I.2.

7 Gaze terapeutice naturale

Raspandire, caracteristici fizico- chimice
In tara nostra sunt cunoscute mai multe zone cu aparitii de gaze carbogazoase si
sulfatariene (5).
Asa sunt ivirile carbogazoase (legate de vulcanismul neogen din zona eruptivului
Gutii- Calimani- Harghita) din localitatea Covasna, statiunea Balvanyos, Lugos-Bai, TusnadBai, Singeorz-Bai, Miercurea Ciuc, Borsec, gaze care sunt valorificate in mare parte in cura
balneara(5).
Manifestarile exhalative legate de eruptivul neogen sunt regasite si in zona Carpatilor
Apuseni, dar compozitia chimica a acestor gaze sunt intrucatva diferita cantitativ fata de cea a
gazelor legate de exhalatiile postvulcanice neogene din zona Carpatilor Orientali (5).
Manifestarile exhalative gazoase din zona Carpatilor Orientali au continuturi ridicate
in CO2 (94,55-99,8 % CO2), iar celelalte componente gazoase sunt subordonate (N2 =0,195,71%, As= 0,0278%, hidrocaruri= 0,2%), pe cand din zona Carpatilor Apuseni su continuturi
mai mari de azot (N2= 18,2-91,9%), iar CO2= 3,9-81,7 %) (5).
Si aici apar componente gazoase cu totul subordonat (O2, Ar, He, H2, hidrocarburi).
Legat de manifestarile exhalative postvulcanice in zona eruptivului neogen GutiiCalimani- Harghita sunt cunoscute cate iviri gazeifere care au in compozitie si H2S la
continuturi de 0,081 mg% 0-0,56 mg% (5).
Aceste continuturi imprima gazului un caracter sulfurat si totodata posibilitatea
valorificarii deosebite in cura balneara (5).
Acest tip de emanatie vulcanica constituit mai ales din vapori de apa, hidrogen sulfurat
si dioxid de carbon, este cunoscuta sub denumirea de sulfatara (5).
La noi in tara sunt cunoscute sulfatarele de la Turda cu 0,56 mg% H2S, de la Baile
Sintimbru cu 0,256 mg% H2S si Baile Harghita cu 0,081 mg% H2S (5).
Aceste sulfatari au continuturi mari de CO2 (94-96%), iar celelalte componente apar
subordonat in compozitia acestor sulfatari (O2, Ar, As, N2, He, H etc.) (5).
Daca exhalatiile postvulcanice gazeifere carbogazoase ar fi utilizate intens in cura
balneara in mofete modern amenajate ivirilor sulfatariene din tara noastra (Turia. Baile
Sintimbru si Baile Harghita), precum si a altor iviri, ar putea fi suficient si empiric
valorificate in cura balneara (5).
Mofetele
Mofetele reprezinta emanatii naturale de bioxid de carbon (CO2)- gaz uscar (5).
Termenul de mofeta s-a extins, si precum gazele extrase din ape carbogazoase
(CO2) si utilizta in scop terapeutic, precum si la emanatiile de CO2 artificial obtinut din
containere si utilizat in scop terapeutic sub forma de aplicatii partiale sau generale. Aceste
ultime forme au primit denumirea de mofete artificiale- partiale sau generale.emanatiile de
gaz (CO2) obtinute prin extractie din ape carbogazoase sunt denumite tot mofete naturale,
desi oarecum impropiu (5).
Mofeta naturala este numai emanatia de CO2 gaz uscat. In prezent se folosesc nu
numai emanatiile spontane de CO2 gaz, ci se fac si foraje pana la stratul de gaz care apoi este
dirijat si folosit in scop terapeutic in aceeasi maniera de aplicare ca si emanatia spontana de
CO2 (5).

