CERCETARE - ABUZUL ASUPRA COPILULUI

1 Obiectivele cercetarii
Lucrarea de fata si-a propus cateva obiective privitoare la fenomenul
abuzului/maltratarii asupra copilului. Imi propun identificarea problemelor cu care se
confrunta copiii in situatie de abuz, a consecintelor psihice si fizice ce decurg din
experientele negative datorate formelor de abuz ce au fost exercitate asupra.
De asemenea incerc sa identific o legatura intre starea socio-economica a familiei
si situatia de abuz asupra copilului. Daca acest factor structural, poate fi un indicator al
situatiei de risc a copilului.
O alta problema pe care imi doresc sa o clarific o reprezinta consecintele
conflictelor maritale asupra copilului, in ceea ce priveste tema abordata in acest studiu.
Asadar, obiectivele cercetarii sunt :
1. Identificarea abuzurilor savarsite asupra copiilor .
2. Identificarea cauzelor si factorilor ce duc la situatii de abuz asupra copiilor .
3. Identificarea relatiilor maritale conflictuale si consecintelor negative ale acestora
asupra copilului.
4. Identificarea rezultatelor scolare slabe, ca urmare a neglijarii si abuzului asupra
copiilor.
5. Analiza si interpretarea concluziilor in cazurile de abuz si neglijare .
2 Ipotezele cercetarii

Ipoteza 1 Se presupune ca exista o corelatie directa intre statutul socio-economic si

cultural si probabilitatea aparitiei unor situatii de abuz si neglijare asupra copilului.
Ipoteza 2 Se prezuma ca exista o corelatie directa intre relatiile conflictuale intre soti si
aparitia neglijarii si a abuzului asupra copilului.
Ipoteza 3 Se prezuma ca exista o corelatie intre abuzul asupra copilului si rezultatele
slabe la invatatura
3 Lotul de subiecti
Cercetarea de fata s-a realizat pe un esantion de 30 subiecti, reprezentativ din
perspectiva principalelor caracteristici ale grupului tinta copii abuzati si care sa
raspunda obiectivelor demersului nostru stiintific.
Aspecte metodologice privind esantionarea

In cadrul acestei cercetari am utilizat un esantion de 30 de subiecti copii abuzati,

selectat printr-o esantionare aleatorie. Subiectii, copii din familii atat din mediul urban
,cat si din mediul rural, familii cu ambii parinti, familii nucleare sau extinse unde la
cresterea si educarea copiilor participa si bunici sau alte persoane, concubinaj, recasatoriti
etc.). Astfel de informatii au fost posibil de obtinut datorita anchetei sociale pe care am
efectuat-o la inceputul intrevederii cu acesti copii.
O alta optiune in stabilirea bazei de cercetare a fost limitarea acesteia la o anumita
categorie de varsta a copilului, cercetarea derulandu-se la nivelul copiilor de 9 ani
(corespunzatoare elevilor din clasa a II-a).
4 Descrierea instrumentelor folosite
-

observatia;

interviul;

ancheta sociala;

genograma;

studiu de caz;

chestionar

4.1.Observatia
Observatia este o tehnica de investigatie utilizata si in domeniul asistentei sociale
care are ca scop culegerea de informatii cu valoare de fapte, necesare pentru a le
completa/confirma pe cele rezultate in urma altor tehnici (documentarea, interviul sau
intrevederea). Observatia are o mare importanta in mod deosebit in primele etape ale
instrumentarii cazului (dupa sesizare/referire, evaluare initiala, evaluare complexa) dar se
aplica pe tot parcursul lucrului la caz. Pentru o abordare organizata, coerenta si logica a
acestei tehnici se utilizeaza si se recomanda construirea unui ghid de observatie.
Observatia presupune urmarirea comportamentului verbal si non-verbal al
intrelocutorului/clientului, tipul si structura relatiilor din mediul investigat, atitudini, stari
si reactii emotionale.
Observatia poate fi clasificata astfel:
observatia directa: asistentul social sta fata in fata cu clientul;
observatia indirecta: asistentul social observa aspecte din mediul de provenienta
al clientului.

Informatii cu privire la client pot fi obtinute prin observatie si in absenta acestuia.

Ex: asistentul social realizeaza o vizita la domiciliul beneficiarului si, in lipsa acestuia,
observa starea locuintei, conditiile de igiena si curatenie, aspectul copiilor sau al altor
membri din familie, etc.
Din punctul de vedere al intentiei aplicarii tehnicii, al planificarii :
directionata/anticipata/planificata asistentul social isi propune sa observe unul
sau mai multe aspecte in mod deosebit. Presupune obligatoriu existenta unui ghid
de observatie.
intamplatoare pe parcursul utilizarii unei alte tehnici (intrevederea, consilierea,
etc.) fara ca asistentul social sa-si fi planificat sa urmareasca un aspect anume
(ex : in cursul discutiei cu mama, asistentul social poate observa cum se comporta
aceasta cu copiii ei care pot intrerupe dialogul).
Informatiile obtinute exclusiv prin tehnica observatiei nu sunt relevante daca nu
sunt confirmate/validate si prin alte tehnici;
4.2. Interviul
Interviul este o tehnica care presupune, prin intermediul comunicarii directe,
culegerea datelor, diagnosticarea situatiei clientului si sprijinirea acestuia in vederea
rezolvarii problemei.
In literatura de specialitate sunt cunoscute trei forme de interviu:
interviul de explorare are scopul de a culege informatii structurate si complexe
despre situatia deja cunoscuta a clientului ( informatiile de baza au fost obtinute
deja prin tehnica intrevederii );
interviul diagnostic are scopul de a stabili, prin intermediul unor intrebari
specifice, clar directionate, natura problemei si a resurselor sistemului client
( familie, comunitate, prieteni, etc);
interviul terapeutic are scopul de a sprijini clientul in procesul de schimbare si
de rezolvare a problemei diagnosticate. Aceasta forma a interviului este utilizata
cu precadere de catre psihoterapeuti.
In structura oricarui tip de interviu exista o serie de intrebari specifice pentru
deschiderea interviului, pe parcursul si la incheierea acestuia. Astfel, la inceputul si
incheierea interviului clientului i se vor adresa intrebari cu caracter general care au drept
scop crearea unui confort emotional al acestuia, un cadru familiar (de ex. Cum va simtiti
astazi? sau Ati gasit greu biroul?). Prezentarea asistentului social, a scopului interviului si
a rolului clientului in cadrul interviului sunt elemente importante in debutul interviului si
pot stimula comunicarea ulterioara cu clientul.

