Sunteți pe pagina 1din 4

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

MINI - DICTIONAR ALPIN


ABRUPT
AC
AMONTE
ARCAD
AVAL
AVALANS

AVEN
BAZIN
HIDROGRAFIC
BIVUAC
BLOCATOR
BRN (BRU)

CANION
CARST
COAST
COBORTOR
CORNIS
CLBUCET
CLIN

Perete stncos, accidentat, foarte nclinat sau vertical; termenul


se foloseste si pentru pantele puternic nclinate , dar accesibile.
Stnc izolat, vrf de form ascutit.
Sensul spre izvor pe cursul unei ape sau vi, totdeauna in sus.
Element de relief n form de arc, ntlnit, n general, n zonele
calcaroase si rezultnd din actiunea apelor meteorice.
Sensul spre vrsare pe cursul unei ape sau vi, totdeauna in
jos.
Mas de zpad desprins de pe panta unui munte, si
deplasat n vale prin rostogolire pe jgheaburi, hornuri si vlcele
foarte nguste si cu grad mare de nclinatie. Avalansele pornesc
n general iarna, dup ninsori proaspete.
Pester vertical care ncepe la suprafat cu un put.
Regiunea din care si adun apele un ru.
Tabr organizat pentru nnoptare, fr a folosi cortul.
Instrument folosit n speologie pentru urcarea pe coard. Are
calitatea de a se bloca cnd asupra lui actioneaz o tractiune n
jos si de a culisa cnd nu este tractionat.
Portiune de o ltime variabil, dar n general redus, care
ncinge ca un bru versantul unui munte; n general brnele
sunt ierboase si practicabile. Se mai numesc si POLITE.
Vale adnc si ngust, de natur eroziv, cu versanti abrupti si
cu fundul ngust, de obicei ocupat n ntregime de albia minor.
Masiv din calcar cu forme specifice de relief nscute prin
dizolvarea rocii (pesteri, doline, avene, chei, defilee).
Versant, pant a unui deal sau munte.
Instrument folosit n ctrare si speologie cu care se coboar pe
o coard prin alunecare frnat.
Streasin de zpad care se formeaz n timpul viscolului pe
linia crestelor.
Munte de form rotund, acoperit cu pduri.
Versant usor nclinat.

-1-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI


ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

CHEI
COLT
CONCRETIUNI

CUSTUR
DIACLAZ

DE-A COASTA
CREAST
CUMPN DE
APE
CURMTUR

DEFILEU
DOLIN

DOS
ENDEMISM
EXURGENT
FALIE
FAT
FIR
FISUR
GROHOTIS
GROT
HTAS
HTIS
HIDROGRAFIE
HORN
IZBUC
IZVOR
JGHEAB

Despictur adnc, avnd peretii nalti si stncosi, practicat n


trupul unui munte, n lungul unei vi.
Vrf stncos fcnd parte din trupul unui munte.
Forme diverse de depunere a carbonatului de calciu pe peretii
unei pesteri, ca urmare a dizolvrii calcarului de ctre apele de
infiltratie (stalactite, stalagmite, coloane, pnze, baldachine,
cristale, etc.)
Creast de munte stncoas si ascutit.
Plan de ruptur n scoarta Pmntului, n lungul cruia
compartimentele sunt deprtate, lsnd un gol ngust si nalt
ntre ele.
Termen folosit pentru a arta mersul n lungul unei coaste fr a
urca sau cobor.
Linia de intersectie a planurilor celor doi versanti oponenti ai
spinrii unui masiv muntos.
Linia de desprtire dintre dou bazine hidrografice sau dou vi
nvecinate, coinciznd n general cu coama sau creasta unui
munte.
Locul unde coama sau creasta unui munte coboar apreciabil
sub nivelul general al acestuia, ngduind trecerea de pe un
versant pe cellalt. Se mai numeste SA.
Vale ngust si adnc rezultat din procesul de eroziune a unui
curs de ap ntr-o zon montan.
Adncitur n form de plnie, de dimensiuni variabile, ntlnit
n zonele carstice, ca urmare a dizolvrii calcarului din subsol de
ctre ape.
Versant de munte cu expunere ctre nord, umbrit.
Specie de plant sau animal trind numai ntr-o anumit zon
sau arie.
Sinonim cu IZBUC si RESURGENT.
Plan de ruptur n scoarta Pmntului, n lungul cruia
compartimentele sunt deplasate pe vertical.
Versant de munte cu expunere ctre sud, n general nsorit.
Linia de cea mai joas altitudine relativ a unei vi.
Crptur ngust practicat ntr-un perete stncos.
Mas compact de bolovnisuri provenit din dezagregarea
rocilor unui versant de munte, n general asezat n pant.
Pester de mici dimensiuni.
Crare ngust, rmas n general de pe urma trecerii frecvente
a animalelor sau a turmelor de oi.
Pdure tnr, deas, nclcit.
Reteaua general de vi si ape care strbate o anumit zon.
Sprtur ngust si nalt practicat n peretele unui munte.
Locul de iesire, de obicei virulent, a unui curs de ap subteran.
Locul unde apa unei pnze freatice iese la suprafat.
Scobitur mai larg dect un horn, practicat pe versantul unui
munte.

