriile
comerciale scadente din cauza lipsei de lichiditati 5[5].

7.4 ORGANELE CU ATRIBUTII N PROCEDURA REORGANIZARII


JUDICIARE SI FALIMENTULUI
Potrivit art. 5 din Legea nr.64/1995, organele care aplica procedura sunt:
instanta judecatoreasca, judecatorul sindic, administratorul, lichidatorul, adunarea
creditorilor, comitetul creditorilor.

Instanta judecatoreasca. Prin art.6 al Legii nr.64/1995 se arata ca


toate procedurile pe care legea le prevede cu exceptia recursului, sunt
de competenta exclusiva a tribunalului n jurisdictia caruia se afla sediul
debitorului.
Modificarile aduse Legii nr.64/1995 prin Legea nr.99/1999 a facut practic ca
toate atributiile date n competenta tribunalului -n formularea initiala a legii- sa fie
delegate judecatorului sindic.
In reglementarea actuala a procedurii, tribunalul are atributia de a-l desemna,
prin presedintele sau, pe judecatorul sindic si, daca e cazul, de a-l nlocui cu un alt
judecator sindic, solutioneaza actiunile introduse de catre administrator/ lichidator
pentru anularea actelor si judeca actiunea privind angajarea raspunderii
conducatorilor societatii debitoare.
5

Judecatorul sindic
Conform dispozitiilor art.8 al Legii nr.64/1995, judecatorul sindic este
nominalizat de catre presedintele tribunalului pentru fiecare caz dedus judecatii.

Atributiile judecatorului sindic


Potrivit art.10 din Legea nr.64/1995, atributiile judecatorului sindic sunt:
a) darea hotarrii de deschidere a procedurii ;
b)

judecarea contestatiilor debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor


pentru nceperea procedurii ;

c)

desemnarea prin hotarre, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea


atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, nlocuirea
lor ;

d)

judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce


activitatea ;

e) judecarea actiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea


unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare cererii introductive ;
f)

judecarea contestatiilor debitorului ori a creditorilor mpotriva masurilor luate de


catre administrator sau de lichidator ;

g) confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare dupa votarea lui
de catre creditori ;
h) hotarrea de a se continua activitatea debitorului n caz de reorganizare ;
i)

solutionarea obiectiilor la rapoartele semestriale si la cel final al administratorului


sau ale lichidatorului;

j)

darea hotarrii de nchidere a procedurii.

Din analiza textului citat rezulta ca judecatorul sindic este abilitat de lege sa ia
decizii n principalele probleme legate de procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului.
Atributiile sale pot fi grupate n jurisdictionale si cu caracter administrativ. n
afara acestor atributii, judecatorul sindic are dreptul exclusiv n situatia de faliment a
debitorului de a ordona platile din contul lichidarii deschis la o unitate bancara. n
ndeplinirea acestui rol, judecatorul sindic se poate folosi de experti angajati sau
poate cere administratorului/ lichidatorului justificarea fiecarei plati propuse.

Expertii

Conform art.9 din Legea nr.64/1995, judecatorul sindic va putea desemna


persoane de specialitate pentru asistenta n ndeplinirea atributiilor sale. Aceste
persoane sunt specialisti prin intermediul carora judecator sindic va exercita controlul
asupra activitatii administratorului sau lichidatorului.

Administratorul
Complexitatea procedurii prevazuta de Legea nr.64/1995 face ca n anumite
cazuri judecatorul sindic sa nu poata ndeplini singur toate actele pe care le implica
gestiunea afacerilor unui comerciant aflat n ncetare de plati pentru datoriile sale
comerciale. Aceasta problema si-a gasit solutionarea n dispozitiile art.12 din Legea
nr.64/1995 care prevede posibilitatea creditorilor de a decide angajarea unui
administrator. Administratorul poate fi persoana fizica sau persoana juridica. Pentru a
putea fi desemnat administrator, o persoana trebuie sa aiba calitatea de expert
contabil, contabil autorizat sau licentiat n economie ori drept si sa aiba minimum 5
ani de activitate practica n domeniul economic ori juridic.
Daca creditorii nu decid angajarea unui administrator, judecatorul sindic poate
dispune desemnarea unui administrator, daca nu a fost desemnat prin hotarrea de
deschidere a procedurii.

Atributiile administratorului
Sunt prevazute n art.18 din lege. Acestea privesc :
-

supravegherea operatiilor de gestiune ;

asistarea debitorului n actele de gestiune ;

conducerea activitatii debitorului ;

Desi legea arata ca atributiile administratorului sunt stabilite prin ncheierea data de
catre judecatorul sindic, complexitatea unor cazuri poate conduce la necesitatea
ncheierii unor contracte de management. Contractele trebuie sa prevada :
-

atributiile administratorului care devin obligatiile sale;

numarul si calitatea personalului angrenat n procedura;

criterii de performanta de ndeplinit de catre administrator;

retributie fixa sau una variabila;

modalitatile si sursele de plata ale retributiei;

conditiile financiare ale ncheierii misiunii administratorului nainte de termen.

Lichidatorul

Potrivit art.22 din Legea nr.64/1995 "in cazul admiterii unui plan de lichidare
sau al nceperii procedurii falimentului, judecatorul sindic va desemna un lichidator".
Lichidatorul are urmatoarele atributii principale :
-

ntocmeste raportul asupra cauzelor care au dus la ncetarea de plati, pe baza


examinarii activitatii debitorului n raport cu situatia de fapt;

aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare


pentru conservarea lor;

examinarea creantelor si formularea de obiectiuni la acestea;

sesizarea judecatorului sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de


catre acesta.
n atributiile lichidatorului intra si acte de gestiune :

introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase ncheiate de


debitor n dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu
caracter patrimonial susceptibile de a prejudicia drepturile creditorilor;

mentinerea sau denuntarea unor contracte ncheiate de debitor;

urmarirea ncasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul


de bunuri sau din sume de bani efectuate de acesta nainte de deschiderea
procedurii;

primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor n contul averii


debitorului.

Judecatorul sindic poate stabili prin ncheiere, si alte atributii n sarcina


lichidatorului, cum ar fi:
-

ntocmirea unor lucrari speciale necesitate de vnzarea bunurilor, cum ar fi


obtinerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor, a avizelor de mediu etc.

Organizarea activitatii practicienilor n reorganizare si lichidare


Prin Ordonanta Guvernului nr.79/1999 s-a reglementat statutul persoanelor
care pot ndeplini activitate de reorganizare judiciara si de lichidare, conditiile ce
trebuie ndeplinite de aceste persoane (fizice sau juridice) si incompatibilitati 6[6].

Adunarea creditorilor
Adunarea creditorilor este un organ deliberativ nepermanent, care cuprinde pe
toti creditorii cunoscuti, respectiv toti creditorii cu creante verificate.

La sedintele adunarii vor participa si doi reprezentanti ai salariatilor precum si


debitorul, care pot vota pentru creantele reprezentnd drepturi salariale si asimilate.
sedintele adunarii creditorilor sunt prezidate de catre administrator sau lichidator, cu
exceptia primei sedinte, care este prezidata de catre judecatorul sindic. Prima
sedinta se convoaca de catre judecatorul sindic printr-o notificare, si trebuie tinuta n
termen de cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii. n aceasta sedintp se
alege un comitet al creditorilor format din 3-5 creditori cu creante garantate sau
negarantate.
In cadrul sedintelor adunarii, creditorii au urmatoarele drepturi:
-

sa analizeze :
- situatia debitorului
- masurile luate de administrator sau lichidator.

sa propuna alte masuri n afara celor luate de administrator sau lichidator.

Cea mai importanta atributie a adunarilor creditorilor o constituie votarea


planului de reorganizare nainte de confirmarea sa de catre tribunal.

Comitetul creditorilor
Este alcatuit din 3-5 persoane si au urmatoarele drepturi:
-

sa ceara tribunalului sa ridice debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea


cnd nu exista un plan de reorganizare propus de catre debitor sau confirmat ;

sa introduca cu autorizarea judecatorului sindic, actiuni pentru anularea unor


transferuri cu caracter patrimonial facute n frauda lor, daca administratorul sau
lichidatorul nu le-a introdus.

7.5. DESCHIDEREA SI CONTINUAREA PROCEDURII DE


REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT
Legea nr.64/1995 prevede la art.24 ca procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului poate fi declansata printr-o cerere introdusa la tribunalul competent de
catre debitor, de creditorii sai sau de catre Camera de Comert si Industrie teritoriala
(n caz de incapacitate notorie de plata).