Intrebarile care constituie continutul interviului trebuie sa fie clare, concise si la

obiect si asezate intr-o ordine logica in cadrul ghidului de interviu. Pe parcursul
interviului, asistentul social va utiliza si intrebari care sa ajute clientul in explorarea
trairilor si exteriorizarea sentimentelor sale (ex: Ce sentimente aveti fata de sotul dvs. ?).
Incheierea interviului restabileste relatia initiala intre asistentul social si client si
puncteaza importanta viitoarelor intalniri.
Asistentul social va informa clientul cu privire la caracterul confidential al
informatiilor oferite in cadrul interviului. Acest lucru va fi confirmat prin desfasurarea
interviului intr-un cadru securizant (ex: daca interviul se desfasoara in biroul asistentului
social se recomanda evitarea intreruperilor si a prezentei altor persoane).
Pentru a nu se induce un anumit raspuns, in cadrul interviului este recomandata
alternarea intrebarilor inchise cu cele deschise. Aceasta structura a ghidului de interviu
poate, de asemenea, sa stimuleze deschiderea si disponibilitatea clientului pentru
comunicare. Este recomandabil sa se evite intrebarile cu raspuns sugerat sau cele care
contin expresia de ce care pot da impresia de interogatoriu. In functie de varsta
clientului (copil sau adult) intrebarile pot fi adaptate la nivelul acestuia de intelegere si al
limbajul specific.
4.3. Ancheta sociala (anexa)

Ancheta sociala este realizata de catre un asistent social si este o tehnica care
presupune culegerea datelor in vederea rezolvarii cazului. In cadrul anchetei sociale, se
va nota:

locul si data - se vor preciza locul (ex: domiciliul clientului) si data completarii
anchetei sociale;
persoane prezente - se vor inregistra numele si prenumele tuturor persoanelor
prezente la intocmirea anchetei sociale. Acest lucru este important deoarece orice
persoana prezenta poate reprezenta atat o sursa de informare cat si o garantie
pentru veridicitatea informatiilor prezentate;
scopul - va fi inregistrat scopul pentru care ancheta sociala este efectuata (ex.:
Reintegrarea copilului in familia naturala). Este important sa se pastreze coerenta
intre scopul intocmirii anchetei sociale, modalitatea prezentarii informatiilor pe
parcursul anchetei sociale si recomandarile finale;
date de identificare a beneficiarului -Nume prenume, data si locul nasterii - se
completeaza datele beneficiarului din actele de stare civila.
stare civila/ statutul juridic -pentru adulti se completeaza situatia starii civile
(necasatorit, casatorit, divortat, vaduv); Pentru copil se precizeaza situatia
juridica (declarat abandonat prin sentinta civila, tutela sau curetela pentru una din
situatiile: parintii sunt decedati, declarati judecatoreste decedati, declarati

judecatoreste disparuti, decazuti din drepturi parintesti, parinti necunoscuti sau

pusi sub interdictie (Codul Familiei);
Studii- in urma consultarii actelor de studii, se completeaza cu date privind
ultimul nivel de studii absolvit;
ocupatia -daca beneficiarul are un loc de munca se va completa functia pe care o
detine acesta la momentul completarii fisei (adeverinta de salariat poate fi
document la dosar); in cazul in care beneficiarul nu este angajat se va preciza
statutul sau: somer sau fara ocupatie;
domiciliul - se completeaza adresa din actul de identitate si, in situatia in care
domiciliul legal nu coincide cu domiciliul in fapt, vor fi mentionate ambele
adrese;
etnie - se va preciza etnia declarata de beneficiar; este relevant acest tip de
informatie pentru demersul de interventie implementat de asistentul social in
rezolvarea cazului respectiv, din punctul de vedere al respectarii sistemului de
valori si al culturii specifice etniei beneficiarului;
religie - se va preciza religia declarata de beneficiar; este relevant acest tip de
informatie pentru demersul de interventie implementat de asistentul social in
rezolvarea cazului respectiv, din punctul de vedere al respectarii sistemului de
valori si al culturii specifice religia beneficiarului;
date despre familie - vor fi inregistrate datele despre mama (sotie) si despre tata
(sot) din actele de stare civila (certificat de nastere, B.I., adeverinta de la locul de
munca, carte de identitate, etc.) ;
date despre copiii din familie - vor fi inregistrate datele cu privire la copiii
familiei;
nume si prenume si data nasterii - vor fi notate numele si prenumele copiilor,
respectiv datele lor de nastere din actele de identitate;
ocupatie - pentru situatia in care copilul este scolar se va preciza nivelul de
scolarizare (ex: prescolar, scolar - clasa in care se afla copilul). Pentru situatia in
care copilul are un loc de munca poate fi mentionata institutia si functia detinuta
in cadrul acesteia ;
locul unde se afla copilul: familie/institutie se precizeaza daca copilul este
institutionalizat sau nu astfel trebuie completat cu familie daca copilul se afla
in familie sau institutie (numele institutiei) daca copilul se afla in institutie ;
observatii - va cuprinde informatii relevante despre fiecare copil (ex: starea de
sanatate, de cate ori a repetat un an scolar, daca a fost institutionalizat sau nu).
date despre alte persoane care locuiesc la aceeasi adresa - vor fi inregistrate
toate celelalte persoane care locuiesc la aceeasi adresa cu beneficiarul (unchi,
matusa, bunici, prieteni, etc.) ; Se vor completa campurile din tabel cu numele si
prenumele acestor persoane, varsta, starea civila (casatorit, necasatorit, despartit
in fapt, divortat, vaduv, etc.) si ocupatia fiecaruia (ex: somer, pensionar, scolar,
prescolar, etc.) ;
istoricul social al beneficiarului - in cadrul istoricului social al beneficiarului vor
fi prezentate sub forma narativa in ordine cronologica evenimente, fapte
semnificative din viata acestuia.
starea de sanatate se vor inregistra afectiunile mai grave (acute sau cronice) de
care beneficiarul a suferit pana la momentul evaluarii. Se vor specifica si

antecedente medicale din familie: afectiuni cronice sau genetice avute de catre
membrii familiei beneficiarului. Daca starea de sanatate a beneficiarului este buna
se va completa cu expresia clinic sanatos, iar daca sufera de o afectiune se va
specifica diagnosticul si alte informatii obtinute din certificatul medical de
sanatate. Este recomandat ca asistentul social sa solicite un act medical
doveditor, indiferent de starea de sanatate a beneficiarului;
situatia materiala/financiara - vor fi inregistrate doar veniturile permanente,
cum ar fi: salarii, pensii, indemnizatia de somaj, ajutorul de somaj, alocatia
copiilor, pensie de urmas, alte indemnizatii, etc.; vor fi mentionate castigurile din
diferite activitati prestate de membri familiei (ex: munca sezoniera, vanzarea
diferitelor produse agricole, munca in strainatate a unui frate sau parinte, etc.);
locuinta - asistentul social va trebui sa urmareasca mai multe aspecte privind
locuinta, cum ar fi: numarul de camere, cate persoane locuiesc in aceeasi casa,
daca locuinta este proprietate personala sau nu, daca starea de igiena este
corespunzatoare, daca este dotata cu electricitate, apa curenta, incalzire, telefon;
Relatiile in familie si comunitate - vor fi notate aspecte referitoare la relatiile
dintre membrii familiei - aspecte observate in timpul vizitelor in familie ale
asistentului social sau constatate de acesta din discutiile cu membrii comunitatii.
Vor fi vizate relatiile dintre mama si tata, dintre parinti si copii, dintre frati,
relatiile cu alte persoane care locuiesc in aceeasi casa, relatiile cu familia largita.
Este recomandat ca asistentul social sa insiste in evaluarea acelor tipuri de relatii
relevante pentru rezolvarea cazului (ex. Atitudinea mamei fata de copil).
Asistentul social va evalua relatiile beneficiarului cu vecinii, alte personae din
comunitate si institutii (tipul relatiilor, reciprocitate, intensitate, implicare, etc.). In
cazul in care se intocmeste ancheta sociala pentru un elev se va urmari gradul de
adaptare scolara, cat si relatiile acestuia cu profesorii si colegii.