Mofeta naturala, utilizata in scop terapeutic la noi in tara, este un fenomen unic in
lume. Aplicarea tratamentului se face colectiv in incaperi special amenajate, care au forma
unui circ roman (5).
Bolnavii sunt plasati pe o anumita trapta, in functie de nivelul gazului. Prin traditie,
nivelul gazului este stabilit cu chibritul (locul unde se stinge chibritul est considerat drept
locul pana la care urca nivelul de CO2-gaz) (5).
Bolnavii sunt astfel plasati incat acest nivel sa le ajunga la jumatatea corpului (5).
Studiile mai recente au aratat ca la nivelul la care se stinge chibritul, concentratia de
CO2 in aer este de 12% val. CO2 (5).
In ceea ce priveste actiunea farmacologica a acestui tip de tratament cu factori naturali,
datele de studiu sunt exclusiv din literatura romaneasca, deoarece in alte tari, neexistand
mofete nu exista astfel de cercetari. Studiile din literatura, foarte bogate de astfel, privind
mecanismele de actiune ale bailor carbogazoase, nu sunt superpozabile si posibil de transpus
la mofete (5).
In baia carbo-gazoasa, pe langa actiunea CO2-gaz, se adauga factorul termic,
presiunea hidrostatica si efectul bulelor de gaz asupra tegumentului (5).in mofeta generala
naturala, singurul factor terapeutic este gazul moferian. Studii recente de chimie si fizica a
gazului din mofete de la Covasna au demonstrat ca in compozitia lui intra nu numai bioxidul
de carbon ci si hidrogenul sulfurat in unele din mofete in concentratii cu actiune
farmacodinamica certa, precum si un numar mare de aeroioni pozitivi si negativi (valori ce nu
se obtin decat prin surse artificiale) si un grad de radioactivitate ce s-a demonstrat a avea o
actiune farmacologica sigura, fara a exista pericol cancerigen (valorile la nivel inhalator sunt
in limitele celor admise in normatice) (5).
Redam in continuare un tabel sinoptic privind concentratia tuturor elementelor mai sus
mentionate in 5 mofete naturale din Covasna (tabelul II) (5).
In ceea ce priveste actiunea terapiei cu mofeta, reiese din schema de mai jos
prezentata actiunea pe circulatia cerebrala perifwrica si pe hemodinamica cordului, ceea ce
face ca indicatia majora a mofetelor sa o reprezinte profilaxia secundara si recuperarea unor
boli cardiovasculare (vezi la capitolul boli cardiovasculare, bolile indicate pentru tratamentul
cu factori naturali) (schema (5)).
La noi in tara mofetele naturale se gasesc la Covasna, Tusnad, Balvanyos, HarghitaBai, Balnas. Mofetele de la Covasna sunt amenajate special pentru tratament. Mofetele din
celelalte statiuni mentionate mai sus sunt inca in incaperi improvizate, rudimentare (5).
In statiunea Buzias exista mofete foarte bine amenajate, obtinute prin extragerea
gazului din apele carbogazoase (5).
Mofetele reprezinta un factor natural terapeutic de mare valoare, care a fost bine
studiat in ultimii 15 ani, atat din punct de vedere al compozitie fizico-chimice, cat si a
mecanismelor de actiune. (5).
I.2.8 Salinele terapeutice
Cel mai important factor de microclimat in terapia bolnavilor respiratori, il reprezinta
asa numitul microclimat de salina sau de grota (5).

Recunoasterea si utilizarea sa terapeutica pe plan european cu deosebire in ultimii 30