Cererea debitorului
Debitorul, comerciant persoana fizica sau societate
comerciala, care nu-si poate plati datoriile comerciale exigibile cu
sumele de bani disponibile se poate adresa tribunalului cu cerere
de reorganizare sau faliment.
Cererea trebuie sa fie nsotita de urmatoarele acte :
-

bilantul si copii de pe registrele contabile curente;

o lista a tuturor bunurilor debitorului; pentru imobile se vor trece


datele din registrele de publicitate imobiliara;

o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora certe


sau sub conditie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, contestate sau
necontestate;

contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii;

o lista a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile n nume colectiv si


cele n comandita;

o declaratie prin care debitorul si arata intentia de a-si reorganiza activitatea sau
de a lichida averea;

Daca n termen de 10 zile de la nregistrarea cererii nu sunt depuse actele


mentionate mai sus care nu au fost atasate cererii, tribunalul va respinge cererea.
Cererea poate fi rennoita dupa respingere, pentru acest motiv anexndu-se toate
actele cerute de dispozitiile art.21 alin.1.
Cererea debitorului de reorganizare nu mai poate fi repetata, dupa respingere,
n interval de 5 ani. n acelasi interval de timp, nu poate fi nregistrata o cerere de
reorganizare a debitorului nici n situatia n care el a fost obiectul unei astfel de cereri
introduse de creditori, indiferent de solutia care a fost data cererii creditorilor.

Cererile creditorilor ori ale Camerei de Comert si Industrie


teritoriala
Orice creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila, poate introduce la
tribunal o cerere mpotriva unui debitor care, timp de cel putin 30 de zile, a ncetat
platile.
Tribunalul va da curs cererii creditorului sau, dupa caz, cererii C.C.I. teritoriala
daca din continutul ei rezulta ca sunt ntrunite cumulativ urmatoarele cerinte :
a) semnatarul cererii este titularul unei creante comerciale fata de debitori;
a) creanta este certa, lichida si exigibila ;

b) neplata datoriei este consecinta ncetarii platilor de catre debitori ;


c) aceasta situatie a debitorului dureaza de cel putin 30 de zile.
a) Cerinta comercialitatii creantei este satisfacuta daca pentru debitor datoria este
comerciala, n sensul ca izvoraste dintr-un act de comert obiectiv sau subiectiv.
Nu este necesar ca, creditorul, semnatar al cererii, sa fie comerciant, dupa cum
nu este suficient ca debitorul sa fie comerciant.
b) Creanta sa fie certa, n sensul existentei sale nendoielnice si al cuantumului cert.
Certitudinea creantei exista numai atunci cnd este constatata printr-un titlu
executoriu, hotarre judecatoreasca sau efect de comert (cambie, bilet la ordin,
cec) investita cu formula executorie, ori act administrativ (in cazul obligatiilor
fiscale) ci si atunci cnd este constatata printr-un nscris sub semnatura privata.
Lichiditatea creantei consta n aceea ca se refera la o datorie de plata n lei
sau n valuta, pe care debitorul nu o poate efectua cu sumele de bani disponibile.
Exigibila este creanta pentru o datorie scadenta, al carei termen de plata a
expirat si pentru plata careia creditorul poate obtine interventia coercitiva a fortei
publice.
c)

Cerinta ca ncetarea platilor de catre debitor sa dureze de cel putin 30 de zile


este menita sa previna declansarea procedurii n situatii de jena financiara
temporara care nu sunt consecinta incapacitatii de "a face fata" datoriilor.

Comunicarea si afisarea cererii


Cererea creditorului sau a Camerei de Comert si Industrie teritoriala va fi
nregistrata la tribunal atribuindu-se un numar de dosar. n termen de 48 de ore de la
nregistrarea cererii creditorului, cte o copie a cererii va fi comunicata debitorului si
Camera de Comert si Industrie teritoriala. O alta copie va fi afisata n acelasi termen
la usa instantei.

Judecarea contestatiei debitorului


Conform dispozitiilor Art. 26 n termen de 5 zile de la primirea copiei cererii
creditorului, debitorul poate nregistra la tribunal, la acelasi dosar, o contestatie, daca
nu recunoaste ca ar fi n ncetare de plati. Dupa nregistrarea contestatiei,
presedintele tribunalului stabileste prin rezolutie data judecarii acesteia. La dezbatere
se citeaza debitorul contestator, creditorul semnatar al cererii si Camera de Comert si
Industrie teritoriala. Contestatia poate cuprinde si o cerere de cautiune, n sensul ca
tribunalul sa-l oblige pe creditor la depunerea unei cautiuni de cel mult 30% din
valoarea creantei sale. Aceasta dispozitie legala este menita sa atentioneze pe
creditori asupra seriozitatii procedurii si sa inhibe nregistrarea cu usurinta a unor
cereri ntemeiate pe dispozitiile art.24. Daca admite cererea debitorului, tribunalul
dispune ca n termen de 5 zile creditorul sa consemneze cautiunea la o banca
comerciala sub sanctiunea respingerii cererii. Camera de Comert si Industrie
teritoriala nu poate fi obligata sa consemneze o asemenea cautiune.

Soarta cautiunii va fi determinata de solutia care se va pronunta cu privire la


cererea creditorului. Contestatia debitorului va fi respinsa daca tribunalul stabileste
ca acesta se afla n ncetare de plati. Daca tribunalul stabileste ca debitorul nu este
n ncetare de plati, va respinge cererea creditorului sau a Camerei de Comert si
Industrie teritoriala.
Sentinta tribunalului de admitere a contestatiei debitorului si totodata de
respingere a cererii creditorului si a Camera de Comert si Industrie va fi afisata la usa
instantei.

Efectele continuarii procedurii


Continuarea procedurii, ca urmare a nregistrarii cererii debitorului sau a
cererii creditorului ori Camera de Comert si Industrie necontestata de debitor sau ca
urmare a respingerii contestatiei debitorului, produce urmatoarele efecte :
a) suspendarea tuturor actiunilor judiciare sau extra-judiciare pentru realizarea
creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, care sunt anterioare cererilor
introductive.
b) suspendarea curgerii termenelor de prescriptie a actiunilor contra debitorului si
executarii silite.
c) nulitatea oricarei constituiri de garantii personale sau reale.
d) suspendarea calculului dobnzilor la creantele negarantate.
Debitorul este obligat sa puna la dispozitia judecatorului sindic si a
administratorului lista platilor si a transferurilor patrimoniale facute n cele 90 de zile
anterioare nregistrarii cererii de reorganizare sau de lichidare judiciara si sa ofere
acestora toate informatiile cerute.
Judecatorul sindic (sau administratorul) este dator sa ntocmeasca si sa
prezinte tribunalului n termen de 30 de zile de la desemnare, un raport amanuntit,
cuprinznd :
-

cauzele si mprejurarile care au dus la ncetarea platilor;

natura obligatiilor de plata neonorate;

eventuala raspundere a oricarui administrator, director, cenzor, asociat, salariat.

Anularea unor acte false sau frauduloase. Judecatorul sindic poate introduce la
tribunal o actiune pentru anularea oricarui act fals ori fraudulos pe care debitorul l-a
ncheiat n paguba creditorilor n cei 3 ani anteriori cererii introductive. De asemenea,
toate transferurile patrimoniale cu titlu gratuit (cu exceptia sponsorizarilor n scop
umanitar) efectuate de debitor n cei 3 ani anteriori datei nregistrarii cererii
introductive pot face obiectul actiunii pentru anulare si recuperare introduse de
judecatorul sindic. Sunt vizate toate actele cu titlu gratuit translative de proprietate
mobiliara sau imobiliara.

Termenul pentru introducerea actiunilor n anulare este de 1 an de


la data nregistrarii cererii debitorului sau data respingerii contestatiei
debitorului la cererile introduse de creditori ori CCI.
Nu pot fi atacate urmatoarele transferuri cu caracter patrimonial ale debitorului
:
a) cele efectuate n cursul desfasurarii normale a activitatii ;
b) schimburile rezonabile echivalente valoric ;
c) transferurile pentru care cealalta parte a acordat debitorului un credit negarantat
si nerestituit pana la data nregistrarii cererii debitorului ori pana la data expirarii
termenului de contestare a cererii creditorului ori a respingerii contestatiei.
Planul de reorganizare
Prin procedura instituita de Legea nr.64/1995 se urmareste plata pasivului
debitorului, aflat n ncetare de plati, fie prin reorganizarea activitatii debitorului sau
lichidarea unor bunuri din patrimoniul lui, fie prin faliment.
Reorganizarea activitatii debitorului ct si lichidarea unor bunuri din patrimoniul
acestuia se realizeaza n temeiul unui plan, prin care se stabilesc obiectivele urmarite
si mijloacele de realizare a acestor obiective. El reprezinta instrumentul prin care se
realizeaza reorganizarea judiciara

Elaborarea si continutul planului


Legea nr.64/1995 recunoaste dreptul de a propune un plan debitorului,
creditorilor si asociatilor societatilor.
Debitorul are dreptul sa propuna un plan ca urmare a declaratiei sale, care
nsoteste cererea introductiva, prin care si-a manifestat intentia de a-si reorganiza
activitatea sau lichida patrimoniul.
Debitorului persoana fizica nu i se va aproba cererea de reorganizare si nici
un plan de reorganizare daca a fost n ultimii 5 an debitor intr-o procedura
reglementatade Legea nr. 64/1995 sau a fost condamnat definitiv pentru anumite
infractiuni. Sunt avute n vedere: bancruta frauduloasa, gestiunea frauduloasa,
abuzul de ncredere, falsul, delapidarea, marturia mincinoasa, darea sau luarea de
mita, infractiunile mpotriva proprietatii publice sau private si infractiunile incriminate
prin Legea nr.21/1996. n aceste cazuri, debitorul poate propune numai un plan de
lichidare a patrimoniului.
Creditorii. Creditorii comerciantului debitor pot propune un plan cu conditia ca
ei sa reprezinte cel putin 1/3 din valoarea creantelor, fie ca este vorba de creditori cu
garantii, fie ca este vorba de creditori chirografari.

