Sunteți pe pagina 1din 12386

DAVID R.

HAWKINS
M.D., Ph.D

Letting Go descrie un instrument simplu si eficient cu ajutorul


caruia sa ne putem desprinde de toata negativitatea $i sa
scapam de blocajele din calea Iluminarii. in practica clinica
psihiatrica pe care autorul a desfasurat-o pe parcursul a zeci de
ani a avut ca principal obiectiv descoperirea celei mai eficiente
modalitati de a vindeca suferinta umana in toate formele sale.
Mecanismul interior al renunfarii a fost recunoscut a fi de foarte
mult folos in acest sens si este descris in aceasta carte.
Mecanismul renunjarii pe care il descrie Dr. Hawkins poate fi
aplicat oricand in via^a cotidiana. Cartea este la fel de folositoare
pentru toate dimensiunile vietii umane: sanatate fizica,
creativitate, succes financiar, vindecare emojionala. implinire
voca^ionala, relatii, sexualitate si evoluie spirituala. Este o
inestimabila resursa pentru totf profesionistii care lucreaza in
domeniile sanatSii mentale, psihologiei, medicinii, in
recuperarea din dependent si in dezvoltare spirituala.

LETTING GO

"Mecanismul renunrii este doar un instrument. II pute(i folosi


pentru a indeparta obstacolele din calea realizarii unui milion de
dolari sau il puteti folosi pentru a elimina blocajele din calea
dezvoltarii constien(ei spirituale. Cei mai multf oameni care
renuna constient declara ca au descoperit ceva inauntrul lor,
asemanator cu iubirea, care este independent de corp, emotii,

ganduri $i de evenimentele lumii. Atf auzit pe cineva care sa fie


nemultumit de o asemenea descoperire?" - David R. Hawkins
Dr. Hawkins este recunoscut pe plan
international ca investor spiritual, autor
5i conferentiar pe tema starilor spirituale
avansate, cercetarea constiintei si
Realizarea Prezenjei lui Dumnezeu ca
Sine.

CALEA RENUNTARII

ISBN 978-606-8597-04-1

Cartea Daath

9786068597041

Publishing House
Colecjia Stiinia fi Spiritualitate
Copyright2012, David R. Hawkins, M.D., Ph.D.

poate fi facuta numai cu acordul editorului.

Traducere din limba engleza de Adina Ihora si Daniela Marin

Aceasta carte nu are intenia de a fi considerata un


serviciu profesional legal medical sau de orice alt fel.
Informaiile puse la dispozi|ie nu substituie un sfat sau un
ajutor profesional. Daca avefi nevoie de asistenja legala,
medicala sau de alt fel cautati aceste servicii profesionale
competente. Autorul, editura, angajaii sau agentii nu sunt
raspunzatori pentru niciun fel de daune ce ar putea fi puse
in legatura cu folosirea sau acordarea increderii in
informatiile conjinute in aceasta carte.

Titlu original: Letting Go - The Pathway of Surrender


Publicata in Romania prin contract cu Veritas Publishing
P.O.Box 3516, W. Sedona, AZ 86340, USA
(928)282-8722; (928)282-4789(fax)
www.veritaspub.com
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a
Romaniei HAWKINS, DAVID R
Letting go : calea renuntarii / David R. Hawkins M.D.;
trad.: Adina Ihora, Daniela Marin ;
;d.: Daniela Marin. - Bucuresti: Cartea
Daath, 2014 ISBN 978-606-859704-1
[. Ihora, Adina (trad.)
[I. Marin, Daniela (trad.; ed.)
159.9___________________________________________________
Toate drepturile asupra prezentei ediii apar in in
exclusivitate Editurii Cartea Daath. Reproducerea integrals
sau parjiala a textului sau a ilustrajiilor din aceasta carte

Copyright 2014, Editura Cartea Daath, Bucuresti,


Romania

Cuprins

187

Cuvant inainte...............................................................................
5

Capitolul 9 - Mandria.......................,........................................

Prefata..........................................................................................

207

17

Capitolul 10 - Curajul................................................................

Capitolul 1 - Introducere.............................................................

227

23

Capitolul 11 - Acceptarea...........................................................

Capitolul 2 - Mecanismul renuntarii............................................

241

33

Capitolul 12 - Iubirea.................................................................

Capitolul 3 - Anatomia emotiilor.................................................

249

57

Capitolul 13 - Pacea...................................................................

Capitolul 4 - Apatia i depresia....................................................

267

89

Capitolul 14 - Reducerea stresului i a bolilor fizice....281

Capitolul 5 - Suferinta...............................................................

Capitolul 15 - Relatia dintre minte i corp.................................

119

292

Capitolul 6 - Frica......................................................................

Capitolul 16 - Beneficiile renuntarii..........................................

139

311

Capitolul 7 - Dorinta..................................................................

Capitolul 17 - Transformarca ....................................................

167

329

Capitolul 8 - Mania....................................................................

Capitolul 18

kVln(iilc ........................................................

355
Capitolul 19 - Realizarea obiectivelor profesionale...................

401

387

Capitolul 21 - Intrebari i raspunsuri.........................................

Capitolul 20 - Doctore, vindeca-te pe tine insuti!......................

423

Index Anexe...............................................................................
CUVANT INAINTE

449
Anexa A.....................................................................................
450
AnexaB.......................................................................................
459

Aceasta carte pune la dispozitie un mecanism prin


care ne putem accesa capacitatile innascute pentru fericire,
succes, sanatate, bunas tare, intuitie, iubire neconditionata,

Anexa C......................................................................................

frumusete, pace interioara i creativitate. Aceste stari i

465

capacitati se gasesc in interiorul fiecaruia dintre noi. Nu

Despre autor..............................................................................
469

depind de circumstantele exterioare i nici de insu irile


personale; nu necesita credinta intr-un sistem religios sau
altul. Niciun grup de persoane si niciun sistem de credinte nu
sunt detinatorul pacii interioare, aceasta fiind inerenta
sufletului omenesc in virtutea originii sale. Pacea interioara
este mesajul universal transmis de orice mare invatator,
intelept sau sfant: imparatia cerurilor [a lui Dumnezeu - n.
tr.] este inlauntrul vostru.". Dr. Hawkins spune adesea: Ceea
ce cautati, nu este diferit de propriul vostru Sine".
Totui, cum poate fi ceva innascut - deci parte inte grants a fiintei noastre autentice - atat de greu de atins? De
unde toata aceasta nefericire, daca am fost meniti sa fim
fericiti? Daca imparatia cerurilor" se afla in interiorul nostru, atunci de ce ne simim adesea ca naiba"? Cum ne pu tem
smulge din mlastina nelinistii, care face calatoria spre pacea
interioara sa pam a t a t clc anevoioasa s,i inceata ca o
5

Letting Go - Calea renunarii

cirea, bucuria, iubirea i succesul sunt intrinsece naturii

broasca testoasa? Sigur, este placut sa stim ca pacea, feri-

umane. Ce este, atunci, cu toata furia, tristeea, disperarea,

vanitatea, gelozia, anxietatile si meschinele judecai critice

Letting Go - Calea renuntarii

cotidiene care inabusa sunetul cristalin al tacerii din inte-

confirmari pentru actiunile noastre i resentimente care ne

riorul nostru? Chiar exista o cale de a ie i din mocirla a-

macina.

ceasta si de a fi liberi? Putem sa dansarn nestanjeni i si cu

Daca citii aceasta carte, probabil ca deja a i ajuns la

bucurie? Sa iubim tot ce este viu? Sa traim in propria-ne

capatul puterilor cu depunerea efortului. Este posibil sa va fi

maretie si sa ne atingem potentialul eel mai inalt? Sa ras-

dat seama: cu cat va agatati mai strans de funie pentru a

pandim harul si frumusetea in lume?

ajunge sus, acolo unde doriti sa fiti, cu atat mai uzata i mai

In cartea de fata, dr. Hawkins ne ofera o cale catre

inflexibila devine funia. Poate va intrebati: Oare nu exista o

eliberarea dupa care tanjim dar care ni se pare atat de greu de

cale mai usoara i mai buna?" Sunteti dispui sa dati drumul

atins. A ajunge la ceva prin renuntare", pare a sfida logica si,

funiei? Ce-ar fi sa apelati la mecanismul renun|;arii, in loc de

totusi, dumnealui sustine cu argumente din expe-rienta sa

a depune efort in continuare?

clinica si personala ca renuntarea este drumul eel mai sigur


catre deplina realizare de sine.

Va pot spune ce i s-a intamplat unei persoane cu o


educatie inalta, care incercase deja o sumedenie de metode de

Multi dintre noi au fost educati sa considere ca reali-

dezvoltare personala. In pofida succesului profesional,

zarea in planul mundan si chiar in eel spiritual este posibila

persoana respectiva avea probleme fizice si emotionale care

numai muncind din rasputeri", muncind ca un cal", traind

nu pareau sa se amelioreze in niciun fel i care, la un moment

din sudoarea fruntii" si folosind alte asemenea axiome care

dat, au atins punctul critic. Intalnirea cu doctoral David R.

promoveaza autoconstrangerea, axiome mostenite de la o

Hawkins si cu scrierile sale a declanat o vindecare pe cat de

cultura impregnata de etica protestanta. Din aceasta

neasteptata, pe atat de impresionanta.

perspectiva, succesul necesita suferinta, truda, efort: fara

La inceput, s-a manifestat scepticismul. Dupa ce

durere, nu exista castig", se spune. Dar unde ne-au adus tot

explorasem diverse orientari spirituale, filozofice si religioase

efortul si toata suferinta? Ne simtim cu adevarat i profund

obtinand rezultate nesatisfacatoare sau doar de scurta durata,

impacati? Nici vorba. Inca exista vinovatie interioara,

am abordat lucrarile lui Hawkins gandind ca pro-babil se vor

vulnerabilitate la criticile sosite din afara, dorinta de a primi

solda si acestea cu acelai rezultat." Totui, cautatorul


contiincios din mine a declarat: Sa vad despre ce este
vorba. Ce am de pierdut?" Aa ca am citit Putere versus
Forta - Determinant ascunsi ai comportamentului

Letting Go - Calea renuntarii


acum, dupa multi ani, efectul

uman"1. La terminarea cartii,


sau catalizator inca influenteaza

ceva din interiorul meu i i


toate aspectele vietii mele.

dadea

seama

ca

Sunt

o
C

persoana diferita fata de cea care


eea ce m-a convins, in ultima

eram inainte de a o citi." Asta se

intampla in anul 2003. Chiar i

instanta, de adevarul continut in

lucrarea doctorului Hawkins, au

fost transfer-marile din contiinta

cu buna-credinta, imi

mea fizica i nonfizica. Erau

imposibil

fapte concrete pe care le traisem

disparitia unor alergii de care

personal i pe care nu le puteam

sufeream (alergia la parul de

nega:

animale,

vindecarea

de

sa

alergia

fusese

depaesc;

la

iedera

dependents. pe care inainte, in

otravitoare2, alergia la mucegai,

ciuda multor incercari efectuate

febra

fanului);

renuntarea

la

resentimente puternice pe care le

constituisera un obstacol serios in

nutream de foarte multa vreme i

cariera i viata mea personala;

dobandirea capacitatii de a vedea

solutionarea

darurile ascunse ale unor traume

interioare

din viata mea; vindecarea unor

acceptarea de sine i de scopul

frici i a anxietatii de care

vietii in general. Aceste realizari

suferisem o viata intreaga i care

remarcabile de la nivelurile fizic

unor

majore

conflicte

legate

de

Editura
Cartea
Daath, 2005.
2
Poison
ivy (Tn cngl.
In orig.) n. Ir.

i nonfizic nu au fost constatate

numai de catre mine, ci i de cei

8
din

jurul

meu.

Acetia

maintrebau: Cum iti explici

schimbarea?" Daca ar trebui sa

raspund

acum

intrebare, le-a

la

aceasta

Letting Go - Calea renuntarii


C
sugera sa citeasca noua carte a
dr. Hawkins: Calea renuntarii.
alea renuntarii ofera jaloanele

A.

In ea sunt expuse considerentele

practice

ale

procesului

de

transformare interioara resimtit

la parcurgerea lucrarilor sale

ante rio are.

necesare pentru a trai o viata mai

libera de constrangeri oricarei

persoane care este dornica sa se

imbarce in aceasta calatorie.

Daca

respectati

principiile

descrise in aceasta carte, viata

mai importanta pentru efectuarea

voastra se va schimba in bine.

acestei calatorii este acceptul

Acestea nu sunt nici greu de in

vostru

teles, nici greu de aplicat. i nici

ataamentul fata de experienta

nu costa nimic. Nu necesita vreo

voastra curenta de viata.

de

renunta

la

tinuta speciala, nici deplasarea in

vreo tara exotica. Conditia cea

a cum arata dr. Hawkins, partea

meschina" din noi este ataata

care o insotete: a te simti

de ceea ce-i este familiar, oricat

nedemn,

de dureros sau de ineficient ar fi

criticandu-i

acest lucru. Poate parea ciudat,

judecandu-te pe tine, a te simti

insa, de fapt, sinelui nostra - cu

plin de sine, trebuind sa catigi"

s" mic - ii priete o viata

i sa ai dreptate" intotdeauna,

saracita i toata negativitatea

plangand dupa lucruri trecute i

lipsit

pe

de

valoare,

ceilalti

temandu-te de viitor, lingandu-ti

untem,

oare,

ranile, tanjind dupa confirmari i

imaginam o viata noua, definita

cautand sa primeti iubire in loc

prin succesul dobandit fara efort,

de a o darui.

eliberarea

de

dornici

sa

ne

resentimente,

recunotintn p<*ntni tol ce ni sa

intamplat pana
Letting Go - Calea renuntarii

obtinut: Trebuie sa existe un dedesubt!", Este prea frumos

in acest moment, inspiratie, iubire, bucurie, decizii din care

ca sa fie adevarat!", Asta li se poate intampla numai altora,

partile implicate au de catigat, fericire i expresie creatoare?

nu si mie!"

Unul dintre cele mai mari obstacole in calea fericirii, ne spune

Darul pe care ni-1 ofera o persoana i un inva|;ator ca

dr. Hawkins, este convingerea ca aceasta este cu neputinta de

dr. Hawkins este acela ca avem prilejul de a vedea si de a

cunoate o fiinta care ESTE insai acea fericire, acea fericire

Letting Go - Calea renuntarii

fara de margini, care ESTE acea pace de netulburat. Cartea a

considera superficiale cele mai multe dintre scrierile spiri-

fost scrisa pentru ca a resimtit el insui puterea mecanismului

tuale contemporane, am dorit sa verific si autenticitatea

pe care il descrie. A citi despre si a te afla in prezenta unei

acestei lucrari. Pentru mine, era extrem de important sa-mi

asemenea fiinte eliberate, ne ofera cataliza-torul, speranta si

dau seama daca autorul se exprima ca urmare a unei au-

impulsul necesare pentru a intreprinde propria noastra

tentice realizari interioare. Am gasit ca raspunsul era: Da!"

calatorie interioara. Astfel, in pofida cinis-mului sinelui nostru

Observatii atente efectuate pe durata catorva ani, in care i-am

marunt, mai exista i Sinele care ne atrage atentia. Pentru

luat interviuri i 1-am vizitat, mi-au confirmat starea lui

inceput, poate ca ii vom auzi chema-rea pentru intaia data ca

spirituala avansata. In cartea de fata, dr. Hawkins ne rea-

venind din partea unei contiinte avansate cum este dr.

mintete legea contiintei, care afirma: Suntem cu totii

Hawkins, a unui invatator, ghid spiritual sau intelept care au

conectati la nivel energetic, iar o vibratie superioara (pre-cum

ajuns la realizarea Sinelui. Apoi, pe masura ce vom avea noi

aceea a iubirii) are un efect puternic asupra unei vi-bratii

inine experience personale ce tin de adevar, vindecare i

inferioare (cum este teama)." Simt ca aceasta lege este

expansiune, vom percepe chemarea ca venind din interior.

adevarata ori de cate ori ma aflu in preajma lui; campul sau

Sinele invatatorului i acela al discipolului sunt unul i

energetic transmite iubire vindecatoare i o pace profunda.

acelasi", spune doctorul Hawkins.

Cum arata i in cartea de fata, aceste stari superioare ne sunt

Dr. Hawkins radiaza in exterior adevarurile cuprinse


in aceasta carte. Ca un cautator constiincios ce eram, care

accesibile tuturor i in orice moment.


Indiferent unde ne situam pe drumul vietii, cartea
aceasta ne va dezvalui care este pasul urmator" pe care
trebuie sa-1 facem. Mecanismul renuntarii descris de dr.
Hawkins este aplicabil pe parcursul intregii noastre calatorii
interioare; de la eliberarea de resentimentele pe care le purtam
in noi inca din copilarie, pana la renuntarea definitiva la egoul insui. Astfel, cartea le este utila in aceea i masura celor
care cauta succesul lumesc pe plan profesional, clientului care
urmeaza o forma de psihoterapie si doreste sa-si solu ioneze
problemele emotionale, pacientului
maladie fizica, precum si

dingnoHliciit

cu

10
Letting Go - Calea renuntarii

II

a conditiei noastre umane i sa

cautatorului spiritual domic sa


fim dispui a le privi fara a le

obtina

Iluminarea.

Un

pas
judeca critic. Putem nazui spre

important

pentru

noi

toti,
atingerea unei stari superioare

afirma dr. Hawkins, este acela


de

contientizare

nonduala,

de a recunoate ca nutrim
insa

cum

procedam

cu

sentimente negative ca urmare


persistentul

sine

meschin"

dual, care ne indeamna sa ne

claritate

cunoaterii

rar

percepem ca fiind mai buni"

intalnita.

Cum spunea,

cu

sau mai rai" decat altcineva?

umor, la inceputul multora din

conferintele sale, Sa incepem

n cele zece carti anterioare, dr.

cu sfaritul." Intr-adevar, in

Hawkins

starea

conferintele i cartile sale, dr.

nonduala de Iluminare cu o

Hawkins a elucidat in detaliu

descris

starile

superioare

contienta

care

de

sale, dr. Hawkins ne aduce la un

constituie

punct

punctul

de

plecare

comun:

recunoaterea existentei sinelui

culminant al evolutiei umane


interioare.
meschin. Pentru a ajunge unde

D
ne dorim, trebuie sa incepem de

e aceasta data, in aceasta carte


unde ne gasim! Daca vrem sa

publicata in ultima parte a vietii


ajungem de aici pana dincolo,

nu vom ajunge mai repede la

in realitate, nu vom face decat

destinatie

pacalim

sa ne prelungim calatoria. Aa

singuri, spunandu-ne ca ne vom

cum arata dr. Hawkins in

incepe calatoria dintr-un loc mai

aceasta carte, este nevoie de

apropiat de destinatie. Gandind

curaj i de onestitate

ca suntem mai aproape de

de

obiectivul nostru decat suntem

recunoate

daca

ne

noi

inine

pentru

fata

Letting Go - Calea renuntarii


12

negativitatea

meschinaria

ascunse in noi. Numai atunci

cand

recunoate

vom

negativitatea

pe

care

am

motenit-o odata cu conditia

noastra

umana,

vom

putea

renunta la aceasta i ne vom

putem realiza cu succes acest

elibera de ea. Nu trebuie decat sa

lucru.

fim dispui sa recunoatem i sa

acceptam acea parte a experientei

n aceasta carte, cu precadere

noastre umane. Acceptand-o, o

pragmatica, el ne pro-pune o

putem

tehnica

transcende,

iar

dr.

Hawkins ne arata calea prin care

prin

care

putem

transcende sinele meschin i

accede la libertatea dupa care

cazurilor clinice pe care ni le

tanjim cu totii. Aceasta stare de

impartaete din practica sa de

libertate interioara i de fericire

zeci de ani, in care a activat ca

netulburata ni se cuvine

psihiatru. Caz dupa caz, avem

de drept, sustine el. Pe masura ce


parcurgem cartea Calea
prilejul sa constatarn puterea

renuntarii, ne simtim incurajati


renuntarii

inspirati

de

in

aproape

orice

expunerea
domeniu al vietii: relatii umane,

stare de sanatate, mediu de lucru,

flam ca raspunsul la problemele

activitati recreationale, evolutie

cu care ne confruntam se afla

spirituala,

familie,

chiar in fata noastra. Renuntand

sexualitate, vindecare emotionala

la blocajele interioare pe care i

i recuperare din

le-am impus, adevarul Sinelui

adictie.

nostru

viata

de

razbata

interior

in

reuete

sa

ne

exterior

reveleaza calea spre seninatate.

interioare ca unica solutie valida

Ali invaatori spirituali au pus

accentul

pe

cultivaren

pncii
1.1

Letting Go - Calea renuntarii

din interiorul inimii omeneti eleveaza tot ce tine de viata.

pentru dificultatile personale, dar si pentru conflictele


colective: Mai intai dezarmarea interioara, abia apoi
dezarmarea

exterioara"

(Dalai

Lama);

Fii

chiar

tu

schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume" (Gandhi).

Dr. David R. Hawkins este un autor, psihiatru,

Implicatia reiese limpede. Fiind cu totii parti ale intregului,

clinician, invatator spiritual si cercetator al con tiintei, de

atunci cand vindecam ceva in noi insine, vindecam acelasi

renume mondial. Gasiti amanunte despre viata sa extraor-

lucru i pentru lumea in ansamblu. La nivel energetic, fiecare

dinara in sectiunea Despre autor de la sfarsitul acestei carti.

constienta individuala este conectata la constienta colectiva;

Opera sa originala ii raspandete lumina din sursa

prin urmare, vindecarea personala duce la aparitia vindecarii

compasiunii universale, fiind dedicata alinarii suferintei in

colective. Dr. Hawkins este, poate, primul care a incercat sa


inteleaga acest principiu in lumina aplicatiilor tiintifice i
clinice. Aspectul esential este urmatorul: schimbandu-ne pe
noi, schimbam lumea. Pe masura ce iubirea castiga tot mai
mult teren in interiorul nostru, in exterior se manifesta
vindecarea. Aa cum creterea nivelului marii ridica toate
vasele care plutesc pe ea, i stralucirea iubirii neconditionate

Letting Go - Calea renuntarii

permis reinnoirea propriei sale constiinte pentru ducerea la

toate ipostazele vietii. Contributia adusa de opera doctorului

bun sfarit a anumitor angajamente luate fata de umanitate.

Hawkins la evolutia umanitatii depaseste tot ce s-ar putea

Starea de unitate nu s-a pierdut si nici nu a fost abandonata,

spune despre aceasta.

insa iubirea sa extraordinara a trebuit sa fie indreptata spre


provocarea exprimarii inefabilului. Veti observa ca unele

Starea de Iluminare este desavarsita in beatitudinea sa

dintre pronumele folosite nu se conformeaza conventiilor

si nimeni nu i-ar dori sa o paraseasca decat pentru o

gramaticale - viata noastra", ar fi un exemplu - desi sunt

abandonare totala in fata iubirii lui Dumnezeu si a semeni-lor

adecvate experimentarii unei conditii spirituale care cunoa te

nostri, pentru a le impartasi si altora darul harazit. Aceasta

unitatea impersonala a intregii vieti. Faptul ca dr. Hawkins se

carte despre renuntare i intreaga activitate lumeasca a

reintoarce in universul logicii si al limbajului pentru a ne face

doctorului Hawkins sunt rodul acestei renuntari. Aa cum veti

cunoscuta Harta contiintei" - pentru ca si noi sa ne implinim

citi intr-unul din capitole, o foarte profunda renuntare

destinul - spune foarte multe despre iubirea sa neconditionata

manifestata la un moment dat in viata doctorului Hawkins a

fata de umanitate. Aratandu-ne

14

15
Letting Go - CaLea renuntarii

calea spre eliberare, dr. Hawkins ne ofera i ansa de a o


atinge. Multumim, doctore Hawkins, pentru darul renuntarii
depline!

PREFATA
Fran Grace, Ph. D., editor.
Profesor de studii religioase i
custode al Camerei de meditatie
a Universitatii Redlands, California
Fondator i director al Institutului
pentru o viata contemplativa
din Sedona, Arizona Iunie, 2012

In numerosii mei ani de practica clinica in psihiatrie,


telul principal a fost sa caut caile cele mai eficiente de alinare a suferintei umane sub toate formele sale, atat de numeroase. In acest scop, am explorat o multitudine de discipline tinand de medicina, psihologie, psihiatrie, psihana-liza,
tehnici comportamentale, bio-feedback, acupunctura, nutritie
i chimia creierului. Dincolo de toate aceste moda-litati
clinice se aflau sisteme filozofice, metafizica, o multi-me de

tehnici de vindecare holistica dar i cursuri de auto-

partai i altora observatiile clinice i experientele mele per-

dezvoltare, cai spirituale, tehnici de meditatie i alte meto-de

sonale.

de extindere a contientei.
In toate aceste explorari, mecanismul renuntarii s-a
dovedit a aduce numeroase beneficii de ordin practic. Im-

Cele zece carti anterioare se concentreaza pe starile


avansate de contien|;a i pe Iluminare. In decursul anilor,
mii de studeni care au asistat la conferintele noastre sau

portanta sa a impus scrierea acestei carti, pentru a le im-

17

16
Letting Go - Calea renuntarii au participat
1

la Satsang-uri au pus intrebari ce dezvaluiau obstacolele pe


care le intampinau, in viata de fiecare zi, in atingerea

reactiilor fiziologice la stres decat multe alte abordari


din prezent.
Dupa studierea celor mai multe dintre metodele di-

Iluminarii. Este practic i folositor sa facem cu-noscuta o

verse de reducere a stresului si de dezvoltare a constientei,

tehnica ce le va facilita depairea cu succes a unor obstacole

prezenta abordare se remarca prin simplitate, eficienta,

de genul: cum sa facem fata vicisitudinilor din viata de fiecare

eficacitate clinica, absenta conceptelor indoielnice si rapidi-

zi, eecurilor, dezamagirilor, stresului si crizelor sale? Cum sa

tatea cu care isi fac aparitia rezultatele observabile.

ne eliberam de emotiile negative i de impactul lor asupra


starii de sanatate, a relatiilor afective i mediului de lucru?
Cum sa abordam sentimentele incomo-de? Lucrarea de fata
ofera o modalitate simpla si eficienta de a elimina sentimentele
negative si de a fi liberi.
Tehnica de renuntare consta dintr-un sistem practic de
indepartare a obstacolelor si a ataamentelor. Aceasta ar mai
putea fi numita si mecanism de renuntare". Eficienta sa a
fost dovedita stiintific, iar unul dintre capitolele car ii se
ocupa chiar de explicarea acestui aspect. Cercetarile au
demonstrat ca aceasta tehnica este mai eficienta in atenua-rea

' Satsang provine din limba Sanscrita. "Sat"


inseamna adevar, iar "Sanga" - companie. Satsang
inseamna, deci, compania adevarului, companie
spirituals, compania celui injelept, compania
intelepciunii pe care o purtam in noi. (n. tr.)

Letting Go - Calea renuntarii


Simplitatea sa este inselatoare si aproape ca mascheaza re-alul
beneficiu al tehnicii. Succint spus, aceasta ne eliberea-za de
ataamentele emotionale, confirmand astfel constata-rea pe

dezvoltarea spirituala i a constientei, precum i succesul in


numeroase aspecte ale vietii.
Astfel, beneficiile tehnicii renuntarii sunt intalnite la
diferite niveluri:

care au facut-o toti inteleptii lumii, si anume ca ata- amentele


sunt cauza primara a suferintei.

La nivel fizic:

Mintea, cu gandurile ei, este stimulatade sentimente.

Eliminarea emotiilor reprimate are un efect benefic

Fiecare sentiment constituie efectul cumulat al multor mii de

asupra starii de sanatate. Ea diminueaza fluxul excesiv al

ganduri. Pentru ca, pe tot parcursul vietii, cei mai multi

energiei din sistemul nervos autonom al corpului si elimina

oameni ii reprima, suprima i fac tot posibilul sa scape de

blocajele din sistemul de energie folosit in acupunctura (fapt

sentimentele lor, energia reprimata se acumuleaza si incearca

demonstrabil printr-un simplu test muscular). De aceea, daca

sa se exprime prin tulburari psihosomatice, afectiuni ale

o persoana recurge in mod constant la renuntare, tulburarile

corpului, suferinte emotionale si comportament deviant in

fizice si psihosomatice se amelioreaza si adesea dispar cu

relatiile interpersonale. Sentimentele acumulate blocheaza

dcsnvnisirc. Arc loc, totodata, o inversare completa


IV

18
Letting Go - Calea renuntarii

optima.

a proceselor patologice din corp i

revenirea acestuia la o functionare

L
a
ni
ve
l
co

m
p
o
rt
a
m
e
nt
al
:

nevoia

de

escapism

intermediul

prin

drogurilor,

D
alcoolului,

eoarece

se

distractiei

sau

manifesta
somnului

in

exces.

In

diminuarea treptata a anxieconsecinta,

apare

spo-rirea

tatii i a emotiilor negative, se


vitalitatii, energiei, prezentei i

simte din ce in ce mai putin


starii de bine, insotita de o

le
:
functionare mai eficienta i
P

mai uoara in toate dome-niile


e

masura

renuntarii

la

activitatii umane.
sentimentele negative, trep-tat se

inmultesc sentimentele pozitive,


R
el
a
ti
i
i
n
t
e
r
p
e
r
s
o
n
a

ceea ce are ca efect imbunatatirea

rapida i observabila a tuturor

Sporete

mai multa uurinta a intereselor

capacitatea de a iubi. Conflictele

vocationale, iar comportamentul

cu ceilalti incep sa se reduca,

de

astfel incat performanta la locul

sentimentul

de

manifesta din ce in ce mai rar.

relatiilor

munca

u-mane.

inregistreaza

autosabotare

de

bazat

vinovatie

pe

se

cretere. Eliminarea blocajelor

Dependenta

negative permite exprimarea cu

scade constant i se face din ce in

de

intelectualism

ce mai des apel la cunoaterea

intuitiva.

Odata

cu

afla in stare

reluarea

dezvoltarii personalitatii i a
20

evolutiei spirituale, adesea se

descopera

existenta

unor

capacitati psihice i creatoare

nebanuite pana atunci dar care se

Letting Go - Calea renuntarii


durere i suferinta; in ultima
latenta Jn noi toti ca urmare a
reprimarii de catre emotiile
i
instanta, ea poate insemna chiar

negative. Extrem de importanta


violenta i sinucidere. Pe masura

este

diminuarea

treptata

a
ce dependenta se diminueaza,

dependentei,

flagelul

tuturor
apare

relatiilor

umane.

descretere

Dependenta
agresivitatii

aduce dupa sine atat de multa


comportamentului ostil. Aceste

o
n
t
ie
n
ti
z
a
r
e
S
p
ir
it
u
a
li
t
a
t
e
:

sentimente negative sunt inlocuite

de sentimente de acceptare i de

iubirea celorlalti semeni.

C
o
n

ti
i
n
t
a
C

ste un domeniu care poate fi

accesat prin recurgerea constanta

contientei,

la mecanismul renuntarii.

expansiune

Renuntarea la emotiile

realizare a sinelui treptata i se


>
>
>
experimenteaza adevaratul Sine

negative inseamna ca persoana


interior.

Invataturile

marilor

respectiva resimte o fericire,


maetri incep sa se manifeste din

multumire,

pace

bucurie
interiorul persoanei, ca i cand

sporite.

Se

manifesta

o
ar fi o experienta personala a

acesteia. Renuntarea treptata la

sfarit,

u rabdare i subtilitate,

realizarea adevaratei identitati

oricine poate duce la inde-

personale. Renuntarea este unul

plinire aceste objective*

dintre

pe masura ce, in linite, se

limitari

permite,

cele

instrumente

in

mai

eficiente

pentru

atingerea

dezideratelor spirituale.

supune

mecanismului

n*rum|itrii in vin|n de

21
firrare zi. Este placut

Letting Go - Calea renuntarii


propun sa ajute cititorul sa

sa asiti la i sa experimentezi
traiasca aceste experiente

eliminarea treptata a negati-vitatii


implinitoare.

i inlocuirea ei cu sentimente i

David R. Hawkins, M. D., Ph. D.


experiente pozitive. Informatiile

cuprinse in aceasta carte Ii

reedinte fo

Sedona, Arizona, Iunie 2012

ntr-o zi, cand

ma ailam in

stare de

contemplare,

mintea m-a

intrebat:

U
n
d
e
s
e
a
fl
a
r
a
s
p
u
n
s
u
ri
l
e
?

d
C

d
s

il

it

at

lu

ra

olutia oricarei problem pare sa

nu

aduca

decat

alinare

temporara, deoarece constituie

insai baza problemei care ii va

a
m
st
er
f
ar
a
n
ic
i
o
s
p
er
a
n
ta
d
e
ie

ir
e
?

a
urma.
r
Sa fie mintea umana ca o roata in
care alearga un
e
h

st

O
a

r
e
D
u
m
n
e
z
e
u

ti
e
c
e
f
a
c
e
?

u
S
a
a
m
u
u
D
r
u
it

Ia
r
m
in
te
a
i
i
co
nt
in
ua
pa
la
vr
ag
ea
la
:

ti

I
I
Letting Go - Calea renuntarii

"

"

a aflam,

insa, ee

spun

speciali

onfuzia

lor este

i mai

elaborat

a,

invelita

intr-un

impresi

onant i

in

complic

ate

constru

cte

. Au

sisteme

de

conving

eri

predeter

minate

incearc

a, din

rasputer

i, sa te

inca-

dreze.

apelat la specialiti revine in


punctul din care a plecat.
A
fost
o
vre
me
in
care
cred
eam
ca
pute
m
cont
a pe

acestea

par sa

functio

neze,

apoi eel

care a

itutiile

sociale,

insa

acestea

i-au

trait

traiul;

nu mai

are,

acum,

increde

re in

ele.

Acum

i mult

institute

suprave

ghetoar

e decat

instituti

i in

pitalele

sunt

monitor

izate de

numero

ase

agentii.

nu mai

are

timp

pentru

pacienti

, care

se pierd

ota din

jur.

Uitati-

va pe

coridoa

rele

spitalel

se vad

nici

medici,

nici

asistent

e;

acetia

in

birouri

i se

ocupa

de

hartoag

e.

a scena

"

este

dezuma

nizata.

"

a
1

Erhard
Seminars
Training (EST)
- ?n engl. Tn
orig. (n. tr.)

24

Letting Go - Calea renuntarii

cu terapia EFT2. Va echilibrati

chakrele,

incercati

putina

reflexologie, apelati la acupunctura

urechii,

treceti

la

iridologie,

incercati vindecarea cu lumina sau

unui grup jungian. Apelati la

cristale.

Meditati,

masajul rolfing, incercati substante

cantati mantre, beti ceai verde, incercati cultul

psihedelice, participati la edinte de

penticostal, respirati foe3, vorbiti in limbi.

comunicare mediumnice, faceti

Incercati meditatia de centrare4, invatai NLP,

jogging, urmati jazzercise, vi se fac

incercati actualizarile, va perfectionati

clis-me, consultati nutritioniti,

vizualizarile, studiati psihologia, va alatu-rati

faceti aerobic, stati cu picioare-le in

sus i capul in jos, purtati bijuterii cu proprietati

eneagrame,

mis-tice. Va straduiti sa deveniti mai intuitivi,

meridianele energetice, va alaturati

sa obtineti bio-feedback, incercati gestalt

unui

terapia.

contiintei, luati caiman te. Faceti

Va

homeopatul,

chiropracticianul,

consultati

injectii

naturopatul.

sarurile

Incercati kinesiologia, va descoperiti prin

grup

cu

va

de

echilibrati

dezvoltare

hormoni,

celulare,

incercati

echilibrati

mineralele din corp, va rugati,


implorati i conjurati. Invatati
t

a
2

EFT

(Emotio

nally

Focuse

"

Therapy

sau

respecti

vTehnici

de

eliberar

emo1;io

nala

(TEE),

sunt

tehnici

puternic

Tntre

presop

unctura

meditat

autohip

noza,

un

fel

de

acupun

emoii,

prin

care

stimula

anumite

puncte

ale

meridia

nelor

Tn

scopul
K
eliminar
a
ii
p
negativi
a
taii din
l
corpul
a
i

din
b

viaa
h
noastra
a
. (n. tr.)
t

"

)
C

25
Letting Go - Calea renuntarii

proiectia

macrobiotica,

astrala.

folositi

Deveniti

produse

vegetarieni. Nu

organice,

mancati

excludeti

decat

numai

varza. Incercati

alimentele

dieta

modificate

genetic.

Incercati

Mergeti

sa

intalniti

vraci

amestecuri

de

ierburi

amerindieni,

chinezeti,

faceti sauna in

moxicombustie

camera

, masaj Shiatsu,

transpirare.

de

acupresura,

feng

Calatoriti

shui.

in

Meditati asupra

soarelui.

Va

India. Gasiti un

radeti parul de

nou guru. Va

pe cap. Mancati

dezbracati.

cu

Inotati

Gange.

in

mainile,

ajungeti intr-un

hal fara de hal,

Incercati

va

spalati cu apa
rece.
regresia

C
hipnotica.

antati

tribale.

retraiti

cantece
Tipati

in

edinte

de

Va

vietile
terapie primala.

trecute.
Loviti

perne.

Incercati

un

Mergeti

la

Feldenkrais5.

Unity7. Scrieti

Frecventati un

afirmatii.

grup

concepeti

de

Va

intalnire pentru

postere

cu

cupluri

idealuri8.

Va

conjugale6.

renateti.

Cautati

inca

raspunsuri prin

multe cursuri i

I Ching. Etalati

ateliere.

cartile de tarot.

zeci de carti.

Studiati

Faceti

filozofia

Zen.

Va inscrieti la

mai

Cititi

analiza

tranzactionala.

Luati lectii de

den
yoga.
krai

Patrundeti

in

(nu
sfera
mita

astf

el
5

dup
Met
a
oda
initi
Fel
ator

ul

sau

efici

, Dr.

ent

Mo

de a

she

cont

Feld

rola

enk

dure

rais)

rea

este

un

stre

mo

sui,

rec

tip

om

de

and

tulb

at

urar

pen

tru

neu

trat

rolo

are

gica

din

oric

mo

arui

men

t ce

nerv

are

os

suc

de a

ces

dezv

in

olta

antr

enar

utili

ea

za

siste

noi

mul

cai

ui

Tn

juru

ter
(M.
E.)"
la

zon

http:/

ei

leza

/en.

te.

(n.

wikip

tr.)

edia.
6

Vezi
Ma
rria
ge
Enc
oun

org/

wiki/

er

Marr

(n.

iaKe

t r.)

Enc

ount

Pro

bab

refe

il ca

ra la

aut

Unit

orul

se

Heal

th

Sys

tem

(n.

tr.)

Visi

on

boar

d-

Tn

tr.)

engl
26

. in

orig.

(n.

Letting Go - Calea renun{&rii


amanica. Stai

tiintelor oculte.

Studiati magia.

Lucrai cu un

kahuna9.

Realizati

calatorie

sub piramida. Il

cititi

Nostradamus.

Va

pe

mental

pregatii

pentru

tot ce poate fi

mai rau.

aminoacizi.

Achiziionai un

racticati

generator de

retragerea

ioni negativi.

spirituala.

Urmai cursurile

Incercati postul

unei coli de

ritu-alic. Luati

mistere. Invatati

Ascultai

strangere de

inregistrari cu

mana secreta.

mesaje

Faceti exerciii

subliminale.

de tonifiere. In-

Luati enzime

cercati terapia

pentru creier,

culorilor.

antidepresive,

re-medii florale.

ciudaenii

Petreceti sejururi

fermentate de pe

in centre spa.

meleaguri

Gatiti cu in-

indepartate.

grediente

Plecati in Tibet.

exotice. Cautati

Cautati cu tot

tot felul de

dinadinsul

oameni sfinti.

Renuntati sa

Formati cercuri

faceti sex sau sa

in care va tineti

mai mergeti la

de mana i

film. Va

consumati

imbracati in

substante

robe galbene.

halucinogene.

Intrati intr-un

cult.

medicamente-

minune.

ncercati

abonati

nenumarate

toptan

tipuri

de

Va

la

un

de

reviste. Incercati

psihoterapie.

dieta

Pritikin.

Luati

Nu

mancati

decat grapefruit-

preocupati

de

uri. Vi se citete

ecologie.

Va

viitorul in palma.

propuneti

sa

Adoptati

salvati

sistemul

gandire

Age.

de

New

Va

planeta.

Mergeti sa vi se

citeasca

Purtati

aura.

diverse

a,
crishu

a
I
se
n
trad
lim
uce
ba
prin
ha
"sec
wa
ret"
iian
iar

ka

retul

hu

ui",

"ex

pert

pri

",

"m

"pa

agis

strat

tru".

or

Ka

al

hun

sec

rep

ui

rezi

in

nta

sist

ec

em

hiv

ul

ale

de

ntu

bre

sle

me

me

te

die

rul

val.

Ter

nos

me
cut
nul
ca
a
cch
de
iva
ve
len
nit
t al
Ins
a
a
ma
cu

mi

(n.1

lui,

r.)s11

vra

rsa:I I

ciu

IIp:/

lui,

ww

prc

w.I I

Ot

<><

UI

)p()

Ui.

nop

on

erapi

a-ic

rtarii/

ro/t

27
Letting Go - Calea renuntarii
astro grama in

tale.

interpretati

Va

sistemul hindus.

Partici-pati

la

edinte

de

Obti-neti

channeling prin

binecuvantarea

intermediul

lui Baba Nu-

unui

tiu-cum.

medium.

Incercati terapia

alaturati

prin sex. Faceti

grup

sex

Mergeti

tantric.

Va

unui

anonim.

in

pelerinaj

la

in-caltari

Lourdes.

Va

terapeutice. Va

balaciti

in

impamantati.

izvoare termale.

Acumulati mai

Urmati

multa prana i

cursurile Scolii

expirati

Arica10. Purtati

negativitatea

toata

aceea neagra i

terapia

statuta.

vezica de arpe.

Incercati

Incercati

acupunctura cu

respiratia

ace din aur. Va

chakrelor.

ganditi daca sa

curatati

apelati

Meditati

la

cu

Va

aura.

in

Piramida

Keops,

Piramida

ati incercat deja

lui

toate

Marea

acestea?

O, omule! O,

din

tu,

Egipt.

fiinta

minunata!

puneti ca voi i

Tragic,

comic

prietenii votri

i totui atat de

nobil!

Iti

continui

cautarile

raspuns?

Suferinta?

O,

cu

da.

Speranta?

atata curaj! Ce

Cu

siguranta.

ne impinge sa

Dar mai este

perseveram

ceva.

gasirea

in

unui

tim, intuitiv, ca

nimerim

undeva

fundaturi i pe

exista

raspunsul

in

drumuri

absolut.

Ne

inchise;

poticnim

pe

ajungem sa fim

alei laturalnice

exploatati,

intunecate,

escrocati,

dezamagiti,

De

satui de toti i

gasim

de

toate

i,

ce

raspunsul?

totui,

continuam

nu

sa

u reuim sa

incercam.

identificam

Unde greim?

problema,

de

Arica
aceea

nu
sau,

putem

gasi

simpl

u,
raspunsul.

Arica,

esteun

10

grup

coala

de

Arica,

dezvol

Institut

tare a

ul

potenti

alului

Osc

uman

ar

Tnte

Icha

meiat

zo

in

(m.

1968

193

de

1).

filosof

(n.

ul

tr.)

bolivia

n
28

Letting Go - Calea renuntarii


atatea
Poate ca
raspunsul este
atat de simplu
incat de aceea

sisteme

de convingeri,

nici nu-1 putem


vedea.
Poate ca solutia
nu este pe
undeva, pe
acolo" i de
aceea nu o
putem gasi.

incat

nu mai

reuim

sa

percepem

ce

este evident.
oate ca suntem

inconjurati

de

parcursul

gasirii

solutiei

istoriei, o mana

ultime la toate

de

vicisitudinile

oameni

au

reuit sa atinga o

omenirii.

claritate

au

de

reuit

Cum

ei?

exceptie i au

Care

trait

secretul lor? Noi

experienta

este

de

ce

nu

Intelegem

ceea

lipsita

de

speranta

ce au ei sa ne

reuitei? i ce

invete?

fie

anse are omul

de rand, cineva

misiune aproape

care nu este un

imposibila

geniu

Sa

aceasta

sau

in

ale

spiritualitatii?

\el\i\ final,

realizarea

multime de ini

adevaru-lui

urmeaza diverse

ultim. De ce se

cai spirituale dar

intampla astfel?

abia cativa

Urmam ritualul,

reuesc sa atinga

respec-tam

dogma i

cand lu-crurile

practicam plini

par sa

de zel disciplina

functioneze,

spirituals doar

ego-ul ii face

pentru a eua o

din nou, repede,

data in plus!

aparitia i ne

Chiar i atunci

lasam prini in

mrejele mandriei

convini ca au

i ale vani-tatii,

dreptate! i de

gandind ca de

cei care fac

data asta detinem

binele cu orice

raspunsurile!

pret!

Starea de

confuzie ne
zbaviti-ne de cei

salveaza.
confu-zia!
Pentru cei care

Pana

la

se afla in

urma,

ea

confuzie,

va este eel

mai exista

mai

speranta.

prieten,

Pretuiti-va

cea

inca

bun

mai

buna

raspunsuri

proteose

lor

impotriva

impo-

lor,

letalitaii

29
Letting Go - Calea renuntarii
fortate a ideilor

triva impunerii

lor. Daca va

aflati in deruta,

e aflati din ea? O

inca sunteti

metoda simpla

liberi. Daca va

de a atinge o

aflati in deruta,

mare claritate i

cartea aceasta vi

de a gasi solutii

se adreseaza.

la probleme, pe

masura ce aces-

tea ii fac

unei proble-me.

aparitia in viata

Starea pe care au

voastra. Nu este

atins-o marii

vorba despre a

intelepti in

gasi raspunsuri,

decursul istoriei,

ci de a demola

va sta chiar acum

insai temelia

la dispozitie;

solutiile se

simplu iar

gasesc in

adevarul se

interiorul nostru

impune de la

i sunt uor de

sine. Aceasta

gasit.

metoda poate ft

Mecanismul re-

utilizata in viata

nuntarii este

de fiecare zi. Nu

este insotita de

actioneaza, astfel

vreo dogma sau

ca nu puteti fi

de vreun sistem

indui in eroare.

de convin-geri.

Nu depindeti de

Puteti verifica

niciun fel de

voi iniva felul

invataturi.

in care

Metoda se

ghideaza dupa

Dumnezeu se

dictoanele:

afla in interiorul

Cunoate-te pe

tau." Aceasta

tine insuti",

metoda va

Adevarul te va

functiona i

face liber" i

pentru eel cinic,

,,Imparatia lui

i pentru eel

pragmatic, i

din care

pentru religios,

proveniti. Este

i pentru ateu.

eficienta atat

Poate fi aplicata

pentru

indiferent de

persoanele

varsta i de

spirituale, cat i

arealul cultural

pentru acelea

neinteresate de

deposeda

spiritualitate.

acesta. Sunteti

entru

protejati

de

de

ca

dezamagire. Va

mecanismul va

veti da singuri

apartine, nimeni

seama ce este

nu

adevarat i ce

va

poate

30
sunt

doar

programe

ale

mintii

sau

sisteme

de

convingeri.

