Alexandru Vakulovski

TARFA

1. Exit.
Cum dup primvara vine iarna cum iarba ncepe sa nghee vrbiile sa
cada din copaci ca merele rscoapte cum eu m-am saturat de toate astea i am
hotrt sa fug sa fug pana cnd transpiraia ma va lefui din nou pana cnd
roiile se vor coace i viermiorii se vor satura. Mai ncearc o data biete mai
ncearc cine tie.
1. De cumprat bilet pentru Cluj Bucureti. De fcut 1 litru de cafea
sau de ceai negru. Cnd nimeni nu-i acas de strns lucrurile care vor trebui
sigur, nimic n plus.
2. De ieit n coridor, luat liftul, cobort parter, trecut pe lng
cinematograful Mrti, urcat n troleul nr.4.
3. Cobort la gara, urcat n tren.
4. Pa i pusi ora minunat i mpuit.
Asa se fuge de undeva, aa am fugit eu din oraul de care nu credeam ca
voi mai putea scpa. Un ora cu amintirile mele bolnave, cu multa mizerie i
aer statut. Ca ultima dorin, la plecare, as arunca o bomba atomica, asa, ca sa
fie, la poalele rochiei trfei acesteia care se ncadreaz integral ca o ppu
ruseasca n alta trfa s.a.m.d.
Uite-aa. Afara e noapte, se vad ceva umbre, nu stiu daca sunt muni sau
nori. Diminea un soare ca un ochi rou obosit ne va saluta cu scrb. E cel
mai minunat moment al zilei. Dup'aia poi sa dormi, cu siguran va fi mai
interesant dect n realitate. Chiar daca nu vei visa nimic.
Ma aez pe locul meu desi nu am bilet cu loc, beau o gura de ceai i mi se
face greata. E prea tare. Din coridor se aud bieii cntnd: La Familia,
Metadon, Mafia. Asculta, astea-s versuri adevrate zice unu', poezia care
exprima realitatea.
nchid ochii. Stiu ca nu voi putea adormi. E greu sa nu faci nimic, sa fugi
i sa dormi. Starea de oboseala mi trimite visuri. Nite pete roii care se tot

mica, mai pierd din culoare, ncepe sa apar de sub ele un alb, dup'aia albul
ocupa tot spaiul. E un alb auriu i are o viteza extraordinara. ncep sa ameesc
dar nu deschid ochii. Simt ca albul e n stare sa ma orbeasca. Brusc se lovete
de ceva i se oprete. Mii de gngnii negre se mica n toate direciile. ncerc sa
ma concentrez asupra uneia. Totul devine limpede. Le descopr ordinea, le
urmresc cum curg ncet mai departe, cum litera se lipete de litera formnd
un cuvnt ce se unete cu alt cuvnt permind textului sa triasc, s-i
simt puterea n sngele care circula. Ma las n voia lui. Citesc n adormire.
Doamne, numai sa nu uit, numai sa nu uit atunci cnd ma trezesc.
2. Trip.
Daca stau i ma gndesc bine, altfel nici nu putea fi. M-am nscut ntr-o
familie de genii: tata poponar beiv i mama curva. Ideal pentru un fiu
narcoman. Scenele din copilrie pe care mi le amintesc sunt pitoreti: mama
fcnd sex n buctrie cu dracu' tie cine vecini, turiti, instalatori, profesori,
colegi de serviciu etC. i tata n alta camera cu prieteni homali band uica i
lingndu-se. Probabil aveau mustrri de contiin i de-aia ncercau sa ma
educe bine, ca sa li se ierte scrnvia lor de via. Tata ma lua n brae i mi
vorbea rar i explicndu-mi ca trebuie sa fiu bun, sa le sparg moacele colegilor
daca nu se poarta frumos i m-ta-i curva, scrba dracului, tmpenia etc.
Mama ma mngia pe cap i mi zicea sa nu supr fetiele s-mi fac temele sa
nu beau niciodat ca tat-to betivanu' dracului, pidarul, umflatura, cretinu',
idiotu' etc. O copilrie de vis. Seara se termina ntotdeauna cu o mica cearta
intre prini. Pumni n bot, geamuri, farfurii sparte, tigai n cap i la urma
trnt libera. Am avut gratis zilnic un program ntreg de divertisment. In felul
lor, babacii erau simpatici, i vedeau de treaba lor, ma mai bteau pe mine la
cap un pic, porneau remucrile i treaba asta se termina cu o lupta fara reguli
de toat frumuseea. nainte de a fi botezat de strada am fost botezat ca orice
copil ntr-o atmosfera de cldur familiala.
De fiecare data cnd mi amintesc de copilrie ma nduioez. E ca i cum
mi-a aminti un film vechi care m-a impresionat. Memoria falsifica, dar oricum
sunt sigur ca atmosfera familiei acesteia, a familiei mele, mi va ramane
ntiprit n cap pentru totdeauna, pana am sa nnebunesc sau poate i dup,
ma nelegi? Nici pe departe nu vreau s-i condamn, nu, sunt prinii mei i nu
ca i-a iubi, era prea multa iubire oricum, dar mi se rupe, nelegi, mi se rupe
de tot ce s-a ntmplat i se ntmpl.
Nu pot sa zic ca nu mi-a plcut, eu eram regele casei leia plina de
poponari i beivi de pe Valea Dicescu, lng Lacul Komsomolist. Aveam
libertatea sa cutreier dintr-o camera n alta nvluit i pzit de fum i de
alcoolul ce le tulbura privirea la toi cretinii care veneau pe acolo. Daca atunci
as fi avut putere, ii omoram pe toi dracului, dar a fost bine ca nu aveam,

