Curs 4

01.11.2013
Legislatia antitrust
Scurt istoric:
Din punct de vedere istoric legislatia antitrust a aparut mai intai
Legea Allall, Codul Penal 1810.
In SUA legislatia antitrust a aparut prin Legea Sherman.
Trustul este o institutie de de drept anglo-saxon, fiind un
sistem tripartit in care o persoana valorifica drepturi in legatura
cu bunurile altei persoane in urma desemnarii unui
administrator de catre un tert.
Cea mai cunoscuta forma de trust este legatul lasat unui
minor sau incapabil, dar bunurile sunt administrate de
altcineva.
In sistemul american de drept se realizeaza si un transfer de
proprietate. Administratorul bunurilor este proprietar, la noi are
doar un dezmembramant al unui drept de proprietate.
Societatea care controla alte societati, valorifica drepturile ce
decurgeau din trust, de aici legatura legii antitrust, antimonopol
cu institutia trustului.
Legea Sherman a distrus marile societatii de otelarie. Ea a fost
amendata de Legea Clayton, fiind introdusa o reglementare pt
concentrarile economice excesive.
Tratatul de la Roma (legislatia europeana) a introdus prin art.
85, 86 interzicerea anumitor comportamente antitrust,
prelutate mai tarziu prin TFUE in art. 101, 102.
Aceste art. 101, 102 au fost preluate si de legislatia romana, in
Legea 21/1996 in art. 5 si 6.

Decretul din 10 mai 1937 inspirat din legislatia germana a

preluat notiunea de concentrare. Alt decret din 1989 a preluat
intr-o forma proasta art. 85, 86 din Tratatul de la Roma.
Forme ale monopolismului:
Monopolismul de comportament este dat de intelegeri
monopoliste si de abuzul de pozitie dominanta,
dar exista si monopolismul de structura, dat de
concentrarile economice excesive.
Aceasta impartire a monopolismului este important mai ales in
structura legii, fiind plasate diferit.
In analiza intelegerilor antimonopoliste se cerceteaza lucrurile
in mod retroactiv,
iar la concentrarile economice se face o analiza in perspectiva,
in ce masura acea concentarare economica este periculoasa
dpdv al concurentei si in ce masura acest impact poate fi
ajustat, facandu-se o analiza de predictibilitate.
O alta clasificare se poate face in :
unipersonal si pluripersonal: abuzul de pozitie
dominanta se realizeaza unipersonal, dar se poate si aici
un abuz colectiv, iar in restul celorlalte intelegeri
antimonopol acestea se realizeaza in mod pluripersonal.
Analiza legii 21/1996:
Intelegerile monopoliste sunt acele manifestari de vointa ale
unei intreprinderi, suficient de independente unele in raport cu
celelalte, spre a putea decide comportamentul lor de piata si
care au ca obiect sau pot avea ca efect impiedicarea,
restrangerea sau denaturarea semnificativa a concurentei, pe
piata relevanta.
Vorbim de manifestari de vointa, care nu inseamna neaparat
acte juridice, ci si fapte juridice, realizate in mod voluntar.

Vorbim de 3 tipuri de incalcari:

- acordurile propriu-zise
- deciziile asociatilor de intreprinderi
- practici concertate
Grupurile de intreprinderi = sunt acele concentrari cu
caracter economic, care prsupun intreprinderi ce au legaturi
economice, financiare, personale, care le dau un caracter
uniform si putere de control.
Grupurile de societati industriale = au legaturi de afaceri
stabilite intre ele, cele financiare se refera la investitiile facute
de ele, iar cele personale sunt date de persoana cuiva.
In legatura cu structura lor, grupurile pot fi radiale, piramidale,
cascada (off-shore) sau circular.
Acordul este o conventie bi sau multilaterala, care nu
presupune incheierea unui anumit tip de contract , pt a exista o
intelegere. (ex: contract de depozit, concesiune, nu neaparat de
vanzare) aici pot interveni gentelmen agreements.
Acordul find un fapt juridic, nu neaparat un act juridic, se poate
proba cu orice mijloc de proba.
Deciziile asociatilor de intreprinderi sunt acele manifestari
de vointa colective care au sau nu personalitate juridica.
Practicile concertate inseamna comportamentul similar, cu
buna stiinta si coordonat, al anumitor intreprinderi. Nu exista un
acord intre ele. De obicei, acest comportament are in vedere
stabilirea acelorasi preturi. Orice variatie a pretului trebuie sa
fluctueze potrivit cheltuielilor de productie, nu prin faptul ca un
producator se uita la pretul produselor altor producatori.
Circulatia de informatie intre intreprinderi reprezinta
baza practicii concertate, fiind interzisa. Nu trebuie ca
intreprinderile sa se inteleaga, si ca unul sa stie ca
celalalt urmeaza sa-si ajusteze preturile, de exemplu.