Este recomandat ca asistentul social sa insiste pe acele relatii care ar putea

reprezenta o resursa
pentru rezolvarea cazului;

observatii - in cadrul acestei rubrici se vor nota aspecte semnificative pentru

rezolvarea cazului ;
concluzii si recomandari - asistentul social care efectueaza ancheta sociala va
realiza o sinteza a informatiilor culese in raport cu scopul anchetei, urmata de
recomandari care vizeaza si planul de interventie/permanenta (Manual de bune
practici in asistenta sociala comunitara, 2002).
Genograma este un instrument de evaluare a structurii si functionalitatii familiei

Genograma este o tehnica utilizata in evaluarea situatiei problematice cu care o

persoana sau o familie se confrunta. Ea presupune culegerea de informatii cu privire la
structura evaluare si avand rol de diagnostic social. Este realizata in scopul crearii unei
scheme a structurii si relatiilor din familia implicata in rezolvarea situatiei problematice,
astfel incat sa poata fi evaluate posibilele surse de sprijin din familie sau posibilele cauze

ce au determinat sau mentinut situatia problematica. Pentru a fi realizata sunt utilizate

simboluri specifice.
4.4. Chestionarul (anexa)
Chestionarul pentru copii a cuprins 15 intrebari/itemi, cu raspunsuri inchise,
vizand cunostinte, obiceiuri, atitudini in ceea ce priveste abuzul asupra copilului si
protectia copilului in Romania.
Cercetarea si-a propus abordarea investigatiei pe un esantion de 30 subiecti,
reprezentativ
din perspectiva principalelor caracteristici ale grupului tinta copii abuzati si care sa
raspunda obiectivelor demersului nostru stiintific.
Chestionarul reprezinta ansamblul de intrebari si are ca scop sa serveasca obtinerii
de informatii si care au rol de a determina din partea celui chestionat un raspuns verbal si
nonvrebal si care se inregistreaza scris.
Aplicarea chestionarului se face de un personal instruit numit operator de interviu.
Poate fi si autoadministrat, caz in care cercetatorul poate nota separat comportamentul
nonverbal al subiectilor.
In cazul copiilor abuzati, pentru unii dintre acestia am
aplicat acest chestionar la domiciliu alaturi de familie; in cazul altor copii am aplicat
chestionarul la scoala prin amabilitatea cadrelor didactice.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII

1 Ipoteza 1 Se presupune ca exista o corelatie intre statutul socio-economic si
cultural si probabilitatea aparitiei unor situatii de abuz si neglijare asupra copilului.

Pentru prima faza a demersului stiintific in care am incercat sa raspundem primei

ipoteze au fost folosite urmatoarele probe: observatia, interviul, ancheta sociala. Am facut
o corelatie intre cele doua variabile: variabila 1 nivelul de scolarizare al parintilor si
variabila 2 statutul socio-economic al parintilor si sitautiile de abuz asupra copilului.
Variabila1 nivelul de scolarizare al parintilor ;
Variabila2 - statutul socio-economic al parintilor.
Nivelul de scolarizare al parintilor :

Frequency
Valid

1,00
2,00

Percent
10

33,3

Valid Percent
Cumulative Percent
33,3
33,3

23,3

23,3

56,7

18,3

18,3

75,0

15,0

15,0

90,0

10,0

10,0

100,0

100,0

100,0

100,0

3,00
4,00
5,00

Total

30

scala 1 : studii de 8 clase;

scala 2: studii S.A.M.;

scala 3: studii liceale (scoala profesionala, liceu);

scala 4: studii post-liceale;

scala 5: studii universitare.

Statutul socio-economic al parintilor:

Valid

1,00

Frequency
10

Percent
31,7

Valid Percent
Cumulative Percent
31,7
31,7

2,00

23,3

23,3

55,0

3,00

16,7

16,7

72,7

4,00

16,7

16,7

89,4

5,00

10,0

10,0

100,0

Total

30

100,0

100,0

scala 1: fara venituri (alocatiile

copiilor si ajutor social);

scala 2: salariu minim pe economie;

scala 3: salariu mediu pe economie;

scala 4: salariu bun;

scala 5: salariu foarte bun.

Nivelul de scolarizare
al parintilor :

Statutul

socio-economic al parintilor:
MEDIA SITUATIESOCIO-ECONOMICA SI CULTURALA:

Cases
Included

Excluded

N
VAR00001 * VAR00003
VAR00002 * VAR00003

VAR00003
1,00

VAR00001
Mean
N

2,00

Percent
100,0%
100,0%

N
0
0

Percent
,0%
,0%

30

30
1,19434

Mean

3,1667

3,7333

Mean
N
Std. Deviation

30
30

Percent
100,0%
100,0%

2,4333

,81720

Std. Deviation

VAR00002
2,2333

Std. Deviation
N
Total

30
30

Total

30

30

1,53316

1,17248

2,7000

3,0833

60

60

1,30579

1,34406

MEDIA SITUATIE SOCIO-ECONOMICA SI CULTURALA:

Cases
Included

Excluded

Percent

Total

VAR00001 * VAR00003

30

100,0%

Percent
,0%

VAR00002 * VAR00003

30

100,0%

,0%

N
30

Percent
100,0%

30

100,0%

Situatia materiala a familiilor

- scala 1: salariu foarte bun.
- scala 2: salariu bun;
- scala 3: salariu mediu pe economie;
- scala 4: salariu minim pe economie;
- scala 5: fara venituri (alocatiile copiilor si ajutor social);
Grafic norul de puncte
Norul de puncte este indreptat spre stanga, vom avea corelatie negativa. Voi folosi
formula de calcul a corelatiei Bravais Pearson.
STUDIUL CORELATIEI:

VAR00001
VAR00001

Pearson Correlation

VAR00002
,671(**)

Sig. (2-tailed)

,000

N
VAR00002

Pearson Correlation

30

30

,671(**)

Sig. (2-tailed)
N

,000
30

30

** Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01 (2-tailed)

Corelatie directa cu un prag semnificativ statistic de 0, 05

Acest lucru demonstreaza faptul ca exista o relatie directa intre statutul socioeconomic si cultural si indicele de abuz asupra copilului.

Se confirma astfel prima ipoteza.