numai aa am fost n stare sa vad i pe cat e posibil sa neleg o astfel de via

de ccat creia parca ii eram predestinat, daca boala mea nu ma salva, daca
nervii mei slbii nu ma fac de fiecare data sa cedez, sa ncep sa turb, sa stric
totul, nu, nu, nu suport oamenii, mi-e sila s-i ating, doar obiecte, tre' sa simi
ceva fata de obiectul pe care il spargi i care te elibereaz, e un fel de jertfa
pentru linitea ta, tu ar trebui sa tii mai bine, nu? Ai citit rahaturi de cri
despre.
Cri prfuite aruncate peste tot, ziare, pianjeni, chiloi, sutiene,
lucrurile cele mai neateptate te puteau mpiedica n casa copilriei mele.
Printre aceste lucruri mama i tatA. i eu cel mai lucid personaj din toat
povestea asta. Restul amorii de butur, de nchiderea forat a ochilor i a
mintii. Am s-i ucid odat pe toi, mi repetam zilnic nainte de somn. Urmau
visuri frumoase cu crime, cum mi mpucam, otrveam, tiam victimele.
Partea cea mai frumoasa a vieii mele e atunci cnd dorm. Fiindc am urat
ntotdeauna, visele mele sunt pline de snge i crime. Iat un vis din copilrie
n care eu eram spectator: ma ntorc acas de la coal, intru i ntr-o camera ii
gsesc pe toi spnzurai. Sau personaj activ: ma trezesc din somn noaptea, ies
din casa, ud cu benzina uile, ferestrele i le dau foc. Chiar daca i povestesc
acum toate astea, nu cred ca i pot transmite ceea ce am simit i simt. Trebuie
sa vezi flcrile alea nebune, jucue, minile i hainele mbibate cu benzina i
apoi ipete i o mie de oameni, de fapt creaturi ale iadului, ieind din casa, fiind
n flcri, alergnd i apoi cznd, zbtndu-se la pmnt i explodnD. i eu
dintr-un unghi potrivit privind toate astea cu gura deschisa i ateptnd sa mai
cada unul i inca unul. O armonie a focului. In vis, cu cat ardea mai mult, cu
att simeam ca ma eliberez, ma purific, as fi ars tot pmntul. Uram tot. O ura
care era normala, era prisma prin care simeam eu i trebuie s-i spun ca
simeam foarte bine.
Vrei sa tii cu ce s-a terminat? Cu cel mai simplu lucru i cel mai
nevinovat: am dat foc la casa. Dracului. Sa se tearg toT. Aa ca-n visele mele.
Cat e ceasul, mai am?
O. K. Trec peste vreo sptmn, mai repede nu pot. Pa
. Chiinu.
Educaia propriu-zis mi-a adus-o strada. Ca i prietenilor mei i
generaiei mele. Ceea ce ne trebuia, nu ni se ddeA. i atunci ne luam singuri.
Pipi, Sobo, F civa prieteni de-ai mei. Eti sigura ca vrei sa ma asculi? Bine.
Pentru a avea bani de o cola, apoi o bere, igri, vodca, eram nevoii sa
facem tot felul de rahaturi. Descrcat maini, furt, btut, menti. Toate astea au
fost braele deschise ale vieii ce ne zicea printre dinii ei tirbi i murdari: ghini
at vinit, blea.

