Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1 Obiectivele cercetarii
Lucrarea de fata si-a propus cateva obiective privitoare la fenomenul
abuzului/maltratarii asupra copilului. Imi propun identificarea problemelor cu care se
confrunta copiii in situatie de abuz, a consecintelor psihice si fizice ce decurg din
experientele negative datorate formelor de abuz ce au fost exercitate asupra.
De asemenea incerc sa identific o legatura intre starea socio-economica a familiei
si situatia de abuz asupra copilului. Daca acest factor structural, poate fi un indicator al
situatiei de risc a copilului.
O alta problema pe care imi doresc sa o clarific o reprezinta consecintele
conflictelor maritale asupra copilului, in ceea ce priveste tema abordata in acest studiu.
Asadar, obiectivele cercetarii sunt :
1. Identificarea abuzurilor savarsite asupra copiilor .
2. Identificarea cauzelor si factorilor ce duc la situatii de abuz asupra copiilor .
3. Identificarea relatiilor maritale conflictuale si consecintelor negative ale acestora
asupra copilului.
4. Identificarea rezultatelor scolare slabe, ca urmare a neglijarii si abuzului asupra
copiilor.
5. Analiza si interpretarea concluziilor in cazurile de abuz si neglijare .
2 Ipotezele cercetarii
observatia;
interviul;
ancheta sociala;
genograma;
studiu de caz;
chestionar
4.1.Observatia
Observatia este o tehnica de investigatie utilizata si in domeniul asistentei sociale
care are ca scop culegerea de informatii cu valoare de fapte, necesare pentru a le
completa/confirma pe cele rezultate in urma altor tehnici (documentarea, interviul sau
intrevederea). Observatia are o mare importanta in mod deosebit in primele etape ale
instrumentarii cazului (dupa sesizare/referire, evaluare initiala, evaluare complexa) dar se
aplica pe tot parcursul lucrului la caz. Pentru o abordare organizata, coerenta si logica a
acestei tehnici se utilizeaza si se recomanda construirea unui ghid de observatie.
Observatia presupune urmarirea comportamentului verbal si non-verbal al
intrelocutorului/clientului, tipul si structura relatiilor din mediul investigat, atitudini, stari
si reactii emotionale.
Observatia poate fi clasificata astfel:
observatia directa: asistentul social sta fata in fata cu clientul;
observatia indirecta: asistentul social observa aspecte din mediul de provenienta
al clientului.
Ancheta sociala este realizata de catre un asistent social si este o tehnica care
presupune culegerea datelor in vederea rezolvarii cazului. In cadrul anchetei sociale, se
va nota:
locul si data - se vor preciza locul (ex: domiciliul clientului) si data completarii
anchetei sociale;
persoane prezente - se vor inregistra numele si prenumele tuturor persoanelor
prezente la intocmirea anchetei sociale. Acest lucru este important deoarece orice
persoana prezenta poate reprezenta atat o sursa de informare cat si o garantie
pentru veridicitatea informatiilor prezentate;
scopul - va fi inregistrat scopul pentru care ancheta sociala este efectuata (ex.:
Reintegrarea copilului in familia naturala). Este important sa se pastreze coerenta
intre scopul intocmirii anchetei sociale, modalitatea prezentarii informatiilor pe
parcursul anchetei sociale si recomandarile finale;
date de identificare a beneficiarului -Nume prenume, data si locul nasterii - se
completeaza datele beneficiarului din actele de stare civila.