Pe baza rezultatelor prezentate, putem concluziona ca starea socio-economica a
familiei poate fi un indicator al situatiei de risc a copilului. Copiii depind la modul
absolut de veniturile si deciziile parintilor. Majoritatea familiilor, tinere sau mature, care
se confrunta cu aceste deprivari au tendinta de neglijare si abuz asupra copilului, de rele
tratamente, de exploatare prin munca a copilului, abandon scolar si excludere din viata
sociala.
Deficitul de suport financiar pentru copii este de natura sa marcheze negativ
evolutia copilului, fie prin cronicizarea saraciei, fie, mai grav, prin deformari
comportamentale greu corectabile. ajoritatea familiilor care se confrunta cu aceste
deprivari au tendinta de neglijare si abuz asupra copilului, de rele tratamente, de
exploatare prin munca.
Numarul de copii in familie este un criteriu care induce diferentele cele mai
mari. Curatenia, ingrijirea fratilor mai mici, munca pe bani sunt cu mult mai raspandite in
familiile din mediul rural (3 sau mai multi copii). Acest fapt este determinat pe de-o parte
de greutatile materiale pe care o familie cu multi copii le intampina zilnic. Pe de alta
parte, numarul mare de copii reprezinta un indicator al unui model traditionalist al
familiei, in care copilul reprezinta un potential economic, o resursa de munca, fiecare
membru fiind dator sa contribuie la bunastarea materiala a familiei.

2. Ipoteza 2 Se prezuma ca exista o corelatie directa intre relatiile conflictuale

dintre parinti si probabilitatea aparitiei neglijarii si a abuzului asupra copiilor.
In scopul veriicarii acestei ipoteze am folosit urmatoarele metode: observatia,
ancheta sociala, genograma, studiul de caz. Din analizarea acestora reiese faptul ca
formele cele mai des intalnite de abuz asupra copiilor din lotul nostrum de cercetare
sunt:.

1. abuz fizic si emotional prezent la 9 subiecti (15%) ;

2. abuz emotional prezent la 7 subiecti (11,66%) ;
3. abuz emotional si fixatie fata de mama (parasiti de catre aceasta) prezenta
la 3 subiecti (5%);
4. abuz sexual si emotional prezent la 1 subiect (1,66%) ;
5. abuz economic si fizic prezent la 4 subiecti (6,66);
6. abuz economic si emotional prezent la 2 subiecti (3,33);
7. abuz economic si neglijenta prezent la 1 subiect (1,66);
8. neglijenta prezenta la 2 subiecti (3,33);
9. abuz fizic, psihic, economic si neglijenta prezent la 1 subiect
(1,66), (Vasilica reprezinta studiul de caz al acestei cercetari-vezi Anexa).
Din ancheta sociala am analizat toate datele in urma cercetarii, am observat ca in
cazul neintelegerilor din cadrul familiei forma cea mai des intalnita in cazul abuzul
asupra copilului este neglijarea. Neglijarea este incapacitatea sau refuzul adultului de a
comunica adecvat cu copilul, de a-i asigura nevoile biologice, emotionale, de dezvoltare
fizica si psihica, precum si limitarea accesului la educatie.
Dezvoltarea copilului este serios afectata. Lipsa raspunsurilor sau stimularii poate
duce la dezvoltare intarziata a limbajului, precum si la o slaba concentrare.Uneori
neglijarea poate avea consecinte mult mai serioase decat abuzul fizic. Cunoastem faptul
ca lipsa unei hraniri adecvate afecteaza intotdeauna dezvoltarea timpurie a creierului.

Neglijenta legata de cautarea unui tratament medical sau de urmarirea acestuia poate avea
serioase consecinte.
Am utilizat genograma pentru a evalua situatia problematica cu care o familiile se
confrunta. Ea presupune culegerea de informatii cu privire la structura evaluare si avand
rol de diagnostic social. Este realizata in scopul crearii unei scheme a structurii si
relatiilor din familia implicata in rezolvarea situatiei problematice, astfel incat sa poata fi
evaluate posibilele surse de sprijin din familie sau posibilele cauze ce au determinat sau
mentinut situatia problematica.
Din ancheta sociala si genograma reiese faptul ca in aceste familii relatiile
maritale sunt conflictuale. Majoritatea copiilor se simt dominati de tensiunile din familie,
dar si neglijati, neapreciati si uneori exclusi. Fac incercari firave de a atrage atentia
asupra lor; ei doresc in marea majoritate sa se afirme, in sensul de a fi bagati in seama, sa
li se arate ca sunt mai importanti decat toate celelalte probleme ale parintilor.
Consecintele neimplinirii functiilor parentale se vad in modul in care se
strucureaza dezvoltarea personalitatii copiilor. Problemele copiilor proveniti din familiile
cu statut social scazut sunt foarte complexe, avand un impact psihosocial foarte puternic
si cu o mare rezonanta in timp. Ca urmare a problemelor cauzate de saracie si a lipsei de
coeziune intre soti, familia aflata in aceasta situatie nu mai poate oferi in toate cazurile un
climat afectiv si educational cu efecte benefice asupra personalitatii copiilor. Adesea, cei
care provin din astfel de climat familial, cu frecvente certuri, prezinta dificultati de
adaptare, labilitate educationala, fragilitate morala, stari de anxietate, etc.
Ei fac parte din familii cu neintelegeri intre parinti sau cu nivel economic
problematic, familii cu un singur parinte, sau familii in care parintii nu-si asuma in
totalitate rolul de parinti. In general s-a putut observa ca parintii nu constientizeaza pe
deplin modul in care aceste aspecte de structura si climat familial ii afecteaza pe copii, ei
considerand ca daca nevoile de baza le sunt asigurate (hrana si imbracaminte),
totul functioneaza perfect.
Neintelegerile, conflictele si agresiunile dintre parinti il determina pe copil sa
suporte o anumita nervozitate, sa traiasca intr-un climat de tensiune, ceea ce duce la
cresterea unor mecanisme de aparare ori la dezvoltatea unui caracter inchis. Pe langa
aceasta, se adauga si faptul ca conflictele permanente si repetate in mod sistematic intre
parinti depreciaza imaginea acestora in ochii copilului sau creeaza conditii ca unul dintre
ei sa fie favorizat , iar celalalt sa fie respins..

3 Ipoteza 3 Se prezuma ca exista o corelatie directa intre abuzul asupra

copiilor si rezultatele slabe la invatatura.