Asociatii si actionarii. Pot propune un plan asociatii din societatile n nume


colectiv, asociatii comanditati si actionarii unor societati pe actiuni cu conditia ca
acestia sa detina 1/3 din capitalul social subscris.

Continutul planului. Proiectul planului de reorganizare trebui sa


arate perspectivele de redresare ale debitorului n raport cu posibilitatile
sale, cu mijloacele financiare mobilizabile, tinnd seama de cererea
solvabila pentru produsele si serviciile sale. Daca proiectul planului de
reorganizare, n vederea redresarii prin continuarea activitatii, prevede
restrngeri de personal din ratiuni economice, se vor indica masurile
deja luate si se vor expune actiunile si perspectivele de natura sa duca la
reorientarea profesionala a personalului
Proiectul planului de reorganizare trebuie sa cuprinda 3 aspecte principale :
I.

Aspectul financiar, care priveste:

modul n care vor fi platite obligatiile fata de creditori (termenele n care se vor
efectua platile)

mijloacele financiare cu care vor fi stinse creantele (vnzarea unor active


patrimoniale, recapitalizarea societatii prin noi aporturi ale asociatilor sau
actionarilor pentru majorarea capitalului social)

garantiile pe care le poate oferi debitorul din proprie avere sau din partea altor
persoane pentru executarea planului.

II.

Aspectul economic care indica:

structura functionala si specificul activitatii debitorului n viitor, n raport de


sansele de redresare si de sursele de finantare.

masurile de reorganizare si de reorientare a profilului economic.

III. Aspectul social se refera la:


-

numarul salariatilor si categoriile de salariati care vor fi supuse reducerii n prima


etapa

perspectivele reangajarilor n etapa urmatoare

masurile de reorientare profesionala a personalului disponibilizat.

Daca proiectul planului prevede majorarea capitalului social, judecatorul sindic


va propune tribunalului convocarea Adunarii Generale extraordinare a actionarilor
sau, dupa caz, a Adunarii Generale a asociatilor SRL ori a SNC sau SCS pentru
votarea propunerii de majorare a capitalului cu noile aporturi ale actionarilor sau
asociatilor. Refinantarea prin acest mijloc este apta de a procura societatilor o parte
din fondurile necesare ndeplinirii planului de reoganizare.

Proiectul planului de lichidare


Proiectul planului de lichidare ocupa o pozitie intermediara ntre reorganizare
si lichidarea judiciara, pentru a ncerca sa evite ultimul remediu.
n esenta, planul de lichidare si propune ca obiectiv "vnzarea averii
debitorului n mod ordonat, partial sau total ca un ansamblu n stare de functionare,
pentru a obtine valoarea maxima".
Proiectul trebuie sa cuprinda n mod amanuntit:
a) n ce mod, cnd si n ce masura vor fi platite sau stinse n alt fel creantele; ce
garantii vor fi oferite fiecarei categorii de creditori vor primi plata integrala sau nu
vor suferi n alt mod o defavorizare.
b) Daca si n ce masura vor fi descarcati de raspundere, cu propria avere, pentru
datoriile sociale, asociatii SNC sau asociatii comanditati.
c)

Analiza comparativa a cuantumului platilor care vor fi facute catre creditori n


baza planului de lichidare fata de ceea ce ar urma sa primeasca creditorii n cazul
lichidarii judiciare a averii debitorului.
De rezultatul acestei analize depinde dreptul de vot al creditorilor cu creante
subordonate.

d) ce parti din averea debitorului vor fi vndute cui si la ce pret si ce efecte vor avea
aceste vnzari n privinta continuarii activitatii pentru restul ntreprinderii, a
mentinerii personalului salariat si al satisfacerii creditorilor.
e) mijloacele financiare pe care se bazeaza posibilitatea realizarii planului.
n vederea cunoasterii de catre toate persoanele interesate a planului admis,
legea prevede urmatoarele masuri de publicitate :
a)

depunerea planului la grefa tribunalului unde va fi accesibil spre consultare


tuturor partilor interesate, care vor putea cere si o copie de pe acest plan.

b)

comunicarea planului tuturor creditorilor cunoscuti, debitorului si tuturor


asociatilor sau actionarilor.

c)

publicarea n MO a hotarrii judecatorului sindic de admitere a planului cu


precizarea urmatoarelor referinte :

cine a propus planul

data cnd va fi votat

posibilitatea de a se vota prin corespondenta (cu legalizarea semnaturii


creditorului de catre notarul public) nregistrata la tribunal.

Planul de reorganizare este obligatoriu pentru debitor, indiferent cine a


propus planul confirmat de tribunal. Sub supravegherea judecatorului sindic,
debitorul va continua sa-si administreze averea pana cnd tribunalul va adopta
o noua hotarre de ncetare a reorganizarii si de lichidare a averii debitorului.
Supravegherea judecatorului sindic asupra activitatii debitorului
dureaza pna la ndeplinirea masurilor de schimbare structurala
prevazuta n plan, dar nu mai mult de un an dupa data confirmarii
planului.
Societatea comerciala debitoare supusa reorganizarii va fi condusa de
administratorii legal investiti, care nu au fost nlocuiti sub supravegherea
judecatorului sindic. Actionarii si asociatii cu raspundere limitata nu au dreptul de a
interveni n conducerea sau n administrarea averii debitorului.
Daca debitorul nu se conformeaza planului, judecatorul sindic, administratorul
sau oricare dintre creditori poate cere, n scris, tribunalului lichidarea. Tribunalul
poate sa aprobe cererea sau o poate respinge. Cea de-a doua solutie poate fi
adoptata atunci cnd se constata o redresare a activitatii debitorului si o crestere a
cuantumului sumelor care urmeaza a fi distribuite creditorilor.
n aceasta situatie, tribunalul poate dispune prelungirea perioadei de
reorganizare, pentru o durata de cel mult un an, desemnnd o persoana care sa
conduca activitatea debitorului. Aceasta persoana va prezenta lunar rapoarte
judecatorului sindic asupra situatiei financiare a averii debitorului.
Daca debitorul nu se conformeaza planului sau daca planul de reorganizare
nu se realizeaza la cererea administratorului, a debitorului, a oricarui creditor sau a
reprezentantului creditorilor ori chiar din oficiu, pe baza raportului judecatorului sindic
tribunalul poate hotar oricnd vnzarea partiala ori lichidarea judiciara a averii
debitorului. Modificarile aduse creantelor prin planul de reorganizare ramn definitive.
Lichidarea judiciara nseamna certitudinea esecului. Acest deznodamnt
ireversibil poate fi decis numai prin hotarrea tribunalului.
La propunerea judecatorului sindic, va putea fi desemnat si un lichidator (in
conditiile prevazute de art.97).
Tribunalul dispune lichidarea judiciara n urmatoarele situatii:
(1) cnd prin cererea introductiva, debitorul si manifesta intentia de a intra n
lichidare judiciara.
(2) ca urmare a hotarrii tribunalului de ncetare a reorganizarii si de trecere la
lichidarea averii debitorului
(3) daca nu este confirmat de tribunal nici un plan
(4) drept consecinta a aprobarii de catre tribunal a cererii de lichidare formulata
de administrator sau de oricare dintre creditori.

