Lettin Go

DAVID R.
HAWKINS
M.D., Ph.D
Letting Go descrie un instrument simplu si eficient cu ajutorul

caruia sa ne putem desprinde de toata negativitatea $i sa
scapam de blocajele din calea Iluminarii. in practica clinica
psihiatrica pe care autorul a desfasurat-o pe parcursul a zeci de
ani a avut ca principal obiectiv descoperirea celei mai eficiente
modalitati de a vindeca suferinta umana in toate formele sale.
Mecanismul interior al renunfarii a fost recunoscut a fi de foarte
mult folos in acest sens si este descris in aceasta carte.
Mecanismul renunjarii pe care il descrie Dr. Hawkins poate fi
aplicat oricand in via^a cotidiana. Cartea este la fel de folositoare
pentru toate dimensiunile vietii umane: sanatate fizica,
creativitate, succes financiar, vindecare emojionala. implinire
voca^ionala, relatii, sexualitate si evoluie spirituala. Este o
inestimabila resursa pentru totf profesionistii care lucreaza in
domeniile sanatSii mentale, psihologiei, medicinii, in
recuperarea din dependent si in dezvoltare spirituala.
LETTING GO
"Mecanismul renunrii este doar un instrument. II pute(i folosi

pentru a indeparta obstacolele din calea realizarii unui milion de
dolari sau il puteti folosi pentru a elimina blocajele din calea
dezvoltarii constien(ei spirituale. Cei mai multf oameni care
renuna constient declara ca au descoperit ceva inauntrul lor,
asemanator cu iubirea, care este independent de corp, emotii,
ganduri $i de evenimentele lumii. Atf auzit pe cineva care sa fie

nemultumit de o asemenea descoperire?" - David R. Hawkins
Dr. Hawkins este recunoscut pe plan
international ca investor spiritual, autor
5i conferentiar pe tema starilor spirituale
avansate, cercetarea constiintei si
Realizarea Prezenjei lui Dumnezeu ca
Sine.
CALEA RENUNTARII
ISBN 978-606-8597-04-1
Cartea Daath
9786068597041
Publishing House
Colecjia Stiinia fi Spiritualitate
Copyright2012, David R. Hawkins, M.D., Ph.D.
poate fi facuta numai cu acordul editorului.
Traducere din limba engleza de Adina Ihora si Daniela Marin
Aceasta carte nu are intenia de a fi considerata un

serviciu profesional legal medical sau de orice alt fel.
Informaiile puse la dispozi|ie nu substituie un sfat sau un
ajutor profesional. Daca avefi nevoie de asistenja legala,
medicala sau de alt fel cautati aceste servicii profesionale
competente. Autorul, editura, angajaii sau agentii nu sunt
raspunzatori pentru niciun fel de daune ce ar putea fi puse
in legatura cu folosirea sau acordarea increderii in
informatiile conjinute in aceasta carte.
Titlu original: Letting Go - The Pathway of Surrender

Publicata in Romania prin contract cu Veritas Publishing
P.O.Box 3516, W. Sedona, AZ 86340, USA
(928)282-8722; (928)282-4789(fax)
www.veritaspub.com
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a
Romaniei HAWKINS, DAVID R
Letting go : calea renuntarii / David R. Hawkins M.D.;
trad.: Adina Ihora, Daniela Marin ;
;d.: Daniela Marin. - Bucuresti: Cartea
Daath, 2014 ISBN 978-606-859704-1
[. Ihora, Adina (trad.)
[I. Marin, Daniela (trad.; ed.)
159.9___________________________________________________
Toate drepturile asupra prezentei ediii apar in in
exclusivitate Editurii Cartea Daath. Reproducerea integrals
sau parjiala a textului sau a ilustrajiilor din aceasta carte
Copyright 2014, Editura Cartea Daath, Bucuresti,

Romania
Cuprins
187
Cuvant inainte...............................................................................
5
Capitolul 9 - Mandria.......................,........................................
Prefata..........................................................................................
207
17
Capitolul 10 - Curajul................................................................
Capitolul 1 - Introducere.............................................................
227
23
Capitolul 11 - Acceptarea...........................................................
Capitolul 2 - Mecanismul renuntarii............................................
241
33
Capitolul 12 - Iubirea.................................................................
Capitolul 3 - Anatomia emotiilor.................................................
249
57
Capitolul 13 - Pacea...................................................................
Capitolul 4 - Apatia i depresia....................................................
267
89
Capitolul 14 - Reducerea stresului i a bolilor fizice....281
Capitolul 5 - Suferinta...............................................................
Capitolul 15 - Relatia dintre minte i corp.................................
119
292
Capitolul 6 - Frica......................................................................
Capitolul 16 - Beneficiile renuntarii..........................................
139
311
Capitolul 7 - Dorinta..................................................................
Capitolul 17 - Transformarca ....................................................
167
329
Capitolul 8 - Mania....................................................................
Capitolul 18
kVln(iilc ........................................................
355
Capitolul 19 - Realizarea obiectivelor profesionale...................
401
387
Capitolul 21 - Intrebari i raspunsuri.........................................
Capitolul 20 - Doctore, vindeca-te pe tine insuti!......................
423
Index Anexe...............................................................................
CUVANT INAINTE
449
Anexa A.....................................................................................
450
AnexaB.......................................................................................
459
Aceasta carte pune la dispozitie un mecanism prin

care ne putem accesa capacitatile innascute pentru fericire,
succes, sanatate, bunas tare, intuitie, iubire neconditionata,
Anexa C......................................................................................
frumusete, pace interioara i creativitate. Aceste stari i
465
capacitati se gasesc in interiorul fiecaruia dintre noi. Nu
Despre autor..............................................................................
469
depind de circumstantele exterioare i nici de insu irile

personale; nu necesita credinta intr-un sistem religios sau
altul. Niciun grup de persoane si niciun sistem de credinte nu
sunt detinatorul pacii interioare, aceasta fiind inerenta
sufletului omenesc in virtutea originii sale. Pacea interioara
este mesajul universal transmis de orice mare invatator,
intelept sau sfant: imparatia cerurilor [a lui Dumnezeu - n.
tr.] este inlauntrul vostru.". Dr. Hawkins spune adesea: Ceea
ce cautati, nu este diferit de propriul vostru Sine".
Totui, cum poate fi ceva innascut - deci parte inte grants a fiintei noastre autentice - atat de greu de atins? De
unde toata aceasta nefericire, daca am fost meniti sa fim
fericiti? Daca imparatia cerurilor" se afla in interiorul nostru, atunci de ce ne simim adesea ca naiba"? Cum ne pu tem
smulge din mlastina nelinistii, care face calatoria spre pacea
interioara sa pam a t a t clc anevoioasa s,i inceata ca o
5
Letting Go - Calea renunarii
cirea, bucuria, iubirea i succesul sunt intrinsece naturii
broasca testoasa? Sigur, este placut sa stim ca pacea, feri-
umane. Ce este, atunci, cu toata furia, tristeea, disperarea,
vanitatea, gelozia, anxietatile si meschinele judecai critice
Letting Go - Calea renuntarii
cotidiene care inabusa sunetul cristalin al tacerii din inte-
confirmari pentru actiunile noastre i resentimente care ne
riorul nostru? Chiar exista o cale de a ie i din mocirla a-
macina.
ceasta si de a fi liberi? Putem sa dansarn nestanjeni i si cu
Daca citii aceasta carte, probabil ca deja a i ajuns la
bucurie? Sa iubim tot ce este viu? Sa traim in propria-ne
capatul puterilor cu depunerea efortului. Este posibil sa va fi
maretie si sa ne atingem potentialul eel mai inalt? Sa ras-
dat seama: cu cat va agatati mai strans de funie pentru a
pandim harul si frumusetea in lume?
ajunge sus, acolo unde doriti sa fiti, cu atat mai uzata i mai
In cartea de fata, dr. Hawkins ne ofera o cale catre
inflexibila devine funia. Poate va intrebati: Oare nu exista o
eliberarea dupa care tanjim dar care ni se pare atat de greu de
cale mai usoara i mai buna?" Sunteti dispui sa dati drumul
atins. A ajunge la ceva prin renuntare", pare a sfida logica si,
funiei? Ce-ar fi sa apelati la mecanismul renun|;arii, in loc de
totusi, dumnealui sustine cu argumente din expe-rienta sa
a depune efort in continuare?
clinica si personala ca renuntarea este drumul eel mai sigur

catre deplina realizare de sine.
Va pot spune ce i s-a intamplat unei persoane cu o

educatie inalta, care incercase deja o sumedenie de metode de
Multi dintre noi au fost educati sa considere ca reali-
dezvoltare personala. In pofida succesului profesional,
zarea in planul mundan si chiar in eel spiritual este posibila
persoana respectiva avea probleme fizice si emotionale care
numai muncind din rasputeri", muncind ca un cal", traind
nu pareau sa se amelioreze in niciun fel i care, la un moment
din sudoarea fruntii" si folosind alte asemenea axiome care
dat, au atins punctul critic. Intalnirea cu doctoral David R.
promoveaza autoconstrangerea, axiome mostenite de la o
Hawkins si cu scrierile sale a declanat o vindecare pe cat de
cultura impregnata de etica protestanta. Din aceasta
neasteptata, pe atat de impresionanta.
perspectiva, succesul necesita suferinta, truda, efort: fara
La inceput, s-a manifestat scepticismul. Dupa ce
durere, nu exista castig", se spune. Dar unde ne-au adus tot
explorasem diverse orientari spirituale, filozofice si religioase
efortul si toata suferinta? Ne simtim cu adevarat i profund
obtinand rezultate nesatisfacatoare sau doar de scurta durata,
impacati? Nici vorba. Inca exista vinovatie interioara,
am abordat lucrarile lui Hawkins gandind ca pro-babil se vor
vulnerabilitate la criticile sosite din afara, dorinta de a primi
solda si acestea cu acelai rezultat." Totui, cautatorul

contiincios din mine a declarat: Sa vad despre ce este
vorba. Ce am de pierdut?" Aa ca am citit Putere versus
Forta - Determinant ascunsi ai comportamentului

acum, dupa multi ani, efectul
uman"1. La terminarea cartii,

sau catalizator inca influenteaza
ceva din interiorul meu i i

toate aspectele vietii mele.
dadea
seama
ca
Sunt
o
C
persoana diferita fata de cea care

eea ce m-a convins, in ultima
eram inainte de a o citi." Asta se
intampla in anul 2003. Chiar i
instanta, de adevarul continut in
lucrarea doctorului Hawkins, au
fost transfer-marile din contiinta
cu buna-credinta, imi
mea fizica i nonfizica. Erau
imposibil
fapte concrete pe care le traisem
disparitia unor alergii de care
personal i pe care nu le puteam
sufeream (alergia la parul de
nega:
animale,
vindecarea
de
sa
alergia
fusese
depaesc;
la
iedera
dependents. pe care inainte, in
otravitoare2, alergia la mucegai,
ciuda multor incercari efectuate
febra
fanului);
renuntarea
la
resentimente puternice pe care le
constituisera un obstacol serios in
nutream de foarte multa vreme i
cariera i viata mea personala;
dobandirea capacitatii de a vedea
solutionarea
darurile ascunse ale unor traume
interioare
din viata mea; vindecarea unor
acceptarea de sine i de scopul
frici i a anxietatii de care
vietii in general. Aceste realizari
suferisem o viata intreaga i care
remarcabile de la nivelurile fizic
unor
majore
conflicte
legate
de
Editura
Cartea
Daath, 2005.
2
Poison
ivy (Tn cngl.
In orig.) n. Ir.
i nonfizic nu au fost constatate
numai de catre mine, ci i de cei
8
din
jurul
meu.
Acetia
maintrebau: Cum iti explici
schimbarea?" Daca ar trebui sa
raspund
acum
intrebare, le-a
la
aceasta

C
sugera sa citeasca noua carte a
dr. Hawkins: Calea renuntarii.
alea renuntarii ofera jaloanele
A.
In ea sunt expuse considerentele
practice
ale
procesului
de
transformare interioara resimtit
la parcurgerea lucrarilor sale
ante rio are.
necesare pentru a trai o viata mai
libera de constrangeri oricarei
persoane care este dornica sa se
imbarce in aceasta calatorie.
Daca
respectati
principiile
descrise in aceasta carte, viata
mai importanta pentru efectuarea
voastra se va schimba in bine.
acestei calatorii este acceptul
Acestea nu sunt nici greu de in
vostru
teles, nici greu de aplicat. i nici
ataamentul fata de experienta
nu costa nimic. Nu necesita vreo
voastra curenta de viata.
de
renunta
la
tinuta speciala, nici deplasarea in
vreo tara exotica. Conditia cea
a cum arata dr. Hawkins, partea
meschina" din noi este ataata
care o insotete: a te simti
de ceea ce-i este familiar, oricat
nedemn,
de dureros sau de ineficient ar fi
criticandu-i
acest lucru. Poate parea ciudat,
judecandu-te pe tine, a te simti
insa, de fapt, sinelui nostra - cu
plin de sine, trebuind sa catigi"
s" mic - ii priete o viata
i sa ai dreptate" intotdeauna,
saracita i toata negativitatea
plangand dupa lucruri trecute i
lipsit
pe
de
valoare,
ceilalti
temandu-te de viitor, lingandu-ti
untem,
oare,
ranile, tanjind dupa confirmari i
imaginam o viata noua, definita
cautand sa primeti iubire in loc
prin succesul dobandit fara efort,
de a o darui.
eliberarea
de
dornici
sa
ne
resentimente,
recunotintn p<*ntni tol ce ni sa
intamplat pana
obtinut: Trebuie sa existe un dedesubt!", Este prea frumos
in acest moment, inspiratie, iubire, bucurie, decizii din care
ca sa fie adevarat!", Asta li se poate intampla numai altora,
partile implicate au de catigat, fericire i expresie creatoare?
nu si mie!"
Unul dintre cele mai mari obstacole in calea fericirii, ne spune
Darul pe care ni-1 ofera o persoana i un inva|;ator ca
dr. Hawkins, este convingerea ca aceasta este cu neputinta de
dr. Hawkins este acela ca avem prilejul de a vedea si de a
cunoate o fiinta care ESTE insai acea fericire, acea fericire
fara de margini, care ESTE acea pace de netulburat. Cartea a
considera superficiale cele mai multe dintre scrierile spiri-
fost scrisa pentru ca a resimtit el insui puterea mecanismului
tuale contemporane, am dorit sa verific si autenticitatea
pe care il descrie. A citi despre si a te afla in prezenta unei
acestei lucrari. Pentru mine, era extrem de important sa-mi
asemenea fiinte eliberate, ne ofera cataliza-torul, speranta si
dau seama daca autorul se exprima ca urmare a unei au-
impulsul necesare pentru a intreprinde propria noastra
tentice realizari interioare. Am gasit ca raspunsul era: Da!"
calatorie interioara. Astfel, in pofida cinis-mului sinelui nostru
Observatii atente efectuate pe durata catorva ani, in care i-am
marunt, mai exista i Sinele care ne atrage atentia. Pentru
luat interviuri i 1-am vizitat, mi-au confirmat starea lui
inceput, poate ca ii vom auzi chema-rea pentru intaia data ca
spirituala avansata. In cartea de fata, dr. Hawkins ne rea-
venind din partea unei contiinte avansate cum este dr.
mintete legea contiintei, care afirma: Suntem cu totii
Hawkins, a unui invatator, ghid spiritual sau intelept care au
conectati la nivel energetic, iar o vibratie superioara (pre-cum
ajuns la realizarea Sinelui. Apoi, pe masura ce vom avea noi
aceea a iubirii) are un efect puternic asupra unei vi-bratii
inine experience personale ce tin de adevar, vindecare i
inferioare (cum este teama)." Simt ca aceasta lege este
expansiune, vom percepe chemarea ca venind din interior.
adevarata ori de cate ori ma aflu in preajma lui; campul sau
Sinele invatatorului i acela al discipolului sunt unul i
energetic transmite iubire vindecatoare i o pace profunda.
acelasi", spune doctorul Hawkins.
Cum arata i in cartea de fata, aceste stari superioare ne sunt
Dr. Hawkins radiaza in exterior adevarurile cuprinse

in aceasta carte. Ca un cautator constiincios ce eram, care
accesibile tuturor i in orice moment.

Indiferent unde ne situam pe drumul vietii, cartea
aceasta ne va dezvalui care este pasul urmator" pe care
trebuie sa-1 facem. Mecanismul renuntarii descris de dr.
Hawkins este aplicabil pe parcursul intregii noastre calatorii
interioare; de la eliberarea de resentimentele pe care le purtam
in noi inca din copilarie, pana la renuntarea definitiva la egoul insui. Astfel, cartea le este utila in aceea i masura celor
care cauta succesul lumesc pe plan profesional, clientului care
urmeaza o forma de psihoterapie si doreste sa-si solu ioneze
problemele emotionale, pacientului
maladie fizica, precum si
dingnoHliciit
cu
10
II
a conditiei noastre umane i sa
cautatorului spiritual domic sa

fim dispui a le privi fara a le
obtina
Iluminarea.
Un
pas
judeca critic. Putem nazui spre
important
pentru
noi
toti,
atingerea unei stari superioare
afirma dr. Hawkins, este acela

de
contientizare
nonduala,
de a recunoate ca nutrim
insa
cum
procedam
cu
sentimente negative ca urmare

persistentul
sine
meschin"
dual, care ne indeamna sa ne
claritate
cunoaterii
rar
percepem ca fiind mai buni"
intalnita.
Cum spunea,
cu
sau mai rai" decat altcineva?
umor, la inceputul multora din
conferintele sale, Sa incepem
n cele zece carti anterioare, dr.
cu sfaritul." Intr-adevar, in
Hawkins
starea
conferintele i cartile sale, dr.
nonduala de Iluminare cu o
Hawkins a elucidat in detaliu
descris
starile
superioare
contienta
care
de
sale, dr. Hawkins ne aduce la un
constituie
punct
punctul
de
plecare
comun:
recunoaterea existentei sinelui
culminant al evolutiei umane

interioare.
meschin. Pentru a ajunge unde
D
ne dorim, trebuie sa incepem de
e aceasta data, in aceasta carte

unde ne gasim! Daca vrem sa
publicata in ultima parte a vietii

ajungem de aici pana dincolo,
nu vom ajunge mai repede la
in realitate, nu vom face decat
destinatie
pacalim
sa ne prelungim calatoria. Aa
singuri, spunandu-ne ca ne vom
cum arata dr. Hawkins in
incepe calatoria dintr-un loc mai
aceasta carte, este nevoie de
apropiat de destinatie. Gandind
curaj i de onestitate
ca suntem mai aproape de
de
obiectivul nostru decat suntem
recunoate
daca
ne
noi
inine
pentru
fata

12
negativitatea
meschinaria
ascunse in noi. Numai atunci
cand
recunoate
vom
negativitatea
pe
care
am
motenit-o odata cu conditia
noastra
umana,
vom
putea
renunta la aceasta i ne vom
putem realiza cu succes acest
elibera de ea. Nu trebuie decat sa
lucru.
fim dispui sa recunoatem i sa
acceptam acea parte a experientei
n aceasta carte, cu precadere
noastre umane. Acceptand-o, o
pragmatica, el ne pro-pune o
putem
tehnica
transcende,
iar
dr.
Hawkins ne arata calea prin care
prin
care
putem
transcende sinele meschin i
accede la libertatea dupa care
cazurilor clinice pe care ni le
tanjim cu totii. Aceasta stare de
impartaete din practica sa de
libertate interioara i de fericire
zeci de ani, in care a activat ca
netulburata ni se cuvine
psihiatru. Caz dupa caz, avem
de drept, sustine el. Pe masura ce

parcurgem cartea Calea
prilejul sa constatarn puterea
renuntarii, ne simtim incurajati

renuntarii
inspirati
de
in
aproape
orice
expunerea
domeniu al vietii: relatii umane,
stare de sanatate, mediu de lucru,
flam ca raspunsul la problemele
activitati recreationale, evolutie
cu care ne confruntam se afla
spirituala,
familie,
chiar in fata noastra. Renuntand
sexualitate, vindecare emotionala
la blocajele interioare pe care i
i recuperare din
le-am impus, adevarul Sinelui
adictie.
nostru
viata
de
razbata
interior
in
reuete
sa
ne
exterior
reveleaza calea spre seninatate.
interioare ca unica solutie valida
Ali invaatori spirituali au pus
accentul
pe
cultivaren
pncii
1.1
din interiorul inimii omeneti eleveaza tot ce tine de viata.
pentru dificultatile personale, dar si pentru conflictele

colective: Mai intai dezarmarea interioara, abia apoi
dezarmarea
exterioara"
(Dalai
Lama);
Fii
chiar
tu
schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume" (Gandhi).
Dr. David R. Hawkins este un autor, psihiatru,
Implicatia reiese limpede. Fiind cu totii parti ale intregului,
clinician, invatator spiritual si cercetator al con tiintei, de
atunci cand vindecam ceva in noi insine, vindecam acelasi
renume mondial. Gasiti amanunte despre viata sa extraor-
lucru i pentru lumea in ansamblu. La nivel energetic, fiecare
dinara in sectiunea Despre autor de la sfarsitul acestei carti.
constienta individuala este conectata la constienta colectiva;
Opera sa originala ii raspandete lumina din sursa
prin urmare, vindecarea personala duce la aparitia vindecarii
compasiunii universale, fiind dedicata alinarii suferintei in
colective. Dr. Hawkins este, poate, primul care a incercat sa

inteleaga acest principiu in lumina aplicatiilor tiintifice i
clinice. Aspectul esential este urmatorul: schimbandu-ne pe
noi, schimbam lumea. Pe masura ce iubirea castiga tot mai
mult teren in interiorul nostru, in exterior se manifesta
vindecarea. Aa cum creterea nivelului marii ridica toate
vasele care plutesc pe ea, i stralucirea iubirii neconditionate
permis reinnoirea propriei sale constiinte pentru ducerea la
toate ipostazele vietii. Contributia adusa de opera doctorului
bun sfarit a anumitor angajamente luate fata de umanitate.
Hawkins la evolutia umanitatii depaseste tot ce s-ar putea
Starea de unitate nu s-a pierdut si nici nu a fost abandonata,
spune despre aceasta.
insa iubirea sa extraordinara a trebuit sa fie indreptata spre

provocarea exprimarii inefabilului. Veti observa ca unele
Starea de Iluminare este desavarsita in beatitudinea sa
dintre pronumele folosite nu se conformeaza conventiilor
si nimeni nu i-ar dori sa o paraseasca decat pentru o
gramaticale - viata noastra", ar fi un exemplu - desi sunt
abandonare totala in fata iubirii lui Dumnezeu si a semeni-lor
adecvate experimentarii unei conditii spirituale care cunoa te
nostri, pentru a le impartasi si altora darul harazit. Aceasta
unitatea impersonala a intregii vieti. Faptul ca dr. Hawkins se
carte despre renuntare i intreaga activitate lumeasca a
reintoarce in universul logicii si al limbajului pentru a ne face
doctorului Hawkins sunt rodul acestei renuntari. Aa cum veti
cunoscuta Harta contiintei" - pentru ca si noi sa ne implinim
citi intr-unul din capitole, o foarte profunda renuntare
destinul - spune foarte multe despre iubirea sa neconditionata
manifestata la un moment dat in viata doctorului Hawkins a
fata de umanitate. Aratandu-ne
14
15
Letting Go - CaLea renuntarii
calea spre eliberare, dr. Hawkins ne ofera i ansa de a o

atinge. Multumim, doctore Hawkins, pentru darul renuntarii
depline!
PREFATA
Fran Grace, Ph. D., editor.
Profesor de studii religioase i
custode al Camerei de meditatie
a Universitatii Redlands, California
Fondator i director al Institutului
pentru o viata contemplativa
din Sedona, Arizona Iunie, 2012
In numerosii mei ani de practica clinica in psihiatrie,

telul principal a fost sa caut caile cele mai eficiente de alinare a suferintei umane sub toate formele sale, atat de numeroase. In acest scop, am explorat o multitudine de discipline tinand de medicina, psihologie, psihiatrie, psihana-liza,
tehnici comportamentale, bio-feedback, acupunctura, nutritie
i chimia creierului. Dincolo de toate aceste moda-litati
clinice se aflau sisteme filozofice, metafizica, o multi-me de
tehnici de vindecare holistica dar i cursuri de auto-
partai i altora observatiile clinice i experientele mele per-
dezvoltare, cai spirituale, tehnici de meditatie i alte meto-de
sonale.
de extindere a contientei.
In toate aceste explorari, mecanismul renuntarii s-a
dovedit a aduce numeroase beneficii de ordin practic. Im-
Cele zece carti anterioare se concentreaza pe starile

avansate de contien|;a i pe Iluminare. In decursul anilor,
mii de studeni care au asistat la conferintele noastre sau
portanta sa a impus scrierea acestei carti, pentru a le im-
17
16
Letting Go - Calea renuntarii au participat
1
la Satsang-uri au pus intrebari ce dezvaluiau obstacolele pe

care le intampinau, in viata de fiecare zi, in atingerea
reactiilor fiziologice la stres decat multe alte abordari

din prezent.
Dupa studierea celor mai multe dintre metodele di-
Iluminarii. Este practic i folositor sa facem cu-noscuta o
verse de reducere a stresului si de dezvoltare a constientei,
tehnica ce le va facilita depairea cu succes a unor obstacole
prezenta abordare se remarca prin simplitate, eficienta,
de genul: cum sa facem fata vicisitudinilor din viata de fiecare
eficacitate clinica, absenta conceptelor indoielnice si rapidi-
zi, eecurilor, dezamagirilor, stresului si crizelor sale? Cum sa
tatea cu care isi fac aparitia rezultatele observabile.
ne eliberam de emotiile negative i de impactul lor asupra

starii de sanatate, a relatiilor afective i mediului de lucru?
Cum sa abordam sentimentele incomo-de? Lucrarea de fata
ofera o modalitate simpla si eficienta de a elimina sentimentele
negative si de a fi liberi.
Tehnica de renuntare consta dintr-un sistem practic de
indepartare a obstacolelor si a ataamentelor. Aceasta ar mai
putea fi numita si mecanism de renuntare". Eficienta sa a
fost dovedita stiintific, iar unul dintre capitolele car ii se
ocupa chiar de explicarea acestui aspect. Cercetarile au
demonstrat ca aceasta tehnica este mai eficienta in atenua-rea
' Satsang provine din limba Sanscrita. "Sat"

inseamna adevar, iar "Sanga" - companie. Satsang
inseamna, deci, compania adevarului, companie
spirituals, compania celui injelept, compania
intelepciunii pe care o purtam in noi. (n. tr.)

Simplitatea sa este inselatoare si aproape ca mascheaza re-alul
beneficiu al tehnicii. Succint spus, aceasta ne eliberea-za de
ataamentele emotionale, confirmand astfel constata-rea pe
dezvoltarea spirituala i a constientei, precum i succesul in

numeroase aspecte ale vietii.
Astfel, beneficiile tehnicii renuntarii sunt intalnite la
diferite niveluri:
care au facut-o toti inteleptii lumii, si anume ca ataamentele

sunt cauza primara a suferintei.
La nivel fizic:
Mintea, cu gandurile ei, este stimulatade sentimente.
Eliminarea emotiilor reprimate are un efect benefic
Fiecare sentiment constituie efectul cumulat al multor mii de
asupra starii de sanatate. Ea diminueaza fluxul excesiv al
ganduri. Pentru ca, pe tot parcursul vietii, cei mai multi
energiei din sistemul nervos autonom al corpului si elimina
oameni ii reprima, suprima i fac tot posibilul sa scape de
blocajele din sistemul de energie folosit in acupunctura (fapt
sentimentele lor, energia reprimata se acumuleaza si incearca
demonstrabil printr-un simplu test muscular). De aceea, daca
sa se exprime prin tulburari psihosomatice, afectiuni ale
o persoana recurge in mod constant la renuntare, tulburarile
corpului, suferinte emotionale si comportament deviant in
fizice si psihosomatice se amelioreaza si adesea dispar cu
relatiile interpersonale. Sentimentele acumulate blocheaza
dcsnvnisirc. Arc loc, totodata, o inversare completa

IV
18
optima.
a proceselor patologice din corp i
revenirea acestuia la o functionare
L
a
ni
ve
l
co
m
p
o
rt
a
m
e
nt
al
:
nevoia
de
escapism
intermediul
prin
drogurilor,
D
alcoolului,
eoarece
se
distractiei
sau
manifesta
somnului
in
exces.
In
diminuarea treptata a anxieconsecinta,
apare
spo-rirea
tatii i a emotiilor negative, se

vitalitatii, energiei, prezentei i
simte din ce in ce mai putin

starii de bine, insotita de o
le
:
functionare mai eficienta i
P
mai uoara in toate dome-niile

e
masura
renuntarii
la
activitatii umane.
sentimentele negative, trep-tat se
inmultesc sentimentele pozitive,

R
el
a
ti
i
i
n
t
e
r
p
e
r
s
o
n
a
ceea ce are ca efect imbunatatirea
rapida i observabila a tuturor
Sporete
mai multa uurinta a intereselor
capacitatea de a iubi. Conflictele
vocationale, iar comportamentul
cu ceilalti incep sa se reduca,
de
astfel incat performanta la locul
sentimentul
de
manifesta din ce in ce mai rar.
relatiilor
munca
u-mane.
inregistreaza
autosabotare
de
bazat
vinovatie
pe
se
cretere. Eliminarea blocajelor
Dependenta
negative permite exprimarea cu
scade constant i se face din ce in
de
intelectualism
ce mai des apel la cunoaterea
intuitiva.
Odata
cu
afla in stare
reluarea
dezvoltarii personalitatii i a
20
evolutiei spirituale, adesea se
descopera
existenta
unor
capacitati psihice i creatoare
nebanuite pana atunci dar care se

durere i suferinta; in ultima
latenta Jn noi toti ca urmare a
reprimarii de catre emotiile
i
instanta, ea poate insemna chiar
negative. Extrem de importanta

violenta i sinucidere. Pe masura
este
diminuarea
treptata
a
ce dependenta se diminueaza,
dependentei,
flagelul
tuturor
apare
relatiilor
umane.
descretere
Dependenta
agresivitatii
aduce dupa sine atat de multa

comportamentului ostil. Aceste
o
n
t
ie
n
ti
z
a
r
e
S
p
ir
it
u
a
li
t
a
t
e
:
sentimente negative sunt inlocuite
de sentimente de acceptare i de
iubirea celorlalti semeni.
C
o
n
ti
i
n
t
a
C
ste un domeniu care poate fi
accesat prin recurgerea constanta
contientei,
la mecanismul renuntarii.
expansiune
Renuntarea la emotiile
realizare a sinelui treptata i se

>
>
>
experimenteaza adevaratul Sine
negative inseamna ca persoana

interior.
Invataturile
marilor
respectiva resimte o fericire,

maetri incep sa se manifeste din
multumire,
pace
bucurie
interiorul persoanei, ca i cand
sporite.
Se
manifesta
o
ar fi o experienta personala a
acesteia. Renuntarea treptata la
sfarit,
u rabdare i subtilitate,
realizarea adevaratei identitati
oricine poate duce la inde-
personale. Renuntarea este unul
plinire aceste objective*
dintre
pe masura ce, in linite, se
limitari
permite,
cele
instrumente
in
mai
eficiente
pentru
atingerea
dezideratelor spirituale.
supune
mecanismului
n*rum|itrii in vin|n de
21
firrare zi. Este placut

propun sa ajute cititorul sa
sa asiti la i sa experimentezi
traiasca aceste experiente
eliminarea treptata a negati-vitatii

implinitoare.
i inlocuirea ei cu sentimente i
David R. Hawkins, M. D., Ph. D.

experiente pozitive. Informatiile
cuprinse in aceasta carte Ii
reedinte fo
Sedona, Arizona, Iunie 2012
ntr-o zi, cand
ma ailam in
stare de
contemplare,
mintea m-a
intrebat:
U
n
d
e
s
e
a
fl
a
r
a
s
p
u
n
s
u
ri
l
e
?
d
C
d
s
il
it
at
lu
ra
olutia oricarei problem pare sa
nu
aduca
decat
alinare
temporara, deoarece constituie
insai baza problemei care ii va
a
m
st
er
f
ar
a
n
ic
i
o
s
p
er
a
n
ta
d
e
ie
ir
e
?
a
urma.
r
Sa fie mintea umana ca o roata in
care alearga un
e
h
st
O
a
r
e
D
u
m
n
e
z
e
u
ti
e
c
e
f
a
c
e
?
u
S
a
a
m
u
u
D
r
u
it
Ia
r
m
in
te
a
i
i
co
nt
in
ua
pa
la
vr
ag
ea
la
:
ti
I
I
"
"
a aflam,
insa, ee
spun
speciali
onfuzia
lor este
i mai
elaborat
a,
invelita
intr-un
impresi
onant i
in
complic
ate
constru
cte
. Au
sisteme
de
conving
eri
predeter
minate
incearc
a, din
rasputer
i, sa te
inca-
dreze.
apelat la specialiti revine in

punctul din care a plecat.
A
fost
o
vre
me
in
care
cred
eam
ca
pute
m
cont
a pe
acestea
par sa
functio
neze,
apoi eel
care a
itutiile
sociale,
insa
acestea
i-au
trait
traiul;
nu mai
are,
acum,
increde
re in
ele.
Acum
i mult
institute
suprave
ghetoar
e decat
instituti
i in
pitalele
sunt
monitor
izate de
numero
ase
agentii.
nu mai
are
timp
pentru
pacienti
, care
se pierd
ota din
jur.
Uitati-
va pe
coridoa
rele
spitalel
se vad
nici
medici,
nici
asistent
e;
acetia
in
birouri
i se
ocupa
de
hartoag
e.
a scena
"
este
dezuma
nizata.
"
a
1
Erhard
Seminars
Training (EST)
- ?n engl. Tn
orig. (n. tr.)
24
cu terapia EFT2. Va echilibrati
chakrele,
incercati
putina
reflexologie, apelati la acupunctura
urechii,
treceti
la
iridologie,
incercati vindecarea cu lumina sau
unui grup jungian. Apelati la
cristale.
Meditati,
masajul rolfing, incercati substante
cantati mantre, beti ceai verde, incercati cultul
psihedelice, participati la edinte de
penticostal, respirati foe3, vorbiti in limbi.
comunicare mediumnice, faceti
Incercati meditatia de centrare4, invatai NLP,
jogging, urmati jazzercise, vi se fac
incercati actualizarile, va perfectionati
clis-me, consultati nutritioniti,
vizualizarile, studiati psihologia, va alatu-rati
faceti aerobic, stati cu picioare-le in
sus i capul in jos, purtati bijuterii cu proprietati
eneagrame,
mis-tice. Va straduiti sa deveniti mai intuitivi,
meridianele energetice, va alaturati
sa obtineti bio-feedback, incercati gestalt
unui
terapia.
contiintei, luati caiman te. Faceti
Va
homeopatul,
chiropracticianul,
consultati
injectii
naturopatul.
sarurile
Incercati kinesiologia, va descoperiti prin
grup
cu
va
de
echilibrati
dezvoltare
hormoni,
celulare,
incercati
echilibrati
mineralele din corp, va rugati,

implorati i conjurati. Invatati
t
a
2
EFT
(Emotio
nally
Focuse
"
Therapy
sau
respecti
vTehnici
de
eliberar
emo1;io
nala
(TEE),
sunt
tehnici
puternic
Tntre
presop
unctura
meditat
autohip
noza,
un
fel
de
acupun
emoii,
prin
care
stimula
anumite
puncte
ale
meridia
nelor
Tn
scopul
K
eliminar
a
ii
p
negativi
a
taii din
l
corpul
a
i
din
b
viaa
h
noastra
a
. (n. tr.)
t
"
)
C
25
proiectia
macrobiotica,
astrala.
folositi
Deveniti
produse
vegetarieni. Nu
organice,
mancati
excludeti
decat
numai
varza. Incercati
alimentele
dieta
modificate
genetic.
Incercati
Mergeti
sa
intalniti
vraci
amestecuri
de
ierburi
amerindieni,
chinezeti,
faceti sauna in
moxicombustie
camera
, masaj Shiatsu,
transpirare.
de
acupresura,
feng
Calatoriti
shui.
in
Meditati asupra
soarelui.
Va
India. Gasiti un
radeti parul de
nou guru. Va
pe cap. Mancati
dezbracati.
cu
Inotati
Gange.
in
mainile,
ajungeti intr-un
hal fara de hal,
Incercati
va
spalati cu apa
rece.
regresia
C
hipnotica.
antati
tribale.
retraiti
cantece
Tipati
in
edinte
de
Va
vietile
terapie primala.
trecute.
Loviti
perne.
Incercati
un
Mergeti
la
Feldenkrais5.
Unity7. Scrieti
Frecventati un
afirmatii.
grup
concepeti
de
Va
intalnire pentru
postere
cu
cupluri
idealuri8.
Va
conjugale6.
renateti.
Cautati
inca
raspunsuri prin
multe cursuri i
I Ching. Etalati
ateliere.
cartile de tarot.
zeci de carti.
Studiati
Faceti
filozofia
Zen.
Va inscrieti la
mai
Cititi
analiza
tranzactionala.
Luati lectii de
den
yoga.
krai
Patrundeti
in
(nu
sfera
mita
astf
el
5
dup
Met
a
oda
initi
Fel
ator
ul
sau
efici
, Dr.
ent
Mo
de a
she
cont
Feld
rola
enk
dure
rais)
rea
este
un
stre
mo
sui,
rec
tip
om
de
and
tulb
at
urar
pen
tru
neu
trat
rolo
are
gica
din
oric
mo
arui
men
t ce
nerv
are
os
suc
de a
ces
dezv
in
olta
antr
enar
utili
ea
za
siste
noi
mul
cai
ui
Tn
juru
ter
(M.
E.)"
la
zon
http:/
ei
leza
/en.
te.
(n.
wikip
tr.)
edia.
6
Vezi
Ma
rria
ge
Enc
oun
org/
wiki/
er
Marr
(n.
iaKe
t r.)
Enc
ount
Pro
bab
refe
il ca
ra la
aut
Unit
orul
se
Heal
th
Sys
tem
(n.
tr.)
Visi
on
boar
d-
Tn
tr.)
engl
26
. in
orig.
(n.
Letting Go - Calea renun{&rii

amanica. Stai
tiintelor oculte.
Studiati magia.
Lucrai cu un
kahuna9.
Realizati
calatorie
sub piramida. Il
cititi
Nostradamus.
Va
pe
mental
pregatii
pentru
tot ce poate fi
mai rau.
aminoacizi.
Achiziionai un
racticati
generator de
retragerea
ioni negativi.
spirituala.
Urmai cursurile
Incercati postul
unei coli de
ritu-alic. Luati
mistere. Invatati
Ascultai
strangere de
inregistrari cu
mana secreta.
mesaje
Faceti exerciii
subliminale.
de tonifiere. In-
Luati enzime
cercati terapia
pentru creier,
culorilor.
antidepresive,
re-medii florale.
ciudaenii
Petreceti sejururi
fermentate de pe
in centre spa.
meleaguri
Gatiti cu in-
indepartate.
grediente
Plecati in Tibet.
exotice. Cautati
Cautati cu tot
tot felul de
dinadinsul
oameni sfinti.
Renuntati sa
Formati cercuri
faceti sex sau sa
in care va tineti
mai mergeti la
de mana i
film. Va
consumati
imbracati in
substante
robe galbene.
halucinogene.
Intrati intr-un
cult.
medicamente-
minune.
ncercati
abonati
nenumarate
toptan
tipuri
de
Va
la
un
de
reviste. Incercati
psihoterapie.
dieta
Pritikin.
Luati
Nu
mancati
decat grapefruit-
preocupati
de
uri. Vi se citete
ecologie.
Va
viitorul in palma.
propuneti
sa
Adoptati
salvati
sistemul
gandire
Age.
de
New
Va
planeta.
Mergeti sa vi se
citeasca
Purtati
aura.
diverse
a,
crishu
a
I
se
n
trad
lim
uce
ba
prin
ha
"sec
wa
ret"
iian
iar
ka
retul
hu
ui",
"ex
pert
pri
",
"m
"pa
agis
strat
tru".
or
Ka
al
hun
sec
rep
ui
rezi
in
nta
sist
ec
em
hiv
ul
ale
de
ntu
bre
sle
me
me
te
die
rul
val.
Ter
nos
me
cut
nul
ca
a
cch
de
iva
ve
len
nit
t al
Ins
a
a
ma
cu
mi
(n.1
lui,
r.)s11
vra
rsa:I I
ciu
IIp:/
lui,
ww
prc
w.I I
Ot
<><
UI
)p()
Ui.
nop
on
erapi
a-ic
rtarii/
ro/t
27
astro grama in
tale.
interpretati
Va
sistemul hindus.
Partici-pati
la
edinte
de
Obti-neti
channeling prin
binecuvantarea
intermediul
lui Baba Nu-
unui
tiu-cum.
medium.
Incercati terapia
alaturati
prin sex. Faceti
grup
sex
Mergeti
tantric.
Va
unui
anonim.
in
pelerinaj
la
in-caltari
Lourdes.
Va
terapeutice. Va
balaciti
in
impamantati.
izvoare termale.
Acumulati mai
Urmati
multa prana i
cursurile Scolii
expirati
Arica10. Purtati
negativitatea
toata
aceea neagra i
terapia
statuta.
vezica de arpe.
Incercati
Incercati
acupunctura cu
respiratia
ace din aur. Va
chakrelor.
ganditi daca sa
curatati
apelati
Meditati
la
cu
Va
aura.
in
Piramida
Keops,
Piramida
ati incercat deja
lui
toate
Marea
acestea?
O, omule! O,
din
tu,
Egipt.
fiinta
minunata!
puneti ca voi i
Tragic,
comic
prietenii votri
i totui atat de
nobil!
Iti
continui
cautarile
raspuns?
Suferinta?
O,
cu
da.
Speranta?
atata curaj! Ce
Cu
siguranta.
ne impinge sa
Dar mai este
perseveram
ceva.
gasirea
in
unui
tim, intuitiv, ca
nimerim
undeva
fundaturi i pe
exista
raspunsul
in
drumuri
absolut.
Ne
inchise;
poticnim
pe
ajungem sa fim
alei laturalnice
exploatati,
intunecate,
escrocati,
dezamagiti,
De
satui de toti i
gasim
de
toate
i,
ce
raspunsul?
totui,
continuam
nu
sa
u reuim sa
incercam.
identificam
Unde greim?
problema,
de
Arica
aceea
nu
sau,
putem
gasi
simpl
u,
raspunsul.
Arica,
esteun
10
grup
coala
de
Arica,
dezvol
Institut
tare a
ul
potenti
alului
Osc
uman
ar
Tnte
Icha
meiat
zo
in
(m.
1968
193
de
1).
filosof
(n.
ul
tr.)
bolivia
n
28

atatea
Poate ca
raspunsul este
atat de simplu
incat de aceea
sisteme
de convingeri,
nici nu-1 putem

vedea.
Poate ca solutia
nu este pe
undeva, pe
acolo" i de
aceea nu o
putem gasi.
incat
nu mai
reuim
sa
percepem
ce
este evident.
oate ca suntem
inconjurati
de
parcursul
gasirii
solutiei
istoriei, o mana
ultime la toate
de
vicisitudinile
oameni
au
reuit sa atinga o
omenirii.
claritate
au
de
reuit
Cum
ei?
exceptie i au
Care
trait
secretul lor? Noi
experienta
este
de
ce
nu
Intelegem
ceea
lipsita
de
speranta
ce au ei sa ne
reuitei? i ce
invete?
fie
anse are omul
de rand, cineva
misiune aproape
care nu este un
imposibila
geniu
Sa
aceasta
sau
in
ale
spiritualitatii?
\el\i\ final,
realizarea
multime de ini
adevaru-lui
urmeaza diverse
ultim. De ce se
cai spirituale dar
intampla astfel?
abia cativa
Urmam ritualul,
reuesc sa atinga
respec-tam
dogma i
cand lu-crurile
practicam plini
par sa
de zel disciplina
functioneze,
spirituals doar
ego-ul ii face
pentru a eua o
din nou, repede,
data in plus!
aparitia i ne
Chiar i atunci
lasam prini in
mrejele mandriei
convini ca au
i ale vani-tatii,
dreptate! i de
gandind ca de
cei care fac
data asta detinem
binele cu orice
raspunsurile!
pret!
Starea de
confuzie ne
zbaviti-ne de cei
salveaza.
confu-zia!
Pentru cei care
Pana
la
se afla in
urma,
ea
confuzie,
va este eel
mai exista
mai
speranta.
prieten,
Pretuiti-va
cea
inca
bun
mai
buna
raspunsuri
proteose
lor
impotriva
impo-
lor,
letalitaii
29
fortate a ideilor
triva impunerii
lor. Daca va
aflati in deruta,
e aflati din ea? O
inca sunteti
metoda simpla
liberi. Daca va
de a atinge o
aflati in deruta,
mare claritate i
cartea aceasta vi
de a gasi solutii
se adreseaza.
la probleme, pe
masura ce aces-
tea ii fac
unei proble-me.
aparitia in viata
Starea pe care au
voastra. Nu este
atins-o marii
vorba despre a
intelepti in
gasi raspunsuri,
decursul istoriei,
ci de a demola
va sta chiar acum
insai temelia
la dispozitie;
solutiile se
simplu iar
gasesc in
adevarul se
interiorul nostru
impune de la
i sunt uor de
sine. Aceasta
gasit.
metoda poate ft
Mecanismul re-
utilizata in viata
nuntarii este
de fiecare zi. Nu
este insotita de
actioneaza, astfel
vreo dogma sau
ca nu puteti fi
de vreun sistem
indui in eroare.
de convin-geri.
Nu depindeti de
Puteti verifica
niciun fel de
voi iniva felul
invataturi.
in care
Metoda se
ghideaza dupa
Dumnezeu se
dictoanele:
afla in interiorul
Cunoate-te pe
tau." Aceasta
tine insuti",
metoda va
Adevarul te va
functiona i
face liber" i
pentru eel cinic,
,,Imparatia lui
i pentru eel
pragmatic, i
din care
pentru religios,
proveniti. Este
i pentru ateu.
eficienta atat
Poate fi aplicata
pentru
indiferent de
persoanele
varsta i de
spirituale, cat i
arealul cultural
pentru acelea
neinteresate de
deposeda
spiritualitate.
acesta. Sunteti
entru
protejati
de
de
ca
dezamagire. Va
mecanismul va
veti da singuri
apartine, nimeni
seama ce este
nu
adevarat i ce
va
poate
30
sunt
doar
programe
ale
mintii
sau
sisteme
de
convingeri.
In
timpul
desfaurarii
Letting Go succes cu mai