In scopul verificarii acestei ipoteze am folosit corelat intre ele cele doua variabile:
variabila 1 incidenta abuzului asupra copilului si variabila 2 rezultatele scolare slabe.
Pentru atingerea acestui scop am folosit urmatoarele metode: observatia, ancheta
sociala, chestionarul propriu vizand cunostintele, obiceiurile, atitudinile in ceea ce
priveste abuzul asupra copilului si protectia copilului in Romania.
Variabila 1 - copii abuzati:

Frequency
Valid

1,00

Percent

Valid Percent
Cumulative Percent
30,0
30,0

30,0

2,00

23,2

23,2

53,2

3,00

10,0

10,0

63,2

4,00

3,3

3,3

66,6

5,00

13,3

13,3

80,0

6,00

6,6

6,6

86,6

7,00

3,3

3,3

90,0

8,00

6,6

6,6

9,00

3,3

3,3

Total

30

100,0

100,0

97,6
100,0

1. abuz fizic si emotional prezent la 9 subiecti (15%)

2. abuz emotional prezent la 7 subiecti (11,66%) ;
3. abuz emotional si fixatie fata de mama (parasiti de catre aceasta) prezenta
la 3 subiecti (5%);
4. abuz sexual si emotional prezent la 1 subiect (1,66%) ;
5. abuz economic si fizic prezent la 4 subiecti (6,66);
6. abuz economic si emotional prezent la 2 subiecti (3,33);
7. abuz economic si neglijenta prezent la 1 subiect (1,66);

8. neglijenta prezenta la 2 subiecti (3,33);

9. abuz fizic, psihic, economic si neglijenta prezent la 1 subiect
(1,66), (Vasilica reprezinta studiul de caz al acestei cercetari-vezi Anexa).

variabila 2 rezultatele privind situatia scolara a copiilor abuzati

Histogramele sunt normale ceea ce inseamna ca au o distributie simetrica.

Grafic norul de puncte
Variabila 1 : copii abuzati ;
Variabila 2 : situatia scolara a copiilor abuzati.

Norul de puncte este indreptat spre partea dreapta, ceea ce inseamna ca distributia
este simetrica , s-a aplicat un coeficient de corelatie Bravais- Pearson, obtinandu-se r =
0,98 la un p < 0,01 pe care l-am introdus in formula Spearman-Brown rsh = 2r/1+r,
obtinandu-se astfel un rsh = 0,98 la un prag de semnificatie de 0,01, in
concluzie chestionarul este fidel.
STUDIUL CORELATIEI: STUDIUL CORELATIEI:

VAR00001
VAR00001

Pearson Correlation

VAR00002
1

Sig. (2-tailed)
N
VAR00002

Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N

** Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01 (2-tailed)

,332(**)
,010

30

30

,332(**)

,010
30

30

Kendall's tau_b

VAR00001

Correlation Coefficient
Sig. (2-tailed)
N

VAR00002

Correlation Coefficient
Sig. (2-tailed)

Spearman's rho

VAR00001

N
Correlation Coefficient
Sig. (2-tailed)
N

VAR00002

Correlation Coefficient
Sig. (2-tailed)
N

1,000

,322(**)

,006

30

30

,322(**)

1,000

,006

30
1,000

30
,361(**)

,005

30

30

,361(**)

1,000

,005

30

30

** Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01 (2-tailed)

Dupa cum se poate observa, intre rezultate scolare (slabe) si situatia de abuz
asupra copilului exista o corelatie de 0,332 semnificativa la pragul de p=0,01. Acest lucru
demonstreaza faptul ca exista o relatie directa intre rezultatele scolare si situatia de abuz
in care se afla acesta.
In urma aplicarii chestionarului propriu, am constatat ca 78,33% dintre copiii
chestionati stiu ca exista o lege cu privire la protectia copilului, insa aproape jumatate
dintre ei (41,66%), considera ca sunt suficient protejati asupra diferitelor forme de abuz.
Doar 45% dintre ei stiu ca exista o linie telefonica dedicata special pentru ei, doar un sfert
din copiii din mediul rural cunosc acest numar , in ciuda faptului ca au existat promo-uri
televizate cu acest numar special; doar 48,33% dintre ei ar apela acest numar, daca ar fi in
dificultate.

La intrebarea cunosti copii care sufera datorita neglijarii parintilor

lor? aproximativ 45% dintre ei cunosc asemenea cazuri. Datorita varstei, majoritatea
copiilor nu percep prea bine acest fenomen, in cazul tuturor subiectilor supusi cercetarii,
am incercat sa le explic ce inseamna situatia de abuz asupra copilului. La intrebarea
despre implicarea parintilor in activitatile scolare cei mai multi dintre copii considera ca
sunt ajutati de catre parinti 54%. 37% dintre ei declara ca nu ii ajuta nimeni la activitatile
pentru scoala.In cadrul familiilor cu probleme, acest fenomen devine evident: aproape
jumatate dintre copiii din familii cu probleme au marturisit ca nu ii ajuta nimeni sa invete
pentru scoala, si aproape un sfert dintre acestia declara ca parintii nu le urmaresc notele
sau prezenta la scoala niciodata Avand in vedere ca sanctionarea copilului presupune de
multe ori abuzuri fizice sau emotionale, copiii au fost rugati saraspunda la doua intrebari
care pot sugera anumite probleme in acest sens, daca considera ca bataia sau alte pedepse
sunt indicate in educarea copiilor.
Surprinzator, aproape 71,66% afirma ca nu sunt pedepsiti. La intrebarea Iti este
frica sa mergi acasa dupa ce ai luat o nota mica la scoala? ,75% dintre ei au
raspuns afirmativ ,au oferit raspunsuri din care se poarte deduce ca sunt pedepsiti intr-o
forma sau alta.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

1 Concluzii
O prima concluzie a studiului de fata este aceea ca nevoile de baza ale copiilor nu
sunt respectate. Aceasta situatie necesita atentie pentru ca ea exprima de fapt nevoile
copilului si nu ceea ce primeste de fapt. Asigurarea unui climat familial armonios,
echilibrat plin de afectiune si grija se identifica ca o necesitate pentru dezvoltarea
echilibrata a copilului.
Abuzul fizic : cercetarea a reflectat faptul ca abuzul fizic este perceput ca o metoda
normala de educare acceptata si asimilata in egala masura de parinti si de copii.
Au fost identificati urmatorii factori favorizanti ai abuzului:

existenta problemelor in familie (violenta, in special violenta fizica si alcoolism,

nivel de educatie scazut) ;
lipsa de informare, pregatire si educare in exercitarea rolului de parinte sau
educator conduce la abordari neadecvate a copilului si la greseli care pot avea
repercusiuni grave asupra dezvoltarii copilului ;
numarul de copii in familie este de asemenea un indicator relevant al riscului de
producere a abuzului (familiile cu multi copii dezvolta intr-o mai mare masura un
comportament abuziv) ;
reteaua de servicii sociale sau de suport pentru familie si copil este inca
insuficient dezvoltata sub aspectul interventiei specifice (o situatie critica din

acest punct de vedere o reprezinta mediul rural din perspectiva lipsei de personal
calificat, cu studii superioare din cadrul primariei).
Abuzul emotional (psihologic) : este un lucru aproape obisnuit in familie. Cearta,
insultele, amenintarile, interdictia unor lucruri care le fac copiilor placere sunt cele mai
frecvente abuzuri in toate mediile analizate.
Abuzul psihologic este determinat de urmatorii factori :

conditiile socio-economice ale familiei;

sistemul precar al educatiei parintilor;
modelul violent promovat la nivelul societatii actuale prin diverse canale media
(filme, jocuri pe calculator, muzica, locuri de petrecere a timpului liber) sau relatii
interumane.
2. Recomandari:

includerea profesionistilor care lucreaza cu copii in programe de formare pentru

asimilarea cunostintelor si informatiilor in lucrul cu copiii abuzati;
crearea unor centre de informare si consiliere pentru parinti in insusirea unor
metode alternative de crestere si educare in vederea evitarii diverselor forme de
abuz;
initierea unor campanii de informare si consiliere pentru parintii din mediul rural
in insusirea unor metode alternative de crestere si educare in vederea evitarii
diverselor forme de abuz, tinand cont de faptul ca in mediul rural incidenta
cazurilor de abuz (mai ales cel economic) este mai mare;
aplicarea legislatiei in vigoare si adaptarea acesteia la cerintele si nevoile concrete
pentru a permite o interventie rapida (evitarea procedurilor birocratice);
crearea unor alternative de petrecere a timpului liber pentru copii si tineri in
situatii de excludere sociala, care sa asigure un mediu securizant si conditii de
manifestare a creativitatii si de participare (cercuri pe diverse domenii de interes,
cluburi ale copiilor, dezvoltarea unor facilitati si programe sportive);
dezvoltarea unei retele de centre de consiliere si centre de protectie specializate in
protectia, tratamentul si reabilitarea copilului victima a abuzului;
imbunatatirea accesului copilului si familiei la aceste servicii specializate.

ANEX
E
ANEXA I
STUDIU DE CAZ

AN
Vasilica L. 9 ani

PROBLEMA:
Minorul L.Vasilica, in varsta de 9 ani, s-a prezentat impreuna cu mama lui, in data
de 19.03.2010 la sediul Serviciului Public de Asistenta Sociala din Primaria localitatea L.,
cu scopul de a-i ajuta din punct de vedere material pentru a depasi situatia grava in care
se afla.

OBIECTIVE:
-

Determinarea cauzelor;

Propunerea unui proiect de interventie.

ETAPE:
ABORDAREA CAZULUI
Prezentarea cazului situatia actuala:
-

Copilul nu are un certificat de nastere, familia ne-a prezentat un certificat

constatator al nasterii ;

Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;

Minorul L.Vasilica. nu a fregventat nici o forma de educatie;

Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;

Minorul nu beneficiaza de alocatia de stat;

Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;

Minorul nu beneficiaza de servicii medicale gratuite; nu are un medic de familie;

Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;

Procurarea si sistematizarea informatiilor

1.Probleme medicale: In urma evaluarii medicale s-a stabilit diagnosticul Abuz
fizic sindromul copilului batut.
2.Relatii sociale
Familia relatiile dintre parinti sunt deseori conflictuale, tensionate, pe de o parte
datorita problemelor economice, pe de alta parte datorita comportamentului violent pe
care il manifesta tatal, consumator de alcool ;
Tatal tatal lui este fara ocupatie ;
Mama- mama este fara ocupatie si este alcoolica ;

Frati- copilul mai are inca trei frati si o sora.Familia nu stie unde sunt sora si un fratemai
mare pentru ca acestia au plecat de cativa ani de acasa. Un alt frate este intr-unorfelinat
de aprox. doi ani si din cand in cand vine acasa in vizita.Alaturi de parinti este L. si
fratele lui mic de 5 ani;
Grupul de prieteni: nu are prieteni ;
C. Istoricul evolutiei problemei
1. Istoricul problemei
L.V. a crescut intr-un mediu care i-a afectat dezvoltarea armonioasa. A fost prezent la
scandalurile dintre parinti, fiind adesea tinta agresiunilor fizice si verbale ale acestora. A
fost lasat nesupravegheat si datorita acestui fapt este speriat de mediul familial
conflictual, violent. Acest copil a fost confruntat cu toate tipurile de
abuz savarsite asupra lui : abuz fizic, emotional, economic si neglijenta.
2.Istoricul dezvoltarii intelectuale
-

capacitate redusa de concentrare in indeplinirea sarcinilor scolare;

agresivitate,
impulsivitate,
iritabilitate
in
copii ( refuza cooperarea, loveste partenerii de joaca);

dificultati de relationare;

dispozitie depresiva (fata lui exprima preocupare, ingrijorare, tristete; este tot
timpul incruntat);

tulburari de comportament (mici furturi, minciuna).

relatiile

cu

ceilalti

3.Istoricul dezvoltarii fizice

-

deficit staturo-ponderal, tinuta neingrijita;

5.Istoricul familiei
-

in familie au fost dintotdeauna probleme, relatii conflictuale;

parintii nu au lucrat niciodata ;

amandoi sunt alcoolici ;

nu primesc ajutor social pentru ca refuza sa munceasca in folosul comunitatii .

6.Istoricul relatiilor sociale

-agresivitate,
impulsivitate,
iritabilitate
in
copii ( refuza cooperarea, loveste partenerii de joaca);

nu are prieteni apropiati.

relatiile

cu

ceilalti

DESCOPERIREA CAUZELOR
-

parintii;

lipsa de comunicare si autoritarismul excesiv din partea lor ;

neglijenta lor.

CONFIGURAREA SITUATIEI
Intreaga simptomatologie a lasat amprente in dezvoltarea fizica si psihica a lui V.
ELABORAREA STRATEGIILOR DE ACTIUNE
-

Intocmirea de catre AS a Raportului de Evaluare Initiala;

Intocmirea de catre AS a Planului de Servicii ;

Sesizarea DGASPC de catre AS cu privire la identificarea cazului, in vederea

instituirii unei masuri de protectie speciala pentru copil;

DGASPC-ul propune instituirea masurii de protectie pentru copil fie Comisiei

pentru Protectia Copilului, fie instantei judecatoresti avand in vedere propunerea
AS;

Instituirea masurii de protectie speciala (de catre Comisia de Protectie a Copilului

sau de catre instanta);

Intocmirea Planului individualizat de Protectie de catre DGASPC care va avea ca

obiectiv asigurarea pentru copil a unor conditii care sa-i permita dezvoltarea
fizica, mentala, spirituala, morala si sociala si avand ca finalitate reintegrarea in
familia de origine sau la rude;

Monitorizarea de catre DGASPC a modului de ingrijire acordat copilului pe

perioada masurii de protectie;

Comunicarea de catre DGASPC, AS care a sesizat cazul, a datei la care s-a

instituit masura de protectie speciala, tipul acesteia si reprezentantul legal al
copilului pe perioada masurii de protectie;

Reevaluarea situatiei acestui copil la fiecare 3 luni;

Transmiterea catre DGASPC a situatiei centralizate pe plan local de catre AS a

cazului.

LUAREA SI SUSTINEREA HOTARARILOR

-

elaborarea unui proiect de interventie;

formularea de prognoze privind evolutia ulterioara a minorului.

PROIECT DE INTERVENTIE
PLAN DE ACTIUNE COMUNA ASISTENT SOCIAL MINORUL L.V. FAMILIA
ACESTUIA
SCOP:
-

intensificarea colaborarii asistentului social cu familia minorului astfel incat sa se

rezolve situatia;

copilul sa poata sa depaseasca situatia de criza in care se afla;

in urma discutiilor cu parintii, s-a stabilit luarea masurii de plasament a copilului

si a fratelui sau.