stare civila/ statutul juridic -pentru adulti se completeaza situatia starii civile
(necasatorit, casatorit, divortat, vaduv); Pentru copil se precizeaza situatia
juridica (declarat abandonat prin sentinta civila, tutela sau curetela pentru una din
situatiile: parintii sunt decedati, declarati judecatoreste decedati, declarati
antecedente medicale din familie: afectiuni cronice sau genetice avute de catre
membrii familiei beneficiarului. Daca starea de sanatate a beneficiarului este buna
se va completa cu expresia clinic sanatos, iar daca sufera de o afectiune se va
specifica diagnosticul si alte informatii obtinute din certificatul medical de
sanatate. Este recomandat ca asistentul social sa solicite un act medical
doveditor, indiferent de starea de sanatate a beneficiarului;
situatia materiala/financiara - vor fi inregistrate doar veniturile permanente,
cum ar fi: salarii, pensii, indemnizatia de somaj, ajutorul de somaj, alocatia
copiilor, pensie de urmas, alte indemnizatii, etc.; vor fi mentionate castigurile din
diferite activitati prestate de membri familiei (ex: munca sezoniera, vanzarea
diferitelor produse agricole, munca in strainatate a unui frate sau parinte, etc.);
locuinta - asistentul social va trebui sa urmareasca mai multe aspecte privind
locuinta, cum ar fi: numarul de camere, cate persoane locuiesc in aceeasi casa,
daca locuinta este proprietate personala sau nu, daca starea de igiena este
corespunzatoare, daca este dotata cu electricitate, apa curenta, incalzire, telefon;
Relatiile in familie si comunitate - vor fi notate aspecte referitoare la relatiile
dintre membrii familiei - aspecte observate in timpul vizitelor in familie ale
asistentului social sau constatate de acesta din discutiile cu membrii comunitatii.
Vor fi vizate relatiile dintre mama si tata, dintre parinti si copii, dintre frati,
relatiile cu alte persoane care locuiesc in aceeasi casa, relatiile cu familia largita.
Este recomandat ca asistentul social sa insiste in evaluarea acelor tipuri de relatii
relevante pentru rezolvarea cazului (ex. Atitudinea mamei fata de copil).
Asistentul social va evalua relatiile beneficiarului cu vecinii, alte personae din
comunitate si institutii (tipul relatiilor, reciprocitate, intensitate, implicare, etc.). In
cazul in care se intocmeste ancheta sociala pentru un elev se va urmari gradul de
adaptare scolara, cat si relatiile acestuia cu profesorii si colegii.
Frequency
Valid
1,00
2,00
Percent
10
33,3
Valid Percent
Cumulative Percent
33,3
33,3
23,3
23,3
56,7
18,3
18,3
75,0
15,0
15,0
90,0
10,0
10,0
100,0
100,0
100,0
100,0
3,00
4,00
5,00
Total
30
Valid
1,00
Frequency
10
Percent
31,7
Valid Percent
Cumulative Percent
31,7
31,7
2,00
23,3
23,3
55,0
3,00
16,7
16,7
72,7
4,00
16,7
16,7
89,4
5,00
10,0
10,0
100,0
Total
30
100,0
100,0
Nivelul de scolarizare
al parintilor :
Statutul
socio-economic al parintilor:
MEDIA SITUATIESOCIO-ECONOMICA SI CULTURALA:
Cases
Included
Excluded
N
VAR00001 * VAR00003
VAR00002 * VAR00003
VAR00003
1,00
VAR00001
Mean
N
2,00
Percent
100,0%
100,0%
N
0
0
Percent
,0%
,0%
30
30
1,19434
Mean
3,1667
3,7333
Mean
N
Std. Deviation
30
30
Percent
100,0%
100,0%
2,4333
,81720
Std. Deviation
VAR00002
2,2333
Std. Deviation
N
Total
30
30
Total
30
30
1,53316
1,17248
2,7000
3,0833
60
60
1,30579
1,34406
Cases
Included
Excluded
Percent
Total
VAR00001 * VAR00003
30
100,0%
Percent
,0%
VAR00002 * VAR00003
30
100,0%
,0%
N
30
Percent
100,0%
30
100,0%
VAR00001
VAR00001
Pearson Correlation
VAR00002
,671(**)
Sig. (2-tailed)
,000
N
VAR00002
Pearson Correlation
30
30
,671(**)
Sig. (2-tailed)
N
,000
30
30
Neglijenta legata de cautarea unui tratament medical sau de urmarirea acestuia poate avea
serioase consecinte.