7.6. FALIMENTUL
Falimentul se aplica n cazurile prevazute de Legea nr.64/1995 si are drept
scop prefacerea n bani a bunurilor din patrimoniul debitorului, n vederea satisfacerii
creantelor creditorilor. Procedura falimentului consta intr-un ansamblu de acte
juridice si operatiuni care privesc : stabilirea masei active ; stabilirea masei pasive;
efectuarea lichidarii bunurilor din patrimoniul debitorului; distribuirea sumelor de bani
realizate din lichidarea bunurilor din patrimoniul debitorului; nchiderea procedurii
falimentului.
Cazurile de aplicare a procedurii falimentului sunt reglementate de Legea
nr.64/1995. Acestea sunt:
a) Neconfirmarea unui plan de catre tribunal
Daca nici un plan privind reorganizarea nu este confirmat, tribunalul va dispune
ca judecatorul sindic sa nceapa de ndata procedura falimentului.
b) Hotarrea tribunalului privind ncetarea reorganizarii
In cazul n care debitorul si-a manifestat, prin cererea introductiva, intentia de a-si
reorganiza activitatea si apoi planul de reorganizare este confirmat de tribunal, debitorul
poate sa-si conduca activitatea si sa-si administreze patrimoniul sub supravegherea
judecatorului sindic pna cnd tribunalul va dispune, motivat, ca reorganizarea sa nceteze si
sa treaca la lichidarea patrimoniului debitorului.
c) Debitorul nu respecta planul de reorganizare
Daca debitorul nu se conformeaza planului de reorganizare, tribunalul poate sa aprobe
nceperea procedurii falimentului, la cererea judecatorului sindic, administratorului sau a
oricaruia dintre creditori.
d) Lipsa unui plan de reorganizare confirmat de tribunal
n lipsa unui plan de reorganizare, confirmat de tribunal, debitorul, un creditor, comitetul
creditorului sau Camera de Comert si Industrie teritoriala poate cere tribunalului sa-i ridice
debitorului dreptul de a-si conduce activitatea. Cererea va fi examinata de tribunal ntr-o
sedinta, cu citarea persoanelor interesate. Ea va putea fi admisa, motivat, n special pentru
pierderile cu caracter continuu nregistrate sau a lipsei probabilitatii de realizare a unui plan
rational de activitate. Din analiza cauzelor prezentate mai sus rezulta ca aplicarea procedurii
falimentului impune verificarea de catre tribunal a conditiilor stabilite de lege.
Numai daca sunt ndeplinite conditiile de lege pentru un anumit caz de aplicare a
procedurii falimentului se poate trece la aplicarea dispozitiilor legale privind aceasta
procedura. Hotarrea tribunalului privind aplicarea procedurii falimentului are drept efect
desesizarea debitorului de bunurile sale. Debitorul pierde dreptul de a administra si dreptul
de a dispune de bunurile din patrimoniul sau. Un alt efect al hotarrii tribunalului privind
aplicarea procedurii falimentului este dizolvarea societatii si lichidarea patrimoniului.

Aplicarea procedurii falimentului asupra debitorului implica luarea de catre


tribunal a unor masuri cu caracter pregatitor. Aceste masuri privesc notificarea
nceperii procedurii falimentului si desemnarea lichidatorului.
Potrivit Legii nr.64/1995, judecatorul sindic trebuie sa notifice nceperea
procedurii falimentului, ct mai curnd posibil, oficiilor postale, statiilor de cale ferata,
antrepozitelor, depozitelor portuare si altor locuri de nmagazinare din circumscriptia
n care debitorul are sediul sau comercial principal ori sucursalele sale. Prin notificare
se solicita sa fie predata corespondenta comerciala a debitorului si orice alte
comunicari trimise debitorului. Judecatorul sindic va putea cere societatilor bancare
la care debitorul are depozite, sa nu dispuna de acestea fara ordinul sau.
In cazul cnd debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau
nregistrarii n registrele de publicitate imobiliara, judecatorul sindic va trimite
instantelor sau autoritatilor care tin aceste registre o copie de pe cererea introductiva,
cu precizarea bunurilor din patrimoniul debitorului, n vederea efectuarii unei mentiuni
privind nceperea procedurii falimentului.
Realizarea procedurii falimentului reclama numirea unui lichidator de catre
tribunal la propunerea judecatorului sindic.
Lichidatorul va efectua actele, operatiunile si procedurile stabilite de
judecatorul sindic si n cadrul realizarii procedurii falimentului judecatorul sindic va
solicita tribunalului anularea actelor juridice frauduloase, ncheiate de debitor n
paguba creditorilor n cei trei ani anteriori nregistrarii cererii introductive.
Actiunea n anulare se va introduce n termen de un an de la data nceperii
procedurii. Anularea actelor juridice este urmata de restituirea prestatiilor n favoarea
patrimoniului debitorului. Tertul care a dobndit un bun n baza unui act juridic
ncheiat cu debitorul, care a fost anulat, va trebui sa restitui bunul dobndit, sau daca
bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului dreptului de proprietate
asupra bunului.
n cazul n care tertul dobnditor a restituit valoarea bunului, el va avea
mpotriva patrimoniului debitorului o creanta de aceeasi valoare cu conditia ca
dobndirea bunului sa fi fost cu buna credinta si fara intentia de a mpiedica, ntrzia
ori nsela pe creditorii debitorului.
n cazul aplicarii procedurii falimentului, judecatorul sindic trebuie sa asigure
cresterea la maximum a valorii patrimoniului debitorului. De aceea, n privinta
contractelor ncheiate de debitor cu tertii si aflate n curs de executare, el trebuie sa
faca o apreciere asupra contractelor si a consecintelor pe care acestea le-ar putea
avea asupra patrimoniului debitorului.
Art. 46 din Legea nr.64/1995 prevede ca, n cazul n care contractele ncheiate
de debitor cu tertii nu au fost executate n totalitate ori substantial de catre toate
partile, judecatorul sindic poate sa mentina sau sa rezilieze aceste contracte. Dreptul
de optiune al judecatorului sindic priveste toate contractele ncheiate de debitor,
inclusiv contractele de prelungire a creditelor, nchirierile neexpirate sau alte
contracte pe termen lung.

7.7. STABILIREA MASEI ACTIVE SI A MASEI PASIVE

Stabilirea masei active


Obiectul procedurii falimentului l formeaza averea debitorului. n ntelesul
Legii nr.64/1995, averea debitorului cuprinde totalitatea bunurilor si drepturilor
patrimoniale, inclusiv cele dobndite n cursul procedurii, care pot face obiectul unei
executari silite.
n masa activa intra pe lnga bunurile si drepturile patrimoniale existente n
patrimoniul debitorului la data nceperii producerii reorganizarii judiciare si
falimentului si cele care au fost dobndite n cursul procedurii.
Lista bunurilor debitorului este ntocmita de nsusi debitorul sau de un expert
contabil angajat de judecatorul sindic pe cheltuiala patrimoniului debitorului.
Pentru a putea face obiectul lichidarii n conditiile legii, bunurile trebuie sa
existe n realitate, de aceea exista obligatia ca judecatorul sindic sa sigileze bunurile
care fac parte din patrimoniul debitorului si sa le inventarieze.
Aceasta se realizeaza intr-un termen scurt, dupa pronuntarea de catre tribunal
a hotarrii privind nceperea falimentului. Daca debitorul are bunuri si n alte judete,
judecatorul sindic va trimite notificari tribunalelor din acele judete n vederea sigilarii
de urgenta a bunurilor. Sigilarea va avea ca obiect: magazinele, magaziile,
depozitele, birourile, corespondenta comerciala, contractele, marfurile si orice alte
bunuri mobile, care apartin patrimoniului debitorului. Vor fi excluse de la sigilare:
bunurile care vor trebui vndute de urgenta spre a se evita deteriorarea lor materiala
sau pierderea din valoare; registrele de contabilitate ale debitorului; cambiile si alte
titluri de valoare scadente, numerarul.
Inventarierea bunurilor
Cunoasterea bunurilor care fac parte din masa activa reclama inventarierea acestor
bunuri de catre judecatorul sindic sau lichidator. Daca bunurile se pot inventaria ntr-o singura
zi se trece direct la inventariere fara sigilare. La desfasurarea operatiunilor de inventariere
trebuie sa fie de fata si sa asist si debitorul, daca judecatorul sindic a cerut acest lucru.
Inventarul trebuie sa descrie bunurile si sa ncluda valoarea lor aproximativa la data
inventarului.
Legea permite judecatorului sindic sa numeasca un expert care sa-l asiste la evaluarea
bunurilor.
n calitate de expert poate fi numit si unul din creditori.
Din momentul inventarului, judecatorul sindic apare ca un depozitar judiciar al
bunurilor cuprinse n inventar cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate. El trebuie
sa ia toate masurile care se impun pentru asigurarea si paza bunurilor si conservarea acestora.

Stabilirea masei pasive


n stabilirea masei pasive se parcurg urmatoarele etape:
a)

n 30 de zile de la deschiderea procedurii se va proceda la o declarare a


creantelor pentru a se evalua situatia debitorului. Lista creantelor si creditorilor se
ntocmeste pe baza informatiilor primite de la debitor. n toate cazurile cnd
informatiile date de debitor nu cuprind o lista corespunzatoare a numelor si
adreselor tuturor creditorilor sai, judecatorul sindic poate folosi un expert contabil
care pe baza bilantului, registrelor contabile si a altor documente va ntocmi lista
creditorilor.

b) nregistrarea si verificarea creantelor. n vederea realizarii acestor operatiuni,


judecatorul sindic va trimite fiecarui creditor o notificare n care ii va aduce la
cunostinta termenul limita pentru nregistrarea creantelor precum si conditiile
cerute pentru ca o creanta sa fie considerata valabila.
Creditorii trebuie sa-si nregistreze creantele ntr-un registru care se tine la grefa
tribunalului.
c) ntocmirea tabelului preliminar a tuturor obligatiilor debitorului.
d) solutionarea de catre tribunal (judecatorul sindic) a contestatiilor.
e) ntocmirea si afisarea tabelului definitiv al obligatiilor debitorului.