OBIECTIVE:
-

elaborarea planului individualizat de interventie si celelalte planuri specializate

prevazute in legislatia privind serviciile sociale ;

stabilirea componentei
rezolvarea cazului ;

colaborarea tuturor factorilor

gestionarea situatiei de abuz ;

reintegrarea sociala si scolara copilului ;

elaboreaza planul de siguranta si evaluare a riscului ;

comunicarea deciziei de inchidere a cazului ;

monitorizarea implementarii planului de interventie sau a celorlalte planuri

elaborate necesare in gestionarea situatiei abuz asupra copilului.

echipei

multidisciplinare/interdisciplinare
identificati

ca

PROGNOZA EVOLUTIEI ULTERIOARE A MINORULUI

fiind

pentru

importanti

in

PROGNOZA DEZVOLTARII PERSONALE

Intreaga simptomatologie ar fi amprentat dezvoltarea lui L.V. si a fratelui sau daca
acesta nu ar fi fost integrat intr-un program de tratament si recuperare. Activitatea de
terapie a avut in vedere reducerea nivelului de agresivitate, imbunatatirea relatiilor cu
ceilalti copii , inlocuirea comportamentului dezadaptativ cu un comportament adaptativ
(activitati sportive).
V. a urmat cursurile scolare si a fost stimulat pentru a participa la diferite activitati
psiho-pedagogice si de petrecere a timpului liber
Securizarea copilului, evaluarea psihomedicala, terapia si reabilitarea lui V. au
fost realizate in cadrul unui centru specializat prin implicarea specialistilor si institutiilor
abilitate in protectia copilului.

ANEXA 2
ANCHETA SOCIALA

ANCHETA SOCIALA
I

Date despre copil, tanar

Nume.
Prenume.
Data si locul nasterii..
CNP
Act de identitateserianr..
Nationalitate
Religie
Situatie scolara..
Starea de sanatate..
Situatia juridical.
Centrul de plasament.
Observatii..

II Situatia parintilor
MAMA
Nume.
Prenume.
Data si locul nasterii..
CNP
BI seria nr

eliberat la data. de Pol

Nationalitatea..
Religie

Starea civila
Studii..
Domiciliul legal.
Fara forme legale
Ocupatie.
Venituri..
Starea de sanatate
Atitudinea fata de copil..
TATAL
Nume
Prenume
Data si locul nasterii.
CNP..
BI

seria

nr

eliberat la data.. ..de pol..

Nationalitatea
Religie..
Starea civila.
Studii
Domiciliul legal
Fara forme legale..
Ocupatie
Venituri.
Starea de sanatate.

Atitudinea fata de copil

III Frati si surori
Nume si prenume
1.
2.

3.
4.

IV Situatia materiala a familiei

Locuinta.

.
Venituri..

Alte bunuri.

V Date despre familia extinsa

VI Opinia copilului cu privire la situatia sa

..
..
..
..
..
VII Observatii
..
..
..
..
..
VIII Propuneri
.
..
..
..
..

Data

Persoana care a efectuat ancheta

Functia :
Semnatura :

ANEXA 3
EXEMPLE GENOGRAME

Lista de control
Structura familiei: simboluri

relatie de
concubinaj

Functionarea familiei:

GENOGRAMA
FAMILIEI
CRISTEA
Asistentu
l
social
din
cadrul
serviciului de asistenta sociala a fost informat de catre mama Mihaelei, in varsta de 28 ani

ca aceasta si-a abandonat cele doua fetite ale sale Mirela,12ani si Ligia 3 ani. Mihaela se
afla in conflict cu mama sa, inca din timpul adolescentei cand aceasta la varsta de 17 ani
a abandonat liceul si a avut o relatie de concubinaj cu Andrei (31 ani), cu care are 2 copii
Mirela, 6 ani si Ligia 3 ani, de care s-a separat in urma cu 2 ani.
Andrei nu si-a mai vizitat copii niciodata, avand relatii distante cu acestea. Cei 2
copii au ramas in grija bunicii, Maria casnica, iar singurul venit al acesteia fiind pensia
sotului sau Mihai (68 ani) in valoarea de 550 ron. Mihaela, fara ocupatie s-a casatorit cu
Radu (48 ani), cu care are o relatie apropiata, dar si conflictuala cand acesta consuma
bauturi alcoolice si devine foarte violent. Cu Radu are un copil, Ionut (1 an), cu care este
in relatii foarte bune, apropiate.
Cele 2 fetite din relatia anterioara nu le mai viziteaza, avand cu acestea o relatie
conflictuala.
Mama Mihaelei cere sprijinul asistentului social, sustinand ca nu se mai poate
descurca cu intretinerea fetitelor.
GENOGRAMA FAMILIEI MARES

Asistentul social din cadrul directiei de asistenta sociala a fost informat de catre
vecinul lui Marcel (43 ani) ca acesta isi bate copiii in fiecare seara . Marceleste templar,
consuma frecvent bauturi alcoolice a fost casatorit cu Claudia (40 ani), casnica. Cei doi sau despartit in urma cu 4 ani si au impreuna 3 copii:
Cristina 13 ani, Mircea 10 yni si George 7 ani.
Copiii au ramas cu tatal, mama nedorind sa-si asume astfel de obligatii si sustine
ca nu poate sa-I ingrijeasca deoarece nu are nici un venit. Claudia este in conflict cu cei 3
copii ai sai. In fiecare seara Marcel consuma bauturi alcoolice, dupa care isi abuzaza fizic
fiica cea mare in varsta de aproape 13 ani, aceasta fiind nevoita sa doarma la verisoara sa
Ana (18 ani), fiica surorii lui Marcel,Ioana care este in relatii foarte apropiate cu fratele
sau dar care nu ii aproba comportamentul agresiv. Ea sustine ca fratele ei s-a schimbat
dupa despartirea de sotia sa. Cu ceilalti 2 copii, Mircea si George, Marcel are relatii
distante, neinteresandu-se niciodata de situatia lor scolara (aceasta fiind foarte slaba).

ANEXA 4
CHESTIONAR
Localitatea: .;
Sexul: feminin (__); masculin (__); varsta: ani.

CHESTIONAR
1) Stii ca exista o lege cu privire la drepturile copiilor?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
2) Dupa parerea ta, copiii sunt suficient protejati impotriva abuzului?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
3) Stii ca exista o linie telefonica pentru protectia copilului 08008200200?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
4) Daca ai fi in dificultate, ai apela la acest numar de telefon?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
5) Alocatia lunara acopera nevoile tale zilnice?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];

6) Cunosti copii care sufera datorita neglijarii parintilor lor?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];
7) Consideri ca bataia sau alte pedepse sunt indicate in educarea copiilor?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
8) Parintii tai tin cont de parerile tale?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
9) Mergi la scoala?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
10) Parintii tai se implica in activitatile tale scolare?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
11) Iti este frica sa mergi acasa dupa ce ai luat o nota mica la scoala?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
12) Ai si alte activitati in afara de cele scolare? Te duci la un club al copiilor (sportiv, de
dans, de muzica)?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
13) Participi la activitati cultural-educative (ex. la spectacol, la teatru)?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
14) Ai acces la informatii (ex.T.V. ,biblioteca, muzee,internet etc.)?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
15) Ai un medic de familie la care sa te duci, atunci cand esti bolnav?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];

Iti multumesc ca ai raspuns sincer la intrebari !