-2-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI


ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

LAPIEZ
LAVIN
MGUR
MEANDRU
MUCHIE
MUNCEL
OROGRAFIE
PADIN
PAS
PESTER

PITON

PODIS
POLIE

PONOR
PICIOR DE
MUNTE
PLAI
PORTAL
PRIZ

RAPEL
SRITOARE
SENINRI
SPLTUR
SPINARE
STRUNG

Relief specific zonelor carstice constituit din santuri si excavatii


de ordinul centimetrilor si decimetrilor, ca adncime si lrgime,
si de ordinul metrilor ca lungime, nscut prin dizolvare.
Mas de zpad care alunec n scnduri, de obicei
primvara, pe pante mai putin nclinate, dar cu o suprafat mai
mare, nierbat si sub forma unui con rsturnat.
Form de relief sub-montan, reprezentat printr-o culme n
general mpdurit.
Bucl pe care o face un curs de ap. n pester este o galerie
contorsionat, cu multe bucle.
Linia de culme a unui munte sau a unei creste de munte.
Denumirea dat unui munte de o nltime modest, n general
fcnd parte dintr-un grup.
Sistemul formelor de relief care caracterizeaz o zon montan.
Portiunea inferioar a unei vi de abrupt, mai larg, cu vegetatie
si, n general, umed.
Punctul de trecere de pe un versant pe altul al unui grup de
munti, folosind invariabil o curmtur sau o sa.
Cavitate adnc, n general desfsurat pe mai multe galerii,
determinat n zonele carstice de actiunea dizolvant a apelor
asupra calcarelor.
Lam de otel care are la capt un orificiu si care se bate n
fisurile unui perete pentru a face posibil escaladarea lui.
ntindere plan sau usor vlurit, situat ntr-o zon nalt de
munte si acoperit n mod obisnuit cu pajisti alpine.
depresiune carstic nchis, cu fund plat, nscut prin dizolvare,
inundat periodic, drenat de o ap care vine pe ci subterane
si dispare tot asa.
Loc de pierdere al unui ru ntr-un masiv calcaros. Sinonim cu
Opusul IZBUCULUI.
Partea inferioar, n general mpdurit, a unei spinri de
munte, ramificat dintr-un vrf de pe culmea principal.
Picior de munte, usor nclinat, acoperit cu psuni si strbtut de
un drum pastoral sau o potec.
Gur de intrare (monumental) a unei pesteri de mari
dimensiuni.
Asperitate sau proeminent a stncii de care ctrtorul se
poate prinde cu degetele sau poate pune piciorul, fcnd astfel
escalada posibil.
Procedeu de coborre frnat pe coard.
Ruptur de pant care trebuie escaladat.
Zone de stnci golase si foarte nclinate, din abruptul unui masiv
muntos.
Stnc golas, dar de o nclinatie mai redus dect cea a
seninrilor, n general lustruit de actiunea apelor meteorice.
Partea cea mai nalt a unui munte, al crei relief se prezint cu
doi versanti oponenti. Sinonim cu CREAST sau COAM.
Despictur ngust pe linia unei creste. Sinonim cu PORTIT.
-3-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI


ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

SISTURI
SISTOAC
TANC
VERSANTI
VERSANTI
VLCEL
ZNOAG

Roci metamorfice, care se prezint n general sub form de foi


sau lame.
Vlcel stncos, ngust, de nclinatie variabil, care brzdeaz
panta unui munte. Sinonim cu SURLOI sau JGHEAB.
Vrf stncos pe linia de culme a unui munte sau pe versantii
acestuia.
Fetele unui masiv muntos, oponente n cazul unei culmi, creste
sau spinri, divergente n cazul unor blocuri montane.
Malurile cu nclinatie variabil ale unei vi de munte.
Ramificatie a unei vi de munte, situat la originea sau pe cursul
acesteia.
Depresiune circular, cu versanti prpstiosi, n zona muntilor
nalti.

-4-