In

timpul

desfaurarii

Letting Go succes cu mai


Calea

renunt&rii'
puin efort, vei

procesului,

starea voastra de

sanatate se va

Imbuniti|l, vei

avea mai mult

fl mai fericiti ?i

mai capabili sa

simtiti

iubirea

adevaratfi..

Prietenii votri

vor

remarca

dupfi.

aceea.

diferenta;

Veti

descoperi

schimbarile sunt

ca in voi

se

permanente. Nu

ascunde

un

vei atinge un

investor interior.

maxim", pentru

va

prbugi

n ultima instanta,

va vei descoperi

va veti da seama

Sinele interior. In

ce incercau sa ne

mod incontient,

transmita

ati

tiut

intelepti

marii

din

dintotdeauna ca

trecut.

Vei

el se afla acolo.

inelege

toate

Cand il veti gasi,

aceste

lucruri

pentru

Adevarul

ca

ceasta carte este

este

scrisa cu gandul

evident i pentru

la voi, cititorii.

ca el se afla in

Este lesne de

interiorul Sinelui

inteles, uor de

vostru.

parcurs i o

lectura agreabila.

Nu aveti nimic

fericiti. Pagina

de invatat sau de

dupa pagina,

memorat. Pe

materialul

masura ce o

parcurs va

parcurgeti, va

incepe sa va

ve|:i simi mai

aduca, in mod

senini i mai

automat,

experienta

Va ateapta i

eliberarii. Va veti

cateva surprize,

simti eliberati de

extrem de

povara. Tot ce

placute, in ceea

faceti, vi se va

ce privete

parea din ce in

propria voastra

ce mai agreabil.

viata! Lucrurile

vor incepe sa

zaharelul

mearga din ce in

inainte", aa ca

ce mai bine!

fiti

oricat

sceptici

de

credeti

aca doriti, puteti

de cuviinta. Este

fi sceptici. Am

chiar

mai fost dui cu

recomandabil sa

evitati

dezamagirii

entuziasmul

mai tarziu. De

exagerat. Acesta

pune

premizele

31
Letting Go -

Calea renuntarii

aceea, in locul

entuziasmului

de

este de preferat

nimic in schimb?

observaia atenta.

O, da, mai mult

ca sigur. Ma

ste oare posibil,

refer la libertatea

pe lumea asta, sa

voastra, de care

primeti ceva

ati uitat i pe care

fara sa oferi

nu aveti idee cum

sa o traiti. Ceea ce

nu se afla in

vi se ofera aici nu

exteriorul vostru.

este ceva ce

Aceasta li-bertate

trebuie, in vreun

deja va apartine;

fel sau altul,

nu trebuie decat

dobandit. Nu este

sa o retreziti i sa

ceva nou i nici

o redescoperiti.

Libertatea ii va

pune in legatura

face aparitia din

cu sentimentele i

nou i de la sine.

experientele

voastre interioare.

a fac cunoscute

Aceasta carte mai

aceste lucruri

cuprinde, de

numai pentru a va

altfel, multe in-

formatii utile pe

declana automat,

care mintea

deoarece este

voastra va fi

specific mintii sa

incantata sa le

incerce sa se

descopere.

elibereze de

Procesul

durere i

renuntarii se va

suferinta, cautand

32
totodata sa guste

o mai mare

fericire.

APITOLUL 2

MECANISM

RENUNTA

Ce inseamna

de sub o greutate.

asta?

Este insotita de o

Renuntarea se

senzatie subita de

simte ca incetarea

uurare i de

brusca a unei

uurinta, insotite

presiuni interioare

de o fericire mai

sau ca eliberarea

intensa i de

sentimentul de a fi

ata i un bun

liber. Este, de

exemplu in acest

fapt, un mecanism

sens. Va aflati in

al mintii i toata

toiul unei discutii

lumea 1-a resimtit

aprinse;

la un moment dat.

furiosi i suparati

cand,

sunteti

deodata,

totul vi se pare

sentimentul de a

absurd i ridicol.

fi atacat, la a va

Incepeti sa radeti.

simti brusc liberi

Situatia

se

fericiti.

detensioneaza.

Ganditi-va

Treceti de la furie,

nemaipomenit ar

fi daca ati putea

teama

ce

face acest lucru

sentimentele

tot

voastre nu v-ar

timpul,

oriunde, in orice

mai

situatie.

V-ati

niciodata

putea

simti

situatii dificile. La

permanent

liberi

aceasta se rezuma

iar

toata tehnica: la a

fericiti,

pune

in

renunta in mod

veti

contient

voi

fi

numai

frecvent, oricand

doriti

acest

lucru.

Atunci

33

Letting Go - Calea renuntarii


modul in care

responsabili de

va simtiti i nu

veti

mai

depinde

de

Aceasta

inseamna

sa

lurnea din jur i

faceti xxz de

de

reactiile

invatatura

de

voastre la ea.

capatai a

lui

Incetati sa fiti o

Buddha,

victima.

indeparteaza

care

presiunea data

atitudini

de reactivitatea

convingeri

involuntara.

negative care s-

au acumulat in

urtam in noi un

timp. Presiunea

imens rezervor

adunata ne face

de

nefericiti i este

sentimente,

cauza

multor

nialadii de care

suferim

i o expediem,

afirmand

aceasta

ca

este

problemelor

conditia

noastre de viata.

umana".

Ne-am resemnat

Incercam

sa

cu existenta ei

scapam

de

aceasta presiune

ne

indepartam

in mii de feluri.

de

zbuciumul

interior

viata

omeneasca

obinuita

de

este

creat

frica

de

traita incercand

amenintarea

sa evitam sau sa

nefericirii.

Stima de sine a

tuturora

este

amenintata

continuu

viata

indeaproape, ne

atat

dinauntrul, cat

i din afara

noastra.

Daca ne privim

dam seama ca ea

constituie, in

esenta, o lunga

i complicate

lupta pentru a

care le-am

incerca sa

proiectat asupra

scapam de

lumiL

temerile noastre

Presarate printre

interioare i a ne

acestea, sunt

indeplini

momentele de

ateptarile pe

bucurie in care

ne-am eliberat

ateptandu-ne.

temporar de

Am ajuns

temeri, insa

sa ne temem de

acestea nu au

sentimentele

disparut

noastre pentru

definitiv i sunt

ca acestea

tot acolo,

contin atat de

Letting Go multa

negativitate

incat ne e teama

ca, daca

le-am analiza
mai
indeaproape,
negativitatea near putea

copleL

temem de aceste

sentimente

pentru c& nu

deinem

mecanism
34

Ne

niciun

contient

prin

ele continua sa se

care sfi. le putem

acumuleze i in

stSpani in cazul

final ajungem ca,

in care ar ajunge

in

sa ne potopeasca.

privim

Fiindu-ne teama

ca pe o izbavire

sa le confruntam,

de toata aceasta

secret,

sa

moartea

dure

re.

Nici

nu dor, ci dor

gandurile,

nici

sentimentele care

faptele nu sunt

dureroase,

ci

sentimentele care

le

le dau natere!

insotesc.

resiunea

acumulatd

Gandurile in sine
sentimentelor

da

ganduri intr-o

natere

anumita perioada

gandurilor.

n singur

sentiment, de

exemplu, poate

zarnisli mii de

de timp. Luati,

de exemplu, o

amintire

dureroasa din

copilarie, un

imens regret care

unic eveniment.

a stat pana acum

Daca am putea

ascuns. Uitati-va

alina sentimentul

la toti anii aceia

dureros care a

de zile in care

stat la baza lor,

gandurile s-au

toate acele

asociat acelui

ganduri ar

disparea pe data,

consideratii

iar noi am uita

tiintifice. Teoria

evenimentul

tiintifica Gray-

respectiv.

La

Violette

integreaza

ceasta observatie

psihologia

se

neurofiziologia.

bazeaza

pe

Studiile

lor

aratat

au

La

Violette,

ca

1981). Gandurile

tonalitatea

sunt arhivate in

sentimentelor

baza de date a

organizeaza

memoriei

in

functie

de

gandurile

memoria

(Gray-

diferitele nuante

ale sentimentelor

un sentiment, ne

asociate

eliberam i de

cu

gandurile

respective.

aceea,

cand

sau

toate

De

atunci

gandurile

care

asociaza.

renuntam

abandonam

35

se

Letting Go - Calea renuntarii


toate

Marele avantaj in

a ti cum sa

renuntati,

este

acela ca se poate

renunta la orice

sentiment i la

sentimentele

intr-o clipita, in

orice

moment

sau loc, i ca

acest

poate

lucru

se

realiza

incontinuu

sentimente

fara efort.

negative,

astfel

meat creativitatea

e inseamna starea

i spontaneitatea

de

sa

renuntare?

se

poata

Inseamna sa fiti

manifesta

fara

eliberati

opozitia

sau

de

interferenta

darui persoanelor

conflictelor

din viata noastra

interioare. A fi

libertatea cea mai

liberi de confiicte

mare. Acest lucru

interioare i de

ne

orice

ateptari,

inseamna

le

permite

sa

experimentam

structura de baza

care,

universului,

aa

urmeaza

inalt cu putinta in

cum

orice

se

data.

situatie

Poate

ca

descoperi,

suna

mai

inseamna

filozofic,

insa

manifestarea

cand acest lucru

binelui eel mai

se intampla, este

faptic adevarat, el

Sentimente i

fiind

mecanisme

confirmat

inclusiv

prin

mentale

experienta

Noi abordam

personala.

sentimentele in

trei modalitati

principale

suprimare,

Acestea sunt

exprimare i

modalitatile cele

evadare. Le vom

mai frecvente

discuta pe rand.

prin care ne

ingropam

1. Suprimare i

sentimentele i

reprimare.

le dam deoparte.

In reprimare,

deranjati de

acest proces este

sentimente i

incontient; in

nici nu tim ce

suprimare,

altceva sa facem

procesul are loc

contient. Nu

vrem sa fim

36

Letting Go -

Calea

totui, cum

renunt&rii
putem mai bine.

cu ele. Cumva,

ne lasam cuprini

de suferint& i

incercam sa

functionam,

Sentimentele

pe care decidem

sa le suprimam

sau sS le

reprimam sunt in

acord cu

convenientelor

programele

sociale i a

contiente i

educatiei primite

incontiente pe

in familie.

care le purtam in

Presiunea senti-

interiorul nostru

mentelor

ca urmare a

suprimate se

traduce mai apoi

de cap, crampe,

ca iritabilitate,

tulburari ale

schimbari brute

ciclului

de dispoziie,

menstrual, colita,

tensiuni in

indigestie,

muchii gatului

insomnie,

i spatelui, dureri

hipertensiune,

aler-gii i alte

poarta

tulburari

multa vinovatie i

somatice.

teama in el meat

and

reprimdmun

sentiment,

facem pentru ca

atat

de

acestea nici nu se

mai resimt in mod

contient.

De

fiecare data cand

sentimentul

Sentimentul

respectiv

reprimat este apoi

ameninta sa iasa

prelucrat

la

diverse

moduri,

este aruncat din

pentru

ne

nou

asigura

ca

va

ramane

reprimat

suprafata,

incontient.

el

in

in

afara

i proiectia sunt,

contiintei. Dintre

poate, cele mai

mecanismele

cunoscute pentru

utilizate de minte

ca au tendinta sa

pentru a pastra un

se

sentiment

impreuna i sa se

reprimat, negarea

consolideze

in

manifeste

reciproc. Negarea

mecanismul

are

proiectiei.

ca

efect

Din

blocaje

cauza

vinovatiei

emotionale i de

i a fricii pe care

maturizare

le resimtim, ne

majore. Este, de

reprimam

obicei, insotita de

impulsul

sau

sentimentul

negam

prezenta

acestora

in

proiectam

lumea

in

exterioara

asupra

interiorul

nostru.

persoanelor

In

sa

jurul nostru.

loc

simtim,

le

le

37

din

Letting Go devin

Calea renuntarii

apoi

dumanul,

iar

mintea

Traim sentimentul

respectiv

ca

cauta

i
gasete

cand acesta le-ar


justificarea de a-i
apartine

lorw,
intari

celorlalti.

proiectia.

Ei"
Acum,

vina

apartine

evenimentelor

oamenilor,

astrologice,

locurilor,

conditiei

institutiilor,

sortii,

alimentatiei,

Dumnezeu,

conditiilor

norocului, Satanei,

climaterice,

strainilor,

sociale,

lui

grupurilor etnice,

principal

rivalilor politici i

de

altor

Proiectia

lucruri

catre

utilizat

lume.

este

exterioare noua. In

raspunzatoare

de

prezent, proiectia

toate

reprezinta

conflictele armate

mecanismul

razboaiele,

dezordinea

civila.

Suntem

sine in detrimentul

chiar incurajati sa

celorlalti i, intr-

dumanul

un final, aceasta

uram

pentru

considerati

fi

un

are drept urmare

destramarea

bun cetatean". Ne

societatii.

pastram stima de

Mecanismul

proiectiei

sta la

sociala.

baza

atacurilor,

2. Exprimare.

violentei,

Prin acest

agresiunii i a

mecanism,

oricarei forme de

sentimentul este

distrugere

lasat sa se

reverse, este

grup. Exprimarea

exprimat sau

sentimentelor

transpus in limbaj

negative lasa sa

corporal i

iasa exact atata

manifestat ca

presiune

atare in nesfarite

interioara incat

demonstrate de

ceea ce mai

ramane, sa poata

societatea noastra

fi apoi suprimat,

conside-ra, in

Este foarte

prezent, ca

important sa

exprimarea

intelegeti acest

sentimentelor ii

lu-cru pentru ca

elibereaza de

multi oameni din

acestea. De fapt,

38
se intampla exact

opusul.

Exprimarea unui

sentiment tinde,

mai intai, sa-i

incurajeze

propagarea

Letting Go lasa ca ceea ce


Calea

renun{Arii
ramane din

i sa-i alimenteze

energia. In al

doilea r&nd,

exprimarea

unui sentiment

Acesta 8& fie

suprimat din sfera

contientei.

Echilibrul dintre

suprimare i

exprimare variaza

moravurile

de la

culturale in

individ la individ

vigoare i de

in functie de

mass-media.

educarea sa

Exprimarea
sentimentelor
personale este la
moda ca urmare

timpurie, de

a interpretarii

normele i

greite a lucrarilor

lui Sigmund

nevrozelor; de

Freud i a

aceea,

psihanalizei.

exprimarea lor a

Freud a remarcat

fost

ca suprimarea

considerata a fi

sentimentelor

modalitatea de

sta la baza

tratare a acestora.

Aceasta

propria persoana,

interpretare

in detrimentul

greita s-a

tuturor celorlalti.

transformat in

permisiunea de a

fi

indulgent cu

Ceea ce afirma

Freud de fapt, in

psihanaliza

clasica, este ca

impulsul sau

elanurile

sentimentul

constructive ale

reprimat trebuiau

iubirii, activitatilor

neutralizate,

lucrative i

sublimate,

creativitatii.

socializate i

Daca ne

canalizate spre

descarcam

sentimentele

sa-i suprime,

negative asupra

exprime sau sa

celorlalti,

evite anu-

ei traiesc aceasta

mite sentimente;

experienta ca pe o

din aceasta cauza,

agresiune, fiind, la

exprimarea

randul lor, fortati

negativi-

tatii are drept

mai preferabila

consecinta

ar fi asumarea

deteriorarea i

responsabilitatii

chiar distrugerea

pentru toate

relatiilor dintre

sentimentele

oameni. O

negative pe care le

alternativa mult

avem i incercarea

de a le neutraliza.

sentimentele

Atunci, vor

pozitive.

ramane sa fie

exprimate numai

39
Letting Go - Calea renunarii
Evadarea

reprezinta evitarea

3.

Evadare.

sentimentelor prin

recurgerea

la

ea fiind totodata i

diversiune.

Aceasta

sta

bauturi alcoolice,

evitare

la

baza

industriei

de

subterfugiul

adoptat

de

dependents

de

divertisment i a

munca.

producerii

Escapismul

de

evitarea

sinele interior i

contientizarii

ne

lumii

impiedica

sunt

interioare

mecanisme

puteni

adevaratele

pe care societatea

sentimente sa iasa

le tolereaza. Ne

la suprafata printr-

putem

o varietate infinita

ignora

de

indeletniciri,

acestea crete.

dintre care multe

ajung

sa

se

amenii

in

orice ca sa nu

adictii pe masura

trebuiasca sa fie

ce

contienti

transforme

noastra

dependenta

fata

de

ar

sentimentele

face

de

lor.

Vedem cat de des

de colo-colo de

schimbaunii

parca ar fi in stare

programele

televizor

la

din

onirica,

mintea

lor

fiind

momentul in care

programata

in

intra in camera

permanenta

de

iar apoi se plimba

informatiile

inoculate

pe

moment de

aceasta

cale.

singuratate.

Oamenii

sunt

aici,

ingroziti

sa

se

confrunte cu ei

inii.

Se

tern

pana i de un

De

activitatea

lor frenetica: sunt

intr-o continua i

neincetata

socializare,

discutie, trimitere

se

de

SMS-uri,

supraalimenteaza,

asculta

joaca jocuri de

muzica, lucreaza,

noroc, se due la

calatoresc,

film,

citesc,

viziteaza

orae,

fac cumparaturi,

se

medicamenteaza,

se drogheaza i

merg la petreceri.

ulte

dintre

mecanismele

de

ineficiente.

Fiecare

dintre

acestea

necesita

cantitati din ce in

evadare amintite

ce

anterior

energie

sunt

greite, stresante

mai mari de

Letting Go 40
Calea renunt&rii

in sine i prin

sine.

Sunt

necesare

cantit&i imense

de energie pentru

diminua

a contientei i o

presiunea

crescanda

reducere treptata

sentimentelor

stagnare

maturizarii.

suprimate

Creativitatea,

reprimate.

Se

energia

manifesta

interesul autentic

faa de ceilalti se

emotionale,

diminueaza.

diverse

Dezvoltarea

imbatranirea

spirituala

precoce i chiar

stagneaza i pot

moartea

aparea

prematura.

fizice

afectiuni

Proiecia

maladii,

i a brutalitatii

sentimentelor

reprimate

drept

are

consecinte

probleme

atat

de

caracteristice

societatii

tulburari sociale,

contemporane.

ca i exacerbarea

Mai

individualismului

orice, are ca efect

presus

de

incapacitatea de a

ura de sine.

iubi cu adevarat

In contradictie cu
cele de mai sus, ce
se intampla
atunci cand
decidem sa
reromtam la un
anumit sentiment?

i de a avea

Energia din
incredere

in

spatele acestuia
altcineva,

manifestata prin

izolare sociala i

cedeaza

instantaneu i are

loc

sa scada. Cu totii

o decompresie.

tim ca atunci

Pe masura ce

cand renuntam sa
ne agatam de
ceva, ne simtim
imediat mai

continuam sa

bine. Fiziologia

renuntam,

corpului se

presiunea

modifica. Apar

acumulata incepe

vizibile schimbari

in bine in culoarea

tractului

pielii, respiratie,

gastrointestinal

puis, tensiune

i in chimia

arteriala,

sangelui. In starea

tensiune

de libertate

musculara,

interioara, toate

functionarea

functiile i

organele corpului

cretere imediata a

se indreapta spre

puterii musculare.

conditia de

Vederea se

normalitate i

imbunatatete, iar

sanatate. Se

perceptia

manifesta o

41

Letting Go - Calea renuntarii


mai relaxati.

noastra despre

lume i despre noi

Sentimentele i
stresul

Se face multa
inine se schimba

valva i se acorda
in bine. Ne simtim

multa atentie
mai fericiti, mai

notiunii de stres, in
plini de iubire i

lipsa unei reale

Care este cauza

intelegeri a

principals a

adevaratei sale

stresului? In niciun

naturi. Se spune ca

caz, facto-rii

suntem mai

externi care il

predispui la stres

exacerbeaza.

decat oricand.

Acetia sunt doar

exemplifi-cari ale

cand, de fapt, ceea

mecanismului pe

ce simtim este

care 1-am descris

eliberarea de

drept proiectie.

presiunea

Considerai

interioara a

vinovati sunt ei"

emotiilor

sau asta" atunci

reprimate.

Sentimentele

stres este, de fapt,

reprimate sunt

interioara;

nu

acelea care ne fac

exterioara,

aa

vulnerabili la

cum prefera unii

stresul exterior.

sa

devarata sursa de

creada.

Disponibilitatea

de

reactiona

de

declanata de un

exemplu, depinde

stimul. Cu cat in

de cat de multa

interior exista mai

teama este deja

multa teama, cu

prezenta

atat

prin

teama,

in

interior, pentru a

noastra

putea

lumii

fi

perceptia

asupra

se

transforma intr-o

inspaimantator.

expectanta

Pentru eel care

este furios, lumea

tematoare. Pentru

aceasta este un

eel care se teme,

haos

lumea aceasta este

frustrare

un

suparari.

Pentru

precauta

loc

plin

de

de

eel care se simte

coloreaza lumea.

vinovat,

Daca vom renunta

este

lume a ispitei i a

pacatului, pe care

le

vede

la

/
y

vinovatie, vom
vedea inocenta;
cineva dominat
de vinovatie,

pretutindeni. Ceea

ce tinem in noi, ne

42

Letting Go - Calea
renunt&rii
reprim&m.

insa, va vedea
S

numai raul din


tresul

apare

ca

jur. Regula de
rezultat

al

aur este s& ne


tensiunii

concentram
acumulate

asupra a ceea ce
urma

in

sentimentelor

pe

evenimentele

care le reprimSm

exterioare nu fac

i le suprimam.

decat

Aceasta

declaneze

tensiune

sa

ceea

cauta o cale de a

ce, contient sau

se

incontient,

elibera,

urmare

prin

{inut

in

am

noi.

Energia

sentimentelor

produce

pe

modificari

care le-am blocat

patologice

reapare

due la imbolnaviri.

prin

care

intermediul

Un

sistemului nervos

negativ provoaca

autonom

sentiment

instantaneu

pierderea a 50%

la nivel mental.

din

Stresul reprezinta

forta

musculara

corpului

reactie

ne

emotionala la un

ingusteaza campul

factor sau stimul

perceptiv atat la

declarator. Stresul

nivel fizic, cat i

este determinat de

sistemul nostru de

stresului,

convingeri i de

nivelul nostru de

presiunile

reactivitate

emotionale care i

acesta.

se asociaza. Nu

starea noastra de

stinxulul

exterior

renuntare este mai

cauza

avansata, cu atat

constituie

ci

Cu

la

cat

suntem mai putin

emotii.

Eficienta

predispui la stres.

renuntarii

Prejudiciul

diminuarea

provocat de stres

reactiei corpului la

stres au fost

numai consecinta

demonstrate

propriilor noastre

tiintific prin

este

numai

diverse studii

de astazi, le scapa

(vezi Cap. 14).

esentialul.

umeroaselor

Acestea incearca

mai degraba sa

programe

de

reducere

stresului din ziua

tempereze

efectele ulterioare

ale

stresului,

decat sa-i elimine

cauza,

sau

asupra perceperii

se

concentreaza

43
Letting Go - Calea renuntarii
scaderea

evenimentelor

exterioare. Este ca

i cum s-ar dori

febrei,

fara a se incerca

vindecarea

infectiei. Tensiunea

musculara,

exemplu,

de

este

consecinta

anxietatii,

furiei

fricii,

relaxarii rnusculare

v-ar

aduce

beneficii

foarte

limitate. Ar fi mult

mai

eficient,

vinovatiei. Un curs

schimb,

despre

eliminati

tehnica

in

sa

cauza

acestei

tensiuni

i suprimate.

latente,

reprezentata

de

Evenimentele de
viata i emotiile
furie,

frica,

Mintea rationala
vinovatie sau alte

prefera sa pastreze
sentimente

adevarata cauza a
negative reprimate

e~ motiei in afara

evenimentele

contientei i, in

exterioare sau alte

acest scop, se

persoane de

folosete de

provocarea" unui

mecanismul

anumit sentiment,

proiectiei.

iar pe sine se vede

Invinovatete

ca pe victima

nevinovata i

stau exact pe dos.

neaju-

Sentimentele

torata a cauzelor
exterioare. Bi mau infuriat." El
m-a suparat." Asta m-a
speriat."
Evenimentele
care se petrec in

suprimate i

reprimate cauta o

lume sunt cauza

supapa de ieire

anxietatii mele."

i folosesc

De fapt, lucrurile

evenimentele

exterioare ca de-

scoata aburi

clanatori sau

atunci cand se

scuze pentru a se

ivete ocazia.

manifesta.

Declanatorii

Suntem ca ni-te

notri sunt armati

vase sub presiune

i prega-titi sa

pregatite sa

intre in actiune. In

psihiatrie, acest

exterioare ne

mecanism poarta

infurie. Daca,

denumirea de

printr-o renuntare

deplasare. Pentru

ca suntem deja

furioi, e-

venimentele

44

Letting Go - Calea
este foarte greu,
renun&rii

daca nu

constanta, am
imposibil, ca

reuit sa ne
cineva, oricine,

eliberam de
sau o situatie

frica inftbuitS.
oarecare, sa

in noi, atunci
reueasca sa ne

mai infurie.

care s-a renun|:at

Acelai lucru

la aces-tea.

este valabil

pentru toate

celelalte senti-

mente negative,

din momentul in

urmare

conditionarii

sociale

din

societatea noastra,

oamenii

ii

inima

suprima

de

sfaiata"

atacul

de

reprima chiar i

inima.

sentimentele

suprimata ii face

pozitive. Iubirea

din nou aparitia

suprimata

se

sub forma iubirii

rasfrange

in

excesive

Iubirea

animalelor

de

caracterizeaza

companie sau a

prin

diverselor

ataament. Teama

de

tipuri

idolatrie.

de

non-

pierdere

Adevarata iubire

alimenteaza

este

de

ataamentul

se

inadecvat

teama

lipsita

posesivitatea.

and

Barbatul care nu

sentimentelor

este

de

suprimate

prietena lui, de

reprimate

exemplu,

depaete nivelul

sigur

este

foarte gelos.

de

unei

presiunea

toleranta

al

persoane,

mintea ei va crea

liber. Astfel, eel

undevaw

care reprima multa

un

eveniment asupra

mahnire

caruia sa-i poata

natere,

indrepta

incontient3

la

sentimentele,

evenimente

pline

dandu-le

frau

va

da

de tristete in viata

sa. Cel care se

imprejurari care-1

teme va face sa se

vor infuria, iar eel

precipite asupra sa

mandru

experience

considera

infricoatoare, eel

timpul

furios

fi

Aa cum a spus i

de

Iisus Christos: De

inconjurat

va

se

va

tot

insultat.

45
ce vezi tu paiul

din ochiul fratelui

Letting Go - Calea renuntarii


Toti marii maetri

tau i nu te uiti cu
arata spre

bagare de seama la
interiorul nostru.

barna din ochiul


T

ta.u?" (Matei 7:3)

ot ce exista in

univers, emite o

emit vibratii.

vibratie. Cu cat

Aceste vibratii

vibratia este mai

emotionale

inalta, cu atat ea

interactioneaza cu

este mai puternica.

campurile

Pen-tru ca sunt

energetice ale cor-

energie, i emotiile

pului i au efecte

care pot fi vazute,

realizate de dr.

simtite i masura-

Thelma Moss, arata

te. Filmele care

flue-tuatiile rapide

redau imagini

ale culorilor i

obtinute prin

dimensiunii

fotografierea

campului energetic

Kirlian, ca acelea

care apar la

modificarea

observat de

emotiilor

persoanele care s-

(Krippner, 1974).

au nascut cu sau

Campul energetic

i-au insuit

a fost in mod

abilitatea de a

traditional denumit

percepe vibratiile

aura" i poate fi

acelei free-vente.

Aura ii schimba

randul ei,

culoarea i

schimbarile

dimensiunea in

energiei care

functie de emotiile

insotete emotiile,

noastre. Testarea

pen-tru ca muchii

musculara

din corpul nostru

demonstreaza, la

raspund

instantaneu la

stimulii pozitivi

intea

sau negativi.

anumite

Astfel, starile

dimensiuni sau o

noastre emotionale

marime

de baza se transmit

in intregul univers.

nici

nu

are

anume,

nu

este

limitatain spatiu;

de aceea, mintea,

Aceasta inseamna

prin energia sa

ca noi ii afectam

ii

pe ceilalti in mod

starea

obinuit i fara

vibrationala,

transmite

bazala

pe

sa ne dam seama,

distanta

prin

gandurile

nelimitata.

noastre i starea

46
emotionala.

Tiparele

emotionale

formele

gand

asociate acestora

pot fi detectate

Letting Go - Calea
lucru

poate

fi

renuntarii

demonstrat

receptionate

in
experimental,

iar

mod contient i
baza tiintifica a

de la mare distant
fenomenului

de

diveri
constituit

mediumi.

un

Acest
subiect

de

viu

interes

fizica

pentru

acestea

cuantica

avansata.

influenteaza i

determina

persoanele

entru ca emotiile

existente in viata

emit un camp de

noastra.

energie vibrational,

Evenimentele de

via|:a ajung sa fie

incarcate de furie.

influen-tate de

Regula de aur a

emotiile noastre

universului psihic

reprimate i

este aceea ca ceea

suprimate la nivel

ce se asea-mana, se

psi-hic. Astfel, furia

aduna". In mod

atrage ganduri

asemanator,

iubirea atrage

acum inconjurata

iubi-rew, astfel ca

de ganduri

persoana care a

iubitoare,

renuntat la o mare

evenimente pline

cantitate de

de iubire, oameni

negativitate

iubitori i a-nimale

interioara este

de companie

iubitoare, Acest

intelectul, precum:

fenomen explica

Bogatii devin i

nu-meroase pasaje

mai bogati iar

din scripturi i

saracii devin i mai

zicale populare care

saraci" sau Celui

au pus in

ce are, i se va da".

incurcatura

Ca regula generala,

aadar, persoanele

de prosperitate

care se com-plac in

atrag in existenta

apatie aduc in viata

lor abundenta.

lor circumstante

care intretin

entru ca tot ce este

saracia, iar cele

viu

care degaja un aer

este

conectat

la

nivelurile

vibrationale

energiei,

insufletite

din

ale

jurul nostru, care

starea

reactioneazalaacea

noastra emotionala

sta.

bazala

binecunoscut

este

Este

detectata de toate

faptul ca animalele

formele de viata

ii

dau

imediat

47
seama de starea

emotionala
Letting Go - Calea renuntarii

au demonstrat ca

bazala

unei
pana

persoane.

S-au
dezvoltarea

realizat
culturilor

de

experimente care
bacterii

este

influentata

de

emotiile

umane,

iar

plantele

inregistreaza

(Backster, 2003).

Mecanismul

renuntarii
reactii masurabile

Renuntarea
la starea noastra

inseamna
emotionala

fi

contienti de un

la el i fara a face

sentiment, a-1 lasa

nimic in privinta

sa-i faca aparitia,

acestuia.

a-1 trai i a-1 lasa

Inseamna, pur i

sa~i

urmeze

simplu, a lasa acel

cursul fara a dori

sentiment sa existe

sa schimbati nimic

sa

va

concentrati asupra

opune

ener-giei

fara a incerca sa il

din

rezistenta,

spatele sau. Primul

exprimati

in

pas este acela de a

exterior, fara a va

va permite sa aveti

teme de el, a-1

sentimentul

condamna sau a

respectiv fara a-i

adopta o atitudine

moralizatoare

un

inceeace-1

Tehnica ce trebuie

privete. Inseamna

renunta

la

criticism i a va da

seama

ca nu este decdt

sentiment.

aplicata

este

sa

acceptati

sentimentul

respectiv

sa

renuntati la orice

stradanie de a-1

aceea care face ca

schimba in vreun

sentimentul

fel.

dureze.

Abandonati

impulsul

opune

de

a-i

rezistenta.

renuntati

sa

Cand

sa-i

opuneti rezistenta

Opunerea

de

sau sa-i aduceti

rezistenta

este

schimbari, el se va

preschimba

in

nu i se opune

urmatorul

sentiment i va fi

insotit

de

senzatie

de

uurare.

Un

sentiment

caruia

48

Letting Go C
Calea renunt&rii

and

incepeti

rezistenta va
procesul
disparea pe
renuntarii,

veti

masura ce energia
constata ca va este
din spatele lui se
teama i va simtiti
disipeaza.

vinovai de a avea

sentimente

negative;

opune

le

veti

rezistenta

lasa

sa

manifeste,

mai

uor

se

este

sa

sentimentelor,

renuntati la reactia

simtirilor,

de

emotiilor

avea

in

sentimente. Teama

general. Pentru a

de teama insai

este un excelent

apoi

exemplu in acest

acestuia.

sens.

adresati-va

Eliberati-va

mai intai de teama

and

sau de vinovatia de

renuntati

a avea sentimentul

sentimente,

respectiv i abia

ignorati

incepeti

sa

la

toate

gandurile care va

Acestea

vin

interminabile,

in

minte.

sunt

se

Concentrati-va

autoconsolideaza

asupra

i dau natere la

sentimentului

inca i mai multe

respectiv,

nu

asupra gandurilor.

ganduri. Gandurile

nu

sunt

decat

rationalizari

mintii

ale

care

al

existentei

sentimentului

incearca

sa

constituie

justifice

prezenta

tensiunea

unui sentiment sau

acumulata

spatele

altuia.

Adevaratul motiv

il

in

acestuia,

aceasta fiind ceea

ce il forteaza sa se

manifeste imediat.

e masura ce ne

Gandurile

familiarizam

sau

evenimentele

exterioare

doar

cu

procesul

sunt

scuza

inventata de minte.

renuntarii,

vom

observa ca toate

sentimentele

negative

sunt

de

supravietuire

asociate cu frica

pe care mintea le

noastra

considera

legata

primara

de

necesare. Tehnica

supravietuire i ca

de

sentimentele sunt,

demonteaza,

de fapt, programe

treptat,

renuntare

aceste

49
programe.

Prin

intermediul

Letting Go - Calea remmtarii


devine din ce in ce

acestui

proces,

mai evident.

motivul latent aflat

la

sentimentelor

baza

enuntarea inseamna

a nu nutri emotii

puternice fata de

suntem

liberi,

nimic:

Imi

este

renuntam de fapt la

egal

daca

se

ataamente.

Ne

intampla un anumit

putem bucura de un

lucru i Imi este

anumit lucru, insa

egal daca nu se

nu avem nevoie de

intampla."

el

Cand

pentru

fi

fericiti.

Treptat,

armonie

atat

cu

dependenta noastra

principiul de baza

de

al

ceva

cineva

noastra

diminua.

principii

sau de

din

invataturii

lui

afara

Buddha, acela de a

va

evita ataarea de

Aceste

fenomenele acestei

se

sunt

in

lumi,

cat

cu

principiul de baza

continua

al

lui

manifeste. Aceasta

Iisus: Fiti in lume,

se intampla pentru

dar nu

ca au mai ramas

ai lumii."

urme din el la care

invataturii

sa

se

Uneori, renuntam la
un sentiment i
constatam ca
trebuie

sa

acesta revine sau


renuntati.

Am

inabuit

aceste

iasa la suprafata i

sentimente o viata

sa fie recunoscuta.

intreaga i o mare

Cand

cantitate de energie

renuntarea,

a fost impinsa in

imediat

un

jos,

sentiment

de

iar

acum

aceasta trebuie sa

uurare

are

loc

apare

de

fericire, aproape ca

ontinuand sa

un

practicati

high"

(stare

extatica de fericire

renuntarea, este

obtinuta in urma

posibil sa va

folosirii

mentineti in acea

anumitor

droguri).

stare de libertate.

Sentimentele vin si

pleaca iar la un

sa asiste la

moment dat va veti

succedarea lor.

da seama ca nu

Atunci veti inceta

sunteti acele

sa va identi-

sentimente, ci ca

adevaratul vostru

eu" nu face decat

50

Letting Go - Calea renunftrli


ramane tot timpul

ficati cu

sentimentele

voastre. Eul"

care obaervl fi

este contient de

ce se intampla,

neschimbat. Pe

masura ce deveniti

tot mai congtieni

de martorul ne-

schimbator din

interiorul vostru,

incepeti s& v&

care

identificat:i cu

experimenteaza

acel nivel al

fenomenele. Va

contientei.

apropiati din ce in

Treptat, deveniti

ce mai mult de

mai mult martorul

realul Sine i

decat subiectul

incepeti sa va dati

seama ca ati fost

dati seama ca

indui in eroare

acestea nu

de sentimente. V-

reprezinta

ati considerat o

adevarul despre

victima a

fiinta voastra;

sentimentelor

sentimentele sunt

voastre. Acum va

create de ego, acel

colectionar de

voastra.

programe pe care

mintea le

onsecintele

considera, in mod

renuntarii sunt

greit, ne-cesare

surprinzator de

pentru

rapide i de subtile,

supravietuirea

insa efectele sale

sunt foarte

sunt cei care ne

puternice. De multe

atrag atenia asupra

ori renuntam la un

schimbarii din noi.

sentiment sau la

Acest fenomen se

altul insa avem

intampla deoarece,

impresia ca nu am

atunci cand se

facut-o. Prietenii

renunta complet la

ceva, acest ceva"

disparitia sa. Este

dispare din campul

un fenomen des

contientei. i

intalnit la cei care

pentru ca nu ne

incep sa-i dez-

gandim la acel

volte contienta. Nu

lucru, nu ne dam

ne dam seama de

seama nici de

cantitatea de carbu-

ne pe care am scos-

gramada de

o cu lopata; vedem

carbune. Prietenii i

doar atat cat avem

membrii familiei

in lopata la un

sunt, adesea, primii

anumit moment dat.

care observa

Nu ne dam seama

schimbarea.

cat de mult a scazut

51
Letting Go - Calea renuntarii
realizarilor

entru a-i urmari

progresul,

persoane

jurnal

multe

tin

un

al

domeniu.

acesta

in

Lucrul

ajuta

la

depairea opunerii

de rezistenta, care

se

exprima

de

prin:

sustina ca: Pur i

Metoda asta nu

simplu nu merge."

functioneaza."

Trebuie

obicei

Se

sa

ne

intampla adesea ca

reamintim, uneori,

persoane care au

cum eram inainte

inregistrat progrese

de

extraordinare

acestui proces.

sa

inceperea

Opunerea
rezistentei la
procesul
renuntarii
prilej. Aceasta ar

Renuntarea la
putea insemna

sentimentele
manifestarea de

negative inseamna
scepticism in

demontarea egoprivinta tehnicii

ului, care va opune


aplicate, uitarea"

rezistenta cu orice
renuntarii,

resurgena brusca a

continua, pur i

escapismului sau

simplu, sa

eliberarea de

renuntati la

sentimente prin

sentimentele pe

exprimarea i

care le aveti in

manifestarea lor.

legatura cu acest

Solutia consta in a

proces. Lasati sa

se manifeste

sunteti obligati sa

opunerea

renuntati. Nu va

rezistentei fara sa

forteaza

va impotriviti

Analizati,

acesteia.

schimb, teama din

unteti liberi. Nu

spatele

nimeni.

in

opunerii

rezistentei. De ce

anume va temeti

Continuati

sa

in

renuntati

la

tot

acest

proces?

Sunteti

fiecare teama, pe

dispui

sa

masura ce ii face

renuntati la ceea

aparitia,

ce

opunerea

va

provoaca

aceasta

teama?

rezistentei

iar

va

Letting Go - Calea
inceta
renunt&rii

de la sine.
S

nu

uitam

ca

52
renuntam la to ate

programed dare au

facut din noi sclavi

i victime o vreme

noastre reale. Ego-ul

at&t

pierde teren i va

de

IndelungatiL

incerca tot felul de

acestea

trucuri i iretlicuri.

ne-au impiedicat s&

Odata ce incepem

mai

percepem

procesul

adevarul

identitatii

renuntare,

Programele

de

zilele

ego-ului

sunt

in sine, dar la un

numarate i puterea

moment

sa

considere subit ca

se

diminueaza.

dat

sa

Unul din iretlicurile

mecanismul

la care recurge este

renuntarii

nu

sa lase sa treaca

functioneaza,

ca

neobservata tehnica

lucrurile au ramas

neschimbate,

ca

Inseamna ca ego-ul

este

i-a dat seama ca

confuza, dificil de

noi detinem painea

tinut minte i de pus

i cutitul i ca ne

in aplicare. Acesta

putem elibera, iar el

este un semn de

pierde teren. Ego-ul

progres

nu ne este prieten,

toata

schema

autentic!

Ca Master Control''

abilitate

din

Tron

Nu este ceva nou

(1982), el ne vrea

sau strain de noi.

incatuati

Nu este o invatatura

filmul

de

ezoterica, nici ideea

programele sale.

enuntarea

este

fireasca.

altcuiva

sistem

sau

un

de

convingeri.

Facem

ne

gandim"

la

doar apel la natura

tehnica in sine. Este

noastra

mai

interioara

bine

sa

pentru a deveni mai

actionam, i atat.

liberi i mai fericiti.

Pana la urma, se va

In timpul renuntarii,

vedea

nu ajuta la nimic sa

gandurile inseamna,

ca

toate

de fapt, opunere de

vom fi intrebuintat

rezistenta.

Sunt

care

renuntarii, incepand

mintea le-a plasmuit

sa ne dam seama ce

pentru

se

imagini

pe

ne

vreme

tehnica

intampla

cu

impiedica sa traim

adevarat, vom rade

realitatea. Dupa ce

de

53
Letting Go - Calea renuntarii
Urmarirea

gandurile noastre.

Gandurile

sunt

nite contrafaceri,

nite fantezii care

ascund realitatea.

gandurilor

ne

poate tine ocupati

incontinuu.

intr-o

zi

Iar

vom

descoperi ca ne

aflam

exact

in

Sine. Adevaratul

punctul din care

Sine este spatiul

am

dintre

plecat.

ganduri

Gandurile sunt ca

sau, mai exact,

petiorii dintr-un

carnpul

bol cu apa, apa

contientizare

fiind

tacuta

adevaratul

de

existent

dedesubtul tuturor

daca observam

gandurilor.
trecerea timpului.

Mintea este, atunci,


tim cu totii cum

foarte linitita iar


este atunci cand

noi facem pur i


suntem absorbiti de

simplu ceea ce este


o activitate i abia

de facut, fara sa

opunem rezistenta

Functionam" fara

i fara efort. In

niciun stres.

momentele acelea

Suntem foarte

suntem fericiti,

relaxati, dei

poate chiar

lucram. Deodata ne

fredonam in

dam seama ca, de

surdina o melodie.

fapt, nici nu aveam

nevoie de toate

bine sa nu ne lasam

gandurile acelea.

ispititi de ganduri.

Gandurile sunt ca

Nu avem nevoie de

momeala pentru

ele.

pete: daca luam o

inghititura, suntem

agatati. Este mai

In interiorul

nostru, dar in

afara sferei

tim. *

Este ceva ce se
intampla in
mod automat.
contientei,

D
saldluiete

ei paradoxal, una
adevdrul ca deja

din rezistentele la
tim tot ceea ce
mecanismul

avem nevoie sd
renuntarii

apare

chiar

datorita

stralucit,

iar

eficientei acestei

atunci

tehnici. Ceea ce

asaltai de emotii

se intampla este

neplacute. Cand,

ca

in fine, reuim sa

recurgem

renuntare

la

cand

viata nu ne merge

renuntam

acestea,

suntem

la

54

Letting Go - Calea

renuntarii

depaim momentul

i totul este bine

din nou, incetam sa

mai

recurgem

la

renuntare. Aceasta

este

greeala

renuntarii.

pentru ca, oricat de

Continuati,

bine ne-am simti,

ca totul sa fie din ce

tot

in ce

mai

ramane

mai

pentru

bine.

ceva. Profitati de

Renuntarea incepe

starile

voastre

sa ia un oarecare

pozitive i de elanul

avant. Odata ce ati

inceput, este uor

este

sa

sa

potrivit sa coborati

continue. Cu cat va

in interior i sa

simtiti mai bine, cu

renuntati la anumite

atat este mai uor

lucruri

sa

suprimate

faceti

recurgeti

renuntare.

la

Acesta

momentul

(deeuri,,

reprimate) de care

nu v-ati atinge daca

renuntati. Cand ne

ati fi intr-o pasa

simtim

proasta.

emotiile sunt doar

Exista

intotdeauna

sentiment

un

bine,

insesizabile.

care

trebuie

abandonat

neori,

care

simti blocati pe un

la

sa

vaputeti

anumit sentiment.

opunei rezistenta.

Este suficient sa

Daca nu dispare,

acceptati

incercati

sentimentul de a

renuntati la el pe

avea

fragmente

un

Lasati-1

blocaj.

sa

sa

mai

se

mici. Un alt blocaj

manifeste i nu-i

care ar mai putea

aparea este teama

cateva idei mai des

ca, daca renuntati

intalnite

sa

la dorinta de a avea

renuntati

la

ele

ceva, nici nu-1 vei

chiar de la inceput.

obtine.

Printre acestea se

Adesea,

este in avantajul

numara:

(1)

vostru sa analizati

Meritam

sa

obtinem

anumite

Suferinta

este

lucruri numai daca

benefica i buna

muncim din greu,

pentru noi; (3) Nu

ne zbatem pentru

primim

ele,

facem

degeaba;

(4)

sacrificii

Lucrurile

foarte

eforturi;

(2)

simple

nimic,

nu

valoreaza

mult.

la

psihologice

Renuntarea

unele

aceste

prea

in

favoarea tehnicii in

dintre

sine, va va ingadui

bariere

55
Letting Go - Calea renuntani

lipsa de efort in

sa va bucurati de
aplicarea tehnicii i

de uurinta sa.

56

CAPITO

Psihologia

emotiilor

este

referiri

umane

vasta

complexa.

folosete

la

mitologie,

bazandu-se

Ea

ipoteze care sunt

adesea

adesea

pe

dezbatute

numeroase

cu

pasiune.

simboluri i face

consecinta,

In

exista

diverse coli de

ale adevarului, voi

psihoterapie,

cu

zugravi o harta a

obiective

emotiilor

metode

Simplitatea

unul

diferite.

fiind

dintre

semnele distinctive

simpla,

practica

verificabila

care

poate fi testata atat

prin

experienta

personala, cat i

pe care o veti

prin

studia, aceas-ta va

verificare

obiectiva.

va dezvalui ca

obiectivul principal
Scopul
supravietuirii
al umanitatii, care

Oricare ar fi
le depaete pe

ramura psihologiei
toate celelalte, este

supravietuirea.

supravietuirea

Fiecare dorinta

grupului cu care

umana este

acesta se i-

orientata spre

dentifica, respectiv

asigurarea

familie, fiintele

supravietuirii

iubite sau tara de

individului i

origi-ne. Oamenii

57
se tern eel mai

mult de pierderea

capacitatii de

Letting Go - Calea renuntarii


supravie-tuirea

a experimenta.