de ani, a pornit de la o serie de fapte de observatie cumulate incepand inca din secolul trecut si
anume: constatarea absentei imbolnavirilor de bronsita cronica si astm la minerii din minele
de sare de la Wieliczka, precum si vindecarea rapida a acestor boli la noii angajati,
ameliorarea pana la disparitia crizelor de astm la bolnavii astmatici refugiati in timpul
primului si celui de al doilea razboi mondial, in pestera Kluttert (R.F.G.), utilizata ca adapost
in timpul bimbardamentelor. Printre cele mai cunoscute saline si grote din Europa putem
mentiona: Wieliezka si Inowroclaw (R.P.P.), Schonebecker si Kluttert (R.F.G.), Solotwino
(U.R.S.S.), Bekebarlang (R.P.U.), Zalzen- Magdeburg (R.D.G.) (5).
A urmat o perioada de utilizare empirica dupa care, mai precis in ultimele 3 decenii sau organizat studii sistematice in cadrul acestor saline si pesteri privind microclimatul
acestora si evolutia bolnavilor supusi unor astfel de cure. S-au organizat simpozioane
stiintifice internationale ale speleoterapiei care au subliniat rezultatele incurajatoare in terapia
astmului bronsic, bronsitelor cronice (5).
Si in tara noastra in urma recunoasterii acestei traditii terapeutice si a unor necesitati
de tratamente impuse de patologia aparatului respirator in continua crestere datorita
conditiilor create de societateamoderna (industrializarea excesiva in anumite zone, poluarea
crescuta a mediului, mari aglomeratii urbane, stress psihic), precum si handicapul social
deosebit pe care il determina acesta patologie (absenteism, zile de spitalizare numeroase,
consum crescut de medicamente, pensionari precoce, dependenti psihofizici), au fost
introduse in circuitul terapeutic salinele de la Slanic Prahova, Praid, Tg. Ocna. Se fac cercetari
in continuare pentru introducerea in acest circuit si a altor saline: Cacica, Ocna Dej (5).
Ceea ce caracterizeaza in primul rand microclimatul salinelor este constanta
parametrilor fizici, chimici si microbiologici spre deosebire de aerul exterior, practic,
variatiile zilnice sau sezoniere (5).
Parametrii climatici si anume: temperatura (in jur de 12-130 in salinele din tara nostra),
umiditatea relativa (aproximativ 60-80%), curentii de aer (cu viteze reduse practic
insesizabile), presiunea aerului (similara celei din exterior in salina Tg. Ocna, fiind o salina de
suprafta, adancime 17m, si cu diferente de presiune in cele de adancime:Praid -160m, cu
diferente de 12-15 mmHg si respectiv Slanic Prahova- 210m, ci diferente de 18-20 mm Hg)
determina un bioclimat caracterizat printr-un inconfort termic de racire slab, cu indice de
stress cutanat hipotonic moderat si indice de stress pulmonar echilibrat (5).
Asadar bioclimatul de salina are un caracter sedativ de crutare cu valori foarte reduse
ale indicilor de stress usor racoros ca temperatura, si echilibrat sub aspectul umezelii (5).
Determinarile aeroionilor mici au pus in evidenta cantitati mici, in jur de 700 cm3, cu
raport favorabil ionilor pozitivi, iar cele ale aerosolilor salini dimpotriva cantitati mari si de
fina dispersie 0,5 cm3 in proportie de 60-80% (5).
Dozarile chimice au aratat cantitati de CO2 si H2S mai mari decat in aerul exterior si
in general absenta aeropoluarilor, un pH usor acid al aerului, prezenta de Na, Ca, Mg.
Evaluarile aeromicroflorei au demonstrat un inalt grad de puritate al aerului si din acest punct
de vedere (5).
Efectul cumulat al acestor factori duce dupa cum atesta toate stidiile intreprinse in
diferite saline la imbunatatirea starii clinice a bolnavilor astmatici apreciata prin reducerea