A trecut destul de repede. Cu cteva fracturi, cu ura parial transformata

n scrb. Chiar te intereseaz cum? Simplu. Cumprat foarte ieftin de prin
sate automate Kalanikov i apoi vndut bieilor care le duceau n Romania
sau altundeva. Uite exemplu. Ccat.
Ceea ce a fost mito a fost prietenia. O prietenie de multe ori dubioasa,
dar prietenii adevrai fac sa se uite toate cazurile cnd prietenia cu cineva te
duce direct cu capul n gard. E interesant ca pe majoritatea prietenilor mi i-am
fcut la universitate. Cursurile plictisitoare, profesorii imbecili de la Litere, te
trimiteau direct la Decanat berria un pic mai jos de sediul facultii, pe
strada Pukin, chiar lng statia lui 10 i 3. Bere ieftina i taranca. Cu ncetul
ne-am mutat i mai la vale Casa Presei cu scrile ei lturalnice, numai bune
sa te faci varza, sa borti, sa dormi, la urma urmei, daca nu te mai poi cara.
Aici am nceput sa fumez travca. Eram de fiecare data att de cri de butur,
nct vreun an, tot curnind aproape regulat, mi se prea ca nu are nici un efect
asupra mea.
Femeile de atunci cum ma suportau? Erau cam toate curvE. mi plceau
curvele. Totul frumos, fara complicaii. De obicei. Nici o vorba de rutate cnd
eti clei, ca i cum totul este normal. Pentru bieii i fetele din generaia mea,
generaia O, foarte multe lucruri par normale. Altfel te rupi n doua i te duci la
fund. Foamea, durerea, umilin, crima ne definesc pe toi. Numai crima poate
terge deeurile ramase motenire de la utopia URSS. tii ce-i URSS? E ursul
de pe sticla Ursus, de altfel e rou, la fel de utopic, frumos ca o utopie. Taie un
U de pe Ursus.
Scrb i ura. Avem sdite n noi scrb i ura. Noi nu mai vrem sa fim
ratai ca prinii notri, nu vrem sa zmbim frumos cnd cineva ne fute.
Trebuie sa strpim odat pentru totdeauna resturile mucegite cu via lunga.
Rahaturi mobile. Peste toT. n scaunele preedinilor de tara, la catedra, n
trolee. OOOOOOOOOO sai hui, sau pre romnete sugi pula, zicem noi
scumpilor notri din secolul 15 i.d. H. Care au uitat sa moara. Mori odat ca
pute a hoit! Fuck off!
Uite ca e 2 i 54. Somnul a fugit de aici. Nu i-e somn? Bine, daca vrei. A,
era pizdos. Prima oara cnd mi-am dat seama de efect, tocmai fumasem pe
scrile din Casa Presei i mergeam la mine cu Sobo i Ki. Am ras bine pe drum,
apoi picioarele mi s-au nmuiat, capul mi s-a fcut greu i fara gnduri, cnd
am ajuns acas nu mai eram n stare sa vorbesc i aproape nu ma mai puteam
mica, aa ca Sobo i Ki au fost nevoii sa ma care i sa ma lase n paT. n timp
ce creieraul meu se rotea printre galactici ndeprtate. Prin creiera se plimba
un greiera. A doua zi m-am gndit un pic cat a fost din cauza vodcii i cat din
cauza stricciunii.