Calea
renunt&rii'
puin efort, vei
procesului,
starea voastra de
sanatate se va
Imbuniti|l, vei
avea mai mult
fl mai fericiti ?i
mai capabili sa
simtiti
iubirea
adevaratfi..
Prietenii votri
vor
remarca
dupfi.
aceea.
diferenta;
Veti
descoperi
schimbarile sunt
ca in voi
se
permanente. Nu
ascunde
un
vei atinge un
investor interior.
maxim", pentru
va
prbugi
n ultima instanta,
va vei descoperi
va veti da seama
Sinele interior. In
ce incercau sa ne
mod incontient,
transmita
ati
tiut
intelepti
marii
din
dintotdeauna ca
trecut.
Vei
el se afla acolo.
inelege
toate
Cand il veti gasi,
aceste
lucruri
pentru
Adevarul
ca
ceasta carte este
este
scrisa cu gandul
evident i pentru
la voi, cititorii.
ca el se afla in
Este lesne de
interiorul Sinelui
inteles, uor de
vostru.
parcurs i o
lectura agreabila.
Nu aveti nimic
fericiti. Pagina
de invatat sau de
dupa pagina,
memorat. Pe
materialul
masura ce o
parcurs va
parcurgeti, va
incepe sa va
ve|:i simi mai
aduca, in mod
senini i mai
automat,
experienta
Va ateapta i
eliberarii. Va veti
cateva surprize,
simti eliberati de
extrem de
povara. Tot ce
placute, in ceea
faceti, vi se va
ce privete
parea din ce in
propria voastra
ce mai agreabil.
viata! Lucrurile
vor incepe sa
zaharelul
mearga din ce in
inainte", aa ca
ce mai bine!
fiti
oricat
sceptici
de
credeti
aca doriti, puteti
de cuviinta. Este
fi sceptici. Am
chiar
mai fost dui cu
recomandabil sa
evitati
dezamagirii
entuziasmul
mai tarziu. De
exagerat. Acesta
pune
premizele
31
Letting Go -
Calea renuntarii
aceea, in locul
entuziasmului
de
este de preferat
nimic in schimb?
observaia atenta.
O, da, mai mult
ca sigur. Ma
ste oare posibil,
refer la libertatea
pe lumea asta, sa
voastra, de care
primeti ceva
ati uitat i pe care
fara sa oferi
nu aveti idee cum
sa o traiti. Ceea ce
nu se afla in
vi se ofera aici nu
exteriorul vostru.
este ceva ce
Aceasta li-bertate
trebuie, in vreun
deja va apartine;
fel sau altul,
nu trebuie decat
dobandit. Nu este
sa o retreziti i sa
ceva nou i nici
o redescoperiti.
Libertatea ii va
pune in legatura
face aparitia din
cu sentimentele i
nou i de la sine.
experientele
voastre interioare.
a fac cunoscute
Aceasta carte mai
aceste lucruri
cuprinde, de
numai pentru a va
altfel, multe in-
formatii utile pe
declana automat,
care mintea
deoarece este
voastra va fi
specific mintii sa
incantata sa le
incerce sa se
descopere.
elibereze de
Procesul
durere i
renuntarii se va
suferinta, cautand
32
totodata sa guste
o mai mare
fericire.
APITOLUL 2
MECANISM
RENUNTA
Ce inseamna
de sub o greutate.
asta?
Este insotita de o
Renuntarea se
senzatie subita de
simte ca incetarea
uurare i de
brusca a unei
uurinta, insotite
presiuni interioare
de o fericire mai
sau ca eliberarea
intensa i de
sentimentul de a fi
ata i un bun
liber. Este, de
exemplu in acest
fapt, un mecanism
sens. Va aflati in
al mintii i toata
toiul unei discutii
lumea 1-a resimtit
aprinse;
la un moment dat.
furiosi i suparati
cand,
sunteti
deodata,
totul vi se pare
sentimentul de a
absurd i ridicol.
fi atacat, la a va
Incepeti sa radeti.
simti brusc liberi
Situatia
se
fericiti.
detensioneaza.
Ganditi-va
Treceti de la furie,
nemaipomenit ar
fi daca ati putea
teama
ce
face acest lucru
sentimentele
tot
voastre nu v-ar
timpul,
oriunde, in orice
mai
situatie.
V-ati
niciodata
putea
simti
situatii dificile. La
permanent
liberi
aceasta se rezuma
iar
toata tehnica: la a
fericiti,
pune
in
renunta in mod
veti
contient
voi
fi
numai
frecvent, oricand
doriti
acest
lucru.
Atunci
33

modul in care
responsabili de
va simtiti i nu
veti
mai
depinde
de
Aceasta
inseamna
sa
lurnea din jur i
faceti xxz de
de
reactiile
invatatura
de
voastre la ea.
capatai a
lui
Incetati sa fiti o
Buddha,
victima.
indeparteaza
care
presiunea data
atitudini
de reactivitatea
convingeri
involuntara.
negative care s-
au acumulat in
urtam in noi un
timp. Presiunea
imens rezervor
adunata ne face
de
nefericiti i este
sentimente,
cauza
multor
nialadii de care
suferim
i o expediem,
afirmand
aceasta
ca
este
problemelor
conditia
noastre de viata.
umana".
Ne-am resemnat
Incercam
sa
cu existenta ei
scapam
de
aceasta presiune
ne
indepartam
in mii de feluri.
de
zbuciumul
interior
viata
omeneasca
obinuita
de
este
creat
frica
de
traita incercand
amenintarea
sa evitam sau sa
nefericirii.
Stima de sine a
tuturora
este
amenintata
continuu
viata
indeaproape, ne
atat
dinauntrul, cat
i din afara
noastra.
Daca ne privim
dam seama ca ea
constituie, in
esenta, o lunga
i complicate
lupta pentru a
care le-am
incerca sa
proiectat asupra
scapam de
lumiL
temerile noastre
Presarate printre
interioare i a ne
acestea, sunt
indeplini
momentele de
ateptarile pe
bucurie in care
ne-am eliberat
ateptandu-ne.
temporar de
Am ajuns
temeri, insa
sa ne temem de
acestea nu au
sentimentele
disparut
noastre pentru
definitiv i sunt
ca acestea
tot acolo,
contin atat de
Letting Go multa
negativitate
incat ne e teama
ca, daca
le-am analiza
mai
indeaproape,
negativitatea near putea
copleL
temem de aceste
sentimente
pentru c& nu
deinem
mecanism
34
Ne
niciun
contient
prin
ele continua sa se
care sfi. le putem
acumuleze i in
stSpani in cazul
final ajungem ca,
in care ar ajunge
in
sa ne potopeasca.
privim
Fiindu-ne teama
ca pe o izbavire
sa le confruntam,
de toata aceasta
secret,
sa
moartea
dure
re.
Nici
nu dor, ci dor
gandurile,
nici
sentimentele care
faptele nu sunt
dureroase,
ci
sentimentele care
le
le dau natere!
insotesc.
resiunea
acumulatd
Gandurile in sine
sentimentelor
da
ganduri intr-o
natere
anumita perioada
gandurilor.
n singur
sentiment, de
exemplu, poate
zarnisli mii de
de timp. Luati,
de exemplu, o
amintire
dureroasa din
copilarie, un
imens regret care
unic eveniment.
a stat pana acum
Daca am putea
ascuns. Uitati-va
alina sentimentul
la toti anii aceia
dureros care a
de zile in care
stat la baza lor,
gandurile s-au
toate acele
asociat acelui
ganduri ar
disparea pe data,
consideratii
iar noi am uita
tiintifice. Teoria
evenimentul
tiintifica Gray-
respectiv.
La
Violette
integreaza
ceasta observatie
psihologia
se
neurofiziologia.
bazeaza
pe
Studiile
lor
aratat
au
La
Violette,
ca
1981). Gandurile
tonalitatea
sunt arhivate in
sentimentelor
baza de date a
organizeaza
memoriei
in
functie
de
gandurile
memoria
(Gray-
diferitele nuante
ale sentimentelor
un sentiment, ne
asociate
eliberam i de
cu
gandurile
respective.
aceea,
cand
sau
toate
De
atunci
gandurile
care
asociaza.
renuntam
abandonam
35
se

toate
Marele avantaj in
a ti cum sa
renuntati,
este
acela ca se poate
renunta la orice
sentiment i la
sentimentele
intr-o clipita, in
orice
moment
sau loc, i ca
acest
poate
lucru
se
realiza
incontinuu
sentimente
fara efort.
negative,
astfel
meat creativitatea
e inseamna starea
i spontaneitatea
de
sa
renuntare?
se
poata
Inseamna sa fiti
manifesta
fara
eliberati
opozitia
sau
de
interferenta
darui persoanelor
conflictelor
din viata noastra
interioare. A fi
libertatea cea mai
liberi de confiicte
mare. Acest lucru
interioare i de
ne
orice
ateptari,
inseamna
le
permite
sa
experimentam
structura de baza
care,
universului,
aa
urmeaza
inalt cu putinta in
cum
orice
se
data.
situatie
Poate
ca
descoperi,
suna
mai
inseamna
filozofic,
insa
manifestarea
cand acest lucru
binelui eel mai
se intampla, este
faptic adevarat, el
Sentimente i
fiind
mecanisme
confirmat
inclusiv
prin
mentale
experienta
Noi abordam
personala.
sentimentele in
trei modalitati
principale
suprimare,
Acestea sunt
exprimare i
modalitatile cele
evadare. Le vom
mai frecvente
discuta pe rand.
prin care ne
ingropam
1. Suprimare i
sentimentele i
reprimare.
le dam deoparte.
In reprimare,
deranjati de
acest proces este
sentimente i
incontient; in
nici nu tim ce
suprimare,
altceva sa facem
procesul are loc
contient. Nu
vrem sa fim
36
Letting Go -
Calea
totui, cum
renunt&rii
putem mai bine.
cu ele. Cumva,
ne lasam cuprini
de suferint& i
incercam sa
functionam,
Sentimentele
pe care decidem
sa le suprimam
sau sS le
reprimam sunt in
acord cu
convenientelor
programele
sociale i a
contiente i
educatiei primite
incontiente pe
in familie.
care le purtam in
Presiunea senti-
interiorul nostru
mentelor
ca urmare a
suprimate se
traduce mai apoi
de cap, crampe,
ca iritabilitate,
tulburari ale
schimbari brute
ciclului
de dispoziie,
menstrual, colita,
tensiuni in
indigestie,
muchii gatului
insomnie,
i spatelui, dureri
hipertensiune,
aler-gii i alte
poarta
tulburari
multa vinovatie i
somatice.
teama in el meat
and
reprimdmun
sentiment,
facem pentru ca
atat
de
acestea nici nu se
mai resimt in mod
contient.
De
fiecare data cand
sentimentul
Sentimentul
respectiv
reprimat este apoi
ameninta sa iasa
prelucrat
la
diverse
moduri,
este aruncat din
pentru
ne
nou
asigura
ca
va
ramane
reprimat
suprafata,
incontient.
el
in
in
afara
i proiectia sunt,
contiintei. Dintre
poate, cele mai
mecanismele
cunoscute pentru
utilizate de minte
ca au tendinta sa
pentru a pastra un
se
sentiment
impreuna i sa se
reprimat, negarea
consolideze
in
manifeste
reciproc. Negarea
mecanismul
are
proiectiei.
ca
efect
Din
blocaje
cauza
vinovatiei
emotionale i de
i a fricii pe care
maturizare
le resimtim, ne
majore. Este, de
reprimam
obicei, insotita de
impulsul
sau
sentimentul
negam
prezenta
acestora
in
proiectam
lumea
in
exterioara
asupra
interiorul
nostru.
persoanelor
In
sa
jurul nostru.
loc
simtim,
le
le
37
din
Letting Go devin
Calea renuntarii
apoi
dumanul,
iar
mintea
Traim sentimentul
respectiv
ca
cauta
i
gasete
cand acesta le-ar

justificarea de a-i
apartine
lorw,
intari
celorlalti.
proiectia.
Ei"
Acum,
vina
apartine
evenimentelor
oamenilor,
astrologice,
locurilor,
conditiei
institutiilor,
sortii,
alimentatiei,
Dumnezeu,
conditiilor
norocului, Satanei,
climaterice,
strainilor,
sociale,
lui
grupurilor etnice,
principal
rivalilor politici i
de
altor
Proiectia
lucruri
catre
utilizat
lume.
este
exterioare noua. In
raspunzatoare
de
prezent, proiectia
toate
reprezinta
conflictele armate
mecanismul
razboaiele,
dezordinea
civila.
Suntem
sine in detrimentul
chiar incurajati sa
celorlalti i, intr-
dumanul
un final, aceasta
uram
pentru
considerati
fi
un
are drept urmare
destramarea
bun cetatean". Ne
societatii.
pastram stima de
Mecanismul
proiectiei
sta la
sociala.
baza
atacurilor,
2. Exprimare.
violentei,
Prin acest
agresiunii i a
mecanism,
oricarei forme de
sentimentul este
distrugere
lasat sa se
reverse, este
grup. Exprimarea
exprimat sau
sentimentelor
transpus in limbaj
negative lasa sa
corporal i
iasa exact atata
manifestat ca
presiune
atare in nesfarite
interioara incat
demonstrate de
ceea ce mai
ramane, sa poata
societatea noastra
fi apoi suprimat,
conside-ra, in
Este foarte
prezent, ca
important sa
exprimarea
intelegeti acest
sentimentelor ii
lu-cru pentru ca
elibereaza de
multi oameni din
acestea. De fapt,
38
se intampla exact
opusul.
Exprimarea unui
sentiment tinde,
mai intai, sa-i
incurajeze
propagarea
Letting Go lasa ca ceea ce

Calea
renun{Arii
ramane din
i sa-i alimenteze
energia. In al
doilea r&nd,
exprimarea
unui sentiment
Acesta 8& fie
suprimat din sfera
contientei.
Echilibrul dintre
suprimare i
exprimare variaza
moravurile
de la
culturale in
individ la individ
vigoare i de
in functie de
mass-media.
educarea sa
Exprimarea
sentimentelor
personale este la
moda ca urmare
timpurie, de
a interpretarii
normele i
greite a lucrarilor
lui Sigmund
nevrozelor; de
Freud i a
aceea,
psihanalizei.
exprimarea lor a
Freud a remarcat
fost
ca suprimarea
considerata a fi
sentimentelor
modalitatea de
sta la baza
tratare a acestora.
Aceasta
propria persoana,
interpretare
in detrimentul
greita s-a
tuturor celorlalti.
transformat in
permisiunea de a
fi
indulgent cu
Ceea ce afirma
Freud de fapt, in
psihanaliza
clasica, este ca
impulsul sau
elanurile
sentimentul
constructive ale
reprimat trebuiau
iubirii, activitatilor
neutralizate,
lucrative i
sublimate,
creativitatii.
socializate i
Daca ne
canalizate spre
descarcam
sentimentele
sa-i suprime,
negative asupra
exprime sau sa
celorlalti,
evite anu-
ei traiesc aceasta
mite sentimente;
experienta ca pe o
din aceasta cauza,
agresiune, fiind, la
exprimarea
randul lor, fortati
negativi-
tatii are drept
mai preferabila
consecinta
ar fi asumarea
deteriorarea i
responsabilitatii
chiar distrugerea
pentru toate
relatiilor dintre
sentimentele
oameni. O
negative pe care le
alternativa mult
avem i incercarea
de a le neutraliza.
sentimentele
Atunci, vor
pozitive.
ramane sa fie
exprimate numai
39
Evadarea
reprezinta evitarea
3.
Evadare.
sentimentelor prin
recurgerea
la
ea fiind totodata i
diversiune.
Aceasta
sta
bauturi alcoolice,
evitare
la
baza
industriei
de
subterfugiul
adoptat
de
dependents
de
divertisment i a
munca.
producerii
Escapismul
de
evitarea
sinele interior i
contientizarii
ne
lumii
impiedica
sunt
interioare
mecanisme
puteni
adevaratele
pe care societatea
sentimente sa iasa
le tolereaza. Ne
la suprafata printr-
putem
o varietate infinita
ignora
de
indeletniciri,
acestea crete.
dintre care multe
ajung
sa
se
amenii
in
orice ca sa nu
adictii pe masura
trebuiasca sa fie
ce
contienti
transforme
noastra
dependenta
fata
de
ar
sentimentele
face
de
lor.
Vedem cat de des
de colo-colo de
schimbaunii
parca ar fi in stare
programele
televizor
la
din
onirica,
mintea
lor
fiind
momentul in care
programata
in
intra in camera
permanenta
de
iar apoi se plimba
informatiile
inoculate
pe
moment de
aceasta
cale.
singuratate.
Oamenii
sunt
aici,
ingroziti
sa
se
confrunte cu ei
inii.
Se
tern
pana i de un
De
activitatea
lor frenetica: sunt
intr-o continua i
neincetata
socializare,
discutie, trimitere
se
de
SMS-uri,
supraalimenteaza,
asculta
joaca jocuri de
muzica, lucreaza,
noroc, se due la
calatoresc,
film,
citesc,
viziteaza
orae,
fac cumparaturi,
se
medicamenteaza,
se drogheaza i
merg la petreceri.
ulte
dintre
mecanismele
de
ineficiente.
Fiecare
dintre
acestea
necesita
cantitati din ce in
evadare amintite
ce
anterior
energie
sunt
greite, stresante
mai mari de
Letting Go 40
Calea renunt&rii
in sine i prin
sine.
Sunt
necesare
cantit&i imense
de energie pentru
diminua
a contientei i o
presiunea
crescanda
reducere treptata
sentimentelor
stagnare
maturizarii.
suprimate
Creativitatea,
reprimate.
Se
energia
manifesta
interesul autentic
faa de ceilalti se
emotionale,
diminueaza.
diverse
Dezvoltarea
imbatranirea
spirituala
precoce i chiar
stagneaza i pot
moartea
aparea
prematura.
fizice
afectiuni
Proiecia
maladii,
i a brutalitatii
sentimentelor
reprimate
drept
are
consecinte
probleme
atat
de
caracteristice
societatii
tulburari sociale,
contemporane.
ca i exacerbarea
Mai
individualismului
orice, are ca efect
presus
de
incapacitatea de a
ura de sine.
iubi cu adevarat
In contradictie cu
cele de mai sus, ce
se intampla
atunci cand
decidem sa
reromtam la un
anumit sentiment?
i de a avea
Energia din
incredere
in
spatele acestuia
altcineva,
manifestata prin
izolare sociala i
cedeaza
instantaneu i are
loc
sa scada. Cu totii
o decompresie.
tim ca atunci
Pe masura ce
cand renuntam sa
ne agatam de
ceva, ne simtim
imediat mai
continuam sa
bine. Fiziologia
renuntam,
corpului se
presiunea
modifica. Apar
acumulata incepe
vizibile schimbari
in bine in culoarea
tractului
pielii, respiratie,
gastrointestinal
puis, tensiune
i in chimia
arteriala,
sangelui. In starea
tensiune
de libertate
musculara,
interioara, toate
functionarea
functiile i
organele corpului
cretere imediata a
se indreapta spre
puterii musculare.
conditia de
Vederea se
normalitate i
imbunatatete, iar
sanatate. Se
perceptia
manifesta o
41

mai relaxati.
noastra despre
lume i despre noi
Sentimentele i
stresul
Se face multa
inine se schimba
valva i se acorda
in bine. Ne simtim
multa atentie
mai fericiti, mai
notiunii de stres, in
plini de iubire i
lipsa unei reale
Care este cauza
intelegeri a
principals a
adevaratei sale
stresului? In niciun
naturi. Se spune ca
caz, facto-rii
suntem mai
externi care il
predispui la stres
exacerbeaza.
decat oricand.
Acetia sunt doar
exemplifi-cari ale
cand, de fapt, ceea
mecanismului pe
ce simtim este
care 1-am descris
eliberarea de
drept proiectie.
presiunea
Considerai
interioara a
vinovati sunt ei"
emotiilor
sau asta" atunci
reprimate.
Sentimentele
stres este, de fapt,
reprimate sunt
interioara;
nu
acelea care ne fac
exterioara,
aa
vulnerabili la
cum prefera unii
stresul exterior.
sa
devarata sursa de
creada.
Disponibilitatea
de
reactiona
de
declanata de un
exemplu, depinde
stimul. Cu cat in
de cat de multa
interior exista mai
teama este deja
multa teama, cu
prezenta
atat
prin
teama,
in
interior, pentru a
noastra
putea
lumii
fi
perceptia
asupra
se
transforma intr-o
inspaimantator.
expectanta
Pentru eel care
este furios, lumea
tematoare. Pentru
aceasta este un
eel care se teme,
haos
lumea aceasta este
frustrare
un
suparari.
Pentru
precauta
loc
plin
de
de
eel care se simte
coloreaza lumea.
vinovat,
Daca vom renunta
este
lume a ispitei i a
pacatului, pe care
le
vede
la
/
y
vinovatie, vom
vedea inocenta;
cineva dominat
de vinovatie,
pretutindeni. Ceea
ce tinem in noi, ne
42
Letting Go - Calea
renunt&rii
reprim&m.
insa, va vedea
S
numai raul din

tresul
apare
ca
jur. Regula de
rezultat
al
aur este s& ne

tensiunii
concentram
acumulate
asupra a ceea ce
urma
in
sentimentelor
pe
evenimentele
care le reprimSm
exterioare nu fac
i le suprimam.
decat
Aceasta
declaneze
tensiune
sa
ceea
cauta o cale de a
ce, contient sau
se
incontient,
elibera,
urmare
prin
{inut
in
am
noi.
Energia
sentimentelor
produce
pe
modificari
care le-am blocat
patologice
reapare
due la imbolnaviri.
prin
care
intermediul
Un
sistemului nervos
negativ provoaca
autonom
sentiment
instantaneu
pierderea a 50%
la nivel mental.
din
Stresul reprezinta
forta
musculara
corpului
reactie
ne
emotionala la un
ingusteaza campul
factor sau stimul
perceptiv atat la
declarator. Stresul
nivel fizic, cat i
este determinat de
sistemul nostru de
stresului,
convingeri i de
nivelul nostru de
presiunile
reactivitate
emotionale care i
acesta.
se asociaza. Nu
starea noastra de
stinxulul
exterior
renuntare este mai
cauza
avansata, cu atat
constituie
ci
Cu
la
cat
suntem mai putin
emotii.
Eficienta
predispui la stres.
renuntarii
Prejudiciul
diminuarea
provocat de stres
reactiei corpului la
stres au fost
numai consecinta
demonstrate
propriilor noastre
tiintific prin
este
numai
diverse studii
de astazi, le scapa
(vezi Cap. 14).
esentialul.
umeroaselor
Acestea incearca
mai degraba sa
programe
de
reducere
stresului din ziua
tempereze
efectele ulterioare
ale
stresului,
decat sa-i elimine
cauza,
sau
asupra perceperii
se
concentreaza
43
scaderea
evenimentelor
exterioare. Este ca
i cum s-ar dori
febrei,
fara a se incerca
vindecarea
infectiei. Tensiunea
musculara,
exemplu,
de
este
consecinta
anxietatii,
furiei
fricii,
relaxarii rnusculare
v-ar
aduce
beneficii
foarte
limitate. Ar fi mult
mai
eficient,
vinovatiei. Un curs
schimb,
despre
eliminati
tehnica
in
sa
cauza
acestei
tensiuni
i suprimate.
latente,
reprezentata
de
Evenimentele de
viata i emotiile
furie,
frica,
Mintea rationala
vinovatie sau alte
prefera sa pastreze
sentimente
adevarata cauza a
negative reprimate
e~ motiei in afara
evenimentele
contientei i, in
exterioare sau alte
acest scop, se
persoane de
folosete de
provocarea" unui
mecanismul
anumit sentiment,
proiectiei.
iar pe sine se vede
Invinovatete
ca pe victima
nevinovata i
stau exact pe dos.
neaju-
Sentimentele
torata a cauzelor
exterioare. Bi mau infuriat." El
m-a suparat." Asta m-a
speriat."
Evenimentele
care se petrec in
suprimate i
reprimate cauta o
lume sunt cauza
supapa de ieire
anxietatii mele."
i folosesc
De fapt, lucrurile
evenimentele
exterioare ca de-
scoata aburi
clanatori sau
atunci cand se
scuze pentru a se
ivete ocazia.
manifesta.
Declanatorii
Suntem ca ni-te
notri sunt armati
vase sub presiune
i prega-titi sa
pregatite sa
intre in actiune. In
psihiatrie, acest
exterioare ne
mecanism poarta
infurie. Daca,
denumirea de
printr-o renuntare
deplasare. Pentru
ca suntem deja
furioi, e-
venimentele
44
Letting Go - Calea
este foarte greu,
renun&rii
daca nu
constanta, am
imposibil, ca
reuit sa ne
cineva, oricine,
eliberam de
sau o situatie
frica inftbuitS.
oarecare, sa
in noi, atunci
reueasca sa ne
mai infurie.
care s-a renun|:at
Acelai lucru
la aces-tea.
este valabil
pentru toate
celelalte senti-
mente negative,
din momentul in
urmare
conditionarii
sociale
din
societatea noastra,
oamenii
ii
inima
suprima
de
sfaiata"
atacul
de
reprima chiar i
inima.
sentimentele
suprimata ii face
pozitive. Iubirea
din nou aparitia
suprimata
se
sub forma iubirii
rasfrange
in
excesive
Iubirea
animalelor
de
caracterizeaza
companie sau a
prin
diverselor
ataament. Teama
de
tipuri
idolatrie.
de
non-
pierdere
Adevarata iubire
alimenteaza
este
de
ataamentul
se
inadecvat
teama
lipsita
posesivitatea.
and
Barbatul care nu
sentimentelor
este
de
suprimate
prietena lui, de
reprimate
exemplu,
depaete nivelul
sigur
este
foarte gelos.
de
unei
presiunea
toleranta
al
persoane,
mintea ei va crea
liber. Astfel, eel
undevaw
care reprima multa
un
eveniment asupra
mahnire
caruia sa-i poata
natere,
indrepta
incontient3
la
sentimentele,
evenimente
pline
dandu-le
frau
va
da
de tristete in viata
sa. Cel care se
imprejurari care-1
teme va face sa se
vor infuria, iar eel
precipite asupra sa
mandru
experience
considera
infricoatoare, eel
timpul
furios
fi
Aa cum a spus i
de
Iisus Christos: De
inconjurat
va
se
va
tot
insultat.
45
ce vezi tu paiul
din ochiul fratelui

Toti marii maetri
tau i nu te uiti cu
arata spre
bagare de seama la
interiorul nostru.
barna din ochiul

T
ta.u?" (Matei 7:3)
ot ce exista in
univers, emite o
emit vibratii.
vibratie. Cu cat
Aceste vibratii
vibratia este mai
emotionale
inalta, cu atat ea
interactioneaza cu
este mai puternica.
campurile
Pen-tru ca sunt
energetice ale cor-
energie, i emotiile
pului i au efecte
care pot fi vazute,
realizate de dr.
simtite i masura-
Thelma Moss, arata
te. Filmele care
flue-tuatiile rapide
redau imagini
ale culorilor i
obtinute prin
dimensiunii
fotografierea
campului energetic
Kirlian, ca acelea
care apar la
modificarea
observat de
emotiilor
persoanele care s-
(Krippner, 1974).
au nascut cu sau
Campul energetic
i-au insuit
a fost in mod
abilitatea de a
traditional denumit
percepe vibratiile
aura" i poate fi
acelei free-vente.
Aura ii schimba
randul ei,
culoarea i
schimbarile
dimensiunea in
energiei care
functie de emotiile
insotete emotiile,
noastre. Testarea
pen-tru ca muchii
musculara
din corpul nostru
demonstreaza, la
raspund
instantaneu la
stimulii pozitivi
intea
sau negativi.
anumite
Astfel, starile
dimensiuni sau o
noastre emotionale
marime
de baza se transmit
in intregul univers.
nici
nu
are
anume,
nu
este
limitatain spatiu;
de aceea, mintea,
Aceasta inseamna
prin energia sa
ca noi ii afectam
ii
pe ceilalti in mod
starea
obinuit i fara
vibrationala,
transmite
bazala
pe
sa ne dam seama,
distanta
prin
gandurile
nelimitata.
noastre i starea
46
emotionala.
Tiparele
emotionale
formele
gand
asociate acestora
pot fi detectate
Letting Go - Calea
lucru
poate
fi
renuntarii
demonstrat
receptionate
in
experimental,
iar
mod contient i
baza tiintifica a
de la mare distant
fenomenului
de
diveri
constituit
mediumi.
un
Acest
subiect
de
viu
interes
fizica
pentru
acestea
cuantica
avansata.
influenteaza i
determina
persoanele
entru ca emotiile
existente in viata
emit un camp de
noastra.
energie vibrational,
Evenimentele de
via|:a ajung sa fie
incarcate de furie.
influen-tate de
Regula de aur a
emotiile noastre
universului psihic
reprimate i
este aceea ca ceea
suprimate la nivel
ce se asea-mana, se
psi-hic. Astfel, furia
aduna". In mod
atrage ganduri
asemanator,
iubirea atrage
acum inconjurata
iubi-rew, astfel ca
de ganduri
persoana care a
iubitoare,
renuntat la o mare
evenimente pline
cantitate de
de iubire, oameni
negativitate
iubitori i a-nimale
interioara este
de companie
iubitoare, Acest
intelectul, precum:
fenomen explica
Bogatii devin i
nu-meroase pasaje
mai bogati iar
din scripturi i
saracii devin i mai
zicale populare care
saraci" sau Celui
au pus in
ce are, i se va da".
incurcatura
Ca regula generala,
aadar, persoanele
de prosperitate
care se com-plac in
atrag in existenta
apatie aduc in viata
lor abundenta.
lor circumstante
care intretin
entru ca tot ce este
saracia, iar cele
viu
care degaja un aer
este
conectat
la
nivelurile
vibrationale
energiei,
insufletite
din
ale
jurul nostru, care
starea
reactioneazalaacea
noastra emotionala
sta.
bazala
binecunoscut
este
Este
detectata de toate
faptul ca animalele
formele de viata
ii
dau
imediat
47
seama de starea
emotionala
au demonstrat ca
bazala
unei
pana
persoane.
S-au
dezvoltarea
realizat
culturilor
de
experimente care
bacterii
este
influentata
de
emotiile
umane,
iar
plantele
inregistreaza
(Backster, 2003).
Mecanismul
renuntarii
reactii masurabile
Renuntarea
la starea noastra
inseamna
emotionala
fi
contienti de un
la el i fara a face
sentiment, a-1 lasa
nimic in privinta
sa-i faca aparitia,
acestuia.
a-1 trai i a-1 lasa
Inseamna, pur i
sa~i
urmeze
simplu, a lasa acel
cursul fara a dori
sentiment sa existe
sa schimbati nimic
sa
va
concentrati asupra
opune
ener-giei
fara a incerca sa il
din
rezistenta,
spatele sau. Primul
exprimati
in
pas este acela de a
exterior, fara a va
va permite sa aveti
teme de el, a-1
sentimentul
condamna sau a
respectiv fara a-i
adopta o atitudine
moralizatoare
un
inceeace-1
Tehnica ce trebuie
privete. Inseamna
renunta
la
criticism i a va da
seama
ca nu este decdt
sentiment.
aplicata
este
sa
acceptati
sentimentul
respectiv
sa
renuntati la orice
stradanie de a-1
aceea care face ca
schimba in vreun
sentimentul
fel.
dureze.
Abandonati
impulsul
opune
de
a-i
rezistenta.
renuntati
sa
Cand
sa-i
opuneti rezistenta
Opunerea
de
sau sa-i aduceti
rezistenta
este
schimbari, el se va
preschimba
in
nu i se opune
urmatorul
sentiment i va fi
insotit
de
senzatie
de
uurare.
Un
sentiment
caruia
48
Letting Go C
Calea renunt&rii
and
incepeti
rezistenta va
procesul
disparea pe
renuntarii,
veti
masura ce energia
constata ca va este
din spatele lui se
teama i va simtiti
disipeaza.
vinovai de a avea
sentimente
negative;
opune
le
veti
rezistenta
lasa
sa
manifeste,
mai
uor
se
este
sa
sentimentelor,
renuntati la reactia
simtirilor,
de
emotiilor
avea
in
sentimente. Teama
general. Pentru a
de teama insai
este un excelent
apoi
exemplu in acest
acestuia.
sens.
adresati-va
Eliberati-va
mai intai de teama
and
sau de vinovatia de
renuntati
a avea sentimentul
sentimente,
respectiv i abia
ignorati
incepeti
sa
la
toate
gandurile care va
Acestea
vin
interminabile,
in
minte.
sunt
se
Concentrati-va
autoconsolideaza
asupra
i dau natere la
sentimentului
inca i mai multe
respectiv,
nu
asupra gandurilor.
ganduri. Gandurile
nu
sunt
decat
rationalizari
mintii
ale
care
al
existentei
sentimentului
incearca
sa
constituie
justifice
prezenta
tensiunea
unui sentiment sau
acumulata
spatele
altuia.
Adevaratul motiv
il
in
acestuia,
aceasta fiind ceea
ce il forteaza sa se
manifeste imediat.
e masura ce ne
Gandurile
familiarizam
sau
evenimentele
exterioare
doar
cu
procesul
sunt
scuza
inventata de minte.
renuntarii,
vom
observa ca toate
sentimentele
negative
sunt
de
supravietuire
asociate cu frica
pe care mintea le
noastra
considera
legata
primara
de
necesare. Tehnica
supravietuire i ca
de
sentimentele sunt,
demonteaza,
de fapt, programe
treptat,
renuntare
aceste
49
programe.
Prin
intermediul
Letting Go - Calea remmtarii

devine din ce in ce
acestui
proces,
mai evident.
motivul latent aflat
la
sentimentelor
baza
enuntarea inseamna
a nu nutri emotii
puternice fata de
suntem
liberi,
nimic:
Imi
este
renuntam de fapt la
egal
daca
se
ataamente.
Ne
intampla un anumit
putem bucura de un
lucru i Imi este
anumit lucru, insa
egal daca nu se
nu avem nevoie de
intampla."
el
Cand
pentru
fi
fericiti.
Treptat,
armonie
atat
cu
dependenta noastra
principiul de baza
de
al
ceva
cineva
noastra
diminua.
principii
sau de
din
invataturii
lui
afara
Buddha, acela de a
va
evita ataarea de
Aceste
fenomenele acestei
se
sunt
in
lumi,
cat
cu
principiul de baza
continua
al
lui
manifeste. Aceasta
Iisus: Fiti in lume,
se intampla pentru
dar nu
ca au mai ramas
ai lumii."
urme din el la care
invataturii
sa
se
Uneori, renuntam la
un sentiment i
constatam ca
trebuie
sa
acesta revine sau

renuntati.
Am
inabuit
aceste
iasa la suprafata i
sentimente o viata
sa fie recunoscuta.
intreaga i o mare
Cand
cantitate de energie
renuntarea,
a fost impinsa in
imediat
un
jos,
sentiment
de
iar
acum
aceasta trebuie sa
uurare
are
loc
apare
de
fericire, aproape ca
ontinuand sa
un
practicati
high"
(stare
extatica de fericire
renuntarea, este
obtinuta in urma
posibil sa va
folosirii
mentineti in acea
anumitor
droguri).
stare de libertate.
Sentimentele vin si
pleaca iar la un
sa asiste la
moment dat va veti
succedarea lor.
da seama ca nu
Atunci veti inceta
sunteti acele
sa va identi-
sentimente, ci ca
adevaratul vostru
eu" nu face decat
50
Letting Go - Calea renunftrli

ramane tot timpul
ficati cu
sentimentele
voastre. Eul"
care obaervl fi
este contient de
ce se intampla,
neschimbat. Pe
masura ce deveniti
tot mai congtieni
de martorul ne-
schimbator din
interiorul vostru,
incepeti s& v&
care
identificat:i cu
experimenteaza
acel nivel al
fenomenele. Va
contientei.
apropiati din ce in
Treptat, deveniti
ce mai mult de
mai mult martorul
realul Sine i
decat subiectul
incepeti sa va dati
seama ca ati fost
dati seama ca
indui in eroare
acestea nu
de sentimente. V-
reprezinta
ati considerat o
adevarul despre
victima a
fiinta voastra;
sentimentelor
sentimentele sunt
voastre. Acum va
create de ego, acel
colectionar de
voastra.
programe pe care
mintea le
onsecintele
considera, in mod
renuntarii sunt
greit, ne-cesare
surprinzator de
pentru
rapide i de subtile,
supravietuirea
insa efectele sale
sunt foarte
sunt cei care ne
puternice. De multe
atrag atenia asupra
ori renuntam la un
schimbarii din noi.
sentiment sau la
Acest fenomen se
altul insa avem
intampla deoarece,
impresia ca nu am
atunci cand se
facut-o. Prietenii
renunta complet la
ceva, acest ceva"
disparitia sa. Este
dispare din campul
un fenomen des
contientei. i
intalnit la cei care
pentru ca nu ne
incep sa-i dez-
gandim la acel
volte contienta. Nu
lucru, nu ne dam
ne dam seama de
seama nici de
cantitatea de carbu-
ne pe care am scos-
gramada de
o cu lopata; vedem
carbune. Prietenii i
doar atat cat avem
membrii familiei
in lopata la un
sunt, adesea, primii
anumit moment dat.
care observa
Nu ne dam seama
schimbarea.
cat de mult a scazut
51
realizarilor
entru a-i urmari
progresul,
persoane
jurnal
multe
tin
un
al
domeniu.
acesta
in
Lucrul
ajuta
la
depairea opunerii
de rezistenta, care
se
exprima
de
prin:
sustina ca: Pur i
Metoda asta nu
simplu nu merge."
functioneaza."
Trebuie
obicei
Se
sa
ne
intampla adesea ca
reamintim, uneori,
persoane care au
cum eram inainte
inregistrat progrese
de
extraordinare
acestui proces.
sa
inceperea
Opunerea
rezistentei la
procesul
renuntarii
prilej. Aceasta ar
Renuntarea la
putea insemna
sentimentele
manifestarea de
negative inseamna
scepticism in
demontarea egoprivinta tehnicii
ului, care va opune

aplicate, uitarea"
rezistenta cu orice
renuntarii,
resurgena brusca a
continua, pur i
escapismului sau
simplu, sa
eliberarea de
renuntati la
sentimente prin
sentimentele pe
exprimarea i
care le aveti in
manifestarea lor.
legatura cu acest
Solutia consta in a
proces. Lasati sa
se manifeste
sunteti obligati sa
opunerea
renuntati. Nu va
rezistentei fara sa
forteaza
va impotriviti
Analizati,
acesteia.
schimb, teama din
unteti liberi. Nu
spatele
nimeni.
in
opunerii
rezistentei. De ce
anume va temeti
Continuati
sa
in
renuntati
la
tot
acest
proces?
Sunteti
fiecare teama, pe
dispui
sa
masura ce ii face
renuntati la ceea
aparitia,
ce
opunerea
va
provoaca
aceasta
teama?
rezistentei
iar
va
Letting Go - Calea
inceta
renunt&rii
de la sine.
S
nu
uitam
ca
52
renuntam la to ate
programed dare au
facut din noi sclavi
i victime o vreme
noastre reale. Ego-ul
at&t
pierde teren i va
de
IndelungatiL
incerca tot felul de
acestea
trucuri i iretlicuri.
ne-au impiedicat s&
Odata ce incepem
mai
percepem
procesul
adevarul
identitatii
renuntare,
Programele
de
zilele
ego-ului
sunt
in sine, dar la un
numarate i puterea
moment
sa
considere subit ca
se
diminueaza.
dat
sa
Unul din iretlicurile
mecanismul
la care recurge este
renuntarii
nu
sa lase sa treaca
functioneaza,
ca
neobservata tehnica
lucrurile au ramas
neschimbate,
ca
Inseamna ca ego-ul
este
i-a dat seama ca
confuza, dificil de
noi detinem painea
tinut minte i de pus
i cutitul i ca ne
in aplicare. Acesta
putem elibera, iar el
este un semn de
pierde teren. Ego-ul
progres
nu ne este prieten,
toata
schema
autentic!
Ca Master Control''
abilitate
din
Tron
Nu este ceva nou
(1982), el ne vrea
sau strain de noi.
incatuati
Nu este o invatatura
filmul
de
ezoterica, nici ideea
programele sale.
enuntarea
este
fireasca.
altcuiva
sistem
sau
un
de
convingeri.
Facem
ne
gandim"
la
doar apel la natura
tehnica in sine. Este
noastra
mai
interioara
bine
sa
pentru a deveni mai
actionam, i atat.
liberi i mai fericiti.
Pana la urma, se va
In timpul renuntarii,
vedea
nu ajuta la nimic sa
gandurile inseamna,
ca
toate
de fapt, opunere de
vom fi intrebuintat
rezistenta.
Sunt
care
renuntarii, incepand
mintea le-a plasmuit
sa ne dam seama ce
pentru
se
imagini
pe
ne
vreme
tehnica
intampla
cu
impiedica sa traim
adevarat, vom rade
realitatea. Dupa ce
de
53
Urmarirea
gandurile noastre.
Gandurile
sunt
nite contrafaceri,
nite fantezii care
ascund realitatea.
gandurilor
ne
poate tine ocupati
incontinuu.
intr-o
zi
Iar
vom
descoperi ca ne
aflam
exact
in
Sine. Adevaratul
punctul din care
Sine este spatiul
am
dintre
plecat.
ganduri
Gandurile sunt ca
sau, mai exact,
petiorii dintr-un
carnpul
bol cu apa, apa
contientizare
fiind
tacuta
adevaratul
de
existent
dedesubtul tuturor
daca observam
gandurilor.
trecerea timpului.
Mintea este, atunci,

tim cu totii cum
foarte linitita iar

este atunci cand
noi facem pur i

suntem absorbiti de
simplu ceea ce este

o activitate i abia
de facut, fara sa
opunem rezistenta
Functionam" fara
i fara efort. In
niciun stres.
momentele acelea
Suntem foarte
suntem fericiti,
relaxati, dei
poate chiar
lucram. Deodata ne
fredonam in
dam seama ca, de
surdina o melodie.
fapt, nici nu aveam
nevoie de toate
bine sa nu ne lasam
gandurile acelea.
ispititi de ganduri.
Gandurile sunt ca
Nu avem nevoie de
momeala pentru
ele.
pete: daca luam o
inghititura, suntem
agatati. Este mai
In interiorul
nostru, dar in
afara sferei
tim. *
Este ceva ce se
intampla in
mod automat.
contientei,
D
saldluiete
ei paradoxal, una
adevdrul ca deja
din rezistentele la
tim tot ceea ce
mecanismul
avem nevoie sd
renuntarii
apare
chiar
datorita
stralucit,
iar
eficientei acestei
atunci
tehnici. Ceea ce
asaltai de emotii
se intampla este
neplacute. Cand,
ca
in fine, reuim sa
recurgem
renuntare
la
cand
viata nu ne merge
renuntam
acestea,
suntem
la
54
Letting Go - Calea
renuntarii
depaim momentul
i totul este bine
din nou, incetam sa
mai
recurgem
la
renuntare. Aceasta
este
greeala
renuntarii.
pentru ca, oricat de
Continuati,
bine ne-am simti,
ca totul sa fie din ce
tot
in ce
mai
ramane
mai
pentru
bine.
ceva. Profitati de
Renuntarea incepe
starile
voastre
sa ia un oarecare
pozitive i de elanul
avant. Odata ce ati
inceput, este uor
este
sa
sa
potrivit sa coborati
continue. Cu cat va
in interior i sa
simtiti mai bine, cu
renuntati la anumite
atat este mai uor
lucruri
sa
suprimate
faceti
recurgeti
renuntare.
la
Acesta
momentul
(deeuri,,
reprimate) de care
nu v-ati atinge daca
renuntati. Cand ne
ati fi intr-o pasa
simtim
proasta.
emotiile sunt doar
Exista
intotdeauna
sentiment
un
bine,
insesizabile.
care
trebuie
abandonat
neori,
care
simti blocati pe un
la
sa
vaputeti
anumit sentiment.
opunei rezistenta.
Este suficient sa
Daca nu dispare,
acceptati
incercati
sentimentul de a
renuntati la el pe
avea
fragmente
un
Lasati-1
blocaj.
sa
sa
mai
se
mici. Un alt blocaj
manifeste i nu-i
care ar mai putea
aparea este teama
cateva idei mai des
ca, daca renuntati
intalnite
sa
la dorinta de a avea
renuntati
la
ele
ceva, nici nu-1 vei
chiar de la inceput.
obtine.
Printre acestea se
Adesea,
este in avantajul
numara:
(1)
vostru sa analizati
Meritam
sa
obtinem
anumite
Suferinta
este
lucruri numai daca
benefica i buna
muncim din greu,
pentru noi; (3) Nu
ne zbatem pentru
primim
ele,
facem
degeaba;
(4)
sacrificii
Lucrurile
foarte
eforturi;
(2)
simple
nimic,
nu
valoreaza
mult.
la
psihologice
Renuntarea
unele
aceste
prea
in
favoarea tehnicii in
dintre
sine, va va ingadui
bariere
55
Letting Go - Calea renuntani
lipsa de efort in
sa va bucurati de
aplicarea tehnicii i
de uurinta sa.
56
CAPITO
Psihologia
emotiilor
este
referiri
umane
vasta
complexa.
folosete
la
mitologie,
bazandu-se
Ea
ipoteze care sunt
adesea
adesea
pe
dezbatute
numeroase
cu
pasiune.
simboluri i face
consecinta,
In
exista
diverse coli de
ale adevarului, voi
psihoterapie,
cu
zugravi o harta a
obiective
emotiilor
metode
Simplitatea
unul
diferite.
fiind
dintre
semnele distinctive
simpla,
practica
verificabila
care
poate fi testata atat
prin
experienta
personala, cat i
pe care o veti
prin
studia, aceas-ta va
verificare
obiectiva.
va dezvalui ca
obiectivul principal
Scopul
supravietuirii
al umanitatii, care
Oricare ar fi
le depaete pe
ramura psihologiei
toate celelalte, este
supravietuirea.
supravietuirea
Fiecare dorinta
grupului cu care
umana este
acesta se i-
orientata spre
dentifica, respectiv
asigurarea
familie, fiintele
supravietuirii
iubite sau tara de
individului i
origi-ne. Oamenii
57
se tern eel mai
mult de pierderea
capacitatii de

supravie-tuirea
a experimenta.
In acest sens, sunt
interesati de
corpului lor pentru
ca ei considera ca
sunt acest corp i ca,
prin urmare, au
sentimentul lipsei.
nevoie de el pentru
Oamenii obinuiesc
a-i duce existenta.
adesea sa caute in
Pentru ca se percep
afara lor satisfacerea
fiinte separate i
propriilor nevoi.
limitate, ei sunt
Aceasta li face sa se
angoasati de
simta vulnerabili,
pentru ca ii sunt
metoda pe care o
insuficienti lor
folosete in acest
inii.
scop este utilizarea
emotiilor. Gandurile
intea este, aadar,
!i fac aparitia din
un mecanism de
emotii i, pana la
supravietuire, iar
urma, emotiile
sfaresc prin a
Emotiile sunt mai
deveni o abreviere
simple i mai primi-
a gandu-rilor. Mii,
tive decat procesele
daca nu chiar
mentale.
milioane de ganduri
Instrumentul utilizat
pot fi inlocuite de o
de minte pentru a-i
singura emotie.
atinge obiectivele
emotionale, este
in afara sferei
ratiunea. Cand este
contientei. Cand
folosita de intelect,
emotia latenta este
emotia primara
uitata sau ignorata
latenta este de
fara a mai fi
obicei incontienta
experimentata,
sau eel putin situata
indivizii nu sunt
contienti de
motivele care stau
ce
fac ceea ce fac.
Exista o
modalitate
simpla de a
deveni
contienti d
la baza actiunilor
lor i plasmuiesc
scopul
emotional
tot felul de motive