considerabila a tusei si despneii, rarirea pana la disparitia crizelor de astm, cresterea pragului
de acetilcolina, reducerea medicatiei, imbunatatirea starii psihice (5)
Se afirma astazi ca speleoterapia actioneaza cauzal in patologia bolilor astmatice prin
intreruperea stimulului patogen, dat fiind aerul lipsit de alergeni; deci, nu se mai elimina nici
un fel de mediatori punandu-se in repaus capsula suprarenala.totodata este sustinuta ideea
punerii in repaus, deci odihnirea receptorilor, inhibarea productiei de PGF a2. Prin umiditatea
mare a aerului se realizeaza fluidificarea secretiilor, mucoliza, conducand la restabilirea
aparatului mucociliar. La acestea se adauga inhalarea de aerosoli de Na (avand rol osmotic si
decongestiv al mucoaselor), Ca si Mg (cu rol antiinflamator, antialergic si spacmolitic in
cadrul unui continut crescut in CO2 al aerului salin, cu rol in favorizarea respiratiei profunde)
(5).
De asemenea s-a mai constatat ca terapia subterana ridica nivelul sangvin al
axeroftoiului si betacarotenului la bolnavii astmatici apropiindu-se de cel al oamenilor
sanatosi, compusi aflati in deficit la acesti bolnavi, deficit care adeseori este incriminat in
patologia bolii astmatice (5).
Se subliniaza in ultimul timp si faptul ca terapia de salina intervine in euritmizare
(suprimarea stressului), in normalizarea ritmului circadian denaturat de civilizatie prin
noaptea artificiala pe care o reprezinta la bolnavii astmatici (este bine cunoscuta incadrarea
psihosomatica a acestei boli). De asemenea, ca si celelalte forme de climatoterapie, permite
tonusului vegetativ modificat la astmatici, la care predomina tonusul tropo-trop sa tinda spre
normal (5).
Desigur mai raman, probabil, o serie de factori implicati in obtinerea rezultatelor
clinice si functionale ca de exemplu: radiatia naturala, campul magnetic etc. incainsuficient
studiati, alti factori poate, inca, neevidentiati (5).
Metodologia de tratament difera in ceea ce priveste intervalul de timp petrecut intr-o zi
in salina variind de la cateva ore pana a petrece 16 ore pe zi (incluzand si somnul de noapte),
o perioada de 2-2 saptamani, desi multi autori considera mai recomandabila o cura prelungita
(1-3). In salinele din tara noastra, programul de 4 ore in cursul dimineti, desfasurandu-se sub
permanent control medical. Programul relativ asemanator in cele 3 saline mentionate cupride:
odihna pe paturi sau scune, gimnastica medicala si respiratorie, jocuri distractive so sportive
(sah, tenis de masa, biliard), plimbari, alergari cu caracter de antrenament moderat la efort,
programe de educatie sanitara, psihoterapie (5).
Principala indicatie a curelor de salina o reprezinta astmul bronsic la copii si adulti cu
debut cat mai recent, forme clinice usoare si medii, apoi bronsitele cronice simple, alergia
cailor aeriene superioare (rinite, rinosinuzite alergice s.a.) in afara puseelor (5).
In randul contraindicatiilor mentionam :tbc pulmonar, cordul pulmonar cronic
decompensat, insuficienta cardiaca, neoplaziile pulmonare, reumatismul inflamator si cronic
degenerativ in puseu acut, infectiile, pacientii febribi in general, varsta sub 3-4 ani, status
astmaticus (5).
Se recomanda prudenta la bolnavii varstnici peste 60-70 de ani, la care astmul bronsic
si bronsita cronica este adeseori complicata cu emfizem si cord pulmonar, pe langa o serie de
colectari in diverse sfere de patologie (5).
Efectul curei se mentine cateva luni, de aceea se recomanda o cura si chiar doua cure
anual (5).

Terapia subterana se inscrie ca o metoda eficienta, simpla si economica catre care se

indreapta an de an un numar tot mai mare de pacienti, cel mai insemnat fiind numarul celor
care revin anual ca o dovada a efectelor terapeutice bune obtinute, dar care trebuie intretinute
(5).
Mai nou si ca o completare a terapiei cailor respiratorii sau ca o terapie de sine
statatoare, metoda terapiei subterane se recomanda si in ameliorarea unor afectiuni cardiace
(HTA, insuficienta coronariana, tulburari circulatorii diverse), dar numai in acele pesteri de
adancime care dispun de anumiti factori terapeutici ca: presiune partiala crescuta a O2,
aerosoli cu calciu, ionizare negativa crescuta, continut in radon, cum este cazul unor pesteri
din Polonia, U.R.S.S. (5).
I.2.9 Radioactivitatea in balneoterapie
La actiunea farmacodimanica si terapeutica exercitata de calitatile chimice sau termice
ale apelor minerale, gazelor sau peloidelor se adauga, uneori, radioactivitatea acestor factori
naturali de cura, care are efecte biologice specifice (4).
Elementele radioactive au nucleii atomici nestabili si emit, datorita dezintegrarilor
radioactive, radiatii nucleare alfa, beta si gama, care sunt fascicule de particule in miscare.
Radiatiile nucleare ionizeaza gazele si solidele, activeaza hidrogenul, descompun apa
etc., fenomene ce stau la baza actiunii lor farmaco-dinamice (4).
Radioactivitatea naturala a apelor minerale si din gazele mofetice se datoreaza
izotopilor radioactivi dizolvati in apa din roci sau gazul radonic ce difuzeaza din roca.
Radioactivitatea naturala se datoreaza, in cea mai mare parte, dezintegrarii radioactive
a uraniului, toriului si aetiniului sau a elementelor radioactive 40 K, 3T, 14C, 87 Rb (4).
Uraniul este mai concentrat in unele zacaminte (granite), urme de uraniu se gasesc in
toate apele naturale din adancime. Zacamintele de origine biologica, bogate in acizi humici,
au o capacitate crscuta de absobtie fata de uraniu. Concentratia maxima permisa in apa de
baut este de 5-10-5 g U/l (4).
Radiul face parte din metalele alcalino-teroase. Este raspandit in roci si in fiite vii, iar
prin migrari geochimice este acumulat in tufuri calcaroase sau in zacaminte de origine
biologica. In apa potabila concentratia maxima permisa este de 5X10-11 g radon/l. Radonul
este un produs gazos ce provine din dezintegrarea radiului. Timpul foarte scurt de injumatatire
(3,823 zile) permite utilizarea sa in terapeutica balneara (4).
Difuzand prin fisurile rocilor, radonul se dizolva in apele subterane. Dezintegrarea lui
radioactiva produce radionuclizi solizi de viata scurta, ce se dispun pe corpuri si care
genereaza radiatii alfa, beta si gama. Acest depozit activ al radonului se dezintegreaza in
aproximativ 3 ore, asa ca dupa terminarea tratamentului cu apa radonica, eliminarea din
organism este rapida, evidentindu-se actiunea de durata a radiatiilor (5).
Seria torimului, cu emanatia de gaz inert (toron) si a actiniumului cu emanatia
respectiva de gaz (actinon) nu si-au gasit aplicatii practice terapeutice.
Alte elemente radioactive naturale ca tritium (3H) si radiocarbonul (14 C) si-au gasit
aplicatii practice in radiogeocronologie, servind la datarea si determinarea varstei turbelor.
La noi in tara, stabilirea varstei depozitelor de apa minerala s-a facut prin metoda de
radiofatare, prin masurarea dezintegrarii radiului (G. Atanasiu) (4).