INTREBAREA NR. 1 Stii ca exista o lege cu privire la drepturile copiilor?

Scala 1 reprezinta raspunsurile notate cu DA;

Scala 2 reprezinta raspunsurile notate cu NU ;
Scala 3 reprezinta raspunsurile notate cu NU STIU.

INTREBAREA NR. 2 Dupa parerea ta, copiii sunt suficient protejati impotriva
abuzului?

INTREBAREA NR.3 Stii ca exista o linie telefonica pentru protectia copilului

08008200200?

INTREBAREA NR. 4 Daca ai fi in dificultate, ai apela la acest numar de telefon?

INTREBAREA NR. 5 Alocatia lunara acopera nevoile tale zilnice?

INTREBAREA NR. 6 Cunosti copii care sufera datorita neglijarii parintilor lor?

INTREBAREA NR. 7 Consideri ca bataia sau alte pedepse sunt indicate in educarea
copiilor?

INTREBAREA NR. 8 Parintii tai tin cont de parerile tale?

INTREBAREA NR. 10 Parintii tai se implica in activitatile tale scolare?

INTREBAREA NR. 11 Iti este frica sa mergi acasa dupa ce ai luat o nota mica la
scoala?

INTREBAREA NR.12 Ai si alte activitati in afara de cele scolare? Te duci la un club al

copiilor (sportiv, de dans, de muzica)?

INTREBAREA NR.13 Participi la activitati cultural-educative (ex. la spectacol, la

teatru)?

INTREBAREA NR.14 Ai acces la informatii (ex.T.V. ,biblioteca, muzee,internet etc.)?

INTREBAREA NR.15 Ai un medic de familie la care sa te duci, atunci cand esti

bolnav?

Scala 1 reprezinta raspunsurile notate cu DA;

Scala 2 reprezinta raspunsurile notate cu NU ;
Scala 3 reprezinta raspunsurile notate cu NU STIU.

ANEXA 5
Model de planificare al unei interventii corespunzatoare unei probleme identificate
si sesizate asistentului social.
Problema
Scop

Obiectiv 1
Activitate 1.1
Activitate 1.2
Activitate 1.3
Obiectiv 2
Activitate 2.1
Activitate 2.2
Activitate 2.3

Absenteismul scolar al elevului Florin aflat in clasa a II-a

Frecventarea claselor obligatorii
Perioada in luni
L1
Absolvirea clasei a II a a elevuluix
Florin
Suport material
x
Consilierea
x
Monitorizare
Imbunatatirea
rezultatelor
scolare
Identificarea unei forme de
invatamant scoala dupa scoala
Identificarea resurselor financiare
Inscrierea
si
frecventarea

L2
x
x
x
x

L3
X

X
X
X

L4
x

L5
X

X
X
X

x
X
x

Locul
desfasurare

Primarie
Cab. Scolar
Scoala, familie

Activitate 2.4

programului scoala dupa scoala

Monitorizare

ANEXA 6
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1

2
3
4

Agentia Nationala pentru

ProtectiaFamiliei(A.N.P.F.) - Centrul
pilot de asistenta si protectie a
victimelor violentei in familie,
(2007)
Albu, Emilia,
(2002)
Banciu, D. (1992)
Buzducea, D.,(2005)

Curic, Ina ;
Vaetisi, Lorena (2005)

Dragomirescu, V.
(1976)

Ghid de interventie in cazurile de violenta in fami

Manifestari tipice ale devierilor de comportament la e

Prevenire si terapie, Editura Aramis Print, B
Control social si sanctiuni sociale, Ed.Hyperion
Aspecte contemporane in asistenta
, Ed. Polirom, Iasi
Inegalitatea de gen : violenta invizibila : ghid de lucru pe
eliminarea violentei impotriva femeilor , E
Cluj-Napoca
Psihologia comportamentului deviant, Editura Stiintif
Bucuresti
Delincventa repere psihosociale, Editura Dac

Petcu, Marioara,
7

(1999)
Enachescu, C.,
(1973)

8
9
10

GIRLEANU, D. (2000)
Huditeanu, Alexandru (2001)

11

Ilut, P.,(2005)

12
13

Jinga, I (2005)
Killen, Kari (1998)

14

LAROUSSE,
(1996)

15

Mihailescu, I.,
( 2004 )
Mitrofan N.,Zbenghea V.,

16

Elemente de psihologie proiectiva, Ed. Stiintif

CALITATEA VIETII, XII, nr. 1-4, 2000, p.

Devianta comportamentala la ele Cunoasterea, prevenirea
comportamentale ale elevilor, Editura Psihom
Sociologia si antropologia familiei, Ed. P
Iasi
Educatia si viata cotidiana, EDP, Buc
Copilul maltratat, Timisoara,
Ed. Eurobit
Dictionar de psihologie, Editura Univers Enciclo

Rolul familiei in dezvoltarea copilului, Cartea univ

Psihologie judiciara, Casa de editura si

17

18

Butoi T., (1994)

Muntean, Ana(2006)

21

Neamtu, Cristina
(2003)
Neamtu, G.,
(1999)
Neamtu,,G.(coord.) (2005),
II.Stan, D.(coord.)(2000)
Necolau,Adrian (2004)

22
23

Pasa, F., si Pasa, L. M., (2004)

Popa, S., (coordonator), (2000)

24

Radulescu, Sorin M. (1994)

25

Stanciulescu, Elisabeta (1997)

26

Stanciulescu E,(1998)

27

Strachinaru, I.,
(1969)
Schiopu U.; Verza E., (1997)
Verza E., Verza Florin E., (2000)
Vrasmas, T.,(2007)

19
20

28
29
30
31

MONITORUL OFICIAL AL
ROMANIEI Nr.557

32

MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI

33

Sansa, Bucuresti, pag. 267-296.

Psihologia dezvoltarii umane,Iasi, Ed. P

Devianta scolara, Editura Polirom,

Excuderea sociala si problema campurilor sociale

Neamtu G, Elemente de asistenta sociala, Editura
Asistenta sociala: studii si aplicatii, Iasi, Ed

Manual de psihologie sociala, Ias

Ed. Polirom
Asistenta sociala in Romania, Ed. Pol
Abuzul si neglijarea copilului, studii de caz

Teorii sociologice in domeniul deviantei si al prob

Ed. TIMS, Bucuresti
Sociologia educatiei familiale, vol. I, Editura

Sociologia educatiei familiale, Iasi, Polirom, vol.I

Devierile de conduita la copii, EDP, Bu

Psihologia Varstelor, ciclurile vietii, Ed. Didactica si p

Psihologia varstelor, Ed. ProHumanitate,
Asistenta sociala a persoanelor in dificultate, Ed. O
Press, Constanta
LEGE privind protectia si promovarea drepturilor copilulu

LEGEA privind sistemul national de asistenta socia