ascuns care sta la
plauzibile. De fapt,
baza
unei
ei adesea nu tiu de
activitati,
iar
aceasta
este
ce?", pana
utilizarea
intrebarii pentru
ce?". Dupa fiecare
raspuns,
se
mtreaba din nou
i din nou pentru
58
4
Letting Go - Calea renunj:firii
Mintea ii oferft
la descoperirea
toate motivele
sentimentului
logice pentru
primar. Iat& un
aceasta dorin{a a
exemplu. Un barbat
lui, insfi. logica nu
ii dorete un
justifica chiar totul.
Cadillac nou.
Atunci barbatul se
intreabS: Pentru ce
respect i pozi|ia
imi doresc Cadillac-
sociala a unui om de
ul?53 Ei bine",
succes in societate".
raspunde tot el>
Din nou se in-
pentru a obtine un
treaba: Pentru ce
anumit status,
am nevoie de
recunoatere,
status?" Ca sa obtin
res-pectul i
Pentru ce imi
aprobarea
doresc respect i
celorlalti", ar putea
aprobare?" Pentru
el raspunde, i
a avea un sentiment
pentna a consolida
de siguranta." Din
acest respect". Din
nou se intreaba:
nou se intreaba:
Pentru ce am
nevoie de
se afla sentimente
siguranta?" Ca sa
de nesiguranta,
flu fericit."
nefericire i lipsa
Succesiunea
sentimentului
intrebarilor pentru
implinirii. Fiecare
ce?" ne dezvaluie
activitate sau
ca la baza dorintei
dorinta vor dez-
valui ca scopul ei
obtinerea fericirii.
principal consta din
Emotiile sunt legate
dobandirea unui
de ceea ce
anumit sentiment.
consideram noi ca
Nu exista alte
ne va asigura
scopuri, in afara de
supravietuirea, nu
depa-irea fricii i
de ceea ce va realiza
intr-adevar acest
siguranta.
lucru. Emotiile
Scala emotiilor
insele sunt de fapt
Prezentarea
cauza fricii primare
detaliata a
care determina pe
nivelurilor de
toata lumea sa caute
contienta, a fundain mod constant
se regasete
mentarii lor
tiintifice i a
aplicatiilor practice
50

comportamentului
in cartea Putere versus
Fortd ~ Determinantii
ascuni ai
uman (Hawkins,
[1995], 2012 i Cartea
pozitiva (prietenoasa,
Daath, 2005).
sincera, politicoasa) i
e scurt, totul emite
una negativa (lacoma,
energie - fie pozitiva,
necinstita, odioasa).
fie negativa. Intuitiv,
Energia Mamei Tereza
putem face diferenta
era evident dife-rita de
intre o persoana
energia lui Adolf
Hitler; energia celor
energie care poate fi
mai multi oa-meni se
calibrata" in functie de
situeaza undeva intre
esenta i nivelul ei de
cele doua. Muzica,
adevar.
locurile, cartile,
animalele, intentiile i
Ceea ce se aseamana, se
tot ce este viu emit o
aduna."
Energiile
diferite
alcatuiesc
logaritmica, a acestui
tipare atractoare" sau
univers
niveluri
de
neliniar. Fiecare nivel
contienta".
Harta
de contienta (sau tipar
Contientei
(vezi
atractor) este calibrat pe
Anexa
imagine
A)
ofera
energetic
o scala logaritmica a
liniara,
puterii energetice, de la
la
1000.
Deplinei
(1000),
superioara
Nivelul
Iluminari
energia lui Iisus, a lui
Buddha
lui
din
partea
Krishna.
hartii,
Ruinii (20) se afla in
reprezinta eel mai inalt
partea
nivel care poate fi atins
hartii,
in regnul uman; este
mortii,
Nivelul
inferioara
in
apropierea
reprezentand
treapta cea mai de jos a
energia pozitiva. Este
supravietuirii.
energia
N
corespunzatoare
ivelul Curajului (200)
integritatii, onestitatii,
este valoarea critica ce
puterii
mar-cheaza trecerea de
la energia negativa la
60
Letting Go - Calea renunt&rii
Curajului sunt
interioare i
distinctive, pe cand
capacitatii de a face
cele amplasate
fat& situatiilor,
deasupra Curajului
Nivelurile
stimuleaza via-ta. Un
contientei
simplu test muscular
amplasate sub eel al

ne va dezvalui
imediat diferenta:
sa se contracte.
stimulii negativi
Adevarata wputerew
(sub 200) vor face
intarete, forta"
muchiul sa se rela-
duce la di-minuare.
xeze, stimulii
Daca ne situam peste
pozitivi (peste 200)
nivelul Curajului,
vor face muchiul
oamenii ne cauta
pentru ca le daruim
pentru ca le luam din
energie (putere") i
energie (forta") i
ne mani-festam
incercam sa-i
bunavointa fata de
folosim in vederea
ei. Daca ne situam
satisfacerii nevoilor
sub acest ni-vel,
noastre materiale sau
oamenii ne evita
emotionale.
9
n cele ce urmeaza,
vom descrie scala de
baza
incepand
cu
Pacea (600): Acest
nivel este trait ca
perfectiune, extaz, lip-
sa de efort i unitate.
energiile superioare
Este o stare de
coborand
catre
nondualitate, dincolo
energiile inferioare.
de separare i dincolo
de intelect, aidoma cu
intalnita la scala
pacea lui Dumnezeu,
umana.
care intrece orice
pricepere". Este
descrisa ca raspandire
de Lumina sau
Iluminare. Este rar
Bucuria (540): Este
iubirea
neconditionata
neschimba-toare
in
pofida
oricaror
imprejurari
actiunilor
altor
persoane.
Lumea
stralucete
de
frumusete
splendoare, care este
perceputa in
lucrurile
toato
din jur.
Perfectiunea
61
creatiei
devine
evidenta.
Se
manifesta
toti i de toate, o
imensa
rabdare,
apropierea
de
sentimentul
unitatii
imitate
cu ceilalti oameni i
descoperirea
preocuparea fata de
Sinelui,
fericirea
compasiunea fata de
Predomina
lor.
sentimentul
degraba
din
inima.
realizarii de sine i al
independents.
Iubirea
se
Iubirea (500): Un fel

concentreaza
asupra
de a fi iertator, plin de
esentei unei situatii, nu
atentie i sustinere.
asupra
Nu
pornete
detaliilor
din
acesteia. Are in vedere
minte,
emana
mai
intregul,
nu
partile
separate. Pe masura
de a iubi tot ce exista.
ce
Ratiunea (400): Este
perceptia
este
inlocuita de viziune,
cea
iubirea nu mai este
deosebirea
partinitoare,
oameni
remarcand
valoarea
intrinseca i motivele
animal.
care
face
intre
regnul
Reprezinta
capacitatea de a vedea
lucrurile
mod
utilitate in rezolvarea
de probleme. tiinta,
conceptualiza, de a fi
filozofia, medicina i
obiectivi, precum i
logica sunt expresiile
de a lua decizii rapide
intalnite la acest nivel.
Acceptarea
abstract,
in
de
corecte.
dovedete
Ii
enorma
(350):
Aceasta este o energie
calma,
relaxata,
trebuie.
Ma
simt
armonioasa, flexibila,
conectat."
primitoare i lipsita
energie ia viata aa
de
rezistenta
cum este. Nu este
interioara. Viata este
nevoie sa dati vina pe
frumoasa. Tu i eu
ceilalti sau pe viata.
suntem
aa
cum
Bunavointa
Aceasta
(310):
Aceasta energie ajuta
prietenoasa, care se
la
in
face utila, dorete sa
virtutea unei atitudini
ajute i se pune in
pozitive
serviciul celorlalti.
supravietuire
care
intampina
toate
cordial
manifestarile
vietii. Este o energie
62
Letting Go - Calea renunt&rii
pragmatic
relativ
de
Neutralitatea
(250):
liber
Aceasta
emotivitate. Este
energie
bine oricum.w Nu
proirioveazft un
adopta
mod
de
pozi|ii
viata
inflexibile, nu este
confortabil,
critica i nu este
competitiva.
productiva, in-
Curajul (200):
dependenta i plina
Energia aceasta
de putere interioara.
afirma: Pot sa fac
Face posibila acti-
asta!" Este plina de
unea efectiva.
hotarare, pasionata
Mandria
de viaa,
Calea
mea
(175):
este
calea
cea
buna",
acest
mai
sustine
considerat
special
i pe perfectionism.
nivel.
Se
Se simte mai bine
concentreaza
pe
decat..." i superior
realizare,
de
dorinta
recunoatere,
dorinta de a fi
celorlalti.
Manie (150):
Aceasta energie
invinge sursa
provocatoare de
teama prin forta,
amenintari i atac.
Este iritabila,
exploziva, apriga, volatila i
plina
de.resentimente. Ii
place sa fie
guranta, posesiva fata
chit", in sensul de
i|:i arat eu tie".
Dorinta (125): Este
intr-o permanenta
cautare a catigului,
de ceilalti, geloasa,
achizitiilor, placerii
i urmarete sa
primeasca ceva mai
mult
nelinitita, anxi-oasa
decat altcineva. Este

insatiabila, niciodata
satisfacuta i tot
i vigilenta.
timpul tanjete dupa

ceva. Trebuie sa am
i eu asta." Da-mi
ceea ce vreau i dami asta ACUM!"
Teama (100): Aceasta
energie sesizeaza
pericolul, care este
pretutindeni". Este
evitanta, defensiva,
preocupata de siLetting Go - Calea renunfarii
63
Suferinta (75): La
regretul
acest nivel se
sentimentul ca a fi
manifesta
vrut sa...*. Separare.
neajutorarea,
Depresie.
disperarea,
Sentimentul de a fi
sentimentul
un ratat". Mahnire
pierderii
cuiva,
Tristete.
profunda de genul
nu
continua
mai
in
pot
felul
face pe niznaiul, a-
i epuiza" pe altii,
acesta".
a fi imobilizat,
Apatie (50):
precum i sentimente
Aceasta energie se
de genul nu pot" i
caracterizeaza prin
cui ii pasa?".
lipsa de speranta, a
Saracia este des
intalnita la acest
la autorespin-gere,
nivel. Vinovaia
masochism,
(30): In acest camp
remucari, a se
energetic, persoana
simti rau" i la
dorete sa
autosa-botaj. Este
pedepseasca i sa fie
vina mea."
pedepsita. Conduce
Predispozitia la
accidente, compor-
nivel. Constituie
tamentul suicidar i
baza numeroaselor
proiectarea urii de
afectiuni
sine asupra celor-
psihosomatice.
lalti, care sunt rai'\
Ruinea (20): Se
sunt frecvent
caracterizeaza prin
intalnite la acest
umilinta, zugravita
prin expresia a
sanatate i duce la
lasa capul in
cruzime fata de sine
jos".
i de ceilalti.
Este, in
mod firesc,
acompaniata de
ostracizare. Este
n general, putem
distructiva pentru
afirma ca partea
inferioara a scalei
viata mai di-ficile,
este asociata cu
relatii mai
frecvente inferioare
nepotrivite, mai
ale vibratiei: energie
putina bogatie, mai
inferioara, putere
putina iubire,
inferioara,
sanatate fizica i
circumstante de
emotionala mai
Letting Go - Calea
remmarii
precara. Din cauza
toate nivelurile. Ei
energiei inferioare,
sunt adesea ocoliti

aceti oameni
i sfaresc prin a fi
necajiti ne
inconjurati de
epuizeaza la
oameni de acelai
nivel (ajung in
64
inchisoare, de
ascensiune
exemplu).
pe scala, spre nivelul
masura
renuntam
treptata
Curajului
de
apoi
ce
dincolo
acesta,
la
ceea ce are drept
sentimentele
consecinta
mai
negative, are loc o
mare eficienta, mai
mult succes i mai
acestea ca sunt sus-
multa
abundenta
puse". Ele raspandesc
dobandita fara efort.
energia vietii tuturor
Tindem sa cautam
lucrurilor
compania
acestui
jurul lor. Animalele
de
persoane.
se simt atrase de
Spunem
despre
aceti oameni. Fac
gen
vii
din
minuni
cu
planta
verde
orice
sentimentele negative
nu au disparut cu
influenteaza pozitiv
totul,
insa
acum
viata tuturor celor
dispunem
care intra in contact
suficienta energie ca
cu ei. La nivelul
sa ne ocupam de
Curajului,
acestea pentru ca ne-
de
recatigat
superioara, este de a
puterea
spune adevarul atat
sentimentul
de
noua inine, cat i
adecvare. Calea cea
celorlalti. Nivelurile
mai
energetice mai sunt
am
rapida
ajunge
din
scalei,
in
de
josul
partea
asociate,
in
mod
traditional, cu centrii
energetici ai corpului
cunoscuti
denumirea
chakre".
circula
energia
sub
kundalini", odata ce
de
aceasta este trezita la
Chakrele
nivelul
Curajului
sunt centri energetici
(200). Centrii ener-
prin
se
getici (chakrele) pot
ar
fi
care
presupune
ca
masurati
prin
diverse
tehnici
medica-le
chakra
Coroanei
(600), al Treilea Ochi
instrumente
(525),
electronice sensibile.
(350), a Inimii (565),
Pe Harta Contiintei,
chakrele
Gatului
calibreaza
dupa cum urmeaza:
65

mentele
Plexului Solar (275),
Sacrala sau a Splinei
(275), chakra Bazala
sau
(200).
Radacinii
Cand
ne
eliberam de senti-
negative,
energia din chakrele
superioare sporete.
In loc de obinuitul
a ne varsa fierea
(chakra a doua) pe
cineva", de exemplu,
de acum se va spune
corpului fizic.
despre noi ca
Energia din fiecare
suntem inimoi*
(chakra a cincea).
chakra circula prin
S
canalele (numite
istemul nostru
meridiane) intregului
energetic are un
corp energetic, care
impact direct asu-pra

este ca o matrita a
corpului fizic.
tulbura echilibrul
Fiecare meridian este
energetic al
aso-ciat unui anumit
meridianului de
organ, fiecare organ
acupunctural asociat
este asociat unei a-
i al organului
numite emotii. O
corespondent.
emotie negativa
Depresia, disperarea
i melancolia, de
functionare a
exemplu, sunt
ficatului. Fiecare
asociate
sentiment negativ
meridianului ficat,
afecteaza un organ al
prin urmare aceste
corpului i, cu
emotii tind sa
trecerea timpului,
intervina in buna
organul respectiv se
imbolnavete i
ci i asupra
poate chiar inceta sa

mai functioneze.
universului viu care
Cu cat
starea
noastra
emotionala
este mai
proasta,
cu atat avem o
influenta mai
negativa nu numai
asupra propriei vieti,
ne inconjoara. Cu cat
nivelul nostru
emotional este mai
evoluat, cu atat viata
noastra devine mai
pozitiva sub toate
recunoscute i
aspectele i vom
eliminate prin me-
sustine ansamblul
canismul renuntarii,
vietii care ne
devenim mai liberi i
inconjoara. Pe
ne deplasam
masura ce emotiile
negative sunt
66
Letting Go - Calea
T
renuntarii
oate emotiile
ascendent pe
inferioare constituie
scala, traind din

limitari i ne fac sa
ce in ce mai multe
nu percepem
sentimen-te
realitatea Sinelui
pozitive.
nostru adevarat. Pe
masura ce ajungem,
de experienta. Chiar
prin renuntare, in
in varful scalei,
partea superioara a
incepem sa ne
scalei i ne
realizam Sinele
apropiem de varf,
adevarat i sa traim
incepe sa se
diferite niveluri de
manifeste un nou tip
Ilu-minare. In
aceasta etapa, eel
este indeobte
mai important este
cunoscut ca realizare
sa obser-vam ca, pe
spiritual, intuitie i
masura ce
dezvoltarea
progresam i ne
contientei. Este o
eliberam, incep sa
experienta obinuita
se manifeste ceea ce
pentru toti cei care
renunta la senti-
experimentat la
mentele lor
niveluri inferioare
negative. Ei devin
ale contientei,
din ce in ce mai
devine evident i cat
contienti. Ceea ce
se poate de clar la
este impo sibil de
nivelurile sale
vazut sau de
superioare.
Sa intelegem
emotiile
sistem de clasare
Descoperirile
bazat pe asocierea
tiintifice au aratat ca
sentimentului i a
toate amintirile sunt
variatiilor sale subtile

indosariate?' in
(Gray - La Violette,
banca de date a
1982). Amintirile sunt

memoriei printr-un
cla-sate in functie de
nuanta sentimentului
autocontientizarea
i nu in functie de
este mai accelerata in
evenimentul care
cazul analizarii
le~a provocat. In
sentimentelor decat a
consecinta, exista o
gantiu-
baza tiintifica
pentru observatia ca
67
Letting Go - Calea
renuntarii
Intelegerea emotiei
care sta la baza

rilor. Gandurile
gandurilor i a
asociate chiar i
manevrarii ei corecte
unui singur
este, aadar, mai

sentiment, se
gratipot numara cu miile.
fianta i mai putin

consumatoare de
timp decat aplecarea
asupra gandurilor
insele.
La inceput,
daca cineva
nu este
familiarizat
cu tot ce
acestora. Astfel se vor
clarifica unele lucruri

tine de sentimente,
ce tin de relatia dintre
este de preferat sa
sentimente i ganduri.
inceapa doar prin a le
De exemplu, anumite
observa, fara a face
tipuri de ganduri care
nimic in privinta
tind sa se repete pot fi
lasate deoparte, pana
el exista, fara a-i
este identificat
opune rezistenta sau
sentimentul care li se
a-i condamna
asociaza. Asupra
existenta. Abia dupa
sentimentului se poate
aceea se incepe
interveni daca
golirea sentimentului
acceptam mai intai ca
de energia pe care o
contine, lasandu-1 sa
constata ca se vor fi
fie doar ceea ce este,
schimbat intre timp.
pana ii epui-zeaza
Daca ati renuntat in
toata energia. Ceva
totalitate la un anumit
mai tarziu pot fi
sentiment, eliberandu-
analizate i gandurile
va de acesta, toate
din trecut, care, veti
gandurile asociate lui
vor fi disparut fara
ata i un exemplu in
urma la randul lor,
acest sens: cineva, un
fiind inlocuite de un
barbat, i-a ratacit
gand generalizator
paaportul cu putin
care va expedia rapid
timp inaintea unei
chestiunea in cauza.
calatorii intr-o tara
straina. Pe masura ce
Letting Go - Calea
se apropia data
renun{&rii
plecarii, panica
gonea nebunete,
barbatului era din ce
incercand sa-i dea

in ce mai mare.
seama unde s-ar fi
Mintea lui
putut rataci
paaportul. L-a cautat
68
prin toate colturile
Cum am putut fi atat
casei. A incercat,
de tampit incat sa-mi
inutil, tot felul de
pierd paaportul?
artificii mentale
Acum nu mai am timp
pentru a-i aminti
sa obtin un altul!" Pe
unde-1 pusese. S-a
masura ce se apropia
ocarat in fel i chip:
ziua fatidica, omul era
pus in fa|:a adevaratei
neplacute pentru ca
dile-me: nu tu
era o calatorie
paaport, nu tu
combinata - i in
calatorie. Daca nu
interes de afa-ceri, i
pleca in cala-torie, s-
de placere - iar
ar fi confruntat cu
absenta lui ar fi creat
numeroase consecinte
o situatie difi-cila.
Intr-un final, i-a
pana acum?" Spre
amintit sa aplice
surprin-derea lui,
tehnica renuntarii. S-a
sentimentul de baza a
aezat i a inceput sa
reieit a fi mahnirea
se intrebe: Care este
profunda. Mahnirea
sentimentul de baza
era asociata cu faptul
pe care 1-am ignorat
ca nu dorea sa se
desparta de o persoana
fragilizarea ei din
pe care o iubea foarte
cauza plecarii sale. Pe
mult. Acestui
masura ce renunta la
sentiment i se asocia
mahnire i la teama
i teama de pierderea
care ii era asociata, s-a
relatiei senti-mentale
simtit deodata impacat
sau eel putin
cu situatia. A ajuns
inclusiv la concluzia
firea; deci, pana la
ca daca relatia
urma, nu exista niciun
respectiva nu putea
rise. Cand s-a simtit
rezista celor doua
impacat cu el insui,
saptamani de absenta,
i-a adus imediat
nu merita sa se
aminte unde se afla
prapadeasca atata cu
paaportul. Acesta se
69
afla intr-
*
un loc atat de u$or de
gasit i de evident,
incat numai un
Letting Go - Galea renuntarii
mai este nevoie sa
blocaj incontient ar
fi putut explica de ce
nu-i adusese aminte
unde-1 pusese. Nu
spunem ca toate miile
de ganduri legate de
lipsa paaportului,
calato-ria ratata i
posibilele consecinte
au disparut imediat i
enuntarea
fara de urma. Starea
dovedi foarte utila in
lui emotionala s-a
situatiile din viata de
schimbat, din frus-
fiecare
trare, in recunotinta
recurgerea la aceasta
i fericire.
in situatiile de criza
se
zi,
poate
insa
poate fi cruciala in
respectiva
prevenirea i alinarea
unul din domeniile
marilor
noastre
suferinte.
vizeaza
majore
de
Aparitia unei crize de
sentimente suprimate
via*fa este, de obicei,
sau
insotita de o emotie
aceste
copleitoare.
problema
Criza
reprimate.
In
situatii,
nu
emotionale
constituie
Pentru ca aceasta este

identificarea emotiei,
o problema delicata
ci mai degraba modul
pentru cei mai multi,

de
abordare
consider necesare
excesului emotional.
cateva lamuriri. Sunt
cateva teh-nici care

Abordarea crizelor
ajuta la parcurgerea
manifeste nestanjenit.
mai rapida a unei
Amintiti-va meca-
perioade de tumult
nismele uzuale pe
emotional i cu
care le folosete
rezultate mai bune
mintea in mod
decat daca am lasa
contient pentru
emotiile sa se
gestionarea emotiilor,
respectiv suprimarea
intentie con-tienta.
(sau reprimarea),
In cazul incarcaturii
exprimarea sau
emotionale excesive
evitarea. Acestea sunt
este re-
dauna-toare numai
atunci cand sunt
utilizate fara o
70
Letting Go - Calea
renuntarii
reducerea cantitatii
excesive de emotie,
comandabila
pentru ca aceasta sa
utilizarea lor, insa o

poata fi descom-pusa
utilizare con$tientd.
i sa se poata renunta
Scopul acestei
la ea pe portiuni mai
manevre il constituie
mici (procesul este
descris mai jos).
respectiva.
Astfel, in acest caz
Intensitatea emotiei
este in regula sa
poate fi redusa prin
respingeti in mod
impartairea ei cu
contient cat de mult
prietenii apropiati sau
puteti, pentru
cu mentorii votri.
moment, din emotia
Prin simpla exprimare
a sentimen-tului
utilizati in mod
respectiv, o parte din
contient
energia din spatele lui
mecanismele de
este dimi-nuata. Este
evadare cum ar fi
de asemenea permis,
participarea la un
in aceasta
eveniment social
circumstanta, sa
pentru a pune dis-
tanta intre voi i ceea
orice altceva
ce va afecteaza, sa va
obinui{i sfi faceti.
jucai cu caine-le, sa
Cand sentimentul s-a
va uitati la televizor,
diminuat in cantitate
sa mergeti la film, sa
i inten-sitate, eel mai
ascultai muzica, sa
bine este sa incepeti
faceti dragoste sau
sa renunai la aspec-
tele mai putin
entru a ilustra aceste
importante ale
spuse, sa luam
situatiei, i nu la
exemplul unui barbat
intreaga si-tuatie i la
care, dupa multi ani
emotia care o
de activitate Intr-o
insotete.
com-panie, ii pierde
jobul i este, acum,
cuprins de disperare.
respectiv se poate
Prin utilizarea celor
concentra asupra unor
trei mecanisme
detalii mai putin
descrise anterior, o
importante privitoare
parte din emotie poate
la acel job. Ar putea,
fi diminuata. Dupa
de exemplu,'sa
aceea, barbatul
71
Letting Go - Calea.
renuntarii
putea renunta la
dorinta de a-i parca

renunte la dorinta de a
maina pe locul de
lua pranzul acolo
parcare al compa-niei
unde pranzea de
unde-i parcase
obicei impreuna cu
maina in trecut? Ar
colegii de serviciu? Ar
putea renunta la
putea renunta la
dorinta de a lua
ataarea resimtita fata
acelai ascensor? Ar
de secretara i de
putea renunta la
atitudinea ei
ataarea fata de biroul
prietenoasa fata de el?
la care a lucrat in
Ar putea renunta la
cadrul companiei? Ar
ataarea fata de
calculatorul la care a
lucrat? Ar putea re-
copul renuntarii la
nunta la a~i vedea
aceste aspecte minore
eful in fiecare zi? Ar
ale unui serviciu
putea renunta la
pierdut, care ar putea
sentimentul de
familiaritate dat de
zgomotul de fond din
parea banale, este
biroul in care lucra?

acela de a aduce
mintea in starea de
s-a lucrat asupra lor;
renuntare. Starea de
in consecinta, acestea
renuntare ne
i-au pierdut
propulseaza la nivelul
mcarcatura
curajului;
emotionala. Dintr-
sentimentele negative
odata, ne dam seama
au fost recunoscute i
ca avem curajul de a
ne confrunta cu o si-
renunta la aspectele
tuatie, de a ne
banale, evenimentul
recunoate
principal devine din ce
sentimentele i de a
in ce mai putin
lua masuri in privinta
apasator. Fenomenul
acestora. Curios este
se petrece deoarece,
ca, pe masura ce se
atunci cand aplicam
mecanismul renuntarii
energie, deci cand
asupra unei emotii,
renuntam intr-o
renuntam in acelai
directie este ca i cand
timp la toate emotiile.
am renunta i
Este ca i cand toate
emotiile ar avea la
baza o aceeai
72
Letting Go - Calea
este nevoie de o experenuntarii
rienta personala
la sentimentele care
pentru a va convinge
sunt, aparent, in
de acest lucru.
directia opusa.
D
Aceasta tine de
upa
utilizarea celor
experienta clinica i
patru
metode
anterioare (suprimare,
un
exprimare, evadare i
emotii subsidiare, iar
renuntarea
intregul
la
aspectele minore), se
profileaza
conglomerat
emotional
descompus.
de
complex
poate
fi
Astfel,
cincea. Orice emotie
revenind la exemplul
puternica este, de fapt,
anterior, barbatul care
i~a pierdut serviciul
diminueaza
a fost initial copleit
emotional
de disperare; insa, pe
utilizarea contienta a
masura ce incepe sa
evadarii, suprimarii i
renunte
exprimarii,
la
sentimentele
periferice
realizeaza
ii
excesul
prin
el
ca
mai
resimte i furie. Ii da
seama ca furia se
indreptata
impotriva
asociaza cu mandria.
propriei
persoane.
In
se
Exista i multa teama.
pastreaza multa furie.
Aceste emotii asociate
Exista i depreciere
pot fi, acum, abordate
de sine, care este o
in mod direct. De
forma
exemplu,
resentimente
de
furie
barbatul
poate
incepe
sa
dintr-odata
vizibile
renunte la teama ca nu
toate
celelalte
va
alternative
posibile.
mai
gasi
alt
serviciu. Cand aceasta
Iar cand va renunta i
teama
este
la mandrie, ii va da
recunoscuta i renunta
repede seama ca nu se
la
afla
ea,
vor
deveni
in
fata
unui
dezastru
personal,
financiar
aa
deinand
acum
mai
cum
putina energie decaf
Astfel,
intregul i putandu-se
complexul emotional
renunta la ea in mod
este demontat in parti
individual.
crezuse.
componente,
parte
fiecare
components
7*

evitata
and ne revenim din
ocul
emotional,
ne
vom reaminti ca o
anumita parte a emotiei
a fost suprimata sau
in
mod
intentionat. Acum ea
poate
fi
reanalizata,
astfel meat sa nu mai
produca rau rezidual -
sa se transforme, de
exemplu,
in
amaraciune, vinovatie
chiar ani de zile; totui,
incontienta sau stima
pentru ca acum nu mai
de
sunt
sine
scazuta.
decat
mici
Fragmente ale acestui
fragmente, acestea pot
complex emotional pot
fi abordate pe rand, pe
continua sa mai apara o
masura
ce-i
perioada de timp, poate
aparitia.
Cel
fac
putin
situatia critica va fi fost
actiune. In cazul cuiva
depaita in siguranta i
care
in mod contient.
serviciul, o abordare a
Abordarea crizei de la
nivelul emotional mai
degraba
decat
de
la
i-a
pierdut
evenimentului la nivel
eel
intelectual
va
da
mii
de
intelectual, ii va scurta
natere
la
spectaculos durata de
ganduri i de scenarii
ipotetice. Persoana in
revine
cauza va avea multe
asufira
lor.
Toate
nopti de nesomn din
acestea
sunt
inutile.
cauza
sarabandei
Pana nu se renunta la
gandurilor referitoare la
emotia ce sta la baza
situatia in care se afla,
lor, gandurile vor fi
in
generate
timp
ce
mintea
incontinuu
incontinuu.
cunoatem
definitiv viata i au
persoane care au trecut
trebuit sa plateasca un
printr-o
pret ridicat pentru ca nu
Toti
criza
emotionala cu ani in
urma
nu
i-au
revenit nici in prezent.
Aceasta
le-a
marcat
au
tiut
gestioneze
cum
sa
emotiile
latente.
74
estionarea cu succes a
unei crize de viata
aduce
numeroase
beneficii,
chiar
numai prin faptul ca,
acum,
Letting Go - Calea
renun{4rii
eliberatS $i, in felul
cantitatea de emotie
acesta,
cantitatea
suprimata sau
inmagazinat.
eate
reprimfcti eite mult

mult mai mica. Stima
mai
de sine i increderea
redusa. Criza de viata a

sporesc,
pentru
c&
facut ca emotia SA fle

persoana
respectiva
tie acum ca poate
sporete compasiunea
trece peste 91 poate
fata
gestiona
celorlalti
orice
i-ar
de
suferintele
se
aduce viata. Teama de
manifesta o capacitate
viaa se diminueaza3
crescuta de a-i ajuta in
crete sentimentul de a
imprejurari similare. In
putea face fafa vietii,
mod paradoxal, dupa o
criza de viata urmeaza
intunecata a sufletului"
adesea o perioada - cu
precede adesea starile
durata variabila - de
superioare
linite i calm, care se
contienta.
apropie
uneori
de
de
nivelul unei experience
na
mistice.
exemplificarile
Noaptea
dintre
cele
mai
cunoscute
acestui
paradox
constituie
ale
trateaza, in momentul
de fata, acest subiect i
persoanele
dezvaluie
anumite
care au trecut prin
puncte comune. Odata
experience
in
ce
apropierea
mortii.
Numeroase
carti
individul
se
confrunta cu cea mai
mare
teama
dintre
toate
de
de moarte. Multe astfel
moarte i ocul mortii
de persoane dezvolta
- aceasta este inlocuita
ulterior
de
extraordinare,
devin
vindecatori,
devin
un
teama
sentiment
profund de serenitate,
abilitati
contiente de lumea
imunitate in fata fricii
supranaturala i traiesc
pace,
unitate
stari
profunde
iluminare
Acestea
salturi
de
aparitia subita a unor
spirituala.
noi talente i abilitati.
inregistreaza
mari
Astfel, orice cri2a de
in
dezvoltare i asista la
75
Letting Go - Calea
renuntarii
viata
poarta
in
ea
semintele unei rasturnari
de
situatie,
unei
Daca ne analizam viata,
expansiuni,
vom gasi ramaite ale
unui salt in contiinta, ale
crizelor din trecut care au
unei renuntari la vechi i
ramas
nateri a ceva nou.
Gandurile i sentimentele
reinnoiri,
ale
privitoare
Vindecarea trecutului
evenimente
nerezolvate.
la
anumite
tind
sa
reapara
sa
ne
daca merita sa continuam
influenteze perceptia, iar
sa
platim
acest
pret.
noi ne vom da seama ca
Acum, cand dispunem de
acestea ne-au handicapat
anumite
in unele aspecte de viata*
gestionare
In aceasta situatie, este
reziduuri,
ele
intelept sa ne intrebam
dezvaluite.
mecanisme
de
acestor
pot
fi
Sentimentele
reziduale pot fi investigate
dupa
i ne putem elibera de ele
evenimentul
astfel incat sa facem loc
consta
vindecarii.
evenimentul
Aceasta
ne
ce
din
se
petrece
major.
Ea
plasa
intr-un
aduce la o alta tehnica de
context diferit, a-1 privi
vindecare
emotionala,
dint-o perspective diferita
care-i manifesta eficienta
i a-1 retine intr-o alta
paradigma,
semnificatie
cu
viitor; de aceea, nu pot
inteles
experimenta bucuria din
diferite.
prezent. Multi dintre noi
s-au resemnat, crezand ca
e spune ca cei mai muli
aceasta este soarta, ca
oameni traiesc regretand
este ceva prin care trebuie
trecutul i temandu-se de
sa trecem i ca eel mai
76
bine este sa strangem din
dinti i sa mergem mai
departew.
Filozofii
au
batut fierul cat a fost cald
cu
aceasta
abordare
negativa, pesimista,
Letting Go - Calea renuntirli

time
ale
emo{iilor
nascocind un intreg sistem
dureroase pe care nu au
nihilist, Acefti filOSOfl,
tiut sa le gestioneze i
dintre care unii au devenit
care
foarte
cunoscui
de-a
au
nesfarite
declanat
argumentari
lungul timpului, sunt in
logice i elaborari. Unii
mod evident simple vie
dintre ei i-au petrecut
intreaga viata construind
nui din cele mai eficiente
sisteme
instrumente de gestionare
sofisticate
intelectuale
pentru
a trecutului este crearea
justifica ceea ce era atat de
unui context diferit.
clar, i anume
Aceasta inseamna sa-i
o simpla emotie
suprimata.
dam trecutului un inteles
U
diferit; adoptam o
atitudine diferita fata de
psihiatrie a fost Viktor
dificultatile sau traumele
Frankl. Acesta a explicat
trecute i recunoatem
modul de abordare a
darurile ascunse din
tehnicii - pe care a
acestea. Primul care a
denumit-o ,,Logoterapie" -
recunoscut beneficiile
in cunoscuta sa carte
aplicarii acestei tehnici in
Omul in cautarea
sensului vietii"1.
modifica simtitor i vor fi
Experienta cli-nica i
vindecate, daca li se atri-
personala a lui Viktor
buie un nou inteles. Frankl
Frankl a demonstrat ca
i-a povestit propria
eveni-mentele cu
experienta din lagarele de
incarcatura emotionala i
concentrare nazista, in
intamplarile trauma-tice se
care a ajuns sa-i
priveasca suferinta fizica
dintre
i psihica drept o
oportunitate de a triumfa
Man'
asupra propriei sale
s
persoane. Omului ii poate
Searc
h for
fi luat totul, cu exceptia
Mean
unui singur lucru - ultima
ing
(in
or
engl.
Press,
in
orig.),
2009
ICdit
(n.tr.)
nra
Mete
77
atitudinea intr-un anumit
libertatile omeneti:
set de circumstante, de
aceea de a-i alege
a-i alege propriul fel de
aiba un inteles profund
a fi" [Frankl, [1959]
pentru spiritul omenesc.
2006]. Frankl a aezat
intr-un alt context
n orice experienta de
imprejurarile
viata,
ingrozitoare prin care a
tragica", se ascunde o
trecut, un context care sa
lectie. In momentul in
oricat
de
care
descoperim
acesta i~a reanalizat
recu-noatem acest dar
situatia,
ascuns,
loc
seama ca jobul din
vindecarea. Daca luam
trecut ii impiedicase
exemplul
barbatului
evolutia profesionala i
pierdut
ca fusese cuprins de
care
are
i-a
serviciul, dupa un timp
rutina.
dandu-i
La
drept
vorbind, jobul acela ii
a inceput sa vada i
provocase
ulcer.
pretul - fizic, mental i
Inainte de a-1 pierde,
emotional - pe care-1
nu
platise
un
vazuse
avantajele
decat
care
ramanand
in
acel loc. Acum, dupa
decurgeau din acesta.
pierderea
Odata ieit din situatie,
era
serviciului,
deschis
sa-i
descopere noi abilitati
viata sunt prilejuri de
i noi talente; de fapt,
evo-luare,
s~a i lansat intr-o
experimentare
noua
dezvoltare. Daca privim
cariera,
mai
retrospectiv,
promiatoare.
adar, evenimentele de
expansiune,
in
unele
situatii pare chiar ca in
spatele evenimentului se
ascundea un scop de
singurul mod in care
care nu eram con-tienti,
evenimentul
ca i cand incontientul
putea
nostru ar ti ca trebuie
experienta
sa
viata. Acest concept se
invatam
ceva
fi
important i ca, oricat ar
intalnete
fi de dureros, acela era
psihologia
respectiv
adus
in
noastra
de
in
Letting Go -
psihanalistului
Carl
intreaga de studiu, a
Jung,
care,
dupa o
ajuns la condvufrPtfrfel
viata
inconstient exista un
impuls latent catre
78
unitate, completitudine
i realizarea Sinelui,,
iar incontientul va
nftscoci caile ft
ung spunea i ca in
mijloacele de a face sa
incontientul nostru mai
se manifeste toate
exista un aspect, pe care
acestea, chiar daca sunt
il
traumatizante pentru
mintea contienta.
denumea
umbra".
Umbra o constituie toate
gandurile, sentimentele
i conceptele despre noi
in proximitatea umbrei
inline pe care le-am
noastre. Devenim mai
reprimat i cu care nu
umani i mai completi
dorim sa ne confruntam.
atunci cand ne dam
Unul dintre beneficiile
seama de tot ceea ce
situatiei de criza este
avem
acela ca ne aduce adesea
intreaga
in
comun
cu
umanitate.
Toate acele lucruri
contientizat,
de care ii consideram
recunoscut i apoi se
vinovati
altii",
renunta la el, acesta nu
vedem ca exista i in
ne mai conduce in mod
interiorul nostru. De
incontient. Odata ce
aceea, atunci cand un
umbra
aspect
recunoscuta, ii pierde
pe
este
fost
puterea.
Nu
trebuie
simplu i ce daca?".
decat sa admitem ca
avem
anumite
raversare
impulsuri, ganduri i
sentimente
interzise.
crize
de
De acum inainte, ele
viata
ne
pot fi gestionate cu un
unei
face mai
umani,
intelegato
mai plini
ri cu noi
de
inine i
compasiu
cu
ne,
ceilalti.
mai
toleranti
Nu
este
mai
mai
nevoie sa
la dobandirea unei
ne com-
mai mari inelepciuni
a-i
i aducc* boncficii
invinovati pe altii sau
pe termen lung in
placem
pe
in
noi
Gestiona-rea
inine.
viata noas-
unei
crize emoionale duce
7M
Letting Go - Caiea renuntarii
capabili sa ne stapanim
tra. Teama de viata este,

sentimentele, teama de
de fapt, teama de emotii.

viata se diminueaza.
Nu de fapte ne temem, ci
Capatam mai multa
de sentimentele pe care ni
incredere in noi i
le trezesc a-ceste fapte.

suntem dispui sa ne
Odata ce devenim
asumam mai multe
riscuri, pentru ca ne
tuturor inhibitiilor,
simtim in stare sa gestio-
stapanirea temeri-lor
nam consecintele
aduce deblocarea unor
emotionale, oricare ar fi
noi directii ale
acestea. Pentru
experientelor de viata,
9
9
'
care inainte fusesera
ca teama sta la baza
serviciului, nu va mai
evitate.
9
7
trai niciodata aceeai

A
teama. De aceea va fi
stfel, eel care a reuit
mai
sa
gestioneze
creativ
la
cu
urmatorul
sau
job,
succes criza de viata

dispus
fund
sa-i
constand in pierderea
asume
riscurile
necesare
pentru
temator i prudent,
reui. Incepe sa-i dea
costandu-1
seama in ce mod frica
stima
obsesiva de a-i pierde
urmare a ploconelilor
serviciul
de
inclusiv
sine
ca
i-a
redus
fata de superiori i a
performantele
in
conformarii fata de
trecut,
1-a
facut
cerintele acestora.
incetam to ate jocurile
n avantaj al trecerii
diversioniste,
sa
printr-o criza de viata
privim situatia in care
il consti-tuie mai buna
ne aflam drept in fata
contientizare de sine.
i sa ne reeva-luam
Situatia ne copleete
convingerile,
i suntem nevoiti sa
obiectivele, valorile i
directia de viata. Este
ce traversam diverse
un prilej de reanalizare
crize
observam ca ne
de
renuntare
vinovatie.
la
de
viata,
Este,
totodata, un prilej de a
ne schimba complet
atitudinea. Pe masura
80
Letting Go - Calea
renuntAiil
un
sentiment
de
confruntam cu ceea ce
amfi.rSciune? Alegem sa
este diametral oput. Si

trecem peste defectele
urAm sau sa iertam acea

celuilalt ?i ale noastre
persoana? Sa invaam din

sau le purtam ranchiuna
acea expericnt& sau sa

i le atacam in gand? In
o detestam i sa pastram
viitor, ne vom retrage
dintr-o
situatie
descurajarea? Ne putem
asemanatoare fiindu-ne i
servi de acea experienta
mai
vom
pentru a invaa sa fim
depai aceasta criza i o
mai generoi sau ne vom
vom domina odata pentru
retrage in cochilia fricii
totdeauna?
i a amaraciunii? Fiecare
teama
speranta
sau
Alegem
sau
experienta
emotionala
este o ocazie de a evolua
ne aeatam de leziunile
sau de a involua. Ce
emotionale
alegem? In aceasta consta
renuntam la acestea.
sau
O
9
sa
J
9
provocarea.
Putem
evalua
costul
N
nerenuntarii
noastre.
i se ofera prilejul de a
Suntem de acord sa
alege daca preferam sa
platim
Suntem
acest
pret?
ne va determina viitorul.
sa
Ce fel de viitor ne
acele
dorim? Vom alege sa ne
Putem
vindecam sau vom alege
dispui
acceptam
sentimente?
analiza
beneficiile
sa
renuntarii la ele.
ne
purtam
ranile
sangerande?
9
I
Alegerea pe care o facem
realizarea
acestei
cat de putin suntem
alegeri este bine sa avem
dispui
in ve-dere beneficiile"
multumim? Manie. Ura.
de
Autocompatimire.
ne
reziduurile
agata
de
sa
ne
unei
Resentimente. Toate au
experiente dureroase. Ce
marunta lor recompensa,
satisfactii obtinem? Cu
acea patetica mulumire
interioara.
Sa
nu
ne
ciudala, bizara, atunci
prefacem ca ea nu exista.
Resimtim
cand nu
plnocre
HI
aceasta
renuntam
la
ne
satisface
durerea
nevoia incontienta de a
sufleteasca. In orice caz,

ne uura sentinientul de
vinovatie
de
exem
plu,
un
barbat
care
nu a
vorbit
cu
prin
autopedepsire. Ajungem
fratele lui timp de 23 de

sa ne simtirn nefericiti
ani. Niciunul din ei nu-i

i nemernici. Atunci se
mai
amintea
incidentul
care
provocase
pune mtrebarea: Pentru
racirea
cat
relatiilor;
timp?w.
Sa
luam,
acesta
fusese
demult
uitat.
Se
apropierea
dintre
cele
obinuisera, insa, sa nu-i
doua familii, ca i de
vorbeasca, aa ca timp de
experientele co-mune i
23 de ani platisera preul
iubirea pe care le-ar fi
acestei atitudini lipsindu-
putut avea. Cand barbatul
compania
despre care vorbim a aflat
celuilalt,
de
de mecanismul renuntarii,
se
de
afectiunea
a in-ceput sa renunte la
Iertandu-1, a declan-at
sentimentele
producerea
negative
unei
reactii
sau.
similare la fratele sau i
Dintr-odata a izbucnit in
cei doi s-mi reunit. Apoi,
lacrimi
unul
legate
de
fratele
de
durere,
dintre
frati
i-a
dandu~i seama de tot ce
amintit incidentul care-i
pierduse in aceti ani.
despartise: o cearta in
privinta unei perechi de
tehnica renuntarii, poate
tenii. O cearta pornita de
ar
la o pereche de tenii ii
resentiment
facuse
sufere
sfaritul vietii. Intrebarile
consecintele timp de 23
care se pun sunt: Cat
de ani! Daca barbatul
timp
acela nu ar fi invatat
continuam
sa
fi
purtat
pana
vrem
sa
sa
acel
la
mai
suferim?
Letting Go - Calea
Cand suntem dispui sa
renuntarii
renuntam? Cand se poate
negative este meschinaria

spune Destul!"?"
noastra. Este partea aceea

Partea din noi care vrea
din noi care este rea,

sa se agate de emotiile
meschina,
competitiva,
82
egoista,
zgareita,
intriganta, neincrezatoare,
diminueze stima de sine.
vindicativa,
critica,
Este acea mica parte din
redusa, slab a, vinovata,
noi raspunzatoare de ura
ruinata
de sine, autoinvinovatirea
Dispune
puina;
de
vanitoasa.
energie
nesfarita
cautarea
epuizanta,
pedepsei, a bolilor i a
injositoare i tinde sa ne
suferintei. Aceasta este
este
ne
identificam? Aceasta este
ceilalti ne vor vedea in
partea careia vrem sa-i
acelai mod.
oferim
mai
multa
energie? In felul acesta
vrem sa ne vedem pe noi
inline? Pentru ca daca noi
vedem
astfel,
partea cu care vrem sa ne
Lumea nu ne poate
vedea decdt aa cum ne
vedem
Suntem
noi
inline.
dispui
sa
suportam
consecinte?
aceste
Daca
ne
salarii a companiei unde
lucram.
consideram zgarciti i
meschini,
este
putin
probabil sa ne aflam pe
pozitiile superioare ale
listei
cu marirea
de
onsecintele
persistarii
noastre in a fi meschini
pot fi demonstrate prin
testarea
musculara.
Procedura este relativ
opuneti
simpla
observati efectul. Opriti-
(Hawkins,
rezistenta;
[1995], 2012). Opritiva
va,
acum,
asupra
asupra unui gand rau i
ipostazei
meschin i rugati pe
opuse.
cineva sa va apese bratul
generos, iertator, iubitor
in jos, in timp ce voi
diametral
Imaginati-va
manifestandu-va
maretia
interioara.
Instantaneu,
puterea
de
Meschinaria
bioenergie.
aduoe
musculara din brat va
dupa sine* slabiciune,
create
imbolnaVire,
foarte
mult,
aratand un aflux pozitiv
m
Letting Go - Calea
renuntarii
afectiuni si moarte. Chiar
va doriti aceste lucruri?
transformarea
Renuntarea
interioara, i anume a
la
sentimentele
negative
inceta
poate fi insotita de o alta
rezistenta
tehnica
pozitive.
extrem
binefacatoare,
care
de
sa
voastra
opuneti
emotiilor
va
Intarirea emofiilor
pozitive
sustine
foarte
mult
Corolarul
renuntarii
la
sentiment negativ are un
sentimentele negative il
opus
constituie
meschinarie
incetarea
situat
intre
maretie
opunerii rezistentei la cele
sufleteasca, fie ca suntem
pozitive. Tot ce exista in
contienti de existenta sa,
univers,
fie ca nu.
are
un
opus;
astfel, in minte, fieeare
n exercitiu foarte bun i
i mai opune rezistenta. Sa
clarificator este acela de a
spunem, de exemplu, ca se
sta jos, a lua in
apropie ziua de na tere a
considerare exact
unui prieten i ca ne
sentimentul opus fata de
simtim plini de re-
eel resimtit in momentul
ientimente fata de el i
respectiv i a renunta la a-
cam meschini; de aceea,
nici nu ne vine sa ne
generozitatea. Ince-pem sa
urnim pana la mall sa-i
cautam sentimentul de
cumparam un cadou iar
iertare in interiorul nostra
ziua sa se apropie.
i incetam sa-i mai
Sentimentele diametral
opunem rezistenta. Pe
opuse fata de cele pe care
masura ce conti-nuam sa
le simtim, sunt iertarea i
nu opunem rezistenta i sa
84
devenim o persoana mai
iertatoare, vom fi
surprini sa constatam ca
acest lucru se intampla
brusc i dintr-odata. Ne
vom da searna ca o