7.8. EFECTUAREA LICHIDARII SI DISTRIBUIREA SUMELOR N


URMA LICHIDARII
n procedura falimentului, prin lichidare se ntelege, n sens larg, transformarea n bani
a tuturor elementelor cuprinse n activul patrimoniului debitorului. Valorificarea bunurilor este
reglementata de Art. 84, 101, 102 si 128 din Legea 64/1995. Vnzarea bunurilor din averea
debitorului se face prin licitatie sau direct, ct mai avantajos si ct mai repede, la timpul cel
mai potrivit si la pretul maxim.
Bunurile vor fi evaluate prin expertiza, se va realiza publicitatea vnzarilor, si
respectarea dispozitiilor legale privind licitatia si adjudecarea. Lichidatorul va incasa
veniturile realizate din administrarea bunurilor averii debitorului si le va depune n
contul deschis pentru lichidare si va efectua plata creditorilor care au garantii reale.

Distribuirea sumelor rezultate n urma lichidarii


Distribuirea sumelor rezultate n urma lichidarii este reglementata n
dispozitiile art.106, 107, 108 din Legea nr.64/1995.
Legea nr.64/1995 impune lichidatorului elaborarea unui raport final, ce se
supune aprobarii judecatorului sindic, dupa lichidarea tuturor bunurilor din averea
debitorului si solutionarea tuturor contestatiilor privitoare la creante.

Raportul final, nsotit de un bilant general se comunica debitorului si


creditorilor si se afiseaza la usa instantei. Orice creditor poate face obiectii n termen
de 10 zile de la data afisarii.
Judecatorul sindic examineaza obiectiunile si decide prin sentinta sau
ncheiere. Aprobarea raportului final da dreptul lichidatorului sa distribuie tot ce a
ramas nedistribuit. Fondurile nereclamate se depun dupa 90 de zile n contul averi
debitorului la banca.
Lichidatorul adreseaza judecatorului sindic o cerere de nchidere a procedurii
de lichidare. Judecatorul sindic se va pronunta printr-o ncheiere sau sentinta, dupa
caz.
Potrivit art. 22 din Legea 64/1995, hotarrea judecatorului sindic de nchidere
a procedurii duce la descarcarea judecatorului, a administratorului sau lichidatorului
de ndatoririle si responsabilitatile avute.
n aceeasi masura vor fi descarcate persoanele care au ajutat pe judecatorul
sindic n timpul procedurii.
7

St. Crpenaru - Drept comercial, Ed. All Beck, editia III, 2000, p. 18

Radu Bufan - Reorganizarea Judiciara si falimentul, Ed. Lumina Lex, 2001, p.13 -

[1]
[2]

Ion Turcu - Insolventa comerciala, reorganizarea judiciara si falimentul, Ed. Lumina Lex,
2000, p. 36
[3]

10

[4] Stanciu Carpenaru - Procedura Reorganizarii si lichidarii judiciare, Ed. Atlas Lex,
Bucuresti, 1996, p. 19
11

[5]

12

[6]

Stanciu Carpenaru - op. cit. p.545


pentru detalii, vezi Radu Bufan, op. cit. p. 139-142

Metode de restructurare si reorganizare a intreprinderii Restructurarea ntreprinderii n cadrul


legii cu privire la insolvabilitate presupune convocarea consiliului creditorilor i restabilirea
solvabilitii ntreprinderii cu ajutor extern. Procedurile de restructurare se aplic n
urmtoarele cazuri: a) insolvabilitatea ntreprinderii; b) incapacitatea ntreprinderii de a iei cu
propriile forte din criza economico-financiara in care se afla; c) dispunerea de capaciti
operaionale si funcionale viabile; d) solicitarea in scris a restructurrii ntreprinderii depusa
7
8
9

10
11
12

de ctre proprietarii, managerul ntreprinderii, de creditori sau autoritatea administraiei


publice locale; Dupa initiaerea procedurii de insolvabilitate instana de judecat aplic
urmtoarele msuri de asigurare: a) numete un administrator provizoriu; b) dispune
nlturarea debitorului de la gestionarea patrimoniului sau emite prescripia ca deciziile
privind gestionarea patrimoniului s fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului
provizoriu; c) pune sub sechestru toate bunurile debitorului i corespondena lui comercial;
d) suspend executarea silit asupra bunurilor debitorului; e) pune sub interdicie nstrinarea
de ctre debitor a bunurilor sale sau decide ca acestea s poat fi nstrinate doar cu nvoirea
expres a administratorului provizoriu. Administrator - persoan desemnat de instana de
judecat pentru supravegherea i/sau administrarea patrimoniului debitorului n cadrul
procesului de insolvabilitate n modul i n conformitate cu competenele stabilite de prezenta
lege; Procedura de restructurare conform legii Insolvabilitatii se numete procedura planului
Procedura planului se aplic de instana de judecat n temeiul hotrrii adunrii creditorilor.
Durata procedurii planului se stabilete n baza hotrrii adunrii creditorilor i nu poate
depi 3 ani. n cazul cnd debitorul este de importan vital pentru economia naional, prin
decizie de Guvern, durata procedurii planului poate fi stabilit pe un termen de pn la 5 ani.
Instana de judecat nu va admite aplicarea procedurii planului dac: a) este evident c planul
propus de ctre debitor nu va fi aprobat de creditori sau nu va putea fi confirmat de instana de
judecat; b) este evident c creanele creditorilor, conform prii organizatorice a planului
depus de ctre debitor, nu pot fi executate; c) nu au fost respectate prevederile ce in de
dreptul de a depune planul i cerinele fa de coninutul unui plan i persoana care a depus
planul nu le poate nltura sau nu le nltur n termenul rezonabil stabilit de instana de
judecat. n cazul n care planul prevede redresarea solvabilitii debitorului, prin ncheierea
instanei de judecat, se instituie moratoriu asupra executrii obligaiilor pecuniare ale
creditorilor i a obligaiilor fiscale pe un termen de pn la 180 de zile. Moratoriul se aplic
creanelor a cror scaden a survenit pn la data aplicrii procedurii planului. Moratoriul
privind satisfacerea creanelor creditorilor nu se aplic creanelor privind plata salariilor,
pensiilor alimentare, creanelor privind recuperarea prejudiciilor cauzate sntii angajailor
sau creanelor n legtur cu decesul acestora, precum i creanelor pecuniare i fiscale a cror
scaden a survenit n perioada de dup aplicarea procedurii planului. Snt ndreptii s
depun planul n instana de judecat administratorul i debitorul. Planul poate fi depus de
ctre debitor o dat cu cererea introductiv sau cu referina la cererea introductiv a
creditorilor, ori ntr-o cerere expres adresat instanei de judecat pn la edina de
distribuire. Administratorul elaboreaz un plan doar la cererea adunrii creditorilor i l
depune n instana de judecat ntr-un termen rezonabil. La elaborarea planului pot contribui
comitetul creditorilor, dac este format, reprezentanii angajailor i debitorul. n cazul cnd
planul nu este prezentat n termen de 90 de zile n instana de judecat, aceasta poate decide
lichidarea debitorului. Instana de judecat poate prelungi, la cererea administratorului sau a
debitorului, termenul de prezentare a planului, dar nu mai mult dect cu 30 de zile. Planul este
compus din partea descriptiv i partea organizatoric. n partea descriptiv se includ msurile
ntreprinse dup intentarea procesului de insolvabilitate sau care urmeaz a fi aplicate n
scopul instituirii, prin procedura planului, a unei modaliti de realizare a drepturilor
participanilor. Aceast parte poate cuprinde i date despre temeiurile, oportunitatea i
consecinele aplicrii planului, necesare i importante pentru ca creditorii s decid asupra
planului i ca instana de judecat s aprobe planul. n partea organizatoric se stabilete
modalitatea de modificare, prin intermediul planului, a statutului juridic al participanilor la
procesul de insolvabilitate. Planul poate s prevad: a) redresarea (restabilirea solvabilitii) i
continuarea activitii debitorului; b) lichidarea patrimoniului ntreprinderii; c) transmiterea
ntreprinderii sau a unei pri din ea ctre un alt titular. n cazul cnd debitorul urmeaz s-i
continue activitatea, planul specific modalitile de achitare a datoriilor debitorului,

perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu


mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului. Proiectul
planului va prevedea n mod expres: a) msurile de stingere sau compensare n alt mod a
creanelor creditorilor, eventualele garanii acordate fiecrei clase de creditori, indicarea
claselor de creditori ale cror creane vor fi pltite n ntregime sau nu vor fi defavorizate n
alt mod prin plan; b) despgubirile ce urmeaz a fi oferite tuturor claselor de creditori n
comparaie cu ceea ce ar primi prin distribuire n cazul lichidrii; c) modul i persoana creia
vor putea fi vndute - parial sau total, separat sau n bloc - bunurile debitorului, efectele
obinute prin aceasta, mai ales n ceea ce privete continuarea utilizrii unor pri din
ntreprinderea debitorului, folosirea salariailor i satisfacerea creditorilor, precum i
proiectele financiare pe care se ntemeiaz posibilitatea de realizare a planului. Trebuie s fie
fcut o difereniere ntre: a) creditorii cu creane garantate; b) creditorii chirografari, cu
excepia creditorilor de rang inferior; c) creditorii chirografari de rang inferior. Acceptarea
planului (1) Fiecare clas de creditori cu drept de vot voteaz planul separat. (2) Planul se
consider acceptat de ctre o clas de creditori dac n cadrul ei planul a fost votat de
majoritatea deintorilor exprimat prin valoarea creanelor i de majoritatea creditorilor
acestei clase. Dup ce hotrrea de confirmare a planului devine definitiv, instana de
judecat dispune, printr-o hotrre, ncetarea procesului de insolvabilitate i continu
procedura planului. Atribuiile de supraveghere a indeplinirii procedurii planului in de
competena administratorului. n legtur cu aceasta, atribuiile administratorului i ale
membrilor comitetului creditorilor, precum i supravegherea din partea instanei judectoreti
continu.
n prezentele Indicaii se vor utiliza urmtoarele noiuni:

reorganizarea este o operaiune juridic de unificare (fuziune, asociere), de


dezmembrare (separare, divizare) sau transformare a societilor pe aciuni cu
transmiterea concomitent a drepturilor i obligaiilor prin succesiune la subiecii
care-i continu existena sau la subiecii nou aprui;
unificarea este o operaiune juridic prin care dou sau mai multe societi pe aciuni i
unesc patrimoniul n scopul continurii activitii de antreprenoriat sub o denumire de firma
unic. Drepturile i obligaiile societii pe aciuni care dispar n rezultatul unificrii, se
transmit prin succesiune cu titlu universal la societatea pe aciuni, care i pastreaz existena
sau care apare n rezultatul unificrii. Unificarea se realizeaz prin dou procedee: fuziune i
asociere;
fuziunea este o operaiune juridic care const n reunirea a dou sau mai multe societi pe
aciuni, care-i nceteaz existena transmind drepturile i obligaiile unei societi pe aciuni
nou create, n rezultatul contopirii;
asocierea este o operaiune juridic prin care o societate pe aciuni nglobeaz una sau mai
multe ntreprinderi, devenind succesoarea n drepturi cu titlul universal a ntreprinderilor
nglobate care-i nceteaz existena;
dezmembrarea este o operaiune juridic prin care o societate pe aciuni se divizeaz n
dou sau mai multe ntreprinderi la care trec concomitent prin succesiune drepturile i
obligaiile celei existente.
Dezmembrarea se realizeaz prin dou procedee: separare i divizare;
separarea este o operaiune juridic prin care din componena unei societi pe
aciuni, care ulterior continu s-i pstreze propria identitate se desprinde una sau mai multe
ntreprinderi (societi pe aciuni) la care trec prin succesiune, conform bilanului de separare
o parte din drepturi i obligaii;

divizarea este o operaiune juridic prin care o societate pe aciuni dispare, mparindu-se n
dou sau mai multe ntreprinderi (societi pe aciuni) noi la care trec concomitent prin
succesiune, conform bilanului de divizare, drepturile i obligaiile societii pe aciuni care
dispare;
transformarea este o operaiune juridic prin care o ntreprindere cu o form de organizare
juridic se transform n societate pe aciuni, efectund emisiunea de aciuni necesar sau o
societate pe aciuni se transform ntr-o ntreprindere cu o form de organizare, retrgnd din
circulaie i lichidnd aciunile emise pstrndu-se drepturile i obligaiile patrimoniale
existente pna la transformare;
hrtii de valoare - aciuni i obligaiuni emise i puse n circulaie n concordan cu Legea
privind societile pe aciuni i Legea privind circulaia hrtiilor de valoare i bursele de
valori;
emisie a hrtiilor de valoare - totalitatea hrtiilor de valoare ale unui emitent, care aparin unei
clase i care au termene identice de ncepere i ncheiere a plasrii (iar pentru obligaiuni i
termene de circulaie) n corespundere cu decizia privind emisia acestor hrtii de valoare;
decizia de emisie a hrtiilor de valoare este actul (documentul) adoptat de organul
competent al emitentului care conine informaii suficiente pentru determinarea drepturilor
ncorporate n fiecare hrtie de valoare ce se decide a fi emis;
plasarea hrtiilor de valoare - alienarea de ctre emitent a hrtiilor de valoare posesorilor
iniiali;
anulare a hrtiilor de valoare - totalitatea aciunilor emitentului privind stingerea i/sau
lichidarea hrtiilorde valoare n modul stabilit de legislaie;
valoare de pia a patrimoniului - preul la care vnztorul i cumprtorul, care dein
informaie complet privind preurile de pia a patrimoniului dat i care nu snt obligai s-l
vnd, respectiv cumpere, ar fi de acord s efectueze tranzacia vizat;
convertirea hrtiilor de valoare la reorganizare este o operaiune juridic de retragere din
circulatie a hrtiilor de valoare, n legatur cu reorganizarea, n scopul de anulare a acestora i
schimbarea lor cu hrtiile de valoare noi emise de societatea care se formeaz sau care se
pstreaz n rezultatul reorganizrii;
bilanul de separare (divizare) este bilanul contabil ntocmit conform standardelor
existente, care reflect informaia necesar privind mrimea capitalului social, bunurile,
drepturile i obligaiile societii pe aciuni (ntreprinderii) nscut n procesul separrii
(divizrii). Bilanul de separare (divizare) este ntocmit n baza actelor de transfer care
concretizeaza separarea (divizarea) patrimoniului, drepturilor i obligaiilor societii
reorganizate trecnd prin succesiune la societile aprute prin separare sau divizare;
bilan consolidat este bilanul contabil ntocmit conform standardelor existente, care
reflect informaia necesar privind capitalul social, drepturile i obligaiile societii noi
aprute n rezultatul contopirii sau a societii care s-a pstrat n rezultatul asocierii. Bilanul
consolidat reprezint suma capitalului social a Societilor implicate n fuziune (asociere), a
drepturilor i obligaiilor acestora i se consider operaiunea contabil final a
procesului de reorganizare Concomitent, bilanul consolidat este primul bilan al societii
nou aprute sau a celei ce-i continu existena n rezultatul asocierii.

6.5. Evaluarea ntreprinderii n dificultate


Cu exceptia cazurilor tranzactiilor bursiere, care se realizeaza ntr-un
cadru relativ standardizat, toate evaluarile de ntreprinderi reprezinta cazuri

particulare sau speciale. Totusi un anumit numar de situatii necesita o


metodologie de evaluare specifica.
Cazul ntreprinderii n dificultate care trebuie evaluata este o situatie care
se ntlneste, din nefericire, frecvent. De fapt, prelungirea vietii anumitor
ntreprinderi implica o schimbare de proprietate. Cumparatorul poate aduce
capital n ntreprinderea confruntata cu dificultati sau o poate gestiona mai bine
dect predecesorul sau. n vederea unui astfel de transfer de proprietate,
evaluarea este absolut necesara.
ntreprinderea, a carui obiectiv l reprezinta generarea de profit pentru
proprietarii sai ca urmare a desfasurarii activitatii pentru care a fost nfiintata,
poate cunoaste n anumite momente ale existentei sale dificultati de natura
variata, cu consecinte negative asupra evolutiei sale viitoare.
Cauzele care determina dificultatea de functionare a ntreprinderii sunt
multiple. Literatura de specialitate grupeaza aceste dificultati n: dificultati
structurale si accidente de trezorerie13[1].
Dificultatile structurale tin de: starea tehnica a activelor, mentinerea unor
tehnologii neperformante, productivitate a muncii redusa, management
neperformant, carente n adaptarea cererii la cerintele consumatorilor,
nerespectarea conditiilor contractuale cu partenerii de afaceri etc. Daca aceste
probleme sunt de natura cronica pot face ntreprinderea neredresabila, acesta
intrnd n incapacitate de plata ce genereaza lichidarea pe cale judiciara.
Dificultatile de trezorerie pot aparea si la ntreprinderile corect finantate,
cu tehnologie avansata si produse competitive pe piata, provenind, de obicei, din
nencasarea n timp util a productiei livrate, ca urmare a pierderii unor clienti
importanti datorita falimentului acestora sau conjuncturii de piata nefavorabile.
Aceste ntreprinderi sunt de regula redresabile n urma unei infuzii de fluxuri
financiare care acopera golul de trezorerie.