In acest sens, sunt

interesati de

corpului lor pentru

ca ei considera ca

sunt acest corp i ca,

prin urmare, au

sentimentul lipsei.

nevoie de el pentru

Oamenii obinuiesc

a-i duce existenta.

adesea sa caute in

Pentru ca se percep

afara lor satisfacerea

fiinte separate i

propriilor nevoi.

limitate, ei sunt

Aceasta li face sa se

angoasati de

simta vulnerabili,

pentru ca ii sunt

metoda pe care o

insuficienti lor

folosete in acest

inii.

scop este utilizarea

emotiilor. Gandurile

intea este, aadar,

!i fac aparitia din

un mecanism de

emotii i, pana la

supravietuire, iar

urma, emotiile

sfaresc prin a

Emotiile sunt mai

deveni o abreviere

simple i mai primi-

a gandu-rilor. Mii,

tive decat procesele

daca nu chiar

mentale.

milioane de ganduri

Instrumentul utilizat

pot fi inlocuite de o

de minte pentru a-i

singura emotie.

atinge obiectivele

emotionale, este

in afara sferei

ratiunea. Cand este

contientei. Cand

folosita de intelect,

emotia latenta este

emotia primara

uitata sau ignorata

latenta este de

fara a mai fi

obicei incontienta

experimentata,

sau eel putin situata

indivizii nu sunt

contienti de

motivele care stau

ce

fac ceea ce fac.

Exista o
modalitate
simpla de a
deveni
contienti d

la baza actiunilor

lor i plasmuiesc
scopul

emotional

tot felul de motive


ascuns care sta la

plauzibile. De fapt,
baza

unei

ei adesea nu tiu de
activitati,

iar

aceasta

este

ce?", pana

utilizarea

intrebarii pentru

ce?". Dupa fiecare

raspuns,

se

mtreaba din nou

i din nou pentru

58

4
Letting Go - Calea renunj:firii
Mintea ii oferft

la descoperirea

toate motivele

sentimentului

logice pentru

primar. Iat& un

aceasta dorin{a a

exemplu. Un barbat

lui, insfi. logica nu

ii dorete un

justifica chiar totul.

Cadillac nou.

Atunci barbatul se

intreabS: Pentru ce

respect i pozi|ia

imi doresc Cadillac-

sociala a unui om de

ul?53 Ei bine",

succes in societate".

raspunde tot el>

Din nou se in-

pentru a obtine un

treaba: Pentru ce

anumit status,

am nevoie de

recunoatere,

status?" Ca sa obtin

res-pectul i

Pentru ce imi

aprobarea

doresc respect i

celorlalti", ar putea

aprobare?" Pentru

el raspunde, i

a avea un sentiment

pentna a consolida

de siguranta." Din

acest respect". Din

nou se intreaba:

nou se intreaba:

Pentru ce am

nevoie de

se afla sentimente

siguranta?" Ca sa

de nesiguranta,

flu fericit."

nefericire i lipsa

Succesiunea

sentimentului

intrebarilor pentru

implinirii. Fiecare

ce?" ne dezvaluie

activitate sau

ca la baza dorintei

dorinta vor dez-

valui ca scopul ei

obtinerea fericirii.

principal consta din

Emotiile sunt legate

dobandirea unui

de ceea ce

anumit sentiment.

consideram noi ca

Nu exista alte

ne va asigura

scopuri, in afara de

supravietuirea, nu

depa-irea fricii i

de ceea ce va realiza

intr-adevar acest

siguranta.

lucru. Emotiile

Scala emotiilor
insele sunt de fapt
Prezentarea
cauza fricii primare
detaliata a
care determina pe

nivelurilor de
toata lumea sa caute

contienta, a fundain mod constant

se regasete

mentarii lor

tiintifice i a

aplicatiilor practice

50

Letting Go - Calea renuntarii


comportamentului

in cartea Putere versus

Fortd ~ Determinantii

ascuni ai

uman (Hawkins,

[1995], 2012 i Cartea

pozitiva (prietenoasa,

Daath, 2005).

sincera, politicoasa) i

e scurt, totul emite

una negativa (lacoma,

energie - fie pozitiva,

necinstita, odioasa).

fie negativa. Intuitiv,

Energia Mamei Tereza

putem face diferenta

era evident dife-rita de

intre o persoana

energia lui Adolf

Hitler; energia celor

energie care poate fi

mai multi oa-meni se

calibrata" in functie de

situeaza undeva intre

esenta i nivelul ei de

cele doua. Muzica,

adevar.

locurile, cartile,

animalele, intentiile i

Ceea ce se aseamana, se

tot ce este viu emit o

aduna."

Energiile

diferite

alcatuiesc

logaritmica, a acestui

tipare atractoare" sau

univers

niveluri

de

neliniar. Fiecare nivel

contienta".

Harta

de contienta (sau tipar

Contientei

(vezi

atractor) este calibrat pe

Anexa

imagine

A)

ofera

energetic

o scala logaritmica a

liniara,

puterii energetice, de la

la

1000.

Deplinei

(1000),

superioara

Nivelul

Iluminari

energia lui Iisus, a lui

Buddha

lui

din

partea

Krishna.

hartii,

Ruinii (20) se afla in

reprezinta eel mai inalt

partea

nivel care poate fi atins

hartii,

in regnul uman; este

mortii,

Nivelul

inferioara

in

apropierea

reprezentand

treapta cea mai de jos a

energia pozitiva. Este

supravietuirii.
energia
N

corespunzatoare
ivelul Curajului (200)

integritatii, onestitatii,
este valoarea critica ce

puterii
mar-cheaza trecerea de

la energia negativa la

60

Letting Go - Calea renunt&rii

Curajului sunt
interioare i
distinctive, pe cand

capacitatii de a face
cele amplasate

fat& situatiilor,
deasupra Curajului

Nivelurile
stimuleaza via-ta. Un
contientei
simplu test muscular

amplasate sub eel al


ne va dezvalui

imediat diferenta:

sa se contracte.

stimulii negativi

Adevarata wputerew

(sub 200) vor face

intarete, forta"

muchiul sa se rela-

duce la di-minuare.

xeze, stimulii

Daca ne situam peste

pozitivi (peste 200)

nivelul Curajului,

vor face muchiul

oamenii ne cauta

pentru ca le daruim

pentru ca le luam din

energie (putere") i

energie (forta") i

ne mani-festam

incercam sa-i

bunavointa fata de

folosim in vederea

ei. Daca ne situam

satisfacerii nevoilor

sub acest ni-vel,

noastre materiale sau

oamenii ne evita

emotionale.
9

n cele ce urmeaza,

vom descrie scala de

baza

incepand

cu

Pacea (600): Acest

nivel este trait ca

perfectiune, extaz, lip-

sa de efort i unitate.

energiile superioare
Este o stare de

coborand

catre
nondualitate, dincolo

energiile inferioare.
de separare i dincolo

de intelect, aidoma cu

intalnita la scala

pacea lui Dumnezeu,

umana.

care intrece orice

pricepere". Este

descrisa ca raspandire

de Lumina sau

Iluminare. Este rar

Bucuria (540): Este

iubirea

neconditionata

neschimba-toare

in

pofida

oricaror

imprejurari

actiunilor

altor

persoane.

Lumea

stralucete

de

frumusete

splendoare, care este

perceputa in

lucrurile

toato

din jur.

Perfectiunea

61
Letting Go - Calea renunarii
creatiei

devine

evidenta.

Se

manifesta

toti i de toate, o

imensa

rabdare,

apropierea

de

sentimentul

unitatii

imitate

cu ceilalti oameni i

descoperirea

preocuparea fata de

Sinelui,

fericirea

compasiunea fata de

Predomina

lor.

sentimentul

degraba

din

inima.

realizarii de sine i al
independents.
Iubirea

se

Iubirea (500): Un fel


concentreaza

asupra

de a fi iertator, plin de
esentei unei situatii, nu

atentie i sustinere.
asupra

Nu

pornete

detaliilor

din
acesteia. Are in vedere

minte,

emana

mai
intregul,

nu

partile

separate. Pe masura

de a iubi tot ce exista.

ce

Ratiunea (400): Este

perceptia

este

inlocuita de viziune,

cea

iubirea nu mai este

deosebirea

partinitoare,

oameni

remarcand

valoarea

intrinseca i motivele

animal.

care

face

intre

regnul

Reprezinta

capacitatea de a vedea

lucrurile

mod

utilitate in rezolvarea

de probleme. tiinta,

conceptualiza, de a fi

filozofia, medicina i

obiectivi, precum i

logica sunt expresiile

de a lua decizii rapide

intalnite la acest nivel.

Acceptarea

abstract,

in

de

corecte.

dovedete

Ii

enorma

(350):

Aceasta este o energie

calma,

relaxata,

trebuie.

Ma

simt

armonioasa, flexibila,

conectat."

primitoare i lipsita

energie ia viata aa

de

rezistenta

cum este. Nu este

interioara. Viata este

nevoie sa dati vina pe

frumoasa. Tu i eu

ceilalti sau pe viata.

suntem

aa

cum

Bunavointa

Aceasta

(310):

Aceasta energie ajuta

prietenoasa, care se

la

in

face utila, dorete sa

virtutea unei atitudini

ajute i se pune in

pozitive

serviciul celorlalti.

supravietuire

care

intampina

toate

cordial

manifestarile

vietii. Este o energie

62

Letting Go - Calea renunt&rii

pragmatic

relativ

de

Neutralitatea

(250):

liber

Aceasta
emotivitate. Este

energie
bine oricum.w Nu

proirioveazft un
adopta

mod

de

pozi|ii

viata
inflexibile, nu este

confortabil,
critica i nu este

competitiva.

productiva, in-

Curajul (200):

dependenta i plina

Energia aceasta

de putere interioara.

afirma: Pot sa fac

Face posibila acti-

asta!" Este plina de

unea efectiva.

hotarare, pasionata

Mandria

de viaa,

Calea

mea

(175):

este

calea

cea

buna",

acest

mai

sustine

considerat

special

i pe perfectionism.

nivel.

Se

Se simte mai bine

concentreaza

pe

decat..." i superior

realizare,

de

dorinta

recunoatere,

dorinta de a fi

celorlalti.

Manie (150):
Aceasta energie
invinge sursa
provocatoare de
teama prin forta,
amenintari i atac.
Este iritabila,
exploziva, apriga, volatila i

plina
de.resentimente. Ii
place sa fie
guranta, posesiva fata

chit", in sensul de
i|:i arat eu tie".
Dorinta (125): Este
intr-o permanenta
cautare a catigului,

de ceilalti, geloasa,

achizitiilor, placerii
i urmarete sa
primeasca ceva mai
mult

nelinitita, anxi-oasa

decat altcineva. Este


insatiabila, niciodata
satisfacuta i tot

i vigilenta.

timpul tanjete dupa


ceva. Trebuie sa am
i eu asta." Da-mi
ceea ce vreau i dami asta ACUM!"
Teama (100): Aceasta
energie sesizeaza
pericolul, care este
pretutindeni". Este
evitanta, defensiva,
preocupata de siLetting Go - Calea renunfarii

63

Suferinta (75): La

regretul

acest nivel se

sentimentul ca a fi

manifesta

vrut sa...*. Separare.

neajutorarea,

Depresie.

disperarea,

Sentimentul de a fi

sentimentul

un ratat". Mahnire

pierderii

cuiva,

Tristete.

profunda de genul

nu

continua

mai

in

pot

felul

face pe niznaiul, a-

i epuiza" pe altii,

acesta".

a fi imobilizat,

Apatie (50):

precum i sentimente

Aceasta energie se

de genul nu pot" i

caracterizeaza prin

cui ii pasa?".

lipsa de speranta, a

Saracia este des

intalnita la acest

la autorespin-gere,

nivel. Vinovaia

masochism,

(30): In acest camp

remucari, a se

energetic, persoana

simti rau" i la

dorete sa

autosa-botaj. Este

pedepseasca i sa fie

vina mea."

pedepsita. Conduce

Predispozitia la

accidente, compor-

nivel. Constituie

tamentul suicidar i

baza numeroaselor

proiectarea urii de

afectiuni

sine asupra celor-

psihosomatice.

lalti, care sunt rai'\

Ruinea (20): Se

sunt frecvent

caracterizeaza prin

intalnite la acest

umilinta, zugravita

prin expresia a

sanatate i duce la

lasa capul in

cruzime fata de sine

jos".

i de ceilalti.

Este, in

mod firesc,

acompaniata de

ostracizare. Este

n general, putem

distructiva pentru

afirma ca partea

inferioara a scalei

viata mai di-ficile,

este asociata cu

relatii mai

frecvente inferioare

nepotrivite, mai

ale vibratiei: energie

putina bogatie, mai

inferioara, putere

putina iubire,

inferioara,

sanatate fizica i

circumstante de

emotionala mai

Letting Go - Calea
remmarii
precara. Din cauza

toate nivelurile. Ei
energiei inferioare,

sunt adesea ocoliti


aceti oameni

i sfaresc prin a fi
necajiti ne

inconjurati de
epuizeaza la

oameni de acelai

nivel (ajung in

64

inchisoare, de

ascensiune

exemplu).

pe scala, spre nivelul

masura

renuntam

treptata

Curajului

de

apoi

ce

dincolo

acesta,

la

ceea ce are drept

sentimentele

consecinta

mai

negative, are loc o

mare eficienta, mai

mult succes i mai

acestea ca sunt sus-

multa

abundenta

puse". Ele raspandesc

dobandita fara efort.

energia vietii tuturor

Tindem sa cautam

lucrurilor

compania

acestui

jurul lor. Animalele

de

persoane.

se simt atrase de

Spunem

despre

aceti oameni. Fac

gen

vii

din

minuni

cu

planta

verde

orice

sentimentele negative

nu au disparut cu

influenteaza pozitiv

totul,

insa

acum

viata tuturor celor

dispunem

care intra in contact

suficienta energie ca

cu ei. La nivelul

sa ne ocupam de

Curajului,

acestea pentru ca ne-

de

recatigat

superioara, este de a

puterea

spune adevarul atat

sentimentul

de

noua inine, cat i

adecvare. Calea cea

celorlalti. Nivelurile

mai

energetice mai sunt

am

rapida

ajunge

din

scalei,

in

de

josul

partea

asociate,

in

mod

traditional, cu centrii

energetici ai corpului

cunoscuti

denumirea

chakre".

circula

energia

sub

kundalini", odata ce

de

aceasta este trezita la

Chakrele

nivelul

Curajului

sunt centri energetici

(200). Centrii ener-

prin

se

getici (chakrele) pot

ar

fi

care

presupune

ca

masurati

prin

diverse

tehnici

medica-le

chakra

Coroanei

(600), al Treilea Ochi

instrumente

(525),

electronice sensibile.

(350), a Inimii (565),

Pe Harta Contiintei,

chakrele

Gatului

calibreaza

dupa cum urmeaza:

65

Letting Go - Calea renuntarii


mentele

Plexului Solar (275),

Sacrala sau a Splinei

(275), chakra Bazala

sau

(200).

Radacinii

Cand

ne

eliberam de senti-

negative,

energia din chakrele

superioare sporete.

In loc de obinuitul

a ne varsa fierea

(chakra a doua) pe

cineva", de exemplu,

de acum se va spune

corpului fizic.

despre noi ca

Energia din fiecare

suntem inimoi*
(chakra a cincea).
chakra circula prin

S
canalele (numite

istemul nostru
meridiane) intregului

energetic are un
corp energetic, care

impact direct asu-pra


este ca o matrita a

corpului fizic.

tulbura echilibrul

Fiecare meridian este

energetic al

aso-ciat unui anumit

meridianului de

organ, fiecare organ

acupunctural asociat

este asociat unei a-

i al organului

numite emotii. O

corespondent.

emotie negativa

Depresia, disperarea

i melancolia, de

functionare a

exemplu, sunt

ficatului. Fiecare

asociate

sentiment negativ

meridianului ficat,

afecteaza un organ al

prin urmare aceste

corpului i, cu

emotii tind sa

trecerea timpului,

intervina in buna

organul respectiv se

imbolnavete i

ci i asupra

poate chiar inceta sa


mai functioneze.
universului viu care
Cu cat
starea
noastra
emotionala
este mai
proasta,

cu atat avem o

influenta mai

negativa nu numai

asupra propriei vieti,

ne inconjoara. Cu cat

nivelul nostru

emotional este mai

evoluat, cu atat viata

noastra devine mai

pozitiva sub toate

recunoscute i

aspectele i vom

eliminate prin me-

sustine ansamblul

canismul renuntarii,

vietii care ne

devenim mai liberi i

inconjoara. Pe

ne deplasam

masura ce emotiile

negative sunt

66

Letting Go - Calea
T
renuntarii

oate emotiile

ascendent pe
inferioare constituie

scala, traind din


limitari i ne fac sa
ce in ce mai multe
nu percepem
sentimen-te

realitatea Sinelui
pozitive.

nostru adevarat. Pe

masura ce ajungem,

de experienta. Chiar

prin renuntare, in

in varful scalei,

partea superioara a

incepem sa ne

scalei i ne

realizam Sinele

apropiem de varf,

adevarat i sa traim

incepe sa se

diferite niveluri de

manifeste un nou tip

Ilu-minare. In

aceasta etapa, eel

este indeobte

mai important este

cunoscut ca realizare

sa obser-vam ca, pe

spiritual, intuitie i

masura ce

dezvoltarea

progresam i ne

contientei. Este o

eliberam, incep sa

experienta obinuita

se manifeste ceea ce

pentru toti cei care

renunta la senti-

experimentat la

mentele lor

niveluri inferioare

negative. Ei devin

ale contientei,

din ce in ce mai

devine evident i cat

contienti. Ceea ce

se poate de clar la

este impo sibil de

nivelurile sale

vazut sau de

superioare.

Sa intelegem
emotiile
sistem de clasare
Descoperirile

bazat pe asocierea
tiintifice au aratat ca

sentimentului i a
toate amintirile sunt

variatiilor sale subtile


indosariate?' in

(Gray - La Violette,
banca de date a

1982). Amintirile sunt


memoriei printr-un

cla-sate in functie de

nuanta sentimentului

autocontientizarea

i nu in functie de

este mai accelerata in

evenimentul care

cazul analizarii

le~a provocat. In

sentimentelor decat a

consecinta, exista o

gantiu-

baza tiintifica

pentru observatia ca

67

Letting Go - Calea

renuntarii

Intelegerea emotiei

care sta la baza


rilor. Gandurile

gandurilor i a
asociate chiar i

manevrarii ei corecte
unui singur

este, aadar, mai


sentiment, se

gratipot numara cu miile.

fianta i mai putin


consumatoare de
timp decat aplecarea

asupra gandurilor
insele.
La inceput,
daca cineva
nu este
familiarizat
cu tot ce

acestora. Astfel se vor

clarifica unele lucruri


tine de sentimente,
ce tin de relatia dintre
este de preferat sa
sentimente i ganduri.
inceapa doar prin a le
De exemplu, anumite
observa, fara a face
tipuri de ganduri care
nimic in privinta
tind sa se repete pot fi

lasate deoparte, pana

el exista, fara a-i

este identificat

opune rezistenta sau

sentimentul care li se

a-i condamna

asociaza. Asupra

existenta. Abia dupa

sentimentului se poate

aceea se incepe

interveni daca

golirea sentimentului

acceptam mai intai ca

de energia pe care o

contine, lasandu-1 sa

constata ca se vor fi

fie doar ceea ce este,

schimbat intre timp.

pana ii epui-zeaza

Daca ati renuntat in

toata energia. Ceva

totalitate la un anumit

mai tarziu pot fi

sentiment, eliberandu-

analizate i gandurile

va de acesta, toate

din trecut, care, veti

gandurile asociate lui

vor fi disparut fara

ata i un exemplu in

urma la randul lor,

acest sens: cineva, un

fiind inlocuite de un

barbat, i-a ratacit

gand generalizator

paaportul cu putin

care va expedia rapid

timp inaintea unei

chestiunea in cauza.

calatorii intr-o tara

straina. Pe masura ce

Letting Go - Calea
se apropia data
renun{&rii

plecarii, panica

gonea nebunete,
barbatului era din ce

incercand sa-i dea


in ce mai mare.
seama unde s-ar fi
Mintea lui
putut rataci

paaportul. L-a cautat

68

prin toate colturile

Cum am putut fi atat

casei. A incercat,

de tampit incat sa-mi

inutil, tot felul de

pierd paaportul?

artificii mentale

Acum nu mai am timp

pentru a-i aminti

sa obtin un altul!" Pe

unde-1 pusese. S-a

masura ce se apropia

ocarat in fel i chip:

ziua fatidica, omul era

pus in fa|:a adevaratei

neplacute pentru ca

dile-me: nu tu

era o calatorie

paaport, nu tu

combinata - i in

calatorie. Daca nu

interes de afa-ceri, i

pleca in cala-torie, s-

de placere - iar

ar fi confruntat cu

absenta lui ar fi creat

numeroase consecinte

o situatie difi-cila.

Intr-un final, i-a

pana acum?" Spre

amintit sa aplice

surprin-derea lui,

tehnica renuntarii. S-a

sentimentul de baza a

aezat i a inceput sa

reieit a fi mahnirea

se intrebe: Care este

profunda. Mahnirea

sentimentul de baza

era asociata cu faptul

pe care 1-am ignorat

ca nu dorea sa se

desparta de o persoana

fragilizarea ei din

pe care o iubea foarte

cauza plecarii sale. Pe

mult. Acestui

masura ce renunta la

sentiment i se asocia

mahnire i la teama

i teama de pierderea

care ii era asociata, s-a

relatiei senti-mentale

simtit deodata impacat

sau eel putin

cu situatia. A ajuns

inclusiv la concluzia

firea; deci, pana la

ca daca relatia

urma, nu exista niciun

respectiva nu putea

rise. Cand s-a simtit

rezista celor doua

impacat cu el insui,

saptamani de absenta,

i-a adus imediat

nu merita sa se

aminte unde se afla

prapadeasca atata cu

paaportul. Acesta se

69
afla intr-

*
un loc atat de u$or de
gasit i de evident,
incat numai un
Letting Go - Galea renuntarii
mai este nevoie sa

blocaj incontient ar

fi putut explica de ce

nu-i adusese aminte

unde-1 pusese. Nu

spunem ca toate miile

de ganduri legate de

lipsa paaportului,

calato-ria ratata i

posibilele consecinte

au disparut imediat i

enuntarea

fara de urma. Starea

dovedi foarte utila in

lui emotionala s-a

situatiile din viata de

schimbat, din frus-

fiecare

trare, in recunotinta

recurgerea la aceasta

i fericire.

in situatiile de criza

se

zi,

poate

insa

poate fi cruciala in

respectiva

prevenirea i alinarea

unul din domeniile

marilor

noastre

suferinte.

vizeaza

majore

de

Aparitia unei crize de

sentimente suprimate

via*fa este, de obicei,

sau

insotita de o emotie

aceste

copleitoare.

problema

Criza

reprimate.

In

situatii,

nu

emotionale
constituie

Pentru ca aceasta este


identificarea emotiei,

o problema delicata
ci mai degraba modul

pentru cei mai multi,


de

abordare

consider necesare
excesului emotional.

cateva lamuriri. Sunt

cateva teh-nici care


Abordarea crizelor

ajuta la parcurgerea

manifeste nestanjenit.

mai rapida a unei

Amintiti-va meca-

perioade de tumult

nismele uzuale pe

emotional i cu

care le folosete

rezultate mai bune

mintea in mod

decat daca am lasa

contient pentru

emotiile sa se

gestionarea emotiilor,

respectiv suprimarea

intentie con-tienta.

(sau reprimarea),

In cazul incarcaturii

exprimarea sau

emotionale excesive

evitarea. Acestea sunt

este re-

dauna-toare numai

atunci cand sunt

utilizate fara o

70

Letting Go - Calea

renuntarii

reducerea cantitatii

excesive de emotie,

comandabila
pentru ca aceasta sa

utilizarea lor, insa o


poata fi descom-pusa

utilizare con$tientd.
i sa se poata renunta

Scopul acestei
la ea pe portiuni mai

manevre il constituie
mici (procesul este

descris mai jos).

respectiva.

Astfel, in acest caz

Intensitatea emotiei

este in regula sa

poate fi redusa prin

respingeti in mod

impartairea ei cu

contient cat de mult

prietenii apropiati sau

puteti, pentru

cu mentorii votri.

moment, din emotia

Prin simpla exprimare

a sentimen-tului

utilizati in mod

respectiv, o parte din

contient

energia din spatele lui

mecanismele de

este dimi-nuata. Este

evadare cum ar fi

de asemenea permis,

participarea la un

in aceasta

eveniment social

circumstanta, sa

pentru a pune dis-

tanta intre voi i ceea

orice altceva

ce va afecteaza, sa va

obinui{i sfi faceti.

jucai cu caine-le, sa

Cand sentimentul s-a

va uitati la televizor,

diminuat in cantitate

sa mergeti la film, sa

i inten-sitate, eel mai

ascultai muzica, sa

bine este sa incepeti

faceti dragoste sau

sa renunai la aspec-

tele mai putin

entru a ilustra aceste

importante ale

spuse, sa luam

situatiei, i nu la

exemplul unui barbat

intreaga si-tuatie i la

care, dupa multi ani

emotia care o

de activitate Intr-o

insotete.

com-panie, ii pierde

jobul i este, acum,

cuprins de disperare.

respectiv se poate

Prin utilizarea celor

concentra asupra unor

trei mecanisme

detalii mai putin

descrise anterior, o

importante privitoare

parte din emotie poate

la acel job. Ar putea,

fi diminuata. Dupa

de exemplu,'sa

aceea, barbatul

71
Letting Go - Calea.

renuntarii

putea renunta la

dorinta de a-i parca


renunte la dorinta de a
maina pe locul de
lua pranzul acolo
parcare al compa-niei
unde pranzea de
unde-i parcase
obicei impreuna cu
maina in trecut? Ar
colegii de serviciu? Ar

putea renunta la

putea renunta la

dorinta de a lua

ataarea resimtita fata

acelai ascensor? Ar

de secretara i de

putea renunta la

atitudinea ei

ataarea fata de biroul

prietenoasa fata de el?

la care a lucrat in

Ar putea renunta la

cadrul companiei? Ar

ataarea fata de

calculatorul la care a

lucrat? Ar putea re-

copul renuntarii la

nunta la a~i vedea

aceste aspecte minore

eful in fiecare zi? Ar

ale unui serviciu

putea renunta la

pierdut, care ar putea

sentimentul de
familiaritate dat de
zgomotul de fond din

parea banale, este

biroul in care lucra?


acela de a aduce

mintea in starea de

s-a lucrat asupra lor;

renuntare. Starea de

in consecinta, acestea

renuntare ne

i-au pierdut

propulseaza la nivelul

mcarcatura

curajului;

emotionala. Dintr-

sentimentele negative

odata, ne dam seama

au fost recunoscute i

ca avem curajul de a

ne confrunta cu o si-

renunta la aspectele

tuatie, de a ne

banale, evenimentul

recunoate

principal devine din ce

sentimentele i de a

in ce mai putin

lua masuri in privinta

apasator. Fenomenul

acestora. Curios este

se petrece deoarece,

ca, pe masura ce se

atunci cand aplicam

mecanismul renuntarii

energie, deci cand

asupra unei emotii,

renuntam intr-o

renuntam in acelai

directie este ca i cand

timp la toate emotiile.

am renunta i

Este ca i cand toate

emotiile ar avea la

baza o aceeai

72

Letting Go - Calea
este nevoie de o experenuntarii

rienta personala
la sentimentele care
pentru a va convinge
sunt, aparent, in
de acest lucru.
directia opusa.
D
Aceasta tine de
upa

utilizarea celor

experienta clinica i
patru

metode

anterioare (suprimare,

un

exprimare, evadare i

emotii subsidiare, iar

renuntarea

intregul

la

aspectele minore), se

profileaza

conglomerat

emotional

descompus.

de

complex

poate

fi

Astfel,

cincea. Orice emotie

revenind la exemplul

puternica este, de fapt,

anterior, barbatul care

i~a pierdut serviciul

diminueaza

a fost initial copleit

emotional

de disperare; insa, pe

utilizarea contienta a

masura ce incepe sa

evadarii, suprimarii i

renunte

exprimarii,

la

sentimentele

periferice

realizeaza

ii

excesul

prin

el

ca

mai

resimte i furie. Ii da

seama ca furia se

indreptata

impotriva

asociaza cu mandria.

propriei

persoane.

In

se

Exista i multa teama.

pastreaza multa furie.

Aceste emotii asociate

Exista i depreciere

pot fi, acum, abordate

de sine, care este o

in mod direct. De

forma

exemplu,

resentimente

de

furie

barbatul

poate

incepe

sa

dintr-odata

vizibile

renunte la teama ca nu

toate

celelalte

va

alternative

posibile.

mai

gasi

alt

serviciu. Cand aceasta

Iar cand va renunta i

teama

este

la mandrie, ii va da

recunoscuta i renunta

repede seama ca nu se

la

afla

ea,

vor

deveni

in

fata

unui

dezastru

personal,

financiar

aa

deinand

acum

mai

cum

putina energie decaf

Astfel,

intregul i putandu-se

complexul emotional

renunta la ea in mod

este demontat in parti

individual.

crezuse.

componente,

parte

fiecare

components
7*

Letting Go - Calea renuntarii


evitata

and ne revenim din

ocul

emotional,

ne

vom reaminti ca o

anumita parte a emotiei

a fost suprimata sau

in

mod

intentionat. Acum ea

poate

fi

reanalizata,

astfel meat sa nu mai

produca rau rezidual -

sa se transforme, de

exemplu,

in

amaraciune, vinovatie

chiar ani de zile; totui,

incontienta sau stima

pentru ca acum nu mai

de

sunt

sine

scazuta.

decat

mici

Fragmente ale acestui

fragmente, acestea pot

complex emotional pot

fi abordate pe rand, pe

continua sa mai apara o

masura

ce-i

perioada de timp, poate

aparitia.

Cel

fac

putin

situatia critica va fi fost

actiune. In cazul cuiva

depaita in siguranta i

care

in mod contient.

serviciul, o abordare a

Abordarea crizei de la
nivelul emotional mai
degraba

decat

de

la

i-a

pierdut

evenimentului la nivel

eel
intelectual

va

da

mii

de

intelectual, ii va scurta
natere

la

spectaculos durata de
ganduri i de scenarii

ipotetice. Persoana in

revine

cauza va avea multe

asufira

lor.

Toate

nopti de nesomn din

acestea

sunt

inutile.

cauza

sarabandei

Pana nu se renunta la

gandurilor referitoare la

emotia ce sta la baza

situatia in care se afla,

lor, gandurile vor fi

in

generate

timp

ce

mintea

incontinuu

incontinuu.

cunoatem

definitiv viata i au

persoane care au trecut

trebuit sa plateasca un

printr-o

pret ridicat pentru ca nu

Toti

criza

emotionala cu ani in

urma

nu

i-au

revenit nici in prezent.

Aceasta

le-a

marcat

au

tiut

gestioneze

cum

sa

emotiile

latente.

74
estionarea cu succes a

unei crize de viata

aduce

numeroase

beneficii,

chiar

numai prin faptul ca,

acum,

Letting Go - Calea
renun{4rii
eliberatS $i, in felul

cantitatea de emotie
acesta,

cantitatea

suprimata sau
inmagazinat.

eate

reprimfcti eite mult


mult mai mica. Stima

mai
de sine i increderea

redusa. Criza de viata a


sporesc,

pentru

c&

facut ca emotia SA fle


persoana

respectiva

tie acum ca poate

sporete compasiunea

trece peste 91 poate

fata

gestiona

celorlalti

orice

i-ar

de

suferintele

se

aduce viata. Teama de

manifesta o capacitate

viaa se diminueaza3

crescuta de a-i ajuta in

crete sentimentul de a

imprejurari similare. In

putea face fafa vietii,

mod paradoxal, dupa o

criza de viata urmeaza

intunecata a sufletului"

adesea o perioada - cu

precede adesea starile

durata variabila - de

superioare

linite i calm, care se

contienta.

apropie

uneori

de

de

nivelul unei experience

na

mistice.

exemplificarile

Noaptea

dintre

cele

mai

cunoscute

acestui

paradox

constituie

ale

trateaza, in momentul

de fata, acest subiect i

persoanele

dezvaluie

anumite

care au trecut prin

puncte comune. Odata

experience

in

ce

apropierea

mortii.

Numeroase

carti

individul

se

confrunta cu cea mai

mare

teama

dintre

toate

de

de moarte. Multe astfel

moarte i ocul mortii

de persoane dezvolta

- aceasta este inlocuita

ulterior

de

extraordinare,

devin

vindecatori,

devin

un

teama

sentiment

profund de serenitate,

abilitati

contiente de lumea

imunitate in fata fricii

supranaturala i traiesc

pace,

unitate

stari

profunde

iluminare

Acestea

salturi

de

aparitia subita a unor

spirituala.

noi talente i abilitati.

inregistreaza

mari

Astfel, orice cri2a de

in

dezvoltare i asista la

75

Letting Go - Calea

renuntarii

viata

poarta

in

ea

semintele unei rasturnari

de

situatie,

unei

Daca ne analizam viata,

expansiuni,

vom gasi ramaite ale

unui salt in contiinta, ale

crizelor din trecut care au

unei renuntari la vechi i

ramas

nateri a ceva nou.

Gandurile i sentimentele

reinnoiri,

ale

privitoare

Vindecarea trecutului

evenimente

nerezolvate.

la

anumite

tind

sa

reapara

sa

ne

daca merita sa continuam

influenteze perceptia, iar

sa

platim

acest

pret.

noi ne vom da seama ca

Acum, cand dispunem de

acestea ne-au handicapat

anumite

in unele aspecte de viata*

gestionare

In aceasta situatie, este

reziduuri,

ele

intelept sa ne intrebam

dezvaluite.

mecanisme

de

acestor

pot

fi

Sentimentele

reziduale pot fi investigate

dupa

i ne putem elibera de ele

evenimentul

astfel incat sa facem loc

consta

vindecarii.

evenimentul

Aceasta

ne

ce

din

se

petrece

major.

Ea

plasa

intr-un

aduce la o alta tehnica de

context diferit, a-1 privi

vindecare

emotionala,

dint-o perspective diferita

care-i manifesta eficienta

i a-1 retine intr-o alta

paradigma,

semnificatie

cu

viitor; de aceea, nu pot

inteles

experimenta bucuria din

diferite.

prezent. Multi dintre noi

s-au resemnat, crezand ca

e spune ca cei mai muli

aceasta este soarta, ca

oameni traiesc regretand

este ceva prin care trebuie

trecutul i temandu-se de

sa trecem i ca eel mai

76
bine este sa strangem din

dinti i sa mergem mai

departew.

Filozofii

au

batut fierul cat a fost cald

cu

aceasta

abordare

negativa, pesimista,

Letting Go - Calea renuntirli


time

ale

emo{iilor

nascocind un intreg sistem

dureroase pe care nu au

nihilist, Acefti filOSOfl,

tiut sa le gestioneze i

dintre care unii au devenit

care

foarte

cunoscui

de-a

au

nesfarite

declanat

argumentari

lungul timpului, sunt in

logice i elaborari. Unii

mod evident simple vie

dintre ei i-au petrecut

intreaga viata construind

nui din cele mai eficiente

sisteme

instrumente de gestionare

sofisticate

intelectuale

pentru

a trecutului este crearea

justifica ceea ce era atat de

unui context diferit.

clar, i anume

Aceasta inseamna sa-i

o simpla emotie
suprimata.
dam trecutului un inteles

U
diferit; adoptam o

atitudine diferita fata de

psihiatrie a fost Viktor

dificultatile sau traumele

Frankl. Acesta a explicat

trecute i recunoatem

modul de abordare a

darurile ascunse din

tehnicii - pe care a

acestea. Primul care a

denumit-o ,,Logoterapie" -

recunoscut beneficiile

in cunoscuta sa carte

aplicarii acestei tehnici in

Omul in cautarea

sensului vietii"1.

modifica simtitor i vor fi

Experienta cli-nica i

vindecate, daca li se atri-

personala a lui Viktor

buie un nou inteles. Frankl

Frankl a demonstrat ca

i-a povestit propria

eveni-mentele cu

experienta din lagarele de

incarcatura emotionala i

concentrare nazista, in

intamplarile trauma-tice se

care a ajuns sa-i

priveasca suferinta fizica

dintre

i psihica drept o

oportunitate de a triumfa

Man'
asupra propriei sale
s

persoane. Omului ii poate

Searc

h for
fi luat totul, cu exceptia
Mean

unui singur lucru - ultima

ing

(in

or

engl.

Press,

in

orig.),

2009

ICdit

(n.tr.)

nra

Mete

77

Letting Go - Calea renuntarii

atitudinea intr-un anumit

libertatile omeneti:
set de circumstante, de

aceea de a-i alege

a-i alege propriul fel de

aiba un inteles profund

a fi" [Frankl, [1959]

pentru spiritul omenesc.

2006]. Frankl a aezat

intr-un alt context

n orice experienta de

imprejurarile

viata,

ingrozitoare prin care a

tragica", se ascunde o

trecut, un context care sa

lectie. In momentul in

oricat

de

care

descoperim

acesta i~a reanalizat

recu-noatem acest dar

situatia,

ascuns,

loc

seama ca jobul din

vindecarea. Daca luam

trecut ii impiedicase

exemplul

barbatului

evolutia profesionala i

pierdut

ca fusese cuprins de

care

are

i-a

serviciul, dupa un timp

rutina.

dandu-i

La

drept

vorbind, jobul acela ii

a inceput sa vada i

provocase

ulcer.

pretul - fizic, mental i

Inainte de a-1 pierde,

emotional - pe care-1

nu

platise

un

vazuse

avantajele

decat

care

ramanand

in

acel loc. Acum, dupa

decurgeau din acesta.

pierderea

Odata ieit din situatie,

era

serviciului,

deschis

sa-i

descopere noi abilitati

viata sunt prilejuri de

i noi talente; de fapt,

evo-luare,

s~a i lansat intr-o

experimentare

noua

dezvoltare. Daca privim

cariera,

mai

retrospectiv,

promiatoare.

adar, evenimentele de

expansiune,

in

unele

situatii pare chiar ca in

spatele evenimentului se

ascundea un scop de

singurul mod in care

care nu eram con-tienti,

evenimentul

ca i cand incontientul

putea

nostru ar ti ca trebuie

experienta

sa

viata. Acest concept se

invatam

ceva

fi

important i ca, oricat ar

intalnete

fi de dureros, acela era

psihologia

respectiv

adus

in

noastra

de

in

Letting Go -

psihanalistului

Carl

intreaga de studiu, a
Jung,

care,

dupa o

ajuns la condvufrPtfrfel
viata

inconstient exista un

impuls latent catre

78
unitate, completitudine

i realizarea Sinelui,,

iar incontientul va

nftscoci caile ft

ung spunea i ca in

mijloacele de a face sa

incontientul nostru mai

se manifeste toate

exista un aspect, pe care

acestea, chiar daca sunt

il

traumatizante pentru

mintea contienta.

denumea

umbra".

Umbra o constituie toate

gandurile, sentimentele

i conceptele despre noi

in proximitatea umbrei

inline pe care le-am

noastre. Devenim mai

reprimat i cu care nu

umani i mai completi

dorim sa ne confruntam.

atunci cand ne dam

Unul dintre beneficiile

seama de tot ceea ce

situatiei de criza este

avem

acela ca ne aduce adesea

intreaga

in

comun

cu

umanitate.

Toate acele lucruri

contientizat,

de care ii consideram

recunoscut i apoi se

vinovati

altii",

renunta la el, acesta nu

vedem ca exista i in

ne mai conduce in mod

interiorul nostru. De

incontient. Odata ce

aceea, atunci cand un

umbra

aspect

recunoscuta, ii pierde

pe

este

fost

puterea.

Nu

trebuie

simplu i ce daca?".

decat sa admitem ca

avem

anumite

raversare

impulsuri, ganduri i

sentimente

interzise.

crize

de

De acum inainte, ele

viata

ne

pot fi gestionate cu un

unei

face mai

umani,

intelegato

mai plini

ri cu noi

de

inine i

compasiu

cu

ne,

ceilalti.

mai

toleranti

Nu

este

mai

mai

nevoie sa

la dobandirea unei

ne com-

mai mari inelepciuni

a-i

i aducc* boncficii

invinovati pe altii sau

pe termen lung in

placem

pe

in

noi

Gestiona-rea

inine.

viata noas-

unei

crize emoionale duce

7M

Letting Go - Caiea renuntarii

capabili sa ne stapanim

tra. Teama de viata este,


sentimentele, teama de

de fapt, teama de emotii.


viata se diminueaza.

Nu de fapte ne temem, ci
Capatam mai multa

de sentimentele pe care ni
incredere in noi i

le trezesc a-ceste fapte.


suntem dispui sa ne

Odata ce devenim
asumam mai multe

riscuri, pentru ca ne

tuturor inhibitiilor,

simtim in stare sa gestio-

stapanirea temeri-lor

nam consecintele

aduce deblocarea unor

emotionale, oricare ar fi

noi directii ale

acestea. Pentru

experientelor de viata,
9
9
'
care inainte fusesera

ca teama sta la baza

serviciului, nu va mai

evitate.
9
7

trai niciodata aceeai


A
teama. De aceea va fi
stfel, eel care a reuit
mai
sa

gestioneze

creativ

la

cu
urmatorul

sau

job,

succes criza de viata


dispus

fund

sa-i

constand in pierderea
asume

riscurile

necesare

pentru

temator i prudent,

reui. Incepe sa-i dea

costandu-1

seama in ce mod frica

stima

obsesiva de a-i pierde

urmare a ploconelilor

serviciul

de

inclusiv

sine

ca

i-a

redus

fata de superiori i a

performantele

in

conformarii fata de

trecut,

1-a

facut

cerintele acestora.

incetam to ate jocurile

n avantaj al trecerii

diversioniste,

sa

printr-o criza de viata

privim situatia in care

il consti-tuie mai buna

ne aflam drept in fata

contientizare de sine.

i sa ne reeva-luam

Situatia ne copleete

convingerile,

i suntem nevoiti sa

obiectivele, valorile i

directia de viata. Este

ce traversam diverse

un prilej de reanalizare

crize

observam ca ne

de

renuntare

vinovatie.

la

de

viata,

Este,

totodata, un prilej de a

ne schimba complet

atitudinea. Pe masura

80

Letting Go - Calea
renuntAiil
un

sentiment

de

confruntam cu ceea ce
amfi.rSciune? Alegem sa

este diametral oput. Si


trecem peste defectele

urAm sau sa iertam acea


celuilalt ?i ale noastre

persoana? Sa invaam din


sau le purtam ranchiuna

acea expericnt& sau sa


i le atacam in gand? In

o detestam i sa pastram
viitor, ne vom retrage

dintr-o

situatie

descurajarea? Ne putem

asemanatoare fiindu-ne i

servi de acea experienta

mai

vom

pentru a invaa sa fim

depai aceasta criza i o

mai generoi sau ne vom

vom domina odata pentru

retrage in cochilia fricii

totdeauna?

i a amaraciunii? Fiecare

teama

speranta

sau

Alegem

sau

experienta

emotionala

este o ocazie de a evolua

ne aeatam de leziunile

sau de a involua. Ce

emotionale

alegem? In aceasta consta

renuntam la acestea.

sau

O
9

sa

J
9

provocarea.
Putem

evalua

costul

N
nerenuntarii

noastre.

i se ofera prilejul de a
Suntem de acord sa

alege daca preferam sa

platim

Suntem

acest

pret?

ne va determina viitorul.

sa

Ce fel de viitor ne

acele

dorim? Vom alege sa ne

Putem

vindecam sau vom alege

dispui

acceptam

sentimente?

analiza

beneficiile

sa

renuntarii la ele.

ne

purtam

ranile

sangerande?
9

I
Alegerea pe care o facem

realizarea

acestei

cat de putin suntem

alegeri este bine sa avem

dispui

in ve-dere beneficiile"

multumim? Manie. Ura.

de

Autocompatimire.

ne

reziduurile

agata

de

sa

ne

unei

Resentimente. Toate au

experiente dureroase. Ce

marunta lor recompensa,

satisfactii obtinem? Cu

acea patetica mulumire

interioara.

Sa

nu

ne

ciudala, bizara, atunci

prefacem ca ea nu exista.

Resimtim

cand nu

plnocre

HI

Letting Go - Calea renuntarii

aceasta

renuntam

la

ne

satisface

durerea
nevoia incontienta de a

sufleteasca. In orice caz,


ne uura sentinientul de

vinovatie

de
exem
plu,
un
barbat
care
nu a
vorbit
cu

prin

autopedepsire. Ajungem

fratele lui timp de 23 de


sa ne simtirn nefericiti

ani. Niciunul din ei nu-i


i nemernici. Atunci se

mai

amintea

incidentul

care

provocase

pune mtrebarea: Pentru

racirea

cat

relatiilor;

timp?w.
Sa
luam,

acesta

fusese

demult

uitat.

Se

apropierea

dintre

cele

obinuisera, insa, sa nu-i

doua familii, ca i de

vorbeasca, aa ca timp de

experientele co-mune i

23 de ani platisera preul

iubirea pe care le-ar fi

acestei atitudini lipsindu-

putut avea. Cand barbatul

compania

despre care vorbim a aflat

celuilalt,

de

de mecanismul renuntarii,

se

de

afectiunea

a in-ceput sa renunte la

Iertandu-1, a declan-at

sentimentele

producerea

negative

unei

reactii

sau.

similare la fratele sau i

Dintr-odata a izbucnit in

cei doi s-mi reunit. Apoi,

lacrimi

unul

legate

de

fratele

de

durere,

dintre

frati

i-a

dandu~i seama de tot ce

amintit incidentul care-i

pierduse in aceti ani.

despartise: o cearta in

privinta unei perechi de

tehnica renuntarii, poate

tenii. O cearta pornita de

ar

la o pereche de tenii ii

resentiment

facuse

sufere

sfaritul vietii. Intrebarile

consecintele timp de 23

care se pun sunt: Cat

de ani! Daca barbatul

timp

acela nu ar fi invatat

continuam

sa

fi

purtat

pana

vrem

sa

sa

acel

la

mai

suferim?

Letting Go - Calea
Cand suntem dispui sa
renuntarii

renuntam? Cand se poate

negative este meschinaria


spune Destul!"?"

noastra. Este partea aceea


Partea din noi care vrea

din noi care este rea,


sa se agate de emotiile

meschina,

competitiva,

82

egoista,

zgareita,

intriganta, neincrezatoare,

diminueze stima de sine.

vindicativa,

critica,

Este acea mica parte din

redusa, slab a, vinovata,

noi raspunzatoare de ura

ruinata

de sine, autoinvinovatirea

Dispune

puina;

de

vanitoasa.

energie

nesfarita

cautarea

epuizanta,

pedepsei, a bolilor i a

injositoare i tinde sa ne

suferintei. Aceasta este

este

ne

identificam? Aceasta este

ceilalti ne vor vedea in

partea careia vrem sa-i

acelai mod.

oferim

mai

multa

energie? In felul acesta

vrem sa ne vedem pe noi

inline? Pentru ca daca noi

vedem

astfel,

partea cu care vrem sa ne

Lumea nu ne poate

vedea decdt aa cum ne

vedem

Suntem

noi

inline.

dispui

sa

suportam

consecinte?

aceste

Daca

ne

salarii a companiei unde

lucram.

consideram zgarciti i

meschini,

este

putin

probabil sa ne aflam pe

pozitiile superioare ale

listei

cu marirea

de

onsecintele

persistarii

noastre in a fi meschini

pot fi demonstrate prin

testarea

musculara.

Procedura este relativ

opuneti

simpla

observati efectul. Opriti-

(Hawkins,

rezistenta;

[1995], 2012). Opritiva

va,

acum,

asupra

asupra unui gand rau i

ipostazei

meschin i rugati pe

opuse.

cineva sa va apese bratul

generos, iertator, iubitor

in jos, in timp ce voi

diametral

Imaginati-va

manifestandu-va

maretia

interioara.