ridicoli. Ne-am gandit
parte din noi i-a dorit
i a vrut dintotdeauna sa
ierte, insa nu ne-am
incumetat niciodata sa-i
dam aceasta ansa. Am
crezut ca vom parea
ca-1 pedepseam pe
celalalt manifestand
resentimente fata de el
cand, de fapt, ne
reprimam iubirea. La
inceput s-ar putea sa nu
nu-triti in mod contient
la a opune rezistenta
aceste sentimente fata
iubirii, veti constata ca
de prietenul vostru, dar
in voi exista ceva care
veti incepe sa remarcati
aspira sa se exprime prin
i acest aspect al perso-
impartaire cu ceilalti i
nalitatii voastre.
prin daruire, prin
Continuand sa renuntati
renuntare la trecut i
ingroparea securii
ne exprimam
razboiului. Exista in noi
recunotinta i sa ne
dorinta de a face un gest
asumam riscul de a fi
prietenos; vrem sa
considerati netoti.
vindecam despartirea, sa
vindecam rana, sa
indreptam raul facut, sa
copul
acestui
exercitiu
este acela de a localiza
acea parte din noi care nu
iubirii.
poate fi descrisa decat ca
faptului ca i ceilalti sunt
maretie.
oameni
Maretie
Este
acceptarea
nutri
inseamna curajul de a
compasiune
pentru
depai obstacolele. Este
suferinta lor, punandu-ne
disponibilitatea de a trece
in locul lor. Din iertarea
la un nivel superior al
celorlalti, vine iertarea de
sine
vinovaie.
eliberarea
de
Adevarata
catigat
binefacere.
din
aceasta
Odata
cu
contientizare
noastra recompensa, insa,
aceasta
este atunci cand renuntam
crescuta a cine suntem de
la negativitate i alegem
fapt,
sa iubim; noi suntem cei
invulnerabilitatea treptata
in catig. Noi avem de
la
apare
H5
mai
suntem
supui
suferinta. Atunci cand

umilintei,
acceptam,
plini
pentru
ca
de
adevarata umilinta este
compasiune, adevarata
o parte a maretiei.
noastra umanitate i pe
D
aceea a celorlalti, nu
in recunoaterea a cine
suntem noi cu adevarat,
de lipsa stimei de sine
se nate dorinta de a
este inlocuit de o auten-
cauta
tica
ceea
ce
este
iubire
de
sine,
inaltator. Din aceasta se
respect i stima, nu mai
nasc un nou inteles i
este nevoie sa le cautam
un alt context al vietii.
in
Cand vidul interior dat
izvorul acelei fericiri se
lume,
pentru
ca
afla inauntrul nostru.
interioara. tim cu totii
Intelegem atunci ca el
despre
unii
nu poate fi nicide-cum
multimilionari
care
inlocuit de lume. Nici
mcearca sa compenseze,
cele mai mari bogatii nu
intr-un fel sau altul,
pot
senzatia
compensa
sentimentul de saracie
interiorul
de
vid
lor
din
sau
sentimentul
valoare.
lipsei
Odata
de
multumire interioara, cu
ce
adevarata fericire, atunci
intram in legatura cu
transcendem
acest Sine interior, cu
Lumea devine un loc de
maretia
cu
care sa ne bucuram i
de
nu mai suntem condui
de
de
acestuia,
sentimentul
completitudine
aceasta.
lumea.
Nu
mai
suntem la bunul ei plac.
devreme sau mai tarziu
and
folosim
aceste
ne
dam
seama
adevarata
de
noastra
tehnici de eliberare de
dimensiune.
Odata ce
negativ i de renuntare
aceasta
va
la a opune rezistenta la
experimentata, nu o vom
ceea ce este pozitiv, mai
mai uita niciodata. Nu
fi
Letting Go - Calea
vom mai fi niciodata
renuntarii
intimidati de lume, cum
putem plia in continuare

s-a intamplat in trecut.
pe ceea ce se obinuie?te
Din simpla obinuinta,
in
termenii
ne
comportamentului uman,
insa
86
impulsurile
interioare,
sale interioare sunt acum
vulnerabilitatea
cu
totul
diferite.
nesigurana
interioare
Rezultatul
devin
domeniul
gestionarii contiente a
de
final
trecutului. In exterior,
emotiilor
comportamentul
invulnerabilitatea
poate
parea la fel, insa cauzele
il
al
constituie
imperturbabilitatea.
H7
Natura noastra interioara
este, acum, invincibila
i putem sa trecem prin
viata echilibrat i cu
gratie.
Apatia inseamna convingerea ca Nu pot." Este

sentimentul ca nu putem face nimic in privinta situatiei in
care ne aflam i ca nimeni nu ne poate ajuta. Inseamna lipsa
de speranta i neputinta. Apatia se asociaza cu ganduri de genul: Cui ii pasa?", Ce rost are?",
Este plictisitor.", De ce sa-mi mai bat capul?", Oricum nu pot sa ca tig." Este rolul care-i
revine lui Eeyore, personajul mohorat din desenul animat Winnie the Pooh", care afirma: Ce sa-
i faci? Tot n-o sa serveasca la nimic." Descurajare. Infrangere. Imposibil. Prea greu. Singur.
Renuntare. Izolat. Instrainat. Retras. Refuzat. Dezolat. Deprimat. Epuizat. Nesatisfacator.
Pesimist. Nepasator. Lipsit de umor. Lipsit de inteles. Absurd. Fara noima. Neajutorat. E ec. Prea
obosit. Disperare. Deruta. Uitare. Fatalist. Preatarziu. Preabatran. Preatanar. Mecanic. Urgisit.
Negativ. Parasit. Inutil. Pierdut. Lipsit de sens. Mohorat. Blazat.
Cauza biologica a apatiei o constituie strigatul de ajutor, numai
ca o latura a apatiei consta chiar din
89
L
e
s
a
r
nt
e
n
i
nt
aj
ul
ut
ni
ci
ta
st
ar
ut
in
ar
te
ia
di
lu
ii
ul
at
ct
io
el
ul
at
la
ie
ni
i.
ai
st
er
at
re
is
fa
a-
oi
le
ni
ci
ai
pt
aj
ut
it
a.
est
ad
ul
es
ob
ea
ap
nu
ati
cte
in
ale
an
vi
eti
mi
te
sal
as
e,
pe
ins
or
res
ad
im
ic
te
nu
ap
ati
ai
sp
co
pl
an
sa
ito
ar
bl
ul
fat
vi
eti
de
sal
e.
lip
sa
pa
tia
en
in
er
di
gi
ca
ei
vit
ins
ale
pr
est
oa
un
rte
pa
Ac
est
ser
lu
va
cr
in
ti
fo
st
pu
ob
cel
zb
ui
oi
de
-al
on
di
oil
al,
ea
in
Ra
ti
pu
lit
z"
ca
di
pa
Lo
ni
nd
ei
ra.
Co
ut
pii
ati
in
mi
cr
ci
er
au
in
re
te
gi
un
sig
ur
in
de
di
pa
rta
ng
in
lia
gri
un
jiti
de
su
er
au
as
bi
pe
ne
ct
fiz
ic,
ed
nu
ica
trit
l.
io
Cu
na
to
ate
ac
est
ei
ea,
au
au
de
in
ve
ce
nit
pu
ap
ati
sa
se
du
res
im
ap
ta;
eti
i-
tul
au
pi
rat
er
es
ort
cu
ali
t.
tat
S-
ii
lor
de
sc
cr
op
eri
ca
uz
ca
ata
ap
de
ati
lip
sa
er
ap
ro
pi
de
eri
fig
ur
oti
on
ate
ale
rn
af
ect
in
uo
gri
as
jiri
e.
Er
sal
sta
nu
re
un
fiz
oti
ica
on
ala
Fa
ra
ne
iu
bir
co
pii
af
ii
ect
pi
iu
er
du
tra
ser
i.
do
rin
ta
ta
ra
de
no
as
tr
],
ve
[S
de
re
gi
n.
un
tr.
af
ec
ic
ta
in
te
ca
ec
re
In
tr
ea
ga
tr
in
ap
ul
ati
at
e.
ie
in
an
gi
oa
un
ile
en
as
tf
di
el
af
re
ec
ta
la
te
tel
ap
ev
ar
iz
la
or
iri
fa
ee
en
ta
ai
rii
ad
de
es
ge
ea
nu
co
l:
an
i-
na
se
ba
ni
or
te
di
pr
aj
ob
ut
ab
or
il
ul
ca
so
vo
ci
al,
ur
nt
ru
de
no
fo
i,
nu
e;
ai
pe
ex
ist
nt
sp
er
an
ta.
nt
"
el
ri
vi
re
at
la
ie
te
ni
ar
in
si
re
nt
ot
ar
ei
er
ii
re
zi
st
st
nt
ar
ut
lu
at
it
di
ri
ni
a
9
i
nu
ge
va
nu
l:
er
ge
ric
.",
im
po
nc
rta
nt
nu
su
ar
nt
e?
pr
",
eg
ati
t(a
pe
po
ntr
sa
ast
si
a."
mt
.",
at(
a).
un
",
pr
ea
ob
oc
osi
up
sa
tot
pr
re
ea
nu
co
nt.
pl
",
it.
un
",
pr
ea
uit
de
at.
pri
",
at.
un
",
Mi
-e
ap
pr
ati
ea
so
se
po
n."
ate
Di
ie
re
est
mi
nti
sc
nd
op
u-
ul
va
vo
ca
str
u,
un
ge
an
ti
la
un
ni
sa
ve
aj
su
ai
pe
in
rio
de
pe
nd
sa
en
fiti
ti,
sa
de
nti
ve
nit
ai
fer
ai
ici
efi
ti,
cie
sa
re
op
nu
un
nt
ati
re
la
zis
te
nt
ai
te
hn
ici
po
in
tM
sin
e.
ve
rs
us
alt
vr
od
ea
ali
tat
"
de
est
in
vi
sa
ng
ve
de
ap
ati
ce
ob
tin
ati
tu
di
ca
nii
ur
ap
ati
ar
ce.
ea
Av
an
ati
taj
tu
ul
di
un
ni
ei
ar
ast
pu
fel
tea
de
co
nst
sc
uz
in
ga
cat
sir
de
ea
cat
un
on
or
or
ab
ch
ile
ez
ca
re
tea
sa
ne
a.
Di
as
ali
tat
e,
en
su
nt
ce,
in
re
ni
ca
pa
fii
bil
nt
e,
cei
fo
art
ai
ul
na
po
ai
t"
de
ins
gr
ea
ab
a,
ol
de
vr
ea
u".
po
Di
t"
nc
nd
vr
ad
ea
es
u",
ea
se
as
tea
cu
a.
At
ad
un
ev
ci,
ar
ca
ul
nd
di
pri
vi
sp
ate
de
le
ja
se
ur
nti
ca
en
pe
tul
sc
ui,
ala
de
a.
la
Te
ap
ati
e,
la
ar
tea
en
ni
er
ca
gi
de
cat
ap
ai
ati
pu
a.
ter
Te
oti
ve
az
ac
sa
ar
int
ne
ra
in
cu
act
ac
iu
ea
ne
sta
act
iar
iu
od
ne
ata
pu
te
ic
ap
lic
te
ta
ri
la
te
fr
ic
la
tr
el
ri
le
ri
ei
ie
i,
aj
t,
at
e,
ri
st
ri
at
pr
ie
i.
as
pr
ei
pr
bl
ar
ti
pi
ce
sa
ur
ac
ti
ni
ea
ul
za
re
ec
nt
ar
ii
el
ib
er
nt
ru
in
re
hi
bi
in
fi
e.
bl
or
ic
bi
ns
tit
ui
9
1
cele
dintr
mai
des
intal
tie,
nite
daca
inhi
ne
bitii.
afla
In
m la
acea
nive
sta
lul
situa
apat
iei,
l sa
spun
vorb
em:
esc
,,Oh,
in
imi
publ
este
ic.
imp
Aa
osibi
ceva
ma
nim
depa
eni
et
inter
e.
esat
Oric
sa
um,
ma
nu
ascu
va fi
lte.
Nu
spus
am
."
nimi
Dac
a ne
care
ami
sa
ntim
meri
de
te
inte
ntia
face
noas
deca
tra,
t sa
vom
mas
vede
chez
a ca
apati
tea
a nu
ma.
In
de a
aces
lua
cuv
mo
antu
men
l in
publ
gan
ic
dul
este
infri
sper
co
anta
ator,
insa
Asta
nu
clari
va
fica
pier
oare
deti
cum
situ
nu
atia.
pute
Ade
m",
varu
ci
l nu
doar
este
ca
acel
ne
a ca
te
me
sta
m".
tea
ma
iese
mas
la
ura
supr
ce
afat
acea
a i
re-
con
nun
tie
am
nti
la
ca
ea,
ne
dev
dori
eni
de
fapt
de
sa
care
dam
ne
curs
tem
exac
em.
Can
lucr
ului
anal
iza
de
tea
acea
ma
sta
i,
dori
poat
nta
e,
bloc
ame
ata
stec
ata
inta
cu o
opor
oare
tunit
care
atilo
mah
nire
pier
in
dute
priv
din
trec
In
ut,
aces
ii
face
stad
apar
iu,
itia
am
man
ava
ia.
nsat
deja
dori
de
nta
la
i,
apat
mai
ie la
sus
mah
pe
nire,
scal
la
a, la
man
unet
ie.
i de
La
mult
nive
mai
lul
mult
man
iei,
ener
disp
gie
ia ia
de
ades
capa
ea
citat
for
e de
ma
acti
rese
une.
ntim
Man
entu
lui,
acce
cum
ptat
ar fi
sa
rese
vorb
ntim
im
entu
in
l ca
publ
am
ic
iar
sa
acu
face
ne
aces
simt
im
lucr
obli
u.
gati
ai
tea
este
ma,
care
man
ne-a
ia
im-
rapo
pied
rtata
icat
la
real
izari
e la
le in
luar
trec
ea
ut,
deci
iar
man
ia
duc
ziei
de a
face
ceva
in
lega
tura
cu
aces
t
lucr
u.
Ace
asta
deci
zie
poat
e
inse
mna
urm
area
unui
curs
de
vorb
ire
in
publ
ic.
Can
d ne
insc
rie
m la
un
astf
el
de
curs
,
deja
am
ajun
s
mai
Letting Go - Calea re
sus
pe
scal
a, la
ener
gia
92
man
driei
rul
ca
de
am
coar
luat
ne
in
sfftr
am
jit
intre
tau-
prin
s ce
curs
era
ul
nece
de
sar.
vorb
In
ire
dru
in
publ
spre
ic,
team
mas
a se
ura
va
ce
man
acea
ifest
sta
a din
cont
nou.
inua
Pe
sa
fie
cons
recu
tant
nosc
la
uta
ea,
dev
renu
n-
{am
eni
con
tie
mac
nti
ar in
ca
capa
ave
citat
ea
incr
noas
eder
tra
de a
ne
acti
conf
ona
runt
in
ved
tem
erea
erile
dep
airi
de a
i lor.
mult
ivel
ul
ener
cura
gie.
jului
Ace
disp
asta
une
ener
de
gie
ia
man
form
ia i
dori
renu
nta
ntari
rezi-
i la
dual
team
e,
a,
astfe
re
incat
vorb
in
itul
mijl
in
ocul
publ
curs
ic,
ului
trai
desp
dintr
epta
rea
odat
ne
aduc
acce
ptar
elib
ea.
erar
Acc
ea
de
mai
opu
inai
nere
nte
luas
rezis
tente
for
i,
ma
care
tem
erii,
pem
apati
sa
ei i
simt
man
im
iei.
plac
Acu
erea.
m,
Se
ince
man
ifest
acce
ptar
incr
ea:
eder
Pot
ea
sa
pe
fac
care
asta.
o da
" La
nive
tient
lul
i-
acce
zare
ptari
mai
i,
mar
apar
ea
eo
celo
con
rlalti
publ
astfe
ic
l ca
deve
la
nim
curs
con
ul de
tie
vorb
nti
it in
de
chin
lalti
ul,
cole
sufe
gi
rinta
de
curs
jena
celo
ince
r-
pem
sa
a cu
fim
man
preo
ifest
cupa
area
ti de
com
ace
pasi
tia.
unii
Odat
fata
de
con
ceila
tie
lti,
ntiz
apar
arii
eo
de
dimi
sine.
nuar
Oda
ea
ta cu
altru
de
ismu
pace
l,
vin
Dup
mo
curs,
men
in
tele
dru
inter
spre
ioar
casa,
a,
simt
ave
im o
mult
senti
umir
men
tul
ca
it
am
ceva
evol
cu
uat,
ceila
ca
lti.
am
Trai
imp
nd
arta
expe
rient
uitat
de
aces
noi
tei
ini
imp
ne
arta
pent
iri,
ru
am
cate
va
ti de
clipe
feric
irea
am
altc
fost
uiva
mai
preo
Ne-
cupa
am
bucu
. In
rat
noi
de
se
reali
man
zaril
ifest
celo
atun
rlalti
ci o
stare
ne
de
desc
grati
oper
im
trans
prop
form
ria
atoa
re,
93
Le
pasi
tti
ng
une,
Go
trai
Ca
m
lea
ren
un
un
tar
senti
ii
men
com
t de
lega
pati
tura
mire
cu
fata
ceila
de
lti i
sufe
simt
rinte
im
le
com
lor.
Oda
urita
ta
te
cu
depl
ajun
ina a
aces
gere
tui
a la
proc
mat
es
de
arta
evol
i i
utie,
altor
le-
arn
team
pute
noas
imp
tra
de a
uri
vorb
pent
i in
ru
publ
depa
ic,
ire
pai
aees
parc
teia,
succ
noas
esul
tre
obti
de
nut,
sine
spor
irea
schi
stim
mba
ei
rile
po-
relat
zitiv
iile
noas
care
tre.
au
avut
ot
loc
aces
in
pro
esul
gres
ui a
con
nu-
stitu
mer
ie
oase
chei
grup
uri
succ
de
dez
ire
volt
are
ex-
pers
peri
onal
ente
a:
lor
imp
pers
arta
onal
e de
strul
la
su-
regi
peri
strul
or,
infe
pe
rior
scal
la
regi
emo
tiilo
pare
r.
Cee
insu
r-
ce,
mon
la
tabil
ince
put,
copl
eit
iona
or,
t,
rezu
fost
ltan
dep
do
ait
Insu
flei
gest
re i
asta
bun
cre
asta
tere
re
mai
stim
mar
ei
i.
de
Ace
sine
se
lalte
reva
aspe
rsa
cte
apoi
ale
in
viei
toat
i,
iar
cele
incr
eder
seci
ea
nta
cres
cuta
abu
are
n-
dre
den
pt
con
mat
eria
la
cap
sup
acit
erio
ate
ara
de
i o
func
mai
tion
bun
are
pe
nive
plan
l,
voc
iubi
atio
rea
nal.
ia
La
for
aces
ma
imp
arta
e cu
irii
ceil
exp
alti
erie
ntel
incu
or
raja
pers
rea
onal
aces
tora
, iar
din
acti
ce
unil
in
ce
noa
mai
stre
mul
devi
con
ve.
stru
Ene
ctiv
rgia
e, in
pe
loc
care
de
disti
radi
ncti
em
in
tiva
exte
i ii
rior
atra
devi
ge
ne
pe
atun
ceil
ci
alti,
pozi
rezu
ltan
pozi
un
tiv.
feed
bac
dat
con
ce
stan
am
exp
evo
eri
luti
me
nta
pe
sca
ace
la
ast
em
otii
lor
me
in
niil
ori
car
viet
ii,
din
inc
tre
epe
do
sa
est
ne
da
pos
ibil
sea
a i
rna
in
ca
alte
ea
arii
cu
viat
lim
itar
noa
stra
exi
. In
ste
spa
nte
tele
in
tut
uro
asc
und
ace
, de
lor
fap
nu
t,
pot
doa
"
se
ni
te
au"
nu
ins
vre
ea
au"
mn
a,
in
vre
94

sa"
rea
lita
te,
i-e
ru
i-e
ine
tea
sa"
ma
sau
su
sa
nt
inc
pre
erc
, de
ma
tea
ndr
ma
ca
ca
voi
da
uro
gre
".
ace
In
sto
spa
ra
tel
se
afl
tut
su
par
cir
are
cu
mst
pe
ant
noi
ele
in
cre
ine
ate
de
cun
pro
oa
pri
ter
ea
ma
ace
ndr
sto
ie.
Re
sen
tim
la
ent
ele
ne
adu
ren
ce
unt
la
are
niv
elu
cur
cal
aju
e,
lui
la
iar,
acc
pe
ept
ace
are
ast
def
eri
init
oar
iva
a -
eel
la
put
pa
in
cea
in
int
cee
pe
ce
car
pri
ve
am
te
dep
lim
ai
itar
t-o.
ea
pat
pre
ia
tul
plat
dep
it
resi
pen
tru
sun
ca
ne-
am
ria
mu
noa
ltu
stra
mit
cu
am
me
con
sch
sim
ina
tit
la
ce
ace
ni
ast
se
a.
inta
Est
mp
la
cee
pen
tru
ca
am
ne-
fac
am
ut
las
pe
at
vic
pro
tim
gra
mat
i.
plat
Est
im
pen
pre
tru
tul
ca
pe
am
car
acc
e-1
ept
at
con
neg
sec
ati
inta
vit
fap
ate
tul
a.
ui
Est
ca
am
op
noi
us
car
rez
iste
est
nta
par
iub
tii
itoa
din
re,
cur
Est
ajo
asa
con
sec
ad
inta
mir
fap
abi
tul
la.
ui
ca
alo
ne-
riza
am
ti
per
de
mis
noi
sa
in
fim
ine
dev
de
alti
fap
i;
tul
est
ui
ca
con
ne-
sec
am
int
pri
vit
v.
intr
In
-un
real
con
itat
tex
e,
est
neg
ati
nu
ma
eia
i o
i-
def
am
inir
per
e a
mis
noa
inv
stra
olu
car
nta
r sa
exi
iei
ste.
din
Mo
ace
dal
ast
itat
ea
situ
de
atie
est
con
tie
sa
nti.
dev
eni
ins
ma
ea
mn
a,
ins
ma
a,
co
nt
de
ien
ve
ti"
ni
Pe
mn
ntr
sa
inc
inc
ep
ep
ut,
em
ins
sa
ea
ca
uta
ev
aru
no
l in
loc
in
sa
per
ne
mit
ad
em
or
ra
be
ma
te
ti,
sa
fie
fi
din
ext
pr
eri
og
or,
fie
nte
de
car
vo
inc
ce
ear
di
ca
sa
mi
mi
ni
ori
mi
zez
ze
e,
ze
co
nc
sa
ent
de
ran
val
du-
se
as
sla
up
ra
ne
tot
aju
ce
tor
est
at.
Pe
eas
ntr
ta
ua
sit
ie
uat
ie,
di
ac
#
treb
uie
sa
recu
noa
tem
ca
sunt
em
resp
onsa
bili
de a
fi
95
am
acce
ptat
negat
ivitat
ea i
ca
fost
dispu
i sa
crede
m.
Din
aceea
acest
de a
punet
pune
total
calea
sub
de
semn
ieir
ul
e este
intre
dintre
barii.
cele
xista
mai
multe
recent
model
e ale
consti
mintii
tuie
. Unul
analo
il
gia
privi
dintre
conce
minte
ptele
mintii
calcul
ator.
gandu
Pute
rile i
siste
mele
Ca
de
progr
convi
ame,
ngeri,
ele
ca pe
pot fi
nite
intero
progr
gate,
ame.
anulat
e,
amele
derula
pozit
te
ive le
inapoi
pot
; daca
inloc
dorim
ui pe
cele
progr
negat
ive.
iei
Aspe
noast
ctele
re
mai
perso
mesc
ane
hine
sunt
ale
foart
propr
dispu
iva.
se sa
acce
aca
pte
analiz
progr
am
amar
sursa
ea
gandu
negat
rilor
noastr
ea
e,
inceta
incepe
le mai
sa
sa
le
consid
identif
eram,
icam
cu
origin
vanitat
e, ale
ne
noastr
vom
e"
da
(prin
seama
urmar
ca
e,
gandu
sacros
rile
ancte),
pot fi
privite
eaza
cu
adesea
obiecti
in
vitate.
copila
Vede
ria
timpur
ca
ele
ie, in
origin
educat
ia data
precu
de
parinti
in
frantur
famili
ile de
e,
inform
profes
atie pe
ori,
care
le-am
ziare,
cules
filme,
de
progr
la
colegii
ame
de
de
joaca,
de
prin
televi
ziune
radio,
carti,
auto
biseri
mate
ca
ale
sau
simtu
din
rilor
inregi
noastr
straril
e.
Toate
sa
aceste
intent
iona
si-
au
urmat
acest
cursul
lucru
fara
ca noi
fara
interv
nu
entia
este
noastr
tot;
din
cont
incon
ienta.
tient
Iar
a,
aceast
ignor
anta,
urmar
inoce
nta i
insai
naivit
naturi
atea
noastr
mintii
a, dar
, am
i ca
sfari
t prin
deeu
deven
rilor
de
congl
negati
omer
vi-
atul
tate
tuturo
predo
mina
conch
nte in
is ca
lume.
toate
Mai
aceste
mult
decat
se
atat,
aplica
am
ni
noua,
perso
deven
nal.
im
Pe
mai
masur
cont
a ce
ienti,
ne
96
dam
seam
i.
Pute
ca
pute
inceta
face
sainv
anum
estim
ite
cu
aleger
autori
tate
minte
toate
gandu
incep
rile
em sa
care
le
ne
analiz
tree
am i
prin
sa ne
sa
dam
adeva
seam
rat in
ceea
daca
ce ne
ele
prive
conti
te.
ceva
tarea
sau
convi
senti
ngerii
mentu
ca nu
pot".
de
apatie
Mintii
se
nu-i
asocia
place
za
sa
auda
afirma
asta,
tii nu
insa
pot",
in
se
realita
traduc
te cele
prin
mai
nu
multe
vreau"
za sa
Motiv
auda
ul
acest
pentru
lucru
care
este
minte
acela
ca nu
nu
agreea
pot"
masch
Acest
eaza,
de
senti
fapt,
mente
alte
pot fi
senti
conti
mente
entiza
te
daca
Este
ne
adeva
pune
rat ca
mai
intreb
degra
area
ba
ipoteti
nu
ca:
vrea
u,
l ca
deca
nu
t nu
vrea
pot?
u, ce
Daca
situa
acce
tii
pt
vor
faptu
apar
ea i
ea?"
ce
simt
eu in
spune
legat
ura
cu
m, de
exem
plu,
ca
acest
printr
ra
aceea
convi
ca nu
ngeril
pot sa
danse
mele
z. Ne
se
spune
numa
m:
Poat
altcev
a.
ca
acest
Poate
lucru
ca
masc
adeva
heaza,
rul
de
este
fapt,
ca nu
vreau
incerc
sa
."
danse
Pute
i,
m afla
prin
care
urmar
sunt
e, nici
senti
nu
mente
le
nam
noastr
parcur
gand
adeva
proce
rate,
sul
daca
insui
ne
rii
imagi
dansu
lui. In
natie
timpu
incep
sa
acestu
iasa la
iveala
exerci
tiu de
senti
imagi
mente
le
acie,
asocia
efortu
te:
l de a
stanje
invata
neala,
mand
depri
rie,
ndere
stang
noua,
retice
ar
nta cu
trebui
privir
invest
ite.
la
timpu
Cand
inlocu
energi
im
a care
nu
pot"
aceste
cu
senti
nu
mente
vreau
la
",
care
dezva
va
luim
neces
toate
ar sa
fi
renun
dansa
tam.
m,
Ne
insea
dam
mna
seama
sa fim
ca
dispu
invata
i sa
sa
renun
tam la
rie.
mand
97
m
"
"
"
"
"
"
"
L
i
e
t
,
t
n
n
g
9
8
e
u
n
n
e
i
m
n
i
n
r
a
.
n
I
9
9

o
ti
ri
fi
ci
fi
ci
ii
ci
li
at
i.
el
rs
tr
el
fl
at
la
at
ct
ri
at
ri
s-
tr
at
at
e;
s-
te
at
ic
at
at
ic
ti
it
i,
te
".
ic
at
li
ci
t,
ri
ir
ir
tr
it
it
it
ti
i,
if
ti
ti
ti
ti
t,
tr
ti
li
rt
ti
il
st
it
ti
si
i.
L
e
t
t
i
n
g
G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i
f
e
r
i
t
a
a
t
u
n
c
i
c
a
n
d
n
e
d
a
m
s
i
t
u
a
t
i
e
c
u
t
o
t
u
l
d
i
s
e
a
m
a
c
a
a
l
e
g
e
m
i
n
s
e
a
m
n
a
c
a
s
u
n
t
e
u
.
"
i
n
v
i
n
u
i
r
e
a
a
l
t
o
r
a
n
e
c
e
s
a
r
a
.
s
a
u
a
n
o
a
s
t
r
a
p
u
r
i
s
i
m
p
l
u
n
u
e
s
t
e
"
"
n
i
t
e
e
v
e
n
i
m
e
n
t
e
n
e
f
e
ri
c
it
e
.
tr
st
tr
ie
ir
e,
tr
te
ct
ti
ie
at
is
la
et
ri
si
ti
te
at
ci
la
il
tr
a,
te
ti
ri
ta
at
ic
st
e.
st
ei
10
1
et

s
fi
ti
ic
ti
st
e,
ti
at
le
is
te
ta
le
ta
ta
rt
il
te
at
ci
ta
le
ti
t.
st
a,
tr
rt
ir
ti
la
t
E
o
102
ri
i.
et
ti
ri
al
a
i
r
"
"
"
"
"
"
0
s
3

n
"
L
s
et
ti
a
n
al
re
nt
ar
t
ii
l
i
e
m
r
e
g
d
t
r
e
t
U
n
a
d
i
n
l
e
g
i
l
e
c
o
n
t
i
i
n
t
e
i
a
f
i
r
m
a
:
S
u
n
t
e
m
s
u
p
u
i
i
n
f
l
u
e
n
t
e
i
u
n
u
i
g
d
n
d
s
o
u
c
o
n
v
i
n
g
e
r
i
n
e
g
a
t
i
v
e
n
u
m
a
i
d
a
c
d
c
o
n
v
i
n
g
e
r
i
n
e
g
a
t
i
v
.
e
C
a
u
z
m
a
f
a
u
c
n
e
c
s
t
t
?
n
a
e
l
x
u
e
a
m
"
*
m
u
n
c
i
t
o
r
i
n
f
a
b
r
i
c
a
,
l
u
c
r
a
t
o
r
l
a
s
e
r
a
s
a
u
s
p
a
l
a
t
o
r
d
e
g
e
a
m
u
r
i
.
"
"
"
e
A
l
e
g
e
r
e
a
p
o
z
i
t
i
v
u
l
u
i
0
o
6
tt
ri
a
s
l
"
1
0

e
"
"
0
t
8
&
di
nt
re
si
tu
at
ii
le
nt
el
al
ni
ai
te
in
ar
st
st
at
ut
il
al
a,
st
ti
er
di
rt
lt
a,
st
ra
st
109
"
L
i
t
l
t
n
G
o
o
a
o
r
n
t
t
r
e
i
i
n
"
"
n
o
s
t
r
u
c
o
n
t
i
e
n
t
.
D
i
n
c
o
n
f
u
z
i
e
,
i
g
n
o
r
a
n
t
a
n
a
i
v
i
t
a
t
e
,
a
m
a
c
o
r
d
a
t
i
n
c
r
e
d
e
r
e
a
n
o
a
s
t
r
a
p
r
o
g
r
a
m
e
l
o
r
n
e
g
a
t
i
v
e
.
L
e
a
m
l
a
s
a
t
n
l
i

e
to
tu
l.
#Ail
C
u
c
i
n
e
n
e
i
n
t
o
v
a
r
a
i
m
112
113
a
"
L
p
E
pa
ce
i-
ar
a
c
a
m
nt
as
cu
lt
at
i-
an
es
al
te
iz
at
vi
a|
ge
:a
ra
i-
ca
in
lo
ap
ie
in
si
ur
ot
at
er
oa
re
le
ez
tr
ei
lu
re
ni
co
sa
ur
an
ac
ar
ac
si
ea
st
pl
a.
ef
ec
t,
er
ni
ci
li
va
er
lu
ez
sa
ne
ce
re
sit
at
di
nt
de
ur
ps
ih
ot
er
an
pi
da
e.
re
er
sa
en
te
ze
ai
gr
fr
ul
re
pr
ie
te
ct
ne
iv
le
pe
ni
ca
ci
re
fi
ol
le
o,
fa
fe
ei
se
di
or
ta
na
te
te
in
ia
er
in
sc
hi
115
m
tt
ri
i
i
"
"
L
e
et
ti
n
u
g
C
1
al
1
ea
re
n
a
u
nt
ar
?
ii
c
C
a
a
v
t
"
117
CAPI
Suferinta este o experienta pe care o cunoa tem cu totii. Cand
ne invaluie, simtim ca lucrurile sunt prea dificile, ca nu vom reu i niciodata sa ducem la bun
sfarit ceea ce ne-am propus, ca nu suntem iubiti, nici demni de iubire. Nutrim ganduri de genul:
Toti aceti ani, pe care i-am irosit..." Ne cuprinde tristetea i avem senzatia ca am pierdut ceva.
Singuratate. Sentimentul de ar fi fost mai bine daca..." Parere de rau. Sentimentul de a fi
abandonati, indurerai, neajutorati i lipsiti de speranta. Nostalgic Melancolie.

r
Depresie. Tanjire. Pierdere iremediabila. Inima franta. Zbucium interior. Dezamagire. Pesimism.
Suferinta poate fi declanata de prabuirea unui sistem de
convingeri personal, pierderea unei relatii sentimentale, a unei capacitati functionale sau rol
social, a
unei sperante cu privire la propria persoana, de pierderea unei atitudini de ansamblu referitoare la
viata, de pierderea unor circumstante exterioare sau situatii de viata. Simtim

y
>
>
y
ca: Nu voi reui niciodata sa tree peste asta. Este prea greu.
119
L
e
a
r
C
s
s
i
u
e
m
r
i
a
n
"
"
"
0
a

a
1
L
e
t
i
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i
123
Letting Go - Calea r
A
P
1
2
5
L
tt
al
i
e
ri
s
~
a
r
d
e
t
e
p
t
a
i
n
n
o
i
d
a
c
a
a
r
a
c
e
s
t
f
e
l
?
C
e
e
m
o
t
i
f
i
s
a
p
i
e
r
d
e
m
o
b
i
e
c
t
u
l
f
i
s
a
u
p
e
r
s
o
a
n
a
r
e
s
p
e
c
t
i
v
e
?
A
c
e
a
s
t
a
p
i
e
r
d
e
r
e
p
o
a
t
e
t
a
d
e
u
l
n
b
t
a
t
a
t
i
c
a
n
u
v
a
c
a
b
a
t
r
a
n
u
l
R
o
v
e
r
i
m
b
a
t
r
a
n
e
t
e
.
C
o
n
s
f
a
c
e
p
l
a
c
e
r
e
s
a
v
a
g
a
n
d
i
t
i
l
a
v
a
r
s
t
a
l
u
i
a
v
a
n
s
a
t
a
p
e
n
t
r
u
c
a
n
u
v
a
s
a
l
e
,
m
o
t
i
v
p
e
n
t
r
u
c
a
r
e
a
l
u
n
g
a
t
i
d
i
n
m
i
n
t
e
a
c
e
s
t
g
a
n
d
.
C
a
n
d
c
f
r
e
d
l
s
p
n
R
O alta emotie asocia

i durerii este mania
d
P
i
e
r
d
e
r
e
a
a
c
e
v
a
i
m
p
o
r
t
a
n
t
p
e
n
t
r
u
n
o
i
s
t
a
r
n
e
t
e
a
d
e
s
e
a
u
n
"
rt
st
ta
a,
ie
it
il
a,
al
ti
iz
ti
ti
ti
ci
127
"
l
E
e
s
m
t
e
e
i
c
C
S
129
O
Dupa abordarea tuturor
emotiilor negative, dupa ce
a
A

9
?
e
p
s
&
n
#
Scrisa dc Rcinhold
Nicbuhr ?n anul 194
(n. t r . )
131

e
A fost nevoie de numeroase
luni de psihoterapie
/
r
i
r
u
a
i
p
r
e
"
s
u
f
e
r
i
n
t
a
p
i
e
r
d
e
r
e
.
A
m
p
l
o
a
r
e
a
r
e
z
i
s
t
e
n
e
i
p
e
a
r
e
o
o
p
u
n
e
a
l
u
c
r
u
l
u
i
c
u
a
c
e
s
t
e
e
m
o
t
i
i
i
m
o
d
a
l
i
t
a
t
e
a
i
n
c
a
r
e
a
c
e
a
s
t
a
r
e
z
i
s
t
e
n
t
a
d
a
d
u
s
e
n
a
t
e
r
e
s
i
m
p
t
o
m
e
l
o
r
f
i
z
i
c
e
p
e
c
a
r
e
l
e
m
a
n
i
f
e
s
t
a
,
i
a
u
d
e
v
e
n
i
t
f
o
a
r
t
e
c
l
a
r
e
.
I
n
c
e
l
e
d
i
n
u
r
m
a
,
a
c
e
a
s
t
a
p
a
c
i
e
n
t
a
a
d
e
c
i
s
s
a
u
r
m
e
z
e
n
i
t
e
c
u
r
s
u
r
i
p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e
a
s
r
u
e
p
p
li
li
at
fi
in
Prevenirea suferintei
ci
fi
es
el
or
ar
sc
le
ri
s,
vi
uf
er
in
ta
at
si
ol
iu
133
4
+>
7
9A
e
e
P
C
D
i
p
et
ti
ri
al
"
6
n
s
u
n
t
e
m
,
a
p
o
i
,
l
i
b
e
r
i
s
a
a
c
c
e
d
e
m
l
a
c
o
n
t
i
e
n
t
i
z
a
r
e
a
m
a
i
a
m
p
l
a
a
S
i
n
e
l
u
i
n
o
s
t
r
u
S
u
p
e
r
i
o
r
.
Partea din noi la care

referim ca fiind Sin
"
.
P
r
i
n
t
r
o
c
o
n
s
t
a
n
t
a
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
e
n
o
a
s
t
r
e
e
l
i
b
e
r
a
r
e
d
e
137
m
CAPITOLU
L6
FRICA
Numeroasele fatete ale fricii ne sunt cunoscute tuturor. Simtim o
anxietate i o panica difuze i fara de motiv. Suntem paralizati sau inghetati de frica, ce este
insotita de palpitatiile i temerile aferente. Ingrijorarea este o stare de teama permanenta iar
paranoia reprezinta apogeul acesteia. In formele mai u oare ale fricii, simtim numai o oarecare
nelinite. Cand sporete in intensitate, devenirn speriai, precauti, blocati, tensionati, sfio i,
incapabili sa mai vorbim, superstitioi, defensivi, neincrezatori, ne simtim amenin i, nesiguri,
panicati, suspicioi, timizi, prini in capcana, vinovati i plini de trac. Ne temem de durere i de
suferinta, ne temem sa traim, sa iubim, sa ne apropiem de cineva, ne temem sa nu fim respin i, ne
temem de eec, ne este teama de Dumnezeu, de iad, de damnatiune, de saracie, ne temem sa
parem ridicoli, sa fim criticati, sa fim prini in capcana, ne temem de inadecvare, ne temem sa nu
fim pui in pericol, sa fim dezaprobati, ne temem de plictiseala, de responsa-
bilitate, de luarea deciziilor, de autoritate, de pedeapsa, de schimbare, de pierderea sentimentului
sigurantei, ne temem
139
Letting Go - Galea renunarii
Teama de a vorbi in public

Pentru a intelege cum se
autogenereaza teama,
141
A
A
143
o
'
Efectul tamaduito
s
144
h
Teama este asociata cu

propria noastra supravietuire,
P
i
c
r
i
e
n
i
m
n
o
>
i
s
u
n
t
d
i
f
u
z
a
t
e
i
n
m
o
d
c
o
n
s
t
a
n
t
,
c
a
p
e
n
t
r
u
a
d
e
t
i
r
o
f
e
r
i
m
i
n
t
i
i
n
o
i
o
p
o
r
t
u
n
i
t
a
t
i
d
e
a
t
i
n
e
s
u
b
c
o
n
t
r
o
l
c
e
a
m
a
i
c
u
m
p
l
i
t
a
d
i
n
t
r
e
e
m
o
t
i
i
.
V
o
r
b
a
c
a
n
t
e
c
u
l
u
i
1
S
u
n
t
e
m
p
r
i
n

i
i
n
t
r
e
t
e
a
m
a
d
e
v
i
a
t
a
i
f
r
i
c
a
d
e
m
o
a
r
t
e
.
to
at
?,
C
c
is
el
at
ar
al
ti
ia
te
in
at
ti
st
ta
if
ij
ci
at
ri
ni
lo
r,
er
ii
st
di
ct
st
ic
at
st
at
a.
ut
il
tr
ti
hi
li
st
al
m
ed
ic
a
m
en
tul
ee
l
m
ai
va
nd
ut
in
S
U
A.
u
T
ea
sa
es
ar
ca
la
te
de
nd
ze.
int
As
tfe
ic
l,
ca
un
re
pa
su
ci
fer
en
de
tip
fo
bii
tin
va
de
re
an
ife
tre
st
pt
at
ex
aa
fri
cii
ai
in
di
ult
ce
as
in
pe
ce
ct
ce
al
ea
vi
Autorul se refera, probab
cantecul 01'manriver comp

eti
Paul Robeson, din care c
pasajul: ,,1'm tired of living

i
scaredof dying" (n. tr.
sa
le,
145
L
ett
in
g
G
o
C
al
ea
re
nu
nt
ar
ii
a
2
Mizofobia(misofobia)
saufricadegermeniesteo
fricapatologicade bacterii,
i
mizerie,demurdarireprin
atingereaobiectelor i,mai
ales,de
g
contaminare.(n.tr.)

s
"
Z
p
C
P
Love is Letting Go o
Fear de Gerald G.
Jampolsky a a pan 1
i
T
i
i
v
i
N
s
-* Traduccrea carii
luliliira Adevar Div
2009 (n. tr.)
149

an
isr
ec
nu
te
re
va
lor
os
nt
pr
ar
in
ii
ac
es
ee
du
&
ne
de
el
bl
ib
oc
er
aje
an
le
ex
iu
ist
bir
en
ii,
te
ca
in
pa
ca
cit
le
ate
sp
oa
or
st
ra
te
de
tre
pt
iu
at
bi
iar
en
te
er
ca
gi
pa
bil
iu
bi
sa
rii
ne
es
vi
de
cat
ce
at
pe
at
al
pe
ii.
oi
Letting Go - Calea
e
P
n
e
t
m
a
a
.
s
N
u
150
r,
i.
l,
t,
e se
inta
mpl
a,
insa,
cu
acei
avut
part
dint
e in
re
copi
noi
larie
care
de
nu
expe
au
rient
feri
iubir
cita
de-
neco
a se
nditi
scal
onat
da
a?
intr-
Se
con
a nu
side
am
ra
trait
ind
acea
eob
sta
te
expe
ca,
rient
dac
a,
sunt
tarat
em
i pe
cu
viat
mv
a; de
fapt,
mar
lucr
cati
urile
sau
nu
stau
avut
aa.
part
e de
pers
mult
oan
iubir
care
e in
copi
lari
este
151

atoar
mai
e i
puti
este
mai
tem
avan
taja
este
ta
inere
in
nta
viat
in
a,
fieca
insa
re
iubi
dintr
rea
noi.
noas
Prin
tre
insa
prin
nat
natu
ura
ra
fiint
ener
ei
giei
vita
ne
le
inga
care
duie
circ
sa
ula
respi
prin
ram
noi
i sa
gand
im,
nivel
toti
vibr
purt
ation
am
al al
in
ener
noi
giei
acel
iubir
ai
ii.
int
ac
eri
a,
or
pr
ul
iv
no
in
str
u,
in
ne
da
per
se
mi
ca
ex
ca
per
im
en
ta
no
re
ast
re
pr
nat
uri
pr
sa
ie
fie
bl
lul
oc
de
at
te
me
de
ri,
to
atu
nci
fe
put
ri
sa
iub
re
ire
de
sc
din
noi
pe
rec
ur
is
ga
mu
ren
la
unt
ari
ec
i,
an
eli
be
el
ra
de
no
rii
u-
ne
ne
gat
as
ivi
tf
tati
i.
iub
ed
ire
es
co
din
pe
int
ri
eri
or
ul
op
eri
os
tr
ad
u,
ev
re
ara
de
tul
sc
izv
or
al
nu
fe
ri
di
ci
rii
bl
oc
aj
Cunoafterea umbrei"
te
in
ca
le
de
zv
ol
on
al
ri
es
te
te
ti
za
ce
as
cu
ns
in
9
c
i
152
in
te
ut
ar
es
te
in
pr
of
ie
nt
ul
es
te
bi
sa
si
tu
or
ul
nt
ul
in
ar
fa
ta
re
br
ai
as
pr
as
pt
hi
ar
te
ur
le
nf
er
ut
er
e.
at
it
sa
br
a,
ai
es
te
pr
oi
ct
as
pr
lu
ii
e,
ot
iv
nt
ru
te
in
sa
di
al
intere
reprez
inta
cu
repe
zici
une.
de
il
haosul
Oare ce face ca programele de

televiziune, al caror
in
punct
multip
centr
lele
enea
sale
atraci
repre
e?
zenta
Poate
ri, sa
faptul
exerc
ca pe
ite o
ecran
asem
ul
televi
noi
zorul
sunte
ui,
intr-
sigura
un
nta, se
spati
desfa
oara
in
care
in
fantez
iile
popul
incon
eaza
tient
psych
e-ul.
interz
Cand
ise
urmar
care
im
ne
acelea
minte
film
e" pe
noastr
ecran
ul
ne
televi
dam
zorul
seama
ui din
de
adeva
atracti
rata
a faa
lor
de
prove
acest
nient
gen de
a,
distr
dispa
actie".
re i
Perso
anele
propri
care
ei
au
umbre
cont
incete
ientiz
aza sa
at
mai
conti
fie
nutul
intere
sate
felul
de
de
crime
nenor
ociri
viole
infricoat
oare.
nta
U
i tot
153
Letting Go - Calea
a
I
d
M
S
loc
sa
ne
inh
ibe
.
Este nevoie de mu
pentru a {ine umb
ascu
nsa
pent
ru a
repr
im
astr
nu
tem
me
eri.
roa
Ca
sel
urm
are,
no
ener
gia
nive
ni
se
emo
ep
tion
uiz
al,
eaz
acea
a.
sta
La
se
ex
pri
capa
ma
citat
ca
ii de
inh
iubi.
iba
re
univ
se
ersu
asea
mana
con
se
tie
adun
ntei,
ceea
deci
ce
team
este
atra
adev
ge
arata
tea
ma,
recip
tot
roca
aa
confo
cum
rm
care
Cu
ia
cat
iubi
retine
rea
m in
atra
noi
ge
mai
iubi
multa
re.
team
a,
te
cu
situat
atat
ii
vom
care
atra
sa
ge
starn
mai
easca
mul
aceas
ta
Cu
emo
fiecar
tie
in
team
viat
a,
avem
noa
nevoi
stra.
e de
ener
crea
gie
un
supl
meca
ime
nism
ntar
prote
ctor
pent
impo
ru a
triva
ei,
a,
astf
toata
el
energ
inca
ia
t,
noast
pan
ra
a la
urm
155
Letting Go - Calea
L
F
e
P
Vinovatia
C
teama.
Vinovat
ia se
asociaz
a
intotdea
una cu
sentime
ntul ca
>
157
Letting Go - Cal
D
C
V
A
in
ov
ati
in
e,
se
tot
na
cu
oa
iu
rt
bir
ea
ata
in
Vi
se
no
va
tia
na
fa
vi
ce
pa
no
rt
str
di
es
si
ch
ne
in
le
$i
st
po
zit
la
iei
ba
de
za
pr
cr
ed
ed
is
e-
lu
uri
cr
159
L
Letting Go
De ce tindem sa luam
de bune atatea
mizerii? Nu din
e
D
A
M
C
introduse
date
greite, rezultatotdate
greite
d
N
4
Garbage in,
garbage
out
intrucat
calculatorul opereaza
cu no|iuni de logica si
(literalmente:
va procesa, fara
gunoi intra, gunoi
discriminare,
iese") sau GIGO,
instructiunile eronate.
termen utilizat in
(n.tr.)
industria
calculatoarelor pentru
adesemna faptul ca,
daca in procesul
programarii, sunt
si
Care este, insa, adevarul

m
despre aceasta calatorie?
A
n
f
d
i
d
D
P
163
C
M
A
N
165
Letting Go -
Calea
rerruntarii
Ai
face
maibi
ne sa
acope
ri
galeat
a aia,
pentr
u ca
altfel
vor iei crabii din ea.