13

Procesul de reorganizare si lichidare pe cale judiciara a ntreprinderilor


aflate n dificultate este un proces complex, reglementat legal si condus de un
judecator sindic numit de tribunal n a carui raza teritoriala si are sediul
ntreprinderea. Procesul implica doua faze:
1. reorganizarea judiciara;
2. falimentul (lichidarea activelor);
n urma deciziei tribunalului, dupa consultarea adunarii creditorilor, n
cazul reorganizarii judiciare ntreprinderea va fi condusa de un administrator
numit de judecatorul sindic, care pe baza unui plan de reorganizare ncearca
redresarea ntreprinderii prin eliminarea pierderilor, vnzarea unor active pentru
plata datoriilor, restrngerea cheltuielilor. Dupa elaborarea panului de
reorganizare pus n practica de administrator, ntreprinderea poate evita
falimentul, iar tribunalul ridica restrictiile impuse.
innd seama de faptul ca prin decizii corecte ntreprinderile respective
pot redeveni profitabile si pot aduce fluxuri financiare pozitive, ele se pot evalua
utiliznd metodele bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de venit. Aceste
metode sunt diferentiate, n functie de situatia ntreprinderii analizate. Astfel, n
cazul n care se tine seama de capitalul necesar a fi adus n ntreprindere, pentru
redresarea sa, si de riscul nereusitei acestei actiuni, rata de actualizare va fi mai
mare, dect la aceiasi ntreprindere n conditii normale. Din aplicarea corecta a
acestei actiuni rezulta valoarea ntreprinderii redresabile. O alta posibilitate este
aceea de a evalua ntreprinderea dupa ce a avut loc efectiv procesul de redresare
si s-au obtinut rezultate, fiind recomandata actualizarea cash-flow-ului. Din
valoarea astfel rezultata se deduce valoarea capitalului necesar pentru redresare,
rezultnd valoarea ntreprinderii.
n cazul n care acest plan de redresare nu da rezultate se declanseaza
procedura de lichidare, respectiv vnzare fortata a activelor n vederea acoperirii
datoriilor. Ca urmare a unui studiu de lichidare si evaluare a activelor are loc
vnzarea: afacerilor viabile (sectii, ateliere, laboratoare dotate cu echipamente
performante, ce pot functiona independent si produce bunuri cerute pe piata),

proprietatilor imobiliare (sedii, birouri, magazine), echipamentelor (linii


tehnologice, alte echipamente si instalatii n stare de functionare), bunurilor
casate.
Pierderile realizate de o ntreprindere fac dificila utilizarea anumitor
metode de evaluare traditionale. Cnd o ntreprindere realizeaza pierderi, nu se
poate evalua n functie de rezultatele sale trecute. Capitalizarea acestor pierderi
ar da ntreprinderii o valoare negativa. n multe cazuri, o ntreprindere care
nregistreaza pierderi poate conserva o valoare economica pozitiva numai n
cazul n care exista posibilitatea de a se redresa n viitor. n ceea ce consta
valoarea patrimoniala, sunt foarte rare cazurile n car aceasta ar putea deveni
negativa, este cazul ntreprinderilor a caror datorii sunt superioare activului real.
Pentru aceste ntreprinderi se face o evaluare din care rezulta activul net de
lichidare (ANL), determinat n urma adunarii la activul net contabil diferentele
pozitive din evaluari si deducnd diferentele nete din evaluari, costurile de
lichidare si impozitul pe plusvalori.
Dupa procesul de lichidare, n urma vnzarii activelor, la dispozitia
vechilor proprietari poate sa ramna sau nu o suma de bani, care rezulta ca
urmare a deducerii datoriilor pe care le are ntreprinderea din valoarea efectiv
obtinuta prin vnzarea ntreprinderii supusa lichidarii.
n ambele cazuri, valoarea obtinuta n urma acestor evaluari nu este o
valoare de piata, datorita restrictiilor impuse acestor vnzari, respectiv timpul
limitat n care trebuie sa se realizeze vnzarea, absenta unor actiuni de
marketing in acest sens, si este o valoare inferioara valorii de piata.
Potentialii cumparatori ai ntreprinderilor n dificultate sunt: oamenii de
afaceri care cstiga din revnzarea ntreprinderii, dupa ce n prealabil au
ntreprins actiuni de redresare a ei; fosti salariati sau personal de conducere ai
ntreprinderii lichidate; alte ntreprinderi, parteneri, concurenti etc.

Reorganizare

Reorganizarea judiciar este, pentru societatea aflat n procedura insolvenei, alternativa


pozitiv, att pentru debitoare ct i pentru creditorii acesteia, spre deosebire de faliment.
Totodat reorganizarea reprezint i o msura legal pe care o poate adopta societatea aflat
n dificultate financiar evident (insolven vadit) ntruct poate reprezenta o ans real de
redresare i de continuare a unei afaceri care n mod normal ar fi supus falimentului.
Cadrul legislativ l constituie Legea nr. 85/2006 ce prevede n mod specific procedura
reorganizrii judiciare ca msur de redresare a activitii economice a unei societi aflate n
insolven vadit sau iminent.
Avantajele majore ale deschiderii unei astfel de proceduri de catre societatea aflat n
insolven sunt: suspendarea tuturor aciunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea
creanelor ndreptate impotriva debitorului i a bunurilor acestuia, faptul c de la data
deschiderii procedurii insolvenei nu se mai calculeaz dobnzi, majorri i penaliti la
creanele existente (cu cteva excepii expres prevzute de lege), posibilitatea reealonrii
plii creanelor ctre creditori etc.
n calitate de administrator judiciar, serviciile noastre se adreseaz att creditorilor care
urmresc maximizarea gradului de recuperare a creanelor mpotriva debitorului ct i
societilor ameninate de insolven.
n calitate de administrator judiciar, SIERRA QUADRANT garanteaz independen,
experien n gestionarea procedurilor complexe, responsabilitate i respectarea prevederilor
legale.
n cadrul mandatului ncredinat ne asumm:

Consilierea debitorului sau ntocmirea planului de reorganizare;


Verificarea legalitii i a fezabilitii planului;
Cautarea i adoptarea soluiilor legale i manageriale optime, n armonie cu interesul
concursual al creditorilor i cu situaia concret a societii n insolven.

Intocmire planuri de reorganizare


Planificarea economic este cheia succesului comercial. Planificarea (bussines plan-ul) este
cu att mai important n situaia de criz economic a intreprinderii, sens n care acesta
constituie un element esenial pentru supravieuire.
Ca msur important n revitalizarea i reorganizarea unei intreprinderi, planul ce st la baza
acesteia presupune prognoza pe o durata medie (n cele mai multe cazuri 3 ani perioada
maxim prevazut de Legea 85/2006) a activitii comerciale, finaciare-economice, de
marketing, sociale i investiionale a societii.
Pentru a fi convingator planul de reorganizare nu are la baz doar prognoze financiare
optimiste, ci previziuni ale activitii viitoare bazate i corelate cu demersuri i msuri
credibile i viabile pentru intreprinderea implicat n procedur.

Un rol important il are graficul de pli, care, orict de optimist ar prea, nu este credibil n
lipsa unui studiu i a unor date financiare fezabile ce trebuiesc incluse n planul de
reorganizare.
n ultimul rnd important este negocierea graficului de pli cu creditorii importani din
fiecare categorie crora prevederile planului le aduce modificarea termenului de plat, a
valorii totale a creanei sau a modalitii de plat a acesteia.
Experiena bogat n domeniu permite echipei noastre s acorde consultan i/sau s
intocmeasca planuri de reorganizare care s convinga toate prile implicate ntr-o procedur
(creditori, judectorul sindic, administratorul judiciar etc.) de oportunitatea, fezabilitatea i
legalitatea acestuia.