O igar buna costa cinci lei, tot atta cat o vodca. Minimum cinci
persoane evadau din realitate cu o igar. A fost o vreme cnd Pipi, eu i Sobo
nu rmneam nici o zi cu capul limpede. Tu ai capu' ca curu, da' tu ai nasu' ca
pula se amuza atunci Sobo hlizindu-se. O parafrazare dup o piesa din Ruts
de Sepultura. Zilnic, aproximativ pe la ora cinci, ieeam din sediul firmei la care
lucram toi, cu sticle n buzunarele scurtelor, uneori i cu cate o igar, i
mergeam n blocul de vizavi unde ne fceam varza. Era momentul cel mai fericit
al zilei. Tineri, frumoi i voioi. Trimind realitatea n pula. Dup'aia ne
ntorceam deseori la birou, spre exasperarea colegilor. Adevrul e ca Pipi lucra
mai bine la computer cnd era muci. Ziceai ca minile lui sunt prelungiri ale
tastaturiI. n timp ce capul ca o crp se balambanea dintr-o parte n alta
rnjinD. n fiecare diminea Sobo scotea un pistol dintr-un sertar de la
serviciu i i-l ducea la cap. Chiar daca zmbea, nu arata tocmai veseL. ntr-o
zi aa am s-mi scot chefirul din cap, zicea. Cred ca aa i ar fi fcut daca efu'
nu era mai prevztor i nu ascundea pistolul. Cel mai nasol era din cauza
poliailor care bei vafli cutreierau i mai cutreiera i acum Chiinul,
mprind bastoane n stnga i-n dreapta. Criminalii cei mai periculoi din
Chi sunt gaborii.
Ccat. Pizda m-sii. Cum de-a explodat odat tot ccatul asta istoric?
Sau va fi i mai mult ccat de la mprtierea lui? Nu sunt dect nite ntrebri
retorice. Nu sunt dect nite furnici pe spinarea mea i ncerc sa scad efectul
mncrimii. Unde este ura? Unde este salvatoarea ura? De ce am obosit sa
ursc, sa fiu crud? Mi-e sila, o ngrozitoare sila de tot. O scrba ce mi leag
minile, ma neutralizeaz. Nu mai sunt bun de nimic. Time-out. Sunt un cretin
n stare de amoreal. Stiu ca trebuie sa fac sau sa nu fac ceva. De fapt nu stiu
nimic. Nu stiu daca trebuie sa ma sinucid sau nU. n adolescenta am ncercat
de cteva ori i acum mi s-a fcut sila i de sinucigai, i de sinucidere. Daca
am sa ma sinucid, data viitoare va fi sigur. Nu ma voi trezi cu minile amorite
de la tieturi. Dar mi-e sila. Cum zicea Fane Babanu: sunt plictisit, sunt zaibit
de moarte. El i gsea mcar refugiu n internet i alcool. Mie mi-e sila de
toate. De via, de vis, de moartE. I-a trage cuiva un ut n fund, aa ca sa fie,
dar de ce? Mi-a trage mie un ut n fund. Sau n caP. I-a omori pe toi. Dar e
risipa de timp i efort. Merita? Ce merita, Doamne? Atept rspuns.
Ce-am simit atunci cnd am fost lovit cu sticla n cap i ca-n filme am
aterizat graios pe asfalt i sngele s-a mprtiat pe fata transmitandu-mi
cldur, ncercnd sa ma apere cnd mintea, memoria, instinctul se duseser
dracu' tie unde. Cnd devenisem nite carne calda, o absenta nclzit de
sngele meu. Sngele ce mi roia atunci pe nas, pe gura, din rani era contient
mea care ncerca sa ma apere atunci cnd eu ma pierdeam, ma duceam
departe, cuprinznd totul i nefiind nimic. Nirvana. Este locul inexistent care