A, nu
e
nevoi
e,
raspu
nde
batran
ul
pesca
r
intele
pt.
P
d
l
CAPITOLUL 7 DORINTA
166
Dorinta ca obstacol
167
D
Este un m
L
diferit
de
I
indeplinir
1
o
p
o
c
p
a
a
S
D
D
C
M
t
A
A
P
1
v Locuinja
modesta
temporara(n.
tr.)
Fifth Avenue, pe Strada 76, la
repede i fara efort.
etajul noua. Este apartamentul
Ne putem, insa, indoi de
care da in spatele cladirii, are
acest mecanism daca ne amintim
doua camere i jumatate iar pretul
lucrurile pe care ni le-am dorit i
chiriei este rezonabil (apartament
pe care le-am obtinut prin ambitie,
cu chirie plafonata la 500$/luna).
nazuinta, jinduire i chiar dorinta
Tocmai a fost zugravit i va puteti
arzatoare,
muta imediat." Ne-am dus apoi sa
spune: Ce s-ar fi intamplat daca
vedem apartamentul. Se potrivea
as. fi renuntat la a-mi dori toate
perfect cu descrierea pe care o
acele lucruri? Daca nu le-a fi
facusem obiectivului meu. Am
dorit, cum le-a fi obtinut?"
semnat contractul de inchiriere pe
Adevarul este ca le-am fi putut
loc! Astfel, in nici 24 de ore de la
oricum obtine, insa fara anxietate
aplicarea
renuntarii
(teama de a nu obtine ce ne
asupra unui obiectiv personal,
dorim), fara consum de energie,
acesta i devenise realitate. Era
fara efort, fara incercari i
tehnicii
ceva aproape imposibil de gasit i

iata ca se realizase exact aa cum
fusese descris, fara sa fac niciun
efort i fara emotii negative. A
fost o experienta facila i plina de
bucurie.
Aceasta
nu
este
intamplare ieita din comun ci

mai degraba una tipica, pentru ca
in cazul acesta dorinta a fost
moderata ca intensitate i am
putut renunta complet la ea fara
prea mult efort. Renuntand cu
totul la ea insemna ca-mi era egal
i daca obtineam apartamentul
dorit, i daca nu-1 obtineam.
Pentru ca am renuntat complet la
acest
obiectiv,
imposibilul
devenit posibil i s-a manifestat
frenetica.
Mintea
erori i fara sa ne spetim sa le
lor considera ca toate aceste
obtinem.
chinuri sunt pretul care trebuie
Ei
bine",
continua
platit pentru a avea succes.
mintea, daca le-a fi obtinut fara
Sa analizam putin aceasta
niciun efort ce s-ar fi ales de
convingere.
mandria acestor realizari? N-ar fi
programarea negativa care ne-a
trebuit
s-o
sacrificam
Daca
n-ar
exista
pe
facut sa credem altceva, de ce am
aceasta?" Ba da, ar fi fost necesar
plati costul durerii i al suferintei
sa
vanitatea
pentru a realiza ceva in viata? Nu
sacrificiului i a stradaniei pe care
este o perspective mai degraba
le-am investit in ele. Ar fi trebuit
sadica
sa renuntam i la ataamentul
universului?
renuntam
la
sentimental fata de sacrificiul
asupra
lumii
Alte obstacole in calea
facut i la toata. durerea i
realizarii
obiectivelor
suferinta pe care le-am indurat
dorintelor
sunt,
pentru a ne atinge obiectivele.
invinuirea
incontienta
Este o deviatie ciudata pentru
meschinaria.
In
societatea in care traim, nu-i aa?
incontientul va face ca noi sa
Daca devenim dintr-odata nite
obtinem
oameni
consideram
de
succes
fara
sa
bineinteles,
mod
i
ciudat,
numai
ceea
ce
noi
inine
ca
depunem niciun efort, vom atrage
meritam. Cu cat ne agatam mai
multi invidioi. Pe acetia ii
tare de negativitate i de imaginea
deranjeaza foarte tare faptul ca nu
de sine devalorizata care rezulta
a trebuit sa suportam tot felul de
din aceasta, cu atat vom considera
chinuri, dureri i suferinte pentru
ca meritam mai putin i ne vom
a ajunge unde ne aflam. Mintea
refuza noua inine,
17
2
17
3
in mod inconstient, abundena de
saracia, iar inconstientul va avea
care se bucura atatia altii. De
grija sa vada acest lucru pus in
aceea se si spune ca: Bogatii
practica.
devin mai bogati iar saracii devin
eliberam de micimea noastra
si mai saraci." Daca avem o
sufleteasca si ne reconfirmam
imagine proasta despre noi insine
inocenta interioara, pe masura ce
consideram
renuntam la a opune rezistenta
ca
ne
meritam
Pe
masura
ce
ne
generozitatii noastre, deschiderii
facem in lumea reala constituie
spre ceilalti, increderii, iubirii i
temeiul valorii noastre i al
credintei, inconstientul va incepe
aprecierii de catre ceilalti. Pe
sa
ne
aranjeze
automat
circumstantele vietii astfel incat

abundenta sa se reverse in viata
noastra.
A avea - a face - a fi
Eliberandu-ne de starile
inferioare de constienta precum
apatia i teama, ajungem la
nivelul
dorintei.
Ceea
ce
consideram inainte a fi imposibil

si spuneam nu pot", devine acum
cu putinta. In general, parcurgerea
progresiva
nivelurilor
de
constienta de la eel mai de jos la

eel mai inalt inseamna trecerea de
la a avea, la a face si a fi. La
nivelurile
inferioare
este
important ceea ce avem. Ceea ce

avem este ceea ce ne dorim.
Pretuim ceea ce poseddm. Ceea ce
avemne confera imaginea valorii
personale
pozitiei
in
societate.
Odata ce ne-am dovedit
noua inine ca putem avea, ca
putem satisface nevoile noastre de
baza si pe acelea ale persoanelor
care depind de noi, mintea incepe
sa se preocupe mai mult de ceea
ce facem. Atunci trecem la o noua
conditie sociala, in care ceea ce
174
masura ce avansam, devenind mai
devine ceea ce suntem, atat in
iubitori,
facem este
interiorul nostru cat i pentru altii.
orientat din ce in ce mai putin spre
Oamenii ne cauta in prezent
propriul beneficiu si din ce in ce
compania nu pentru ceea ce avem,
mai mult spre folosul altora. Pe
nu pentru ceea ce facem si pentru
ceea
masura
ce
contienta
ce
se
modul in care ne-a etichetat
dezvolta, observam ca aceasta
societatea, ci pentru ceea ce am
activitate care este orientata, cu
devenit. Datorita calitatii prezentei
iubire, inspre ceilalti, are automat
noastre, oamenii doresc sa se afle
ca efect si satisfacerea propriilor
in preajma noastra i sa ne
nevoi. (Prin aceasta nu intelegem
cunoasca.
sacrificiu. A se pune in serviciul
sociala se modifica. Nu mai
altora nu inseamna a se sacrifica.)
suntem
In final, devenim convinsi ca
locuinta
nevoile noastre personale sunt
prestigioasa sau o colectie de
automat
raritati,
satisfacute
ni
de
catre
Imaginea
persoana
la
nici
moda,
nu
ca
noastra
care
o
mai
are
maina
suntem
univers, iar actiunile noastre sunt
etichetati
presedintele
aproape automat incarcate de
Companiei X sau ca membra al
iubire. In acest stadiu nu mai
consiliului director al vreunei
conteaza ceea ce facem - ca
organizatii. Acum suntem descrisi
activitate lumeasca - ci devine mai
ca o persoana nemaipomenita, ca
important ceea ce suntem. Ne-am
cineva pe care ceilalti trebuie
dovedit noua insine ca putem avea
neaparat sa-1 intalneasca, pe care
ceea ce ne trebuie, ca putem face
trebuie
aproape orice daca. asta ne dorim.

Acum, insa, eel mai important
neaparat
fine,
sa-1
suntem
cunoasca.
descrisi
ca
175
In
persoane sunt interesate numai
daca am atins anumite obiective
persoana carismatica.
interioare cum ar fi onestitatea,
Acest nivel de a fi este
deschiderea, partajarea cu ceilalti,
de
o atitudine iubitoare, dorinta de a
autodezvoltare. In acest tip de
ajuta, modestia, autenticitatea i
grupuri, nimeni nu este interesat
contientizarea. Le intereseaza
de ceea ce altii fac sau poseda in
calitatea fiintei noastre.
caracteristic
lumea
grupurilor
exterioara.
Aceste
Atractia/ Fascinatia
proiectat asupra lui o insusire
Este cat se poate de util sa
magica ce ne face cumva sa
intelegem atractia, sa intelegem
credem
ce i cum ne fascineaza. Aceasta
dobandit vom avea acces, ca prin
intelegere faciliteaza renuntarea
minune, la mai multa fericire si
la
satisfactie in viata.
dorinte.
Glamour:
Cartea
intitulata
World
Problem
ca,
odata
ce
1-am
Este ceea se intampla
(Fascinatia: O problema a lumii"
frecvent
- 1950) de Alice Bailey trateaza in
profesionale. Cineva se speteste
mod
muncind an dupa an, incercand sa
foarte
profesional
acest
cu
obiectivele
ajunga preedintele companiei la
subiect.
Daca ne gandim la ceva ce
care lucreaza sau o persoana
ne dorim, putem face deosebirea
importanta si cunoscuta intr-un
dintre obiectul dorintei si aura,
anumit domeniu. Cand se vede in
patina, stralucirea si efectul de
postura dorita, se ateapta sa aiba
atragere magnetica exercitat de
parte
insusirea care este eel mai bine
carisma
descrisa ca atractie". Discrepanta
respectiv de realizare: ploconelile
dintre lucrul insusi si atractia pe
angajatilor, masinile ostentative,
care i-am conferit-o duce la
biroul impunator, etichete, titluri
dezamagire. De cate ori nu ni s-a
si
intamplat sa incercam sa atingem
schimb, persoana respectiva ii da
un tel pentru ca, dupa ce am
seama ca toate acestea nu sunt
reusit,
decat lucruri superficiale. Nu sunt
sa
nu
simtim
decat
de
toata
satisfactia
asociate
reedinte
nivelului
exclusiviste.
In
dezamagire? Asta se intampla
nicidecum
pentru ca lucrul respectiv nu
echitabila pentru uriasul consum
coincide cu imaginea pe care ne-
de energie si corvoada zilnica. pe
am facut-o despre acesta. Atractia
care o presupun, de fapt, pozitia la
inseamna
ca
ne-am
atasat
sentimental de acel lucru sau 1am considerat mai important chiar

decat viata. Am
compensatie
care a accedat. Isi imagina ca va fi

admirat, insa adesea gasete la
nivelurile superioare ale ierarhiei
rautatea, competitivitatea, invidia,
necontenita
slugarnicie
manipularile
necinstite
si
des
intalnite la oamenii de la putere,
la
care
atacurile
este prea epuizat sa mai faca
competitorilor.
dragoste, prea istovit sa-i mai
Constata ca este atat de stors de
ofere energia de care are nevoie,
energie incat nu-i mai ramane
prea extenuat sa mai fie un bun
niciun strop pentru viata sa
parinte, prea obosit pana i sa se
personala; relatirle sale afective se
bucure de activitatea recreationala
deterioreaza. Sotia sa se plange ca
care-i facea placere.
paranoice
17
6
A
a
P
se
adauga
ale
17
7
i
D
9
A
9
i
fb
O
A
9
in reclama isi vor pierde calitatea
maretia intrinseca, reflectand-o
de atractie. De fapt, spre surpriza
astfel si in lumea exterioara.
noastra, ne vom da din nou si din
Putem deveni cu uurinta acea
nou seama ca dorinta era atasata
persoana
de
ii
ceilalti sunt dornici sa o cunoasca.
conferea o anumita aura; de la
Este suficient sa alegeti sa fiti
bun inceput nu era nimic real in
acea persoana si sa renun|;ati la a
asta. Pentru ca in acest caz
bloca
realitatea este inexistenta, lumea
voastre de a fi astfel. Putem avea
ne
ceea
fantezia
vinde
noastra,
in
mod
nesinceritate
dorinta
care
constant
satisfacandu-ne
pentru
acel
aspect
fascinanta
manifestarea
ce
ne
ne faca mai importanti decat
produce
suntem
nivelul
dezamagire.
nesinceritatii, fascinatia este un
Este
La
fals.
dorim
in
mod
false
numai
care
ne
va
frustrare
si
foarte
usor
sa
devenim acea persoana pe care

Mintea protesteaza: Va
trebui sa renunt cu totul la fiorii

atractiei? Va trebui sa renunt la
ideile pe care mi le-am facut
despre implinirea sentimentala si
despre entuziasm?" Raspunsul,
evident, este: Nu." Nu este deloc
nevoie sa renuntam la toate
acestea.
Ne
putem
indeplini
dezideratele usor si fara efort in

momentul
in
care
suntem
constienti de ceea ce alegem. Le

putem obtine in mod nemijlocit.
Putem fi atragatori insa nu in mod
ipocrit, conducand o anumita
marca
dorintei
facem un ocol dand crezare unei

promisiuni
fapt.
care
nemijlocit, fara a fi nevoiti sa
romantic si atragator. Promite sa

de
pe
de
atragatori
masina.
daca
Vom
fi
renuntam
la
meschinarie i ne recunoastem
lumea doreste sa o cunoasca. Pur

si simplu ne imaginam
persoana care dorim sa fim i
automate care apar. Din cauza
renuntam la toate sentimentele
tendintei mintii de a dori sa
negative i blocajele care ne
atribuie tot creditul in alta parte
impiedica sa fim astfel. Apoi, tot
decat puterii propriei constiente,
ceea ce trebuie sa avem i sa
este bine sa pastrati un jurnal in
facem in acest scop, va veni de la
care sa notati obiectivele pe care
sine. Acest lucru se intampla
va doriti foarte mult sa le vedeti
pentru ca, spre deosebire de a
realizate, dupa care sa le bifati i
avea si a face, nivelul lui a fi are
sa adaugati comentarii ulterioare.
cea mai multa putere si energie.
De ce? Pentru ca va trece un timp
Cand i se acorda intaietate, el
pana ce va veti convinge ca
integreaza i organizeaza automat
realizati aceste obiective prin
activitatile unei persoane. Acest
forte proprii.
mecanism este evidentiat de ceea
lata, in cele ce urmeaza,
ce experimentam in mod obisnuit
un exemplu interesant despre
ca: ceea ce gandim, tinde sa se
negarea puterii interioare. Un
manifeste".
barbat disperat sa gaseasca un loc

de munca i exasperat de situatia
Puterea deciziei
in care se afla, a fost invatat cum
interioare
sa aplice tehnica renuntarii in

sunt
situatia sa. Pentru ca. era o
consideratii filozofice, ci procese
persoana religioasa, a fost sfatuit
practice care pot fi demonstrate
sa uite de cautarea unui serviciu,
experiential.
sa
Acestea
nu
Este
usor
sa
lase
totul
in
seama
lui
sa
renunte
la
experimentati cu aceste concepte
Dumnezeu
si
dorinta sa ramanand in acelai
sa
observati
rezultatele
18
0
18
1
timp receptiv la tot ce se intampla
interurban de la cumnatul meu si
in continuare. O saptamana mai
a ramas stabilit sa ma due sa
tarziu, barbatul povestea: In ziua
lucrez la firma lui. Daca nu ar fi
urmatoare
care
fost cumnatul meu, nu as fi
renuntasem sa-mi mai caut un
obtinut niciodata acel job. Ce
serviciu nu s-a intamplat nimic.
bine ca nu 1-am asteptat pe
Apoi
Dumnezeu!"
am
celei
primit
in
un
telefon
Este
un
bun
Acest
exemplu
principiu
este
pentru ceea ce mintea are tendinta
ilustrat de o femeie care a solicitat
sa faca. Bineinteles ca propria lui
la un moment dat sedinte de
renuntare
primeasca
ca
el
sa
psihoterapie. Avea
telefon
de
la
tratament pentru ca, dupa spusele
facut
un
nevoie
de
cumnatul sau. Isi dorea cu atata
ei: Relatiile mele
nu merg
inversunare un serviciu, incat
niciodata."
dorinta lui statea in calea realizarii
sentimentala esuata dupa alta si
acestui obiectiv. Cand a renuntat
de fiecare data se simtea folosita
la dorinta de a avea un job acesta
s-a ivit repede, in urmatoarele 24
resentimente, se autocompatimea
de ore. Mintea, insa, are tendinta
si era deprimata. Problema ei era
de a nu-i recunoate propria
redata
putere si de a o proiecta asupra a
propozitie: Relatiile mele nu
altceva din aceasta lume. Acesta
merg niciodata."
Avea
abuzata.
Era
chiar
relatie
plina
de
de
prima
sa
este motivul pentru care oamenii
Pentru ca negam puterea
se considera pe ei insisi lipsiti de
propriei noastre minti, nu vedem
putere. Detin puterea, insa au
ceea ce este absolut evident. Este
proiectat-o
forte
ciudat ca am devenit atat de
exterioare. Suntem cu totii fiinte
neatenti. lata o femeie care are
puternice care ne ignoram propria
raspunsul chiar in fata ei si nu-1
putere; am negat-o iar acum, din
observa. Chiar nu-i da seama de
vinovatie
consideram
asupra
si
unor
pentru
ca
ne
neinsemnati,
proiectam asupra altora.

Majoritatea lucrurilor care
ni se intampla in decursul vietii
sunt rezultatul unei decizii pe care
am luat-o in trecut, in mod
constient sau fara sa ne dam
seama. Este foarte simplu, prin
urmare, sa ne analizam deciziile
trecute daca ne examinam viata si
reluam firul evenimentelor in
sensul opus.
puterea pe care o are propriul ei

sistem de convingeri. Mintea este
atat de puternica incat, daca
retinem in ea un gand de genul
Relatiile
mele
nu
merg
niciodata", atunci aceasta si este

foarte probabil sa ni se intample.
Micul nostru geniu din inconstient
care tie numai sa raspunda la
comenzi, nu si sa. ia decizii, are
grija
ca
relatiile
noastre
sentimentale sa nu functioneze.
Desigur,
femeia
din
exemplul nostru a obtinut si o
serie de beneficii ca urmare a
vom observa ca este exact genul
succesiunii de relatii care au
de lucruri in care adora sa se
dezamagit-o. A ajuns sa simta
complaca.
autocompatimire,
resentimente,
bucura de cat de mizerabila este
gelozie, invidie i toate acele
viata, de ghinioanele de care
compensari care alimenteaza la
avem
nesfarit sinele meschin. Daca
noastre nefericite si de cat de rau
analizam partea meschina din noi,
s-au
18
2
p
E
D
S
Sinele
parte,
de
meschin se
experientele
18
3
M
M
C
1d
I
CAPITO
MANIA
u
M
#
L1
O
C
D
189
Utilizarea furiei
intr-un sens pozitiv
U
c
A
Sacrificiul de sine
S
O
Letting Go - C ale a renuntarii
C
P
Recunoa
O
O modalitate de a
D
iei din situatiile
Icare nu ne convin
195
a
T
P
Afteptar
C
c
U
e
A
L
9
9
9
9
9
A
X
9
i
v
a
Resentimentele
Mintea ar
cronice
faca sa cr
r
M
a
P
exista cev
s
m
o
m
n
c
a
P
d
r
A
c
A.
c
p
D
P
Romanbest-s
autoareiElean
Porterpublica
19*13.(n,
tr.)
202
203
U
I
T
f
M
O
s
Letting Go Calea renuntarii
negare.
Invers,
persoana
modesta nu poate fi umilita pentru
religios i a te considera
ca este imuna, nevulnerabila,
indreptatit sa-i omori pe cei care
datorita renuntarii la mandrie. In
nu impartaesc convingerile tale.
locul
mandriei,
catigat
Sentimentul arogant ca
siguranta interioara i stima de
detinem toate raspunsurile" ne
sine. Multi incearca sa substituie
blocheaza
dezvoltarea
mandria cu o stima de sine
spirituals i evolutia. Inte-resant
autentica, insa aceasta din urma
este ca, de dragul ei insai, partea
nu se manifesta decat dupa ce ne-
egotista a mintii este dispusa sa
am eliberat de mandrie. Ceea ce
sacrifice tot ce a mai ramas dintr-
amplifica ego-ul nu duce la
o persoana. Decat sa se considere
sporirea
ca au greit, oamenii vor renunta
Dimpotriva,
efectiv la insai viata corporala si
vulnerabilitatea i nivelul general
vor sacrifica orice aspect al vietii
al fricii. Cand suntem
tuturor
puterii
ne
pe altarul mandriei (sa luam de

exemplu razboaiele religioase i
cruciadele). Orgoliul manifestat
fata de aceste contexte pe care
societateale considera masculine,
impiedica dezvoltarea emotionala
i
psihologica
majoritatii
barbatilor din societatea noastra.

Si unele femei se alatura in
prezent curentului ovinist, ceea
ce nu face decat sa complice
problema i sa intensifice batalia
dintre sexe.
Vulnerabilitatea
mandriei
O persoana mandra se afla
tot timpul in defensiva din cauza
vulnerabilitatii date de infatuare si
208
interioare.
crete
cuprini
de
a dovedi ca avem dreptate, i
orgoliu,
disparea.
provocarile la adresa noastra vor
energia
noastra se risipete ca urmare a
Aceasta ne aduce la una
preocuparii constante de a ne
din
apara stilul de viata, vocatia,
contientei: o atitudine defensiva.
vecinatatea,
de
invitd la atac. Analizarea naturii
vestimentatie, marca i anul de
mandriei ne uureaza renuntarea
fabricatie al mainii pe care o
la aceasta pentru ca mandria nu
conducem, descendentii, tara i
mai este valorizata. Mandria este
sistemele de convingeri politice i
perceputa drept ceea ce este in
religioase.
realitate: o slabiciune. Dictonul
de
Mandria merge Inaintea pierii"1
preocupare
stilul
Manifestam
continua.
fata
legile
fundamental
ale
propria infatiare i fata, de ce
triumfa..
vor gandi ceilalti, astfel incat
inseamna a pai pe o gheata
suntem permanent vulnerabili in
subtire care nu seamana nici pe
fata opiniilor despre noi ale altor
departe
persoane.
reprezentat de forta adevarata
Cand ne-am eliberat de
cu
simti
terenul
sau pace interioara.
se instaleaza siguranta interioara.
Sa
Cand nu ne mai simtim obligati
mandrie
sa. ne aparam propria imagine,
spunem
critica
atacurile
solid
care decurge din curaj, acceptare
mandrie si infatuare, in locul lor
atitudinea
mandrie
existe
oare
sanatoasa"?
mandrie
Cand
sanatoasa ne
referim la stima de sine,
celorlalti se vor rari i, in final,

vor inceta. Cand renuntam la
nevoia de a obtine validare sau de
' Pildele sau Proverbele lui

Solomon, 16:18 (n. tr.)
209

e
I
s
H
e
C
Umilinta
IN
D
Letting G
'
/
C
t
A
bucuria,
si
nu
mandria,
ar
constitui rasplata pentru reusita?
adevarat umili nu pot fi umiliti.
Mandria poarta in sine dorinta de
Acetia sunt imuni la umilinta. Ei
recunoastere din partea celorlalti
nu au nimic de aparat. Nu
i, ca atare, daca la un moment
manifesta vulnerabilitate i, de
dat aceasta dorinta se intampla sa
aceea, cei cu adevarat umili nu
nu
resimt ca atare atacurile critice ale
vulnerabilitatea la manie i la
altora. In schimb, cineva cu
dezamagire.
privete
adevarat
umil
observatiile
critice
ale
altei
persoane ca pe o expresie a
problemelor
acesteia.
interioare
Daca,
de
ale
exemplu,
cineva spune: Te crezi destul de

bun, nu-i aa?", o persoana cu
adevarat umila ar intelege ca
celalalt are o problema ce tine de
invidie iar intrebarea nu are nicio
baza reala de la bun inceput. Nu
este nimic de care sa se simta
ofensata si nu este necesar sa
reactioneze in niciun fel. O
persoana mandra, insa, ar vedea
in aceasta intrebare o jignire si de
aici ar rezulta sentimente ranite,
riposte verbale sau in anumite
situatii chiar un sfarit violent.
Bucuria i recunostinta
Din
mandria
cauza
este
ca
vazuta
uneori
ca
un
motivator pentru reusita, care ar fi

substitutul
sau
la
un
nivel
superior? Un posibil raspuns ar fi

bucuria. Ce s-ar intampla daca
fie
satisfacuta,
Daca
apare
obtinem
anumita realizare din placerea,

satisfactia,
pasiunea
pentru
reuita si bucuria interioara pe

care ne-o produce, atunci suntem
invulnerabili la reactiile celorlalti.
devreme sau mai tarziu se poate

intampla i acest lucru! Inca nu s-
Putem identifica inclinatia
a gandit nimeni la asta, dar am
noastra spre suferinta daca suntem
putea cara cu totii in mod
atenti la genul de reactii pe care
ostentativ greble si lopeti cu
speram
sa-1
numele
alegerile
obtinem,
prin
comportamentul
inscriptionat pe ele.
nostru, din par-tea celorlalti. Aici

sunt
incluse
manierismele,
producatorului
Aceasta ne dezvaluie un
alt
dezavantaj
al
mandriei:
manifestarile, stilul vestimentar,
exploatarea la care ne expune. A
genul de bunuri pe care alegem sa
fi mandri inseamna sa putem fi
le po-sedam, marca mainii pe
exploatati cu multa usurinta. In
care o conducem, tipul de locuinta
schimbul
pe care-1 avem, zona in care
buzunarele ne sunt uurate de o
locuim, colile pe care le-am
multime de bani. Situatia devine
frecventat, cele la care invata
de-a dreptul amuzanta in cazul
copiii notri, chiar i etichetele de
persoanelor care se mandresc cu
pe
le-am
faptul ca au fost exploatate in cea
achizitionat. De fapt, daca privim
mai mare masura. In prezent, in
societatea in care traim ne dam
unele cercuri, a te lauda cu
seama la ce nivel absurd a ajuns
sumele mari cheltuite pe anumite
sa se manifeste aceasta mandrie.
lucruri este considerat un simbol
Etichetele se poarta acum la
al importantei statusului social.
exteriorul hainelor si al diverselor
Daca
articole personale. Inca nu se
superficiala a situatiei in sine, am
aplica la greble i lopeti, dar mai
putea
produsele
pe
care
21
4
unui
lucru
inlaturam
absurd,
poleiala
21
5

Letting Go - Cal
A
A
O
i
I

2
9
P
9
9
R
M
n
I
Letting Go - Ca
Letting Go - Ca
I
D
Opiniile
D
g

i
pr
re
ec
li
gi
a,
po
ca
liti
re
ca
au
vo
st
ca
ar
tia
ni
ist
di
ori
sc
ca
ut
de
ii
in
co
ac
ntr
es
ad
te
ict
di
ori
fe
u,
re
in
nd
sa
po
ce
rc
fi
ur
de
ile
pa
in
it
alt
in
al
co
so
ns
ci
tat
et
ati
i.
ca
Vo
da
ca
or
ne
ie
iu
ar
bi
ar
rel
fi
igi
ac
a,
ea
sta
ni
nu
en
ne
va
su
at
ac
ac
es
in
pr
sa
et
ex
ac
t.
ti
on
ac
a,
di
bu
or
sa
go
ev
liu
ita
va
cu
tre
to
tul
nt
ac
ru
est
ca
su
bi
an
ec
ia
pe
ca
pr
od
an
us
dr
se
iei
cu
nd
ar
al
va
fa
ce
re
an
pe
de
ap
ap
re
ari
ci
tia
in
ce
alt
va
cu
ad
ac
ev
el
ar
lu
at,
cr
lu
cu
de
ult
gr
pe
ad
ste
at
ni
or
ve
al
un
re
ei
sp
ce
ec
rte
ti
pe
va
te
"
i
E
n
l
c
e
ac
nu
ad
opt
am
fat
atit
de
udi
opi
ne
nii
tru
le
fa
no
ast
ni
re,
le
sun
sc
te
hi
mb
lib
am
eri
sa
De
cat
in
sit
ori
uat
nu
ia
ne-
de
am
afl
fi
at
obl
iga
nu
ti
ne
sa
do
fac
rea
em
cev
din
ca
ce
uz
ca
ne
am
cu
ad
get
opt
at
at
in
atit
mo
udi
ne
ta
org
opi
oli
nii
oas
lor
no
in
ast
pri
re!
vin
Ad
ese
fi
put
am
ut
fi
raz
dor
ga
it
ndi
sa
sa
ne
sa
ie
fi
de
ale
act
s o
iun
alt
e,
ins
dir
ect
ne-
am
ca
tre
ur
zit
ma
far
re
opt
atit
iun
udi
nii
noa
stre
org
olio
ase.
A
c
e
a
s
t
a
a
d
u
c
e
i
n
d
i
s
c
u
t
i
e
u
n
u
l
d
i
n
t
r
e
o
b
s
t
a
c
o
l
e
l
e
renu
ntari
i la
man
drie,
anu
me
man
le
dria
care
insa
sta
i.
la
Una
baza
din
atitu
prob
dinii
leme
orgo
lioas
dacf
l ne!
este
razg
team
andi
a.
Ne
intr-
teme
m ca
anu
mita
drsp
privi
rc*
nta,
noi
pare
vn fi
rea
afec
(uklo
tata,
rlnl|i
223

v
"
"
a
2
n
4
gl
ob
al
e)
.
M
a
n
d
r
i
a
n
e
f
a
c
e
a
r
av
ea
ef
o
r
b
i
l
a
n
u
m
e
r
o
a
s
e
l
u
c
r
u
r
i
c
a
r
e
ect
pr
of
un
or
be
go
ne
lio
fic
i,
e:
pe
le
ntr
ac
ce
pt
cu
no
ar
in
ter
se
ea
fa
na
pt
re
ul
ui
cat
ca
av
au
gr
it.
ai
ult
ata
fo
ra
de
int
ve
eri
ni
oa
ra,
cu
ai
fle
xi
bil
ai
de
sc
su
hi
nt
la
tot
ce
an
est
dri
be
ne
ne
im
fic
pi
ed
ic
cc
ci
sa
ob
ce
so
est
rvi
ab
sol
ut
en
ev
ii
id
en
or
t.
cu
i i
l e
ift
dri
in.
Ki
ai
ii
uz
nb
an
uu
do
ne
ect
az
iv
ef
225
a
li
lt
ii
"
it
n
a
d
.
re
M
a
n
d
r
i
a
n
o
a
s
t
r
a
n
e
i
z
o
l
e
a
z
a
.
ta
rn
la
an
oa
st
ra
ap
ar
aj
ut
or
ne
oi
pe
nt
ru
so
lu
ti
e-
el
or
cu
ca
re
ne
co
nf
ru
ex
pe
ri
en
ta
ve
di
st
ui
pr
in
ci
pi
da
ca
al
eg
in
ca
re
in
ta
pi
na
di
nt
lt
co
ti
pl
et
la
to
re
ze
nt
ac
ol
o.
Pr
oc
ed
an
nc
ep
sa
se
in
l,
ta
pl
lu
nz
at
oa
re
en
nt
ar
ea
sc
hi
de
di
nc
ol
de
ca
ce
es
te
be
ne
fi
pe
nt
ru
sp
i.
sa
re
nt
la
ne
co
ns
id
er
su
pe
ri
or
an
ac
ce
pt
ar
lt
sa
re
o-
si
ur
an
ta
pe
ca
re
ne
ri
a,
si
ti
si
ur
da
ta
de
cu
ra
j,
ac
ce
ti
pt
ar
cu
ri
e.
226
CAPITOLUL 10 CUR
"
Curajul renuntarii
n
N
iv
l
el
u
ul
cur
fo
aju
ar
lui
te
se
ut
do
il
ve
in
de
te
ec
ani
ac
sm
es
ul
ren
ni
unt
ve
arii
La
se
ca:
nt
mi
pot
en
an
te
ali
le
za
";
ma
te
rn
tre
de
bui
se
nt
sa
me
nte
ot
le
ge
me
sti
le"
na
se
mi
nt
im
ent
ele
re
";
sp
mi
ns
pot
ab
asu
ili
tat
el
ea
pe
ntr
el
e"
sen
tim
ent
ot
ti
inv
a a
en
sa-
te
mi
le
acc
ept
cu
sen
sa
a"
ma
eli
ber
ez
de
nt
ace
cl
ste
is
pu
i,
sa
sa-
re
mi
asu
nt
ris
la
cur
227
"
"
"
228
"
"
Autocapacitarea
p
L
t
a
a
r
n
"
229
n
D
p
ai
L
r
a
d
i
g
m
e
l
o
r
.
g
O
m
a
p
a
e
r
s
a
t
d
s
e
s
r
e
s
t
r
a
n
g
a
i
s
a
s
e
v
i
z
i
u
n
e
d
i
l
a
t
e
.
C
e
e
a
d
e
v
i
a
t
a
i
n
c
e
p
e
s
a
il
il
li
ti
i.
it
ti
ti
t
n
i
v
e
l
u
l
c
u
r
a
j
u
l
u
i
f
a
c
e
a
f
i
r
m
a
t
i
i
d
e
g
e
n
u
l
:
M
a
d
e
s
c
u
r
c
c
u
a
s
t
a
"
;
V
o
m
r
e
u
i
"
;
V
o
m
r
e
a
l
i
z
a
c
e
n
e
a
m
p
r
o
p
u
s
"
;
V
o
m
d
u
c
e
o
D
p
b
u
a
t
b
i
i
n
Contientizarea cel
s
N
r
e
n
u
n
t
a
t
l
a
t
a
d
e
a
i
u
b
i
a
t
a
t
d
e
m
u
l
t
a
n
e
g
a
t
i
v
i
t
a
t
e
a
p
a
r
e
d
o
r
i
n
N
e
a
d
u
c
e
s
u
c
c
e
s
.
"
D
a
t
o
r
i
t
a
f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
i
i
a
d
e
c
v
a
t
e
a
p
235
f
B
A
experimenteaza energii mai inalte i apare posibilitatea unei contientizari superioare. La nivelurile
manifesta
inferioare,
o atitudin
Dumn
prin prisma emotiilor care definesc nivelul respectiv. Astfel, in apatie, relatia cu Dumnezeu este considerata
inclinatielipsita
spre exclu
de o
poate fi totui perceputa in vreun fel. La nivelul suferintei, individul se simte irevocabil separat debeligeranta.
orice ajutor divin.
de vinovatie, individul simte ca nu este demn de niciun fel de relatie cu Dumnezeu i se a teapta mai
L degraba sa fie p
de EL La nivelul fricii, frica poate fi atat de mare incat relatia cu Dumnezeu nu poate fi nici macar abordata, motiv pe
este eliminat din contiinta iar Dumnezeu este vazut ca infrico ator, pedepsitor, razbunator, gelos i manios. L
Dumnezeu este vazut ca Cel care ii priveaza pe oameni de anumite lucruri, samavolnic, capricios i dezamagitor. La n
237
L
L
C
R
no
as
tr
e
de
a
iu
bi.
C
ev
a
m
ai
in
ai
nt
e
a
m
as
e
ri
m
a
i,
n
at
c
ra
di
at
ia
9
r
i
e
u
i
b
z
i
si
ri
r,
ii
ri
ti
ti
tr
st
it
ri
r.
Putem folosi curajul

alimentarea dorintei
e
n
i
d
e
d
u
c
e
d
i
n
e
p
i
s
o
a
d
e
l
e
b
r
u
t
e
d
e
c
a
l
m
d
e
s
a
v
a
r
i
t
i
l
i
n
i
t
e
s
u
f
l
e
t
e
a
s
c
a
i
n
c
a
r
e
s
i
m
t
i
m
o
m
a
i
m
a
r
e
c
l
a
r
i
t
a
t
e
,
i
n
t
e
l
e
g
e
r
e
239
D
i intr-o desavarita uniune cu ceilalti, ca i cand intre ei i noi nu ar exista nicio separatie.
'
"
m
i
i
r
l
i
.
e
I
l
n
e
2
4
0
CAPITOLUL 11
ACCEPTAREA
"
"
e
c
t
n
a
c
u
m
e
s
t
e
I
m
n
.
T
o
t
u
l
e
s
t
e
p
e
r
f
241
"
"
y
?
no
i
t
ast
ra
int
rin
se
ca
ce
se
ta
an
if
au
es
to
ta
sp
at
on
at
un
pa
ci
rta
ca
te
nd
bl
su
oc
nt
aj
in
el
de
e.
ia
st
tot
vo
ari
sa
sp
in
ur
va
tat
se
or
ref
er
at
un
la
ci
ad
ca
ev
nd
ar
at
oa
ra
es
en
la
ta
ad
>
y
ev
in
ar
te
at
ri
ul
el
ul
st
Si
ru
ne
Si
lu
e.
pa
st
ru
as
es
ca
te
eg
sa
o-
ul
ca
re
se
di
to
at
ot
nt
iil
el
e,
e,
se
pr
nt
gr
el
il
oa
st
re
ne
ur
ga
ti
at
sa
e,
de
as
ve
tf
ni
el
in
ca
pa
bi
nt
li
iz
a-
tu
er
ra
ie
as
en
tr
ta
ls
fu
in
te
ri
oa
ra
lt
tr
ri
i,
tr
fi
lt
ri
fi
ri
ti
ii
ti
ri
lt
ri
ti
lt
ri
rt
ri
li
e
Acceptarea de sine i
acceptarea altora
l
u
L
l
a
a
n
c
i
i
n
t
e
r
i
o
a
r
a
a
f
l
a
t
a
i
n
s
p
a
t
e
l
e
s
t
r
a
d
a
n
i
i
l
o
r
n
o
a
s
t
r
e
s
t
a
r
n
i
t
e
d
e
243
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
245
i
n
s
p
i
r
a
t
i
a
i
n
t
u
i
t
i
a
.
x
e
i
c
r
e
a
t
i
v
i
t
a
t
e
,
o
p
i
e
r
o
o
a
"
"
e
s
p
o
n
s
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a
p
e
r
s
o
n
a
l
!
Emblema acestui nivel este

asumarea responsabi-
li
tr
ti
ti
a.
tr
it
it
ti
lt
ri
a.
rt
ir
it
ii
ti
st
ir
i,
ri
li
ir
it
ti
it
ri
tr
e.
247
c
I
c
n
e
c
p
o
t
n
a
CAPITOLUL 12
4
8
l
Iubirea in viata de
tt
o
a
a
e
d
i
m
a
p
e
s
i
n
e
i
n
m
u
lt
e
f
e
l
u
ri
.
B
a
i
e
t
e
l
u
l
a
.
m
I
u
b
i
r
e
a
s
e
e
x
p
r
"
"
i,
ir
"
"
'
0
u
u
f
n
a
s
a
n
d
s
e
"
Iubirea vindeca
v
Iubirea faciliteaza
vindecarea,
7
transforma viata.
a
b
s
s
t
e
a
r
p
1
Muzica
Sammy Fain,
textul de Paul
n
Francis
Webster,
t
cantecul a
aparut prima
Academiei
oara in frlmul cu
pentru eel mai
acelasj titlu,
bun cantec
"Love is a many
original.
splendors thing"
in 1955 i a
251
primit Premiul
L
s
O
A
u
a
n
i
a
i
"
"
2
e
5
2
r

o
at
i
a
n
c
l
e.
o
I
c
u
s
b
-
ir
te
tr
te
tr
al
ri
tf
il
i.
"
"
"
"
"
"
Pana la urma devenim iubire.
Tot ceea ce facem sau
l
I
v
r
253
s
t
r
a
d
u
i
m
s
a
f
i
m
a
t
a
t
d
e
p
l
i
n
i
d
e
g
r
a
t
i
e
p
e
c
a
t
e
s
t
e
p
o
s
i
b
i
l
,
f
a
r
a
n
i
c
i
o
e
x
c
e
p
t
i
e
.
Energia iubirii are capacitatea

c
de a vindeca corpul
ii
I
D
Iubirea necondiio
e

o
a
m
s
i
a
r
,
a
i
u
n
l
B
I
a
A
p
c
a
e
r
s
s
e
p
a
ii
lt
ii
tr
l,
fi
lt
e.
ti
ir
rt
ir
i.
it
v,
st
lt
ii
ti
tr
st
a,
ii
ir
e.
it
ir
lt
ii
it
it
ri
li
it
lt
tr
fi
it
st
-i
Ii
if
i.
il
i!
rt
tr
ri
ii
tr
ri
i.
ts
258
e

a
e
C
st
a
e
n
n
d
e
iu
c
bi
o
re
di
ti
is
at
a,
ci
t,
at
pt
ar
e,
ni
ci
st
re
nt
ci
a.
bi
re
st
st
di
ti
if
at
ri
il
fi
lt
oi
i.
st
ar
ui
ta
di
ri
st
li
er
in
te
ri
ri
le
pt
ni
ic
ar
ui
nt
at
la
to
at
ri
ie
nt
ti
in
ar
le
fa
ta
a.
"
"
"
"
"
259
-

e
c
p
u
e
t
t
f
a
p
t.
e
t
t
a
r
r
u
6
l
0
c
r
e
d
i
n
t
e
i
m
p
u
s
d
e
s
o
c
i
e
t
a
t
e
o
r
i
d
e
c
o
n
s
t
r
a
n
g
e
r
il
e
v
r
e
m
ii
.
Unimea
r
e
c
m
e
s
a
u
v
a
d
e
v
a
r
,
s
c
h
i
m
b
a
r
i
b
r
u
t
e
i
n
s
t
i
l
u
l
v
i
a
t
a
,
i
n
c
l
u
s
i
v
d
e
261
i
m
s
b
c
a
h
A.
d
c
u
e
r
s
a
t
c
o
n
c
e
p
t
u
l
u
i
d
e
s
i
n
e
,
S
a
s
t
p
o
2
6
s
2
r
a
u
r
e
n
u
n
t
a
r
e
s
a
i
n
c
e
r
c
s
a
1
l
a
c
o
n
f
l
i
c
t
,
s
a
r
e
n
u
n
t
l
a
e
l
f
a
#
p
r
o
f
u
n
d
a
$
i
i
n
d
e
s
c
r
i
p
t
i
b
i
l
a
a
i
n
d
i
m
e
n
s
i
u
n
e
a
p
a
c
e
.
E
r
a
i
n
f
i
n
i
t
3
i,
e
e
il
ti
ti
t.
lt
ri
"
ti
is
ii
ti
i,
st
i,
it
tr
st
st
ti
ri
ti
it
li
st
li
ti
fl
i.
li
ti
ii
il
i.
il
r,
ti
it
li
ti
i.
i,
ti
it
ti
il
ii
it
lt
ti
ti
ii
t,
ii
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
a
t
a
r
e
fl
e
c
t
a
m
u
lt
a
e
x
p
e
ri
e
n
t
a
d
e
v
i
a
t
a
,
c
a
r
a
c
t
e
r
p
e
c
a
n
d
m
a
a
fl
a
m
i
n
tr
o
st
ar
e
d
e
t
o
ta
la
li
n
i
te
O asemenea intalnire cu un
asemenea om a avut loc
+
p
e
F
if
t
h
A
v
e
n
u
e
i
n
r
m
o
d
e
x
p
e
r
i
e
n
t
i
a
l
:
l
u
b
i
r
e
a
t
i
a
e
s
t
e
c
a
l
i
b
r
e
a
z
a
l
e
q
e
a
f
u
n
d
a
m
e
n
t
a
l
d
a
U
n
i
u
e
r
s
u
l
u
i
.
(
a
f
i
r
m
a
l
a
7
5
0
)
2
6
6
L
C
U
E
L
2
s
7
t
I
m
p
a
c
t
u
l
p
r
o
f
u
n
d
a
l
P
a
c
i
i
i
u
a
o
a
t
v
e
2
8
a