REORGANIZAREA FIRMEI
Legea nr. 85/2006 privind insolventa (Legea Insolventei) prevede in mod specific procedura
reorganizarii judiciare, ca masura de redresare a activitatii economice a unei societati aflate in
insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa.
Printre avantajele deschiderii unei astfel de proceduri de catre societatea aflata in insolventa
se numara: suspendarea tuturor activitatilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea
creantelor indreptate impotriva debitorului si a bunurilor acestuia, faptul ca de la data
deschiderii procedurii insolventei nu se mai calculeaza dobanzi, majorari si penalitati la
creantele existente (cu cateva exceptii expres prevazute de lege), posibilitatea reesalonarii
platii creantelor catre creditori etc.
Procedura reorganizarii judiciare prezinta insa si o serie de dezavantaje pentru societatea
aflata in stare de insolventa, cum ar fi desfasurarea activitatii sub supravegherea unui
administrator judiciar, modificarea partiala sau totala a conducerii societatii aflate in
reorganizare, ridicarea in tot sau in parte a dreptului de administrare a debitorului etc.
Trecand peste dezavantajele unei astfel de proceduri, folosirea de catre comercianti a
procedurii reorganizarii poate reprezenta o sansa reala de redresare si de continuare a unui
business care in mod normal ar fi supus falimentului.
Procedura Reorganizarii in Legislatia Romana
Spre deosebire de legislatia altor state, legislatia romana nu reglementeaza decat procedura
reorganizarii pe cale judiciara, fapt care nu inlatura totusi posibilitatea unei reorganizari
conventionale. Aceasta modalitate de reorganizare presupune in practica negocieri
purtate de debitor cu principalii creditori in vederea reesalonarii platii creantelor, insa
intr-o asemenea procedura debitorul nu dispune de nicio masura de protectie legala. In
consecinta, daca negocierile nu sunt incununate de succes, sau daca situatia economica a
debitorului continua sa se deterioreze, intr-un final se va deschide procedura insolventei
prevazuta de Legea Insolventei, fie de catre debitor, fie de catre oricare dintre creditorii sai.
Procedura reorganizarii judiciare se declanseaza prin cererea de intrare in insolventa pe
care debitorul aflat in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa o inainteaza

tribunalului. La aceasta cerere societatea trebuie sa anexeze in mod obligatoriu o serie


de acte, printre care se numara si declaratia prin care debitorul isi arata intentia de a
intra in procedura de reorganizare. Formularea cererii si anexarea actelor solicitate trebuie
efectuata cu multa atentie deoarece in cazul in care nu sunt depuse toate actele cerute de
Legea Insolventei sau actele depuse sunt incomplete, judecatorul sinidc va dispune intrarea
debitorului in procedura simplificataa insolventei, chiar daca acesta si-a manifestat intentia de
a intra in procedura de reorganizare.
Pe langa debitor, procedura insolventei poate fi declansata de orice creditor care indeplineste
cerintele prevazute de Legea Insolventei prin introducerea unei asemenea cereri la tribunal.
Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de debitor si una sau
mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a
procedurii se vor conexa la cererea formulata de debitor.
Dupa introducerea cererii si verificarea documentelor depuse de debitor, in cazul in care
cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul sindic va dispune deschiderea procedurii
generale. Prin aceasta decizie de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va numi si
un administrator judiciar si va stabili de asemenea ridicarea integrala sau partiala a
dreptului de administrare a debitorului si intinderea atributiilor administratorului
judiciar.
De la data deschiderii procedurii generale se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau
extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale si se va opri
curgerea dobanzilor, majorarilor si a penalitatilor la creantele nascute anterior datei
deschiderii procedurii, cu anumite exceptii prevazute de lege. De asemenea, de la data
deschiderii procedurii, este interzis administratorilor debitorilor persoane juridice, sub
sanctiunea nulitatii, sa instraineze fara acordul judecatorului sindic actiunile ori partile sociale
sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
Pentru protejarea activitatii debitorului pe durata perioadei de observatie si in perioada
de reorganizare se interzice intreruperea temporara sau refuzul de furnizare a
serviciilor de catre furnizorii de servicii (cum ar fi electricitate, gaze naturale, apa,
servicii telefonice etc.) in cazul in care debitorul are calitatea de consumator captiv.
Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor
curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti sub supravegherea
administratorului judiciar (daca nu i-a fost ridicat dreptul de administrare) sau sub
conducerea administratorului judiciar (daca debitorului i-a fost ridicat dreptul de
administrare).
Pentru a beneficia de procedura de reorganizare trebuie propus un astfel de plan fie de
catre debitor, fie de administratorul judiciar sau de creditori. Planul trebuie sa contina
modalitatile concrete de reorganizare a societatii, care pot imbraca fie forma
restructurarii, fie forma lichidarii unei parti din averea debitorului, fie o combinatie
intre cele doua modalitati propuse anterior. In cuprinsul aceluiasi plan se va regasi si
programul de plata a creantelor iar durata planului de reorganizare nu va putea depasi
3 ani. Durata va putea fi prelungita la propunerea administratorului judiciar cu respectarea
prevederilor specifice cuprinse in Legea Insolventei. Tot in legea mai sus mentionata se
prevad in detaliu toate elementele care trebuie sa se regaseasca in planul de reorganizare si in
lipsa carora acesta nu va fi admis de judecatorul sindic.

Dupa propunerea planului de catre oricare dintre persoanele indreptatite judecatorul sindic va
putea admite sau respinge planul, iar in cazul in care planul este admis va trebui ca si
adunarea creditorilor sa-l accepte, manifestandu-si in acest sens optiunea prin vot. Daca
planul este acceptat de adunarea creditorilor, judecatorul sindic va confirma respectivul
plan si va incepe reorganizarea in mod corespunzator a activitatii debitorului.
Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru depunerea unui astfel de plan a expirat,
atunci judecatorul sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului.
Procedura de reorganizare a societatii se inchide in momentul in care s-au indeplinit
toate obligatiile de plata asumate prin planul de reorganizare. Daca in timpul executarii
planului de reorganizare debitorul nu se conformeaza acestuia sau desfasurarea activitatii
aduce pierderi averii sale administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre
creditori va putea cere oricand judecatorului sindic sa aprobe intrarea in faliment a
debitorului.
Reorganizarea judiciara se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii
datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor.
Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea
unui plan de reorganizare, care poate sa prevada:

restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;


restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

Daca administratorii (conducerea SC a carui insolventa se cere a fi constatata) au indicii


pertinente ca SC are posibilitati (resurse) de a se reabilita prin continuarea activitatii in baza
unui plan de reorganizare pus in opera sub supravegherea unui practician in insolventa
(administrare judiciara), ei pot incerca sa ceara Judecatorului sindic aplicarea prevederilor
legale in acest sens acte contabile care sa dovedeasca solvabilitatea debitorului
Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea
unui plan, numit plan de reorganizare.
Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod
exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea.
Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin
organele acestora.
Administratorul judiciar, la recomandarea comitetului creditorilor, in cadrul primei sedinte a
adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a
creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si
remuneratia
Administratorul judiciar este obligat sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand
toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu
precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.

Prin sentinta sau, dupa caz, incheierea avand drept efect ridicarea dreptului de
administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are
disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului
judiciar/lichidatorului. Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue
desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se
incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza: sub
supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare si nu
i-a fost ridicat dreptul de administrare; sub conducerea administratorului judiciar, daca
debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de
acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna
fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura
generala. Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate,
va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar
care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si
imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor
carora le-ar fi imputabila.
In cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea
debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va
trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de
debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca
intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul ori mai multi
creditori. In cazul in care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare in
faliment, judecatorul-sindic va dispune, in termen de 3 zile de la primirea raportului,
publicarea unui anunt referitor la raport in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea
datei adunarii creditorilor, la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea
administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
Primele masuri In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o
notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa ori, dupa caz, debitorului si
oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor
registre unde debitorul este inmatriculat / inregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar
conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de
deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in
sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care
se va pastra la grefa tribunalului. Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii
procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi indreptatite sa participe la
distribuiri de sume in masura ingaduita de prezenta lege. Nu sunt supuse acestei proceduri
creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de
legi speciale. Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu sunt
scadente la data inregistrarii cererii de admitere vor fi inscrise in tabelul de creante cu intreaga
lor valoare, insa, in cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va
face cu respectarea dispozitiilor din lege. Creantele constand in obligatii care nu au fost
calculate in valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de
catre administratorul judiciar/lichidator si inscrise in tabelul de creante cu valoarea nominala
pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Un creditor care, inainte de inregistrarea unei

cereri de admitere, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un


fidejusor al debitorului poate avea creanta inscrisa in tabelul de creante numai pentru partea
pe care nu a incasat-o inca.
Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si va
inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii
debitorului, precizand ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau
nescadente si aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de
creditor si suma acceptata de administratorul judiciar. La termenul stabilit prin sentinta de
deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va
solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea
unora ar fi nevoie de administrare de probe; in acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa
admita, in tot sau in parte, creantele, in mod provizoriu, la masa credala, atat in ceea ce
priveste deliberarile, cat si repartitiile. Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta
pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor
negrevate de garantii. Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul
judiciar/lichidatorul va inregistra, de indata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul
acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului, aratand suma,
prioritatea si situatia garantata sau negarantata a fiecarei creante. Dupa inregistrarea
tabelului definitiv, numai titularii creantelor inregistrate in tabelul definitiv pot sa
participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in caz
de faliment in procedura simplificata.