In apele subterane, elementele radioactive apar prin interactiunea rocii cu apa cu care
aceasta vine in contact. Atomii de radium difuzeaza usor in solutie, participand mai usor la
schimbul ionic cu apa subterana, fapt ce explica prezenta radiumului in multe ape minerale in
care se gaseste uranium sau torium (4).
Concentratia elementelor radioactive in apa minerala depinde de felul zacamantului si
de timpul de contact al apei subterane cu acesta. Compozitia chimica a unei ape minerale
influenteaza si ea concentratia apei in radiu, apele acide sau alcaline, avand o solubiliate mai
mare decat cele neutre in prezenta ionilor alcalino-terosi creste concentratia radiumului in apa
minerala respectiva. Ca ++, Mg ++, Na++ grabesc dizolvarea sarurilor de uraniu, formandu-se
saruri duble de tipul MgCO3- UO2- (CO3)2. Saturarea apei cu bioxid de carbon constituie la
dizolvarea radiumului. Potentialul redox mare al unei ape minerale il transforma in forma lui
oxidata hexavalenta, usor solubila in apa. Hidrogenul sulfurat din medii reducatoare
transforma uraniul in forma tatravalenta si contribuie la precipitarea acestuia. Absorbitia la
suprafta a unor substante organice (argile) duce la concentratii secundare ale radiumului in
minerale (4).
Apele ce traverseaza tufuri calcaroase radioactive depuse de izvorul mineral,
antreneaza radonul produs de radium. Astfel, la Singeorz- Bai, radioactivitatea izvorului
principal este de numai 0,3 nCi/l radon, pe cand izvorul 5, care apare la zi la baza unui tuf
calcaros, concentratia este de 13 nCi/l. La Borsec, izvorul P. Curie are 7 nCi/l, pe cand
celelalte izvoare din statiuni au radioactivitati mult mai reduse (4).
In tara noastra apele minerale radioactive se gasesc repartizate in regiunea Muntilor
Harghita si in Depresiunea Panonica (4).
Mentionam ca apele noastre minerale au valori de radioactivitate mult sub valoarea
minima internationala admisa pentru a se incadra o apa minerala in categoria apelor
radioactive (18 nCo/l; IO`7 mg Ra). Este vorba deci de urme de radioactivitate a caror actiune
este inca semnificativa chiar si la aceste valori foarte mici (4).
Prin debitarea de radon pe ora (oraroactivitate) in atmosfera inconjuratoare, unele
staiuni balneoclimatice din tara noastra preznta ape minerale si gaze mofetice ce sunt
considerate factori terapeutici specifici statiunii (4).