a
R
e
e
a
u
e
n
s
t
t
i
m
p
o
r
t
a
n
t
a
.
O
m
a
r
e
r
e
z
i
s
t
e
n
t
a
a
p
a
r
e
o
d
a
t
a
c
u
e
x
p
e
r
i
e
n
t
i
z
a
r
e
a
p
a
c
i
i
i
n
c
o
n
s
e
c
i
n
t
a
,
a
m
a
t
i
n
s
n
i
v
e
l
u
l
m
a
i
e
s
t
r
i
e
i
v
i
e
t
i
i
p
a
m
a
n
t
e
n
e
.
C
a
n
d
s
a
s
t
a
b
i
l
i
z
a
t
s
t
a
r
e
a
d
e
p
a
c
e
,
s
u
f
e
r
i
n
t
a
u
m
a
n
a
o
b
i
n
u
i
t
a
t
n
e
u
Transmisia tacuta
"
"
e
l
e
p
t
i
,
s
f
i
n
t
i
i
a
v
a
t
a
r
u
r
i
.
m
i
s
t
i
c
i
,
i
n
t
Incredinfarea Reali
n
Starile foarte inalte d
se petrec spontan
271
a
E
o
"
"
t,
li
ti
t,
ti
il
il
ii
ti
ti
t.
ti
il
o
l
t
a
a
f
,
"
"
c
2
3
d

v
d
n
e
i
s
e
c
u
n
d
a
a
m
m
a
n
i
f
e
s
t
a
t
u
n
g
a
n
d
c
a
s
a
v
a
d
c
e
s
e
De
dragul
experimentarii,
pentru o fractiune de
i
n
t
a
m
p
l
a
.
A
p
r
o
a
p
e
i
n
s
t
a
n
t
a
n
e
u
s
a
m
a
n
i
f
e
s
t
a
t
u
n
e
f
e
c
t
i
n
l
u
m
e
a
f
i
z
i
c
a
.
G
a
n
d
u
l
l
a
u
n
t
s
a
u
c
a
f
e
a
,
d
e
e
x
e
m
p
l
u
,
s
a
m
a
n
i
f
e
s
t
a
t
p
r
i
n
a
p
a
r
i
t
i
a
i
m
e
d
i
a
t
a
a
c
h
e
l
n
e
r
u
l
u
i
c
a
r
e
a
c
e
s
t
e
l
u
c
r
u
r
i
c
u
a
a
d
u
s
u
.
e
C
e
o
e
m
s
u
a
n
r
i
it
ii
r,
ii
ti
ii
r.
lt
il
ti
it
i.
ti
it
ti
ti
t.
2
r
7
4
s
ti
il

er
au
in
m
te
ai
ra
de
ct
gr
iu
ab
ni
a
le
bs
er
en
va
te
ca
fe
co
ge
us
re
e.
de
di
na
vi
in
te
ic
ca
si
ex
ne
ist
ca
re
er
au
lo
to
ru
co
rp
ac
ul
ti
ui
ni
pa
re
va
ac
ni
ta
te
In
ar
re
al
it
la
at
di
e,
sp
co
oz
rp
iti
ul
er
ni
ve
ex
rs
ist
ul
at
ui
ni
ci
da
ta
in
ac
ti
"f
ac
ni
at
le
or
sa
le
er
au
en
vi
br
at
en
ii
el
al
in
tii
ex
ist
en
ta
av
sa
ea
ra
re
te
al
it
at
er
se
pa
de
ca
oa
ot
al
ac
it
ea
at
ea
ni
ar
at
ex
ist
cu
ad
ev
li
si
il
is
st
fi
tr
ri
ti
i,
is
"
"
ri
"
ti
is
ri
".
ti
is
"
"
ti
ri
"
t"
ti
it
fi
tr
si
tr
"
"
ri
ri
si
li
si
ti
ri
ti
ti
ri
si
is
i,
rt
is
ri
r.
ri
i.
fi
is
st
is
st
ri
ti
ri
t.
il
if
st
if
ti
ri
ti
2
l
7
5
d
e
s
p
r
e
S
i
n
e
f
u
s
e
s
e
r
e
v
e
l
a
t.
R
e
s
p
o
n
s
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a
d
e
a
f
i
a
v
u
t
d
e
a
l
e
s
s
a
e
x
p
e
r
i
e
n
t
i
z
e
z
v
i
a
t
a
d
i
n
n
o
u
c
a
i
n
d
i
v
i
d
f
u
s
e
s
e
a
a
c
,
c
f
a
D
u
"The
Holographic
Paradigm",
titlul
complet
"The
Holographic
Paradigm and Other
Paradoxes"
m
(Paradigma holografica
alte
paradoxuri), autor
C
Ken Wilbur.
Fritjof Capra, Ed.
Tehnica, 2004.
Autor David Bohm. Titlu
in
romana:
Autor Gary Zukav, titlu
Plenitudinea lumii i
aproximativ in limba
ordinea
ei",
romana:
traducere
(in
dansatori Wu-Li". Prima
colaborare) de H.R.
carte a acestui autor, aparuta
Patapievici,
inSUAin1979.
limba
Ed.
Maetrii
Humanitas, 1995.
Titlu complet: Mindful
"Taofizica - o paralela intre
Universe:
fizica moderna i mistica
Mechanics and the
orientala",
autor
Quantum
Participating
Observer",
Henry
autor
Stapp,
2007.
Titlu
and
Consciousness", lucrare
scrisa in 1980 de David
complet:
Bohm.
PsychoenergeticScience:A
Second Copernican-Scale
Autorul carii
se refera
Revolution",
probabil la lucrarea The
autor William A.
Holographic
Tiller, 2007.
Titlu complet: The
Enfolding-
Unfolding Universe
Model
of the Universe" a
lui David Bohm.
AutorLeShan.
277
i
p
l
ri
e
m
c
o
e
r
c
ti
ri
e,
ti
ri
tr
ti
ti
l.
st
e,
e,
ri
tr
fi
c.
i,
i.
l,
l.
2
c
7
8
REDUCEREA STR
U
B
L
O
L
1
A
s
p
e
c
t
e
F
p
s
i
h
o
l
o
g
i
c
e
p
r
e
d
i
s
p
o
z
i
t
i
a
c
a
t
r
e
s
t
r
e
s
D
e
i
a
2
e
7
9
Letting Go - Calea renuntaxii
s
e
p
m
ri
o
m
ti
a
ri
tr
s,
tf
tr
li
ti
ri
t,
st
ri
r.
"
"
i
r
i
i
p
r
i
n
i
n
v
e
r
s
a
m
p
r
o
c
e
s
u
l
i
m
b
o
l
n
a
v
e
l
i
m
i
n
a
r
e
a
f
a
c
t
o
r
i
l
o
r
i
n
d
e
c
a
r
i
s
e
p
e
t
r
e
c
d
u
p
a
c
e
t
o
a
t
e
m
e
t
o
d
e
l
e
m
e
d
i
c
a
l
e
a
8
e
0
"
a
r
a
)
l
a
a
d
r
e
s
a
Stresul este raspunsul nostru
la o amenintare
p
e
r
c
e
p
u
t
a
(
r
e
a
l
a
s
a
u
i
m
a
g
i
n
s
i
g
u
r
a
n
t
e
i
n
o
a
s
t
r
e
"
"
281
p
rea
cti
a
de
"lu
pta
sau
fug
i".
M
ult
i
oa
me
ni,
in
sp
eci
al
cei
car
e
ar
il
e
tr
or
ai
a
es
e,
c
in
in
va
m
ta
ac
sa
es
tr
te
ai
ni
as
ve
ca
lu
fa
ri
ra
ar
al
in
al
ei
da
to
dr
rit
co
ns
or
ta
nt
ei
si
en
tu
in
at
ta
iil
re
ex
su
pr
pr
vi
at
et
ui
pr
rii
in
te
ns
et
en
iti
ti
ne
in
ad
re
co
al
nt
in
in
in
u.
fl
ce
tr
in
de
pr
es
ni
ii
in
in
sa
ee
in
co
nc
ed
ur
ii.
Ei
su
en
nt
ti
de
ag
it
at
ie
an
or
st
al
a.
ul
ar
ea
bi
se
i-
ui
eu
es
fo
ri
in
ve
us
ri
di
ca
de
ni
co
rti
ol
282
e
e
a
r
p
e
u
i
n
a
a
r
i
r
i
m
o
a
r
t
e
a
a
o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i
.
I
i
2
e
8
Letting Go - Calea
E
t
K
Interveneii pentru
stresului
I
A
A
E
a
Letting Go - Cale
I
R
s
S

t
ii
A
nt
ce
ifi
ste
ce
re
nu
zu
su
lta
nt
te
su
en
rpr
ii
iza
ca
pe
re
ntr
au
in
oa
va
tat
hn
sa
ol
fol
og
os
iil
ea
sc
in
te
te
ri
oa
ic
re
cu
re
nu
ar
nt
fi
ar
te
ii,
hn
ca
re
er
est
io
un
de
pr
re
oc
nu
es
nt
int
ar
lic
at
ca
pe
re
nt
po
ru
ate
or
fi
ici
ap
ne
tii
pe
le.
ntr
Ei
au
to
ra
ate
po
sit
rt
ua
at
ca
pa
su
bi
nt
li
sa
ult
se
de
ai
sc
ca
ur
ce
ce
cu
su
str
nt
es
ul
ai
de
ca
oa
re
le
in
du
sit
pa
ua
ce
tiil
au
in
dif
va
ici
tat
cu
se
nt
sa
re
nu
en
nt
tel
la
ne
ga
ce
tiv
ac
es
pe
te
as
ap
ur
ar.
Testarea kinesiolog
288
o
e
D
Tehnica testarii kinesiologice
2
i
8
9
toat
rez
put
iste
ere
nta
a
cu
sa.
Est
can
im
fac
por
tan
ace
t ca
st
atu
luc
nci
ru
sa
ulu
nu
za
i,
mb
de
eas
ase
ca
me
sub
nea
iect
, sa
nu
dal
exi
sau
ste
alte
mu
con
zic
ver
sati
in
i in
fun
ace
ca
mo
sub
me
iect
nt.
ul
Est
test
at
bin
sa
ste
tru,
cu
cu
fat
a la
ar
un
fi
obi
un
ect
per
neu
ete
gol
och
sau
ii.
chi
Du
ar
pa
sa
mai
inc
mu
hid
lte
inc
erc
va
ari,
cun
eel
oa
car
te
put
test
ere
eaz
mu
scu
lar
a a
tr
sub
iect
ulu
i.
tr
ti
it
ti
ti
tr
ti
tr
tr
st
ti
ri
l,
ri
l.
ti
ri
is
ti
lt
st
t,
ti
rt
290
L
e
t
t
i
n
g
G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i
e
e
s
o
i
r
i
t
n
c
a
o
t
u
a
t
a
.
c
P
e
e
s
m
ci
fo
lo
se
ul
re
nt
ni
ar
ii
to
at
se
nt
nt
e,
el
te
st
ar
at
iv
ar
ul
ar
es
cr
is
sc
hi
ai
la
ni
sl
c.
la
as
ut
ur
er
la
si
re
st
nt
el
vi
st
re
er
at
iv
ur
il
la
at
ai
iv
e,
el
ut
er
ol
er
gi
e.
leg
ce
fu
ast
nd
am
est
ent
als
co
nt
tii
nt
su
ei.
pu
oi
do
su
ar
ac
ca
el
re
or
le
lu
pd
cr
str
ur
ip
in
mi
rp
nt
ul
ea
va
no
ras
as
pu
tr
nd
d.
Co
la
ce
m.
ea
Co
ce
rp
no
ul
va
cr
ras
ed
pu
nd
no
la
i.
ori
Da
ce
ca
cr
cre
ed
de
ca
ta
an
ju
2
9
mi
1
292
Relaia dintre contiinta,

stres si boala
R
A
S
s
D
M
Letting Go - Caiea renuntarii

it
M
-
a
te
n
p
d
e
ri
u
a:
n
de
le
er
gi
h,
pr
os
tu
ne
ea
pl
en
ea
ab
ul
ic
i!
ne
sa
lo
na
ea
ai
ua
se
cr
ed
e?
Pr
ba
bi
as
a.
ig
ur
la
ar
ie
fti
ul
ui
ca
as
ig
ur
st
a.
ce
ai
l:
i,
st
e!
oi
si
ra
re
at
el
at
ai
s,
ar
r
o
c
s-
.
o
O
d
i
a
L
e
t
t
i
n
g
G
o
A
R
I
294
G
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i
P
C

l
g
,
n
s
d
e
u
n
r
t
296
t
M
A
p

p
P
z
r
i
e
t
d
i
i
a
i
.
c
A
t
b
o
A
A
c
e
z
r
n
c
u
n
h
t

S
N
S
r
a
i
t
m
u
a
r
e
l
e
r
S
u
n
t
i
n
t
e
r
e
s
a
t
/
a
b
o
l
i
l
e
o
a
m
e
n
i
l
o
r
f
a
i
m
o
i
?
s
a
a
u
d
d
e
s
p
r
C
o
r
d
u
a
e
I
m
i
p
l
a
c
p
r
o
g
r
a
m
e
l
e
T
V
c
a
r
e
a
u
l
e
g
a
t
u
r
a
c
u
s
p
i
t
a
l
e
l
e
?
p
I
S
u
n
t
o
p
e
r
s
o
a
n
a
d
o
m
i
n
a
t
a
d
e
v
i
n
o
v
a
t
i
e
?

C
n
Su
nt
pli
n/
a
de
m
an
iefu
rie
?
nt
ul
al
to
rt
ra
nt
aj
P
as
tr
ez
re
se
nt
i
m
e
nt
e
i
ur
a?
lt
ii
M
a
si
m
t
p
ri
n
s/
a
in
tr
o
c
u
rs
a
i
fa
ra
d
e
s
p
er
a
nt
a
?
s
p
S
r
p
e
u
m
n
i
n
d
e
e
"
"
o
t
u
i
m
a
t
e
r
n
A
m
c
a
s
u
f
i
c
i
e
n
t
e
n
u
p
o
l
i
t
e
d
e
a
s
i
g
u
r
a
r
i
i
t
s
u
n
t
e
o
n
e
c
?
u
I
z
n
e
c
304
e

b
P
e
u
r
t
v
e
a
t
3
5
b
ra
vi
ti
il
el
jo
ct
ri
te
si
nt
el
e,
al
ci
e,
st
ct
ic
el
id
el
fr
in
te
"
"
i
3
6
e
L
e
tt
i
n
g
G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
ri
i
C
o
m
p
a
r
a
b
l
e
c
u
a
l
t
e
t
e
h
n
i
c
i
o
t
li
i.
D
e
e
x
e
m
p
l
u
,
c
o
n
f
e
r
i
n
t
e
l
e
p
e
t
e
m
a
s
t
r
e
s
u
l
u
i
i
n
c
l
u
d
,
d
e
i,
x
t
e
c
r
it
ii
fi
z
B
i
io
e
A
c
u
p
u
n
c
t
u
r
a
p
e
n
tr
u
t
u
l
b
u
r
a
ri
l
e
d
e
st
r
e
s
fe
ct
ic
hi
gl
ar
ra
st
ut
re
ri
ti
ul
ui
307
F
it
n
e
s
s
i
e
x
e
r
c
i
t
i
i
in care se pune apa
salina.
Corpul
trebuie
sa
d
e
p
r
o
f
i
l
pluteasca in apa
iar
H
temperatura
apei este menfinuta
i
E
R
la
nivelul
C
temperaturii
corpului
1
uman.
Dispozitivul are un
In engl. in
capac
sau
este
orig. "bath tank" prins intr-un cort

este
un
sistem
care
format dintr-o cada
blocheaza
lumina. Este un
dispozitiv pentru
meditate
relaxare
in
co
nt
in
ua
i
ea
ca
in
ai
nt
e.
intuneric.
F
ar
308
sc
hi
on
ti
int
a,
nu
se
ob
tin
uc
er
ic
re
ala
str
es
eli
i.
or
ate
do
ar
co
ui.
To
ate
ci
ac
est
te
le
te
hn
ic
en
te
po
st-
tr
fa
at
ct
aj
eo
ri
ta
ate
nu
ea
za
an
da
it
las
st
ba
za
pr
e,
o-
ns
le
a.
Ci
ei
ne
va
po
at
ate
sa
ca
to
ate
ac
est
te
hn
ic
an
ac
ee
pe
rs
dis
pu
sa
la
str
es.
In
ex
ast
ra,
ri
fol
osi
re
ta
co
ti
an
is
ta
ul
ui
de
re
nu
ai
ta
efi
cie
nt
st
se
ad
oli
lor
cr
on
ice
da
tor
ate
st
Bo
lil
in
ce
sa
i.
se
po
nt
an
da
tor
ita
eli
mi
ei
ri
oti
on
ale
ai
su
nt
neces
are
alte
trata
mente
.
ri
I
n
n
u
cazul
neobi
nefiin
nuit
in
elimin
care
ata
prin
boala
renunt
persis
area la
ta
gandur
sa fie
senti
implic
ment
ati alti
factori
negat
, cum
ive,
ar
s-ar
predis
putea
pozitii
fi
le
t:am la
karmi
dorint
ce. In
a de a
asem
schim
enea
ba sau
cazur
de
i,
contro
renun
la
exper
nuare
ienta
noast
descop
ra i
erire
atep
interio
tam
ara
in
despre
conti
sursa
309
i
Letting Go Calea
reauntarii
P
s
I
t
T
1
C
6
I
C
r
e
t
e
r
e
a
i
n
c
a
r
c
a
t
u
r
i
i
e
m
o
t
i
o
n
a
l
e
E
I
f
I
"
"
"
"
"
"
310
311

a
n
a
n
e
s
i
m
t
i
n
d
u
s
e
i
n
l
a
r
g
u
l
l
u
i
.
M
i
c
a
r
i
l
e
s
a
l
e
e
r
a
u
r
i
g
i
d
e
i
c
a
l
c
u
l
a
t
e
,
i
i
n
t
r
e
a
g
a
e
x
p
e
r
i
e
n
t
a
e
r
a
v
a
d
u
v
i
t
a
d
e
s
a
t
i
s
f
a
c
t
i
e
,
n
e
a
j
u
t
a
n
d
c
u
n
i
m
i
c
i
n
c
r
e
d
e
r
i
i
i
n
s
i
n
e
.
D
u
p
a
a
p
r
o
a
p
e
u
n
a
n
d
e
l
u
c
r
u
c
u
r
n
e
c
a
n
i
s
m
u
l
d
e
tr
tr
"
ti
l.
"
"
i,
"
"
it
it
ti
"
t,
ti
ti
it
t.
tr
ti
li
ir
ti
i,
ri
i,
tr
ri
"
"
it
i,
ri
ii
it
ri
ri
ri
li
ii
i-
ri
ri
ii
rl
L
ti
t
3
i
1
n
2
g
"
a
s
r
i
e
"
r
i
i
i
n
"
"
3
I
3
o
ac
e
el
nt
m
a
in
pl
te
in
le
ul
er
vi
lo
ci
ta
uf
te
i.
lo
e-
se
In
se
ro
ar
ti,
ti
fa
ra
sa
fa
ra
sa
et
ea
sc
se
as
ca
ac
ci
ea
fi
st
ar
-r
ul
ta
ii
di
nt
re
el
ui
in
nt
di
ar
vi
ea
si
al
"
"
L
314
e
tt
a
n
r
n
i
t
ii
i
c
u
m
c
i
n
p
r
o
g
r
e
s
.
Persoanele care f
mecanismul renunta
a
f
i
r
m
a
c
a
a
f
l
a
o
r
r
a
t
a
d
e
z
v
o
l
t
a
r
i
i
e
m
o
t
i
o
n
a
l
e
a
r
e
l
e
g
a
t
u
r
a
c
u
Pentru a ramane asc
necesara o energie
c
a
r
e
s
a
s
e
o
p
u
n
a
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
o
r
r
e
p
r
i
m
a
t
e
s
a
u
s
u
p
r
i
m
a
t
e
.
E
s
t
e
n
e
v
o
i
e
d
e
e
n
e
r
g
i
e
p
e
n
t
r
u
a
t
i
a
s
c
u
n
d
e
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
e
.
P
e
m
a
s
u
r
a
c
e
a
c
e
s
t
e
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
s
u
n
t
e
l
i
b
e
r
a
t
e
,
e
n
e
r
g
i
a
f
o
l
o
s
i
t
a
p
e
n
t
r
u
a
t
i
n
e
i
n
f
r
a
u
n
e
g
a
t
i
v
i
t
a
t
e
a
l
o
r
e
s
t
e
e
l
i
b
e
r
a
t
a
i
p
o
a
t
e
f
i
f
o
l
o
s
i
t
a
i
n
s
c
o
p
u
r
i
p
o
z
i
t
i
v
e
.
C
a
u
r
m
a
r
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i
,
a
p
a
r
e
o
c
r
e
t
e
r
e
a
e
n
e
r
g
i
e
i
c
r
e
a
t
i
v
e
,
a
e
n
e
r
g
i
e
i
n
e
c
e
s
a
r
a
m
u
n
c
i
i
,
n
a
l
t
a
e
x
p
e
r
i
e
n
t
e
i
v
i
e
t
i
i
l
o
r
.
e
l
o
r
fi
ci
e
R
e
z
o
l
v
a
r
e
a
p
r
o
b
l
e
m
nt
ui
re
ni
nt
ul
ar
in
re
ol
bl
ar
el
ri
st
ul
ui
to
ar
e.
nt
el
er
ul
ui
315
s
c
e
r
i
e
m
N
u
c
d
u
t
a
r
d
s
p
u
n
s
u
r
i
.
I
n
s
c
h
i
m
b
,
r
e
n
u
n
t
a
l
a
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
e
d
i
n
s
p
a
t
e
l
e
i
n
t
r
e
b
d
r
i
l
u
C
n
a
t
n
a
d
m
r
l
e
a
e
>
*
a
s
c
m
a
p
t
l
d
i
r
e
c
t
i
a
g
r
e
i
t
a
.
a
c
v
m
d
f
L
a
ett
in
g
u
o
r
-
al
ea
re
3
1
nu
nt
6
ar
ii
n
c
a
r
e
e
m
"
"
i
3
m
L
e
t
t
i
n
g
7
a
r
i
i
G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
l
M
u
l
d
e
v
a
d
t
a
i
c
3
u
ii
et
ti
n
g
G
o
al
e
a
re
n
u
nt
ar
"
"
n
:
i
!
"
"
T
P
u
e
v
a
e
b
3
1
9

D
"
"
U
U
f
I
a
n
r
m
d
o
o
d
x
t
3

d
d
n
e
o
s
i
c
o
h
r
"
"
"
"
l
O
o
d
r
a
.
t
2
2
s
v
.
a
R
e
I
e
n
r
l,
st
ri
lt
si
ri
li
lt
lt
ti
i,
st
ri
ri
lt
ri
tr
"
ri
"
ri
rt
r.
i,
li
it
lt
ri
lt
l,
st
i,
is
ri
i,
lt
st
ti
"
"
lt
l,
l.
"
"
si
"
li
"
l.
li
st
lt
tr
t.
ti
tr
ir
323
gi
in
ea
int
sa
re
i
re
nz
nu
ati
nta
e,
nd
la
la
ori
ori
ce
ce
ga
se
nd
, la
fie
pe
car
ns
mi
pe
ca
ca
rec
re
ai
pu
li
tea
-o
er
pri
mi
de
vii
es
te
ne
ce
sa
ce
sa
ve
rif
ic
ar
ut
de
te
pr
el
es
ib
ia
er
pe
nt
ru
ce
ea
ce
co
nt
in
ea
L
p
e
t
c
i
n
e
g
o
.
-
C
I
a
u
d
D
R
e
i
g
n
l.
i.
t,
i.
t.
i,
t.
Psihoterapia tinde sa amelioreze

tiparele nevrotice.
r
T
e
o
n
t
u
u
n
i
a
li
ri
ri
r.
ri
t,
ti
ti
tr
ri
i,
fi
p
ut
er
ii
s
al
e.
s
F
a
ie
ar
di
nt
re
li
oi
it
ut
la
ar
nt
in
nt
nt
at
iv
e.
in
at
pr
s-
es
iu
el
ea
di
ot
ie
i,
at
ac
el
ea
ot
ar
ie
e.
ai
pl
u,
ns
re
ta
nt
la
nt
fr
ic
vr
e,
nt
d,
nt
la
at
ea
s-
at
vi
oi
di
hi
fi
ar
ci
os
ib
ti
il
fr
ic
a.
ai
st
si
ul
ar
ar
pr
st
gr
in
si
ce
ai
di
ac
ce
nt
at
ul
ez
fr
ic
st
a.
er
so
la
ca
a,
re
-o
re
as
ur
nt
at
su
in
fi
tr
ci
fr
nt
ic
tr
ar
ui
la
sa
rg
ui
nt
ut
a.
er
gi
si
fr
ic
pl
ii
ai
st
ni
ea
ol
se
o.
di
ro
in
gr
es
iv
as
tf
el
ca
ni
ci
ca
ar
re
re
ar
ea
sc
a.
s-
st
er
si
te
fo
ar
te
ar
ut
32
in
7
Letting Go Calea
renuntarii
l,
a
** r
s
r
e
s
"
a
.
n
"
"
328
t
CAPITOLUL 17
t
a
TRANSFORMAREA
3
s
2
9
t

a
v
a
i
.
ti
ii
it
in
tr
e
b
at
d
a
c
a
er
a
m
ul
tu
m
it
d
e
re
al
iz
ar
il
e
o
bt
i
n
u
t
e
p
ri
n
d
t
e
e
r
h
e
n
n
i
u
c
n
a
ii
"
li
it
"
it
m
tr
r
an
c
sf
e
or
ar
af
ir
in
te
an
ri
ca
ar
ac
a,
es
ns
lu
ec
cr
in
ta
er
fa
pt
ul
ui
ep
ea
fi
sa
ul
sa
xn
in
at
ur
iz
e"
'
n
*
Ml
d

e
c
d
al
st
ar
re
ri
a-
ci
ta
id
ic
nt
ul
if
ic
ia
at
in
st
oi
."
nt
332
f
Titlul ipersonajul
principalaluneicarpdebenzi
desenateamericane creata
dedesenatorulWaltKelly
(1913-1973).(n.tr.)
i
i
e
i
v
a
i
e
Starea de sanatate
e
p
u
i
z
a
t
a
.
t
C
a
o
d
n
s
t
i
i
n
i
e
n
st
st
tr
tr
st
ta
ti
te
fi
at
ie
m
e
n
ta
la
c
u
p
ri
v
ir
e
la
c
e
e
a
c
e
f
a
c
e
a
c
e
st
a,
la
l
o
c
u
l
i
n
c
a
r
e
s
e
af
la
la
ar
fa
il
e,
la
ca
re
pr
le
vi
at
et
it
ui
re
di
sa
la
pr
er
ar
ea
al
to
fa
ta
st
ru
tr
la
ul
ar
or
nt
ta
nt
ul
ce
st
ui
a.
L
a
b
a
z
a
a
c
e
s
t
o
r
p
r
e
o
c
u
p
a
r
i
s
t
a
e
c
h
i
v
a
l
a
r
e
a
i
n
c
o
n
t
i
-
333
Letting Go - Calea renunjarii

e
tr
."
st
rt
li
it
i.
ti
t,
ir
it
st
ti
fi
"
ii
ti
ls
fi
ti
ti
ri
i,
st
rt
ri
l.
fi
it
i,
tr
rt
t
e
e
i
tr
tr
fi
ti
st
"
334
L
e
t
t
i
n
g
G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i
a
u
n
m
o
m
e
n
t
d
a
t.
Cand incepem sa ren

toate aceste temeri,
p
e
r
s
o
n
a
l
i
t
a
t
e
l
.................................
"
"
er
so
an
pr
ca
re
ur
es
ul
ea
re
at
sa
nt
ar
nc
ar
or
ic
or
iu
sa
e,
fa
ra
sa
se
ai
te
nt
ti,
co
nt
st
in
an
nt
ol
ua
nt
e,
er
cu
re
er
el
en
i,
ct
fr
ro
ec
ve
nt
ne
fu
ti
ce
pr
af
oc
he
te,
at
re
e,
at
ot
et
de
ar
an
ot
ra
vi
al
to
r,
ra
nt
ol
en
al
sa
co
lo
nt
ar
i.
pr
er
pr
ce
pt
pr
ia
iu
as
lu
co
rp
ia
se
di
es
fi
ta
ap
ar
ai
de
gr
at
ab
el
sa
al
ut
an
335
ett
un
tar
ii
co
C
mp
ani
a
e.
r
e
Pe
n
sc
hi
mb
ti
de
la
l",
la
tr
am
un
tra
p."
ide
re
nt
pt
ca
at,
trup
de
ul
vi
nu
ne
se
ev
exp
eri
sine
in
en
nici
un
te
fel.
az
Di
mp
pe
otri
va
care
mi
trai
nt
ete
ea
exp
est
erie
nta
ce
exis
te
lips
nt
ei
min
tru
tii,
pu
trup
lui
ul
nu
In
poa
te
ciu
fi
pe
fel.
rc
Ma
ep
na
ut
nu-
in
ni
poa
te
uita
pe
tea"
rc
ep
Nu
mai
min
tea
an
po
cest
at
fen
om
pe
en
rc
con
ep
stit
e.
uie
insa
Can
ba
za
min
an
tea
est
este
ez
ado
iei
rmit
a,
co
aza
rp
nici
ul
nu
sen
inr
zati
eg
e.
ist
Inc
re
et-
in
ma
ce
ca,
de
ne
fapt
da
nici
se
sen
za
ului
tie
nu
sing
est
ura,
min
tea
co
este
rp
cap
ab
ca
ila
ace
sa
asta
in
fun
de
ctie
pli
ne
as
ste o
sc
rtant
hi
mb
pent
are
ru
foa
con
rte
tiin
im
ta,
po
intr
uc
nu
at
vom
de
mai
ac
fi
um
preo
ina
cup
int
ati
de
cor
a-1
apar
a.
de
Cen
ne
trul
voi
aten
tiei
de
se
va
care
mu
deti
ta
ne
spr
mai
mul
mi
nt
e,
ta
pute
re.
Ca
gan
nd
duri
ne
le,
sc
sent
hi
ime
ntel
ba
e i
perc
ep
rem
tiil
arca
in
ca
ce
se
pe
schi
mba
sa
tru
ma
pu
ca
l.
nu
Ne
reac
da
tion
am
se
la
indi
cat
udin
iile
tru
inter
pul
ioar
ui
e, la
ci
stare
la
atit
ener
get
tru
ica
de
con
la
tient
niv
izare
elu
Intr-
nos
bu
oam
na
enii
zi
rea
tot
liz
ce
am
exist
ca
toti
react
ion
stru
eaz
de
con
la
tiin
niv
ta,
elu
la
mte
no
ntiil
men
no
tul
ast
inter
re
ior
pe
la
care
se
-1
nti
ave
tot
fat
ce
exis
de
ta in
cei
acea
lalt
sta
i i
lum
de
e.
Re
ul
ce
oam
pta
enil
or
ma
sfint
gn
eti
prec
sm
um
Ma
ma
ica
Ter
Mah
eza
atma
Gan
Da
dhi.
lai
Obs
La
erva
iti
ca
nu
ace
dato
ti
rita
aspe
sun
ctul
ui
iub
lor
fizi
oare
c,
pe
ci
care
iub
rasp
irii
ande
int
sc i
eri
pac
ii
sufle
teti
pe
33
6
care
ema
na.
Mu
la
tar
nive
ea
lul
acc
fizic
ent
, la
ulu
nive
lul
de
con
tie
nte
repe
de
inc
simt
epe
ite
sa-
rezu
ltate
le.
Renuntarea constanta
sentimentele i atitud
i
ne
fac
gat
na
ca
ne
eli
be
ra
de
se
st
nti
me
nt
ul
de
car
li
se
as
oci
ti
az
a.
nta
eli
be
rat
de
ti
su
vi
no
vat
iei
nu
ma
tin
afe
cti
un
tr
fiz
ice
inc
on
ti
ent
vi
no
pe
ti
de
psi
rea
tr
im
bo
cu
du
rer
ea
ir
suf
eri
nta
sot
es
c,
ac
est
ea
fii
nd
de
aut
op
ed
ep
sir
ale
ma
de
ti
int
aln
ite
psi
rea
se
po
ate
ma
nif
est
ac
cid
ent
elo
r,
rac
eli
or,
art
r,
rit
ei
ri
sa
ori
car
di
pa
lt
no
pli
bo
li
gat
ta
de
mi
nte
Ac
est
for
ma
epi
de
ii
mi
ilo
tel
evi
ziu
nii
pu
bli
ma
it
ss-
me
ti
dia
Ca
nd
tat
cu
no
sc
uta
fac
li
ect
iu
ne
li
gr
av
de
ra,
cre
te
br
us
inc
ide
un
ii
res
pe
cti
ve
in
ti
ra
pu
la
iei
ri
In
co
tie
are
az
re
pe
de
ma
fol
os
et
pe
ntr
a-
on
tur
ile
Pri
re
nu
ns
ec
ve
nta
la
vi
no
vat
ara
exi
sta
di
ri
ce
in
ne
co
nt
uri
de
re
gla
ti
t.
pe
rso
an
car
s-a
li
ne
gat
ivi
tat
vi
de
sa
fie
fer
ti
ita
de
ti
bo
li
ta.
inde
care
poat
ri
e fi
spec
taculo
plu,
asa.
edit
Aa i
oare
s-a
intam
unei
-plat,
revi
de
ste
exem
care
era
ava
intr-o
nsat
stare
al
critic
scle
roze
in
urma
stadiu
mult
lui
iple
de
ina
care
facu
sufere
sera
a.
tot
Speci
ce
alitii
depi
in
nses
medic
e de
ei i
d ca
renun
era
tasera
un
la
caz
cazul
in
ei,
337
consi
deran
tt
ri
l
s
e
"
U
n
n
c
u
r
s
i
n
m
i
r
a
c
o
l
e
*
.
S
t
u
d
i
i
n
d
i
p
r
a
c
t
i
c
a
n
d
c
e
l
e
d
e
s
c
r
i
s
e
i
n
L
c
e
"
i
Autoareacar{iiesteHelenSchucman.
n
TraducereaparutalaEditura
g
AdevarDivinin2008.(n.tr.)
a
a
e
e
n
a
l
r
Bunastarea
e
A
s
c
t
e
e
t
u
a
n
"
3
a
9
.
p
eM
n
t
r
u
l
u
m
e
i
n
a
n
s
a
m
b
l
u
.
Se dovedete a fi de
sa ne aezam, sa
rt
"
ri
ti
if
ti
it
ti
ii
i.
ri
ti
ii
fi
ti
ti
ti
ii
ii
st
it
ls
ii
ti
il
ti
ir
ti
li
il
r.
ri
340
d
e
e
b
a
n
i
i
p
e
c
a
r
e
c
a
v
o
r
f
i
f
a
c
i
l
i
t
a
t
e
i
i
d
e
t
i
n
e
m
p
o
t
f
i
o
b
t
i
n
u
t
e
341
s
a
e
t
m
J
9
'
c
n
u
e
a
m
s
i
i
m
m
a
r
m
a
n
C
r
n
i
9
9
s
d
e
n
e
l
i
n
i
t
e
.
4
u
2
tt
ri
l
a
e
a
3
c
3
u
L
ett
in
g
G
o
C
al
ea
re
nu
nt
ar
ii
Fericirea
i
I
u
n
n
s
l
e
e
t
d
sa
ar
ai
et
ct
pr
iv
iv
ir
as
pr
bi
pi
ni
ei
es
pr
fe
er
ri
al
ci
re
ut
nt
sa
ru
in
se
rv
re
es
te
fe
xt
ri
re
ci
la
ul
re
er
ar
bi
in
ta
pl
at
ar
nt
e,
ar
iu
cr
iti
c,
pr
ri
di
at
sa
ar
ta
af
ie
ic
al
nt
in
uf
tr
ic
ie
nt
ul
er
nt
ru
in
tr
-o
cl
ip
ei
fe
ri
er
ci
re
te
bi
ni
nt
ui
ar
ul
pi
ui
er
er
ii
lo
cr
a,
li
er
sa
in
in
dr
ul
re
ar
ei
re
la
tii
es
is
di
ta
sa
ui
of
er
er
ti
ta
xi
nt
nt
nt
uf
ru
ic
ie
st
nt
ri
ai
zi
ul
ti
di
el
nt
or
re
3
oi
4
4
.
es
te

n
f
a
e
st
ri
r
c
a
ir
a
e
t
fr
il
ri
ti
a,
tr
se
ct
iu
ne
ia
de
sp
re
ot
an
iil
at
or
in
ot
ve
iv
sti
el
ga
pe
de
nt
ja
ru
ca
re
es
se
in
lu
ta
cr
u.
pl
ac
ur
en
ar
te
lo
r,
se
ga
nt
ur
il
lo
or
at
oa
it
st
re
di
ne
ni
ga
ti
ga
ve
ju
la
de
ca
ca
re
ta
se
ad
or
au
al
iz
at
oa
ul
re
co
ns
cr
ta
iti
nt
ci
al
al
ad
to
re
sa
pe
rs
oa
oa
st
ne
ra
la
ne
se
si
pa
ra
ti
ti
de
ad
ce
es
il
ea
al
ti.
tu
in
se
ca
nt
uz
ac
en
es
de
si
se
pa
ra
ur
re
at
in
at
te
ri
oa
st
ra
re
re
ia
la
tii
fo
le
oa
at
cu
te
en
a,
te
lo
an
r,
ia
tr
ge
ez
lo
es
zi
la
ca
or
re
ic
se
re
en
pe
in
rc
ta
ep
re
pe
ca
la
ad
re
sa
ac
en
es
te
to
at
eg
at
oa
iv
ra
it
se
at
ea
an
in
if
te
es
ri
ts
pr
la
in
rg
co
ra
sp
vi
an
di
ge
te
ri
de
ge
ur
te
ul
na
i,
Si
si
ur
at
e,
or
ni
i/'
In
ic
re
al
it
es
te
ad
ev
ai
ar
de
pa
rt
cu
de
se
ar
ai
at
re
ce
in
nt
ca
rti
le
cu
za
ex
de
pe
ri
en
ns
te
tr
le
ea
di
tii
ap
ro
ne
pi
si
er
ea
ti
or
ad
es
ti
ea
si
ul
vi
ur
et
ii
in
in
sa
in
or
tii
av
en
tu
se
va
nt
it
de
en
ni
de
ta
sa
te
ie
de
ni
ne
2;
(E
ad
ea
l,
1)
r,
st
ri
ri
ti
ti
li
it
li
ti
si
ti
ri
ti
st
st
ri
ri
r,
fr
r.
st
ti
ri
st
tr
if
ti
st
ri
ri
3
i
4

cr
m
ni
a
c
ni
a,
e
a
st
re
si
vi
fa
la
re
di
ar
ot
io
re
al
re
it
fe
ri
nt
er
a,
io
in
di
ot
di
re
di
er
ar
er
la
ot
tu
io
lb
al
ra
e.
ri
in
te
ar
ii
ul
ui
nt
ei
it
la
at
lt
in
vi
ar
di
at
e,
st
ri
ai
ci
fe
ri
ci
t,
ar
ar
ai
ul
in
vi
at
a,
ar
nt
re
la
ti
nt
al
ai
tr
a,
ar
ai
fr
la
ti
ai
re
s-
rt
ti
e.
p,
di
cl
ar
li
it
at
ei
in
lo
ri
vi
nt
vi
te
at
lu
a,
ri
in
st
al
i,
tr
ii
tr
il
ri
ti
ri
ii
ri
li
i,
ti
il
it
ti
ti
rl
lt
i.
it
il
ir
"
r;
ti
ti
rt
"
tr
il
it
fi
ri
ti
ri
ri
ri
ti
ri
rl
lt
i,
ti
ti
lt
i,
li
il
ir
li
ii
tr
ii
ti
ti
ti
c
st
a
ar
s
e
t
f
a
3
n
4
d,
tr
in
pt
st
at
ra
in
ei
la
lt
nt
at
at
ri
di
ul
te
oi
lu
cr
rt
s.
nt
ul
la
st
iz
ol
ar
la
ei
la
lt
hi
li
ar
u,
ar
ii
ii
re
ei
at
ar
nt
vi
at
ni
il
di
st
ra
ar
ar
in
ct
io
e.
st
te
ri
r,
it
st
li
at
ti
t.
te
it
at
ri
il
al
te
ta
te
tr
li
st
ir
zi
at
tr
rs
te
ri
at
ia
te
le
iz
tr
ri
le
ia
la
si
la
al
al
ei
ti
et
i.
at
fi
ri
is
tr
li
ta
e,
ct
a,
ct
la
it
at
ic
rs
si
il
al
it
iz
at
si
al
rt
is
t.
tr
l:
al
at
ti
at
a,
rf
a,
a,
ri
al
ti
at
te
ti
zi
ct
a.
le
ai
te
el
te
tr
at
zi
le
i,
ct
it
at
il
st
at
si
zi
it
ta
ir
te
le
ci
at
li
li
at
ii
it
ci
al
e,
il
it
at
ai
l-
ri
ic
e,
ic
ct
ti
it
at
il
rt
zi
ic
is
ti
rs
rs
e,
lt
ti
el
a,
e,
tr
it
ri
ci
ti
zi
e.
tr
<
at
a.
at
aj
at
ie
la
st
3
n
4
7
i
tt
n
c
t
a
u
ri
"
li
st
ri
li
tr
fr
ri
r.
st
is
si
ri
it
fr
ri
ri
ri
st
fr
tr
ri
r,
ri
rt
ri
ir
r,
ti
ri
li
fi
ti
it
lt
ti
is
tr
ti
ri
it
tr
si
ti
ti
ri
r.
N
u
es
te
ni
m
ic
in
n
er
e
g
ul
a
c
u
to
at
e
a
c
es
te
a
ct
iv
it
at
i
in
s
i
n
e
.
N
o
i
n
u
d
o
r
i
m
s
a
a
n
a
li
z
a
m
d
e
c
a
t
n
i
v
e
l
u
l
d
e
c
o
n
ti
i
n
t
a
,
s
t
a
r
e
a
d
e
c
o
n
ti
e
n
ti
z
a
r
e
i
m
o
d
u
l
i
n
c
a
r
e
a
c
e
s
t
e
a
c
ti
v
it
a
ti
s
u
n
t
p
e
r
c
e
p
u
t
e
,
c
a
u
t
a
t
e
i
e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
t
e
.
I
n
s
t
a
r
e
a
d
e
it
ti
ti
ti
ti
ti
li
a
3
v

a
i
e
n
,
t
m
e
a
r
i
i
d
ir
rt
ir
ir
it
ti
ti
ri
it
"
ri
rl
lt
i.
li
ti
ti
tr
ii
i.
II
ti
lt
rt
fi
li
r,
il
ri
st
st
ti
ri
lt
tr
li
ri
li
ti
ri
il
ti
ti
ii
tr
rt
ti
it
st
ti
t-
i.
tr
ri
fl
ti
ti
st
tr
si
ti
ti
i-
si
r.
f.
",
"
",
fi
il
it
ti
it
if
ti
st
ri
ti
st
it
t-
"
ii
ti
lt
ti
it
ti
ti
ti
ii
ti
a
3
n
t
t
i
n
g
G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i
n
d
c
e
e
N
u
o
m
a
i
s
i
m
t
i
m
n
e
v
o
i
a
i
n
t
e
r
i
o
a
r
a
d
e
a
o
b
t
i
n
e
a
p
r
o
b
a
r
e
a
t
c
i
e
.
l
Starea de libertate i
p
o
s
i
b
i
l
?
I
a
L
i
et
ti
t
n
al
ta
ri
i
e
s
i
u
c
r
i
"
3
e
5
1
e
d
a
u
i
n
i
a
e
r
r
i
i
t
n
a
v
t
u
e
l
L
i
"
"
5
l
2