cuprinde tot, care de attea ori m-a ademenit, mi-a dat cel mai mult, ce-i mai
bun, ce nu poate fi exprimat prin cuvinte, aciuni, gnduri i simuri, nelegi?
Mi-a fost ntotdeauna greu s-mi revin din aceasta stare, provocata de droguri,
dar i de durere, de agonie, boala, de comoie, cum a fost atunci, cnd ncet
ncepusem s-mi revin, mi-am ters fata cu minile i am observat sngele care
ma nvelea, care ncepuse sa se nchege, l-am privit dar nu nelegeam nimic, lam privit pe F care era alturi vorbea ceva dar eu nu nelegeam nimic,
simeam doar acea cldur a sngelui care ca o funie m-a tras napoi, eram
mirat, mirat fara indignare, fara gnduri, caci nu aveam atunci, priveam
sngele i priveam n jur i nu nelegeam nimic, absolut nimic, nu tiam nimic,
nu tiam de mine, totul era ca o mare de gelatina, de imagini care noat lent i
se suprapun, ma leagn, de fapt nu ma leagn, dracu' tie cum era, daca era,
caci nu ma simeam pe mine i atunci am auzit glasul lui F care vorbea ceva, se
uita la mine i atunci am nceput sa ma ntorc, eram foarte confuz, am vrut s-i
zic ceva dar uitasem, uitasem tot, ma uitam la F i nu tiam cine e, ncerca sa
ma trezeasc, s-i vorbesc, dar eu uitasem tot, Yo, mi zicea el, ce-i cu tine,
vorbete-mi, nu mai tcea, dar eu eram undeva departe, uitasem tot i nu
nelegeam nimic, il priveam pe F, mi transmitea cldur, dar nu tiam cine e,
unde sunt, cine sunt, apoi sngele, l-am privit iari mirat i m-a tras iari
napoi, Yoooooooo! ma chema F, dar eu tceam privindu-l, apoi m-am ridicat,
am privit n oglinda, era cineva murdar tot de snge, nu tiam ce cauta el acolo
i eu ma simeam undeva la mijloc, n aer, apoi am neles ca eu sunt ala din
oglinda, am cscat gura mirat i l-am privit iar pe F, i iar n oglinda, uitasem
tot i cumva mi-am dat seama ca ala eram eu i nu nelegeam cum putea fi
asta, cum eu sa fiu, eu sa fiu ala? i-ai revenit ntreb F, i eu il privesc
nenelegnd nimic, cine e F, cine e ala din oglinda? Unde e aici? Hai sa mergem
la mine, a zis F, m-a ajutat sa ma ridic, am ieit, mi-a luat cheile, a ncuiat i
am pornit undeva.
Chiinu. Zile frumoase i confuze. Zile colorate i nopi cu multa cafea,
plimbri pe strzile ntunecate i ntortochiate ale oraului. Cri citite pana
dimineaa. Ateptarea punctului luia rou de pe cer ce se ridica repede
schimbndu-i culorile.
Noapte buna, paplu', ce bine-i lng sngele tau, nclzete-mi hoitul, te
rog, cat sunt lng tine. Dracu' tie ce va fi maine. Daca
. Music Pub.
tii, noaptea trecuta l-am visat pe Satana. Am visat toat noaptea. Era
foarte frumos i detept. Era blond, tuns scurt, tnr. Straniu, nu? Ni-l
imaginam ntotdeauna pe Dumnezeu btrn, pletos i brbos. O imagine a
cuiva obosit, mbtrnit, niciodat vesel sau mcar zmbitor. E o erezie sa i-l
imaginezi pe Domnul Dumnezeu reprezentat prin Tatl, Sfntul Duh i Fiul,