Am utilizat genograma pentru a evalua situatia problematica cu care o familiile se
confrunta. Ea presupune culegerea de informatii cu privire la structura evaluare si avand
rol de diagnostic social. Este realizata in scopul crearii unei scheme a structurii si
relatiilor din familia implicata in rezolvarea situatiei problematice, astfel incat sa poata fi
evaluate posibilele surse de sprijin din familie sau posibilele cauze ce au determinat sau
mentinut situatia problematica.
Din ancheta sociala si genograma reiese faptul ca in aceste familii relatiile
maritale sunt conflictuale. Majoritatea copiilor se simt dominati de tensiunile din familie,
dar si neglijati, neapreciati si uneori exclusi. Fac incercari firave de a atrage atentia
asupra lor; ei doresc in marea majoritate sa se afirme, in sensul de a fi bagati in seama, sa
li se arate ca sunt mai importanti decat toate celelalte probleme ale parintilor.
Consecintele neimplinirii functiilor parentale se vad in modul in care se
strucureaza dezvoltarea personalitatii copiilor. Problemele copiilor proveniti din familiile
cu statut social scazut sunt foarte complexe, avand un impact psihosocial foarte puternic
si cu o mare rezonanta in timp. Ca urmare a problemelor cauzate de saracie si a lipsei de
coeziune intre soti, familia aflata in aceasta situatie nu mai poate oferi in toate cazurile un
climat afectiv si educational cu efecte benefice asupra personalitatii copiilor. Adesea, cei
care provin din astfel de climat familial, cu frecvente certuri, prezinta dificultati de
adaptare, labilitate educationala, fragilitate morala, stari de anxietate, etc.
Ei fac parte din familii cu neintelegeri intre parinti sau cu nivel economic
problematic, familii cu un singur parinte, sau familii in care parintii nu-si asuma in
totalitate rolul de parinti. In general s-a putut observa ca parintii nu constientizeaza pe
deplin modul in care aceste aspecte de structura si climat familial ii afecteaza pe copii, ei
considerand ca daca nevoile de baza le sunt asigurate (hrana si imbracaminte),
totul functioneaza perfect.
Neintelegerile, conflictele si agresiunile dintre parinti il determina pe copil sa
suporte o anumita nervozitate, sa traiasca intr-un climat de tensiune, ceea ce duce la
cresterea unor mecanisme de aparare ori la dezvoltatea unui caracter inchis. Pe langa
aceasta, se adauga si faptul ca conflictele permanente si repetate in mod sistematic intre
parinti depreciaza imaginea acestora in ochii copilului sau creeaza conditii ca unul dintre
ei sa fie favorizat , iar celalalt sa fie respins..
In scopul verificarii acestei ipoteze am folosit corelat intre ele cele doua variabile:
variabila 1 incidenta abuzului asupra copilului si variabila 2 rezultatele scolare slabe.
Pentru atingerea acestui scop am folosit urmatoarele metode: observatia, ancheta
sociala, chestionarul propriu vizand cunostintele, obiceiurile, atitudinile in ceea ce
priveste abuzul asupra copilului si protectia copilului in Romania.
Variabila 1 - copii abuzati:
Frequency
Valid
1,00
Percent
Valid Percent
Cumulative Percent
30,0
30,0
30,0
2,00
23,2
23,2
53,2
3,00
10,0
10,0
63,2
4,00
3,3
3,3
66,6
5,00
13,3
13,3
80,0
6,00
6,6
6,6
86,6
7,00
3,3
3,3
90,0
8,00
6,6
6,6
9,00
3,3
3,3
Total
30
100,0
100,0
97,6
100,0
Norul de puncte este indreptat spre partea dreapta, ceea ce inseamna ca distributia
este simetrica , s-a aplicat un coeficient de corelatie Bravais- Pearson, obtinandu-se r =
0,98 la un p < 0,01 pe care l-am introdus in formula Spearman-Brown rsh = 2r/1+r,
obtinandu-se astfel un rsh = 0,98 la un prag de semnificatie de 0,01, in
concluzie chestionarul este fidel.