Instantaneu,

puterea

de

Meschinaria

bioenergie.

aduoe

musculara din brat va

dupa sine* slabiciune,

create

imbolnaVire,

foarte

mult,

aratand un aflux pozitiv

m
Letting Go - Calea

renuntarii

afectiuni si moarte. Chiar

va doriti aceste lucruri?

transformarea

Renuntarea

interioara, i anume a

la

sentimentele

negative

inceta

poate fi insotita de o alta

rezistenta

tehnica

pozitive.

extrem

binefacatoare,

care

de

sa

voastra

opuneti

emotiilor

va

Intarirea emofiilor
pozitive
sustine

foarte

mult

Corolarul

renuntarii

la

sentiment negativ are un

sentimentele negative il

opus

constituie

meschinarie

incetarea

situat

intre

maretie

opunerii rezistentei la cele

sufleteasca, fie ca suntem

pozitive. Tot ce exista in

contienti de existenta sa,

univers,

fie ca nu.

are

un

opus;

astfel, in minte, fieeare

n exercitiu foarte bun i

i mai opune rezistenta. Sa

clarificator este acela de a

spunem, de exemplu, ca se

sta jos, a lua in

apropie ziua de na tere a

considerare exact

unui prieten i ca ne

sentimentul opus fata de

simtim plini de re-

eel resimtit in momentul

ientimente fata de el i

respectiv i a renunta la a-

cam meschini; de aceea,

nici nu ne vine sa ne

generozitatea. Ince-pem sa

urnim pana la mall sa-i

cautam sentimentul de

cumparam un cadou iar

iertare in interiorul nostra

ziua sa se apropie.

i incetam sa-i mai

Sentimentele diametral

opunem rezistenta. Pe

opuse fata de cele pe care

masura ce conti-nuam sa

le simtim, sunt iertarea i

nu opunem rezistenta i sa

84
devenim o persoana mai

iertatoare, vom fi

surprini sa constatam ca

acest lucru se intampla

brusc i dintr-odata. Ne

vom da searna ca o

Letting Go - Calea renuntarii


ridicoli. Ne-am gandit

parte din noi i-a dorit

i a vrut dintotdeauna sa

ierte, insa nu ne-am

incumetat niciodata sa-i

dam aceasta ansa. Am

crezut ca vom parea

ca-1 pedepseam pe

celalalt manifestand

resentimente fata de el

cand, de fapt, ne

reprimam iubirea. La

inceput s-ar putea sa nu

nu-triti in mod contient

la a opune rezistenta

aceste sentimente fata

iubirii, veti constata ca

de prietenul vostru, dar

in voi exista ceva care

veti incepe sa remarcati

aspira sa se exprime prin

i acest aspect al perso-

impartaire cu ceilalti i

nalitatii voastre.

prin daruire, prin

Continuand sa renuntati

renuntare la trecut i

ingroparea securii

ne exprimam

razboiului. Exista in noi

recunotinta i sa ne

dorinta de a face un gest

asumam riscul de a fi

prietenos; vrem sa

considerati netoti.

vindecam despartirea, sa

vindecam rana, sa

indreptam raul facut, sa

copul

acestui

exercitiu

este acela de a localiza

acea parte din noi care nu

iubirii.

poate fi descrisa decat ca

faptului ca i ceilalti sunt

maretie.

oameni

Maretie

Este

acceptarea

nutri

inseamna curajul de a

compasiune

pentru

depai obstacolele. Este

suferinta lor, punandu-ne

disponibilitatea de a trece

in locul lor. Din iertarea

la un nivel superior al

celorlalti, vine iertarea de

sine

vinovaie.

eliberarea

de

Adevarata

catigat

binefacere.

din

aceasta

Odata

cu

contientizare

noastra recompensa, insa,

aceasta

este atunci cand renuntam

crescuta a cine suntem de

la negativitate i alegem

fapt,

sa iubim; noi suntem cei

invulnerabilitatea treptata

in catig. Noi avem de

la

apare

H5
Letting Go - Calea renuntarii
mai

suntem

supui

suferinta. Atunci cand


umilintei,

acceptam,

plini

pentru

ca

de
adevarata umilinta este

compasiune, adevarata
o parte a maretiei.

noastra umanitate i pe
D

aceea a celorlalti, nu
in recunoaterea a cine

suntem noi cu adevarat,

de lipsa stimei de sine

se nate dorinta de a

este inlocuit de o auten-

cauta

tica

ceea

ce

este

iubire

de

sine,

inaltator. Din aceasta se

respect i stima, nu mai

nasc un nou inteles i

este nevoie sa le cautam

un alt context al vietii.

in

Cand vidul interior dat

izvorul acelei fericiri se

lume,

pentru

ca

afla inauntrul nostru.

interioara. tim cu totii

Intelegem atunci ca el

despre

unii

nu poate fi nicide-cum

multimilionari

care

inlocuit de lume. Nici

mcearca sa compenseze,

cele mai mari bogatii nu

intr-un fel sau altul,

pot

senzatia

compensa

sentimentul de saracie

interiorul

de

vid

lor

din

sau

sentimentul

valoare.

lipsei

Odata

de

multumire interioara, cu

ce

adevarata fericire, atunci

intram in legatura cu

transcendem

acest Sine interior, cu

Lumea devine un loc de

maretia

cu

care sa ne bucuram i

de

nu mai suntem condui

de

de

acestuia,

sentimentul

completitudine

aceasta.

lumea.

Nu

mai

suntem la bunul ei plac.

devreme sau mai tarziu

and

folosim

aceste

ne

dam

seama

adevarata

de

noastra

tehnici de eliberare de

dimensiune.

Odata ce

negativ i de renuntare

aceasta

va

la a opune rezistenta la

experimentata, nu o vom

ceea ce este pozitiv, mai

mai uita niciodata. Nu

fi

Letting Go - Calea
vom mai fi niciodata
renuntarii

intimidati de lume, cum

putem plia in continuare


s-a intamplat in trecut.

pe ceea ce se obinuie?te
Din simpla obinuinta,
in

termenii

ne
comportamentului uman,

insa

86

impulsurile

interioare,

sale interioare sunt acum

vulnerabilitatea

cu

totul

diferite.

nesigurana

interioare

Rezultatul

devin

domeniul

gestionarii contiente a

de

final

trecutului. In exterior,

emotiilor

comportamentul

invulnerabilitatea

poate

parea la fel, insa cauzele

il

al

constituie

imperturbabilitatea.

H7
Natura noastra interioara

este, acum, invincibila

i putem sa trecem prin

viata echilibrat i cu

gratie.

Apatia inseamna convingerea ca Nu pot." Este


sentimentul ca nu putem face nimic in privinta situatiei in
care ne aflam i ca nimeni nu ne poate ajuta. Inseamna lipsa

de speranta i neputinta. Apatia se asociaza cu ganduri de genul: Cui ii pasa?", Ce rost are?",

Este plictisitor.", De ce sa-mi mai bat capul?", Oricum nu pot sa ca tig." Este rolul care-i

revine lui Eeyore, personajul mohorat din desenul animat Winnie the Pooh", care afirma: Ce sa-

i faci? Tot n-o sa serveasca la nimic." Descurajare. Infrangere. Imposibil. Prea greu. Singur.

Renuntare. Izolat. Instrainat. Retras. Refuzat. Dezolat. Deprimat. Epuizat. Nesatisfacator.

Pesimist. Nepasator. Lipsit de umor. Lipsit de inteles. Absurd. Fara noima. Neajutorat. E ec. Prea

obosit. Disperare. Deruta. Uitare. Fatalist. Preatarziu. Preabatran. Preatanar. Mecanic. Urgisit.

Negativ. Parasit. Inutil. Pierdut. Lipsit de sens. Mohorat. Blazat.

Cauza biologica a apatiei o constituie strigatul de ajutor, numai

ca o latura a apatiei consta chiar din

89
L

e
s
a

r
nt
e

n
i

nt

aj

ul

ut

ni

ci

ta

st

ar

ut

in

ar

te

ia

di

lu

ii

ul

at

ct

io

el

ul

at

la

ie

ni

i.

ai

st

er

at

re

is

fa

a-

oi

le

ni

ci

ai

pt

aj

ut

it

a.

est

ad

ul

es

ob

ea

ap

nu

ati

cte

in

ale

an

vi

eti

mi

te

sal

as

e,

pe

ins

or

res

ad

im

ic

te

nu

ap

ati

ai

sp

co

pl

an

sa

ito

ar

bl

ul

fat

vi

eti

de

sal

e.

lip

sa

pa

tia

en

in

er

di

gi

ca

ei

vit

ins

ale

pr

est

oa

un

rte

pa

Ac

est

ser

lu

va

cr

in

ti

fo

st

pu

ob

cel

zb

ui

oi

de

-al

on

di

oil

al,

ea

in

Ra

ti

pu

lit

z"

ca

di

pa

Lo

ni

nd

ei

ra.

Co

ut

pii

ati

in

mi

cr

ci

er

au

in

re

te

gi

un

sig

ur

in

de

di

pa

rta

ng

in

lia

gri

un

jiti

de

su

er

au

as

bi

pe

ne

ct

fiz

ic,

ed

nu

ica

trit

l.

io

Cu

na

to

ate

ac

est

ei

ea,

au

au

de

in

ve

ce

nit

pu

ap

ati

sa

se

du

res

im

ap

ta;

eti

i-

tul

au

pi

rat

er

es

ort

cu

ali

t.

tat

S-

ii

lor

de

sc

cr

op

eri

ca

uz

ca

ata

ap

de

ati

lip

sa

er

ap

ro

pi

de

eri

fig

ur

oti

on

ate

ale

rn

af

ect

in

uo

gri

as

jiri

e.

Er

sal

sta

nu

re

un

fiz

oti

ica

on

ala

Fa

ra

ne

iu

bir

co

pii

af

ii

ect

pi

iu

er

du

tra

ser

i.

do

rin

ta

ta

ra

de

no

as

tr

],

ve

[S

de

re

gi

n.

un

tr.

af

ec

ic

ta

in

te

ca

ec

re

In

tr

ea

ga

tr

in

ap

ul

ati

at

e.

ie

in

an

gi

oa

un

ile

en

as

tf

di

el

af

re

ec

ta

la

te

tel

ap

ev

ar

iz

la

or

iri

fa

ee

en

ta

ai

rii

ad

de

es

ge

ea

nu

co

l:

an

i-

na

se

ba

ni

or

te

di

pr

aj

ob

ut

ab

or

il

ul

ca

so

vo

ci

al,

ur

nt

ru

de

no

fo

i,

nu

e;

ai

pe

ex

ist

nt

sp

er

an

ta.

nt

"

el

ri

vi

re

at

la

ie

te

ni

ar

in

si

re

nt

ot

ar

ei

er

ii

re

zi

st

st

nt

ar

ut

lu

at

it

di

ri

ni

a
9

i
nu

ge

va

nu

l:

er

ge

ric

.",

im

po

nc

rta

nt

nu

su

ar

nt

e?

pr

",

eg

ati

t(a

pe

po

ntr

sa

ast

si

a."

mt

.",

at(

a).

un

",

pr

ea

ob

oc

osi

up

sa

tot

pr

re

ea

nu

co

nt.

pl

",

it.

un

",

pr

ea

uit

de

at.

pri

",

at.

un

",

Mi

-e

ap

pr

ati

ea

so

se

po

n."

ate

Di

ie

re

est

mi

nti

sc

nd

op

u-

ul

va

vo

ca

str

u,

un

ge

an

ti

la

un

ni

sa

ve

aj

su

ai

pe

in

rio

de

pe

nd

sa

en

fiti

ti,

sa

de

nti

ve

nit

ai

fer

ai

ici

efi

ti,

cie

sa

re

op

nu

un

nt

ati

re

la

zis

te

nt

ai

te

hn

ici

po

in

tM

sin

e.

ve

rs

us

alt

vr

od

ea

ali

tat

"

de

est

in

vi

sa

ng

ve

de

ap

ati

ce

ob

tin

ati

tu

di

ca

nii

ur

ap

ati

ar

ce.

ea

Av

an

ati

taj

tu

ul

di

un

ni

ei

ar

ast

pu

fel

tea

de

co

nst

sc

uz

in

ga

cat

sir

de

ea

cat

un

on

or

or

ab

ch

ile

ez

ca

re

tea

sa

ne

a.

Di

as

ali

tat

e,

en

su

nt

ce,

in

re

ni

ca

pa

fii

bil

nt

e,

cei

fo

art

ai

ul

na

po

ai

t"

de

ins

gr

ea

ab

a,

ol

de

vr

ea

u".

po

Di

t"

nc

nd

vr

ad

ea

es

u",

ea

se

as

tea

cu

a.

At

ad

un

ev

ci,

ar

ca

ul

nd

di

pri

vi

sp

ate

de

le

ja

se

ur

nti

ca

en

pe

tul

sc

ui,

ala

de

a.

la

Te

ap

ati

e,

la

ar

tea

en

ni

er

ca

gi

de

cat

ap

ai

ati

pu

a.

ter

Te

oti

ve

az

ac

sa

ar

int

ne

ra

in

cu

act

ac

iu

ea

ne

sta

act

iar

iu

od

ne

ata

pu

te

ic

ap

lic

te

ta

ri

la

te

fr

ic

la

tr

el

ri

le

ri

ei

ie

i,

aj

t,

at

e,

ri

st

ri

at

pr

ie

i.

as

pr

ei

pr

bl

ar

ti

pi

ce

sa

ur

ac

ti

ni

ea

ul

za

re

ec

nt

ar

ii

el

ib

er

nt

ru

in

re

hi

bi

in

fi

e.

bl

or

ic

bi

ns

tit

ui

9
1
Letting Go - Calea renuntarii
cele

dintr

mai

des

intal

tie,

nite

daca

inhi

ne

bitii.

afla

In

m la

acea

nive

sta

lul

situa

apat

iei,

l sa

spun

vorb

em:

esc

,,Oh,

in

imi

publ

este

ic.

imp

Aa

osibi

ceva

ma

nim

depa

eni

et

inter

e.

esat

Oric

sa

um,

ma

nu

ascu

va fi

lte.

Nu

spus

am

."

nimi

Dac

a ne

care

ami

sa

ntim

meri

de

te

inte

ntia

face

noas

deca

tra,

t sa

vom

mas

vede

chez

a ca

apati

tea

a nu

ma.

In

de a

aces

lua

cuv

mo

antu

men

l in

publ

gan

ic

dul

este

infri

sper

co

anta

ator,

insa

Asta

nu

clari

va

fica

pier

oare

deti

cum

situ

nu

atia.

pute

Ade

m",

varu

ci

l nu

doar

este

ca

acel

ne

a ca

te

me

sta

m".

tea

ma

iese

mas

la

ura

supr

ce

afat

acea

a i

re-

con

nun

tie

am

nti

la

ca

ea,

ne

dev

dori

eni

de

fapt

de

sa

care

dam

ne

curs

tem

exac

em.

Can

lucr

ului

anal

iza

de

tea

acea

ma

sta

i,

dori

poat

nta

e,

bloc

ame

ata

stec

ata

inta

cu o

opor

oare

tunit

care

atilo

mah

nire

pier

in

dute

priv

din

trec

In

ut,

aces

ii

face

stad

apar

iu,

itia

am

man

ava

ia.

nsat

deja

dori

de

nta

la

i,

apat

mai

ie la

sus

mah

pe

nire,

scal

la

a, la

man

unet

ie.

i de

La

mult

nive

mai

lul

mult

man

iei,

ener

disp

gie

ia ia

de

ades

capa

ea

citat

for

e de

ma

acti

rese

une.

ntim

Man

entu

lui,

acce

cum

ptat

ar fi

sa

rese

vorb

ntim

im

entu

in

l ca

publ

am

ic

iar

sa

acu

face

ne

aces

simt

im

lucr

obli

u.

gati

ai

tea

este

ma,

care

man

ne-a

ia

im-

rapo

pied

rtata

icat

la

real

izari

e la

le in

luar

trec

ea

ut,

deci

iar

man

ia

duc

ziei
de a
face
ceva
in
lega
tura
cu
aces
t
lucr
u.
Ace
asta
deci
zie
poat

e
inse
mna
urm
area
unui
curs
de
vorb
ire
in
publ
ic.
Can
d ne
insc
rie
m la
un
astf
el
de
curs
,
deja
am
ajun
s
mai

Letting Go - Calea re

sus

pe

scal

a, la

ener

gia
92

man

driei

rul

ca

de

am

coar

luat

ne

in

sfftr

am

jit

intre

tau-

prin

s ce

curs

era

ul

nece

de

sar.

vorb

In

ire

dru

in

publ

spre

ic,

team

mas

a se

ura

va

ce

man

acea

ifest

sta

a din

cont

nou.

inua

Pe

sa

fie

cons

recu

tant

nosc

la

uta

ea,

dev

renu

n-

{am

eni

con

tie

mac

nti

ar in

ca

capa

ave

citat

ea

incr

noas

eder

tra

de a

ne

acti

conf

ona

runt

in

ved

tem

erea

erile

dep

airi

de a

i lor.

mult

ivel

ul

ener

cura

gie.

jului

Ace

disp

asta

une

ener

de

gie

ia

man

form

ia i

dori

renu

nta

ntari

rezi-

i la

dual

team

e,

a,

astfe

re

incat

vorb

in

itul

mijl

in

ocul

publ

curs

ic,

ului

trai

desp

dintr

epta

rea

odat

ne

aduc

acce

ptar

elib

ea.

erar

Acc

ea

de

mai

opu

inai

nere

nte

luas

rezis

tente

for

i,

ma

care

tem

erii,

pem

apati

sa

ei i

simt

man

im

iei.

plac

Acu

erea.

m,

Se

ince

man

ifest

acce

ptar

incr

ea:

eder

Pot

ea

sa

pe

fac

care

asta.

o da

" La

nive

tient

lul

i-

acce

zare

ptari

mai

i,

mar

apar

ea

eo

celo

con

rlalti

publ

astfe

ic

l ca

deve

la

nim

curs

con

ul de

tie

vorb

nti

it in

de

chin

lalti

ul,

cole

sufe

gi

rinta

de

curs

jena

celo

ince

r-

pem

sa

a cu

fim

man

preo

ifest

cupa

area

ti de

com

ace

pasi

tia.

unii

Odat

fata

de

con

ceila

tie

lti,

ntiz

apar

arii

eo

de

dimi

sine.

nuar

Oda

ea

ta cu

altru

de

ismu

pace

l,

vin

Dup

mo

curs,

men

in

tele

dru

inter

spre

ioar

casa,

a,

simt

ave

im o

mult

senti

umir

men

tul

ca

it

am

ceva

evol

cu

uat,

ceila

ca

lti.

am

Trai

imp

nd

arta

expe

rient

uitat

de

aces

noi

tei

ini

imp

ne

arta

pent

iri,

ru

am

cate

va

ti de

clipe

feric

irea

am

altc

fost

uiva

mai

preo

Ne-

cupa

am

bucu

. In

rat

noi

de

se

reali

man

zaril

ifest

celo

atun

rlalti

ci o

stare

ne

de

desc

grati

oper

im

trans

prop

form

ria

atoa

re,

93
Le
pasi
tti

ng
une,
Go

trai

Ca
m
lea

ren
un
un

tar

senti

ii
men

com

t de

lega

pati

tura

mire

cu

fata

ceila

de

lti i

sufe

simt

rinte

im

le

com

lor.

Oda

urita

ta

te

cu

depl

ajun

ina a

aces

gere

tui

a la

proc

mat

es

de

arta

evol

i i

utie,

altor

le-

arn

team

pute

noas

imp

tra

de a

uri

vorb

pent

i in

ru

publ

depa

ic,

ire

pai

aees

parc

teia,

succ

noas

esul

tre

obti

de

nut,

sine

spor

irea

schi

stim

mba

ei

rile

po-

relat

zitiv

iile

noas

care

tre.

au

avut

ot

loc

aces

in

pro

esul

gres

ui a

con

nu-

stitu

mer

ie

oase

chei

grup

uri

succ

de

dez

ire

volt

are

ex-

pers

peri

onal

ente

a:

lor

imp

pers

arta

onal

e de

strul

la

su-

regi

peri

strul

or,

infe

pe

rior

scal

la

regi

emo

tiilo

pare

r.

Cee

insu

r-

ce,

mon

la

tabil

ince

put,

copl

eit

iona

or,

t,

rezu

fost

ltan

dep

do

ait

Insu

flei

gest

re i

asta

bun

cre

asta

tere

re

mai

stim

mar

ei

i.

de

Ace

sine

se

lalte

reva

aspe

rsa

cte

apoi

ale

in

viei

toat

i,

iar

cele

incr

eder

seci

ea

nta

cres

cuta

abu

are

n-

dre

den

pt

con

mat

eria

la

cap

sup

acit

erio

ate

ara

de

i o

func

mai

tion

bun

are

pe

nive

plan

l,

voc

iubi

atio

rea

nal.

ia

La

for

aces

ma

imp

arta

e cu

irii

ceil

exp

alti

erie

ntel

incu

or

raja

pers

rea

onal

aces

tora

, iar

din

acti

ce

unil

in

ce

noa

mai

stre

mul

devi

con

ve.

stru

Ene

ctiv

rgia

e, in

pe

loc

care

de

disti

radi

ncti

em

in

tiva

exte

i ii

rior

atra

devi

ge

ne

pe

atun

ceil

ci

alti,

pozi

rezu

ltan

pozi

un

tiv.

feed

bac

dat

con

ce

stan

am

exp

evo

eri

luti

me

nta

pe

sca

ace

la

ast

em

otii

lor

me

in

niil

ori

car

viet

ii,

din

inc

tre

epe

do

sa

est

ne

da

pos

ibil

sea

a i

rna

in

ca

alte

ea

arii

cu

viat

lim

itar

noa

stra

exi

. In

ste

spa

nte

tele

in

tut

uro

asc

und

ace

, de

lor

fap

nu

t,

pot

doa

"

se

ni

te

au"

nu

ins

vre

ea

au"

mn

a,

in

vre

94

Letting Go - Calea renuntarii


sa"

rea

lita

te,

i-e

ru

i-e

ine

tea

sa"

ma

sau

su

sa

nt

inc

pre

erc

, de

ma

tea

ndr

ma

ca

ca

voi

da

uro

gre

".

ace

In

sto

spa

ra

tel

se

afl

tut

su

par

cir

are

cu

mst

pe

ant

noi

ele

in

cre

ine

ate

de

cun

pro

oa

pri

ter

ea

ma

ace

ndr

sto

ie.

Re

sen

tim

la

ent

ele

ne

adu

ren

ce

unt

la

are

niv

elu

cur

cal

aju

e,

lui

la

iar,

acc

pe

ept

ace

are

ast

def

eri

init

oar

iva

a -

eel

la

put

pa

in

cea

in

int

cee

pe

ce

car

pri

ve

am

te

dep

lim

ai

itar

t-o.

ea

pat

pre

ia

tul

plat

dep

it

resi

pen

tru

sun

ca

ne-

am

ria

mu

noa

ltu

stra

mit

cu

am

me

con

sch

sim

ina

tit

la

ce

ace

ni

ast

se

a.

inta

Est

mp

la

cee

pen

tru

ca

am

ne-

fac

am

ut

las

pe

at

vic

pro

tim

gra

mat

i.

plat

Est

im

pen

pre

tru

tul

ca

pe

am

car

acc

e-1

ept

at

con

neg

sec

ati

inta

vit

fap

ate

tul

a.

ui

Est

ca

am

op

noi

us

car

rez

iste

est

nta

par

iub

tii

itoa

din

re,

cur

Est

ajo

asa

con

sec

ad

inta

mir

fap

abi

tul

la.

ui

ca

alo

ne-

riza

am

ti

per

de

mis

noi

sa

in

fim

ine

dev

de

alti

fap

i;

tul

est

ui

ca

con

ne-

sec

am

int

pri

vit

v.

intr

In

-un

real

con

itat

tex

e,

est

neg

ati

nu

ma

eia

i o

i-

def

am

inir

per

e a

mis

noa

inv

stra

olu

car

nta

r sa

exi

iei

ste.

din

Mo

ace

dal

ast

itat

ea

situ

de

atie

est

con

tie

sa

nti.

dev

eni

ins

ma

ea

mn

a,

ins

ma

a,

co

nt

de

ien

ve

ti"

ni

Pe

mn

ntr

sa

inc

inc

ep

ep

ut,

em

ins

sa

ea

ca

uta

ev

aru

no

l in

loc

in

sa

per

ne

mit

ad

em

or

ra

be

ma

te

ti,

sa

fie

fi

din

ext

pr

eri

og

or,

fie

nte

de

car

vo

inc

ce

ear

di

ca

sa

mi

mi

ni

ori

mi

zez

ze

e,

ze

co

nc

sa

ent

de

ran

val

du-

se

as

sla

up

ra

ne

tot

aju

ce

tor

est

at.

Pe

eas

ntr

ta

ua

sit

ie

uat

ie,

di

ac

#
treb
uie
sa
recu
noa
tem
ca
sunt
em
resp
onsa
bili
de a
fi

95
Letting Go - Calea renuntarii
am

acce

ptat

negat

ivitat

ea i

ca

fost

dispu

i sa

crede

m.

Din

aceea

acest

de a

punet

pune

total

calea

sub

de

semn

ieir

ul

e este

intre

dintre

barii.

cele

xista

mai

multe

recent

model

e ale

consti

mintii

tuie

. Unul

analo

il

gia

privi

dintre

conce

minte

ptele

mintii

calcul

ator.

gandu

Pute

rile i

siste

mele

Ca

de

progr

convi

ame,

ngeri,

ele

ca pe

pot fi

nite

intero

progr

gate,

ame.

anulat

e,

amele

derula

pozit

te

ive le

inapoi

pot

; daca

inloc

dorim

ui pe

cele

progr

negat

ive.

iei

Aspe

noast

ctele

re

mai

perso

mesc

ane

hine

sunt

ale

foart

propr

dispu

iva.

se sa

acce

aca

pte

analiz

progr

am

amar

sursa

ea

gandu

negat

rilor

noastr

ea

e,

inceta

incepe

le mai

sa

sa

le

consid

identif

eram,

icam

cu

origin

vanitat

e, ale

ne

noastr

vom

e"

da

(prin

seama

urmar

ca

e,

gandu

sacros

rile

ancte),

pot fi

privite

eaza

cu

adesea

obiecti

in

vitate.

copila

Vede

ria

timpur

ca

ele

ie, in

origin

educat

ia data

precu

de

parinti

in

frantur

famili

ile de

e,

inform

profes

atie pe

ori,

care

le-am

ziare,

cules

filme,

de

progr

la

colegii

ame

de

de

joaca,

de

prin

televi

ziune

radio,

carti,

auto

biseri

mate

ca

ale

sau

simtu

din

rilor

inregi

noastr

straril

e.

Toate

sa

aceste

intent

iona

si-

au

urmat

acest

cursul

lucru

fara

ca noi

fara

interv

nu

entia

este

noastr

tot;

din

cont

incon

ienta.

tient

Iar

a,

aceast

ignor

anta,

urmar

inoce

nta i

insai

naivit

naturi

atea

noastr

mintii

a, dar

, am

i ca

sfari

t prin

deeu

deven

rilor

de

congl

negati

omer

vi-

atul

tate

tuturo

predo

mina

conch

nte in

is ca

lume.

toate

Mai

aceste

mult

decat

se

atat,

aplica

am

ni

Letting Go - Calea re
noua,

perso

deven

nal.

im

Pe

mai

masur

cont

a ce

ienti,

ne

96

dam

seam

i.

Pute

ca

pute

inceta

face

sainv

anum

estim

ite

cu

aleger

autori

tate

minte

toate

gandu

incep

rile

em sa

care

le

ne

analiz

tree

am i

prin

sa ne

sa

dam

adeva

seam

rat in

ceea

daca

ce ne

ele

prive

conti

te.

ceva

tarea

sau

convi

senti

ngerii

mentu

ca nu

pot".

de

apatie

Mintii

se

nu-i

asocia

place

za

sa

auda

afirma

asta,

tii nu

insa

pot",

in

se

realita

traduc

te cele

prin

mai

nu

multe

vreau"

za sa

Motiv

auda

ul

acest

pentru

lucru

care

este

minte

acela

ca nu

nu

agreea

pot"

masch

Acest

eaza,

de

senti

fapt,

mente

alte

pot fi

senti

conti

mente

entiza

te

daca

Este

ne

adeva

pune

rat ca

mai

intreb

degra

area

ba

ipoteti

nu

ca:

vrea

u,

l ca

deca

nu

t nu

vrea

pot?

u, ce

Daca

situa

acce

tii

pt

vor

faptu

apar

ea i

ea?"

ce

simt

eu in

spune

legat

ura

cu

m, de

exem

plu,

ca
acest

printr

ra

aceea

convi

ca nu

ngeril

pot sa

danse

mele

z. Ne

se

spune

numa

m:

Poat

altcev

a.

ca

acest

Poate

lucru

ca

masc

adeva

heaza,

rul

de

este

fapt,

ca nu

vreau

incerc

sa

."

danse

Pute

i,

m afla

prin

care

urmar

sunt

e, nici

senti

nu

mente

le

nam

noastr

parcur

gand

adeva

proce

rate,

sul

daca

insui

ne

rii

imagi

dansu

lui. In

natie

timpu

incep

sa

acestu

iasa la

iveala

exerci

tiu de

senti

imagi

mente

le

acie,

asocia

efortu

te:

l de a

stanje

invata

neala,

mand

depri

rie,

ndere

stang

noua,

retice

ar

nta cu

trebui

privir

invest

ite.

la

timpu

Cand

inlocu

energi

im

a care

nu

pot"

aceste

cu

senti

nu

mente

vreau

la

",

care

dezva

va

luim

neces

toate

ar sa

fi

renun

dansa

tam.

m,

Ne

insea

dam

mna

seama

sa fim

ca

dispu

invata

i sa

sa

renun

tam la

rie.

mand

97
Letting Go - Calea renunarii
m

"

"

"

"

"

"

"

L
i
e

t
,
t

n
n
g

9
8

e
u
n

n
e

i
m
n

i
n
r

a
.

n
I

9
9

Letting Go - Calea renuntarii


o

ti

ri

fi

ci

fi

ci

ii

ci

li

at

i.

el

rs

tr

el

fl

at

la

at

ct

ri

at

ri

s-

tr

at

at

e;

s-

te

at

ic

at

at

ic

ti

it

i,

te

".

ic

at

li

ci

t,

ri

ir

ir

tr

it

it

it

ti

i,

if

ti

ti

ti

ti

t,

tr

ti

li

rt

ti

il

st

it

ti

si

i.

L
e
t
t
i
n
g
G
o

C
a
l
e
a

r
e
n
u
n
t
a
r
i
i

f
e
r
i
t
a

a
t
u
n
c
i

c
a
n
d
n
e
d
a
m

s
i
t
u
a
t
i
e
c
u
t
o
t
u
l
d
i

s
e
a
m
a
c
a
a
l
e
g
e
m

i
n
s
e
a
m
n
a
c
a
s
u
n
t
e
u
.
"

i
n
v

i
n
u
i
r
e
a
a
l
t
o
r
a

n
e
c
e
s
a
r
a
.

s
a
u
a
n
o
a
s
t
r
a
p
u
r

i
s
i
m
p
l
u
n
u
e
s
t
e

"

"

n
i

t
e
e
v
e
n
i
m
e
n
t
e
n
e
f
e
ri
c
it
e
.

tr

st

tr

ie

ir

e,

tr

te

ct

ti

ie

at

is

la

et

ri

si

ti

te

at

ci

la

il

tr

a,

te

ti

ri

ta

at

ic

st

e.

st

ei

10

1
et

Letting Go - Calea renuntarii


s

fi

ti

ic

ti

st

e,

ti

at

le

is

te

ta

le

ta

ta

rt

il

te

at

ci

ta

le

ti

t.

st

a,

tr

rt

ir

ti

la

t
E

o
102

ri

i.

et

ti

ri

al

a
i
r

"

"

"

"

"

"

0
s
3

Letting Go - Calea renuntarii


n

"

L
s
et

ti
a
n

al

re

nt

ar
t
ii

l
i

e
m

r
e

g
d

t
r
e
t

U
n
a
d
i
n

l
e
g
i
l
e
c
o
n

t
i
i
n
t
e
i
a
f
i
r
m
a
:
S
u
n
t
e
m
s
u
p
u

i
i
n
f
l
u

e
n
t
e
i

u
n
u
i
g
d
n
d
s
o
u
c
o
n
v
i
n
g
e
r
i
n
e
g
a
t
i
v
e
n
u
m
a
i
d
a
c
d

c
o
n
v
i
n
g

e
r
i
n
e
g
a
t
i
v
.

e
C
a
u
z
m
a

f
a
u
c
n
e
c
s
t
t

?
n

a
e

l
x

u
e

a
m

"

*
m
u
n
c
i
t
o
r
i
n
f
a
b
r
i
c
a
,
l
u
c
r
a
t
o
r
l
a
s

e
r
a
s
a
u
s
p
a
l
a
t
o
r
d
e
g
e
a

m
u
r
i
.

Letting Go - Calea renuntarii

"

"

"

e
A
l
e
g
e
r
e
a
p
o
z
i
t
i
v
u
l
u
i

0
o
6

tt

ri

a
s
l

"

1
0

Letting Go - Calea renuntarii


e

"

"

0
t
8

&

di

nt

re

si

tu

at

ii

le

nt

el

al

ni

ai

te

in

ar

st

st

at

ut

il

al

a,

st

ti

er

di

rt

lt

a,

st

ra

st

109
Letting Go - Galea renuntarii

"

L
i

t
l
t

n
G
o
o

a
o
r

n
t
t

r
e
i

i
n

"

"

n
o
s
t
r
u

c
o
n

t
i
e
n
t
.
D
i
n
c
o
n
f
u
z
i
e
,
i
g
n
o
r
a
n
t
a

n
a
i
v
i
t
a
t
e
,
a
m
a
c
o
r
d
a
t
i
n
c
r
e
d
e
r
e
a
n
o
a
s
t
r
a
p
r
o
g
r
a
m
e
l
o

r
n
e
g
a
t
i
v
e
.
L
e
a
m
l
a
s
a
t

n
l
i

Letting Go - Calea renuntarii


e

to
tu
l.

#Ail

C
u
c
i
n
e
n
e

i
n
t
o
v
a
r
a

i
m

112

113
Letting Go - Calea renuntarii
a

"

L
p
E

pa

ce

i-

ar
a
c

a
m
nt

as

cu

lt

at

i-

an

es

al

te

iz

at

vi

a|

ge

:a

ra

i-

ca

in

lo

ap

ie

in

si

ur

ot

at

er

oa

re

le

ez

tr

ei

lu

re

ni

co

sa

ur

an

ac

ar

ac

si

ea

st

pl

a.

ef

ec

t,

er

ni

ci

li

va

er

lu

ez

sa

ne

ce

re

sit

at

di

nt

de

ur

ps

ih

ot

er

an

pi

da

e.

re

er

sa

en

te

ze

ai

gr

fr

ul

re

pr

ie

te

ct

ne

iv

le

pe

ni

ca

ci

re

fi

ol

le

o,

fa

fe

ei

se

di

or

ta

na

te

te

in

ia

er

in

sc

hi

115
m

tt

ri

i
i

"

"

L
e
et

ti

n
u
g

C
1
al
1

ea

re

n
a
u

nt

ar
?
ii

c
C

a
a

v
t

"

117

CAPI

Suferinta este o experienta pe care o cunoa tem cu totii. Cand

ne invaluie, simtim ca lucrurile sunt prea dificile, ca nu vom reu i niciodata sa ducem la bun

sfarit ceea ce ne-am propus, ca nu suntem iubiti, nici demni de iubire. Nutrim ganduri de genul:

Toti aceti ani, pe care i-am irosit..." Ne cuprinde tristetea i avem senzatia ca am pierdut ceva.

Singuratate. Sentimentul de ar fi fost mai bine daca..." Parere de rau. Sentimentul de a fi

abandonati, indurerai, neajutorati i lipsiti de speranta. Nostalgic Melancolie.


r

Depresie. Tanjire. Pierdere iremediabila. Inima franta. Zbucium interior. Dezamagire. Pesimism.

Suferinta poate fi declanata de prabuirea unui sistem de

convingeri personal, pierderea unei relatii sentimentale, a unei capacitati functionale sau rol

social, a

unei sperante cu privire la propria persoana, de pierderea unei atitudini de ansamblu referitoare la

viata, de pierderea unor circumstante exterioare sau situatii de viata. Simtim


y
>
>
y
ca: Nu voi reui niciodata sa tree peste asta. Este prea greu.

119
L

e
a

r
C
s

s
i
u

e
m
r

i
a
n

"

"

"

0
a

Letting Go - Calea renuntarii


a

1
L
e

t
i

r
e
n
u
n
t
a
r
i
i

Letting Go - Calea renuntarii

123

Letting Go - Calea renuntarii

Letting Go - Calea r

A
P

1
2
5
L

tt

al

i
e

ri

s
~
a
r
d
e

t
e
p
t
a
i
n
n
o
i
d
a
c
a
a
r

a
c
e
s
t
f
e
l
?
C
e
e
m
o
t
i

f
i
s
a
p
i
e
r
d
e
m
o
b
i
e
c
t

u
l

f
i

s
a
u
p
e
r
s
o
a
n
a
r
e
s
p
e
c
t
i
v
e
?
A
c
e
a
s
t
a
p
i
e
r
d
e
r
e
p
o
a
t
e

t
a

d
e

u
l

n
b

t
a
t
a
t
i
c
a

n
u
v
a

c
a
b
a
t
r
a
n
u
l
R
o
v
e
r
i
m
b
a
t
r
a
n
e

t
e
.
C
o
n
s

f
a
c
e
p
l
a
c
e
r
e
s
a
v
a
g
a
n
d
i
t
i
l
a
v
a
r
s
t

a
l
u
i
a
v
a
n
s
a
t
a
p
e
n
t
r
u
c
a
n
u
v
a

s
a
l
e
,
m
o
t
i
v
p
e
n
t
r
u

c
a
r
e
a
l
u
n
g
a
t
i
d
i
n
m
i
n
t
e
a
c
e
s
t
g
a
n
d
.
C
a
n
d

c
f
r
e
d

l
s

p
n
R

O alta emotie asocia


i durerii este mania
d

P
i
e
r
d
e
r
e
a
a
c
e
v
a

i
m
p
o
r
t
a
n
t
p
e
n
t
r
u

n
o
i
s
t
a
r
n
e

t
e
a
d
e
s
e
a
u
n

Letting Go - Calea re

"

rt

st

ta

a,

ie

it

il

a,

al

ti

iz

ti

ti

ti

ci

127

"

Letting Go - Calea r
l

E
e

s
m

t
e

e
i

c
C
S

129

O
Dupa abordarea tuturor
emotiilor negative, dupa ce

a
A

Letting Go - Calea renuntarii


9
?
e

p
s

&

n
#

Scrisa dc Rcinhold
Nicbuhr ?n anul 194
(n. t r . )

131

Letting Go - Calea renuntarii


e
A fost nevoie de numeroase
luni de psihoterapie
/

r
i
r

u
a

i
p

r
e

"

s
u
f
e
r
i
n
t
a

p
i
e
r
d
e
r
e
.
A
m
p
l
o
a
r
e
a
r
e
z
i
s
t
e
n

e
i

p
e

a
r
e
o
o
p
u
n
e
a
l
u
c
r
u
l
u
i
c
u
a
c
e
s
t
e
e
m
o
t
i
i

i
m
o
d
a
l
i
t
a
t

e
a
i
n
c
a
r
e
a
c
e
a
s
t
a
r
e
z
i
s
t
e
n
t
a
d
a
d
u
s
e
n
a

t
e
r
e
s
i
m
p
t
o
m
e
l

o
r
f
i
z
i
c
e
p
e
c
a
r
e
l
e
m
a
n
i
f
e
s
t
a
,
i
a
u
d
e
v
e
n
i
t
f
o
a
r
t
e
c

l
a
r
e
.
I
n
c
e
l
e
d
i
n
u
r
m
a
,
a
c
e
a
s
t
a
p
a
c
i
e
n
t
a
a
d
e
c
i
s
s
a
u
r
m
e

z
e
n
i

t
e
c
u
r
s
u
r
i
p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

a
s

r
u

e
p

p
li

li

at

fi

in

Prevenirea suferintei

ci

fi

es

el

or

ar

sc

le

ri

s,

vi

uf

er

in

ta

at

si

ol

iu

133
Letting Go - Calea renuntarii
4

+>
7
9A
e

e
P

Letting Go - Calea renuntarii

C
D
i
p

et

ti

ri

al

"

6
n

Letting Go - Calea renuntarii

s
u
n
t
e
m
,
a
p
o
i
,
l
i
b
e
r
i
s
a
a
c
c
e
d
e
m
l
a
c
o
n

t
i
e
n
t

i
z
a
r
e
a
m
a
i
a
m
p
l
a
a
S
i
n
e
l
u
i
n
o
s
t
r
u
S
u
p
e
r
i
o
r
.

Partea din noi la care


referim ca fiind Sin

"

.
P
r
i
n
t
r
o
c
o
n
s
t
a
n
t
a

s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
e
n
o
a
s
t
r
e

e
l
i
b
e
r
a
r
e

d
e

137
m

CAPITOLU

L6

FRICA

Numeroasele fatete ale fricii ne sunt cunoscute tuturor. Simtim o

anxietate i o panica difuze i fara de motiv. Suntem paralizati sau inghetati de frica, ce este

insotita de palpitatiile i temerile aferente. Ingrijorarea este o stare de teama permanenta iar

paranoia reprezinta apogeul acesteia. In formele mai u oare ale fricii, simtim numai o oarecare

nelinite. Cand sporete in intensitate, devenirn speriai, precauti, blocati, tensionati, sfio i,

incapabili sa mai vorbim, superstitioi, defensivi, neincrezatori, ne simtim amenin i, nesiguri,

panicati, suspicioi, timizi, prini in capcana, vinovati i plini de trac. Ne temem de durere i de

suferinta, ne temem sa traim, sa iubim, sa ne apropiem de cineva, ne temem sa nu fim respin i, ne

temem de eec, ne este teama de Dumnezeu, de iad, de damnatiune, de saracie, ne temem sa

parem ridicoli, sa fim criticati, sa fim prini in capcana, ne temem de inadecvare, ne temem sa nu

fim pui in pericol, sa fim dezaprobati, ne temem de plictiseala, de responsa-

bilitate, de luarea deciziilor, de autoritate, de pedeapsa, de schimbare, de pierderea sentimentului

sigurantei, ne temem

139
Letting Go - Galea renunarii

Teama de a vorbi in public


Pentru a intelege cum se
autogenereaza teama,

141

Letting Go - Calea renuntarii

A
A

143
Letting Go - Calea renuntarii
o

'

Efectul tamaduito
s

144
h

Teama este asociata cu


propria noastra supravietuire,

P
i
c

r
i

e
n

i
m

n
o

>

i
s
u
n
t

d
i
f
u
z
a
t
e

i
n
m
o
d

c
o
n
s
t
a
n
t
,
c
a
p
e
n
t
r
u
a

d
e

t
i
r

o
f
e
r
i
m

i
n
t
i
i
n
o
i
o
p
o
r
t
u
n
i
t
a
t
i
d
e
a
t
i
n
e
s
u
b
c
o
n
t
r
o
l
c
e
a
m
a
i
c
u
m

p
l
i
t
a
d
i
n
t
r
e
e
m
o
t
i
i
.
V
o
r
b
a
c
a
n
t
e
c
u
l
u
i
1

S
u
n
t
e
m
p
r
i
n


i
i
n
t
r
e

t
e
a
m
a

d
e
v
i
a
t
a

i
f
r
i
c
a
d
e
m
o
a
r
t
e
.

to

at

?,

C
c

is

el

at

ar

al

ti

ia

te

in

at

ti

st

ta

if

ij

ci

at

ri

ni

lo

r,

er

ii

st

di

ct

st

ic

at

st

at

a.

ut

il

tr

ti

hi

li

st

al

m
ed
ic
a
m
en
tul
ee
l
m
ai
va
nd
ut
in
S
U
A.

u
T

ea

sa

es

ar

ca

la

te

de

nd

ze.

int

As

tfe

ic

l,

ca

un

re

pa

su

ci

fer

en

de

tip

fo

bii

tin

va

de

re

an

ife

tre

st

pt

at

ex

aa

fri

cii

ai

in

di

ult

ce

as

in

pe

ce

ct

ce

al

ea

vi

Autorul se refera, probab

cantecul 01'manriver comp


eti

Paul Robeson, din care c

pasajul: ,,1'm tired of living


i

scaredof dying" (n. tr.

sa

le,
145

L
ett

in
g

G
o
C

al
ea

re
nu
nt
ar

ii

a
2

Mizofobia(misofobia)

saufricadegermeniesteo

fricapatologicade bacterii,
i
mizerie,demurdarireprin

atingereaobiectelor i,mai

ales,de
g

contaminare.(n.tr.)

Letting Go - Calea re

Letting Go - Calea renuntarii


s

"

Z
p
C
P

Letting Go - Calea renuntarii

Love is Letting Go o

Fear de Gerald G.

Jampolsky a a pan 1

i
T
i
i
v
i
N
s

-* Traduccrea carii

luliliira Adevar Div

2009 (n. tr.)

