n al doilea rnd, ideile umaniste au ptruns n mediul romnesc odat cu intensificarea contactelor comerciale,

politice i culturale cu rile occidentale, contacte ce au fost mijlocite fie individual (este cazul lui Petru Cercel sau
Milescu-Sptarul), fie de un interes politic major al domnitorilor romni (interesai n formarea unei coaliii
antiotomane, cu participarea puterilor occidentale).

Reprezentanii umanismului romnesc sunt cronicarii care susin n operele lor idei fundamentale ale
culturii romneti: originea latin a poporului i a limbii romne, continuitatea existenei acestui
popor pe teritoriul romnesc, unitatea tuturor romnilor din provinciilor romneti. Rolul civilizator al
tipriturilor, fora educativ a istoriei, credina n adevr i documente, dorina de a salva oameni de
ignoran.

Primul umanist romn este N. Olahus, care n calitate de regent, a reorganizat

nvmntul dup principiile umanismului. Opera sa fundamental este Hungaria, scris
la Bruxelles ntre 1536 1537 i n care afirm pentru prima oar despre originea
roman comun a tuturor romnilor din Transilvania, Moldova i ara Romneasc,
despre latinitatea limbii noastre.
Specificul umanismului romnesc se dezvolt, de asemenea, prin activitatea crturarilor Varlaam,
Simion tefan, Udrite Nstrurel, Dosoftei, apoi ale marilor cronicari Grigore Ureche i Miron Costin,
urmai de personaliti ca Ion Neculce i Dimitrie Cantemir, acesta din urm fiind cel mai important
umanist romn. Ei au determinat apariia unui umanism specific romnesc, ns n care se regsesc i
caracteristicile i nsuirile umanismului general european.
Reprezentanii umanismului romnesc trebuie apreciai pentru preuirea pe care-au acordat-o omului i a
creaiilor sale, elogiul adus cunoaterii, culturii, educaiei, nvturii, interesul pentru viaa moral i practic,
pentru cunoaterea i interpretarea raional a naturii i a istoriei, pentru problemele sociale, istorice, politice,
pentru faptul c sunt primii care afirm rspicat originea latin a poporului romn i a limbii sale.