STUDIUL CORELATIEI: STUDIUL CORELATIEI:
VAR00001
VAR00001
Pearson Correlation
VAR00002
1
Sig. (2-tailed)
N
VAR00002
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
,332(**)
,010
30
30
,332(**)
,010
30
30
Kendall's tau_b
VAR00001
Correlation Coefficient
Sig. (2-tailed)
N
VAR00002
Correlation Coefficient
Sig. (2-tailed)
Spearman's rho
VAR00001
N
Correlation Coefficient
Sig. (2-tailed)
N
VAR00002
Correlation Coefficient
Sig. (2-tailed)
N
1,000
,322(**)
,006
30
30
,322(**)
1,000
,006
30
1,000
30
,361(**)
,005
30
30
,361(**)
1,000
,005
30
30
Dupa cum se poate observa, intre rezultate scolare (slabe) si situatia de abuz
asupra copilului exista o corelatie de 0,332 semnificativa la pragul de p=0,01. Acest lucru
demonstreaza faptul ca exista o relatie directa intre rezultatele scolare si situatia de abuz
in care se afla acesta.
In urma aplicarii chestionarului propriu, am constatat ca 78,33% dintre copiii
chestionati stiu ca exista o lege cu privire la protectia copilului, insa aproape jumatate
dintre ei (41,66%), considera ca sunt suficient protejati asupra diferitelor forme de abuz.
Doar 45% dintre ei stiu ca exista o linie telefonica dedicata special pentru ei, doar un sfert
din copiii din mediul rural cunosc acest numar , in ciuda faptului ca au existat promo-uri
televizate cu acest numar special; doar 48,33% dintre ei ar apela acest numar, daca ar fi in
dificultate.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
1 Concluzii
O prima concluzie a studiului de fata este aceea ca nevoile de baza ale copiilor nu
sunt respectate. Aceasta situatie necesita atentie pentru ca ea exprima de fapt nevoile
copilului si nu ceea ce primeste de fapt. Asigurarea unui climat familial armonios,
echilibrat plin de afectiune si grija se identifica ca o necesitate pentru dezvoltarea
echilibrata a copilului.
Abuzul fizic : cercetarea a reflectat faptul ca abuzul fizic este perceput ca o metoda
normala de educare acceptata si asimilata in egala masura de parinti si de copii.
Au fost identificati urmatorii factori favorizanti ai abuzului:
acest punct de vedere o reprezinta mediul rural din perspectiva lipsei de personal
calificat, cu studii superioare din cadrul primariei).
Abuzul emotional (psihologic) : este un lucru aproape obisnuit in familie. Cearta,
insultele, amenintarile, interdictia unor lucruri care le fac copiilor placere sunt cele mai
frecvente abuzuri in toate mediile analizate.
Abuzul psihologic este determinat de urmatorii factori :
ANEX
E
ANEXA I
STUDIU DE CAZ
AN
Vasilica L. 9 ani
PROBLEMA:
Minorul L.Vasilica, in varsta de 9 ani, s-a prezentat impreuna cu mama lui, in data
de 19.03.2010 la sediul Serviciului Public de Asistenta Sociala din Primaria localitatea L.,
cu scopul de a-i ajuta din punct de vedere material pentru a depasi situatia grava in care
se afla.
OBIECTIVE:
-
Determinarea cauzelor;
ETAPE:
ABORDAREA CAZULUI
Prezentarea cazului situatia actuala:
-
Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;
Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;
Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;
Aceasta situatie este valabila pentru toti cei cinci copii ai familiei;
Frati- copilul mai are inca trei frati si o sora.Familia nu stie unde sunt sora si un fratemai
mare pentru ca acestia au plecat de cativa ani de acasa. Un alt frate este intr-unorfelinat
de aprox. doi ani si din cand in cand vine acasa in vizita.Alaturi de parinti este L. si
fratele lui mic de 5 ani;
Grupul de prieteni: nu are prieteni ;
C. Istoricul evolutiei problemei
1. Istoricul problemei
L.V. a crescut intr-un mediu care i-a afectat dezvoltarea armonioasa. A fost prezent la
scandalurile dintre parinti, fiind adesea tinta agresiunilor fizice si verbale ale acestora. A
fost lasat nesupravegheat si datorita acestui fapt este speriat de mediul familial
conflictual, violent. Acest copil a fost confruntat cu toate tipurile de
abuz savarsite asupra lui : abuz fizic, emotional, economic si neglijenta.