149

Letting Go - Galea renuntarii


an

isr

ec

nu

te

re

va

lor

os

nt

pr

ar

in

ii

ac

es

ee

du

&

ne

de

el

bl

ib

oc

er

aje

an

le

ex

iu

ist

bir

en

ii,

te

ca

in

pa

ca

cit

le

ate

sp

oa

or

st

ra

te

de

tre

pt

iu

at

bi

iar

en

te

er

ca

gi

pa

bil

iu

bi

sa

rii

ne

es

vi

de

cat

ce

at

pe

at

al

pe

ii.

oi

Letting Go - Calea

e
P

n
e

t
m

a
a

.
s

N
u

150

r,

i.

l,

t,

e se

inta

mpl

a,

insa,

cu

acei

avut

part

dint

e in

re

copi

noi

larie

care

de

nu

expe

au

rient

feri

iubir

cita

de-

neco

a se

nditi

scal

onat

da

a?

intr-

Se

con

a nu

side

am

ra

trait

ind

acea

eob

sta

te

expe

ca,

rient

dac

a,

sunt

tarat

em

i pe

cu

viat

mv

a; de

fapt,

mar

lucr

cati

urile

sau

nu

stau

avut

aa.

part

e de

pers

mult

oan

iubir

care

e in

copi

lari

este

151

Letting Go - Calea renuntarii


atoar

mai

e i

puti

este

mai

tem

avan

taja

este

ta

inere

in

nta

viat

in

a,

fieca

insa

re

iubi

dintr

rea

noi.

noas

Prin

tre

insa

prin

nat

natu

ura

ra

fiint

ener

ei

giei

vita

ne

le

inga

care

duie

circ

sa

ula

respi

prin

ram

noi

i sa

gand

im,

nivel

toti

vibr

purt

ation

am

al al

in

ener

noi

giei

acel

iubir

ai

ii.

int

ac

eri

a,

or

pr

ul

iv

no

in

str

u,

in

ne

da

per

se

mi

ca

ex

ca

per

im

en

ta

no

re

ast

re

pr

nat

uri

pr

sa

ie

fie

bl

lul

oc

de

at

te

me

de

ri,

to

atu

nci

fe

put

ri

sa

iub

re

ire

de

sc

din

noi

pe

rec

ur

is

ga

mu

ren

la

unt

ari

ec

i,

an

eli

be

el

ra

de

no

rii

u-

ne

ne

gat

as

ivi

tf

tati

i.

iub

ed

ire

es

co

din

pe

int

ri

eri

or

ul

op

eri

os

tr

ad

u,

ev

re

ara

de

tul

sc

izv

or

al

nu

fe

ri

di

ci

rii

bl

oc

aj

Cunoafterea umbrei"

te

in

ca

le

de

zv

ol

on

al

ri

es

te

te

ti

za

ce

as

cu

ns

in
9

c
i

Letting Go - Calea re
152

in

te

ut

ar

es

te

in

pr

of

ie

nt

ul

es

te

bi

sa

si

tu

or

ul

nt

ul

in

ar

fa

ta

re

br

ai

as

pr

as

pt

hi

ar

te

ur

le

nf

er

ut

er

e.

at

it

sa

br

a,

ai

es

te

pr

oi

ct

as

pr

lu

ii

e,

ot

iv

nt

ru

te

in

sa

di

al

intere

reprez

inta

cu
repe
zici
une.

de

il

haosul

Oare ce face ca programele de


televiziune, al caror
in
punct

multip
centr

lele

enea

sale

atraci

repre

e?

zenta

Poate

ri, sa

faptul

exerc

ca pe

ite o

ecran

asem

ul

televi

noi

zorul

sunte

ui,

intr-

sigura

un

nta, se

spati

desfa

oara

in

care

in

fantez

iile

popul

incon

eaza

tient

psych

e-ul.

interz

Cand

ise

urmar

care

im

ne

acelea

minte

film

e" pe

noastr

ecran

ul

ne

televi

dam

zorul

seama

ui din

de

adeva

atracti

rata

a faa

lor

de

prove

acest

nient

gen de

a,

distr

dispa

actie".

re i

Perso

anele

propri

care

ei

au

umbre

cont

incete

ientiz

aza sa

at

mai

conti

fie

nutul

intere

sate

felul

de

de

crime

nenor

ociri

viole

infricoat

oare.
nta
U

i tot

153

Letting Go - Calea
Letting Go - Calea renuntarii

a
I
d
M
S

loc
sa
ne
inh
ibe
.

Este nevoie de mu
pentru a {ine umb

ascu

nsa

pent

ru a

repr

im

astr

nu

tem

me

eri.

roa

Ca

sel

urm

are,

no

ener

gia

nive

ni

se

emo

ep

tion

uiz

al,

eaz

acea

a.

sta

La

se

ex

pri

capa

ma

citat

ca

ii de

inh

iubi.

iba

re

univ

se

ersu

asea

mana

con

se

tie

adun

ntei,

ceea

deci

ce

team

este

atra

adev

ge

arata

tea

ma,

recip

tot

roca

aa

confo

cum

rm

care

Cu

ia

cat

iubi

retine

rea

m in

atra

noi

ge

mai

iubi

multa

re.

team

a,

te

cu

situat

atat

ii

vom

care

atra

sa

ge

starn

mai

easca

mul

aceas

ta

Cu

emo

fiecar

tie

in

team

viat

a,

avem

noa

nevoi

stra.

e de

ener

crea

gie

un

supl

meca

ime

nism

ntar

prote

ctor

pent

impo

ru a

triva

ei,

a,

astf

toata

el

energ

inca

ia

t,

noast

pan

ra

a la

urm

155

Letting Go - Calea
L

F
e
P
Vinovatia
C
teama.
Vinovat
ia se
asociaz
a
intotdea
una cu
sentime
ntul ca
>

157

Letting Go - Cal
Letting Go - Calea renuntarii

D
C

V
A

in

ov

ati

in

e,

se

tot

na

cu

oa

iu

rt

bir

ea

ata

in

Vi

se

no

va

tia

na

fa

vi

ce

pa

no

rt

str

di

es

si

ch

ne

in

le

$i

st

po

zit

la

iei

ba

de

za

pr

cr

ed

ed

is

e-

lu

uri

cr

159
L
Letting Go
De ce tindem sa luam

de bune atatea

mizerii? Nu din

e
D
A

M
C

Letting Go - Calea renuntarii

introduse

date

greite, rezultatotdate

greite

d
N
4

Garbage in,

garbage

out

intrucat

calculatorul opereaza

cu no|iuni de logica si

(literalmente:

va procesa, fara

gunoi intra, gunoi

discriminare,

iese") sau GIGO,

instructiunile eronate.

termen utilizat in

(n.tr.)

industria

calculatoarelor pentru

adesemna faptul ca,

daca in procesul

programarii, sunt

si

Care este, insa, adevarul


m
despre aceasta calatorie?

A
n
f
d
i
d
D
P

163

Letting Go - Calea renuntarii

C
M
A
N

165

Letting Go -

Calea

rerruntarii

Ai
face
maibi
ne sa
acope
ri
galeat
a aia,
pentr
u ca
altfel

vor iei crabii din ea.


A, nu
e
nevoi
e,
raspu
nde
batran
ul
pesca
r
intele

pt.

P
d
l

CAPITOLUL 7 DORINTA

166

Dorinta ca obstacol

167

D
Este un m
L
diferit
de
I
indeplinir

1
o
p
o
c
p
a
a
S
D

D
C
M

t
A
A
P
1
v Locuinja
modesta
temporara(n.
tr.)

Fifth Avenue, pe Strada 76, la

repede i fara efort.

etajul noua. Este apartamentul

Ne putem, insa, indoi de

care da in spatele cladirii, are

acest mecanism daca ne amintim

doua camere i jumatate iar pretul

lucrurile pe care ni le-am dorit i

chiriei este rezonabil (apartament

pe care le-am obtinut prin ambitie,

cu chirie plafonata la 500$/luna).

nazuinta, jinduire i chiar dorinta

Tocmai a fost zugravit i va puteti

arzatoare,

muta imediat." Ne-am dus apoi sa

spune: Ce s-ar fi intamplat daca

vedem apartamentul. Se potrivea

as. fi renuntat la a-mi dori toate

perfect cu descrierea pe care o

acele lucruri? Daca nu le-a fi

facusem obiectivului meu. Am

dorit, cum le-a fi obtinut?"

semnat contractul de inchiriere pe

Adevarul este ca le-am fi putut

loc! Astfel, in nici 24 de ore de la

oricum obtine, insa fara anxietate

aplicarea

renuntarii

(teama de a nu obtine ce ne

asupra unui obiectiv personal,

dorim), fara consum de energie,

acesta i devenise realitate. Era

fara efort, fara incercari i

tehnicii

ceva aproape imposibil de gasit i


iata ca se realizase exact aa cum
fusese descris, fara sa fac niciun
efort i fara emotii negative. A
fost o experienta facila i plina de
bucurie.
Aceasta

nu

este

intamplare ieita din comun ci


mai degraba una tipica, pentru ca
in cazul acesta dorinta a fost
moderata ca intensitate i am
putut renunta complet la ea fara
prea mult efort. Renuntand cu
totul la ea insemna ca-mi era egal
i daca obtineam apartamentul
dorit, i daca nu-1 obtineam.
Pentru ca am renuntat complet la
acest

obiectiv,

imposibilul

devenit posibil i s-a manifestat

frenetica.

Mintea

erori i fara sa ne spetim sa le

lor considera ca toate aceste

obtinem.

chinuri sunt pretul care trebuie

Ei

bine",

continua

platit pentru a avea succes.

mintea, daca le-a fi obtinut fara

Sa analizam putin aceasta

niciun efort ce s-ar fi ales de

convingere.

mandria acestor realizari? N-ar fi

programarea negativa care ne-a

trebuit

s-o

sacrificam

Daca

n-ar

exista

pe

facut sa credem altceva, de ce am

aceasta?" Ba da, ar fi fost necesar

plati costul durerii i al suferintei

sa

vanitatea

pentru a realiza ceva in viata? Nu

sacrificiului i a stradaniei pe care

este o perspective mai degraba

le-am investit in ele. Ar fi trebuit

sadica

sa renuntam i la ataamentul

universului?

renuntam

la

sentimental fata de sacrificiul

asupra

lumii

Alte obstacole in calea

facut i la toata. durerea i

realizarii

obiectivelor

suferinta pe care le-am indurat

dorintelor

sunt,

pentru a ne atinge obiectivele.

invinuirea

incontienta

Este o deviatie ciudata pentru

meschinaria.

In

societatea in care traim, nu-i aa?

incontientul va face ca noi sa

Daca devenim dintr-odata nite

obtinem

oameni

consideram

de

succes

fara

sa

bineinteles,
mod

i
ciudat,

numai

ceea

ce

noi

inine

ca

depunem niciun efort, vom atrage

meritam. Cu cat ne agatam mai

multi invidioi. Pe acetia ii

tare de negativitate i de imaginea

deranjeaza foarte tare faptul ca nu

de sine devalorizata care rezulta

a trebuit sa suportam tot felul de

din aceasta, cu atat vom considera

chinuri, dureri i suferinte pentru

ca meritam mai putin i ne vom

a ajunge unde ne aflam. Mintea

refuza noua inine,

17
2

17
3

in mod inconstient, abundena de

saracia, iar inconstientul va avea

care se bucura atatia altii. De

grija sa vada acest lucru pus in

aceea se si spune ca: Bogatii

practica.

devin mai bogati iar saracii devin

eliberam de micimea noastra

si mai saraci." Daca avem o

sufleteasca si ne reconfirmam

imagine proasta despre noi insine

inocenta interioara, pe masura ce

consideram

renuntam la a opune rezistenta

ca

ne

meritam

Pe

masura

ce

ne

generozitatii noastre, deschiderii

facem in lumea reala constituie

spre ceilalti, increderii, iubirii i

temeiul valorii noastre i al

credintei, inconstientul va incepe

aprecierii de catre ceilalti. Pe

sa

ne

aranjeze

automat

circumstantele vietii astfel incat


abundenta sa se reverse in viata
noastra.
A avea - a face - a fi
Eliberandu-ne de starile
inferioare de constienta precum
apatia i teama, ajungem la
nivelul

dorintei.

Ceea

ce

consideram inainte a fi imposibil


si spuneam nu pot", devine acum
cu putinta. In general, parcurgerea
progresiva

nivelurilor

de

constienta de la eel mai de jos la


eel mai inalt inseamna trecerea de
la a avea, la a face si a fi. La
nivelurile

inferioare

este

important ceea ce avem. Ceea ce


avem este ceea ce ne dorim.
Pretuim ceea ce poseddm. Ceea ce
avemne confera imaginea valorii
personale

pozitiei

in

societate.
Odata ce ne-am dovedit
noua inine ca putem avea, ca
putem satisface nevoile noastre de
baza si pe acelea ale persoanelor
care depind de noi, mintea incepe
sa se preocupe mai mult de ceea
ce facem. Atunci trecem la o noua
conditie sociala, in care ceea ce

174

masura ce avansam, devenind mai

devine ceea ce suntem, atat in

iubitori,

facem este

interiorul nostru cat i pentru altii.

orientat din ce in ce mai putin spre

Oamenii ne cauta in prezent

propriul beneficiu si din ce in ce

compania nu pentru ceea ce avem,

mai mult spre folosul altora. Pe

nu pentru ceea ce facem si pentru

ceea

masura

ce

contienta

ce

se

modul in care ne-a etichetat

dezvolta, observam ca aceasta

societatea, ci pentru ceea ce am

activitate care este orientata, cu

devenit. Datorita calitatii prezentei

iubire, inspre ceilalti, are automat

noastre, oamenii doresc sa se afle

ca efect si satisfacerea propriilor

in preajma noastra i sa ne

nevoi. (Prin aceasta nu intelegem

cunoasca.

sacrificiu. A se pune in serviciul

sociala se modifica. Nu mai

altora nu inseamna a se sacrifica.)

suntem

In final, devenim convinsi ca

locuinta

nevoile noastre personale sunt

prestigioasa sau o colectie de

automat

raritati,

satisfacute

ni

de

catre

Imaginea

persoana
la
nici

moda,
nu
ca

noastra

care
o
mai

are

maina
suntem

univers, iar actiunile noastre sunt

etichetati

presedintele

aproape automat incarcate de

Companiei X sau ca membra al

iubire. In acest stadiu nu mai

consiliului director al vreunei

conteaza ceea ce facem - ca

organizatii. Acum suntem descrisi

activitate lumeasca - ci devine mai

ca o persoana nemaipomenita, ca

important ceea ce suntem. Ne-am

cineva pe care ceilalti trebuie

dovedit noua insine ca putem avea

neaparat sa-1 intalneasca, pe care

ceea ce ne trebuie, ca putem face

trebuie

aproape orice daca. asta ne dorim.


Acum, insa, eel mai important
neaparat
fine,

sa-1

suntem

cunoasca.
descrisi

ca

175

In

persoane sunt interesate numai

daca am atins anumite obiective

persoana carismatica.

interioare cum ar fi onestitatea,

Acest nivel de a fi este

deschiderea, partajarea cu ceilalti,

de

o atitudine iubitoare, dorinta de a

autodezvoltare. In acest tip de

ajuta, modestia, autenticitatea i

grupuri, nimeni nu este interesat

contientizarea. Le intereseaza

de ceea ce altii fac sau poseda in

calitatea fiintei noastre.

caracteristic

lumea

grupurilor

exterioara.

Aceste

Atractia/ Fascinatia

proiectat asupra lui o insusire

Este cat se poate de util sa

magica ce ne face cumva sa

intelegem atractia, sa intelegem

credem

ce i cum ne fascineaza. Aceasta

dobandit vom avea acces, ca prin

intelegere faciliteaza renuntarea

minune, la mai multa fericire si

la

satisfactie in viata.

dorinte.

Glamour:

Cartea

intitulata

World

Problem

ca,

odata

ce

1-am

Este ceea se intampla

(Fascinatia: O problema a lumii"

frecvent

- 1950) de Alice Bailey trateaza in

profesionale. Cineva se speteste

mod

muncind an dupa an, incercand sa

foarte

profesional

acest

cu

obiectivele

ajunga preedintele companiei la

subiect.
Daca ne gandim la ceva ce

care lucreaza sau o persoana

ne dorim, putem face deosebirea

importanta si cunoscuta intr-un

dintre obiectul dorintei si aura,

anumit domeniu. Cand se vede in

patina, stralucirea si efectul de

postura dorita, se ateapta sa aiba

atragere magnetica exercitat de

parte

insusirea care este eel mai bine

carisma

descrisa ca atractie". Discrepanta

respectiv de realizare: ploconelile

dintre lucrul insusi si atractia pe

angajatilor, masinile ostentative,

care i-am conferit-o duce la

biroul impunator, etichete, titluri

dezamagire. De cate ori nu ni s-a

si

intamplat sa incercam sa atingem

schimb, persoana respectiva ii da

un tel pentru ca, dupa ce am

seama ca toate acestea nu sunt

reusit,

decat lucruri superficiale. Nu sunt

sa

nu

simtim

decat

de

toata

satisfactia

asociate

reedinte

nivelului

exclusiviste.

In

dezamagire? Asta se intampla

nicidecum

pentru ca lucrul respectiv nu

echitabila pentru uriasul consum

coincide cu imaginea pe care ne-

de energie si corvoada zilnica. pe

am facut-o despre acesta. Atractia

care o presupun, de fapt, pozitia la

inseamna

ca

ne-am

atasat

sentimental de acel lucru sau 1am considerat mai important chiar


decat viata. Am

compensatie

care a accedat. Isi imagina ca va fi


admirat, insa adesea gasete la
nivelurile superioare ale ierarhiei
rautatea, competitivitatea, invidia,
necontenita

slugarnicie

manipularile

necinstite

si
des

intalnite la oamenii de la putere,

la

care

atacurile

este prea epuizat sa mai faca

competitorilor.

dragoste, prea istovit sa-i mai

Constata ca este atat de stors de

ofere energia de care are nevoie,

energie incat nu-i mai ramane

prea extenuat sa mai fie un bun

niciun strop pentru viata sa

parinte, prea obosit pana i sa se

personala; relatirle sale afective se

bucure de activitatea recreationala

deterioreaza. Sotia sa se plange ca

care-i facea placere.

paranoice

17
6

A
a
P

se

adauga

ale

17
7

i
D
9
A
9
i
fb
O
A
9

in reclama isi vor pierde calitatea

maretia intrinseca, reflectand-o

de atractie. De fapt, spre surpriza

astfel si in lumea exterioara.

noastra, ne vom da din nou si din

Putem deveni cu uurinta acea

nou seama ca dorinta era atasata

persoana

de

ii

ceilalti sunt dornici sa o cunoasca.

conferea o anumita aura; de la

Este suficient sa alegeti sa fiti

bun inceput nu era nimic real in

acea persoana si sa renun|;ati la a

asta. Pentru ca in acest caz

bloca

realitatea este inexistenta, lumea

voastre de a fi astfel. Putem avea

ne

ceea

fantezia

vinde

noastra,

in

mod

nesinceritate
dorinta

care

constant

satisfacandu-ne

pentru

acel

aspect

fascinanta

manifestarea
ce

ne

ne faca mai importanti decat

produce

suntem

nivelul

dezamagire.

nesinceritatii, fascinatia este un

Este

La

fals.

dorim

in

mod

false
numai

care

ne

va

frustrare

si

foarte

usor

sa

devenim acea persoana pe care


Mintea protesteaza: Va

trebui sa renunt cu totul la fiorii


atractiei? Va trebui sa renunt la
ideile pe care mi le-am facut
despre implinirea sentimentala si
despre entuziasm?" Raspunsul,
evident, este: Nu." Nu este deloc
nevoie sa renuntam la toate
acestea.

Ne

putem

indeplini

dezideratele usor si fara efort in


momentul

in

care

suntem

constienti de ceea ce alegem. Le


putem obtine in mod nemijlocit.
Putem fi atragatori insa nu in mod
ipocrit, conducand o anumita
marca

dorintei

facem un ocol dand crezare unei


promisiuni

fapt.

care

nemijlocit, fara a fi nevoiti sa

romantic si atragator. Promite sa


de

pe

de

atragatori

masina.
daca

Vom

fi

renuntam

la

meschinarie i ne recunoastem

lumea doreste sa o cunoasca. Pur


si simplu ne imaginam

persoana care dorim sa fim i

automate care apar. Din cauza

renuntam la toate sentimentele

tendintei mintii de a dori sa

negative i blocajele care ne

atribuie tot creditul in alta parte

impiedica sa fim astfel. Apoi, tot

decat puterii propriei constiente,

ceea ce trebuie sa avem i sa

este bine sa pastrati un jurnal in

facem in acest scop, va veni de la

care sa notati obiectivele pe care

sine. Acest lucru se intampla

va doriti foarte mult sa le vedeti

pentru ca, spre deosebire de a

realizate, dupa care sa le bifati i

avea si a face, nivelul lui a fi are

sa adaugati comentarii ulterioare.

cea mai multa putere si energie.

De ce? Pentru ca va trece un timp

Cand i se acorda intaietate, el

pana ce va veti convinge ca

integreaza i organizeaza automat

realizati aceste obiective prin

activitatile unei persoane. Acest

forte proprii.

mecanism este evidentiat de ceea

lata, in cele ce urmeaza,

ce experimentam in mod obisnuit

un exemplu interesant despre

ca: ceea ce gandim, tinde sa se

negarea puterii interioare. Un

manifeste".

barbat disperat sa gaseasca un loc


de munca i exasperat de situatia

Puterea deciziei

in care se afla, a fost invatat cum

interioare

sa aplice tehnica renuntarii in


sunt

situatia sa. Pentru ca. era o

consideratii filozofice, ci procese

persoana religioasa, a fost sfatuit

practice care pot fi demonstrate

sa uite de cautarea unui serviciu,

experiential.

sa

Acestea

nu

Este

usor

sa

lase

totul

in

seama

lui

sa

renunte

la

experimentati cu aceste concepte

Dumnezeu

si

dorinta sa ramanand in acelai

sa

observati

rezultatele

18
0

18
1

timp receptiv la tot ce se intampla

interurban de la cumnatul meu si

in continuare. O saptamana mai

a ramas stabilit sa ma due sa

tarziu, barbatul povestea: In ziua

lucrez la firma lui. Daca nu ar fi

urmatoare

care

fost cumnatul meu, nu as fi

renuntasem sa-mi mai caut un

obtinut niciodata acel job. Ce

serviciu nu s-a intamplat nimic.

bine ca nu 1-am asteptat pe

Apoi

Dumnezeu!"

am

celei

primit

in

un

telefon

Este

un

bun

Acest

exemplu

principiu

este

pentru ceea ce mintea are tendinta

ilustrat de o femeie care a solicitat

sa faca. Bineinteles ca propria lui

la un moment dat sedinte de

renuntare

primeasca

ca

el

sa

psihoterapie. Avea

telefon

de

la

tratament pentru ca, dupa spusele

facut

un

nevoie

de

cumnatul sau. Isi dorea cu atata

ei: Relatiile mele

nu merg

inversunare un serviciu, incat

niciodata."

dorinta lui statea in calea realizarii

sentimentala esuata dupa alta si

acestui obiectiv. Cand a renuntat

de fiecare data se simtea folosita

la dorinta de a avea un job acesta

s-a ivit repede, in urmatoarele 24

resentimente, se autocompatimea

de ore. Mintea, insa, are tendinta

si era deprimata. Problema ei era

de a nu-i recunoate propria

redata

putere si de a o proiecta asupra a

propozitie: Relatiile mele nu

altceva din aceasta lume. Acesta

merg niciodata."

Avea

abuzata.

Era

chiar

relatie

plina

de

de

prima

sa

este motivul pentru care oamenii

Pentru ca negam puterea

se considera pe ei insisi lipsiti de

propriei noastre minti, nu vedem

putere. Detin puterea, insa au

ceea ce este absolut evident. Este

proiectat-o

forte

ciudat ca am devenit atat de

exterioare. Suntem cu totii fiinte

neatenti. lata o femeie care are

puternice care ne ignoram propria

raspunsul chiar in fata ei si nu-1

putere; am negat-o iar acum, din

observa. Chiar nu-i da seama de

vinovatie
consideram

asupra

si

unor

pentru

ca

ne

neinsemnati,

proiectam asupra altora.


Majoritatea lucrurilor care
ni se intampla in decursul vietii
sunt rezultatul unei decizii pe care
am luat-o in trecut, in mod
constient sau fara sa ne dam
seama. Este foarte simplu, prin
urmare, sa ne analizam deciziile
trecute daca ne examinam viata si
reluam firul evenimentelor in
sensul opus.

puterea pe care o are propriul ei


sistem de convingeri. Mintea este
atat de puternica incat, daca
retinem in ea un gand de genul
Relatiile

mele

nu

merg

niciodata", atunci aceasta si este


foarte probabil sa ni se intample.
Micul nostru geniu din inconstient
care tie numai sa raspunda la
comenzi, nu si sa. ia decizii, are
grija

ca

relatiile

noastre

sentimentale sa nu functioneze.
Desigur,

femeia

din

exemplul nostru a obtinut si o

serie de beneficii ca urmare a

vom observa ca este exact genul

succesiunii de relatii care au

de lucruri in care adora sa se

dezamagit-o. A ajuns sa simta

complaca.

autocompatimire,

resentimente,

bucura de cat de mizerabila este

gelozie, invidie i toate acele

viata, de ghinioanele de care

compensari care alimenteaza la

avem

nesfarit sinele meschin. Daca

noastre nefericite si de cat de rau

analizam partea meschina din noi,

s-au

18
2

p
E
D
S

Sinele

parte,

de

meschin se

experientele

18
3

M
M
C

1d
I

CAPITO

MANIA

u
M

#
Letting Go - Calea renuntarii

L1

O
C
D
189

Utilizarea furiei

intr-un sens pozitiv

Letting Go - Calea renuntarii

U
c
A

Sacrificiul de sine

S
O

Letting Go - C ale a renuntarii

C
P

Recunoa

Letting Go - Calea renuntarii

O
O modalitate de a
D
iei din situatiile
Icare nu ne convin

195

Letting Go - Calea renuntarii

a
T
P

Afteptar

C
c

Letting Go - Calea renuntarii

U
e
A

L
9
9
9
9
9
A
X
9

Letting Go - Calea renuntarii

i
v
a

Resentimentele

Mintea ar

cronice

faca sa cr
r
M
a
P

exista cev

s
m

o
m
n
c
a
P
d
r
A
c

A.
c

p
D
P

Romanbest-s

autoareiElean

Porterpublica
19*13.(n,

tr.)

202

203

Letting Go - Calea renuntarii

U
I

T
f
M

Letting Go - Calea renuntarii

O
s

Letting Go Calea renuntarii

negare.

Invers,

persoana

modesta nu poate fi umilita pentru

religios i a te considera

ca este imuna, nevulnerabila,

indreptatit sa-i omori pe cei care

datorita renuntarii la mandrie. In

nu impartaesc convingerile tale.

locul

mandriei,

catigat

Sentimentul arogant ca

siguranta interioara i stima de

detinem toate raspunsurile" ne

sine. Multi incearca sa substituie

blocheaza

dezvoltarea

mandria cu o stima de sine

spirituals i evolutia. Inte-resant

autentica, insa aceasta din urma

este ca, de dragul ei insai, partea

nu se manifesta decat dupa ce ne-

egotista a mintii este dispusa sa

am eliberat de mandrie. Ceea ce

sacrifice tot ce a mai ramas dintr-

amplifica ego-ul nu duce la

o persoana. Decat sa se considere

sporirea

ca au greit, oamenii vor renunta

Dimpotriva,

efectiv la insai viata corporala si

vulnerabilitatea i nivelul general

vor sacrifica orice aspect al vietii

al fricii. Cand suntem

tuturor

puterii
ne

pe altarul mandriei (sa luam de


exemplu razboaiele religioase i
cruciadele). Orgoliul manifestat
fata de aceste contexte pe care
societateale considera masculine,
impiedica dezvoltarea emotionala
i

psihologica

majoritatii

barbatilor din societatea noastra.


Si unele femei se alatura in
prezent curentului ovinist, ceea
ce nu face decat sa complice
problema i sa intensifice batalia
dintre sexe.
Vulnerabilitatea
mandriei
O persoana mandra se afla
tot timpul in defensiva din cauza
vulnerabilitatii date de infatuare si

208

interioare.
crete

cuprini

de

Letting Go Calea renuntarii

a dovedi ca avem dreptate, i

orgoliu,

disparea.

provocarile la adresa noastra vor

energia

noastra se risipete ca urmare a

Aceasta ne aduce la una

preocuparii constante de a ne

din

apara stilul de viata, vocatia,

contientei: o atitudine defensiva.

vecinatatea,

de

invitd la atac. Analizarea naturii

vestimentatie, marca i anul de

mandriei ne uureaza renuntarea

fabricatie al mainii pe care o

la aceasta pentru ca mandria nu

conducem, descendentii, tara i

mai este valorizata. Mandria este

sistemele de convingeri politice i

perceputa drept ceea ce este in

religioase.

realitate: o slabiciune. Dictonul

de

Mandria merge Inaintea pierii"1

preocupare

stilul

Manifestam
continua.

fata

legile

fundamental

ale

propria infatiare i fata, de ce

triumfa..

vor gandi ceilalti, astfel incat

inseamna a pai pe o gheata

suntem permanent vulnerabili in

subtire care nu seamana nici pe

fata opiniilor despre noi ale altor

departe

persoane.

reprezentat de forta adevarata

Cand ne-am eliberat de

cu

simti

terenul

sau pace interioara.

se instaleaza siguranta interioara.

Sa

Cand nu ne mai simtim obligati

mandrie

sa. ne aparam propria imagine,

spunem

critica

atacurile

solid

care decurge din curaj, acceptare

mandrie si infatuare, in locul lor

atitudinea

mandrie

existe

oare

sanatoasa"?
mandrie

Cand

sanatoasa ne

referim la stima de sine,

celorlalti se vor rari i, in final,


vor inceta. Cand renuntam la
nevoia de a obtine validare sau de

' Pildele sau Proverbele lui


Solomon, 16:18 (n. tr.)
209

Letting Go - Calea renunarii


e
I

s
H

Letting Go - Calea renuntarii

e
C

Letting Go - Calea renuntarii

Umilinta

IN
D

Letting G

'
/
C

t
A

Letting Go Calea renuntarii

bucuria,

si

nu

mandria,

ar

constitui rasplata pentru reusita?

adevarat umili nu pot fi umiliti.

Mandria poarta in sine dorinta de

Acetia sunt imuni la umilinta. Ei

recunoastere din partea celorlalti

nu au nimic de aparat. Nu

i, ca atare, daca la un moment

manifesta vulnerabilitate i, de

dat aceasta dorinta se intampla sa

aceea, cei cu adevarat umili nu

nu

resimt ca atare atacurile critice ale

vulnerabilitatea la manie i la

altora. In schimb, cineva cu

dezamagire.

privete

adevarat

umil

observatiile

critice

ale

altei

persoane ca pe o expresie a
problemelor
acesteia.

interioare

Daca,

de

ale

exemplu,

cineva spune: Te crezi destul de


bun, nu-i aa?", o persoana cu
adevarat umila ar intelege ca
celalalt are o problema ce tine de
invidie iar intrebarea nu are nicio
baza reala de la bun inceput. Nu
este nimic de care sa se simta
ofensata si nu este necesar sa
reactioneze in niciun fel. O
persoana mandra, insa, ar vedea
in aceasta intrebare o jignire si de
aici ar rezulta sentimente ranite,
riposte verbale sau in anumite
situatii chiar un sfarit violent.
Bucuria i recunostinta
Din
mandria

cauza

este

ca

vazuta

uneori
ca

un

motivator pentru reusita, care ar fi


substitutul

sau

la

un

nivel

superior? Un posibil raspuns ar fi


bucuria. Ce s-ar intampla daca

fie

satisfacuta,
Daca

apare

obtinem

anumita realizare din placerea,


satisfactia,

pasiunea

pentru

reuita si bucuria interioara pe


care ne-o produce, atunci suntem
invulnerabili la reactiile celorlalti.

Letting Go Calea renuntarii

devreme sau mai tarziu se poate


intampla i acest lucru! Inca nu s-

Putem identifica inclinatia

a gandit nimeni la asta, dar am

noastra spre suferinta daca suntem

putea cara cu totii in mod

atenti la genul de reactii pe care

ostentativ greble si lopeti cu

speram

sa-1

numele

alegerile

obtinem,

prin

comportamentul

inscriptionat pe ele.

nostru, din par-tea celorlalti. Aici


sunt

incluse

manierismele,

producatorului
Aceasta ne dezvaluie un

alt

dezavantaj

al

mandriei:

manifestarile, stilul vestimentar,

exploatarea la care ne expune. A

genul de bunuri pe care alegem sa

fi mandri inseamna sa putem fi

le po-sedam, marca mainii pe

exploatati cu multa usurinta. In

care o conducem, tipul de locuinta

schimbul

pe care-1 avem, zona in care

buzunarele ne sunt uurate de o

locuim, colile pe care le-am

multime de bani. Situatia devine

frecventat, cele la care invata

de-a dreptul amuzanta in cazul

copiii notri, chiar i etichetele de

persoanelor care se mandresc cu

pe

le-am

faptul ca au fost exploatate in cea

achizitionat. De fapt, daca privim

mai mare masura. In prezent, in

societatea in care traim ne dam

unele cercuri, a te lauda cu

seama la ce nivel absurd a ajuns

sumele mari cheltuite pe anumite

sa se manifeste aceasta mandrie.

lucruri este considerat un simbol

Etichetele se poarta acum la

al importantei statusului social.

exteriorul hainelor si al diverselor

Daca

articole personale. Inca nu se

superficiala a situatiei in sine, am

aplica la greble i lopeti, dar mai

putea

produsele

pe

care

21
4

unui

lucru

inlaturam

absurd,

poleiala

21
5

Letting Go - Calea renuntarii


Letting Go - Cal

A
A

O
i
I

Letting Go - Calea renuntarii


2

9
P
9
9
R
M

n
I

Letting Go - Ca

Letting Go - Ca
Letting Go - Calea renuntarii

I
D

Opiniile

D
g

Letting Go - Calea renuntarii


i

pr

re

ec

li

gi

a,

po

ca

liti

re

ca

au

vo

st

ca

ar

tia

ni

ist

di

ori

sc

ca

ut

de

ii

in

co

ac

ntr

es

ad

te

ict

di

ori

fe

u,

re

in

nd

sa

po

ce

rc

fi

ur

de

ile

pa

in

it

alt

in

al

co

so

ns

ci

tat

et

ati

i.

ca

Vo

da

ca

or

ne

ie

iu

ar

bi

ar

rel

fi

igi

ac

a,

ea

sta

ni

nu

en

ne

va

su

at

ac

ac

es

in

pr

sa

et

ex

ac

t.

ti

on

ac

a,

di

bu

or

sa

go

ev

liu

ita

va

cu

tre

to

tul

nt

ac

ru

est

ca

su

bi

an

ec

ia

pe

ca

pr

od

an

us

dr

se

iei

cu

nd

ar

al

va

fa

ce

re

an

pe

de

ap

ap

re

ari

ci

tia

in

ce

alt

va

cu

ad

ac

ev

el

ar

lu

at,

cr

lu

cu

de

ult

gr

pe

ad

ste

at

ni

or

ve

al

un

re

ei

sp

ce

ec

rte

ti

pe

va

te

"

Letting Go - Calea re

i
E

n
l

c
e

ac

nu

ad

opt

am

fat

atit

de

udi

opi

ne

nii

tru

le

fa

no

ast

ni

re,

le

sun

sc

te

hi

mb

lib

am

eri

sa

De

cat

in

sit

ori

uat

nu

ia

ne-

de

am

afl

fi

at

obl

iga

nu

ti

ne

sa

do

fac

rea

em

cev

din

ca

ce

uz

ca

ne

am

cu

ad

get

opt

at

at

in

atit

mo

udi

ne

ta

org

opi

oli

nii

oas

lor

no

in

ast

pri

re!

vin

Ad

ese

fi

put

am

ut

fi

raz

dor

ga

it

ndi

sa

sa

ne

sa

ie

fi

de

ale

act

s o

iun

alt

e,

ins

dir

ect

ne-

am

ca

tre

ur

zit

ma

far

re

opt

atit

iun

udi

nii

noa

stre
org
olio
ase.
A
c
e
a
s
t
a
a
d
u
c
e
i
n
d
i
s
c
u
t
i
e
u
n
u
l
d
i
n
t
r
e
o
b
s
t
a
c
o
l
e

l
e

renu

ntari

i la

man

drie,

anu

me

man

le

dria

care

insa

sta

i.

la

Una

baza

din

atitu

prob

dinii

leme

orgo

lioas

dacf

l ne!

este

razg

team

andi

a.

Ne

intr-

teme

m ca

anu

mita

drsp

privi

rc*

nta,

noi

pare

vn fi

rea

afec

(uklo

tata,

rlnl|i

223

Letting Go - Calea renunarii


v

"

"

Letting Go - Calea re
a

2
n
4

gl
ob

al
e)
.
M
a
n
d
r
i
a
n
e
f
a
c
e

a
r

av

ea

ef

o
r
b
i
l
a
n
u
m
e
r
o
a
s
e
l
u
c
r
u
r
i
c
a
r
e

ect

pr

of

un

or

be

go

ne

lio

fic

i,

e:

pe

le

ntr

ac

ce

pt

cu

no

ar

in

ter

se

ea

fa

na

pt

re

ul

ui

cat

ca

av

au

gr

it.

ai

ult

ata

fo

ra

de

int

ve

eri

ni

oa

ra,

cu

ai

fle

xi

bil

ai

de

sc

su

hi

nt

la

tot

ce

an

est

dri

be

ne

ne

im

fic

pi

ed

ic

cc

ci

sa

ob

ce

so

est

rvi

ab

sol

ut

en

ev

ii

id

en

or

t.

cu

i i

l e

ift

dri

in.

Ki

ai

ii

uz

nb

an

uu

do

ne

ect

az

iv

ef
225
Letting Go - Calea renuntarii
a

li

lt

ii

"

it

n
a

d
.
re
M
a
n
d
r
i
a
n
o
a
s
t
r
a
n
e
i
z
o
l
e
a
z
a
.

ta

rn

la

an

oa

st

ra

ap

ar

aj

ut

or

ne

oi

pe

nt

ru

so

lu

ti

e-

el

or

cu

ca

re

ne

co

nf

ru

ex

pe

ri

en

ta

ve

di

st

ui

pr

in

ci

pi

da

ca

al

eg

in

ca

re

in

ta

pi

na

di

nt

lt

co

ti

pl

et

la

to

re

ze

nt

ac

ol

o.

Pr

oc

ed

an

nc

ep

sa

se

in

l,

ta

pl

lu

nz

at

oa

re

en

nt

ar

ea

sc

hi

de

di

nc

ol

de

ca

ce

es

te

be

ne

fi

pe

nt

ru

sp

i.

sa

re

nt

la

ne

co

ns

id

er

su

pe

ri

or

an

ac

ce

pt

ar

lt

sa

re

o-

si

ur

an

ta

pe

ca

re

ne

ri

a,

si

ti

si

ur

da

ta

de

cu

ra

j,

ac

ce

ti

pt

ar

cu

ri

e.

226

CAPITOLUL 10 CUR

"

Curajul renuntarii
n
N

iv

l
el

u
ul

cur

fo

aju

ar

lui

te

se

ut

do

il

ve

in

de

te

ec

ani

ac

sm

es

ul

ren

ni

unt

ve

arii

La

se

ca:

nt

mi

pot

en

an

te

ali

le

za

";

ma

te

rn

tre

de

bui

se

nt

sa

me

nte

ot

le

ge

me

sti

le"

na

se

mi

nt

im

ent

ele

re

";

sp

mi

ns

pot

ab

asu

ili

tat

el

ea

pe

ntr

el

e"

sen

tim

ent

ot

ti

inv

a a

en

sa-

te

mi

le

acc

ept

cu

sen

sa

a"

ma

eli

ber

ez

de

nt

ace

cl

ste

is

pu

i,

sa

sa-

re

mi

asu

nt

ris

la

cur

227

"

"

"

228

"

"

Autocapacitarea
p
L
t
a
a

r
n

"

229

n
D

p
ai
L
r
a

d
i
g
m
e
l
o
r
.

g
O
m

a
p

a
e
r
s
a
t
d

s
e
s

r
e
s
t
r
a
n
g
a

i
s
a
s
e

v
i
z
i
u
n
e

d
i
l
a
t
e
.
C
e
e
a

d
e
v
i
a
t
a
i
n
c
e
p
e
s
a

il

il

li

ti

i.

it

ti

ti

t
n
i
v
e
l
u
l
c
u
r
a
j
u
l
u
i
f
a
c
e
a
f
i
r
m
a
t
i
i
d
e
g
e
n
u
l
:

M
a
d
e

s
c
u
r
c
c
u
a
s
t
a
"
;

V
o
m
r
e
u

i
"
;

V
o
m
r
e
a
l
i
z
a
c
e
n
e
a
m

p
r
o
p
u
s
"
;

V
o
m
d
u
c
e

o
D
p

b
u

a
t

b
i

i
n

Contientizarea cel
s
N

r
e
n
u
n
t
a
t
l
a

t
a
d
e
a
i
u
b
i

a
t
a
t
d
e
m
u
l
t
a
n
e
g
a
t
i
v
i
t
a
t
e
a
p
a
r
e
d
o
r
i
n

N
e

a
d
u
c
e
s
u
c
c
e
s
.
"
D
a
t
o
r
i
t
a
f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
i
i
a
d
e
c
v
a
t
e
a
p

235
f
B
A

experimenteaza energii mai inalte i apare posibilitatea unei contientizari superioare. La nivelurile
manifesta
inferioare,
o atitudin
Dumn

prin prisma emotiilor care definesc nivelul respectiv. Astfel, in apatie, relatia cu Dumnezeu este considerata
inclinatielipsita
spre exclu
de o

poate fi totui perceputa in vreun fel. La nivelul suferintei, individul se simte irevocabil separat debeligeranta.
orice ajutor divin.

de vinovatie, individul simte ca nu este demn de niciun fel de relatie cu Dumnezeu i se a teapta mai
L degraba sa fie p

de EL La nivelul fricii, frica poate fi atat de mare incat relatia cu Dumnezeu nu poate fi nici macar abordata, motiv pe

este eliminat din contiinta iar Dumnezeu este vazut ca infrico ator, pedepsitor, razbunator, gelos i manios. L

Dumnezeu este vazut ca Cel care ii priveaza pe oameni de anumite lucruri, samavolnic, capricios i dezamagitor. La n

237

L
L
C
R

no
as
tr
e
de
a
iu
bi.
C
ev
a
m
ai
in
ai
nt
e
a
m

as
e

ri

m
a

i,

n
at
c
ra
di
at

ia
9
r
i
e
u
i
b
z
i

si

ri

r,

ii

ri

ti

ti

tr

st

it

ri

r.

Putem folosi curajul


alimentarea dorintei
e

n
i

d
e
d
u
c
e
d
i
n
e
p

i
s
o
a
d
e
l
e
b
r
u

t
e
d
e
c
a
l
m
d
e
s
a
v
a
r

i
t

i
l
i
n
i

t
e
s
u
f
l

e
t
e
a
s
c
a
i
n
c
a
r
e
s
i
m
t
i
m
o
m
a
i
m
a
r
e
c
l
a
r
i
t
a
t
e
,
i
n
t
e
l
e
g
e

r
e

239
D
i intr-o desavarita uniune cu ceilalti, ca i cand intre ei i noi nu ar exista nicio separatie.

'

"

m
i
i

r
l
i

.
e

I
l

n
e

2
4
0

CAPITOLUL 11

ACCEPTAREA

"

"

e
c
t
n

a
c
u
m
e
s
t
e

I
m

n
.

T
o
t
u
l
e
s
t
e
p
e
r
f

241

"

"

y
?

no
i
t

ast

ra

int

rin

se

ca

ce

se

ta

an

if

au

es

to

ta

sp

at

on

at

un

pa

ci

rta

ca

te

nd

bl

su

oc

nt

aj

in

el

de

e.

ia

st

tot

vo

ari

sa

sp

in

ur

va

tat

se

or

ref

er

at

un

la

ci

ad

ca

ev

nd

ar

at

oa

ra

es

en

la

ta

ad

>
y
ev
in

ar
te

at
ri

ul

el

ul

st

Si

ru

ne

Si

lu

e.

pa

st

ru

as

es

ca

te

eg

sa

o-

ul

ca

re

se

di

to

at

ot

nt

iil

el

e,

e,

se

pr

nt

gr

el

il

oa

st

re

ne

ur

ga

ti

at

sa

e,

de

as

ve

tf

ni

el

in

ca

pa

bi

nt

li

iz

a-

tu

er

ra

ie

as

en

tr

ta

ls

fu

in

te

ri

oa

ra

lt

tr

ri

i,

tr

fi

lt

ri

fi

ri

ti

ii

ti

ri

lt

ri

ti

lt

ri

rt

ri

li

e
Acceptarea de sine i
acceptarea altora
l

u
L

l
a

a
n

c
i

i
n
t
e
r
i
o
a
r
a
a
f
l
a
t
a
i
n

s
p
a
t
e
l
e
s
t
r

a
d
a
n
i
i
l
o
r
n
o
a
s
t
r
e
s
t
a
r
n
i
t
e
d
e

243

"

"

"

"

"

"

"

"

"

"

"

"

"

"

245

i
n
s
p
i
r
a
t
i
a

i
n
t
u
i
t
i
a
.

x
e
i
c
r
e
a
t
i
v
i
t
a
t
e
,

o
p
i

e
r

o
o
a

"

"

e
s
p
o
n
s
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a
p
e
r
s
o
n
a
l
!

Emblema acestui nivel este


asumarea responsabi-

li

tr

ti

ti

a.

tr

it

it

ti

lt

ri

a.

rt

ir

it

ii

ti

st

ir

i,

ri

li

ir

it

ti

it

ri

tr

e.

247

c
I

c
n

e
c

p
o

t
n

a
CAPITOLUL 12

4
8

l
Iubirea in viata de

tt

o
a
a

e
d

i
m
a
p
e
s
i
n
e
i
n
m
u
lt
e
f
e
l
u
ri
.
B
a
i
e
t
e
l
u
l
a

.
m
I
u
b
i
r
e
a
s
e
e
x
p
r

"

"

i,

ir

"

"

'

0
u

Letting Go - Calea renuntarii

u
f

n
a

s
a

n
d

s
e

"

Iubirea vindeca
v

Iubirea faciliteaza
vindecarea,
7

transforma viata.

a
b

s
s

t
e

a
r

p
1

Muzica

Sammy Fain,

textul de Paul
n
Francis

Webster,
t
cantecul a

aparut prima

Academiei

oara in frlmul cu

pentru eel mai

acelasj titlu,

bun cantec

"Love is a many

original.

splendors thing"

in 1955 i a
251
primit Premiul
L

s
O
A

u
a
n

i
a
i

"

"

2
e
5

2
r

Letting Go - Calea renuntarii


o

at
i

a
n

c
l

e.
o

I
c

u
s

b
-

ir

te

tr

te

tr

al

ri

tf

il

i.

"

"

"

"

"

"

Pana la urma devenim iubire.

Tot ceea ce facem sau

Letting Go - Calea renuntarii

l
I
v
r

253

Letting Go - Calea r

s
t
r
a
d
u
i
m
s
a
f
i
m
a
t
a
t
d
e
p
l
i
n
i

d
e
g
r
a
t
i
e
p
e

c
a
t
e
s
t
e
p
o
s
i
b
i
l
,

f
a
r
a
n
i
c
i
o
e
x
c
e
p
t
i
e
.

Energia iubirii are capacitatea


c
de a vindeca corpul

ii

I
D

Iubirea necondiio
e

Letting Go - Calea renuntarii


o

a
m

s
i

a
r

,
a

i
u

n
l

B
I

Letting Go - Calea renuntarii

a
A

p
c

a
e

r
s

s
e

p
a

ii

lt

ii

tr

l,

fi

lt

e.

ti

ir

rt

ir

i.

it

v,

st

lt

ii

ti

tr

st

a,

ii

ir

e.

it

ir

lt

ii

it

it

ri

li

it

lt

tr

fi

it

st

-i

Ii

if

i.

il

i!

rt

tr

ri

ii

tr

ri

i.

ts

258
e

Letting Go - Calea renuntarii


a

e
C

st
a

e
n

n
d

e
iu

c
bi

o
re

di

ti

is

at

a,

ci

t,

at

pt

ar

e,

ni

ci

st

re

nt

ci

a.

bi

re

st

st

di

ti

if

at

ri

il

fi

lt

oi

i.

st

ar

ui

ta

di

ri

st

li

er

in

te

ri

ri

le

pt

ni

ic

ar

ui

nt

at

la

to

at

ri

ie

nt

ti

in

ar

le

fa

ta

a.

"

"

"

"

"

259
-

Letting Go - Calea renuntarii


e

c
p

u
e

t
t

f
a
p
t.

Letting Go - Calea re
e

t
t

a
r

r
u

6
l
0

c
r
e
d
i
n
t
e

i
m
p
u
s
d
e
s
o
c
i
e
t
a
t
e
o
r
i
d
e
c
o
n
s
t
r
a
n
g
e
r
il
e
v
r
e
m
ii
.