Se prezuma ca o intreprindere nu se uita in politica

concurentului sau.
Intelegerile dupa pozitia ocupata in circuitul economic:
Orizontale intre intreprinderi aflate pe aceeasi pozitie in
lantul de distributie.
Verticale intre intreprinderi aflate pe pozitii diferite in
lantul de distributie.
Mixte intre toti participantii la lantul de distributie.
Intelegerile pe orizontala sunt mai grave, pt ca existenta lor pot
inchide piata.
Intelegeri dupa recunoasterea de catre legislatie:
Monopoliste pe care legea le interzice
Monopoliste pe care legea le permite unele sisteme de
drept interzic doar abuzul realizat prin intelegerile
respective.
In sistemul romanesc exista exceptari legate de intelegeri care
pot fi permise.
Pt a exista o intelegere:
Sa existe un concurs de vointe; Fiecare vointa sa nu fie
viciata de vreun viciu de concimtamant, vointa sa fie reala,
sa existe intentia.
Cei in cauza trebuie sa aiba autonomie decizionala.
Se poate intampla ca din cauza legii sau din motive
economice sa nu existe autonomie decizionala. Exemplu:
daca legea prescrie o anumita conduita; fapta unei filiale
sau sucursale sucursala nu are autonomie decizionala,
deci fapta nu ii apartine, sucursala nu are personalitate
juridica; filiala are personalitate juridica, dar nu are
autonomie decizionala.

 Au ca efect sau ca obiect impiedicare, restrangerea

sau denaturarea concurentei afectarea
semnificativa a concurentei.
o Impiedicare - reprezinta un obstacol absolut
o Restrangerea - stirbirea libertatilor participantilor in
piata
o Denaturarea - reprezinta modificarea conditiilor de
schimb
Aceste atingeri aduse concurentei pot fi interne (acordului), dar
si externe (privind consecinte pt tertii acordului).
Atingerile ilicite au ca obiect sau pot avea ca efect, adica pot fi
in legatura cu obiectul insasi intelegerea in termenii sai
prevedere impiedicarea, restangrea sau denaturarea, numite
atingeri per se, intelegerile cu gravitate maxima.
Intelegerile prin efect nu sunt grave pt piata, dar din executarea
intelegerii respective se pot produce efecte negative.
Legea ia mai multe ipoteze ale intelegerilor sanctionabile, prin
art. 5 din Legea 21/1996:
lit. a) intelegerile referitoare la fixarea in mod direct sau
indirect preturilor, politicilor de discount, tarife
aceasta incalcare de la lit. a a art. 5 este cea mai
frecventa.
Intelegeri orizontale: intelegeri de fixarea a preturilor in
mod direct inseamna stabilirea pretului efectiv, indiferent ca
este minimal sau maximal. Nu se pot stabili preturi indicative.
Sunt interzise acele baremuri, formule de calculare a pretului.
Este interizsa chiar si recomandarea de preturi sau simpla
circulatie de informatie referitoare la pret.
Singurul lucru permis este schimbul de informatii a costurilor ce
poarta asupra materiilor prime. Se pot da astfel de referinte, pt
ca astfel se stimuleaza piata.
La intelegerile verticale, nu se pot stabili preturi de
revanzare, a distribuitorilor, care se gasesc mai ales in