2.Istoricul dezvoltarii intelectuale
-
agresivitate,
impulsivitate,
iritabilitate
in
copii ( refuza cooperarea, loveste partenerii de joaca);
dificultati de relationare;
dispozitie depresiva (fata lui exprima preocupare, ingrijorare, tristete; este tot
timpul incruntat);
relatiile
cu
ceilalti
5.Istoricul familiei
-
-agresivitate,
impulsivitate,
iritabilitate
in
copii ( refuza cooperarea, loveste partenerii de joaca);
relatiile
cu
ceilalti
DESCOPERIREA CAUZELOR
-
parintii;
neglijenta lor.
CONFIGURAREA SITUATIEI
Intreaga simptomatologie a lasat amprente in dezvoltarea fizica si psihica a lui V.
ELABORAREA STRATEGIILOR DE ACTIUNE
-
PROIECT DE INTERVENTIE
PLAN DE ACTIUNE COMUNA ASISTENT SOCIAL MINORUL L.V. FAMILIA
ACESTUIA
SCOP:
-
OBIECTIVE:
-
stabilirea componentei
rezolvarea cazului ;
echipei
multidisciplinare/interdisciplinare
identificati
ca
fiind
pentru
importanti
in
ANEXA 2
ANCHETA SOCIALA
ANCHETA SOCIALA
I
II Situatia parintilor
MAMA
Nume.
Prenume.
Data si locul nasterii..
CNP
BI seria nr
Nationalitatea..
Religie
Starea civila
Studii..
Domiciliul legal.
Fara forme legale
Ocupatie.
Venituri..
Starea de sanatate
Atitudinea fata de copil..
TATAL
Nume
Prenume
Data si locul nasterii.
CNP..
BI
seria
nr
Nationalitatea
Religie..
Starea civila.
Studii
Domiciliul legal
Fara forme legale..
Ocupatie
Venituri.
Starea de sanatate.
3.
4.
.
Venituri..
Alte bunuri.
Data
Functia :
Semnatura :
ANEXA 3
EXEMPLE GENOGRAME
Lista de control
Structura familiei: simboluri
relatie de
concubinaj
Functionarea familiei:
GENOGRAMA
FAMILIEI
CRISTEA
Asistentu
l
social
din
cadrul
serviciului de asistenta sociala a fost informat de catre mama Mihaelei, in varsta de 28 ani
ca aceasta si-a abandonat cele doua fetite ale sale Mirela,12ani si Ligia 3 ani. Mihaela se
afla in conflict cu mama sa, inca din timpul adolescentei cand aceasta la varsta de 17 ani
a abandonat liceul si a avut o relatie de concubinaj cu Andrei (31 ani), cu care are 2 copii
Mirela, 6 ani si Ligia 3 ani, de care s-a separat in urma cu 2 ani.
Andrei nu si-a mai vizitat copii niciodata, avand relatii distante cu acestea. Cei 2
copii au ramas in grija bunicii, Maria casnica, iar singurul venit al acesteia fiind pensia
sotului sau Mihai (68 ani) in valoarea de 550 ron. Mihaela, fara ocupatie s-a casatorit cu
Radu (48 ani), cu care are o relatie apropiata, dar si conflictuala cand acesta consuma
bauturi alcoolice si devine foarte violent. Cu Radu are un copil, Ionut (1 an), cu care este
in relatii foarte bune, apropiate.
Cele 2 fetite din relatia anterioara nu le mai viziteaza, avand cu acestea o relatie
conflictuala.
Mama Mihaelei cere sprijinul asistentului social, sustinand ca nu se mai poate
descurca cu intretinerea fetitelor.