Unimea
r

e
c

m
e

s
a

u
v

a
d
e
v
a
r
,
s
c
h
i
m
b

a
r
i
b
r
u

t
e
i
n
s
t
i
l
u
l

v
i
a
t
a
,
i
n
c
l
u
s
i
v

d
e
261
Letting Go - Calea renuntarii
i

m
s

b
c

a
h

A.

d
c

u
e

r
s

a
t

c
o
n
c
e
p
t
u
l
u
i
d
e
s
i
n
e
,

S
a

Letting Go - Calea re
s

t
p

o
2

6
s
2

r
a
u

r
e
n
u
n
t
a
r
e

s
a
i
n
c
e
r
c
s
a
1

l
a
c
o
n
f
l
i
c
t
,
s
a
r
e
n
u
n
t
l
a
e
l
f
a

#
p
r
o
f
u
n
d
a
$
i
i

n
d
e
s
c
r
i
p
t
i
b
i
l
a

a
i
n
d
i
m
e
n
s
i
u
n
e
a

p
a
c
e
.
E
r
a

i
n
f
i
n
i
t

3
Letting Go - Calea renuntarii
i,

e
e

il

ti

ti

t.

lt

ri

"

ti

is

ii

ti

i,

st

i,

it

tr

st

st

ti

ri

ti

it

li

st

li

ti

fl

i.

li

ti

ii

il

i.

il

r,

ti

it

li

ti

i.

i,

ti

it

ti

il

ii

it

lt

ti

ti

ii

t,

ii

Letting Go - Calea re

"

"

"

"

"

"

"

"

"

"

a
t
a
r
e
fl
e
c
t
a
m
u
lt
a
e
x
p
e
ri
e
n
t
a
d
e
v
i
a
t
a
,
c
a
r
a
c
t
e
r

p
e
c
a
n
d
m
a
a
fl
a
m
i
n
tr
o
st
ar
e
d
e
t
o
ta
la
li
n
i
te

O asemenea intalnire cu un
asemenea om a avut loc
+
p
e
F
if
t
h
A
v
e
n
u
e
Letting Go - Calea renuntarii

i
n
r

m
o
d
e
x
p
e
r
i
e
n
t
i
a
l
:
l
u
b
i

r
e
a

t
i
a

e
s
t
e

c
a
l
i
b
r
e
a
z
a

l
e
q
e
a
f
u
n
d
a
m
e
n
t
a
l
d
a

U
n
i
u
e
r
s
u
l
u
i
.
(
a
f
i
r
m
a

l
a
7
5
0
)

2
6
6

L
C
U
E
L

2
s

7
t

Letting Go - Calea renuntarii

I
m
p
a

c
t
u
l
p
r
o
f
u
n
d
a
l
P

a
c
i
i
i

u
a

o
a

t
v

e
2

8
a

Letting Go - Calea renuntarii


a

R
e

e
a

u
e

n
s

t
t

i
m
p
o
r
t
a
n
t
a
.
O

m
a
r
e
r
e
z
i
s
t
e
n
t
a
a
p
a
r
e
o

d
a
t
a

c
u
e
x
p
e
r
i
e
n
t
i
z
a
r
e
a
p
a
c
i
i

i
n
c
o
n
s
e
c
i
n
t
a
,
a
m
a
t
i
n
s
n
i
v
e
l
u
l

m
a
i
e
s
t
r
i
e
i
v
i
e
t
i
i
p
a
m
a
n
t
e
n
e
.
C
a
n
d
s
a
s
t
a
b
i
l
i
z
a
t
s
t

a
r
e
a
d
e
p
a
c
e
,
s
u
f
e
r
i
n
t
a
u
m
a
n
a
o
b
i

n
u
i
t
a

t
n

e
u

Transmisia tacuta

"

"

e
l
e
p
t
i
,
s
f
i
n
t
i

i
a
v
a
t
a
r
u
r
i
.

m
i
s
t
i
c
i
,
i
n
t

Letting Go - Calea renuntarii

Letting Go - Calea re

Incredinfarea Reali
n

Starile foarte inalte d

se petrec spontan

271
Letting Go - Calea renuntarii
a

E
o

"

"

t,

li

ti

t,

ti

il

il

ii

ti

ti

t.

ti

il

Letting Go - Calea re
o

l
t

a
a

f
,

"

"

c
2

3
d

Letting Go - Calea renuntarii


v

d
n

e
i

s
e
c
u
n
d
a
a
m
m
a
n
i
f
e
s
t
a
t
u
n
g
a
n
d
c
a

s
a
v
a
d

c
e
s
e

De
dragul
experimentarii,
pentru o fractiune de

i
n
t
a
m
p

l
a
.
A
p
r
o
a
p
e
i
n
s
t
a
n
t
a
n
e
u
s
a
m
a
n
i
f
e
s
t
a
t
u
n
e
f
e
c
t
i
n
l
u
m
e
a
f

i
z
i
c
a
.
G
a
n
d
u
l
l
a
u
n
t
s
a
u
c
a
f
e
a
,
d
e
e
x
e
m
p
l
u
,
s
a
m
a
n
i
f
e

s
t
a
t
p
r
i
n
a
p
a
r
i
t
i
a
i
m
e
d
i
a
t
a
a
c
h
e
l
n
e
r
u
l
u
i
c
a
r
e

a
c
e
s
t
e
l
u
c
r
u
r
i
c
u

a
a
d
u
s

u
.

e
C

e
o

e
m

s
u

a
n

r
i

it

ii

r,

ii

ti

ii

r.

lt

il

ti

it

i.

ti

it

ti

ti

t.

2
r
7
4
s

ti

il

Letting Go - Calea renuntarii


er

au

in
m

te
ai

ra
de

ct
gr

iu
ab

ni
a

le

bs

er

en

va

te

ca

fe

co

ge

us

re

e.

de

di

na

vi

in

te

ic

ca

si

ex

ne

ist

ca

re

er

au

lo

to

ru

co

rp

ac

ul

ti

ui

ni

pa

re

va

ac

ni

ta

te

In

ar

re

al

it

la

at

di

e,

sp

co

oz

rp

iti

ul

er

ni

ve

ex

rs

ist

ul

at

ui

ni

ci

da

ta

in

ac

ti

"f

ac

ni

at

le

or

sa

le

er

au

en

vi

br

at

en

ii

el

al

in

tii

ex

ist

en

ta

av

sa

ea

ra

re

te

al

it

at

er

se

pa

de

ca

oa

ot

al

ac

it

ea

at

ea

ni

ar

at

ex

ist

cu

ad

ev

li

si

il

is

st

fi

tr

ri

ti

i,

is

"

"

ri

"

ti

is

ri

".

ti

is

"

"

ti

ri

"

t"

ti

it

fi

tr

si

tr

"

"

ri

ri

si

li

si

ti

ri

ti

ti

ri

si

is

i,

rt

is

ri

r.

ri

i.

fi

is

st

is

st

ri

ti

ri

t.

il

if

st

if

ti

ri

ti

2
l
7

5
Letting Go - Calea renuntarii

d
e
s
p
r
e
S
i
n
e
f
u
s
e
s
e
r
e
v
e
l
a
t.
R
e
s
p
o
n
s

a
b
i
l
i
t
a
t
e
a
d
e
a
f
i
a
v
u
t
d
e
a
l
e
s
s
a
e
x
p
e
r
i
e
n
t
i
z
e

z
v
i
a
t
a
d
i
n
n
o
u
c
a
i
n
d
i
v
i
d
f
u
s
e
s
e

a
a

c
,

c
f

Letting Go - Calea re
a

D
u

"The

Holographic

Paradigm",

titlul

complet

"The

Holographic

Paradigm and Other

Paradoxes"
m
(Paradigma holografica

alte

paradoxuri), autor
C

Ken Wilbur.

Fritjof Capra, Ed.

Tehnica, 2004.

Autor David Bohm. Titlu

in

romana:

Autor Gary Zukav, titlu

Plenitudinea lumii i

aproximativ in limba

ordinea

ei",

romana:

traducere

(in

dansatori Wu-Li". Prima

colaborare) de H.R.

carte a acestui autor, aparuta

Patapievici,

inSUAin1979.

limba

Ed.

Maetrii

Humanitas, 1995.

Titlu complet: Mindful

"Taofizica - o paralela intre

Universe:

fizica moderna i mistica

Mechanics and the

orientala",

autor

Quantum

Participating

Observer",

Henry

autor

Stapp,

2007.

Titlu

and

Consciousness", lucrare

scrisa in 1980 de David

complet:

Bohm.

PsychoenergeticScience:A

Second Copernican-Scale

Autorul carii
se refera

Revolution",

probabil la lucrarea The

autor William A.

Holographic

Tiller, 2007.

Titlu complet: The

Enfolding-

Unfolding Universe

Model

of the Universe" a

lui David Bohm.

AutorLeShan.

277
Letting Go - Calea renuntarii
i

p
l

ri
e

m
c

o
e

r
c

ti

ri

e,

ti

ri

tr

ti

ti

l.

st

e,

e,

ri

tr

fi

c.

i,

i.

l,

l.

2
c

7
8

REDUCEREA STR

U
B

L
O

L
1

A
s
p
e
c
t
e
F

p
s
i
h
o
l
o
g
i
c
e

p
r
e
d
i
s

p
o
z
i
t
i
a
c
a
t
r
e

s
t
r
e
s

D
e

i
a

2
e
7

9
Letting Go - Calea renuntaxii
s

e
p

m
ri

o
m

ti
a

ri

tr

s,

tf

tr

li

ti

ri

t,

st

ri

r.

"

"

i
r
i
i
p
r
i
n

i
n
v
e
r
s
a
m
p
r
o
c
e
s
u
l
i
m
b
o
l
n
a
v

e
l
i
m
i
n
a
r
e
a
f
a
c
t
o
r
i
l
o
r

i
n
d
e
c
a
r
i
s
e
p
e
t
r
e
c
d
u
p
a

c
e
t
o
a
t
e
m
e
t
o
d
e
l
e
m
e
d
i
c
a
l
e
a

Letting Go - Calea re

8
e
0

"

a
r
a
)

l
a
a
d
r
e
s
a

Stresul este raspunsul nostru

la o amenintare

p
e
r
c
e
p
u
t
a
(
r
e
a
l
a
s
a
u
i
m
a
g
i
n

s
i
g
u
r
a
n
t
e
i
n
o
a
s
t
r
e

"

"

281
p

Letting Go - Calea renuntarii

rea
cti
a
de
"lu
pta
sau
fug
i".

M
ult
i
oa
me
ni,
in
sp
eci
al
cei
car
e

ar

il

e
tr

or
ai

a
es

e,
c

in
in

va
m

ta

ac

sa

es

tr

te

ai

ni

as

ve

ca

lu

fa

ri

ra

ar

al

in

al

ei

da

to

dr

rit

co

ns

or

ta

nt

ei

si

en

tu

in

at

ta

iil

re

ex

su

pr

pr

vi

at

et

ui

pr

rii

in

te

ns

et

en

iti

ti

ne

in

ad

re

co

al

nt

in

in

in

u.

fl

ce

tr

in

de

pr

es

ni

ii

in

in

sa

ee

in

co

nc

ed

ur

ii.

Ei

su

en

nt

ti

de

ag

it

at

ie

an

or

st

al

a.

ul

ar

ea

bi

se

i-

ui

eu

es

fo

ri

in

ve

us

ri

di

ca

de

ni

co

rti

ol

282

e
e
a

r
p
e

u
i
n

a
a
r

i
r
i

m
o
a
r
t
e
a
a

o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i
.

I
i

2
e
8

Letting Go - Calea
Letting Go - Calea renuntarii

E
t
K

Interveneii pentru
stresului

I
A

Letting Go - Calea renuntarii

A
E
a

Letting Go - Cale

I
R
s
S

Letting Go - Calea renuntarii


t

ii

A
nt

ce
ifi

ste
ce

re
nu

zu
su

lta
nt

te

su

en

rpr

ii

iza

ca

pe

re

ntr

au

in

oa

va

tat

hn

sa

ol

fol

og

os

iil

ea

sc

in

te

te

ri

oa

ic

re

cu

re

nu

ar

nt

fi

ar

te

ii,

hn

ca

re

er

est

io

un

de

pr

re

oc

nu

es

nt

int

ar

lic

at

ca

pe

re

nt

po

ru

ate

or

fi

ici

ap

ne

tii

pe

le.

ntr

Ei

au

to

ra

ate

po

sit

rt

ua

at

ca

pa

su

bi

nt

li

sa

ult

se

de

ai

sc

ca

ur

ce

ce

cu

su

str

nt

es

ul

ai

de

ca

oa

re

le

in

du

sit

pa

ua

ce

tiil

au

in

dif

va

ici

tat

cu

se

nt

sa

re

nu

en

nt

tel

la

ne

ga

ce

tiv

ac

es

pe

te

as

ap

ur

ar.

Testarea kinesiolog

288
o

e
D

Tehnica testarii kinesiologice

2
i
8

9
Letting Go - Calea renuntarii
toat

rez
put

iste
ere

nta
a

cu
sa.

Est

can

im

fac

por

tan

ace

t ca

st

atu

luc

nci

ru

sa

ulu

nu

za

i,

mb

de

eas

ase

ca

me

sub

nea

iect

, sa

nu

dal

exi

sau

ste

alte

mu

con

zic

ver

sati

in

i in

fun

ace

ca

mo

sub

me

iect

nt.

ul

Est

test

at

bin

sa

ste

tru,

cu

cu

fat

a la

ar

un

fi

obi

un

ect

per

neu

ete

gol

och

sau

ii.

chi

Du

ar

pa

sa

mai

inc

mu

hid

lte

inc

erc

va

ari,

cun

eel

oa

car

te

put

test

ere

eaz

mu

scu

lar

a a

tr

sub

iect

ulu

i.

tr

ti

it

ti

ti

tr

ti

tr

tr

st

ti

ri

l,

ri

l.

ti

ri

is

ti

lt

st

t,

ti

rt

290

L
e
t
t
i
n
g
G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i

e
e
s

o
i
r

i
t
n

c
a
o

t
u
a

t
a
.

c
P

e
e

s
m

ci

fo

lo

se

ul

re

nt

ni

ar

ii

to

at

se

nt

nt

e,

el

te

st

ar

at

iv

ar

ul

ar

es

cr

is

sc

hi

ai

la

ni

sl

c.

la

as

ut

ur

er

la

si

re

st

nt

el

vi

st

re

er

at

iv

ur

il

la

at

ai

iv

e,

el

ut

er

ol

er

gi

e.

leg

ce

fu

ast

nd

am

est

ent

als

co

nt

tii

nt

su

ei.

pu

oi

do

su

ar

ac

ca

el

re

or

le

lu

pd

cr

str

ur

ip

in

mi

rp

nt

ul

ea

va

no

ras

as

pu

tr

nd

d.

Co

la

ce

m.

ea

Co

ce

rp

no

ul

va

cr

ras

ed

pu

nd

no

la

i.

ori

Da

ce

ca

cr

cre

ed

de

ca

ta

an

ju
2

9
mi
1
Letting Go - Calea renuntarii
292

Relaia dintre contiinta,


stres si boala

Letting Go - Calea renuntarii

R
A
S
s
D
M

Letting Go - Caiea renuntarii


it

M
-

a
te

n
p

d
e

ri
u

a:
n

de

le

er

gi

h,

pr

os

tu

ne

ea

pl

en

ea

ab

ul

ic

i!

ne

sa

lo

na

ea

ai

ua

se

cr

ed

e?

Pr

ba

bi

as

a.

ig

ur

la

ar

ie

fti

ul

ui

ca

as

ig

ur

st

a.

ce

ai

l:

i,

st

e!

oi

si

ra

re

at

el

at

ai

s,

ar

r
o

c
s-

.
o

O
d

i
a

L
e
t
t
i
n
g
G
o

A
R
I

294

G
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i

P
C

Letting Go - Calea renuntarii


l

g
,

n
s

d
e

u
n

r
t

296
t

M
A
p

Letting Go - Calea renuntarii


p

P
z

r
i

e
t

d
i

i
a

i
.

c
A
t

b
o

Letting Go - Calea renuntarii

A
A

c
e
z
r

n
c
u

n
h
t

Letting Go - Calea renuntarii


S

N
S

r
a

i
t

m
u

a
r

e
l

e
r

S
u
n
t
i
n
t
e
r
e
s
a
t
/
a

b
o
l
i
l
e
o
a
m
e
n
i
l
o
r
f
a
i
m
o

i
?

s
a
a
u
d

d
e
s
p
r

C
o
r

d
u

a
e

I
m
i
p
l
a
c

p
r
o
g
r

a
m
e
l
e

T
V
c
a
r
e

a
u
l
e
g
a
t
u
r
a

c
u
s
p
i
t
a
l
e
l
e
?

p
I

S
u
n
t
o
p
e

r
s
o
a
n
a
d
o
m
i
n
a
t
a
d
e
v
i
n
o

v
a
t
i
e
?

Letting Go - Calea renuntarii


C

n
Su
nt
pli
n/
a
de
m
an
iefu
rie
?

nt

ul

al

to

rt

ra

nt

aj

P
as
tr
ez
re
se
nt
i
m
e
nt
e
i
ur
a?

lt

ii

M
a
si
m
t
p
ri
n
s/
a
in
tr
o
c
u
rs
a
i
fa
ra
d
e
s
p
er
a
nt

a
?
s

p
S
r
p
e
u
m
n
i

n
d
e
e

"

"

o
t
u

i
m
a
t
e
r
n

A
m

c
a

s
u
f
i
c
i
e
n
t
e

n
u

p
o
l
i
t
e

d
e
a
s
i
g
u
r
a
r
i

i
t

s
u
n
t

e
o
n

e
c
?

u
I

z
n

e
c

304
e

Letting Go - Calea renuntarii


b

P
e

u
r

t
v

e
a

t
3

5
Letting Go - Calea renuntarii
b

ra

vi
ti

il

el

jo

ct

ri

te

si

nt

el

e,

al

ci

e,

st

ct

ic

el

id

el

fr

in

te

"

"

i
3

6
e

L
e
tt
i
n
g
G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
ri
i

C
o
m
p
a
r
a
b
l
e
c
u

a
l
t
e
t

e
h
n
i
c
i

o
t
li

i.
D
e

e
x
e
m
p
l
u
,
c
o
n
f
e
r
i
n
t

e
l
e
p
e
t
e
m
a
s
t
r
e
s
u
l
u
i
i
n
c
l
u
d
,
d
e

i,

x
t
e

c
r
it

ii

fi

z
B
i

io

e
A
c
u
p
u
n
c
t
u
r
a
p
e
n
tr
u
t
u
l
b
u
r
a
ri
l
e
d
e
st
r
e
s

fe

ct

ic

hi

gl

ar

ra

st

ut

re

ri

ti

ul

ui
307

Letting Go - Calea renuntarii

F
it
n
e
s
s

i
e
x
e

r
c
i
t
i
i

in care se pune apa

salina.

Corpul

trebuie

sa

d
e
p
r
o
f
i
l

pluteasca in apa

iar
H

temperatura

apei este menfinuta

i
E
R

la

nivelul

C
temperaturii

corpului
1

uman.

Dispozitivul are un
In engl. in
capac

sau

este

orig. "bath tank" prins intr-un cort


este

un

sistem
care

format dintr-o cada

blocheaza

Letting Go - Calea r
lumina. Este un

dispozitiv pentru

meditate

relaxare

in

co
nt
in
ua
i
ea
ca
in
ai
nt
e.

intuneric.
F

ar
308

sc

hi

on

ti

int

a,

nu

se

ob

tin

uc

er

ic

re

ala

str

es

eli

i.

or

ate

do

ar

co

ui.

To

ate

ci

ac

est

te

le

te

hn

ic

en

te

po

st-

tr

fa

at

ct

aj

eo

ri

ta

ate

nu

ea

za

an

da

it

las

st

ba

za

pr

e,

o-

ns

le

a.

Ci

ei

ne

va

po

at

ate

sa

ca

to

ate

ac

est

te

hn

ic

an

ac

ee

pe

rs

dis

pu

sa

la

str

es.

In

ex

ast

ra,

ri

fol

osi

re

ta

co

ti

an

is

ta

ul

ui

de

re

nu

ai

ta

efi

cie

nt

st

se

ad

oli

lor

cr

on

ice

da

tor

ate

st

Bo

lil

in

ce

sa

i.

se

po

nt

an

da

tor

ita

eli

mi

ei

ri

oti

on

ale

ai

su

nt

neces
are
alte
trata
mente
.

ri
I

n
n

u
cazul

neobi

nefiin

nuit

in

elimin

care

ata

prin

boala

renunt

persis

area la

ta

gandur

sa fie

senti

implic

ment

ati alti

factori

negat

, cum

ive,

ar

s-ar

predis

putea

pozitii

fi

le

t:am la

karmi

dorint

ce. In

a de a

asem

schim

enea

ba sau

cazur

de

i,

contro

renun

la

exper

nuare

ienta

noast

descop

ra i

erire

atep

interio

tam

ara

in

despre

conti

sursa

309
i

Letting Go Calea
reauntarii

P
s

I
t
T

1
C
6
I

C
r
e

t
e
r
e
a
i
n
c
a
r
c
a
t
u
r
i
i
e
m
o
t
i
o
n
a
l
e

E
I

f
I

"

"

"

"

"

"

310

311

Letting Go - Galea renuntarii


a

n
a

n
e
s
i
m
t
i
n
d
u
s
e
i
n
l
a
r
g
u
l
l
u
i
.
M
i

c
a
r
i
l
e
s
a
l
e
e

r
a
u
r
i
g
i
d
e

i
c
a
l
c
u
l
a
t
e
,

i
i
n
t
r
e
a
g
a
e
x
p
e
r
i
e
n
t
a
e
r
a

v
a
d
u
v
i
t
a
d
e
s
a
t
i
s
f
a
c
t
i
e
,
n
e
a
j
u
t
a
n
d
c
u
n
i
m
i
c
i
n
c
r
e

d
e
r
i
i
i
n
s
i
n
e
.
D
u
p
a
a
p
r
o
a
p
e
u
n
a
n
d
e
l
u
c
r
u
c
u
r
n
e
c
a
n
i
s
m
u
l

d
e

tr

tr

"

ti

l.

"

"

i,

"

"

it

it

ti

"

t,

ti

ti

it

t.

tr

ti

li

ir

ti

i,

ri

i,

tr

ri

"

"

it

i,

ri

ii

it

ri

ri

ri

li

ii

i-

ri

ri

ii

rl

L
ti

t
3
i
1
n
2
g

"

a
s

r
i
e

"

r
i
i

i
n

"

"

3
I

3
Letting Go - Calea renuntarii
o

ac
e

el
nt

m
a

in

pl

te

in

le

ul

er

vi

lo

ci

ta

uf

te

i.

lo

e-

se

In

se

ro

ar

ti,

ti

fa

ra

sa

fa

ra

sa

et

ea

sc

se

as

ca

ac

ci

ea

fi

st

ar

-r

ul

ta

ii

di

nt

re

el

ui

in

nt

di

ar

vi

ea

si

al

"

"

L
314
e

tt

a
n
r

n
i
t

ii

i
c
u
m
c

i
n
p
r
o
g
r
e
s
.

Persoanele care f
mecanismul renunta

a
f
i
r
m
a
c
a

a
f
l
a
o
r

r
a
t
a
d
e
z
v
o
l
t
a
r
i
i
e
m
o

t
i
o
n
a
l
e
a
r
e
l
e
g
a
t
u
r
a
c
u

Pentru a ramane asc

necesara o energie

c
a
r
e
s
a

s
e
o
p
u
n
a
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
o
r
r

e
p
r
i
m
a
t
e
s
a
u
s
u
p
r
i
m
a
t
e
.
E
s
t
e
n
e
v
o
i
e
d
e
e
n
e
r
g
i
e
p
e
n
t

r
u
a
t
i
a
s
c
u
n
d
e
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
e
.
P
e
m
a
s
u
r
a
c
e
a
c
e
s
t
e
s
e

n
t
i
m
e
n
t
e
s
u
n
t
e
l
i
b
e
r
a
t
e
,
e
n
e
r
g
i
a
f
o
l
o
s
i
t
a
p
e
n
t
r
u
a

t
i
n
e
i
n
f
r
a
u
n
e
g
a
t
i
v
i
t
a
t
e
a
l
o
r
e
s
t
e
e
l
i
b
e
r
a
t
a

i
p
o

a
t
e
f
i
f
o
l
o
s
i
t
a
i
n
s
c
o
p
u
r
i
p
o
z
i
t
i
v
e
.
C
a
u
r
m
a
r
e
a
r
e
n
u
n

t
a
r
i
i
,
a
p
a
r
e
o
c
r
e

t
e
r
e
a
e
n
e
r
g
i
e
i
c
r
e
a
t
i
v
e
,
a
e
n
e
r
g
i

e
i
n
e
c
e
s
a
r
a
m
u
n
c
i
i
,

n
a
l
t
a
e
x
p
e
r
i
e
n
t
e
i
v
i
e
t
i
i
l
o
r
.

e
l
o
r

fi

ci

e
R
e
z
o
l
v
a
r
e
a
p
r
o
b
l
e
m

nt

ui

re

ni

nt

ul

ar

in

re

ol

bl

ar

el

ri

st

ul

ui

to

ar

e.

nt

el

er

ul

ui

315
Letting Go - Calea renuntarii
s

c
e

r
i

e
m

N
u
c
d
u
t
a
r
d
s
p
u
n
s
u
r
i
.
I
n
s

c
h
i
m
b
,
r
e
n
u
n
t
a
l
a
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
e

d
i
n
s
p
a
t
e
l
e
i
n
t
r
e
b
d

r
i
l
u

C
n

a
t

n
a

d
m

r
l

e
a

e
>
*

a
s

c
m

a
p

t
l

d
i
r
e
c
t
i

a
g
r
e

i
t
a
.

a
c

v
m

d
f

L
a
ett

in

g
u

o
r
-

al

ea

re

3
1

nu

nt

6
ar

ii
n

c
a

r
e

e
m

"

"

i
3
m

L
e
t
t
i
n
g

7
a
r
i
i

G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t

l
M
u

l
d

e
v

a
d
t

a
i

c
3
u

ii

et
ti
n
g

G
o

al
e

a
re

n
u

nt
ar

"

"

n
:
i

!
"
"

T
P

u
e

v
a
e

b
3

1
9

Letting Go - Calea renuntarii


D

"

"

U
U

f
I
a

n
r

m
d

o
o

d
x

t
3

Letting Go - Calea renuntarii


d

d
n

e
o

s
i

c
o

h
r

"

"

"

"

Letting Go - Calea re

l
O

o
d

r
a

.
t

2
2

s
v

.
a

R
e

I
e

n
r

l,

st

ri

lt

si

ri

li

lt

lt

ti

i,

st

ri

ri

lt

ri

tr

"

ri

"

ri

rt

r.

i,

li

it

lt

ri

lt

l,

st

i,

is

ri

i,

lt

st

ti

"

"

lt

l,

l.

"

"

si

"

li

"

l.

li

st

lt

tr

t.

ti

tr

ir

323
Letting Go - Calea renuntarii
gi

in
ea

int
sa

re
i

re

nz

nu

ati

nta

e,

nd

la

la

ori

ori

ce

ce

ga

se

nd

, la

fie

pe

car

ns

mi

pe

ca

ca

rec

re

ai

pu

li

tea

-o

er

pri

mi

de

vii

es

te

ne

ce

sa

ce

sa

ve

rif

ic

ar

ut

de

te

pr

el

es

ib

ia

er

pe

nt

ru

ce

ea

ce

co

nt

in

ea

L
p
e

t
c
i

n
e
g

o
.
-

C
I
a

u
d
D
R

Letting Go - Calea renuntarii

e
i

g
n

l.

i.

t,

i.

t.

i,

t.

Psihoterapia tinde sa amelioreze


tiparele nevrotice.
r

T
e

o
n

t
u

u
n

i
a

li

ri

ri

r.

ri

t,

ti

ti

tr

ri

i,

fi

p
ut
er
ii
s
al
e.

s
F
a
ie

ar

di

nt

re

li

oi

it

ut

la

ar

nt

in

nt

nt

at

iv

e.

in

at

pr

s-

es

iu

el

ea

di

ot

ie

i,

at

ac

el

ea

ot

ar

ie

e.

ai

pl

u,

ns

re

ta

nt

la

nt

fr

ic

vr

e,

nt

d,

nt

la

at

ea

s-

at

vi

oi

di

hi

fi

ar

ci

os

ib

ti

il

fr

ic

a.

ai

st

si

ul

ar

ar

pr

st

gr

in

si

ce

ai

di

ac

ce

nt

at

ul

ez

fr

ic

st

a.

er

so

la

ca

a,

re

-o

re

as

ur

nt

at

su

in

fi

tr

ci

fr

nt

ic

tr

ar

ui

la

sa

rg

ui

nt

ut

a.

er

gi

si

fr

ic

pl

ii

ai

st

ni

ea

ol

se

o.

di

ro

in

gr

es

iv

as

tf

el

ca

ni

ci

ca

ar

re

re

ar

ea

sc

a.

s-

st

er

si

te

fo

ar

te

ar

ut

32
in
7

Letting Go Calea
renuntarii

l,

a
** r

s
r

e
s

"
a

.
n

"

"

328
t

CAPITOLUL 17
t

a
TRANSFORMAREA

3
s
2

9
t

Letting Go - Calea renuntarii


a

v
a

i
.

ti

ii

it

in
tr
e
b
at
d
a
c
a
er
a
m
ul
tu
m
it
d
e
re
al
iz
ar
il
e
o
bt

i
n
u
t
e
p
ri
n
d
t

e
e

r
h

e
n

n
i

u
c

n
a

ii

"

li

it

"

it

Letting Go - Calea re
m

tr
r

an
c

sf
e

or

ar

af

ir

in

te

an

ri

ca

ar

ac

a,

es

ns

lu

ec

cr

in

ta

er

fa

pt

ul

ui

ep

ea

fi

sa

ul

sa

xn

in

at

ur

iz

e"

'

n
*

Ml
d

Letting Go - Calea renuntarii


e

c
d

al

st

ar

re

ri

a-

ci

ta

id

ic

nt

ul

if

ic

ia

at

in

st

oi

."

nt

332
f

Titlul ipersonajul

principalaluneicarpdebenzi

desenateamericane creata

dedesenatorulWaltKelly

(1913-1973).(n.tr.)

i
i

e
i

v
a

i
e

Starea de sanatate

e
p
u
i
z
a
t

a
.
t
C

a
o

d
n

s
t

i
i

n
i

e
n

st

st

tr

tr

st

ta

ti

te

fi

at

ie

m
e
n
ta
la
c
u
p
ri
v
ir
e
la
c
e
e
a
c
e
f
a
c
e
a
c
e
st
a,
la
l
o
c
u
l
i
n
c

a
r
e
s
e

af

la

la

ar

fa

il

e,

la

ca

re

pr

le

vi

at

et

it

ui

re

di

sa

la

pr

er

ar

ea

al

to

fa

ta

st

ru

tr

la

ul

ar

or

nt

ta

nt

ul

ce

st

ui

a.

L
a
b
a
z
a
a
c
e
s
t
o
r
p

r
e
o
c
u
p
a
r
i
s
t
a
e
c
h
i
v
a
l
a
r
e
a
i
n
c
o
n

t
i
-

333

Letting Go - Calea renunjarii


e

tr

."

st

rt

li

it

i.

ti

t,

ir

it

st

ti

fi

"

ii

ti

ls

fi

ti

ti

ri

i,

st

rt

ri

l.

fi

it

i,

tr

rt

t
e

e
i

tr

tr

fi

ti

st

"

334

L
e
t
t
i
n
g
G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i

a
u
n
m
o
m
e
n
t
d
a
t.

Cand incepem sa ren


toate aceste temeri,

p
e
r
s
o
n
a
l
i
t
a
t
e
l

.................................

"

"

er

so

an

pr

ca

re

ur

es

ul

ea

re

at

sa

nt

ar

nc

ar

or

ic

or

iu

sa

e,

fa

ra

sa

se

ai

te

nt

ti,

co

nt

st

in

an

nt

ol

ua

nt

e,

er

cu

re

er

el

en

i,

ct

fr

ro

ec

ve

nt

ne

fu

ti

ce

pr

af

oc

he

te,

at

re

e,

at

ot

et

de

ar

an

ot

ra

vi

al

to

r,

ra

nt

ol

en

al

sa

co

lo

nt

ar

i.

pr

er

pr

ce

pt

pr

ia

iu

as

lu

co

rp

ia

se

di

es

fi

ta

ap

ar

ai

de

gr

at

ab

el

sa

al

ut

an
335

ett

un

tar

ii

co
C

mp

ani

a
e.
r

e
Pe
n

sc

hi

mb

ti

de

la

l",

la

tr

am

un

tra

p."

ide

re

nt

pt

ca

at,

trup

de

ul

vi

nu

ne

se

ev

exp

eri

sine

in

en

nici

un

te

fel.

az

Di

mp

pe

otri

va

care

mi

trai

nt

ete

ea

exp

est

erie

nta

ce

exis

te

lips

nt

ei

min

tru

tii,

pu

trup

lui

ul

nu

In

poa

te

ciu

fi

pe

fel.

rc

Ma

ep

na

ut

nu-

in

ni

poa

te

uita

pe

tea"

rc

ep

Nu

mai

min

tea

an

po

cest

at

fen

om

pe

en

rc

con

ep

stit

e.

uie

insa

Can

ba

za

min

an

tea

est

este

ez

ado

iei

rmit

a,

co

aza

rp

nici

ul

nu

sen

inr

zati

eg

e.

ist

Inc

re

et-

in

ma

ce

ca,

de

ne

fapt

da

nici

se

sen

za

ului

tie

nu

sing

est

ura,

min

tea

co

este

rp

cap

ab

ca

ila

ace

sa

asta

in

fun

de

ctie

pli

ne

as

ste o

sc

rtant

hi

mb

pent

are

ru

foa

con

rte

tiin

im

ta,

po

intr

uc

nu

at

vom

de

mai

ac

fi

um

preo

ina

cup

int

ati

de

cor

a-1

apar

a.

de

Cen

ne

trul

voi

aten

tiei

de

se

va

care

mu

deti

ta

ne

spr

mai

mul

mi

nt

e,

ta

pute

re.

Ca

gan

nd

duri

ne

le,

sc

sent

hi

ime

ntel

ba

e i

perc

ep

rem

tiil

arca

in

ca

ce

se

pe

schi

mba

sa

tru

ma

pu

ca

l.

nu

Ne

reac

da

tion

am

se

la

indi

cat

udin

iile

tru

inter

pul

ioar

ui

e, la

ci

stare

la

atit

ener

get

tru

ica

de

con

la

tient

niv

izare

elu

Intr-

nos

bu

oam

na

enii

zi

rea

tot

liz

ce

am

exist

ca

toti

react

ion

stru

eaz

de

con

la

tiin

niv

ta,

elu

la

mte

no

ntiil

men

no

tul

ast

inter

re

ior

pe

la

care

se

-1

nti

ave

tot

fat

ce

exis

de

ta in

cei

acea

lalt

sta

i i

lum

de

e.

Re

ul

ce

oam

pta

enil

or

ma

sfint

gn

eti

prec

sm

um

Ma

ma

ica

Ter

Mah

eza

atma

Gan

Da

dhi.

lai

Obs

La

erva

iti

ca

nu

ace

dato

ti

rita

aspe

sun

ctul

ui

iub

lor

fizi

oare

c,

pe

ci

care

iub

rasp

irii

ande

int

sc i

eri

Letting Go - Calea re

pac

ii
sufle

teti

pe
33

6
care

ema

na.

Mu

la

tar

nive

ea

lul

acc

fizic

ent

, la

ulu

nive

lul

de

con

tie

nte

repe

de

inc

simt

epe

ite

sa-

rezu
ltate
le.

Renuntarea constanta
sentimentele i atitud

i
ne

fac
gat

na

ca

ne

eli

be

ra

de

se

st

nti

me

nt

ul

de

car

li

se

as

oci

ti

az

a.

nta

eli

be

rat

de

ti

su

vi

no

vat

iei

nu

ma

tin

afe

cti

un

tr

fiz

ice

inc

on

ti

ent

vi

no

pe

ti

de

psi

rea

tr

im

bo

cu

du

rer

ea

ir

suf

eri

nta

sot

es

c,

ac

est

ea

fii

nd

de

aut

op

ed

ep

sir

ale

ma

de

ti

int

aln

ite

psi

rea

se

po

ate

ma

nif

est

ac

cid

ent

elo

r,

rac

eli

or,

art

r,

rit

ei

ri

sa

ori

car

di

pa

lt

no

pli

bo

li

gat

ta

de

mi

nte

Ac

est

for

ma

epi

de

ii

mi

ilo

tel

evi

ziu

nii

pu

bli

ma

it

ss-

me

ti

dia

Ca

nd

tat

cu

no

sc

uta

fac

li

ect

iu

ne

li

gr

av

de

ra,

cre

te

br

us

inc

ide

un

ii

res

pe

cti

ve

in

ti

ra

pu

la

iei

ri

In

co

tie

are

az

re

pe

de

ma

fol

os

et

pe

ntr

a-

on

tur

ile

Pri

re

nu

ns

ec

ve

nta

la

vi

no

vat

ara

exi

sta

di

ri

ce

in

ne

co

nt

uri

de

re

gla

ti

t.

pe

rso

an

car

s-a

li

ne

gat

ivi

tat

vi

de

sa

fie

fer

ti

ita

de

ti

bo

li

ta.

inde

care

poat

ri

e fi

spec

taculo

plu,

asa.

edit

Aa i

oare

s-a

intam

unei

-plat,

revi

de

ste

exem

care

era

ava

intr-o

nsat

stare

al

critic

scle

roze

in

urma

stadiu

mult

lui

iple

de

ina

care

facu

sufere

sera

a.

tot

Speci

ce

alitii

depi

in

nses

medic

e de

ei i

d ca

renun

era

tasera

un

la

caz

cazul

in

ei,
337

consi

deran

tt

ri

l
s
e

"

U
n
n

c
u
r
s

i
n
m
i
r
a
c
o
l
e
*
.
S
t
u
d
i
i
n
d

i
p
r
a
c
t
i
c
a
n
d

c
e
l
e
d
e
s
c
r
i
s
e
i
n

L
c
e

"

i
Autoareacar{iiesteHelenSchucman.
n
TraducereaparutalaEditura
g
AdevarDivinin2008.(n.tr.)

a
a

e
e
n

a
l
r

Bunastarea
e

A
s

c
t

e
e

t
u

a
n

"

3
a

9
.

p
eM
n
t
r
u
l
u
m
e

i
n
a
n
s
a
m
b
l
u
.

Se dovedete a fi de
sa ne aezam, sa

rt

"

ri

ti

if

ti

it

ti

ii

i.

ri

ti

ii

fi

ti

ti

ti

ii

ii

st

it

ls

ii

ti

il

ti

ir

ti

li

il

r.

ri

Letting Go - Calea re
340

d
e
e

b
a
n
i
i
p
e
c
a
r
e

c
a
v
o
r
f
i
f
a
c
i
l
i
t
a
t
e

i
i
d
e
t
i
n
e
m
p
o
t
f
i
o
b
t
i
n
u
t
e

341
Letting Go - Calea renuntarii
s

a
e
t

m
J
9
'

c
n
u

e
a

m
s
i

i
m
m

a
r
m
a

n
C

r
n

i
9
9
s

d
e

n
e
l
i
n
i

t
e
.

4
u
2

tt

ri

l
a
e

a
3
c

3
u
L
ett
in
g
G
o
C
al
ea
re
nu
nt
ar
ii

Fericirea
i

I
u

n
n

s
l

e
e

t
d

sa

ar

ai

et

ct

pr

iv

iv

ir

as

pr

bi

pi

ni

ei

es

pr

fe

er

ri

al

ci

re

ut

nt

sa

ru

in

se

rv

re

es

te

fe

xt

ri

re

ci

la

ul

re

er

ar

bi

in

ta

pl

at

ar

nt

e,

ar

iu

cr

iti

c,

pr

ri

di

at

sa

ar

ta

af

ie

ic

al

nt

in

uf

tr

ic

ie

nt

ul

er

nt

ru

in

tr

-o

cl

ip

ei

fe

ri

er

ci

re

te

bi

ni

nt

ui

ar

ul

pi

ui

er

er

ii

lo

cr

a,

li

er

sa

in

in

dr

ul

re

ar

ei

re

la

tii

es

is

di

ta

sa

ui

of

er

er

ti

ta

xi

nt

nt

nt

uf

ru

ic

ie

st

nt

ri

ai

zi

ul

ti

di

el

nt

or

re

3
oi
4

4
.

es

te

Letting Go - Calea renuntarii


n

f
a

e
st

ri
r

c
a

ir
a

e
t

fr

il

ri

ti

a,

tr

se

ct

iu

ne

ia

de

sp

re

ot

an

iil

at

or

in

ot

ve

iv

sti

el

ga

pe

de

nt

ja

ru

ca

re

es

se

in

lu

ta

cr

u.

pl

ac

ur

en

ar

te

lo

r,

se

ga

nt

ur

il

lo

or

at

oa

it

st

re

di

ne

ni

ga

ti

ga

ve

ju

la

de

ca

ca

re

ta

se

ad

or

au

al

iz

at

oa

ul

re

co

ns

cr

ta

iti

nt

ci

al

al

ad

to

re

sa

pe

rs

oa

oa

st

ne

ra

la

ne

se

si

pa

ra

ti

ti

de

ad

ce

es

il

ea

al

ti.

tu

in

se

ca

nt

uz

ac

en

es

de

si

se

pa

ra

ur

re

at

in

at

te

ri

oa

st

ra

re

re

ia

la

tii

fo

le

oa

at

cu

te

en

a,

te

lo

an

r,

ia

tr

ge

ez

lo

es

zi

la

ca

or

re

ic

se

re

en

pe

in

rc

ta

ep

re

pe

ca

la

ad

re

sa

ac

en

es

te

to

at

eg

at

oa

iv

ra

it

se

at

ea

an

in

if

te

es

ri

ts

pr

la

in

rg

co

ra

sp

vi

an

di

ge

te

ri

de

ge

ur

te

ul

na

i,

Si

si

ur

at

e,

or

ni

i/'

In

ic

re

al

it

es

te

ad

ev

ai

ar

de

pa

rt

cu

de

se

ar

ai

at

re

ce

in

nt

ca

rti

le

cu

za

ex

de

pe

ri

en

ns

te

tr

le

ea

di

tii

ap

ro

ne

pi

si

er

ea

ti

or

ad

es

ti

ea

si

ul

vi

ur

et

ii

in

in

sa

in

or

tii

av

en

tu

se

va

nt

it

de

en

ni

de

ta

sa

te

ie

de

ni

ne

2;

(E

ad

ea

l,

1)

r,

st

ri

ri

ti

ti

li

it

li

ti

si

ti

ri

ti

st

st

ri

ri

r,

fr

r.

st

ti

ri

st

tr

if

ti

st

ri

ri

3
i
4

Letting Go - Calea renuntarii


cr

m
ni

a
c

ni
a,

e
a

st

re

si

vi

fa

la

re

di

ar

ot

io

re

al

re

it

fe

ri

nt

er

a,

io

in

di

ot

di

re

di

er

ar

er

la

ot

tu

io

lb

al

ra

e.

ri

in

te

ar

ii

ul

ui

nt

ei

it

la

at

lt

in

vi

ar

di

at

e,

st

ri

ai

ci

fe

ri

ci

t,

ar

ar

ai

ul

in

vi

at

a,

ar

nt

re

la

ti

nt

al

ai

tr

a,

ar

ai

fr

la

ti

ai

re

s-

rt

ti

e.

p,

di

cl

ar

li

it

at

ei

in

lo

ri

vi

nt

vi

te

at

lu

a,

ri

in

st

al

i,

tr

ii

tr

il

ri

ti

ri

ii

ri

li

i,

ti

il

it

ti

ti

rl

lt

i.

it

il

ir

"

r;

ti

ti

rt

"

tr

il

it

fi

ri

ti

ri

ri

ri

ti

ri

rl

lt

i,

ti

ti

lt

i,

li

il

ir

li

ii

tr

ii

ti

ti

ti

Letting Go - Calea re
c

st
a

ar
s

e
t

f
a

3
n
4

d,

tr

in

pt

st

at

ra

in

ei

la

lt

nt

at

at

ri

di

ul

te

oi

lu

cr

rt

s.

nt

ul

la

st

iz

ol

ar

la

ei

la

lt

hi

li

ar

u,

ar

ii

ii

re

ei

at

ar

nt

vi

at

ni

il

di

st

ra

ar

ar

in

ct

io

e.

st

te

ri

r,

it

st

li

at

ti

t.

te

it

at

ri

il

al

te

ta

te

tr

li

st

ir

zi

at

tr

rs

te

ri

at

ia

te

le

iz

tr

ri

le

ia

la

si

la

al

al

ei

ti

et

i.

at

fi

ri

is

tr

li

ta

e,

ct

a,

ct

la

it

at

ic

rs

si

il

al

it

iz

at

si

al

rt

is

t.

tr

l:

al

at

ti

at

a,

rf

a,

a,

ri

al

ti

at

te

ti

zi

ct

a.

le

ai

te

el

te

tr

at

zi

le

i,

ct

it

at

il

st

at

si

zi

it

ta

ir

te

le

ci

at

li

li

at

ii

it

ci

al

e,

il

it

at

ai

l-

ri

ic

e,

ic

ct

ti

it

at

il

rt

zi

ic

is

ti

rs

rs

e,

lt

ti

el

a,

e,

tr

it

ri

ci

ti

zi

e.

tr

<

at

a.

at

aj

at

ie

la

st

3
n
4

7
i

tt

n
c
t

a
u
ri

"

li

st

ri

li

tr

fr

ri

r.

st

is

si

ri

it

fr

ri

ri

ri

st

fr

tr

ri

r,

ri

rt

ri

ir

r,

ti

ri

li

fi

ti

it

lt

ti

is

tr

ti

ri

it

tr

si

ti

ti

ri

r.

N
u
es

te
ni
m
ic
in
n
er
e
g
ul
a
c
u
to
at
e
a
c
es
te
a
ct
iv
it
at
i
in
s
i
n
e
.
N
o
i
n
u
d
o
r
i
m
s
a
a
n
a
li

z
a
m
d
e
c
a
t
n
i
v
e
l
u
l
d
e
c
o
n

ti
i
n
t
a
,
s
t
a
r
e
a
d
e
c
o
n

ti
e
n
ti
z
a
r
e

i
m
o
d
u
l
i
n
c
a
r
e
a
c
e
s
t
e
a
c
ti
v
it
a
ti
s
u
n
t
p
e
r
c
e
p
u
t
e
,
c
a
u
t
a
t
e

i
e

x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
t
e
.
I
n

s
t
a
r
e
a
d
e

it

ti

ti

ti

ti

ti

li

a
3
v

Letting Go - Calea renuntarii


a

i
e

n
,

t
m

e
a

r
i

i
d

ir

rt

ir

ir

it

ti

ti

ri

it

"

ri

rl

lt

i.

li

ti

ti

tr

ii

i.

