PARFUMURILE

ISTORIE
Cuvantul parfum provine din limba latina per
fumus si inseamna prin fum . Arta prepararii
parfumurilor a luat nastere in Mesopotamia antica si
Egipt, aparand mai apoi in Roma si Prusia.
Cele mai vechi parfumuri din lume au fost descoperite
in Cipru, pentru prepararea lor fiind folosite ierburi si
condimente precum migdale, coriandru, rasina de
conifere sau bergamot.
Franta a devenit unul dintre cele mai mare centre
europene de fabricare a parfumurilor datorita celebrului
Rene the Florentine, parfumerul personal al Catherinei
deMedici.

CLASIFICARE
Existe trei tipuri de parfumuri:
esenta, apa de toaleta si colonia.
Esenta are cea mai puternica
aroma deoarece nu este diluat,
fiind de asemenea si cel mai
scump parfum de pe piata.
Apa de toaleta are in componenta
20% esenta si 80% baza de
parfum,aceasta fiind cea mai des
intalnita in magazine.
Colonia este o apa de toaleta
diluata, ce contine doar 10%
esenta, fiind parfumul care se
evapora cel mai rapid de pe piele.

OBTINERE
Macerarea este cea mai des intalnita metoda de extragere a
compusilor aromatici, procesul variind de la cateva ore la cativa ani.
Aceasta tehnica este folosita pentru compusii care sunt prea volatili
pentru distilare sau care nu rezista la temperaturi ridicate. Solventii
folositi sunt hexanul si dimetil eterul.
Dioxidul de carbon este folosit in extragerea compusilor aromatici
deoarece ajuta la pastrarea unui miros foarte asemanator cu cel
natural.
Etanolul este folosit pentru compusii uscati sau care au un continut
foarte redus de apa.
Distilarea este deseori folosita pentru extragerea compusilor
proveniti din plante, cum ar fi floarea de portocal sau trandafirul. In
cazul in care distilarea sau macerarea nu pot fi folosite, produsului
este absorbit cu ajutorul uleiurilor solide sau a cearei. In cadrul
acestui proces solventul folosit este alcoolul etilic.