GENOGRAMA FAMILIEI MARES
Asistentul social din cadrul directiei de asistenta sociala a fost informat de catre
vecinul lui Marcel (43 ani) ca acesta isi bate copiii in fiecare seara . Marceleste templar,
consuma frecvent bauturi alcoolice a fost casatorit cu Claudia (40 ani), casnica. Cei doi sau despartit in urma cu 4 ani si au impreuna 3 copii:
Cristina 13 ani, Mircea 10 yni si George 7 ani.
Copiii au ramas cu tatal, mama nedorind sa-si asume astfel de obligatii si sustine
ca nu poate sa-I ingrijeasca deoarece nu are nici un venit. Claudia este in conflict cu cei 3
copii ai sai. In fiecare seara Marcel consuma bauturi alcoolice, dupa care isi abuzaza fizic
fiica cea mare in varsta de aproape 13 ani, aceasta fiind nevoita sa doarma la verisoara sa
Ana (18 ani), fiica surorii lui Marcel,Ioana care este in relatii foarte apropiate cu fratele
sau dar care nu ii aproba comportamentul agresiv. Ea sustine ca fratele ei s-a schimbat
dupa despartirea de sotia sa. Cu ceilalti 2 copii, Mircea si George, Marcel are relatii
distante, neinteresandu-se niciodata de situatia lor scolara (aceasta fiind foarte slaba).
ANEXA 4
CHESTIONAR
Localitatea: .;
Sexul: feminin (__); masculin (__); varsta: ani.
CHESTIONAR
1) Stii ca exista o lege cu privire la drepturile copiilor?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
2) Dupa parerea ta, copiii sunt suficient protejati impotriva abuzului?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
3) Stii ca exista o linie telefonica pentru protectia copilului 08008200200?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
4) Daca ai fi in dificultate, ai apela la acest numar de telefon?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
5) Alocatia lunara acopera nevoile tale zilnice?
DA[_], NU[_], NU STIU[_];
INTREBAREA NR. 2 Dupa parerea ta, copiii sunt suficient protejati impotriva
abuzului?
INTREBAREA NR. 6 Cunosti copii care sufera datorita neglijarii parintilor lor?
INTREBAREA NR. 7 Consideri ca bataia sau alte pedepse sunt indicate in educarea
copiilor?
INTREBAREA NR. 11 Iti este frica sa mergi acasa dupa ce ai luat o nota mica la
scoala?
ANEXA 5
Model de planificare al unei interventii corespunzatoare unei probleme identificate
si sesizate asistentului social.
Problema
Scop
Obiectiv 1
Activitate 1.1
Activitate 1.2
Activitate 1.3
Obiectiv 2
Activitate 2.1
Activitate 2.2
Activitate 2.3
L2
x
x
x
x
L3
X
X
X
X
L4
x
L5
X
X
X
X
x
X
x
Locul
desfasurare
Primarie
Cab. Scolar
Scoala, familie
Activitate 2.4
ANEXA 6
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1
2
3
4
Curic, Ina ;
Vaetisi, Lorena (2005)
Dragomirescu, V.
(1976)
Petcu, Marioara,
7
(1999)
Enachescu, C.,
(1973)
8
9
10
GIRLEANU, D. (2000)
Huditeanu, Alexandru (2001)
11
Ilut, P.,(2005)
12
13
Jinga, I (2005)
Killen, Kari (1998)
14
LAROUSSE,
(1996)
15
Mihailescu, I.,
( 2004 )
Mitrofan N.,Zbenghea V.,
16
17
18
21
Neamtu, Cristina
(2003)
Neamtu, G.,
(1999)
Neamtu,,G.(coord.) (2005),
II.Stan, D.(coord.)(2000)
Necolau,Adrian (2004)
22
23
24
25
26
Stanciulescu E,(1998)
27
Strachinaru, I.,
(1969)
Schiopu U.; Verza E., (1997)
Verza E., Verza Florin E., (2000)
Vrasmas, T.,(2007)
19
20
28
29
30
31
MONITORUL OFICIAL AL
ROMANIEI Nr.557
32
MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
33