II

ti

lt

rt

fi

li

r,

il

ri

st

st

ti

ri

lt

tr

li

ri

li

ti

ri

il

ti

ti

ii

tr

rt

ti

it

st

ti

t-

i.

tr

ri

fl

ti

ti

st

tr

si

ti

ti

i-

si

r.

f.

",

"

",

fi

il

it

ti

it

if

ti

st

ri

ti

st

it

t-

"

ii

ti

lt

ti

it

ti

ti

ti

ii

ti

a
3
n

t
t
i
n
g

G
o
C
a
l
e
a
r
e
n
u
n
t
a
r
i
i

n
d
c
e
e

N
u
o

m
a
i
s
i
m
t
i
m
n
e
v
o
i
a

i
n
t
e
r
i
o
a
r
a

d
e
a
o
b
t
i
n
e
a
p
r
o
b
a
r
e
a

t
c

i
e

.
l

Starea de libertate i

p
o
s
i
b
i
l
?

I
a

L
i
et

ti
t
n

al

ta

ri

i
e

s
i

u
c

r
i

"

3
e

5
1

e
d
a

u
i
n

i
a

e
r
r

i
i
t
n
a
v
t
u
e
l

L
i

"

"

5
l
2

Letting Go - Calea renuntarii


i

s
c

f
a

a
r

r
e

i
e

353
n

CAPITOLUL 18

RELATIILE

Datorita faptului ca sunt intim conectate cu nevoile noastre

primare - iubirea i securitatea - relatiile pot aduce cu repeziciune in lumina cele mai profunde

sentimente ale noastre. Din acest motiv sunt extrem de pretioase, indiferent

daca o relatie este clasificata drept buna sau rea. In timpul procesului de emancipare emotionala,

orice este la fel de pretios. Este necesar sa ne reamintim noua in ine ca

sentimentele sunt programe, prin urmare sunt raspunsuri invatate care, deseori, servesc un scop.

Scopul este in directa legatura cu obtinerea unui efect in ceea ce simte alta persoana i, in felul

acesta, de a influenta sentimentele acesteia fata de noi, cu alte cuvinte de a ne duce la indeplinire

propriile scopuri.

Vom urmari reactiile emotionale comune i vom examina care

este realul lor scop. Reactiile emotionale nu au nimic de-a face cu iubirea, deoarece iubirea este o

stare a unimii cu un altul. Iubirea nu este doar o emotie care vine i pleaca. Ceea ce deseori trece

ca fund iubire in intelegerea obinuita umana, este, de fapt, ata ament, dependenta i

posesivitate.

355

Sentimentele negative
D

a,

to

at

ar

ti

le

il

si

ti

er

at

al

te

in

li

er

nt

ta

in

le

al

ti

tu

l/

al

ta

i,

ci

nt

a,

ei

la

lt

it

ut

il

iz

ri

at

re

ot

el

te

ri

ji

ni

pl

in

ir

ii

at

st

e.

s-

ar

ut

bi

li

fi

fl

al

al

ta

ta

er

ul

in

ar

e-

el

si

re

ri

al

te

rs

et

re

hi

ar

fa

la

nt

zi

ei

el

al

r.

te

ta

ri

er

a,

in

rt

lt

in

tr

ri

re

la

ta

ti

la

ar

in

ta

st

ra

at

ia

in

ai

at

el

iv

ti

ri

ul

st

re

ar

ti

fi

al

ra

al

el

ei

la

si

lt

il

rs

in

e.

Mania

nt

el

el

ti

ai

ra

ra

at

ut

at

e:

a,

ra

ia

ar

ri

a,

st

le

vi

ta

la

st

ti

te

lu

ar

ni

ri

le

le

gi

zi

el

te

ni

a,

iz

e,

ri

ra

ni

is

tr

er

ia

a.

el

ti

ai

il

ul

el

ui

la

ar

lt

a;

fi

it

ri

it

la

a,

fe

l,

in

nt

ra

at

e.

ar

al

ai

ni

ei

ci

ul

ci

ri

ti

a,

a,

fi

er

er

al

te

te

ri

ju
de
cat
i
cri
tic
e
ne
gat
ive
de
spr
e
alt
ii.
Sc
op
ul,
di
n
pu
nct
de
v
e
d
er
e
e
m

ot
io
n
al
,
es
te
p
e
d
e
p
si
re
a
al
to
ra
,
sa
-i
fa
c
e
m
sa
le
p
a
r
a
r
a
u
,
s
a
i
n
c
e
r
c
a
m
s
a
ii

f
o
rt
a
m
s
a
~

i
s
c
h
i
m
b
e
s
e
n
ti
m
e
n
t
e
l
e

en

tr

ne

de

sc

zo

ur

na

ca

tre

in

bu

ac

ie

ea

sa

st

int

el

eg

fie

ca

re

ca

ap

ro

ar

ap

ac

es

ju

te

ca

fa

nt

de

ez

-a

ii.

str

Sa

ut

ne

ul

cr

rai

ez

sa

an

ca

ca

no

ei

su

su

nt

nt

va

re

vi

zo

no

lv

va

tii

pr

ob

nu

le

a,

pe

nu

ei.

-i

Tr

va

eb

ab

ui

so

lv

sa

aj

un

cu

ge

raj

ul

la

ui

ni

ve

sa

lu

ne

ui

ur

ta

at

la

se

ce

nti

le

en

ai

te

al

ita

nd

no

ca

as

el

tr

su

ad

nt

pa

rt

nt

ei

co

nd

an

iti

e,

ei

sa

fii

ne

su

nt

in

ti

ra

ca

sp

no

un

za

to

ri

cu

de

el

ce

e.

ea

Es

ce

te

fa

ev

ce

id

en

im

en

ca

te

ac

ne

es

ga

te

tiv

se

nt

au

fo

po

ar

rta

te

nt

ar

di

pu

nc

io

de

na

ve

de

as

re

up

ra

si

ot

ne

lu

ac

es

no

str

u.

oti

oa

es

te

ru

su

fi

ju

ci

sti

en

fic

pe

ac

nt

tiu

ne

eri

de

de

le

re

de

nu

sc

nt

op

la

el

e.

Se

nt

nt

ur

el

il

ef

as

ec

tr

as

pr

al

te

ne

af

er

ec

so

te

az

re

la

ti

ac

in

ac

di

es

fe

te

re

nt

ur

en

te

sa

su

nt

se

ve

nt

rb

al

vz

at

at

e,

su

sa

nt

ex

pr

u.

In

vo

ac

es

di

sc

st

ut

ad

iu

de

nu

sp

re

tei

le

ec

gi,

an

de

ic

sp

re

ac

cu

es

se

lu

pe

cr

tr

u,

ec

da

ac

es

es

te

un

lu

in

cr

ult

de

ja

ce

co

rc

et

un

ari

al

te

fi

int

zi

al

cii

nit

av

in

an

sa

ec

an

ex

ic

cu

pl

an

u,

tic

in

a,

sp

de

ec

ial

or

in

su

zo

ba

na

to

pa

mi

rti

ce

cu

de

lel

in

alt

rel

ati

en

er

lo

gi

cu

ga

in

nd

ur

ile

ga

nd

cu

fo

el

p
35

"

"

"

"

st

ta

ri

st

rf

el

ri

ci

i,

il

ri

ri

tr

te

ri

el

a.

al

at

it

il

le

rs

fl

ti

le

il

al

te

rs

il

ti

al

if

ri

st

ti

e.

il

lt

at

it

ti

i.

lt

ai

ti

ri

le

le

ti

al

a.

si

ti

ei

te

le

t,

s,

rt

it

ie

er

ri

ar

s-

ar

ut

ar

ul

nt

tr

r-

er

io

ri

ar

oi

a.

ar

ei

ai

ul

ti

cr

ri

le

nt

el

nt

st

re

ni

nt

ri

at

st

iu

tr

ui

le

ni

ie

st

re

in

ti

le

nt

ar

ot

at

ii

le

in

et

te

re

ri

ul

ar

in

ra

ni

ul

te

ui

lo

ra

in

er

et

st

er

ri

a,

et

ul

nt

nt

ar

le

er

fa

ta

st

at

re

gl

oi

in

di

at

it

di

a,

at

ei

ci

hi

oi

at

it

ri

di

ar

fa

ta

in

te

a,

at

er

it

di

hi

ei

c.

Ii

in

in

fl

in

nt

to

ie

nt

ti

al

ul

ti

at

ri

nt

ta

el

nt

ar

nt

le

ut

ei

ri

ni

ra

ai

in

ra

tu

it

iv

i,

ai

vi

ta

te

nt

er

io

ar

a.

st

ra

in

er

nt

in

et

5
ar
8

in

lu

tr

st

st

ia

st

e.

ri

tr

fi

at

at

st

si

it

ti

ti

ti

al

ti

ri

et

ti

ct

la

ri

st

ri

er

at

ie

ar

te

cl

vi

ar

nt

st

nt

in

te

re

er

er

at

iv

ct

ef

er

g,

in

to

rc

la

oi

af

ct

al

re

al

la

ta

ti

il

er

e.

at

fa

gl

in

oi

ct

ra

ei

oi

ni

ta

ra

ar

ar

er

in

tr

tr

ai

lu

ra

pl

in

nt

ra

ti

ul

ti

ni

re

in

tr

st

si

ut

tu

at

cr

ie

at

st

a.

ra

nt

cr

et

er

nt

st

re

nt

el

ni

i,

fa

ta

ii

al

ti

fa

si

ii

fe

re

fa

fa

pt

al

tc

le

fe

ri

at

ju

nt

st

if

ic

ar

ri

ui

ei

la

fe

l.

tr

ai

re

fr

ic

ar

ra

lo

ia

vi

st

ra

in

at

e,

ie

nt

ri

ar

ri

ni

ol

fe

st

fi

zi

e.

er

to

at

st

ra

ni

re

nt

st

re

nt

el

at

re

pt

ie

er

st

re

ul

ui

di

in

ar

si

tu

at

fi

ie

ar

el

di

nt

in

te

ri

nt

e,

nt

el

ib

hi

er

at

ar

ri

vi

ul

in

si

tu

at

ii

le

ri

nt

ri

ul

ar

pt

in

nt

ar

nt

el

di

nt

r-

ie

rt

at

ar

fe

tr

lu

sf

hi

ar

re

la

ti

a,

la

ni

3
v
5

9
el

st

in

ta

pl

nt

fr

ar

te

ar

at

n
o
a
st
ra
e
st
e
d
e
a
n
e
d
e
p
a
i
re
s
e
nt
i
m
e
nt
el
e.
U
n

n
c

ci
u
c
a
n
d
in
te
nt
ia

st

ie
e
rt

ar

ii.

te

st

is

ti

ta

ti

fi

et

te

at

ie

Ii

s:

ta

el

ii

ti

et

ic

te

le

ta

fr

te

ta

fl

tr

st

ie

ia

fi

a,

le

at

ta

ia

el

ri

zi

al

te

ti

at

e,

te

te

il

fi

zi

at

ta

rs

al

al

a.

ie

rt

a,

ta

ti

at

at

li

ir

lt

ai

at

ie

al

ta

lt

ai

te

e.

el

la

la

al

al

ai

ie

i,

te

el

ct

la

et

ic

te

fi

ai

zi

il

la

al

al

ta

rs

a.

te

tr

st

ie

te

il

la

li

ie

tr

ia

al

al

ta

rs

a.

al

ri

at

lt

fl

rs

ta

e,

at

ie

ci

le

tr

ci

ia

at

el

la

ct

st

st

a.

st

te

le

ci

ti

at

ta

el

p
3

0
z

"

"

V
i

n
o
v
a
ti
a

at

ar

"

re

iv

it

"

at

ii

st

at

vi

i,

at

ia

ul

ic

ar

st

a,

i,

ol

ir

ar

ri

ri

ut

bt

in

er

si

re

ie

rt

ar

ii.

rt

nt

ai

di

nt

st

re

to

at

st

ri

in

nt

bt

si

re

er

la

al

a,

ta

in

ut

bi

at

ie

st

si

re

a.

st

ie

ri

nt

nt

a.

to

at

st

hi

st

ar

a,

nt

ul

al

in

vi

at

ie

ie

i.

er

et

ar

ut

e,

in

at

er

if

ri

ic

nt

a.

zi

ri

et

at

si

fa

ti

ta

vi

in

ri

vi

nt

al

te

e,

st

er

bi

li

ti

it

ar

in

ta

at

pl

ar

la

in

ta

ln

ir

e.

in

vi

ta

bi

l,

er

ct

el

re

lu

cr

ar

oi

in

il

in

te

pl

u,

si

at

ti

vi

in

ta

rz

ie

la

in

ta

vi

ln

ir

e,

at

ie

ra

cl

ar

te

cr

it

ic

el

di

ei

la

lt

e.

ri

er

nt

in

er

ie

i,

vi

oi

at

ri

cr

it

ic

si

il

al

to

ra

ip

ir

ni

lo

in

r.

cr

er

in

re

oi

in

ct

ul

ut

si

fi

oi

al

iz

at

at

re

in

oi

di

ri

ul

al

in

to

te

ra

in

ii

vi

et

in

ii

al

id

ar

st

re

ti

te

st

te

ic

al

e,

st

ti

el

ri

ri

la

al

ti

i,

al

ci

ti

te

ic

ti

al

e.

al

aj

ei

at

ai

i,

ct

at

st

ci

ri

i.

st

ri

le

c
3
ri

1
p

"

"

ce

si

ti

cu

ar

ti

ni

la

ve

ti

ge

se

ne

ra

l,

re

es

fa

al

al

ra

ta

ca

er

cu

so

ce

es

te

ce

co

ti

ce

en

si

td

ti

os

in

tr

in

u.

te

ri

ac

or

ul

in

ca

fa

pa

nt

str

ez

ati

ia

in

ca

mi

alt

nt

oa

ce

en

ga

nd

nu

iti

sti

sa

ce

si

ea

tit

se

i,

rv

in

ati

ce

ce

rc

ea

ati

ce

sa

ca

ob

in

ii

re

ob

pe

se

de

rv

fo

hi

art

ar

cr

ed

ui

eti

ca

ca

in

ps

ihi

es

cu

te

su

un

pe

ri

or

ac

ce

lui

un

ca

in

an

po

at

pe

de

cit

ati

tu

at

di

at

ne

de

re

no

as

ali

tra

tat

int

ea

eri

ei,

oa

pu

ra

te

in

tot

fi

si

oa

gu

ri

en

ca

il

or

int

di

uit

ia

ju

ru

za

ac

no

ee

str

ca

vi

pt

br

ea

ati

e.

A
p
a
ti
a
i
s
u
fe
ri
n
t
a

S
e

e
l

"

"

Sc

tr

op

ez

ul

ea

lo

sc

es

co

te

sa

pa

ti

ge

mi

ce

re

va

a,

ce

sa

s-

re

ca

pi

ti

er

du

t,

sp

sa

rij

do

in

ba

nd

sa

ea

-i

sc

fa

ca

ra

pe

alt

ii

sa

sa

ce

le

ar

pa

ra

aj

ut

ef

or

ec

ul.

tu

ar

pe

ca

es

re

te

il

au

te

ac

as

es

up

te

ra

se

alt

nti

ei

pe

en

rs

oa

ca

ne

la

in

ce

pu

to

at

s-

ar

pu

st

te

sa

in

se

ce

rc

an

ar

ife

de

ur

aj

ut

ac

a,

ea

pa

st

na

la

es

te

inl

oc

in

uit

fi

na

de

l,

mi

de

la

ev

ita

re.

at

or

ce

ita

ev

ce

ita

re

re

rii

ur

pe

ia

ca

re

de

en

la

er

ns

gi

ca

ca

tre

nd

ce

u-

ila

ne

lti

la

Ar

un

lo

r,

rv

at

or

en

ul

ta

lo

la

de

re

en

ze

er

gi

e,

de

av

a-

go

te

li

nd

pe

int

ei

de

at

en

ul

er

ac

gi

es

e.

tu

ez

lu

ult

cr

es

ac

te

ea

ce

st

ea

ce

sp

ax

un

da

a,

r,

ca

di

re

pa

pa

re

ca

du

te,

ra,

es

te

de

se

or

"

i,

tr

ti

e,

i,

ti

r.

"

nt

uf

eri

ii

nt

va

in

co

de

ns

pa

ta

rt

pe

in

oa

ce

pe

en

s-

i.

Ei

re

vo

sp

in

ua

ga

tie

cu

ex

in

ce

ca

pti

re

ei

sit

in

lo

se

fo

afl

ar

te

int

in

r-

alt

su

nt

pa

ca

si

pa

un

bil

fa

de

ra

co

de

vr

eu

uc

ef

cu

or

si

t.

ne

Su

fe

ri

ba

nt

tr

an

cr

ir

on

ea

ic

ad

re

at

al

ra

fi

ra

at

it

ar

at

ci

ra

ju

it

a-

ia

at

la

ci

ra

ri

st

it

e,

nt

ia

at

ot

ci

ta

ta

ei

in

cr

i-

oi

ta

la

a.

re

ri
ca

fi
S

e
ta

ca
ril

e
e

v
de

or
fri

b
ca

de

sp

re

xi

te

et

ns

at

iu

e,

ne

ti

nt

id

a,

it

re

at

ti

e,

pr

er

de

sa

ne

in

sc

cr

ed

er

ul

ev

ad

ni

di

nt

nt

ar

r-

ag

in

ar

di

de

st

nt

in

tr

ps

ih

ol

oi

gi

si

ca

tu

at

ca

ia

re

sa

pe

tr

rs

ez

oa

na

fri

ar

ca

In

al

ar

ca

cu

nt

re

er

io

r,

ui

da

ca

to

fr

rit

ic

fa

es

pt

te

ul

ut

in

er

su

ni

ca
3

pr

ul

oc

de

es

en

int

ti

ne

po

re

at

ei

ad

in

uc

in

ex

vi

ac

at

ce

no

ea

as

ce

tr

ne

pr

od

te

uc

ca

te

au

to

pr

a.

of

Es

eti

e.

ne

re

ne

az

rg

ao

ia

co

fri

nc

cii

en

ge

tra

re

ra

in

tut

te

ur

ri

or

oa

lu

ra

cr

as

ur

up

ilo

ar

ne

pu

ga

te

ti

ve

int

ca

re

s-

pl

en

tra

ac

re

ea

po

st

at

co

sa

nc

se

un

ea

mi

sc

ne

ap

ari

sa

tia

de

ch

te

iar

de

ev

ca

en

re

ne

te

en

tel

or

in

ai

rel

ati

ul

t.

est

e,

ric

pri

ur

ce

de

ar

az

e,

ce

pu

ter

ca

ea

re

no

ast

oa

ra

ne

cel

eil

alt

det

er

pe

mi

rs

na

sa

cr

fa

ca

de

ex

car

act

ac

ne

el

te

lu

me

m.

est

cal

sa

de

lua

-a

sc

in

ap

cal

cu

en

ari

eel

po

ai

sib

ra

il

sc

sa

ob

tel

ser

va

car

se

se

nti

na

sc,

en

ap

oi

ori

sa

ce

le

alt

eli

be

em

ra

oti

m.

e,

Ca

fri

ca

pri

se

po

ele

ate

me

de

nte

zv

le

al

sal

ui

co

fel

po

po

ate

ne

fi

nt

eli

mi

nat

ast

cu

de

uri

ex

nt

em

a.

pl

Sa

lu

sit

uat

ia

sta

in

fri

ca

ca

re

fat

se

de

an

un

ife

ata

m:

cri

"C

tic

are

ist.

est

Ne

int

eel

re

ma

ba

ur

il?

at

"

sc

Pri

en

ari

ac

ea

po

sta

sib

int

re

la

ba

ba

re

za

co

fri

nst

cii

ata

se

afl

ca

dri

an

dri

est

a.

Ca

rec

nd

un

os

an

cut

se

diz

eli

ol

mi

va

na

aut

ta,

fri

ma

ca

t.

Da

im

ca

fri

int

ca

r-o

rel

de

ati

sc

op

tra

eri

pu

ac

tea

ea

sa

sta

de

fri

sc

ca,

op

s-

eri

ar

as

ca

cu

in

nd

sp

ea

ate

fri

le

ca

ei

de

se

de

ani

sc

e.

op

Te

eri

am

pr

op

rez

ria

ida

in

co

ala

nv

lta

in

pe

ge

rso

re

an

ca

se

ce

va

ra

na

zb

un

ma

a.

nia

Da

ca

fri

eli

ca

mi

va

dis

pa

pe

re

rso

an

au

to

at.

ne

sig

ur

pr

se

edi

te

sp

us

la

est

gel

ozi

e,

po

me

se

nt

siv

in

ita

rel

te

ati

ile

ata

sal

e,

ot

ati

de

tu

au

di

na

ni

ad

ca

uc

re

fru

int

str

ar

se

ea.

nti

Sc

me

op

nte

ul

est

ac

est

sa

or

po

se

de,

str

sa

an

le

ge

ce

ala

sa

lta

tin

pe

rs

nd

oa

na

se

pe

cu

ntr

rit

ua

ate

do

ba

pe

rs

ire

on

ala

pie

pri

rd

eri

pr

ev

i,

en

cat

eo

ps

da

ea

ta,

sc

ch

iar

ce

sa

ala

pe

lta

de

pe

rs

ria

oa

-i

na

fri

pe

ca

ntr

de

pie

pr

rd

op

ere

tin

Ac

est

sa

e
36

ati

tu

di

ni

ad

re

uc

ex

ac

in

ce

an

ea

ife

ce

sta

fa

ce

ex

ob

ac

ie

ct

ce

ul

ea

fri

ce

cii

ga

nd

im

im

pr

Si

es

mt

ur

in

at

du

de

se

en

er

gi

po

de

se

pe

si

nd

vit

en

ati

tei

no

rs

ast

oa

re,

na

ce

ar

al

alt

un

im

pe

pu

ls

pe

int

ntr

eri

or

de

se

-a

eli

fu

be

gi

ra,

de

se

de

se

ta

ret

ra

ge

de

fa

ce

te

ex

ac

ce

ea

ai

ce

ne

ult

co

nd

ce

uc

ste

co

ati

ns

tu

ta

di

nt

ni

ca

tre

en

do

ta

rin

pe

ta

alt

de

ii.

a-i

inf

at

lu

ori

ta

en

fa

ii

pt

ca

ul

pt

ui

ea

ca

za

oa

la

ni

ve

do

rin

int

ta

uit

iv

no

ac

ast

ea

ra

sta

de

a-i

su

co

ntr

lor

ol

va

a,

fi

ra

sa

sp

op

un

un

ca,

re

si

zis

ng

te

ur

nt

a.

ca

le

de

ea

sc

re

ap

zis

te

de

nt

op

ei

un

est

er

e,

in

re

pri

nu

nt

ul

ra

nd

la

sa

do

ri

As

sa

ta

-i

in

inf

se

lu

en

ta

na

m.

sa
>
?

re
nu
nt
a
m
la
fri
cil
e
int
eri
oa
re
pe
m
as
ur
a
ce
ap
ar
el
e.

cel

ma

an

dr

ia
ult

ast

ori

ra

ga

so

se

cie

te

tat

sc

ea

uz

no

pe

ntr

de

ma

se

nd

nti

rie

car

en

tel

iau

for

ul

ui,

pe

rfe

ex

cti

act

on

ita

is

tii,

pu

ita

nc

tii

tu

sa

ali

tat

for

ii,

ma

fia

ex

bil

pri

na

ata

po

pri

tri

vit

"o

pe

s-o

rs

ai

oa

im

pr

iei

ej

ex

ur

ce

siv

e,

cu

wo

rat

rk

en

ah

oli

ent

sm

ei

ul

de

ui

un

de

ca,

pe

ori

nd

su

cc

bit

es

iei

ul

ex

ui,

ce

su

siv

pe

e,

rio

rit

lit

ati

eti

i.

In

or

for

ale

me

le

po

sal

ex

ob

ac

ser

er

va

ba

ar

te

og

pu

ant

te

a,

va

eni

nit

a,

ate

ele

a,

ga

la

nta

ud

or

ar

bit

oa

re

La

ni

pr

vel

ej

spi

ud

rit

ec

ual

ata

se

ma

nif

est

co

rec

id

ee

ca

ne

ca

cre

est

di

nc

ati.

io

Sc

ii

op

sa

ul

fie

car

sta

or

la

ba

ent

za

ac

fat

est

or

de

se

alt

nti

ii

est

rat

ca

iei

ti

ac

ga

est

re

or

a,

ad

evi

mi

tar

ea

ua

cri

res

tic

pi

is

ng

eri

ul

ui

di

sa

pa

ea

rte

ac

ce

lor

pta

rii

ob

lor

tin

, a

er

im

po

rta

ast

nt

fel

ei

de

in

pa

fat

in

lor

se

nti

re

de

en

lip

tel

sa

de

int

val

eri

oa

oa

re

65

in

rs

at

al

e,

a.

re

ct

ii

le

in

al

al

ta

nt

rs

el

ri

ai

in

vi

di

lt

a,

hi

et

ar

it

ia

ra

pl

at

ar

e.

st

ri

ie

a,

st

ut

st

nt

it

ic

ei

st

al

as

si

en

ea

e.

es

te

fo

ar

sa

te

int

el

eg

po

rt

an

ca

ce

an

ta

rel

ai

ati

in

po

ca

rt

re

se

no

ap

lic

en

ac

es

es

te

te

rel

fe

ati

cu

es

eo

ri

in

ne

co

ze

u.

tie

nt

re

st

ca

pu

co

te

nv

in

st

ge

ar

ni

un

ra

sp

ne

un

ze

u:

de

"

la

ba

mi

ne

la

ze

de

mi

ne

sa

";

ai

"

ra

zb

un

ne

ze

pe

mi

se

ne

va

";

"

va

pe

de

ne

ps

ze

i";

"

ult

ne

mi

ze

de

va

mi

fi

ne

";

"

mi

va

fa

ce

ne

ze

fa

vo

ar

e.

"

sti

ma

an

de

sin

av

ad

ec

va

vat

ta,

su

de

nt

sm

ere

nie

oti

rec

un

ma

re,

tin

nu

ta

av

i,

em

pri

co

ur

nst

an

tin

ta

ne

ce

vo

va

ie

de

de

la

-a

alt

ob

ii

(sa

ze

u).

de

Ca

la

nd

ne

op

ri

ne

di

ac

na

uti

do

ri

de

sa

sc

fi

op

eri

pl

ca

op

su

ri

nt

di

m.

Ca

ma

nd

gu

ne

lel

le

de

di

a-i

ma

in

ni

ce

pu

rc

la

ari

pe

cei

tin

lal

ti

ap

pe

ro

ntr

ba

ua

rea

le

ob

de

sc

pe

op

cta

eri

Au

ca

to

ei

de

ne

ni

res

gr

ar

ata

ea

pri

po

ate

fi

ult

ex

pri

for

me

im

pa

ci

uir

e,

fla

tar

e,

de
fer
en
ta,
u
mi
lin
ta
i
pa
si
vit
at
e,
to
at
e
fu
nd
ni
t
e
m
ce
rc
ari
de

inf

lu

en

nd

ta

u-

pe

le

alt

eg

ii

o-

lin

ul

gu

ast

fel

in

fa

ca

vo

ru

sa

ril

ob

tin

lor

sa

sa

ne

tra

ea

te

rg

ze

bi

pe

ne

ca

le

no

as

er

tra

en

ie

Fa

ap

ls

ro

ap

lal

ca

te

-i

pe

sp

rs

un

oa

ne

ce

: "

lei

Eu

su

te

nt

az

mi

a-

c,

te

ro

in

co

tra

ns

i
sus
su
nt
ec

m
int

an
a"

ip
i,

bin
ein
tel
es,
chi
ar
a
a
va
fi.
Du
pa
cu
m
se
ve
de,
toa
te
em
oti
ile
de
ma

ul

ati

ve

as

up

oa

ra

ne

ce

lei

di

lal

str

te

uc

pe

tiv

rs

in

El

ra

po

to

rt

at

cu

rel

di

ati

mi

a.

nu

ea

za

sti

rec
e
su
nt
po
zit
io
nal
ita
ti
ale
vu
lne
ra
bil
ita
tii.
As
tfe
l,
de
i

a
36

6
de

si

ne

de
oa

ca

ne

ut

si

ea

cr

ti

bi

nt

la

in

ni

si

ve

lu

ur

an

dr

dr

ie

ia

i,

es

ia

te

ta

in

ca

to

td

ea

de

re

tr

ag

in

er

so

ea

tit

in

uz

ar

ar

ul

ne

di

ra

bi

ca

lit

at

sa

ii

la

az

fl

in

an

dr

ie

de

fi

ec

ar

si

at

ti

ca

ne

si

ur

an

i.

dr

ie

fl

es

ar

te

ea

or

in

tr-

st

re

ar

ni

ar

ca

pr

tr

ec

hi

at

ar

ar

la

si

sa

pl

ri

sp

di

ra

ca

nc

re

en

e.

ei

Conditia umana

nt

at

el

se

nt

at

iv

ia

nt

nt

es

fo

nt

ic

al

fr

pi

ic

er

ii:

fr

er

ui

re

si

ct

sa

ul

al

al

to

ra

fr

su

ic

pr

vi

et

pi

ui

er

fr

er

ic

se

ur

it

al

at

e.

ii

er

ar

re

se

nt

ul

te

di

nt

nt

el

nt

in

so

at

it

iv

ju

al

ar

at

nt

at

su

iv

pr

a,

el

at

e,

re

pr

oi

ec

ta

at

te

in

sa

af

ar

pr

a.

re

pr

pr

ar

ar

ea

a,

pr

oi

nt

di

ct

ar

ic

di

st

dr

ru

ct

pt

iv

re

ul

ta

st

iv

re

ul

ec

pr

li

gr

ul

es

in

re

la

tii

pr

le

iv

ce

as

sa

tr

pr

e.

et

in

pl

of

el

se

ai

nt

pr

as

tr

nt

su

al

nt

ec

sc

ar

ut

es

te

al

to

ra

a?

oi

to

ti

ec

ta

nt

ti

ni

ul

el

ps

al

ih

tu

ic

la

in

tu

se

iti

nt

v.

st

fe

nt

l,

el

ci

tit

as

tr

al

ot

tii

fi

ut

ie

sa

nt

fi

es

u,

lu

ar

cr

sa

or

fa

ta

ta

nt

ul

oi

lo

fa

re

pt

ul

el

ca

ei

iu

at

it

as

tr

di

in

te

ri

ar

el

se

nt

as

tr

nt

fa

ta

xe

pl

ei

u,

sa

sp

ne

co

ca

or

ta

en

xt

pl

er

ar

io

la

se

rv

ic

iu

ce

se

in

tr

ta

pl

lt

st

,
a

n
p
o

il

ti

it

ti

it

lt

ii

ti

il

lt

ii

il

i.

lt

"

ti

lt

ti

ti

"

il

it

li

il

lt

i.

ti

ti

it

ti

ti

it

l,

ti

ii

i,

i.

,
t

i
i

ti

fi

ti

tr

st

ri

3
f
6

le

el

at

ta

la

ti

st

st

t,

it

ai

al

t.

al

te

ri

al

ta

ri

ti

el

st

st

iz

il

a.

te

fi

st

cr

ta

ta

re

re

ti

it

el

ti

zi

ti

it

ar

a-

tr

ai

ti

ti

i.

st

te

st

zi

ti

ai

ri

ai

e.

te

ti

it

ti

i,

st

st

st

il

il

ti

lt

lt

fi

li

ir

st

il

tr

e,

u,

fi

is

tr

ci

ar

il

ar

at

fl

st

"

ri

e,

is

ta

li

it

la

ri

tr

ir

e.

tr

ct

ar

st

tr

is

tr

ar

ci

e-

ti

at

a,

i,

is

at

si

ai

il

ti

ei

ti

ar

at

lt

it

ti

te

la

ra

at

a,

ei

si

ie

ra

ta

ri

l,

ic

-i

ri

er

fi

ci

st

al

a,

te

ic

st

al

ic

ar

ri

ta

sf

it

ar

at

re

e-

ei

ti

at

le

ri

ei

el

is

tr

ri

ti

ri

ti

tr

at

ia

ta

rt

te

ti

c.

st

ct

ie

at

is

at

st

li

at

ar

rt

at

ri

ci

tr

ti

si

<

at

ie

ti

el

ti

ar

g,

ti

ti

a.

ei

si

et

at

ii

ti

st

el

al

si

st

t,

al

i,

ic

al

ti

i.

lt

ii

ti

ri

-i

ta

if

lt

at

el

r,

ti

te

aj

ta

si

at

ie

te

ti

ti

st

t.

st

i?

ct

if

st

lt

rs

fi

el

ai

si

il

ei

st

fi

lt

ti

z\

st

e,

st

fi

ri

st

st

e,

lt

zi

st

ie

ti

st

ii

ti

n
9
9
f

l
o

i
a

c
t

t
e

e
c

l
o

i,

ti

ce

ve

ne

chi
eli
.

ber
P

am
e

de
ma

se
sur

nti

ri

me

ma

nte

te

le

din

ne

toa

gat

te

ive

pr

sup

og

ra

int

me

ern

le

ali

pe

zat

car

ele

le-

su

am

nt

inl

om

oc

at

uit

de

se

in

nti

mo

me

nte

aut

ma

ina

fer

lte.

icit

De

i i

ve

ma

ni

ma

ori

, i

nii

la

din

fel

jur

de

ul

vin

no

str

oa

u.

me

Sa

rev

ste

ede

se

nti

car

me

nte

sun

ma

ace

ina

lte

lor

car

as

up

est

ra

se

efe

nti

ctu

me

nte

ulu

lor

alt

co

or

mp

per

ort

so

am

an

ent

ca

no

ras

ast

pu

ra.

ns

Sentimentele pozitiv
la

atit
S

udi
co

nea
pu

nti

en

oti

tel

on

or

al

al

ai

se

in

alt

ul,

di

pr

sp

ec

on

ibi

lit

cu

at

raj

ea,

in

cr

en

ed

tul

er

ea,

"p

ra

ot

nd

sa

fa

c",

co

ve

rv

pe

a,

te

nt

a,

or

in

ul,

cr

ed

en

er

tul

ea

si

sa

gu

ra

se

nt

nti

ei

ca

nu

aj

av

ut

or

ul

ne

alt

vo

or

ie

de

pe

ntr

ile

ua

ne

cr

im

ea

pli

tiv

ni

ita

ne

te

vo

se

ci

re

en

ga

ta,

se

37
t

in

efi

acti

real

ona

izar

re

e.

Act

ind

iuni

epl

le

mir

cel

e /

orla

lte

poi

pers

catr

oan

noi

vor

coo

refl

per

ecta

are

ina

a,

cur

oni

ajul

bili

tate

resp

de

ectu

a fi

l i

imp

reu

disp

na

cu

cre

noi.

ter

In

ii

plus

sti

mei

dat

de

orit

sin

e,

ei

ani

chia

a.

r ne

Pe

vor

ma

caut

sur

a ce

co

stu

mp

die

am

toat

min

una

ace

ta

stea

ras

plat

obs

erv

pen

tru

ren

disp

unt

oni

a la

bilit

sen

atea

tim

noa

ent

stra

ele

de a

neg

ativ

inal

e ce

te

le

sa

imp

imp

iedi

line

cau

asc

pe

a,

cele

fara

efor

sco

t,

pur

ade

i i

var

ide

atel

alur

i.

noa

stre

and

ope

arii

ram

, al

de

buc

la

uri

niv

ei,

elul

cal

acc

dur

ept

ii,

bun

tii,

atat

inc

ii,

red

can

erii

dor

ii,

ade

bla

var

nde

ulu

sco

inte

pur

rior

ile

em

al

oti

cre

ona

dint

le

ei,

la

car

iub

ras

irea

pun

buc

ceil

uri

alti

a,

sun

pla

cer

leg

ea,

ere

arm

a i

oni

imp

a,

arta

pac

ea,

inte

ire

a.

Rea

ctia

de

lor

acc

fata

ept

de

are,

noi

pla

va

cer

fi

e,

una

sen

tim

sen

ent

tim

ul

ent

de a

ul

fi

ca

aco

sun

rdat

i,

inte

lei

ne

vor

buc

ras

uria

pun

de

Aut

cu

om

iubi

at

re.

Est

ime

nte

evi

reci

den

pro

t ca

ce

ace

adu

ste

sent

suc

ces

re,

ul

fie

in

ca

oric

este

una

intr

voc

epri

atio

nde

nal

a,

sim

soci

pla

ala,

inte

pers

ract

ona

iun

la

sau

coti

dia

Conectarea
na

cu

C
ceal

an
alta

d
pers

tra
oan

iril
a.

no

ast

de

re

pa

int

ce,

eri

ser

oar

eni

tat

sun

e,

cal

m,

lini

si

te

mp

lita

des

te,

chi

efe

der

ctu

as

pe

up

car

ra

e il

alt

au

or

ace

per

ste

so

an

e a

est

con

tie

un

ntei

ul

lor

de

dim

cre

pre

ter

una

cu

larg

con

ire

tie

nta

sen

noa

sul

stra

ui

libe

de

rtat

ii,

uni

perf

mii.

ecti

In

unii

rela

ia

unit

cu

atii

noi

se

vor

se

sim

vor

ti

ide

alat

ntif

uri

ica

de
37
noi,

nt

cr

es

cu

ta

ie

pr

ne

pr

iu

Se

lu

vo

lo

si

Si

ti

el

en

ta

no

at

as

tr

in

pr

sa

ez

ca

nd

la

se

no

i.

or

as

pu

ns

no

ul

lo

va

ft

fa

un

ta

ul

de

iu

bi

re

in

ta

re

pe

nt

ru

bi

ne

fi

in

nt

pr

ar

ez

ea

en

ta

as

as

tr

en

a.

ea

In

re

tr

lat

-o

ie,

sc

au

to

ur

at

il

fa

su

ra

nt

de

ef

ite

or

Pe

in

nt

ru

ca

pl

nu

in

co

nt

iv

in

ita

te,

nu

ex

ist

at

ni

as

ic

cu

sa

nd

or

de

ce

al

alt

ac

er

ea

so

st

de

a,

sc

ia

hi

ce

er

lu

ila

lt

er

sa

re

it

nu

nt

ni

la

to

at

el

de

ec

ap

ar

ar

es

e.

te

as

cu

ns

ic

di

vi

a,

as

sa

tf

el

ca

se

fr

re

ic

ali

ze

xi

az

un

ps

ih

ic

co

est

ni

ie

ve

nt

a.

se

pe

tre

ac

cu

re

en

gu

ele

lar

ita

a-

te

nu

fe

mi

no

te

tel

su

ep

nt

ati

ce

int

r-o

an

tot

ala

ar

pe

on

rs

ie

oa

cu

na

ce

al

nu

alt

ex

ist

di

ni

ci

pa

rte

do

ri

no

nt

ast

ra

va

sa

sa

as

cu

sa

nd

ne

pa

zi

ce

se

ga

nti

nd

uri

en

le.

tel

De

oa

sa

re

ce

ra

te

sp

pe

un

rs

su

oa

ne

ce

est

lei

lal

si

mi

, o

lar

cu

no

se

ter

an

ife

far

sts

de

ef

ca

or

re

ta

tre

lu

cr

pri

ur

ilo

mi

nt

sta

ea

ril

ce

or

lui

lal

oti

on

ale

pr

alt

in

ca

pe

re

rs

tre

oa

ce

na

ce

al

Es

te

ar

ea

tot

al

en

ac

es

ce

cu

pt

lui

di

lal

alt

no

Da

ca

di

su

nt

ce

da

cu

ti

ad

in

ev

ac

ar

ee

at

ac

or

to

na

un

lit

ci

at

ca

e,

nd

ier

ob

ta

ser

va

at

re

ge

act

lo

ivi

zi

tat

sa

tre

cat

oa

re.

te

In

na

tel

tur

eg

al.

ti

ca

es

ca

ul

ce

lor

ila

lti

su

nt

la

co

ra

nd

tie

nti

de

no

re

ast

se

re

nti

tre

cat

en

oa

tel

re.

To

nt

at

tre

cu

ac

te

es

cu

te

ve

de

su

re

ce

pe

pt

nt

ru

ca

en

ei

es

ac

cu

ca

di

int

ele

no

i,

sit

pe

ua

nt

tia

ru

bi

ne

cu

in

no

cat

sc

po

at

at

de

i.

i.

ri

ti

tr

ti

ri

ti

ti

it

il

lt

it

t.

i-

lt

i,

ti

ri

ti

i,

ti

ri

ti

i.

t.

li

rt

ri

i.

Efectul sentimentelo
m

u
E
l
s

"

"

t
3

vi

e,

ra

ti

nt

at

iil

re

st

is

ie

re

ca

pt

as

ie

tr

ai

at

iv

ut

it

in

at

e,

at

ai

at

nt

ie

nt

es

si

nt

ru

ei

la

oi

lt

ul

at

t,

iu

bi

at

at

ai

oi

in

er

ti

in

iu

bi

nj

re

ra

In

lo

ui

re

nt

ul

ui

nt

at

ul

iv

su

ri

er

nt

io

r-

es

te

ir

rs

ac

ol

ul

in

to

vi

at

a.

vi

di

st

ce

ai

as

ur

ce

er

nt

in

sa

re

nt

ns

la

si

in

e.

pr

ar

ii,

vi

ul

at

re

nt

vi

di

ai

li

ps

it

in

bs

ef

er

rt

ns

ta

nt

fer

ici

cr

rii

er
pl

e
ac

eri

di

ca

ce

re

in

ne

ce

ce

sit

ai

pu

tin

lu

ex

pe

ea

rie

de

nc

af

di

ar

a.

vo

Se

ile

di

no

mi

ast

nu

re

ea

za

ne

te

pt

ari

op

le

ri

de

la

di

alt

ii.

pri

vi

ntr

"a

co

ca

lo,

ac

af

ar

a"

tra

pe

im

ex

ne

pe

di

rie

na

nt

un

tru

ca

re

no

vi

str

u.

zia

ca

en

alt

un

ii

ta

su

nt

la

su

ilu

rsa

fe

In

ric

lo

iri

sa

no

as

te

tre

pt

ii,

sa

ac

pr

im

im

ca

de

ut

la

alt

sa

sa

da

ne

ru

ev

im

ite

In

ac

lo

ce

ca

ila

no

lti

i.

ca

In

ut

ov

sa

es

fie

te

de

hr

ist

rd

ci

as

ar

ol

),

pe

rle

rs

on

Di

aj

ck

ul

en

lui

s,

Sc

ha

ro

og

er

e,

ea

tra

de

ie

da

rui

pl

in

ac

lo

de

de

la

alt

ca

ii.

ut

Bu

cu

sa

ria

ia

ac

el

ei

va

tra

la

ns

bil

fo

pe

ntr

ari

no

"si

nc

tot

i.

Ca
rl
Ju
ng
scr
ia
de
spr
e
ac
est
fe
no
me
n
de
nu
mi
nd
u1

ro

ni

cit

at

e"

ce

ne

ea

ar

ce

fi

la

pu

fe

tut

fi

de

nu

bi

mi

at

"s

e"

pe

nt

ul

ru

ta

ne

ex

it

pli

ca

ap

en

ar

tel

iti

or

ca

ev

re

en

ap

ar

fa

ga

ra

tur

av

cu

ea

int

vr

ele

eo

ct

le

ul

no

ce

str

re

u.

nu

Pe

nt

as

ur

di

ce

ac

in

est

ce

tip

de

ai

ex

pe

ult

rie

nt

ob

de

vi

nu

ne

it.

un

Ur

lu

cr

at

oa

374
re

ex

pe

rie

nt

ir

ti

ed

int

ele

un

fo

ei

st

mi

pr

ci

co

ea

rp

ap

or

ro

ati

xi

ca

ati

re

av

ci

nc

i.

iz

ec

cr

de

es

an

cu

ga

jat

un

ta

tea

na

ult

ca

pe

re

ntr

pr

mi

de

ve

vi

ni

zii

fu

co

un

pa

ei

ni

di

ei.

To

ca

tu

ac

i,

est

s-

ba

rb

do

at

ve

er

dit

fo

art

sa

ras

im

pu

at

nd

ur.

In

cu

lo

re

cu

er

no

ar

ti

nt

la

tot

ce

co

ea

op

ce

fa

cu

re

se

act

io

pe

na

nt

ru

de

el,

ve

ni

ete

nd

nti

im

os

pu

na

ch

to

iar

r,

pa

pr

ra

no

av

ic.

ea

de

de

ga

cl

nd

ar

sa

at

de

ca

na

re

va

la

in

di

ur

nt

aa

at

Co

oa

nsi

liu

va

lui

pr

Di

ov

re

oc

ct

or

un

ca

ar

ati

sc

ile

an

da

ce

rer

cu

ile

ac

sal

uz

e.

ai

ile

sal

to

at

pu

tea

ac

uz

fi

in

int

fir

a,

to

at

ata

tre

cu

ab

ur

pa

re

nt

sa

in

fie

gr

oz

ex

ito

pe

ar

rie

e.

Ti

ea

tin

ut-

de

ca

te

a,

va

int

zil

r-o

ur

ar

e.

In

zi

ua

en

di

int

nt

ei

ba

ca

lo

re

tre

la

bu

or

ia

sa

13

ai

co

nd

sp

uc

re

ea

pa

rc

pe

ar

al

ee

av

ne

ea

de

fur

ga

ie

nd

la

ur

ad

res

pli

lui

re

nu

nt

eo

at

da

co

ta

pl

et

la

at

tot

la

el

co

re

pl

nu

et.

nt

co

in

pil

ce

ul

pu

sp

eri

sa

at

va

di

el

iu

bir

i-

e.

To

ata

tri

an

mi

xi

eta

te

ut

ea

si

di

mt

sp

it

ar

co

el.

pa

si

un

pe

uit

nt

at

ru

la

ce

Ca

as

nd

er

aj

12

un

.3

0.

in

bi

mi

ro

-a

u,

sp

se

us

cr

ca

et

ar

ul

ac

ro

es

ta

ca

ve

sa

ni

an

se

un

la

te

bi

ca

an

ra

ul

zg

ea

an

za

dis

tot

in

ca

ult

se

im

ul

int

re

ba

t-o

en

la

t.

ce

or

ve

ni

mi

se

-a

sp

se

us

cr

ca

et

s-a

ar

uit

at

ce

in

as

de

od

oa

sp

re

ec

ce

ial

ur

la

nt

sa

ai

ba

at

lo

un

ci

ca

di

nd

el

ba

-a

re

an

un

er

tat

sc

12

hi

:3

375
2

fi

x.

Renunarea la ateptari

Ca
nd
pu
ne
m
pre
siu
ne
pe
alti
oa
me
ni
pe
ntr
ua
obt
ine
ce

ea
ce
vr
em
no
i,
ei
vo
r
op
un
e
rez
ist
ent
a
in
m
od
aut
o
ma
t.