i
s
c
f
a
a
r
r
e
i
e
353
n
CAPITOLUL 18
RELATIILE
Datorita faptului ca sunt intim conectate cu nevoile noastre
primare - iubirea i securitatea - relatiile pot aduce cu repeziciune in lumina cele mai profunde
sentimente ale noastre. Din acest motiv sunt extrem de pretioase, indiferent
daca o relatie este clasificata drept buna sau rea. In timpul procesului de emancipare emotionala,
orice este la fel de pretios. Este necesar sa ne reamintim noua in ine ca
sentimentele sunt programe, prin urmare sunt raspunsuri invatate care, deseori, servesc un scop.
Scopul este in directa legatura cu obtinerea unui efect in ceea ce simte alta persoana i, in felul
acesta, de a influenta sentimentele acesteia fata de noi, cu alte cuvinte de a ne duce la indeplinire
propriile scopuri.
Vom urmari reactiile emotionale comune i vom examina care
este realul lor scop. Reactiile emotionale nu au nimic de-a face cu iubirea, deoarece iubirea este o
stare a unimii cu un altul. Iubirea nu este doar o emotie care vine i pleaca. Ceea ce deseori trece
ca fund iubire in intelegerea obinuita umana, este, de fapt, ata ament, dependenta i
posesivitate.
355
Sentimentele negative
D
a,
to
at
ar
ti
le
il
si
ti
er
at
al
te
in
li
er
nt
ta
in
le
al
ti
tu
l/
al
ta
i,
ci
nt
a,
ei
la
lt
it
ut
il
iz
ri
at
re
ot
el
te
ri
ji
ni
pl
in
ir
ii
at
st
e.
s-
ar
ut
bi
li
fi
fl
al
al
ta
ta
er
ul
in
ar
e-
el
si
re
ri
al
te
rs
et
re
hi
ar
fa
la
nt
zi
ei
el
al
r.
te
ta
ri
er
a,
in
rt
lt
in
tr
ri
re
la
ta
ti
la
ar
in
ta
st
ra
at
ia
in
ai
at
el
iv
ti
ri
ul
st
re
ar
ti
fi
al
ra
al
el
ei
la
si
lt
il
rs
in
e.
Mania
nt
el
el
ti
ai
ra
ra
at
ut
at
e:
a,
ra
ia
ar
ri
a,
st
le
vi
ta
la
st
ti
te
lu
ar
ni
ri
le
le
gi
zi
el
te
ni
a,
iz
e,
ri
ra
ni
is
tr
er
ia
a.
el
ti
ai
il
ul
el
ui
la
ar
lt
a;
fi
it
ri
it
la
a,
fe
l,
in
nt
ra
at
e.
ar
al
ai
ni
ei
ci
ul
ci
ri
ti
a,
a,
fi
er
er
al
te
te
ri
ju
de
cat
i
cri
tic
e
ne
gat
ive
de
spr
e
alt
ii.
Sc
op
ul,
di
n
pu
nct
de
v
e
d
er
e
e
m
ot
io
n
al
,
es
te
p
e
d
e
p
si
re
a
al
to
ra
,
sa
-i
fa
c
e
m
sa
le
p
a
r
a
r
a
u
,
s
a
i
n
c
e
r
c
a
m
s
a
ii
f
o
rt
a
m
s
a
~
i
s
c
h
i
m
b
e
s
e
n
ti
m
e
n
t
e
l
e
en
tr
ne
de
sc
zo
ur
na
ca
tre
in
bu
ac
ie
ea
sa
st
int
el
eg
fie
ca
re
ca
ap
ro
ar
ap
ac
es
ju
te
ca
fa
nt
de
ez
-a
ii.
str
Sa
ut
ne
ul
cr
rai
ez
sa
an
ca
ca
no
ei
su
su
nt
nt
va
re
vi
zo
no
lv
va
tii
pr
ob
nu
le
a,
pe
nu
ei.
-i
Tr
va
eb
ab
ui
so
lv
sa
aj
un
cu
ge
raj
ul
la
ui
ni
ve
sa
lu
ne
ui
ur
ta
at
la
se
ce
nti
le
en
ai
te
al
ita
nd
no
ca
as
el
tr
su
ad
nt
pa
rt
nt
ei
co
nd
an
iti
e,
ei
sa
fii
ne
su
nt
in
ti
ra
ca
sp
no
un
za
to
ri
cu
de
el
ce
e.
ea
Es
ce
te
fa
ev
ce
id
en
im
en
ca
te
ac
ne
es
ga
te
tiv
se
nt
au
fo
po
ar
rta
te
nt
ar
di
pu
nc
io
de
na
ve
de
as
re
up
ra
si
ot
ne
lu
ac
es
no
str
u.
oti
oa
es
te
ru
su
fi
ju
ci
sti
en
fic
pe
ac
nt
tiu
ne
eri
de
de
le
re
de
nu
sc
nt
op
la
el
e.
Se
nt
nt
ur
el
il
ef
as
ec
tr
as
pr
al
te
ne
af
er
ec
so
te
az
re
la
ti
ac
in
ac
di
es
fe
te
re
nt
ur
en
te
sa
su
nt
se
ve
nt
rb
al
vz
at
at
e,
su
sa
nt
ex
pr
u.
In
vo
ac
es
di
sc
st
ut
ad
iu
de
nu
sp
re
tei
le
ec
gi,
an
de
ic
sp
re
ac
cu
es
se
lu
pe
cr
tr
u,
ec
da
ac
es
es
te
un
lu
in
cr
ult
de
ja
ce
co
rc
et
un
ari
al
te
fi
int
zi
al
cii
nit
av
in
an
sa
ec
an
ex
ic
cu
pl
an
u,
tic
in
a,
sp
de
ec
ial
or
in
su
zo
ba
na
to
pa
mi
rti
ce
cu
de
lel
in
alt
rel
ati
en
er
lo
gi
cu
ga
in
nd
ur
ile
ga
nd
cu
fo
el
p
35
"
"
"
"
st
ta
ri
st
rf
el
ri
ci
i,
il
ri
ri
tr
te
ri
el
a.
al
at
it
il
le
rs
fl
ti
le
il
al
te
rs
il
ti
al
if
ri
st
ti
e.
il
lt
at
it
ti
i.
lt
ai
ti
ri
le
le
ti
al
a.
si
ti
ei
te
le
t,
s,
rt
it
ie
er
ri
ar
s-
ar
ut
ar
ul
nt
tr
r-
er
io
ri
ar
oi
a.
ar
ei
ai
ul
ti
cr
ri
le
nt
el
nt
st
re
ni
nt
ri
at
st
iu
tr
ui
le
ni
ie
st
re
in
ti
le
nt
ar
ot
at
ii
le
in
et
te
re
ri
ul
ar
in
ra
ni
ul
te
ui
lo
ra
in
er
et
st
er
ri
a,
et
ul
nt
nt
ar
le
er
fa
ta
st
at
re
gl
oi
in
di
at
it
di
a,
at
ei
ci
hi
oi
at
it
ri
di
ar
fa
ta
in
te
a,
at
er
it
di
hi
ei
c.
Ii
in
in
fl
in
nt
to
ie
nt
ti
al
ul
ti
at
ri
nt
ta
el
nt
ar
nt
le
ut
ei
ri
ni
ra
ai
in
ra
tu
it
iv
i,
ai
vi
ta
te
nt
er
io
ar
a.
st
ra
in
er
nt
in
et
5
ar
8
in
lu
tr
st
st
ia
st
e.
ri
tr
fi
at
at
st
si
it
ti
ti
ti
al
ti
ri
et
ti
ct
la
ri
st
ri
er
at
ie
ar
te
cl
vi
ar
nt
st
nt
in
te
re
er
er
at
iv
ct
ef
er
g,
in
to
rc
la
oi
af
ct
al
re
al
la
ta
ti
il
er
e.
at
fa
gl
in
oi
ct
ra
ei
oi
ni
ta
ra
ar
ar
er
in
tr
tr
ai
lu
ra
pl
in
nt
ra
ti
ul
ti
ni
re
in
tr
st
si
ut
tu
at
cr
ie
at
st
a.
ra
nt
cr
et
er
nt
st
re
nt
el
ni
i,
fa
ta
ii
al
ti
fa
si
ii
fe
re
fa
fa
pt
al
tc
le
fe
ri
at
ju
nt
st
if
ic
ar
ri
ui
ei
la
fe
l.
tr
ai
re
fr
ic
ar
ra
lo
ia
vi
st
ra
in
at
e,
ie
nt
ri
ar
ri
ni
ol
fe
st
fi
zi
e.
er
to
at
st
ra
ni
re
nt
st
re
nt
el
at
re
pt
ie
er
st
re
ul
ui
di
in
ar
si
tu
at
fi
ie
ar
el
di
nt
in
te
ri
nt
e,
nt
el
ib
hi
er
at
ar
ri
vi
ul
in
si
tu
at
ii
le
ri
nt
ri
ul
ar
pt
in
nt
ar
nt
el
di
nt
r-
ie
rt
at
ar
fe
tr
lu
sf
hi
ar
re
la
ti
a,
la
ni
3
v
5
9
el
st
in
ta
pl
nt
fr
ar
te
ar
at
n
o
a
st
ra
e
st
e
d
e
a
n
e
d
e
p
a
i
re
s
e
nt
i
m
e
nt
el
e.
U
n
n
c
ci
u
c
a
n
d
in
te
nt
ia
st
ie
e
rt
ar
ii.
te
st
is
ti
ta
ti
fi
et
te
at
ie
Ii
s:
ta
el
ii
ti
et
ic
te
le
ta
fr
te
ta
fl
tr
st
ie
ia
fi
a,
le
at
ta
ia
el
ri
zi
al
te
ti
at
e,
te
te
il
fi
zi
at
ta
rs
al
al
a.
ie
rt
a,
ta
ti
at
at
li
ir
lt
ai
at
ie
al
ta
lt
ai
te
e.
el
la
la
al
al
ai
ie
i,
te
el
ct
la
et
ic
te
fi
ai
zi
il
la
al
al
ta
rs
a.
te
tr
st
ie
te
il
la
li
ie
tr
ia
al
al
ta
rs
a.
al
ri
at
lt
fl
rs
ta
e,
at
ie
ci
le
tr
ci
ia
at
el
la
ct
st
st
a.
st
te
le
ci
ti
at
ta
el
p
3
0
z
"
"
V
i
n
o
v
a
ti
a
at
ar
"
re
iv
it
"
at
ii
st
at
vi
i,
at
ia
ul
ic
ar
st
a,
i,
ol
ir
ar
ri
ri
ut
bt
in
er
si
re
ie
rt
ar
ii.
rt
nt
ai
di
nt
st
re
to
at
st
ri
in
nt
bt
si
re
er
la
al
a,
ta
in
ut
bi
at
ie
st
si
re
a.
st
ie
ri
nt
nt
a.
to
at
st
hi
st
ar
a,
nt
ul
al
in
vi
at
ie
ie
i.
er
et
ar
ut
e,
in
at
er
if
ri
ic
nt
a.
zi
ri
et
at
si
fa
ti
ta
vi
in
ri
vi
nt
al
te
e,
st
er
bi
li
ti
it
ar
in
ta
at
pl
ar
la
in
ta
ln
ir
e.
in
vi
ta
bi
l,
er
ct
el
re
lu
cr
ar
oi
in
il
in
te
pl
u,
si
at
ti
vi
in
ta
rz
ie
la
in
ta
vi
ln
ir
e,
at
ie
ra
cl
ar
te
cr
it
ic
el
di
ei
la
lt
e.
ri
er
nt
in
er
ie
i,
vi
oi
at
ri
cr
it
ic
si
il
al
to
ra
ip
ir
ni
lo
in
r.
cr
er
in
re
oi
in
ct
ul
ut
si
fi
oi
al
iz
at
at
re
in
oi
di
ri
ul
al
in
to
te
ra
in
ii
vi
et
in
ii
al
id
ar
st
re
ti
te
st
te
ic
al
e,
st
ti
el
ri
ri
la
al
ti
i,
al
ci
ti
te
ic
ti
al
e.
al
aj
ei
at
ai
i,
ct
at
st
ci
ri
i.
st
ri
le
c
3
ri
1
p
"
"
ce
si
ti
cu
ar
ti
ni
la
ve
ti
ge
se
ne
ra
l,
re
es
fa
al
al
ra
ta
ca
er
cu
so
ce
es
te
ce
co
ti
ce
en
si
td
ti
os
in
tr
in
u.
te
ri
ac
or
ul
in
ca
fa
pa
nt
str
ez
ati
ia
in
ca
mi
alt
nt
oa
ce
en
ga
nd
nu
iti
sti
sa
ce
si
ea
tit
se
i,
rv
in
ati
ce
ce
rc
ea
ati
ce
sa
ca
ob
in
ii
re
ob
pe
se
de
rv
fo
hi
art
ar
cr
ed
ui
eti
ca
ca
in
ps
ihi
es
cu
te
su
un
pe
ri
or
ac
ce
lui
un
ca
in
an
po
at
pe
de
cit
ati
tu
at
di
at
ne
de
re
no
as
ali
tra
tat
int
ea
eri
ei,
oa
pu
ra
te
in
tot
fi
si
oa
gu
ri
en
ca
il
or
int
di
uit
ia
ju
ru
za
ac
no
ee
str
ca
vi
pt
br
ea
ati
e.
A
p
a
ti
a
i
s
u
fe
ri
n
t
a
S
e
e
l
"
"
Sc
tr
op
ez
ul
ea
lo
sc
es
co
te
sa
pa
ti
ge
mi
ce
re
va
a,
ce
sa
s-
re
ca
pi
ti
er
du
t,
sp
sa
rij
do
in
ba
nd
sa
ea
-i
sc
fa
ca
ra
pe
alt
ii
sa
sa
ce
le
ar
pa
ra
aj
ut
ef
or
ec
ul.
tu
ar
pe
ca
es
re
te
il
au
te
ac
as
es
up
te
ra
se
alt
nti
ei
pe
en
rs
oa
ca
ne
la
in
ce
pu
to
at
s-
ar
pu
st
te
sa
in
se
ce
rc
an
ar
ife
de
ur
aj
ut
ac
a,
ea
pa
st
na
la
es
te
inl
oc
in
uit
fi
na
de
l,
mi
de
la
ev
ita
re.
at
or
ce
ita
ev
ce
ita
re
re
rii
ur
pe
ia
ca
re
de
en
la
er
ns
gi
ca
ca
tre
nd
ce
u-
ila
ne
lti
la
Ar
un
lo
r,
rv
at
or
en
ul
ta
lo
la
de
re
en
ze
er
gi
e,
de
av
a-
go
te
li
nd
pe
int
ei
de
at
en
ul
er
ac
gi
es
e.
tu
ez
lu
ult
cr
es
ac
te
ea
ce
st
ea
ce
sp
ax
un
da
a,
r,
ca
di
re
pa
pa
re
ca
du
te,
ra,
es
te
de
se
or
"
i,
tr
ti
e,
i,
ti
r.
"
nt
uf
eri
ii
nt
va
in
co
de
ns
pa
ta
rt
pe
in
oa
ce
pe
en
s-
i.
Ei
re
vo
sp
in
ua
ga
tie
cu
ex
in
ce
ca
pti
re
ei
sit
in
lo
se
fo
afl
ar
te
int
in
r-
alt
su
nt
pa
ca
si
pa
un
bil
fa
de
ra
co
de
vr
eu
uc
ef
cu
or
si
t.
ne
Su
fe
ri
ba
nt
tr
an
cr
ir
on
ea
ic
ad
re
at
al
ra
fi
ra
at
it
ar
at
ci
ra
ju
it
a-
ia
at
la
ci
ra
ri
st
it
e,
nt
ia
at
ot
ci
ta
ta
ei
in
cr
i-
oi
ta
la
a.
re
ri
ca
fi
S
e
ta
ca
ril
e
e
v
de
or
fri
b
ca
de
sp
re
xi
te
et
ns
at
iu
e,
ne
ti
nt
id
a,
it
re
at
ti
e,
pr
er
de
sa
ne
in
sc
cr
ed
er
ul
ev
ad
ni
di
nt
nt
ar
r-
ag
in
ar
di
de
st
nt
in
tr
ps
ih
ol
oi
gi
si
ca
tu
at
ca
ia
re
sa
pe
tr
rs
ez
oa
na
fri
ar
ca
In
al
ar
ca
cu
nt
re
er
io
r,
ui
da
ca
to
fr
rit
ic
fa
es
pt
te
ul
ut
in
er
su
ni
ca
3
pr
ul
oc
de
es
en
int
ti
ne
po
re
at
ei
ad
in
uc
in
ex
vi
ac
at
ce
no
ea
as
ce
tr
ne
pr
od
te
uc
ca
te
au
to
pr
a.
of
Es
eti
e.
ne
re
ne
az
rg
ao
ia
co
fri
nc
cii
en
ge
tra
re
ra
in
tut
te
ur
ri
or
oa
lu
ra
cr
as
ur
up
ilo
ar
ne
pu
ga
te
ti
ve
int
ca
re
s-
pl
en
tra
ac
re
ea
po
st
at
co
sa
nc
se
un
ea
mi
sc
ne
ap
ari
sa
tia
de
ch
te
iar
de
ev
ca
en
re
ne
te
en
tel
or
in
ai
rel
ati
ul
t.
est
e,
ric
pri
ur
ce
de
ar
az
e,
ce
pu
ter
ca
ea
re
no
ast
oa
ra
ne
cel
eil
alt
det
er
pe
mi
rs
na
sa
cr
fa
ca
de
ex
car
act
ac
ne
el
te
lu
me
m.
est
cal
sa
de
lua
-a
sc
in
ap
cal
cu
en
ari
eel
po
ai
sib
ra
il
sc
sa
ob
tel
ser
va
car
se
se
nti
na
sc,
en
ap
oi
ori
sa
ce
le
alt
eli
be
em
ra
oti
m.
e,
Ca
fri
ca
pri
se
po
ele
ate
me
de
nte
zv
le
al
sal
ui
co
fel
po
po
ate
ne
fi
nt
eli
mi
nat
ast
cu
de
uri
ex
nt
em
a.
pl
Sa
lu
sit
uat
ia
sta
in
fri
ca
ca
re
fat
se
de
an
un
ife
ata
m:
cri
"C
tic
are
ist.
est
Ne
int
eel
re
ma
ba
ur
il?
at
"
sc
Pri
en
ari
ac
ea
po
sta
sib
int
re
la
ba
ba
re
za
co
fri
nst
cii
ata
se
afl
ca
dri
an
dri
est
a.
Ca
rec
nd
un
os
an
cut
se
diz
eli
ol
mi
va
na
aut
ta,
fri
ma
ca
t.
Da
im
ca
fri
int
ca
r-o
rel
de
ati
sc
op
tra
eri
pu
ac
tea
ea
sa
sta
de
fri
sc
ca,
op
s-
eri
ar
as
ca
cu
in
nd
sp
ea
ate
fri
le
ca
ei
de
se
de
ani
sc
e.
op
Te
eri
am
pr
op
rez
ria
ida
in
co
ala
nv
lta
in
pe
ge
rso
re
an
ca
se
ce
va
ra
na
zb
un
ma
a.
nia
Da
ca
fri
eli
ca
mi
va
dis
pa
pe
re
rso
an
au
to
at.
ne
sig
ur
pr
se
edi
te
sp
us
la
est
gel
ozi
e,
po
me
se
nt
siv
in
ita
rel
te
ati
ile
ata
sal
e,
ot
ati
de
tu
au
di
na
ni
ad
ca
uc
re
fru
int
str
ar
se
ea.
nti
Sc
me
op
nte
ul
est
ac
est
sa
or
po
se
de,
str
sa
an
le
ge
ce
ala
sa
lta
tin
pe
rs
nd
oa
na
se
pe
cu
ntr
rit
ua
ate
do
ba
pe
rs
ire
on
ala
pie
pri
rd
eri
pr
ev
i,
en
cat
eo
ps
da
ea
ta,
sc
ch
iar
ce
sa
ala
pe
lta
de
pe
rs
ria
oa
-i
na
fri
pe
ca
ntr
de
pie
pr
rd
op
ere
tin
Ac
est
sa
e
36
ati
tu
di
ni
ad
re
uc
ex
ac
in
ce
an
ea
ife
ce
sta
fa
ce
ex
ob
ac
ie
ct
ce
ul
ea
fri
ce
cii
ga
nd
im
im
pr
Si
es
mt
ur
in
at
du
de
se
en
er
gi
po
de
se
pe
si
nd
vit
en
ati
tei
no
rs
ast
oa
re,
na
ce
ar
al
alt
un
im
pe
pu
ls
pe
int
ntr
eri
or
de
se
-a
eli
fu
be
gi
ra,
de
se
de
se
ta
ret
ra
ge
de
fa
ce
te
ex
ac
ce
ea
ai
ce
ne
ult
co
nd
ce
uc
ste
co
ati
ns
tu
ta
di
nt
ni
ca
tre
en
do
ta
rin
pe
ta
alt
de
ii.
a-i
inf
at
lu
ori
ta
en
fa
ii
pt
ca
ul
pt
ui
ea
ca
za
oa
la
ni
ve
do
rin
int
ta
uit
iv
no
ac
ast
ea
ra
sta
de
a-i
su
co
ntr
lor
ol
va
a,
fi
ra
sa
sp
op
un
un
ca,
re
si
zis
ng
te
ur
nt
a.
ca
le
de
ea
sc
re
ap
zis
te
de
nt
op
ei
un
est
er
e,
in
re
pri
nu
nt
ul
ra
nd
la
sa
do
ri
As
sa
ta
-i
in
inf
se
lu
en
ta
na
m.
sa
>
?
re
nu
nt
a
m
la
fri
cil
e
int
eri
oa
re
pe
m
as
ur
a
ce
ap
ar
el
e.
cel
ma
an
dr
ia
ult
ast
ori
ra
ga
so
se
cie
te
tat
sc
ea
uz
no
pe
ntr
de
ma
se
nd
nti
rie
car
en
tel
iau
for
ul
ui,
pe
rfe
ex
cti
act
on
ita
is
tii,
pu
ita
nc
tii
tu
sa
ali
tat
for
ii,
ma
fia
ex
bil
pri
na
ata
po
pri
tri
vit
"o
pe
s-o
rs
ai
oa
im
pr
iei
ej
ex
ur
ce
siv
e,
cu
wo
rat
rk
en
ah
oli
ent
sm
ei
ul
de
ui
un
de
ca,
pe
ori
nd
su
cc
bit
es
iei
ul
ex
ui,
ce
su
siv
pe
e,
rio
rit
lit
ati
eti
i.
In
or
for
ale
me
le
po
sal
ex
ob
ac
ser
er
va
ba
ar
te
og
pu
ant
te
a,
va
eni
nit
a,
ate
ele
a,
ga
la
nta
ud
or
ar
bit
oa
re
La
ni
pr
vel
ej
spi
ud
rit
ec
ual
ata
se
ma
nif
est
co
rec
id
ee
ca
ne
ca
cre
est
di
nc
ati.
io
Sc
ii
op
sa
ul
fie
car
sta
or
la
ba
ent
za
ac
fat
est
or
de
se
alt
nti
ii
est
rat
ca
iei
ti
ac
ga
est
re
or
a,
ad
evi
mi
tar
ea
ua
cri
res
tic
pi
is
ng
eri
ul
ui
di
sa
pa
ea
rte
ac
ce
lor
pta
rii
ob
lor
tin
, a
er
im
po
rta
ast
nt
fel
ei
de
in
pa
fat
in
lor
se
nti
re
de
en
lip
tel
sa
de
int
val
eri
oa
oa
re
65
in
rs
at
al
e,
a.
re
ct
ii
le
in
al
al
ta
nt
rs
el
ri
ai
in
vi
di
lt
a,
hi
et
ar
it
ia
ra
pl
at
ar
e.
st
ri
ie
a,
st
ut
st
nt
it
ic
ei
st
al
as
si
en
ea
e.
es
te
fo
ar
sa
te
int
el
eg
po
rt
an
ca
ce
an
ta
rel
ai
ati
in
po
ca
rt
re
se
no
ap
lic
en
ac
es
es
te
te
rel
fe
ati
cu
es
eo
ri
in
ne
co
ze
u.
tie
nt
re
st
ca
pu
co
te
nv
in
st
ge
ar
ni
un
ra
sp
ne
un
ze
u:
de
"
la
ba
mi
ne
la
ze
de
mi
ne
sa
";
ai
"
ra
zb
un
ne
ze
pe
mi
se
ne
va
";
"
va
pe
de
ne
ps
ze
i";
"
ult
ne
mi
ze
de
va
mi
fi
ne
";
"
mi
va
fa
ce
ne
ze
fa
vo
ar
e.
"
sti
ma
an
de
sin
av
ad
ec
va
vat
ta,
su
de
nt
sm
ere
nie
oti
rec
un
ma
re,
tin
nu
ta
av
i,
em
pri
co
ur
nst
an
tin
ta
ne
ce
vo
va
ie
de
de
la
-a
alt
ob
ii
(sa
ze
u).
de
Ca
la
nd
ne
op
ri
ne
di
ac
na
uti
do
ri
de
sa
sc
fi
op
eri
pl
ca
op
su
ri
nt
di
m.
Ca
ma
nd
gu
ne
lel
le
de
di
a-i
ma
in
ni
ce
pu
rc
la
ari
pe
cei
tin
lal
ti
ap
pe
ro
ntr
ba
ua
rea
le
ob
de
sc
pe
op
cta
eri
Au
ca
to
ei
de
ne
ni
res
gr
ar
ata
ea
pri
po
ate
fi
ult
ex
pri
for
me
im
pa
ci
uir
e,
fla
tar
e,
de
fer
en
ta,
u
mi
lin
ta
i
pa
si
vit
at
e,
to
at
e
fu
nd
ni
t
e
m
ce
rc
ari
de
inf
lu
en
nd
ta
u-
pe
le
alt
eg
ii
o-
lin
ul
gu
ast
fel
in
fa
ca
vo
ru
sa
ril
ob
tin
lor
sa
sa
ne
tra
ea
te
rg
ze
bi
pe
ne
ca
le
no
as
er
tra
en
ie
Fa
ap
ls
ro
ap
lal
ca
te
-i
pe
sp
rs
un
oa
ne
ce
: "
lei
Eu
su
te
nt
az
mi
a-
c,
te
ro
in
co
tra
ns
i
sus
su
nt
ec
m
int
an
a"
ip
i,
bin
ein
tel
es,
chi
ar
a
a
va
fi.
Du
pa
cu
m
se
ve
de,
toa
te
em
oti
ile
de
ma
ul
ati
ve
as
up
oa
ra
ne
ce
lei
di
lal
str
te
uc
pe
tiv
rs
in
El
ra
po
to
rt
at
cu
rel
di
ati
mi
a.
nu
ea
za
sti
rec
e
su
nt
po
zit
io
nal
ita
ti
ale
vu
lne
ra
bil
ita
tii.
As
tfe
l,
de
i
a
36
6
de
si
ne
de
oa
ca
ne
ut
si
ea
cr
ti
bi
nt
la
in
ni
si
ve
lu
ur
an
dr
dr
ie
ia
i,
es
ia
te
ta
in
ca
to
td
ea
de
re
tr
ag
in
er
so
ea
tit
in
uz
ar
ar
ul
ne
di
ra
bi
ca
lit
at
sa
ii
la
az
fl
in
an
dr
ie
de
fi
ec
ar
si
at
ti
ca
ne
si
ur
an
i.
dr
ie
fl
es
ar
te
ea
or
in
tr-
st
re
ar
ni
ar
ca
pr
tr
ec
hi
at
ar
ar
la
si
sa
pl
ri
sp
di
ra
ca
nc
re
en
e.
ei
Conditia umana
nt
at
el
se
nt
at
iv
ia
nt
nt
es
fo
nt
ic
al
fr
pi
ic
er
ii:
fr
er
ui
re
si
ct
sa
ul
al
al
to
ra
fr
su
ic
pr
vi
et
pi
ui
er
fr
er
ic
se
ur
it
al
at
e.
ii
er
ar
re
se
nt
ul
te
di
nt
nt
el
nt
in
so
at
it
iv
ju
al
ar
at
nt
at
su
iv
pr
a,
el
at
e,
re
pr
oi
ec
ta
at
te
in
sa
af
ar
pr
a.
re
pr
pr
ar
ar
ea
a,
pr
oi
nt
di
ct
ar
ic
di
st
dr
ru
ct
pt
iv
re
ul
ta
st
iv
re
ul
ec
pr
li
gr
ul
es
in
re
la
tii
pr
le
iv
ce
as
sa
tr
pr
e.
et
in
pl
of
el
se
ai
nt
pr
as
tr
nt
su
al
nt
ec
sc
ar
ut
es
te
al
to
ra
a?
oi
to
ti
ec
ta
nt
ti
ni
ul
el
ps
al
ih
tu
ic
la
in
tu
se
iti
nt
v.
st
fe
nt
l,
el
ci
tit
as
tr
al
ot
tii
fi
ut
ie
sa
nt
fi
es
u,
lu
ar
cr
sa
or
fa
ta
ta
nt
ul
oi
lo
fa
re
pt
ul
el
ca
ei
iu
at
it
as
tr
di
in
te
ri
ar
el
se
nt
as
tr
nt
fa
ta
xe
pl
ei
u,
sa
sp
ne
co
ca
or
ta
en
xt
pl
er
ar
io
la
se
rv
ic
iu
ce
se
in
tr
ta
pl
lt
st
,
a
n
p
o
il
ti
it
ti
it
lt
ii
ti
il
lt
ii
il
i.
lt
"
ti
lt
ti
ti
"
il
it
li
il
lt
i.
ti
ti
it
ti
ti
it
l,
ti
ii
i,
i.
,
t
i
i
ti
fi
ti
tr
st
ri
3
f
6
le
el
at
ta
la
ti
st
st
t,
it
ai
al
t.
al
te
ri
al
ta
ri
ti
el
st
st
iz
il
a.
te
fi
st
cr
ta
ta
re
re
ti
it
el
ti
zi
ti
it
ar
a-
tr
ai
ti
ti
i.
st
te
st
zi
ti
ai
ri
ai
e.
te
ti
it
ti
i,
st
st
st
il
il
ti
lt
lt
fi
li
ir
st
il
tr
e,
u,
fi
is
tr
ci
ar
il
ar
at
fl
st
"
ri
e,
is
ta
li
it
la
ri
tr
ir
e.
tr
ct
ar
st
tr
is
tr
ar
ci
e-
ti
at
a,
i,
is
at
si
ai
il
ti
ei
ti
ar
at
lt
it
ti
te
la
ra
at
a,
ei
si
ie
ra
ta
ri
l,
ic
-i
ri
er
fi
ci
st
al
a,
te
ic
st
al
ic
ar
ri
ta
sf
it
ar
at
re
e-
ei
ti
at
le
ri
ei
el
is
tr
ri
ti
ri
ti
tr
at
ia
ta
rt
te
ti
c.
st
ct
ie
at
is
at
st
li
at
ar
rt
at
ri
ci
tr
ti
si
<
at
ie
ti
el
ti
ar
g,
ti
ti
a.
ei
si
et
at
ii
ti
st
el
al
si
st
t,
al
i,
ic
al
ti
i.
lt
ii
ti
ri
-i
ta
if
lt
at
el
r,
ti
te
aj
ta
si
at
ie
te
ti
ti
st
t.
st
i?
ct
if
st
lt
rs
fi
el
ai
si
il
ei
st
fi
lt
ti
z\
st
e,
st
fi
ri
st
st
e,
lt
zi
st
ie
ti
st
ii
ti
n
9
9
f
l
o
i
a
c
t
t
e
e
c
l
o
i,
ti
ce
ve
ne
chi
eli
.
ber
P
am
e
de
ma
se
sur
nti
ri
me
ma
nte
te
le
din
ne
toa
gat
te
ive
pr
sup
og
ra
int
me
ern
le
ali
pe
zat
car
ele
le-
su
am
nt
inl
om
oc
at
uit
de
se
in
nti
mo
me
nte
aut
ma
ina
fer
lte.
icit
De
i i
ve
ma
ni
ma
ori
, i
nii
la
din
fel
jur
de
ul
vin
no
str
oa
u.
me
Sa
rev
ste
ede
se
nti
car
me
nte
sun
ma
ace
ina
lte
lor
car
as
up
est
ra
se
efe
nti
ctu
me
nte
ulu
lor
alt
co
or
mp
per
ort
so
am
an
ent
ca
no
ras
ast
pu
ra.
ns
Sentimentele pozitiv
la
atit
S
udi
co
nea
pu
nti
en
oti
tel
on
or
al
al
ai
se
in
alt
ul,
di
pr
sp
ec
on
ibi
lit
cu
at
raj
ea,
in
cr
en
ed
tul
er
ea,
"p
ra
ot
nd
sa
fa
c",
co
ve
rv
pe
a,
te
nt
a,
or
in
ul,
cr
ed
en
er
tul
ea
si
sa
gu
ra
se
nt
nti
ei
ca
nu
aj
av
ut
or
ul
ne
alt
vo
or
ie
de
pe
ntr
ile
ua
ne
cr
im
ea
pli
tiv
ni
ita
ne
te
vo
se
ci
re
en
ga
ta,
se
37
t
in
efi
acti
real
ona
izar
re
e.
Act
ind
iuni
epl
le
mir
cel
e /
orla
lte
poi
pers
catr
oan
noi
vor
coo
refl
per
ecta
are
ina
a,
cur
oni
ajul
bili
tate
resp
de
ectu
a fi
l i
imp
reu
disp
na
cu
cre
noi.
ter
In
ii
plus
sti
mei
dat
de
orit
sin
e,
ei
ani
chia
a.
r ne
Pe
vor
ma
caut
sur
a ce
co
stu
mp
die
am
toat
min
una
ace
ta
stea
ras
plat
obs
erv
pen
tru
ren
disp
unt
oni
a la
bilit
sen
atea
tim
noa
ent
stra
ele
de a
neg
ativ
inal
e ce
te
le
sa
imp
imp
iedi
line
cau
asc
pe
a,
cele
fara
efor
sco
t,
pur
ade
i i
var
ide
atel
alur
i.
noa
stre
and
ope
arii
ram
, al
de
buc
la
uri
niv
ei,
elul
cal
acc
dur
ept
ii,
bun
tii,
atat
inc
ii,
red
can
erii
dor
ii,
ade
bla
var
nde
ulu
sco
inte
pur
rior
ile
em
al
oti
cre
ona
dint
le
ei,
la
car
iub
ras
irea
pun
buc
ceil
uri
alti
a,
sun
pla
cer
leg
ea,
ere
arm
a i
oni
imp
a,
arta
pac
ea,
inte
ire
a.
Rea
ctia
de
lor
acc
fata
ept
de
are,
noi
pla
va
cer
fi
e,
una
sen
tim
sen
ent
tim
ul
ent
de a
ul
fi
ca
aco
sun
rdat
i,
inte
lei
ne
vor
buc
ras
uria
pun
de
Aut
cu
om
iubi
at
re.
Est
ime
nte
evi
reci
den
pro
t ca
ce
ace
adu
ste
sent
suc
ces
re,
ul
fie
in
ca
oric
este
una
intr
voc
epri
atio
nde
nal
a,
sim
soci
pla
ala,
inte
pers
ract
ona
iun
la
sau
coti
dia
Conectarea
na
cu
C
ceal
an
alta
d
pers
tra
oan
iril
a.
no
ast
de
re
pa
int
ce,
eri
ser
oar
eni
tat
sun
e,
cal
m,
lini
si
te
mp
lita
des
te,
chi
efe
der
ctu
as
pe
up
car
ra
e il
alt
au
or
ace
per
ste
so
an
e a
est
con
tie
un
ntei
ul
lor
de
dim
cre
pre
ter
una
cu
larg
con
ire
tie
nta
sen
noa
sul
stra
ui
libe
de
rtat
ii,
uni
perf
mii.
ecti
In
unii
rela
ia
unit
cu
atii
noi
se
vor
se
sim
vor
ti
ide
alat
ntif
uri
ica
de
37
noi,
nt
cr
es
cu
ta
ie
pr
ne
pr
iu
Se
lu
vo
lo
si
Si
ti
el
en
ta
no
at
as
tr
in
pr
sa
ez
ca
nd
la
se
no
i.
or
as
pu
ns
no
ul
lo
va
ft
fa
un
ta
ul
de
iu
bi
re
in
ta
re
pe
nt
ru
bi
ne
fi
in
nt
pr
ar
ez
ea
en
ta
as
as
tr
en
a.
ea
In
re
tr
lat
-o
ie,
sc
au
to
ur
at
il
fa
su
ra
nt
de
ef
ite
or
Pe
in
nt
ru
ca
pl
nu
in
co
nt
iv
in
ita
te,
nu
ex
ist
at
ni
as
ic
cu
sa
nd
or
de
ce
al
alt
ac
er
ea
so
st
de
a,
sc
ia
hi
ce
er
lu
ila
lt
er
sa
re
it
nu
nt
ni
la
to
at
el
de
ec
ap
ar
ar
es
e.
te
as
cu
ns
ic
di
vi
a,
as
sa
tf
el
ca
se
fr
re
ic
ali
ze
xi
az
un
ps
ih
ic
co
est
ni
ie
ve
nt
a.
se
pe
tre
ac
cu
re
en
gu
ele
lar
ita
a-
te
nu
fe
mi
no
te
tel
su
ep
nt
ati
ce
int
r-o
an
tot
ala
ar
pe
on
rs
ie
oa
cu
na
ce
al
nu
alt
ex
ist
di
ni
ci
pa
rte
do
ri
no
nt
ast
ra
va
sa
sa
as
cu
sa
nd
ne
pa
zi
ce
se
ga
nti
nd
uri
en
le.
tel
De
oa
sa
re
ce
ra
te
sp
pe
un
rs
su
oa
ne
ce
est
lei
lal
si
mi
, o
lar
cu
no
se
ter
an
ife
far
sts
de
ef
ca
or
re
ta
tre
lu
cr
pri
ur
ilo
mi
nt
sta
ea
ril
ce
or
lui
lal
oti
on
ale
pr
alt
in
ca
pe
re
rs
tre
oa
ce
na
ce
al
Es
te
ar
ea
tot
al
en
ac
es
ce
cu
pt
lui
di
lal
alt
no
Da
ca
di
su
nt
ce
da
cu
ti
ad
in
ev
ac
ar
ee
at
ac
or
to
na
un
lit
ci
at
ca
e,
nd
ier
ob
ta
ser
va
at
re
ge
act
lo
ivi
zi
tat
sa
tre
cat
oa
re.
te
In
na
tel
tur
eg
al.
ti
ca
es
ca
ul
ce
lor
ila
lti
su
nt
la
co
ra
nd
tie
nti
de
no
re
ast
se
re
nti
tre
cat
en
oa
tel
re.
To
nt
at
tre
cu
ac
te
es
cu
te
ve
de
su
re
ce
pe
pt
nt
ru
ca
en
ei
es
ac
cu
ca
di
int
ele
no
i,
sit
pe
ua
nt
tia
ru
bi
ne
cu
in
no
cat
sc
po
at
at
de
i.
i.
ri
ti
tr
ti
ri
ti
ti
it
il
lt
it
t.
i-
lt
i,
ti
ri
ti
i,
ti
ri
ti
i.
t.
li
rt
ri
i.
Efectul sentimentelo
m
u
E
l
s
"
"
t
3
vi
e,
ra
ti
nt
at
iil
re
st
is
ie
re
ca
pt
as
ie
tr
ai
at
iv
ut
it
in
at
e,
at
ai
at
nt
ie
nt
es
si
nt
ru
ei
la
oi
lt
ul
at
t,
iu
bi
at
at
ai
oi
in
er
ti
in
iu
bi
nj
re
ra
In
lo
ui
re
nt
ul
ui
nt
at
ul
iv
su
ri
er
nt
io
r-
es
te
ir
rs
ac
ol
ul
in
to
vi
at
a.
vi
di
st
ce
ai
as
ur
ce
er
nt
in
sa
re
nt
ns
la
si
in
e.
pr
ar
ii,
vi
ul
at
re
nt
vi
di
ai
li
ps
it
in
bs
ef
er
rt
ns
ta
nt
fer
ici
cr
rii
er
pl
e
ac
eri
di
ca
ce
re
in
ne
ce
ce
sit
ai
pu
tin
lu
ex
pe
ea
rie
de
nc
af
di
ar
a.
vo
Se
ile
di
no
mi
ast
nu
re
ea
za
ne
te
pt
ari
op
le
ri
de
la
di
alt
ii.
pri
vi
ntr
"a
co
ca
lo,
ac
af
ar
a"
tra
pe
im
ex
ne
pe
di
rie
na
nt
un
tru
ca
re
no
vi
str
u.
zia
ca
en
alt
un
ii
ta
su
nt
la
su
ilu
rsa
fe
In
ric
lo
iri
sa
no
as
te
tre
pt
ii,
sa
ac
pr
im
im
ca
de
ut
la
alt
sa
sa
da
ne
ru
ev
im
ite
In
ac
lo
ce
ca
ila
no
lti
i.
ca
In
ut
ov
sa
es
fie
te
de
hr
ist
rd
ci
as
ar
ol
),
pe
rle
rs
on
Di
aj
ck
ul
en
lui
s,
Sc
ha
ro
og
er
e,
ea
tra
de
ie
da
rui
pl
in
ac
lo
de
de
la
alt
ca
ii.
ut
Bu
cu
sa
ria
ia
ac
el
ei
va
tra
la
ns
bil
fo
pe
ntr
ari
no
"si
nc
tot
i.
Ca
rl
Ju
ng
scr
ia
de
spr
e
ac
est
fe
no
me
n
de
nu
mi
nd
u1
ro
ni
cit
at
e"
ce
ne
ea
ar
ce
fi
la
pu
fe
tut
fi
de
nu
bi
mi
at
"s
e"
pe
nt
ul
ru
ta
ne
ex
it
pli
ca
ap
en
ar
tel
iti
or
ca
ev
re
en
ap
ar
fa
ga
ra
tur
av
cu
ea
int
vr
ele
eo
ct
le
ul
no
ce
str
re
u.
nu
Pe
nt
as
ur
di
ce
ac
in
est
ce
tip
de
ai
ex
pe
ult
rie
nt
ob
de
vi
nu
ne
it.
un
Ur
lu
cr
at
oa
374
re
ex
pe
rie
nt
ir
ti
ed
int
ele
un
fo
ei
st
mi
pr
ci
co
ea
rp
ap
or
ro
ati
xi
ca
ati
re
av
ci
nc
i.
iz
ec
cr
de
es
an
cu
ga
jat
un
ta
tea
na
ult
ca
pe
re
ntr
pr
mi
de
ve
vi
ni
zii
fu
co
un
pa
ei
ni
di
ei.
To
ca
tu
ac
i,
est
s-
ba
rb
do
at
ve
er
dit
fo
art
sa
ras
im
pu
at
nd
ur.
In
cu
lo
re
cu
er
no
ar
ti
nt
la
tot
ce
co
ea
op
ce
fa
cu
re
se
act
io
pe
na
nt
ru
de
el,
ve
ni
ete
nd
nti
im
os
pu
na
ch
to
iar
r,
pa
pr
ra
no
av
ic.
ea
de
de
ga
cl
nd
ar
sa
at
de
ca
na
re
va
la
in
di
ur
nt
aa
at
Co
oa
nsi
liu
va
lui
pr
Di
ov
re
oc
ct
or
un
ca
ar
ati
sc
ile
an
da
ce
rer
cu
ile
ac
sal
uz
e.
ai
ile
sal
to
at
pu
tea
ac
uz
fi
in
int
fir
a,
to
at
ata
tre
cu
ab
ur
pa
re
nt
sa
in
fie
gr
oz
ex
ito
pe
ar
rie
e.
Ti
ea
tin
ut-
de
ca
te
a,
va
int
zil
r-o
ur
ar
e.
In
zi
ua
en
di
int
nt
ei
ba
ca
lo
re
tre
la
bu
or
ia
sa
13
ai
co
nd
sp
uc
re
ea
pa
rc
pe
ar
al
ee
av
ne
ea
de
fur
ga
ie
nd
la
ur
ad
res
pli
lui
re
nu
nt
eo
at
da
co
ta
pl
et
la
at
tot
la
el
co
re
pl
nu
et.
nt
co
in
pil
ce
ul
pu
sp
eri
sa
at
va
di
el
iu
bir
i-
e.
To
ata
tri
an
mi
xi
eta
te
ut
ea
si
di
mt
sp
it
ar
co
el.
pa
si
un
pe
uit
nt
at
ru
la
ce
Ca
as
nd
er
aj
12
un
.3
0.
in
bi
mi
ro
-a
u,
sp
se
us
cr
ca
et
ar
ul
ac
ro
es
ta
ca
ve
sa
ni
an
se
un
la
te
bi
ca
an
ra
ul
zg
ea
an
za
dis
tot
in
ca
ult
se
im
ul
int
re
ba
t-o
en
la
t.
ce
or
ve
ni
mi
se
-a
sp
se
us
cr
ca
et
s-a
ar
uit
at
ce
in
as
de
od
oa
sp
re
ec
ce
ial
ur
la
nt
sa
ai
ba
at
lo
un
ci
ca
di
nd
el
ba
-a
re
an
un
er
tat
sc
12
hi
:3
375
2
fi
x.
Renunarea la ateptari
Ca
nd
pu
ne
m
pre
siu
ne
pe
alti
oa
me
ni
pe
ntr
ua
obt
ine
ce
ea
ce
vr
em
no
i,
ei
vo
r
op
un
e
rez
ist
ent
a
in
m
od
aut
o
ma
t.
Si
mp
pre
lul
siu
fap
ne,
na
ca
te
pu
ras
ne
pu
ns
ul
asa
de
op
ma
ozi
tie.
tar
Cu
e,
cat
cu
ap
ata
op
ma
un
e.
tar
Cu
toa
se
te
vo
ca
s-
ar
pu
put
na
ea
cer
ca
eril
ei
or
sa
no
se
ast
su
re
din
e o
tea
acc
ma
ept
are
ast
in
sin
nu
ea
est
lor
-ce
ne
ea
va
ce,
fac
ma
sa
tar
pie
ziu
rde
ce
Ac
ea
eas
ce
ta
am
rez
ca
ist
ti
ent
gat
se
afl
fi
in
co
noi
nt
tot
ien
i.
ti
Pu
de
te
ea
inc
on
cu
ti
ent
op
, i
ere
az
put
a,
em
elu
da
ga
ex
sin
pli
du
cat
-ne
ii
sc
pla
uz
uzi
bil
st
e.
me
nti
on
cu
at
int
r-
fo
un
ca
be
pit
rt
ol
Ri
an
ng
ter
er
ior
de
nu
Ro
me
ast
fat
te
in
ori
car
tea
ba
Wi
iat
nni
ng
ion
Th
(B
ro
aia
ug
tul
int
Int
aln
imi
et
dat
fat
ii
a.
da
Im
sea
edi
ma
at
ce
ce
vre
fat
a el
de
la
ila.
ea,
At
de
un
vin
ci,
dac
ina
cce
bai
sib
atu
l se
il
de
va
cid
dor
i ea
sa
i,
ren
in
unt
sch
e,
im
b,
t.)
el
Da
se
ca
va
ne
pur
ref
ta
eri
dis
tan
la
ace
ex
st
pli
fen
ca
om
rez
en
iste
pe
nta
ntr
pe
u a
car
e o
fat
ma
nif
de
est
va
nza
oa
tori
me
nii
pe
de-
res
po
par
nsa
te
bili
int
tat
ele
ea
ge
va
nza
tor
ce
ilo
efo
rt,
de-
de
cea
fac
lalt
ori
par
te
ti
ins
sa
ar
nu
tre
inc
bui
erc
ca
ace
sa
det
er
alt
mi
ne
cal
rez
ult
de
atu
l.
ren
unt
car
e le
la
ave
sen
tim
in
ent
leg
ele
atu
pe
ra
cu
tea
ce
alt
ne-
ei
am
per
dor
soa
ne,
din
est
par
sa
ren
pe
unt
car
am
e le
la
pu
pre
ne
siu
nil
asu
pra
or
ei
in
for
dor
ma
int
at
elo
ept
r.
aril
At
un
psi
ci
hol
per
ogi
soa
na
nec
are
esa
spa
tiul
pe
6
ntr
u a
agr
eea
sau
37
ch
ea
ia
in
sa
de
re
in
zu
iti
lta
tul
do
rit
in
de
ce
no
pu
t.
de
la
bu
exe
mp
ces
lu
est
pe
ntr
un
do
ace
mn
st
car
pro
luc
arii
ra
in
cu
tim
teh
pul
nic
un
ui
ren
div
unt
ort.
El
ut
la
sot
inv
ia
oia
lui
la
n-
in
au
pri
caz
vin
ta
i-l
un
dor
ui
ea
luc
el.
ru
Ea
pe
ras
car
pu
nd
ea
rep
cer
eta
erii
t,
lui
aa
cu
ca,
un
in
"n
mij
u"
loc
ul
s-a
ace
hot
ste
ara
t sa
dis
ren
put
unt
e la
el
ace
ace
obi
la,
ect
pe
. In
ntr
mo
me
el
ntu
era
in
reg
ea
ula
sa
fap
i-1
tul
dea
ca
ea
era
nu
in
dor
reg
ula
. In
cli
da
pa
ca
in
i 1-
car
ar
fi
in
dat
mi
nte
ace
lui
obi
ect,
ren
ea
unt
s-a
at
int
la
ors
din
ca
tr-
od
acc
ata
ept
at
nu
sa
do
i-1
ar
dea
pac
dar
het
s-a
eze
ofe
rit
sa
sa-
i-1
ex
im
pe
die
eaz
ze.
un
ce
mo
ast
cu
ilu
sig
str
ura
nta
de
ele
ga
rez
nt
olv
efi
cie
nt
cla
rifi
ai,
ca
ob
rel
ser
atii
vat
le.
cee
ai
int
ce
si
fat
mt
iti
de
in
mo
per
soa
tai
na
nic
int
r-o
esu
an
pu
um
net
ita
sit
ca
uat
cea
ie.
lalt
Pr
per
ien
so
ta
an
de
ace
est
ste
ga
co
nd
nt
uri
re,
se
ap
nti
oi
me
pu
nte
net
ale
i-
vo
va
ast
in
loc
cu
ul
sa
ati
rea
c|:i
ve
on
det
a.
Vet
l,
ve
co
de
mp
ort
ca,
am
pr
ent
ob
ul
abi
ei
ar
fi
la
la
fel
fel
cu
, ar
rea
ati
cti
fi
on
rea
cti
sau
on
at
Sc
op
voi
ul
in
est
loc
ul
de
est
ren
unt
sen
tim
la
ent
toa
te
pa
ac
na
ca
ndi
nd
re-
aju
si
ng
mti
eti
re
la
po
ziti
ga
va
in
bie
leg
ct.
atu
Od
ra
ata
cu
ce
ac
ati
el
int
su
rat
int
r-o
put
zo
ea
na
ob
po
ser
ziti
va
va,
cu
vet
ati
ati
rea
fi
cti
cea
on
lalt
voi
per
da
soa
ca
na
car
de
ace
est
ste
noi
co
sen
nt
tim
ien
ent
ta
e.
Ce
atit
udi
ma
ne
pr
ei
ob
s-
abi
ar
l,
sch
im
va
ba
at
ex
ept
act
ati.
S-
ar
cu
put
ea
sa
ca
exi
tim
ste
p,
dar
int
da
arz
ca
ier
co
nti
nu
hi
ati
mb
sa
are
ob
ser
va
vat
av
i,
ea
sc
loc
inr
Ch
egi
iar
str
eaz
da
ca
ace
nu
ast
se
sc
hi
ma
mb
i fi
are
su
par
voi
ati
nu
37
vet
di
ce
le
si
tu
at
ii.
a"
re
or
fu
i,
za
"r
sa
as
se
pl
in
at
fa
ti
ut
sp
e,
ar
ca
"a
st
at
ra
or
ie
ni
er
in
ul
ui
fa
ta
ca
re
oi
i-
ca
in
a,
la
ti
t."
ul
fa
pt
ot
ri
es
vi
te
et
ia
ar
te
di
ar
ca
or
fa
pt
es
te
lue
ra
nta
pe
pl
car
at
it
sen
a.
tim
Inf
ent
ele
re
ga
au
nd
est
uri
le
de
no
nu
ast
rni
ta,
i,
in
dre
lit
pt
era
"L
tur
eg
ea
lu
Ka
mi
rm
ei"
ea
sa
ce
dai
"P
"
ri
sa
me
ti
"C
ce
ule
gi
De
ce
se
ea
ori
ce
nu
se
ve
me
de
ni"
ac
ea
dat
sta
ori
leg
ta
int
in
arz
act
ier
iu
ii
ne
te
u,
po
ral
cu
e.
no
De
ti
ex
nta
em
pl
im
pr
dol
ari
uta
nu
20
reu
it
de
sa-
p,
ina
po
iez
cu
la
pr
ti
om
ise
se.
co
Vr
nst
em
ata
t o
de
ind
un
ign
an
are
s-a
fat
cti
de
va
pe
rso
an
evi
tar
res
pe
co
nti
co
nu
nf
aa
ort
ei
ulu
dat
ori
em
ta
oti
dis
on
al
pal
co
din
pu
vin
s,
ov
in
ati
pri
nci
res
im
nta
tit
ac
ele
pe
ntr
ind
ign
exi
ari
ste
Pa
na
de
la
ve
ur
nit
ma
cla
ca
ca
nd
sin
gu
suf
ra
ere
pe
rso
din
an
ca
uz
car
ind
ig
an
na
rii
car
era
eo
chi
si
ar
mt
pe
ea
rso
ca
mi
ast
nti
ao
co
sal
sta
e,
pa
ce
ap
aru
voi
dis
nta
po
de
ni
bil
ren
ita
unt
tea
la
ea.
s-a
In
put
ac
ut
el
ren
unt
me
cu
nt
uri
iar
nta
per
la
so
in
an
di
gn
car
are
im
pr
sa-
uta
ret
se
ur
ba
ne
nii
ze
far
fos
de
ier
dol
tat
ari
a.
au
Ce
fos
20
rec
on
im
tex
pr
tua
um
liz
ut
ati
pe
int
ntr
r-
un
cin
ev
ne
voi
car
e.
Du
se
pa
afl
nu
ma
in
cat
it
ev
in
mo
lu
ni,
ne
s-a
at
int
ept
aln
at
cu
ntr
pe
rso
od
an
ata
i-a
car
sp
e,
us:
di
"M
i-
ntr
am
fa
ba
cu
nii
pe
gri
ca
ji
re
pe
ti-i
da
20
tor
de
m,
do
Ui
lar
te
i."
ce
Im
pr
ur
oi
nu
at
tul
ch
iar
fo
far
st
in
sa
ap
ex
ist
est
se
ns.
ce
rer
in
ac
Pri
n
at
ept
aril
e
i
res
ent
im
ent
ele
no
ast
re
blo
ca
m
pri
mi
rea
cel
or
pe
car
e
le
do
ri
m.
Re
nu
nta
rea
la
at
ept
ari
le
pe
car
le
ave
37
m
8
de
la
alti
est
foa
rte
efi
cie
ce
nta
sit
ina
uat
int
ie
e
co
de
nfli
a
ctu
int
ala
ra
.
in
Em
cin
otii
le
sti
sun
inc
erc
i
ari
O
9
9
fo
su
rt
bt
a
il
pe
e
alt
de
ii
ai
de
vo
in
ne
ta
no
as
tr
ne
as
pr
pr
od
uc
lo
r,
ce
in
ea
co
ce
ti
di
en
ta
pa
rt
ea
oz
lo
iti
r.
al
sa
ea
tis
de
fa
cti
bt
in
in
to
at
re
re
es
la
te
tii
sa
le
pr
oi
oa
ec
st
ta
cu
ai
iu
bu
bi
re
re
zu
ee
lta
gu
ri
os
ca
ib
ac
il.
ea
Fi
st
ti
si
ad
uc
pe
nt
ru
be
ne
fi
be
ci
le
pa
tie
rti
de
ti
es
te
ca
sit
ig
ua
ca
pa
rti
ig
ie
in
ca
be
le
ig
to
at
en
se
nt
nt
at
la
en
te
en
le
ti
ne
ne
ga
ti
ti
in
ve
in
te
po
oa
zit
iv
a.
ag
ut
in
ea
ve
re
rif
nu
ic
nt
at
da
cu
ca
ad
ev
ar
at
ne
at
si
nc
ti
ca
ok
or
ic
ar
ul
ar
fi
fi
re
ca
zu
se
lt
in
at
ta
do
pl
ri
m,
fi
cu
ca
nu
ne
Pr
nu
in
nt
ur
nu
ar
in
e,
se
sa
re
na
sa
fii
act
iv
in
m
od
po
zit
iv.
fii
C
pa
an
si
d
v,
a
ci
m
sa
re
ist
nu
nt
pr
at,
esi
nu
un
ea
ai
ti
ex
pu
ap
lui
ar
Fr
at
us
un
tra
ci
re
ca
nd
ne
c,
do
in
ri
lo
ce
sa
va
re
pe
nu
lo
nt
rin
tei
la
no
ob
ast
ie
re
ct
ul
sa
do
-i
pe
mi
pl
te
na
sa
tur
se
al,
int
la
ti
da
re
pu
est
sa
u.
un
ef
ab
ec
nt
se
ari
cu
nd
ar
cu
al
no
re
nu
te
sa
ca
te
de
or
es
te
int
ele
gi
cu
o
per
so
an
a
rab
dat
oar
e.
Ob
ser
vat
i
ca,
de
obi
cei
,
oa
en
ce
ii
ea
ra
ce
bd
-i
at
do
ori
res
ob
tin
pa
na
di
la
ur
lu
cr
a.
uri
le
nu
ca
re
op
nu
un
nt
re
ari
zi
st
est
en
ta
ilu
re
zi
ca
la
da
ce
ca
ea
re
ce
nu
do
nt
ri
nu
sa
vo
te
ai
pt
pri
mi
m,
ce
ea
ce
vr
ca
m.
vo
pi
te
er
de
da
pr
ca
esi
nu
un
ea
en
pe
tin
ntr
ob
cr
tin
u.
er
ea
int
ac
ea
el
ar
ui
lu
ac
ea
ea
st
sta
est
id
ee
ca
le
ca
ac
de
ei:
ob
tre
tin
bu
ie
ce
sa
ea
-1
ce
do
vr
re
ti
ex
mi
na
fa
pt,
ac
da
ea
ca
sta
pr
sc
ob
op
le
eri
ca
a,
ev
vo
en
im
de
en
tel
tre
se
37
pe
oi
fe
cr
ri
ci
re
pi
st
ra
nt
ni
ol
ar
nt
el
nt
fa
pt
el
a.
fa
pt
ar
nt
nt
el
ri
le
re
st
re
st
fa
pt
ar
at
nt
st
re
ar
ar
ii
pt
el
nt
lu
in
cr
si
ri
ut
re
ar
ut
er
le
re
oi
at
it
at
di
ni
st
pt
re
ar
pt
ar
at
ri
st
ta
re
st
ar
ii
er
al
e.
in
tr
bl
st
nt
in
nt
ta
pl
in
nt
cr
et
oi
cr
el
nt
nt
re
al
iz
nt
oi
x
pl
u
al
in
ir
e.
at
or
ita
R
m
el
at
at
iil
er
ial
se
el
or
la
se
rg
ua
le
di
sp
in
zi
o
ua
ni
de
bi
az
i
le
pe
sc
ar
ult
pentru
id
oa
er
en
eli
be
se
rat
co
ns
di
se
pu
xu
nc
al.
de
ce
ve
as
de
ta
re
lib
ert
ci
at
pa
es
un
te
in
de
pr
tip
in
int
el
rta
ec
tu
en
al
tal
co
In
ca
po
ex
ist
tat
de
li
ar
mi
tar
ca
nti
de
na
tu
ra
ex
pe
rie
oti
nti
on
al
al
a,
la
re
fel
str
cu
ict
ii
ex
de
ist
na
tu
ra
se
nz
ex
or
pe
ial
rie
a.
nt
In
tre
ar
ag
lo
tii
nt
in
a,
in
pr
sa
in
ur
co
ar
al
ex
a,
pe
ca
rie
or
nt
ic
se
alt
xu
ex
ter
pe
mi
rie
na
nt
te
a,
de
es
ni
te
ve
de
lul
ge
ei
ne
no
ral
as
al
tre
co
al
tie
lib
nt
ert
ati
ra
int
du
eri
oa
pa
re.
na
la
3
8
0
ca
re
na
es
ta
te
ex
re
pe
st
ri
ri
en
ct
ta
io
pe
rs
de
vi
na
ne
la
di
se
ce
ua
in
la
ce
ai
ne
ev
eli
id
be
en
ra
cu
de
ca
se
nt
te
de
ac
en
ea
te
st
le
a.
le
ga
an
tal
re
la
se
xu
nt
ali
tat
e,
to
es
te
au
ca
ga
cu
tr
ei
ad
di
en
en
tei
si
ca
re
ne
ex
in
pe
ai
ri
nt
e,
ua
av
di
ea
en
oa
si
un
i.
cu
ei
e,
"e
sp
st
us
ca
fe
cu
au
pa
zit
na
do
ac
ar
vi
or
ile
nc
ap
el
oi
ap
oi
vi
un
ol
fl
au
t,
rt
e,
ia
ac
ai
de
pa
ex
pe
in
ri
en
ta
to
es
tal
te
a.
de
"
pl
la
pl
ac
ga
er
cr
ii
te
re
ot
io
al
na
li
le
be
ca
rt
re
ati
zu
lt
de
at
ex
pr
ea
es
ad
ie,
uc
re
sc
nt
hi
ar
ba
se
re
nz
in
or
ex
ial
pe
ri
in
en
si
ta
ne
ai
en
ul
tr
ti
oa
ce
en
i,
ba
l,
rb
ex
cit
ati
in
sp
se
ec
xu
ia
al
pl
ic
ac
er
su
ea
nt
or
in
ga
pr
in
ge
ci
ni
pa
tal
e.
se
Pe
nz
at
as
ii
ur
vi
ce
ne
di
pe
rs
ce
oa
in
na
ce
de
ai
za
li
re
be
ra
or
ga
lo
ca
li
ul
ui
ea
in
sc
ce
pe
sa
sa
se
se
la
ra
rg
sp
an
zo
de
na
as
pe
ca
lv
in
ia
to
na
at
in
ab
oa
re
br
en
at
pi
ci
pa
na
co
la
rp
ur
ul
a,
in
es
to
eo
ri,
en
ea
re
pa
ali
za
as
re
ap
ar
ou
du
st
pa
ar
ca
re
de
pl
di
at
nt
r-
ne
da
te
ta
pt
at,
to
lo
ta
ca
liz
ar
tr
ea
ec
or
ga
di
nc
ol
ul
ui
de
co
ati
rp
ul
di
ca
ju
cu
ru
sp
co
rp
ul
ui
ul
ar
in
tr
lo
ai
cu
or
ga
pe
rs
ur
oa
ne
a,
i.
nu
an
ai
ex
la
ist
ni
ci
or
ga
li
it
ul
ar
ui
nd
ar
in
in
sa
fi
se
ni
ex
ti
sa
za
fi
di
ex
nc
pe
ol
ri
en
de
ti
or
ic
ce
lo
nt
ca
ru
li
sp
za
ec
re
ial
sa
st
ar
ca
ai
fi
cu
ni
ci
pe
rs
rg
oa
as
na
pr
ul
ez
se
en
ex
ta.
pe
ri
ne
en
ti
ze
az
pe
st
si
st
fa
si
ci
li
ta
te
fa
in
pt
te
ul
le
ui
er
ci
ri
al
el
ri
fa
re
re
te
pi
ra
ti
ra
ei
ra
nt
re
e,
st
ri
et
ct
er
ii
in
in
si
at
pi
er
fr
er
ic
nt
er
ol
ul
ar
ui
in
li
ie
nt
it
a.
er
ci
e
3
res
pir
ada
nc,
inc
za
et
mb
ind
gri
in
ma
loc
se,
sa
fric
fac
va
alt
fi
rev
ela
t i
ta
ast
in
fel
mo
se
va
co
put
nt
ea
ien
ren
unt
sca
la
pa
ea.
de
Se
co
xu
mp
alit
uls
ate
ivit
ate
mn
Li
nu
ber
do
tat
ar
ea
lib
ins
ert
ea
ate
ci
de
lib
ert
fac
ate
pe
de
pla
c,
nu
fac
nu
ave
se
org
sa
as
m.
de
Ca
nd
am
nu
re
ma
nu
sun
tat
te
co
mp
co
let,
nd
ui
ea
de
org
do
as
rin
m.
ta
Ac
de
eas
ta
av
eli
ber
are
ea
za
ex
per
co
ien
nt
tiz
ien
are
tiz
cre
ati
ve
nu
de
ma
oar
ec
est
mi
co
nte
nce
ntr
sin
ata
e.
pe
or
fi
ga
eli
sm
ber
ul
at
in
de
su
tei
de-
do
mi
ave
nat
ia
un
do
org
rin
as
ti
iti
ex
per
per
mi
ien
te
ce
sa
des
tra
cri
ie
se
in
itat
lite
rat
Ta
ura
ntri
ca
ca"
"S
ex
Mu
ual
lti
din
tre
put
oc
in
cid
des
ent
pre
ali
ast
au
citi
po
dar
ate
au
chi
ren
ar
unt
au
at
inc
pe
erc
ntr
at,
ca
nd
ab
uce
or
dar
ma
ea
lor
de
ii
gra
co
ba
la
su
lib
pri
ert
ma
ate
re
din
de
ce
in
cat
ce
la
mai
mar
e.
i
C
libe
u
ri
cat
cu
dev
ade
eni
var
m
at,
ma
cu
atat
ati
vo
de
iubi
fi
re
ma
mai
deg
mo
rab
tiv
dec
sati
at
sfa
de
cuti
dor
int
Ac
east
de
a fi
sch
im
la a
bar
dor
i si
de
a fi
mo
fla
tiv
ma
atie
nd
de
la o
im
pla
par
ceri
ta
i i
ire
rec
feri
ipr
ciri
oca
i,
adu
ce
nat
sch
ura
im
rela
bar
tiil
or
ma
sex
jor
ual
e in
e.
Inti
soa
mit
na
ate
dev
ine
cu
mul
alta
mai
per
cup
rin
a.
zat
Se
oar
ma
e i
nife
ma
sta
un
pla
aco
cut
rdaj
ma
ea
cel
bu
eila
lte
cu
per
sex
soa
ual
ne
itat
i o
im
reci
pli
pro
nir
ca a
mo
int
dur
uiti
ilor
va
pri
car
Un
se
cup
obt
lu a
ine
exp
sati
rim
sfa
at
ctia
ace
ste
Est
a in
e ca
fel
ul
cu
ur
noi
ma
doa
tor:
"
sun
trup
tem
uril
mar
tori
noa
la
stre
cee
a ce
este
fac
ca
in
cu
care
se
noi
petr
sun
ece
tem
tot
spa
cee
tiul
a ce
se
din
petr
noi
ece.
are
Ime
diat
dori
ce
nta
unu
sau
ii
ima
t,
gin
aut
eaz
om
at
cev
a,
fara
cel
sa
alal
382
se
za
ga
ast
nd
fel
eas
inc
ca,
at
act
sa
ion
ea
im
pli
cu
ne
asc
ar
a.
fi o
Est
co
ne
ca
xiu
ne
din
ma
col
nif
est
de
a o
rat
cu
iun
no
e.
at
Se
ere
spr
tra
irii
cee
int
eri
ce
oar
ii
im
de
agi
ne
ren
az
unt
are
cel
la
ala
ing
lt
rijo
rar
ea
fat
ar
put
de
ea
mo
rea
dul
cti
in
on
car
cel
ala
ma
lt.
nif
De
est
ase
a o
me
ma
ne
a,
ma
se
re
div
a a
ers
act
itat
elo
sex
fre
ual
cv
e.
ent
Ob
in
do
uia
ar
vin
sa
ere
fac
em
ast
sa
mb
ata
sib
no
il
apt
sa
e.
ave
Ac
um
rap
ort
po
uri
se
alt
xu
eor
ale
zil
pot
sa
la
tre
ran
aca
d,
sap
ta
fie
ma
car
ni
far
dat
a e
se
cev
x.
De
no
u.
fel.
Ni
i,
cio
ulu
dat
itor
nu
dar
pur
la
si
in
mp
ce
lu
ma
de
vin
bin
e.
din
Fie
ce
car
bu
or
ga
dec
sm
at
par
eel
ant
ma
eri
or.
To
est
tu
i, a
ata
fac
de
dra
pla
go
cut
ste
inc
at
nic
org
as
nu
m.
ma
Da
ca
tre
se
bui
int
am
pla
ok.
, e
Ti
ok,
mp
da
ul
ca
pet
nu,
rec
iar
ut
in
ace
int
im
ne
itat
eli
ber
ne
eaz
sat
isf
ind
ife
fin
ren
al."
de
rez
ult
atu
Un
alt
bar
bat
a
sp
us:
"Nam
tiu
t
nici
oda
ta
cat
de
mul
t
con
duc
e
sex
ul o
l
re
la
ti
bl
e.
ig
at
ra
or
ar
i-
er
na
fri
in
ca
to
sa
td
sc
ap
vr
fa
ce
se
x.
sa
vr
oi
eo
ns
sa
sc
de
bt
a.
in
cu
pl
ti
pa
er
ru
ai
di
es
ve
te
rs
ul
de
fa
pt,
ac
nic
iu
nu
tip
ar.
ai
Ca
nd
se
am
int
pla
pl
mi
a,
nu
se
nat
int
ca
nd
nd
se
nu
int
se
int
am
pl
pla
a.
Ca
nic
nd
es
ac
ar
la
nu
se
x.
Ob
ga
nu
in
ia
mi
nte
sa
fa
me
se
me
re
u.
eil
ma
ob
ref
ic
uz
ei
au,
fe
da
ac
ai
pa
m,
sa
ca
ata
nu
de
mi
ult
car
el
im
su
nt
pr
ac
op
el
un
ea
de
ob
int
ic
re
ei
sa
eu,
u,
im
da
ca
sp
le
un
da
nst
ata
cu
ca
su
nt
co
ult
ele
ai
in
pr
loc
eo
sa
cu
fiu
pa
pr
eo
de
cu
pa
nte
le
de
fol
mi
os
ne
ea
In
do
ai
ar
3
pe
8
ntr
le
el
is
te
ej
in
tu
it
la
iv
ri
fe
i,
ei
le
ti
si
st
a.
iu
bi
rt
re
nt
lt
el
e.
st
fe
ri
ci
re
ia
in
ta
ra
at
a.
si
Ce
bui
ura
asc
re,
sa
sa
nu
mi
ma
nt!
"
tre
de
in
ex
ai
su
pl
es
el
te
cl
ar
sc
ca
hi
se
pe
ba
tr
re
ec
in
co
tii
de
nt
la
a,
lip
sa
tr
la
ec
ab
er
un
de
nt
a.
ce
nt
an
rat
su
in
nt
ju
ru
tra
no
ti
str
do
ar
pe
co
nc
ob
en
tin
io
pl
na
ac
le
er
fiz
ic
ot
de
la
cu
ra
po
alt
rt
ul
pe
se
rs
xu
oa
al
na
at
fu
un
ri
ci
ne
i,
si
fr
us
ti
tra
ti
ca
de
po
de
se
ve
da
ni
ti.
ai
pl
cu
in
at
at
de
pr
iu
im
bi
im
re
ce
ea
ru
ce
ia
alt
sc
ii
au
sa
de
ne
sc
da
op
er
cu
tot
ii
ca
in
su
co
nt
nj
ur
ati
de
iu
de
bi
re
iu
bi
de
tot
ti
ns
pu
ca
l.
zu
ce
fe
st
eii
es
di
te
ur
pl
u:
at
"
or
Int
ul
otd
ex
ea
un
am
la
fos
nu
su
ara
pra
ta
po
nd
pre
era
bin
res
e.
pin
To
ata
pe
via
mi
ta
ne
m-
ins
am
am
i.
ura
fe
inv
me
idi
ile
at
atr
act
am
ive
se
ura
xu
sc
al.
bar
bat
aju
ii
ns
de
sa
ase
me
ma
ne
evi
a,
tau
pe
ntr
Er
am
ca
pli
ei
na
de
mi
la
inc
fat
erc
at
de
mi
psi
ne.
hot
era
ntr
pie
dar
ca
am
mi
ren
unt
am
at
dat
pe
sea
ma
ii
ca
da
psi
de
hot
era
int
pe
ere
utu
sul
ma
tin
mu
ere
lt
cu
atr
pa
act
cie
ive
nte
de
le
cat
cu
div
mi
ers
ne.
me
tod
inc
erc
de-
at
ma
ma
aju
am
ta
reu
it
pa
sa
na
tre
la
ur
de
aut
pre
oc
sie
om
pat
im
ire
reu
it
de
ast
fel
sa
bu
obt
na.
in
Da
slu
bar
jba
bat
ma
ii
tot
de
nu
mi
era
ne
i,
int
in
ere
are
sat
na
rel
atii
rel
lor
atii
in
lor
ge
sex
ner
ual
al
e,
nu
av
ea
olo
nic
sin
iun
su
me
cc
can
es.
ism
ul
ren
te
unt
em
arii
otii
, a
le
intr
neg
at
ativ
in
toa
pe
car
des
e le
pre
pas
ea
tra
in
des
ea
pre
ins
inti
ai
mit
ate.
tim
ent
per
e sa
mis
ias
ace
a la
sto
38
sen
lu
un
ul
in
ap
un
oi
ul
ca
re
te
nu
nt
nt
at
at
la
la
el
e.
do
ri
re
at
nu
en
tia
or
a,
ac
la
ce
fri
pt
ca
ar
de
ea
alt
se
ex
pr
fri
ca
de
pe
fi
si
re
ne
sp
in
de
sa
fi
ch
pe
ia
de
pli
fri
ca
iu
bi
nti
ta.
en
xi
st
pr
of
un
un
se
as
cu
eri
ns
iu
"
bi
re
a,
nu
ci
ne
iu
ar
be
pu
as
te
ca
pe
sa
mi
ne
?"
Pe
sa
pa
pt
rc
ur
su
an
un
de
ei
as
i,
en
av
ea
ut
re
nu
int
nt
al
ar
ni
re
at:
"
Er
am
ata
ex
pl
de
ic
em
oti
on
pie
ata
rd
in
ut
cat
po
mi
fta
de
ma
nc
mt
ar
it
e.
fo
Ne
art
bi
ne
si
i,
di
int
ntr
ele
od
se
ata
cre
tu
Eu
da
loc
rui
s-o
at
ept
iu
bir
Vi
ata
in
me
r-o
s-a
cli
sc
pa.
hi
Ac
ba
m,
in
mt
loc
sa
sa
te
pri
pt
me
cu
sc
dis
ate
pe
nti
rar
am
iu
pu
bir
ter
ea,
ea
eu
sa
ti
da
ca
rui
es
ca
c.
me
Ca
ra,
nd
ob
int
ser
ru
int
tot
r-o
ba
inf
rb
ati
me
tat
sin
gu
de
ri
iu
bir
e.
ata
Ar
ata
la
eu,
fel
cu
ca
ar
ti
ei,
cu
ti
ce
ce
sa
si
le
mt
sp
un
pri
m.
cu
sa
pu
in
ex
loc
ul
se
lor
to
pe
va
sc
ini
cu
mi
le.
li
Ob
ba
nu
rb
ia
ati
sa
toc
sp
ma
eri
pe
ntr
de
inf
ca
er
me
tat
a.
ata
Int
ele
ge
ta!
ti
As
ast
ta
a?
era
Inf
pr
ob
le
eta
ma
mt
ea.
pli
Ac
na
im
pa
rta
si
sc
ea
di
di
pli
na
ce
tat
ea
ea
ce
am
in
so
va
cia
tat
la
Vi
ata
ea
de
ve
nit
ata
t
de
pla
cut
a
inc
at
nic
i
nu
ma
i
am
ti
m
p
sa
ma
na
nc.
tr-
un
sl
an
ab
fa
it
ra
16
sa
kg
tin
in
vr
eo
di
pl
et
a.
mi
ur
si
pi
er
fat
du
de
in
te
an
re
ca
su
re.
Cr
ed
az
ca
as
fa
ta
pt
se
ul
da
ui
to
ca
re
ac
tis
fa
pr
cti
int
es
r-
un
sa
od
ca
re
na
ch
ce
ia
va
pe
in
nt
se
ru
nt
in
in
e.
ca
pu
oa
|:i
te
ca
fr
su
en
eti
es
ca
tui
cu
lu
no
cr
ut
u,
at
da
ea
ac
sa
in
cu
ra
li
nd
ni
es
xi
st
ac
un
ba
rb
su
at
nt
de
ch
ca
iar
re
int
er
"
*
es
at
38
a.
5
ci
al
ef
it
le
at
ct
st
ar
al
r
e
e
e
s,
st
ti
ri
il
tr
it
e.
li
it
"
lt
lt
ri
ti
li
it
i/
it
3
t
8
6
"
CAPITOLUL 19
REALIZAREA OBIECTIVELOR
N
A
P
L
R
E
O
Sentimente i abilitafi
n
G
o
a
a
n
st
d
r
u
e
ri
st
l
a
e
il
st
if
il
it
ti
li
ti
ri
tr
fl
a,
ti
ir
ri
tr
t,
ti
st
il
ti
ir
ri
tr
ti
ir
ii
ri
r,
il
it
ti
ti
st
il
e.
al
et
in
te
ri
le
nt
st
io
tr
si
ti
at
ii
lu
le
te
nt
ri
in
a,
a.
si
at
ii
li
c,
ri
ri
vi
nt
ta
lu
ii
nt
er
io
ar
st
e,
lu
te
lo
r.
ti
in
nt
el
et
ti
er
ri
le
ia
ri
le
al
ui
te
et
er
in
di
rs
nt
e,
st
la
rt
ri
re
la
nt
ti
re
7
L
et
ti
C
nti
al
e
me
a
re
nte
n
i
u
nt
de
ar
ii
sc
atu
se
re
re
ast
ab
fel
ilit
inc
ati
at
lor
sa
no
rea
ast
liz
nat
act
de
iu
su
ni
cc
in
es.
cu
nu
nt
ce
re
ai
sp
us
re
ii
nt
al
ei
pl
ifi
nt
ca
in
te
le
si
er
a,
ut
cl
st
as
ei
ifi
se
nt
nt
el
rt
in
zi
ti
at
iv
e;
bi
ei
nt
el
ur
il
ca
re
di
ac
es
iz
te
ri
or
fi
to
sa
zi
at
ti
iv
e.
neg
ati
Sentimentele negative i
activitatea profesionala
ve
S
sun
ent
t
im
int
ent
otd
ele
eau
na
de
ne
la
pla
rel
cut
ati
e,
var
inc
iin
om
ode
pa
ase
na
la
Ac
efe
est
cti
ea
inc
dur
ita
ero
pro
ces
ide
ul
atie
de
ga
car
ndi
re
gen
ere
de
aza
ga
pot
nd
/nu
uri
put
de
em
ge
"
nul
ind
ifer
ent
de
ia
ev
sau
eni
pro
me
ble
ntu
ma
l,
in
sit
car
uat
est
Se
im
nti
pli
me
cat
nte
ind
le
ivi
neg
dul
ati
ve
can
se
ma
ne
nif
dis
est
pla
ce
atu
cee
nci
ce
ndi
ve
de
sau
m,
ne
au
am
zi
inti
m,
m.
ga
Re
act
pla
ia
ce
la
ia
ce
for
va
ma
ce
sen
nu
tim
ne
ent
elo
sau
anx
de
ieta
fur
te.
ie,
Ob
suf
in
eri
ui
nta
sa
ele
ges
nep
tio
lac
na
ute
sen
rep
tim
rim
ent
and
u-
ne
le;
de
ca
ace
ace
ea
ste
pre
sen
su
tim
pu
ent
te
fac
din
in
pro
mo
ces
ul
fir
nos
esc
tru
par
de
ga
ndi
gre
re.
ea
Co
la
mit
pen
em
tru
ace
ca
ast
sen
tim
sun
ent
ele
pro
de
ces
ne
ate
pla
tot
cer
pri
int
lor.
er
Su
me
pri
diu
ma
rea
ga
ace
nd
sto
uri
sen
sa
tim
dis
ent
par
a.
nu
Di
le
mp
fac
otri
va,
ii
ia
vor
ca
fac
gan
dur
iar
ai
neg
ap
ati
arit
ve.
Ne
con
gat
tin
ivit
uta
ate
intr
-o
nu
situ
est
atie
sau
un
nif
ev
est
eni
me
ma
nt,
ci
deg
se
rab
ma
in
ie
rea
sau
cti
alta
la
aa
cu
sit
uat
per
ci
ce
can
pe
sen
noi
tim
ent
At
ele
un
ti
ti
il
ti
t,
il
it
di
ntr
se
nti
nu
en
tel
ai
ne
de
ga
tiv
int
al-
ee
nit
e,
ca
re
su
int
cc
ar
es
zi
ul
ui
ap
in
ari
vi
tia
ata
pr
in
of
vi
es
di
io
a.
na
Di
la,
na
es
mi
te
ca
int
ei
eri
fa
oa
ce
ra
ca,
at
in
un
vi
ci
di
ca
nd
ne
ob
va
se
se
rv
de
sc
ur
ca
ca
ci
ai
cla
bi
ne
ez
sa
in
se
no
de
un
se
gu
nti
ra
nt
en
a.
de
ne
fa
si
pt
ul
ori
ca
su
re
nt
ali
za
ril
or
art
alt
ei
in
pe
vi
rs
di
oa
ne
i,
ne
ci,
fa
ce
ai
de
gr
ac
ab
est
a,
eia
re
ne
ali
tre
za
ze
ril
sc
se
nti
de
in
en
ad
te
ec
de
va
lip
re
sa
rel
ati
Si
mt
la
im
no
ca:
inl
oa
in
te
e.
re
ali
su
za
nt
ril
su
fic
ie
el
nt
de
nu
pe
rf
te
or
nu
vo
an
te
re
",
oa
sa
re
mi
ali
do
ze
res
c"
ce
sa
ea
ce
oa
te
re
nu
ali
su
za
nt
ril
ap
re
cia
el
te
de
ob
ce
ser
ila
va
lti
te.
"
tre
ne
vi
di
nt
ru
ca
ne
ar
tr
ez
te
de
in
se
ad
nt
ec
va
re
nt
tu
ad
es
ci
ea
ii
pi
ca
ur
pe
ta
rs
oa
cc
ei
es
al
ne
ca
re
au
pr
su
ac
ca
ne
t,
in
te
hi
nt
ar
io
na
t,
en
ac
t.
es
es
se
en
nt
ti
en
te
za
le
al
in
nt
in
ea
co
ta
ie
oa
nt
st
ra
ne
or
in
in
ce
ta
lo
ta
vi
tu
ra
";
bi
ne
in
te
il
le
ej
ur
ca
ac
es
te
se
pr
iv
es
nt
c,
en
nt
tu
ru
ca
se
os
tr
sp
in
ge
in
li
su
ps
lu
re
cr
ul
or
ca
re
ni
-1
as
ur
pe
ta,
ce
ne
ci
si
cl
ul
ti
se
re
di
ce
ul
in
tu
ce
iti
ai
ai
ic
ef
iu
er
ic
ne
iti
in
la
de
se
pa
rv
rt
ri.
ol
gi
ut
vi
ea
ge
ut
re
ri
ca
ot
ri
va
su
nt
ea
."
ot
br
ii
ut
fa
ea
pl
ili
ic
ei
tis
s-
ar
de
fa
pt
ge
ul
ca
to
ti
pl
ul
de
la
se
at
rv
ic
os
iu
fe
ra
sf
de
ar
lu
cr
tu
ne
zi
le
ns
ut
ol
ea
ar
ca
ea
ut
in
3
c