contractele de distributie exclusiva. In materie de intelegeri

verticale se pot recomanda preturile de catre
producator, distribuitorului.
Intelegerile de stablire a preturilor in mod indirect, inseamna
stabilirea politicilor de discounturi. Producatorul poate
acorda reduceri pe criterii de volum, de senioritate
(colaborare intinsa pe ani), acestea sunt permise. Rabatul
interzis nu este doar cel unifrom, dar si cel discriminatoriu,
discriminarea unui distribuitor in detrimentul altora.
Fixarea altor conditii comerciale: fixeaza clauze care infrang
mecanismul corect al formarii cererii si ofertei.
De exemplu: durata foarte lunga a contractului, durata si
conditiile contractului de credit, garantii, modalitati si termene
de livrare si plata, obligativitatea distribuitorilor sa tina un stoc
minim sau consumabile obligatorii, clauze de exonerare sau
agravare a raspunderii.

lit. b) limiteaza sau controleaza productia,

comercizlizarea, dezvoltarea tehnica sau investitiile
In piata trebuie sa existe conditii optime, fiecare sa-si realizeze
dezvoltare comerciala, industriala.
Sunt interzise:

Interzicerea de anumite subansambluri

Stabilirea punctelor de fabricatie
Stabilirea de cote la import sau export
Interzicerea exploatarii unor inventii
Decizii de atribuiri de label de calitate
Conventii de vanzare sau cumparare realizate in comun
care restrang concurenta

2 tipuri de acorduri:

Acordurile de cooperare sunt victima nr. 1 al acestor interdictii

prevazute de lit. b, art. 5, pt ca de obicei asa se realizeaza
anticoncurenta.
Sunt admisibile doar cele care tind sa eficientize productia, care
reduc costurile, care aduc solutii inovative, fara restrictii
efective etc.
Acordurile de specializare, dar se poate astfel imparti piata.
Sunt anumite domenii in care este necesara specializarea, ca si
cooperarea (ex: domeniul farmaceutic, medical, tehnic).

lit. c) impartirea pietelor sau surselor de

aprovizionare
Dupa obiect, este vorba de intelegeri care isi repartizeaza
geografic pietele de desfacere sau sursele de aprovizionare.
Retele de distributie:
- retele de distributie deschisa accesul este neingradit la
intrarea in reteaua de distributie a unui producator;
cumparatorul isi pastreaza dreptul de a revinde; vanzatorul isi
pastreaza dreptul de a vinde si altuia; astfel de retele de
distributie sunt permise.
- retele de distributie selective: fie se dimineaza concurenta pt
ca se da drept de achizitie doar celor ce indeplinesc anumite
conditii selective, in acest caz dispare accesul liber de intrare in
reteau de distributie, fie se stabilesc anumite conditionari la
comercializare. Aceste conditii de selectie sau aceste
conditionari sunt permise, dar in functie de obiectivitatea lor se
observa daca ele sunt abuzive sau nu.
4 tipuri de distributie selectiva:
1. reteaua de distibutie selectiva calitativa bazata pe criterii
obiective permisa

2. reteaua de distributie selectiva de natura cantitativa si

obiectiva permisa
3. reteaua de distributie selectiva de natura cantitativa pe baza
de criterii subiective - interzise
4. reteaua de distributie selectiva pt anumite produse de lux
sau de prestigiu pt a fi permise astfel de restrictii, trebuie
permis vanzatorului sa vanda si alte produse concurente.
Intelegerile de organizare a retelei de distributie inchisa
afecteaza concurenta; se realizeaza in 2 feluri cu exclusivitate
teritoriala simpla sau absoluta;
exclusivitatea teritoriala simpla inseamna ca fieare distributor
are o arie georgrafica a sa, dar daca primeste solicitari din alta
zona geografica el trebuie sa aiba posibilitatea sa le onoreze;
exclusivitate teritoriala absoluta, inseamna invers, ca
distribuitorul nu are voie sa onoreze solicitari din alte zone
geografice decat cea a sa si nici sa mearga sa faca oferte altor
distribuitori din alte zone geografice.
Retele de distributie stabilite prin contractele de franciza este
permisa reteaua selectiva in conditii riguroase, este posibila si
exclusivitatea beneficiarului francizei, dar pt aceasta este
necesara plata unei sume de bani, care sa compenseze
caracterul exclusiv al retelei.