Si

mp

pre

lul

siu

fap

ne,

na

ca

te

pu

ras

ne

pu

ns

ul

asa

de

op

ma

ozi

tie.

tar

Cu

e,

cat

cu

ap

ata

op

ma

un

e.

tar

Cu

toa

se

te

vo

ca

s-

ar

pu

put

na

ea

cer

ca

eril

ei

or

sa

no

se

ast

su

re

din

e o

tea

acc

ma

ept

are

ast

in

sin

nu

ea

est

lor

-ce

ne

ea

va

ce,

fac

ma

sa

tar

pie

ziu

rde

ce

Ac

ea

eas

ce

ta

am

rez

ca

ist

ti

ent

gat

se

afl

fi

in

co

noi

nt

tot

ien

i.

ti

Pu

de

te

ea

inc

on

cu

ti

ent

op

, i

ere

az

put

a,

em

elu

da

ga

ex

sin

pli

du

cat

-ne

ii

sc

pla

uz

uzi

bil

st

e.

me

nti

on

cu

at

int

r-

fo

un

ca

be

pit

rt

ol

Ri

an

ng

ter

er

ior

de

nu

Ro

me

ast

fat

te

in

ori

car

tea

ba

Wi

iat

nni

ng

ion

Th

(B

ro

aia

ug

tul

int

Int

aln

imi

et

dat

fat

ii

a.

da

Im

sea

edi

ma

at

ce

ce

vre

fat

a el

de

la

ila.

ea,

At

de

un

vin

ci,

dac

ina

cce

bai

sib

atu

l se

il

de

va

cid

dor

i ea

sa

i,

ren

in

unt

sch

e,

im

b,

t.)

el

Da

se

ca

va

ne

pur

ref

ta

eri

dis

tan

la

ace

ex

st

pli

fen

ca

om

rez

en

iste

pe

nta

ntr

pe

u a

car

e o

fat

ma

nif

de

est

va

nza

oa

tori

me

nii

pe

de-

res

po

par

nsa

te

bili

int

tat

ele

ea

ge

va

nza

tor

ce

ilo

efo

rt,

de-

de

cea

fac

lalt

ori

par

te

ti

ins

sa

ar

nu

tre

inc

bui

erc

ca

ace

sa

det

er

alt

mi

ne

cal

rez

ult

de

atu

l.

ren

unt

car

e le

la

ave

sen

tim

in

ent

leg

ele

atu

pe

ra

cu

tea

ce

alt

ne-

ei

am

per

dor

soa

ne,

din

est

par

sa

ren

pe

unt

car

am

e le

la

pu

pre

ne

siu

nil

asu

pra

or

ei

in

for

dor

ma

int

at

elo

ept

r.

aril

At

un

psi

ci

hol

per

ogi

soa

na

nec

are

esa

spa

tiul

pe

6
ntr

u a

agr

eea

sau

37

ch

ea

ia

in

sa

de

re

in

zu

iti

lta

tul

do

rit

in

de

ce

no

pu

t.

de

la

bu

exe

mp

ces

lu

est

pe

ntr

un

do

ace

mn

st

car

pro

luc

arii

ra

in

cu

tim

teh

pul

nic

un

ui

ren

div

unt

ort.

El

ut

la

sot

inv

ia

oia

lui

la

n-

in

au

pri

caz

vin

ta

i-l

un

dor

ui

ea

luc

el.

ru

Ea

pe

ras

car

pu

nd

ea

rep

cer

eta

erii

t,

lui

aa

cu

ca,

un

in

"n

mij

u"

loc

ul

s-a

ace

hot

ste

ara

t sa

dis

ren

put

unt

e la

el

ace

ace

obi

la,

ect

pe

. In

ntr

mo

me

el

ntu

era

in

reg

ea

ula

sa

fap

i-1

tul

dea

ca

ea

era

nu

in

dor

reg

ula

. In

cli

da

pa

ca

in

i 1-

car

ar

fi

in

dat

mi

nte

ace

lui

obi

ect,

ren

ea

unt

s-a

at

int

la

ors

din

ca

tr-

od

acc

ata

ept

at

nu

sa

do

i-1

ar

dea

pac

dar

het

s-a

eze

ofe

rit

sa

sa-

i-1

ex

im

pe

die

eaz

ze.

un

ce

mo

ast

cu

ilu

sig

str

ura

nta

de

ele

ga

rez

nt

olv

efi

cie

nt

cla

rifi

ai,

ca

ob

rel

ser

atii

vat

le.

cee

ai

int

ce

si

fat

mt

iti

de

in

mo

per

soa

tai

na

nic

int

r-o

esu

an

pu

um

net

ita

sit

ca

uat

cea

ie.

lalt

Pr

per

ien

so

ta

an

de

ace

est

ste

ga

co

nd

nt

uri

re,

se

ap

nti

oi

me

pu

nte

net

ale

i-

vo

va

ast

in

loc

cu

ul

sa

ati

rea

c|:i

ve

on

det

a.

Vet

l,

ve

co

de

mp

ort

ca,

am

pr

ent

ob

ul

abi

ei

ar

fi

la

la

fel

fel

cu

, ar

rea

ati

cti

fi

on

rea

cti

sau

on

at

Sc

op

voi

ul

in

est

loc

ul

de

est

ren

unt

sen

tim

la

ent

toa

te

pa

ac

na

ca

ndi

nd

re-

aju

si

ng

mti

eti

re

la

po

ziti

ga

va

in

bie

leg

ct.

atu

Od

ra

ata

cu

ce

ac

ati

el

int

su

rat

int

r-o

put

zo

ea

na

ob

po

ser

ziti

va

va,

cu

vet

ati

ati

rea

fi

cti

cea

on

lalt

voi

per

da

soa

ca

na

car

de

ace

est

ste

noi

co

sen

nt

tim

ien

ent

ta

e.

Ce

atit

udi

ma

ne

pr

ei

ob

s-

abi

ar

l,

sch

im

va

ba

at

ex

ept

act

ati.

S-

ar

cu

put

ea

sa

ca

exi

tim

ste

p,

dar

int

da

arz

ca

ier

co

nti

nu

hi

ati

mb

sa

are

ob

ser

va

vat

av

i,

ea

sc

loc

inr

Ch

egi

iar

str

eaz

da

ca

ace

nu

ast

se

sc

hi

ma

mb

i fi

are

su

par

voi

ati

nu
37

vet

di

ce

le

si

tu

at

ii.

a"

re

or

fu

i,

za

"r

sa

as

se

pl

in

at

fa

ti

ut

sp

e,

ar

ca

"a

st

at

ra

or

ie

ni

er

in

ul

ui

fa

ta

ca

re

oi

i-

ca

in

a,

la

ti

t."

ul

fa

pt

ot

ri

es

vi

te

et

ia

ar

te

di

ar

ca

or

fa

pt

es

te

lue

ra

nta

pe

pl

car

at

it

sen

a.

tim

Inf

ent

ele

re

ga

au

nd

est

uri

le

de

no

nu

ast

rni

ta,

i,

in

dre

lit

pt

era

"L

tur

eg

ea

lu

Ka

mi

rm

ei"

ea

sa

ce

dai

"P

"

ri

sa

me

ti

"C

ce

ule

gi

De

ce

se

ea

ori

ce

nu

se

ve

me

de

ni"

ac

ea

dat

sta

ori

leg

ta

int

in

arz

act

ier

iu

ii

ne

te

u,

po

ral

cu

e.

no

De

ti

ex

nta

em

pl

im

pr

dol

ari

uta

nu

20

reu

it

de

sa-

p,

ina

po

iez

cu

la

pr

ti

om

ise

se.

co

Vr

nst

em

ata

t o

de

ind

un

ign

an

are

s-a

fat

cti

de

va

pe

rso

an

evi

tar

res

pe

co

nti

co

nu

nf

aa

ort

ei

ulu

dat

ori

em

ta

oti

dis

on

al

pal

co

din

pu

vin

s,

ov

in

ati

pri

nci

res

im

nta

tit

ac

ele

pe

ntr

ind

ign

exi

ari

ste

Pa

na

de

la

ve

ur

nit

ma

cla

ca

ca

nd

sin

gu

suf

ra

ere

pe

rso

din

an

ca

uz

car

ind

ig

an

na

rii

car

era

eo

chi

si

ar

mt

pe

ea

rso

ca

mi

ast

nti

ao

co

sal

sta

e,

pa

ce

ap

aru

voi

dis

nta

po

de

ni

bil

ren

ita

unt

tea

la

ea.

s-a

In

put

ac

ut

el

ren

unt

me

cu

nt

uri

iar

nta

per

la

so

in

an

di

gn

car

are

im

pr

sa-

uta

ret

se

ur

ba

ne

nii

ze

far

fos

de

ier

dol

tat

ari

a.

au

Ce

fos

20

rec

on

im

tex

pr

tua

um

liz

ut

ati

pe

int

ntr

r-

un

cin

ev

ne

voi

car

e.

Du

se

pa

afl

nu

ma

in

cat

it

ev

in

mo

lu

ni,

ne

s-a

at

int

ept

aln

at

cu

ntr

pe

rso

od

an

ata

i-a

car

sp

e,

us:

di

"M

i-

ntr

am

fa

ba

cu

nii

pe

gri

ca

ji

re

pe

ti-i

da

20

tor

de

m,

do

Ui

lar

te

i."

ce

Im

pr

ur

oi

nu

at

tul

ch

iar

fo

far

st

in

sa

ap

ex

ist

est

se

ns.

ce

rer

in

ac

Pri
n
at
ept
aril
e
i
res
ent
im
ent
ele
no
ast
re
blo
ca
m
pri
mi
rea
cel
or
pe
car
e
le
do
ri
m.

Re
nu
nta
rea
la
at
ept
ari
le
pe

car

le

ave
37
m
8
de

la

alti

est

foa

rte

efi

cie
ce
nta
sit
ina
uat
int
ie
e
co
de
nfli
a
ctu
int
ala
ra
.

in

Em

cin

otii

le

sti

sun

inc

erc
i
ari

O
9
9
fo

su
rt

bt
a

il
pe

e
alt

de
ii

ai

de

vo

in

ne

ta

no

as

tr

ne

as

pr

pr

od

uc

lo

r,

ce

in

ea

co

ce

ti

di

en

ta

pa

rt

ea

oz

lo

iti

r.

al

sa

ea

tis

de

fa

cti

bt

in

in

to

at

re

re

es

la

te

tii

sa

le

pr

oi

oa

ec

st

ta

cu

ai

iu

bu

bi

re

re

zu

ee

lta

gu

ri

os

ca

ib

ac

il.

ea

Fi

st

ti

si

ad

uc

pe

nt

ru

be

ne

fi

be

ci

le

pa

tie

rti

de

ti

es

te

ca

sit

ig

ua

ca

pa

rti

ig

ie

in

ca

be

le

ig

to

at

en

se

nt

nt

at

la

en

te

en

le

ti

ne

ne

ga

ti

ti

in

ve

in

te

po

oa

zit

iv

a.

ag

ut

in

ea

ve

re

rif

nu

ic

nt

at

da

cu

ca

ad

ev

ar

at

ne

at

si

nc

ti

ca

ok

or

ic

ar

ul

ar

fi

fi

re

ca

zu

se

lt

in

at

ta

do

pl

ri

m,

fi

cu

ca

nu

ne

Pr

nu

in

nt

ur

nu

ar

in

e,

se

sa

re

na

sa

fii

act
iv
in
m
od
po
zit
iv.

fii

C
pa

an
si

d
v,

a
ci

m
sa

re

ist

nu

nt

pr

at,

esi

nu

un

ea

ai

ti

ex

pu

ap

lui

ar

Fr

at

us

un

tra

ci

re

ca

nd

ne

c,

do

in

ri

lo

ce

sa

va

re

pe

nu

lo

nt

rin

tei

la

no

ob

ast

ie

re

ct

ul

sa

do

-i

pe

mi

pl

te

na

sa

tur

se

al,

int

la

ti

da

re

pu

est

sa

u.

un

ef

ab

ec

nt

se

ari

cu

nd

ar

cu

al

no

re

nu

te

sa

ca

te

de

or

es

te

int
ele
gi
cu
o
per
so
an
a
rab
dat
oar
e.
Ob
ser
vat
i
ca,
de
obi
cei
,

oa

en

ce

ii

ea

ra

ce

bd

-i

at

do

ori

res

ob

tin

pa

na

di

la

ur

lu

cr

a.

uri

le

nu

ca

re

op

nu

un

nt

re

ari

zi

st

est

en

ta

ilu

re

zi

ca

la

da

ce

ca

ea

re

ce

nu

do

nt

ri

nu

sa

vo

te

ai

pt

pri

mi

m,

ce

ea

ce

vr

ca

m.

vo

pi

te

er

de

da

pr

ca

esi

nu

un

ea

en

pe

tin

ntr

ob

cr

tin

u.

er

ea

int

ac

ea

el

ar

ui

lu

ac

ea

ea

st

sta

est

id

ee

ca

le

ca

ac

de

ei:

ob

tre

tin

bu

ie

ce

sa

ea

-1

ce

do

vr

re

ti

ex

mi

na

fa

pt,

ac

da

ea

ca

sta

pr

sc

ob

op

le

eri

ca

a,

ev

vo

en

im

de

en

tel

tre

se
37

pe

oi

fe

cr

ri

ci

re

pi

st

ra

nt

ni

ol

ar

nt

el

nt

fa

pt

el

a.

fa

pt

ar

nt

nt

el

ri

le

re

st

re

st

fa

pt

ar

at

nt

st

re

ar

ar

ii

pt

el

nt

lu

in

cr

si

ri

ut

re

ar

ut

er

le

re

oi

at

it

at

di

ni

st

pt

re

ar

pt

ar

at

ri

st

ta

re

st

ar

ii

er

al

e.

in

tr

bl

st

nt

in

nt

ta

pl

in

nt

cr

et

oi

cr

el

nt

nt

re

al

iz

nt

oi

x
pl

u
al

in

ir

e.

at

or

ita
R
m
el
at

at

iil

er

ial

se

el

or

la

se

rg

ua

le

di

sp

in
zi

o
ua
ni

de

bi

az
i

le

pe

sc

ar

ult

pentru

id

oa

er

en

eli

be

se

rat

co

ns

di

se

pu

xu

nc

al.

de

ce

ve

as

de

ta

re

lib

ert

ci

at

pa

es

un

te

in

de

pr

tip

in

int

el

rta

ec

tu

en

al

tal

co

In

ca

po

ex

ist

tat

de

li

ar

mi

tar

ca

nti

de

na

tu

ra

ex

pe

rie

oti

nti

on

al

al

a,

la

re

fel

str

cu

ict

ii

ex

de

ist

na

tu

ra

se

nz

ex

or

pe

ial

rie

a.

nt

In

tre

ar

ag

lo

tii

nt

in

a,

in

pr

sa

in

ur

co

ar

al

ex

a,

pe

ca

rie

or

nt

ic

se

alt

xu

ex

ter

pe

mi

rie

na

nt

te

a,

de

es

ni

te

ve

de

lul

ge

ei

ne

no

ral

as

al

tre

co

al

tie

lib

nt

ert

ati

ra

int

du

eri

oa

pa

re.

na

la
3
8
0

ca

re

na

es

ta

te

ex

re

pe

st

ri

ri

en

ct

ta

io

pe

rs

de

vi

na

ne

la

di

se

ce

ua

in

la

ce

ai

ne

ev

eli

id

be

en

ra

cu

de

ca

se

nt

te

de

ac

en

ea

te

st

le

a.

le

ga

an

tal

re

la

se

xu

nt

ali

tat

e,

to

es

te

au

ca

ga

cu

tr

ei

ad

di

en

en

tei

si

ca

re

ne

ex

in

pe

ai

ri

nt

e,

ua

av

di

ea

en

oa

si

un

i.

cu

ei

e,

"e

sp

st

us

ca

fe

cu

au

pa

zit

na

do

ac

ar

vi

or

ile

nc

ap

el

oi

ap

oi

vi

un

ol

fl

au

t,

rt

e,

ia

ac

ai

de

pa

ex

pe

in

ri

en

ta

to

es

tal

te

a.

de

"

pl

la

pl

ac

ga

er

cr

ii

te

re

ot

io

al

na

li

le

be

ca

rt

re

ati

zu

lt

de

at

ex

pr

ea

es

ad

ie,

uc

re

sc

nt

hi

ar

ba

se

re

nz

in

or

ex

ial

pe

ri

in

en

si

ta

ne

ai

en

ul

tr

ti

oa

ce

en

i,

ba

l,

rb

ex

cit

ati

in

sp

se

ec

xu

ia

al

pl

ic

ac

er

su

ea

nt

or

in

ga

pr

in

ge

ci

ni

pa

tal

e.

se

Pe

nz

at

as

ii

ur

vi

ce

ne

di

pe

rs

ce

oa

in

na

ce

de

ai

za

li

re

be

ra

or

ga

lo

ca

li

ul

ui

ea

in

sc

ce

pe

sa

sa

se

se

la

ra

rg

sp

an

zo

de

na

as

pe

ca

lv

in

ia

to

na

at

in

ab

oa

re

br

en

at

pi

ci

pa

na

co

la

rp

ur

ul

a,

in

es

to

eo

ri,

en

ea

re

pa

ali

za

as

re

ap

ar

ou

du

st

pa

ar

ca

re

de

pl

di

at

nt

r-

ne

da

te

ta

pt

at,

to

lo

ta

ca

liz

ar

tr

ea

ec

or

ga

di

nc

ol

ul

ui

de

co

ati

rp

ul

di

ca

ju

cu

ru

sp

co

rp

ul

ui

ul

ar

in

tr

lo

ai

cu

or

ga

pe

rs

ur

oa

ne

a,

i.

nu

an

ai

ex

la

ist

ni

ci

or

ga

li

it

ul

ar

ui

nd

ar

in

in

sa

fi

se

ni

ex

ti

sa

za

fi

di

ex

nc

pe

ol

ri

en

de

ti

or

ic

ce

lo

nt

ca

ru

li

sp

za

ec

re

ial

sa

st

ar

ca

ai

fi

cu

ni

ci

pe

rs

rg

oa

as

na

pr

ul

ez

se

en

ex

ta.

pe

ri

ne

en

ti

ze

az

pe

st

si

st

fa

si

ci

li

ta

te

fa

in

pt

te

ul

le

ui

er

ci

ri

al

el

ri

fa

re

re

te

pi

ra

ti

ra

ei

ra

nt

re

e,

st

ri

et

ct

er

ii

in

in

si

at

pi

er

fr

er

ic

nt

er

ol

ul

ar

ui

in

li

ie

nt

it

a.

er

ci

e
3

res

pir

ada

nc,

inc

za

et

mb

ind

gri

in

ma

loc

se,

sa

fric

fac

va

alt

fi

rev

ela

t i

ta

ast

in

fel

mo

se

va

co

put

nt

ea

ien

ren

unt

sca

la

pa

ea.

de

Se

co

xu

mp

alit

uls

ate

ivit

ate

mn

Li

nu

ber

do

tat

ar

ea

lib

ins

ert

ea

ate

ci

de

lib

ert

fac

ate

pe

de

pla

c,

nu

fac

nu

ave

se

org

sa

as

m.

de

Ca

nd

am

nu

re

ma

nu

sun

tat

te

co

mp

co

let,

nd

ui

ea

de

org

do

as

rin

m.

ta

Ac

de

eas

ta

av

eli

ber

are

ea

za

ex

per

co

ien

nt

tiz

ien

are

tiz

cre

ati

ve

nu

de

ma

oar

ec

est

mi

co

nte

nce

ntr

sin

ata

e.

pe

or

fi

ga

eli

sm

ber

ul

at

in

de

su

tei

de-

do

mi

ave

nat

ia

un

do

org

rin

as

ti

iti

ex

per

per

mi

ien

te

ce

sa

des

tra

cri

ie

se

in

itat

lite

rat

Ta

ura

ntri

ca

ca"

"S

ex

Mu

ual

lti

din

tre

put

oc

in

cid

des

ent

pre

ali

ast

au

citi

po

dar

ate

au

chi

ren

ar

unt

au

at

inc

pe

erc

ntr

at,

ca

nd

ab

uce

or

dar

ma

ea

lor

de

ii

gra

co

ba

la

su

lib

pri

ert

ma

ate

re

din

de

ce

in
cat
ce

la

mai

mar

e.
i

C
libe

u
ri

cat
cu

dev
ade

eni
var

m
at,

ma
cu

atat

ati

vo

de

iubi

fi

re

ma

mai

deg

mo

rab

tiv

dec

sati

at

sfa

de

cuti

dor

int

Ac

east

de

a fi

sch

im

la a

bar

dor

i si

de

a fi

mo

fla

tiv

ma

atie

nd

de

la o

im

pla

par

ceri

ta

i i

ire

rec

feri

ipr

ciri

oca

i,

adu

ce

nat

sch

ura

im

rela

bar

tiil

or

ma

sex

jor

ual

e in

e.

Inti

soa

mit

na

ate

dev

ine

cu

mul

alta

mai

per

cup

rin

a.

zat

Se

oar

ma

e i

nife

ma

sta

un

pla

aco

cut

rdaj

ma

ea

cel

bu

eila

lte

cu

per

sex

soa

ual

ne

itat

i o

im

reci

pli

pro

nir

ca a

mo

int

dur

uiti

ilor

va

pri

car

Un

se

cup

obt

lu a

ine

exp

sati

rim

sfa

at

ctia

ace

ste

Est

a in

e ca

fel

ul

cu

ur

noi

ma

doa

tor:

"

sun

trup

tem

uril

mar

tori

noa

la

stre

cee

a ce

este

fac

ca

in

cu

care

se

noi

petr

sun

ece

tem

tot

spa

cee

tiul

a ce

se

din

petr

noi

ece.

are

Ime

diat

dori

ce

nta

unu

sau

ii

ima

t,

gin

aut

eaz

om

at

cev

a,

fara

cel

sa

alal
382

se

za

ga

ast

nd

fel

eas

inc

ca,

at

act

sa

ion

ea

im

pli

cu

ne

asc

ar

a.

fi o

Est

co

ne

ca

xiu

ne

din

ma

col

nif

est

de

a o

rat

cu

iun

no

e.

at

Se

ere

spr

tra

irii

cee

int

eri

ce

oar

ii

im

de

agi

ne

ren

az

unt

are

cel

la

ala

ing

lt

rijo

rar

ea

fat

ar

put

de

ea

mo

rea

dul

cti

in

on

car

cel

ala

ma

lt.

nif

De

est

ase

a o

me

ma

ne

a,

ma

se

re

div

a a

ers

act

itat

elo

sex

fre

ual

cv

e.

ent

Ob

in

do

uia

ar

vin

sa

ere

fac

em

ast

sa

mb

ata

sib

no

il

apt

sa

e.

ave

Ac

um

rap

ort

po

uri

se

alt

xu

eor

ale

zil

pot

sa

la

tre

ran

aca

d,

sap

ta

fie

ma

car

ni

far

dat

a e

se

cev

x.

De

no

u.

fel.

Ni

i,

cio

ulu

dat

itor

nu

dar

pur

la

si

in

mp

ce

lu

ma

de

vin

bin

e.

din

Fie

ce

car

bu

or

ga

dec

sm

at

par

eel

ant

ma

eri

or.

To

est

tu

i, a

ata

fac

de

dra

pla

go

cut

ste

inc

at

nic

org

as

nu

m.

ma

Da

ca

tre

se

bui

int

am

pla

ok.

, e

Ti

ok,

mp

da

ul

ca

pet

nu,

rec

iar

ut

in

ace

int

im

ne

itat

eli

ber

ne

eaz

sat

isf

ind

ife

fin

ren

al."

de

rez

ult

atu

Un
alt
bar
bat
a
sp
us:
"Nam
tiu
t
nici
oda
ta
cat
de
mul
t
con
duc
e
sex
ul o

l
re

la

ti

bl

e.

ig

at

ra

or

ar

i-

er

na

fri

in

ca

to

sa

td

sc

ap

vr

fa

ce

se

x.

sa

vr

oi

eo

ns

sa

sc

de

bt

a.

in

cu

pl

ti

pa

er

ru

ai

di

es

ve

te

rs

ul

de

fa

pt,

ac

nic

iu

nu

tip

ar.

ai

Ca

nd

se

am

int

pla

pl

mi

a,

nu

se

nat

int

ca

nd

nd

se

nu

int

se

int

am

pl

pla

a.

Ca

nic

nd

es

ac

ar

la

nu

se

x.

Ob

ga

nu

in

ia

mi

nte

sa

fa

me

se

me

re

u.

eil

ma

ob

ref

ic

uz

ei

au,

fe

da

ac

ai

pa

m,

sa

ca

ata

nu

de

mi

ult

car

el

im

su

nt

pr

ac

op

el

un

ea

de

ob

int

ic

re

ei

sa

eu,

u,

im

da

ca

sp

le

un

da

nst

ata

cu

ca

su

nt

co

ult

ele

ai

in

pr

loc

eo

sa

cu

fiu

pa

pr

eo

de

cu

pa

nte

le

de

fol

mi

os

ne

ea

In

do

ai

ar

3
pe
8

ntr

le

el

is

te

ej

in

tu

it

la

iv

ri

fe

i,

ei

le

ti

si

st

a.

iu

bi

rt

re

nt

lt

el

e.

st

fe

ri

ci

re

ia

in

ta

ra

at

a.

si

Ce

bui

ura

asc

re,

sa

sa

nu

mi

ma

nt!

"

tre

de

in

ex

ai

su

pl

es

el

te

cl

ar

sc

ca

hi

se

pe

ba

tr

re

ec

in

co

tii

de

nt

la

a,

lip

sa

tr

la

ec

ab

er

un

de

nt

a.

ce

nt

an

rat

su

in

nt

ju

ru

tra

no

ti

str

do

ar

pe

co

nc

ob

en

tin

io

pl

na

ac

le

er

fiz

ic

ot

de

la

cu

ra

po

alt

rt

ul

pe

se

rs

xu

oa

al

na

at

fu

un

ri

ci

ne

i,

si

fr

us

ti

tra

ti

ca

de

po

de

se

ve

da

ni

ti.

ai

pl

cu

in

at

at

de

pr

iu

im

bi

im

re

ce

ea

ru

ce

ia

alt

sc

ii

au

sa

de

ne

sc

da

op

er

cu

tot

ii

ca

in

su

co

nt

nj

ur

ati

de

iu

de

bi

re

iu

bi

de

tot

ti

ns

pu

ca

l.

zu

ce

fe

st

eii

es

di

te

ur

pl

u:

at

"

or

Int

ul

otd

ex

ea

un

am

la

fos

nu

su

ara

pra

ta

po

nd

pre

era

bin

res

e.

pin

To

ata

pe

via

mi

ta

ne

m-

ins

am

am

i.

ura

fe

inv

me

idi

ile

at

atr

act

am

ive

se

ura

xu

sc

al.

bar

bat

aju

ii

ns

de

sa

ase

me

ma

ne

evi

a,

tau

pe

ntr

Er

am

ca

pli

ei

na

de

mi

la

inc

fat

erc

at

de

mi

psi

ne.

hot

era

ntr

pie

dar

ca

am

mi

ren

unt

am

at

dat

pe

sea

ma

ii

ca

da

psi

de

hot

era

int

pe

ere

utu

sul

ma

tin

mu

ere

lt

cu

atr

pa

act

cie

ive

nte

de

le

cat

cu

div

mi

ers

ne.

me

tod

inc

erc

de-

at

ma

ma

aju

am

ta

reu

it

pa

sa

na

tre

la

ur

de

aut

pre

oc

sie

om

pat

im

ire

reu

it

de

ast

fel

sa

bu

obt

na.

in

Da

slu

bar

jba

bat

ma

ii

tot

de

nu

mi

era

ne

i,

int

in

ere

are

sat

na

rel

atii

rel

lor

atii

in

lor

ge

sex

ner

ual

al

e,

nu

av

ea

olo

nic

sin

iun

su

me

cc

can

es.

ism

ul

ren

te

unt

em

arii

otii

, a

le

intr

neg

at

ativ

in

toa

pe

car

des

e le

pre

pas

ea

tra

in

des

ea

pre

ins

inti

ai

mit

ate.

tim

ent

per

e sa

mis

ias

ace

a la

sto
38

sen

lu

un

ul

in

ap

un

oi

ul

ca

re

te

nu

nt

nt

at

at

la

la

el

e.

do

ri

re

at

nu

en

tia

or

a,

ac

la

ce

fri

pt

ca

ar

de

ea

alt

se

ex

pr

fri

ca

de

pe

fi

si

re

ne

sp

in

de

sa

fi

ch

pe

ia

de

pli

fri

ca

iu

bi

nti

ta.

en

xi

st

pr

of

un

un

se

as

cu

eri

ns

iu

"

bi

re

a,

nu

ci

ne

iu

ar

be

pu

as

te

ca

pe

sa

mi

ne

?"

Pe

sa

pa

pt

rc

ur

su

an

un

de

ei

as

i,

en

av

ea

ut

re

nu

int

nt

al

ar

ni

re

at:

"

Er

am

ata

ex

pl

de

ic

em

oti

on

pie

ata

rd

in

ut

cat

po

mi

fta

de

ma

nc

mt

ar

it

e.

fo

Ne

art

bi

ne

si

i,

di

int

ntr

ele

od

se

ata

cre

tu

Eu

da

loc

rui

s-o

at

ept

iu

bir

Vi

ata

in

me

r-o

s-a

cli

sc

pa.

hi

Ac

ba

m,

in

mt

loc

sa

sa

te

pri

pt

me

cu

sc

dis

ate

pe

nti

rar

am

iu

pu

bir

ter

ea,

ea

eu

sa

ti

da

ca

rui

es

ca

c.

me

Ca

ra,

nd

ob

int

ser

ru

int

tot

r-o

ba

inf

rb

ati

me

tat

sin

gu

de

ri

iu

bir

e.

ata

Ar

ata

la

eu,

fel

cu

ca

ar

ti

ei,

cu

ti

ce

ce

sa

si

le

mt

sp

un

pri

m.

cu

sa

pu

in

ex

loc

ul

se

lor

to

pe

va

sc

ini

cu

mi

le.

li

Ob

ba

nu

rb

ia

ati

sa

toc

sp

ma

eri

pe

ntr

de

inf

ca

er

me

tat

a.

ata

Int

ele

ge

ta!

ti

As

ast

ta

a?

era

Inf

pr

ob

le

eta

ma

mt

ea.

pli

Ac

na

im

pa

rta

si

sc

ea

di

di

pli

na

ce

tat

ea

ea

ce

am

in

so

va

cia

tat

la

Vi

ata

ea

de
ve
nit
ata
t
de
pla
cut
a
inc
at
nic
i
nu
ma
i
am
ti
m
p
sa
ma
na
nc.

tr-

un

sl

an

ab

fa

it

ra

16

sa

kg

tin

in

vr

eo

di

pl

et

a.

mi

ur

si

pi

er

fat

du

de

in

te

an

re

ca

su

re.

Cr

ed

az

ca

as

fa

ta

pt

se

ul

da

ui

to

ca

re

ac

tis

fa

pr

cti

int

es

r-

un

sa

od

ca

re

na

ch

ce

ia

va

pe

in

nt

se

ru

nt

in

in

e.

ca

pu

oa

|:i

te

ca

fr

su

en

eti

es

ca

tui

cu

lu

no

cr

ut

u,

at

da

ea

ac

sa

in

cu

ra

li

nd

ni

es

xi

st

ac

un

ba

rb

su

at

nt

de

ch

ca

iar

re

int

er

"
*

es

at

38
a.
5

ci

al

ef

it

le

at

ct

st

ar

al

r
e

e
e

s,

st

ti

ri

il

tr

it

e.

li

it

"

lt

lt

ri

ti

li

it

i/

it

3
t

8
6

"

CAPITOLUL 19

REALIZAREA OBIECTIVELOR
N

A
P

L
R

E
O

Sentimente i abilitafi

n
G

o
a

a
n

st
d

r
u

e
ri

st
l

a
e

il

st

if

il

it

ti

li

ti

ri

tr

fl

a,

ti

ir

ri

tr

t,

ti

st

il

ti

ir

ri

tr

ti

ir

ii

ri

r,

il

it

ti

ti

st

il

e.

al

et

in

te

ri

le

nt

st

io

tr

si

ti

at

ii

lu

le

te

nt

ri

in

a,

a.

si

at

ii

li

c,

ri

ri

vi

nt

ta

lu

ii

nt

er

io

ar

st

e,

lu

te

lo

r.

ti

in

nt

el

et

ti

er

ri

le

ia

ri

le

al

ui

te

et

er

in

di

rs

nt

e,

st

la

rt

ri

re

la

nt

ti

re

7
L

et

ti

C
nti
al

e
me
a

re

nte

n
i
u

nt

de

ar

ii

sc

atu

se

re

re

ast

ab

fel

ilit

inc

ati

at

lor

sa

no

rea

ast

liz

nat

act

de

iu

su

ni

cc

in

es.

cu

nu

nt

ce

re

ai

sp

us

re

ii

nt

al

ei

pl

ifi

nt

ca

in

te

le

si

er

a,

ut

cl

st

as

ei

ifi

se

nt

nt

el

rt

in

zi

ti

at

iv

e;

bi

ei

nt

el

ur

il

ca

re

di

ac

es

iz

te

ri

or

fi

to

sa

zi

at

ti

iv

e.

neg

ati

Sentimentele negative i
activitatea profesionala
ve

S
sun

ent
t

im
int

ent
otd

ele
eau

na

de

ne

la

pla

rel

cut

ati

e,

var

inc

iin

om

ode

pa

ase

na

la

Ac

efe

est

cti

ea

inc

dur

ita

ero

pro

ces

ide

ul

atie

de

ga

car

ndi

re

gen

ere

de

aza

ga

pot

nd

/nu

uri

put

de

em

ge

"

nul

ind

ifer

ent

de

ia

ev

sau

eni

pro

me

ble

ntu

ma

l,

in

sit

car

uat

est

Se

im

nti

pli

me

cat

nte

ind

le

ivi

neg

dul

ati

ve

can

se

ma

ne

nif

dis

est

pla

ce

atu

cee

nci

ce

ndi

ve

de

sau

m,

ne

au

am

zi

inti

m,

m.

ga

Re

act

pla

ia

ce

la

ia

ce

for

va

ma

ce

sen

nu

tim

ne

ent

elo

sau

anx

de

ieta

fur

te.

ie,

Ob

suf

in

eri

ui

nta

sa

ele

ges

nep

tio

lac

na

ute

sen

rep

tim

rim

ent

and

u-

ne

le;

de

ca

ace

ace

ea

ste

pre

sen

su

tim

pu

ent

te

fac

din

in

pro

mo

ces

ul

fir

nos

esc

tru

par

de

ga

ndi

gre

re.

ea

Co

la

mit

pen

em

tru

ace

ca

ast

sen

tim

sun

ent

ele

pro

de

ces

ne

ate

pla

tot

cer

pri

int

lor.

er

Su

me

pri

diu

ma

rea

ga

ace

nd

sto

uri

sen

sa

tim

dis

ent

par

a.

nu

Di

le

mp

fac

otri

va,

ii

ia

vor

ca

fac

gan

dur

iar

ai

neg

ap

ati

arit

ve.

Ne

con

gat

tin

ivit

uta

ate

intr

-o

nu

situ

est

atie

sau

un

nif

ev

est

eni

me

ma

nt,

ci

deg

se

rab

ma

in

ie

rea

sau

cti

alta

la

aa

cu

sit

uat

per

ci

ce

can

pe

sen

noi

tim

ent

At

ele

un

Letting Go - Calea re

ti

ti

il

ti

t,

il

it

di

ntr

se

nti

nu

en

tel

ai

ne

de

ga

tiv

int

al-

ee

nit

e,

ca

re

su

int

cc

ar

es

zi

ul

ui

ap

in

ari

vi

tia

ata

pr

in

of

vi

es

di

io

a.

na

Di

la,

na

es

mi

te

ca

int

ei

eri

fa

oa

ce

ra

ca,

at

in

un

vi

ci

di

ca

nd

ne

ob

va

se

se

rv

de

sc

ur

ca

ca

ci

ai

cla

bi

ne

ez

sa

in

se

no

de

un

se

gu

nti

ra

nt

en

a.

de

ne

fa

si

pt

ul

ori

ca

su

re

nt

ali

za

ril

or

art

alt

ei

in

pe

vi

rs

di

oa

ne

i,

ne

ci,

fa

ce

ai

de

gr

ac

ab

est

a,

eia

re

ne

ali

tre

za

ze

ril

sc

se

nti

de

in

en

ad

te

ec

de

va

lip

re

sa

rel

ati

Si

mt

la

im

no

ca:

inl

oa

in

te

e.

re

ali

su

za

nt

ril

su

fic

ie

el

nt

de

nu

pe

rf

te

or

nu

vo

an

te

re

",

oa

sa

re

mi

ali

do

ze

res

c"

ce

sa

ea

ce

oa

te

re

nu

ali

su

za

nt

ril

ap

re

cia

el

te

de

ob

ce

ser

ila

va

lti

te.

"

tre

ne

vi

di

nt

ru

ca

ne

ar

tr

ez

te

de

in

se

ad

nt

ec

va

re

nt

tu

ad

es

ci

ea

ii

pi

ca

ur

pe

ta

rs

oa

cc

ei

es

al

ne

ca

re

au

pr

su

ac

ca

ne

t,

in

te

hi

nt

ar

io

na

t,

en

ac

t.

es

es

se

en

nt

ti

en

te

za

le

al

in

nt

in

ea

co

ta

ie

oa

nt

st

ra

ne

or

in

in

ce

ta

lo

ta

vi

tu

ra

";

bi

ne

in

te

il

le

ej

ur

ca

ac

es

te

se

pr

iv

es

nt

c,

en

nt

tu

ru

ca

se

os

tr

sp

in

ge

in

li

su

ps

lu

re

cr

ul

or

ca

re

ni

-1

as

ur

pe

ta,

ce

ne

ci

si

cl

ul

ti

se

re

di

ce

ul

in

tu

ce

iti

ai

ai

ic

ef

iu

er

ic

ne

iti

in

la

de

se

pa

rv

rt

ri.

ol

gi

ut

vi

ea

ge

ut

re

ri

ca

ot

ri

va

su

nt

ea

."

ot

br

ii

ut

fa

ea

pl

ili

ic

ei

tis

s-

ar

de

fa

pt

ge

ul

ca

to

ti

pl

ul

de

la

se

at

rv

ic

os

iu

fe

ra

sf

de

ar

lu

cr

tu

ne

zi

le

ns

ut

ol

ea

ar

ca

ea

ut

in

3
c

Letting Go - Calea renuntarii


m

p
l

r
e

g
d

r
e

Cu
m
se
po
ate
ie
i
di
n
ac
est
cer
e
vic
ios
al
in
vi
die
i
i
n
e
m
u
lt
u
m
ir
ii
?
A

a
c
u
m
a
m
m

ai
s
p
u
s,
r
a
s
p
u
n
s
u
l
e
st
e
s
a

ri

st

fi

at

ti

i,

le

il

al

lt

ri

le

li

ei

st

st

ei

at

ti

te

ri

te

ri

fi

ri

ri a

un

int

ul

ors

di

ca

pul

ale

ca

rg

sa

ato

va

da

rsa

un

de

co

se

nc

sit

ure

ua,

ntu

in

cu

sa

u.

car

In

i-

me

de

nt

zli

ul

pit

in

pri

vir

sir

ea

e,

de

in

la

inc

lin

erc

ia

are

de

so

de

a~

rm

ant

co

cu

pa

ra

alt

pe

ui

rfo

ale

rg

fra

ato

cti

r, a

un

pie

ea

rd

de

ut

sec

ex

un

act

da

car

rea

ga

1-

cur

sa.

co

In

sta

vin

gat

int

or

ul

ne

era

pe

oti

ntr

vat

de

ale

pa

rga

siu

re

da

de

tot

ho

ce

tar

av

are

ea

ma

de

bu

nu

in

ale

ac

rga

ea

pe

cu

ntr

rsa

ua

in

El

vin

ge

co

"

mp

pe

ara

un

cu

alt

cei

ul.

lalt

Nu

se

par

tic

cat

ipa

put

nt!

us

Al

de

er

bin

ga

se

din

si

ale

rga

pla

pla

cer

an

de

pri

vi

str

in

u,

in

ne

te

da

ri

or

se

ul

no

ca

pi

ce

ed

le

ic

ca

re

sa

ne

av

su

se

cc

nti

es

su

en

nt

tel

ch

ia

pe

ca

re

pe

le

titi

nu

vit

tri

at

ea

co

do

si

ial

gu

ra

de

nt

si

a,

ne

in

ad

ne

ec

va

de

re

ob

tin

do

ri

ap

nt

ro

ba

re

un

ter

ce

n,

lo

oa

rl

re,

alt

di

i.

sp

In

sa
1

Carele defoc

(engleza:
le
Chariots of
an

Fire) este un

film produsm
ali
Marea Britanie

za

Tn anul 1981,

scris de Collin
m
Welland sj

regizat de

Hugh Hudson.

Filmul are la

Academiei de

baza

Film sj a primit

evenimentele

patru, inclusiv

legate de

pentru cea

pregatirea

mai buna

atleilor

imagine, (n.

britanici pentru

tr.) Sursa:

Olimpiada de

wikipedia.ro.

vara din anul

1924. A fost
39
nominalizat

pentru apte

premii ale

Letting Go - Calea renunarii


l

m
n

o
c

m
a

e
r

n
e

t
l

li

st

ti

ti

st

il

st

st

ri

ri

se

ct

nt

ul

el

or

nt

st

as

re

pr

fe

at

ri

iv

ci

ri

ul

ui

fi

di

nt

la

re

st

ef

ic

iil

la

es

ti

ar

ni

bi

le

le

c.

fi

di

nt

pl

u,

la

sa

re

ti

sf

ct

ia

ar

hi

si

in

ti

vi

at

ii

ru

li

al

ti

sa

as

nt

tr

s.

fi

di

la

re

nt

as

iu

pr

ar

di

ar

ar

te

el

as

ul

e.

ta

la

nt

nt

ar

il

nt

la

ul

nt

in

es

ar

e,

er

di

di

fa

ar

ta

in

al

vi

te

er

e.

ni

as

at

or

ul

ui

di

al

er

Sentimentele pozitiv

activitatea profesion

st

ti

il

ti

ri

si

ti

ri

ri

t/

if

"

l,

si

ti

fr

Se
nt
i
m
en
tel
e
po
zit
iv
e
se
m
an
if
es
ta
in
m
od
fir
es
c

a
39
1
.

Letting Go - Calea renuntarii


a

i
m

t
e

i
n

v
t

e
e

,
p

i
o

un

ac

gat

i,

no

so

rii

are

su

le

nt

po

al

ate

sa

str

no

al

u.

uc

Re

ea

nu

sc

nta

nd

di

la

to

tiv

ate

e,

as

se

pe

ins

cte

tal

le

ea

ne

za

ga

aut

iva

at

mi

nti

sta

re

dat

po

ori

zit

ta

de

ati

sc

lor

at

no

ast

ari

re,

ide

ab

ilo

ilit

cr

eat

res

iv

urs

e,

elo

tal

en

no

tel

ast

or

re

int

ea

eri

la

oa

ne

re.

gat

Re

ivi

nu

tat

nt

ar

da

fra

car

lib

las

er

ins

sa

pir

cu

ati

rg

ei,

un

ide

flu

cre

ne

ati

sta

ve.

vil

Sa

it

lua

de

m,

de

ex

un

ui

pr

pl

od

u,

uc

ca

ato

zu

de

re

pe

Br

pu

oa

in

wa

sc

en

ca

un

es

ras

usi

un

cal

ato

de

un

su

cc

atr

ib

w-

uit

ul

su

ui

cc

sa

es

u,

ul

re

sh

nu

nta

rii

ne

la

gat

se

ive

nti

pri

en

me

tel

ca

nis

riit

ul

ori

re

nu

art

nt

it

ari

i.

Sc

uz

ra

ici

nd

en

ul

lor

au

tra

br

it

us

la

ca

iz

ei,

bu

im

cn

edi

ire

at

ce

ins

au

pir

rec

ati

un

os

cu

s-

au

in

eli

ei

be

in

rat

de

vr

eo

tiv

co

nv

sa

in

ge

aut

re

oli

ne

mi

ga

tat

oa

pe

re

rie

nta

Ac

ee

fos

rel

ex

ata

ta

int

de

oa

car

e,

en

di

ii

ntr

de

ti

od

ata

ula

vi

au

nd

ec

tiu

ato

t"

are

for

pe

ntr

alt

a.

Es

ala

te

di

ca

sa

ca

nd

ca

al

pu

ge

ni

de

ul

en

ui

er

cre

gi

ato

ori

ar

ce

fi

dis

po

me

ni

nt

bil

in

nu

ar

ne

eli

te

be

pt

ra

de

de

cat

no

sa

rii

de

ne

im

ga

pie

tiv

dic

ita

te

sa

ca

ni

re-

se

Letting Go - Calea re
re

ve

lez

Sentimentele i proc
luare a deciziilor

e.
O

la

si
3
9
2

fi

pl

ni

ai

el

si

ri

ii

nt

ar

ri

ri

ri

tr

ci

ei

st

al

e:

et

rt

ic

ci

fi

ei

c.

st

ar

in

st

fl

tr

te

ul

lu

ar

r.

ri

ci

zi

st

il

fl

rt

ti

ri

ti

i,

su

fe

ri

nt

ei

fr

ac

ic

es

ii.

to

se

ec

nt

ifi

te

rv

nt

in

es

in

te

co

sa

nc

in

en

tr

as

ar

ea

pr

sit

as

ua

tr

ti

ei

in

ep

te

ur

ac

ea

st

sa

in

co

dr

nc

ga

nt

ra

re

ur

as

il

or

pr

oa

st

ea

re

fii

aj

de

or

ge

it

at

ul

su

nt

si

iu,

ur

"

ot

."

cr

ns

ta

ca

nt

as

pr

ce

ga

nt

ra

re

ur

il

ne

or

fa

re

ce

in

ur

ca

pa

nt

bi

li

sa

nt

se

ru

si

za

en

t,

in

tr

iu

ea

ne

di

os

ib

ili

ns

ta

til

sit

ua

of

ti

er

ai

it

cu

rs.

Ca

sta

ti

ac

est

se

ga

nd

an

uri

ife

se

nti

en

te

e.

lt

ri

tr

ri

ti

si

ti

fr

e,

lt

il

fl

ti

ti

if

st

e.

ce

ast

du

ce

int

la

eri

ne

oa

si

ra,

gu

ra

nt

bi

va

pi

le

er

nt

de

a,

re

de

rut

in

cr

ed

eri

uz

in

un

no

or

pe

di

rs

oa

ca

ne

di

jar

go

jur

nu

ul

no

inf

str

or

u.

In

ati

int

se

ra,

sp

gu

un

no

ies

un

e"

oi

(g

ar

ou

ba

t);

ge

se

in,

nti

ga

rb

en

ag

tel

ne

ga

tiv

39

3
Letting Go - Calea renunarii
r

r
z

e
i

"

"

ti

ti

r.

ti

ti

ti

ti

ti

ti

lt

it

ti

la

ri

tr

ii

ai

ti

i,

ii

fl

st

ti

el

at

ti

le

r"

tr

st

).

ti

st

a,

t,

at

ti

ti

al

e,

ti

at

o
3
c

4
u

Letting Go - Calea renunarii


r

b
a

n
c

a
e

s
l

t
o

tr

il

lt

st

ri

ti

l,

ir

st

ti

it

rt

r,

it

li

si

ti

rt

li

il

st

ri

ti

r.

st

st

ij

il

it

st

ti

if

st

it

ti

ti

ti

t,

st

tr

it

ti

li

st

ti

il

ti

ti

ti

st

il

fl

ti

tr

it

ti

it

ti

tr

il

ti

li

if

st

ti

ti

Daca analizam o situ

concluzionam ca o so
p

i
3

9
e
5