m
p
l
r
e
g
d
r
e
Cu
m
se
po
ate
ie
i
di
n
ac
est
cer
e
vic
ios
al
in
vi
die
i
i
n
e
m
u
lt
u
m
ir
ii
?
A
a
c
u
m
a
m
m
ai
s
p
u
s,
r
a
s
p
u
n
s
u
l
e
st
e
s
a
ri
st
fi
at
ti
i,
le
il
al
lt
ri
le
li
ei
st
st
ei
at
ti
te
ri
te
ri
fi
ri
ri a
un
int
ul
ors
di
ca
pul
ale
ca
rg
sa
ato
va
da
rsa
un
de
co
se
nc
sit
ure
ua,
ntu
in
cu
sa
u.
car
In
i-
me
de
nt
zli
ul
pit
in
pri
vir
sir
ea
e,
de
in
la
inc
lin
erc
ia
are
de
so
de
a~
rm
ant
co
cu
pa
ra
alt
pe
ui
rfo
ale
rg
fra
ato
cti
r, a
un
pie
ea
rd
de
ut
sec
ex
un
act
da
car
rea
ga
1-
cur
sa.
co
In
sta
vin
gat
int
or
ul
ne
era
pe
oti
ntr
vat
de
ale
pa
rga
siu
re
da
de
tot
ho
ce
tar
av
are
ea
ma
de
bu
nu
in
ale
ac
rga
ea
pe
cu
ntr
rsa
ua
in
El
vin
ge
co
"
mp
pe
ara
un
cu
alt
cei
ul.
lalt
Nu
se
par
tic
cat
ipa
put
nt!
us
Al
de
er
bin
ga
se
din
si
ale
rga
pla
pla
cer
an
de
pri
vi
str
in
u,
in
ne
te
da
ri
or
se
ul
no
ca
pi
ce
ed
le
ic
ca
re
sa
ne
av
su
se
cc
nti
es
su
en
nt
tel
ch
ia
pe
ca
re
pe
le
titi
nu
vit
tri
at
ea
co
do
si
ial
gu
ra
de
nt
si
a,
ne
in
ad
ne
ec
va
de
re
ob
tin
do
ri
ap
nt
ro
ba
re
un
ter
ce
n,
lo
oa
rl
re,
alt
di
i.
sp
In
sa
1
Carele defoc
(engleza:
le
Chariots of
an
Fire) este un
film produsm
ali
Marea Britanie
za
Tn anul 1981,
scris de Collin
m
Welland sj
regizat de
Hugh Hudson.
Filmul are la
Academiei de
baza
Film sj a primit
evenimentele
patru, inclusiv
legate de
pentru cea
pregatirea
mai buna
atleilor
imagine, (n.
britanici pentru
tr.) Sursa:
Olimpiada de
wikipedia.ro.
vara din anul
1924. A fost
39
nominalizat
pentru apte
premii ale

l
m
n
o
c
m
a
e
r
n
e
t
l
li
st
ti
ti
st
il
st
st
ri
ri
se
ct
nt
ul
el
or
nt
st
as
re
pr
fe
at
ri
iv
ci
ri
ul
ui
fi
di
nt
la
re
st
ef
ic
iil
la
es
ti
ar
ni
bi
le
le
c.
fi
di
nt
pl
u,
la
sa
re
ti
sf
ct
ia
ar
hi
si
in
ti
vi
at
ii
ru
li
al
ti
sa
as
nt
tr
s.
fi
di
la
re
nt
as
iu
pr
ar
di
ar
ar
te
el
as
ul
e.
ta
la
nt
nt
ar
il
nt
la
ul
nt
in
es
ar
e,
er
di
di
fa
ar
ta
in
al
vi
te
er
e.
ni
as
at
or
ul
ui
di
al
er
Sentimentele pozitiv
activitatea profesion
st
ti
il
ti
ri
si
ti
ri
ri
t/
if
"
l,
si
ti
fr
Se
nt
i
m
en
tel
e
po
zit
iv
e
se
m
an
if
es
ta
in
m
od
fir
es
c
a
39
1
.

a
i
m
t
e
i
n
v
t
e
e
,
p
i
o
un
ac
gat
i,
no
so
rii
are
su
le
nt
po
al
ate
sa
str
no
al
u.
uc
Re
ea
nu
sc
nta
nd
di
la
to
tiv
ate
e,
as
se
pe
ins
cte
tal
le
ea
ne
za
ga
aut
iva
at
mi
nti
sta
re
dat
po
ori
zit
ta
de
ati
sc
lor
at
no
ast
ari
re,
ide
ab
ilo
ilit
cr
eat
res
iv
urs
e,
elo
tal
en
no
tel
ast
or
re
int
ea
eri
la
oa
ne
re.
gat
Re
ivi
nu
tat
nt
ar
da
fra
car
lib
las
er
ins
sa
pir
cu
ati
rg
ei,
un
ide
flu
cre
ne
ati
sta
ve.
vil
Sa
it
lua
de
m,
de
ex
un
ui
pr
pl
od
u,
uc
ca
ato
zu
de
re
pe
Br
pu
oa
in
wa
sc
en
ca
un
es
ras
usi
un
cal
ato
de
un
su
cc
atr
ib
w-
uit
ul
su
ui
cc
sa
es
u,
ul
re
sh
nu
nta
rii
ne
la
gat
se
ive
nti
pri
en
me
tel
ca
nis
riit
ul
ori
re
nu
art
nt
it
ari
i.
Sc
uz
ra
ici
nd
en
ul
lor
au
tra
br
it
us
la
ca
iz
ei,
bu
im
cn
edi
ire
at
ce
ins
au
pir
rec
ati
un
os
cu
s-
au
in
eli
ei
be
in
rat
de
vr
eo
tiv
co
nv
sa
in
ge
aut
re
oli
ne
mi
ga
tat
oa
pe
re
rie
nta
Ac
ee
fos
rel
ex
ata
ta
int
de
oa
car
e,
en
di
ii
ntr
de
ti
od
ata
ula
vi
au
nd
ec
tiu
ato
t"
are
for
pe
ntr
alt
a.
Es
ala
te
di
ca
sa
ca
nd
ca
al
pu
ge
ni
de
ul
en
ui
er
cre
gi
ato
ori
ar
ce
fi
dis
po
me
ni
nt
bil
in
nu
ar
ne
eli
te
be
pt
ra
de
de
cat
no
sa
rii
de
ne
im
ga
pie
tiv
dic
ita
te
sa
ca
ni
re-
se
re
ve
lez
Sentimentele i proc
luare a deciziilor
e.
O
la
si
3
9
2
fi
pl
ni
ai
el
si
ri
ii
nt
ar
ri
ri
ri
tr
ci
ei
st
al
e:
et
rt
ic
ci
fi
ei
c.
st
ar
in
st
fl
tr
te
ul
lu
ar
r.
ri
ci
zi
st
il
fl
rt
ti
ri
ti
i,
su
fe
ri
nt
ei
fr
ac
ic
es
ii.
to
se
ec
nt
ifi
te
rv
nt
in
es
in
te
co
sa
nc
in
en
tr
as
ar
ea
pr
sit
as
ua
tr
ti
ei
in
ep
te
ur
ac
ea
st
sa
in
co
dr
nc
ga
nt
ra
re
ur
as
il
or
pr
oa
st
ea
re
fii
aj
de
or
ge
it
at
ul
su
nt
si
iu,
ur
"
ot
."
cr
ns
ta
ca
nt
as
pr
ce
ga
nt
ra
re
ur
il
ne
or
fa
re
ce
in
ur
ca
pa
nt
bi
li
sa
nt
se
ru
si
za
en
t,
in
tr
iu
ea
ne
di
os
ib
ili
ns
ta
til
sit
ua
of
ti
er
ai
it
cu
rs.
Ca
sta
ti
ac
est
se
ga
nd
an
uri
ife
se
nti
en
te
e.
lt
ri
tr
ri
ti
si
ti
fr
e,
lt
il
fl
ti
ti
if
st
e.
ce
ast
du
ce
int
la
eri
ne
oa
si
ra,
gu
ra
nt
bi
va
pi
le
er
nt
de
a,
re
de
rut
in
cr
ed
eri
uz
in
un
no
or
pe
di
rs
oa
ca
ne
di
jar
go
jur
nu
ul
no
inf
str
or
u.
In
ati
int
se
ra,
sp
gu
un
no
ies
un
e"
oi
(g
ar
ou
ba
t);
ge
se
in,
nti
ga
rb
en
ag
tel
ne
ga
tiv
39
3
r
r
z
e
i
"
"
ti
ti
r.
ti
ti
ti
ti
ti
ti
lt
it
ti
la
ri
tr
ii
ai
ti
i,
ii
fl
st
ti
el
at
ti
le
r"
tr
st
).
ti
st
a,
t,
at
ti
ti
al
e,
ti
at
o
3
c
4
u

r
b
a
n
c
a
e
s
l
t
o
tr
il
lt
st
ri
ti
l,
ir
st
ti
it
rt
r,
it
li
si
ti
rt
li
il
st
ri
ti
r.
st
st
ij
il
it
st
ti
if
st
it
ti
ti
ti
t,
st
tr
it
ti
li
st
ti
il
ti
ti
ti
st
il
fl
ti
tr
it
ti
it
ti
tr
il
ti
li
if
st
ti
ti
Daca analizam o situ
concluzionam ca o so
p
i
3
9
e
5

Lettin Go

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lettin Go

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DAVID R.

Letting Go descrie un instrument simplu si eficient cu ajutorul

"Mecanismul renunrii este doar un instrument. II pute(i folosi

ganduri $i de evenimentele lumii. Atf auzit pe cineva care sa fie

poate fi facuta numai cu acordul editorului.

Traducere din limba engleza de Adina Ihora si Daniela Marin

Aceasta carte nu are intenia de a fi considerata un

Titlu original: Letting Go - The Pathway of Surrender

Copyright 2014, Editura Cartea Daath, Bucuresti,

Capitolul 2 - Mecanismul renuntarii............................................

Capitolul 3 - Anatomia emotiilor.................................................

Capitolul 4 - Apatia i depresia....................................................

Capitolul 14 - Reducerea stresului i a bolilor fizice....281

Capitolul 15 - Relatia dintre minte i corp.................................

Capitolul 16 - Beneficiile renuntarii..........................................

Capitolul 17 - Transformarca ....................................................

Capitolul 21 - Intrebari i raspunsuri.........................................

Capitolul 20 - Doctore, vindeca-te pe tine insuti!......................

Aceasta carte pune la dispozitie un mecanism prin

frumusete, pace interioara i creativitate. Aceste stari i

capacitati se gasesc in interiorul fiecaruia dintre noi. Nu

depind de circumstantele exterioare i nici de insu irile

Letting Go - Calea renunarii

cirea, bucuria, iubirea i succesul sunt intrinsece naturii

broasca testoasa? Sigur, este placut sa stim ca pacea, feri-

umane. Ce este, atunci, cu toata furia, tristeea, disperarea,

vanitatea, gelozia, anxietatile si meschinele judecai critice

Letting Go - Calea renuntarii

cotidiene care inabusa sunetul cristalin al tacerii din inte-

confirmari pentru actiunile noastre i resentimente care ne

riorul nostru? Chiar exista o cale de a ie i din mocirla a-

ceasta si de a fi liberi? Putem sa dansarn nestanjeni i si cu

Daca citii aceasta carte, probabil ca deja a i ajuns la

bucurie? Sa iubim tot ce este viu? Sa traim in propria-ne

capatul puterilor cu depunerea efortului. Este posibil sa va fi

maretie si sa ne atingem potentialul eel mai inalt? Sa ras-

dat seama: cu cat va agatati mai strans de funie pentru a

pandim harul si frumusetea in lume?

In cartea de fata, dr. Hawkins ne ofera o cale catre

inflexibila devine funia. Poate va intrebati: Oare nu exista o

eliberarea dupa care tanjim dar care ni se pare atat de greu de

cale mai usoara i mai buna?" Sunteti dispui sa dati drumul

atins. A ajunge la ceva prin renuntare", pare a sfida logica si,

funiei? Ce-ar fi sa apelati la mecanismul renun|;arii, in loc de

totusi, dumnealui sustine cu argumente din expe-rienta sa

a depune efort in continuare?

clinica si personala ca renuntarea este drumul eel mai sigur

Va pot spune ce i s-a intamplat unei persoane cu o

Multi dintre noi au fost educati sa considere ca reali-

dezvoltare personala. In pofida succesului profesional,

zarea in planul mundan si chiar in eel spiritual este posibila

persoana respectiva avea probleme fizice si emotionale care

numai muncind din rasputeri", muncind ca un cal", traind

nu pareau sa se amelioreze in niciun fel i care, la un moment

din sudoarea fruntii" si folosind alte asemenea axiome care

dat, au atins punctul critic. Intalnirea cu doctoral David R.

promoveaza autoconstrangerea, axiome mostenite de la o

Hawkins si cu scrierile sale a declanat o vindecare pe cat de

cultura impregnata de etica protestanta. Din aceasta

neasteptata, pe atat de impresionanta.

perspectiva, succesul necesita suferinta, truda, efort: fara

La inceput, s-a manifestat scepticismul. Dupa ce

durere, nu exista castig", se spune. Dar unde ne-au adus tot