zmbinD. nchid ochii i-mi imaginez. MitO. ncearc i tu. Sau n pantaloni
largi, tuns scurt, cu apca, cu walkman. Cu tricou cu poza lui Marilyn Manson.
Da, i cu un telefon mobil la care discuta cu Jim Morrison. Apropie-te de
telefonul lui s-i vezi numrul. L-ai vzut? E un tip tare, nu? Un Dumnezeu de
care ai nevoie. Suna a publicitate pentru campania prezidenial. Asta e. Avem
nevoie de un Dumnezeu. Un Dumnezeu pentru generaia Nirvana, generaia 0.
Generaia Limp Bizkit, Sepultura, Cypress Hill, Aquarium, Marilyn Manson,
Zdob i Zdub, Eminem, Radiohead, Salman Rushdie, Dostoievski, Jean Michel
Bosquait, Hagi, Federman, Maradona, Henry Miller, Nabokov, ionesco, Tzara,
Urmuz, Bitov Sunt de-ai notri, pe-ai votri tineti-vi-i vou, ca noua nu ne
trebuie! Cu Dumnezeu nainte! Dumnezeul nostru n tricou, nu ala din
njurturi. Ala e al vostru.
Da, ziceam de visul meu. Satana era extraordinar de detept. Am discutat
despre ceva, de fapt el ma acuza de ceva i eu ncercam s-l contrazic. Stiu ca a
vrut sa ma ia. Nu mai tin minte cuvintele, am rmas numai cu impresia din
acel vis. O impresie de comar, de durere cruda. Avea nite ochi albi, nelegi,
ochi albi dar cu multe linioare, de asemenea albe-transparente. Ochi exact ca ai
oamenilor, pupila, tot, numai ca albi-transparenti. Fumasem un joint nainte de
somn. M-am trezit speriat, apoi fericit ca sunt viu, aici. Dar stiu ca am un timp
limita. Nu stiu, nu tin minte sa ma fi iertat n viS. Insa stiu ca ceva se va
schimba, ori se va ntmpla un miracol, ori ma voi duce la fund. Asta am simit
dimineaa. Asta simt i acum. Stiu ca n vis Satana mi s-a prut corect, desi
crud. Nu stiu daca ma nelegi. E greu de transmis ceea ce am simit. De-aia
nici nu am memorizat cuvintele, ele erau o punte doar, o arunci n aer dup ce
ai trecut-o. Asa, sa fie mai vesel. Mai pricolino.
Vrei un ceai sau o cafea? Faine ceaiuri fac acuma n pub. tii, i eu am
avut zilele astea un vis asemntor. Cu dracu', numai ca nu e chiar aa
simpatic ca n visul tau. Visul meu a fost groaznic. Am fost vnat de dracu'. De
fapt, cnd m-am trezit eram sigur ca nu am visat, daca e sa fiu sincer, nici
acum nu stiu ce-a fost. Stiu ca mergeam pe strada i trebuia sa salvez un
btrn care se scufunda ntr-un butoi. Dar nu stiu de ce nu puteam face treaba
asta singur. Eram sigur de asta. Trebuia sa conving un bieel de pe strada sa
ma ajute, altfel nu reueam. Dar bieelul nu vroia sa mearg, era foarte urat i
mi zicea ca nu poate nimic, dar eu eram sigur ca ma minte, c-i mecher. Apoi
stiu ca eram n camera mea. Bieelul se transformase n feti. O feti foarte
urata, apoi doua, trei, patru cinci ase apte toate m-au nconjurat i
hohoteaU. nnebuneam. Nu mai puteam sa mai aud hohotele lor i sa le mai
vad. Stteam cu capul intre picioare, cu palmele la urechi, dar degeaba. Apoi
au aprut multi draci ce roiau n jurul meu i vroiau sa ma minta. Se
transformau continuu n bieei, fetie, obiecte, numai sa ma insele. Dup asta

m-am treziT. mi era frica, desi parca tiam ca a fost doar un vis. Cnd am
adormit din nou, stiu ca cineva sunase la usa mea, am mers i am deschis, era
o femeie foarte frumoasa, am lsat-o sa intre. Ea s-a dezbrcat i m-a tras n
pat. La sfrit, dup ce fcusem sex, cnd eram obosit i mulumit, un ras
ngrozitor m-a trezit. Femeia se transformase ntr-o baba hidoasa care mi zicea
tot timpul: te-am futut, te-am prins pana la urma, te-am futut, te-am prins, team futut, te-am prins pana la urma, te-am futut, te-am prins Ma simeam
terminat, de nimic, roiuri de draci-hidosi-parosi-copii-foarte-urati-babecarbonizate-puturoase-fetite-si-obiecte, toate sau totul roia n jurul meu. Dracul
ctigase partida, eram prins, nu mai puteam face nimic.
This is the end, beautiful friend.
This is the end, my only friend, the end of our elaborate plans, the end of
everything that stands, the end, no safety or surprise, the end. suna n capul
meu.
cnd m-am trezit nu eram sigur daca chiar s-a ntmplat sau nu, din
cauza ceasului. In vis el ticia foarte tare. Il duceam la buctrie, dar el aprea
napoi. Cnd m-am trezit, ceasul ma privea i fcea un zgomot de parca ma
scuipa. Nu stiu ce se ntmpl cu mine, cred ca nnebunesc, cred ca ma las de
fumat iarba, ma doare ngrozitor capul. Music Pub-ul se umple de fum. Ne
acoper i noua capetele. Abia mi vad prietenul. Scoate un joint i il aprinde. E
buN. Iarba noastr cea de toate zilele. Muzica buna ne duce n starea de
euforie. Buru zice ca se simte foarte binE. i eU. Ii zic bancul cu expoziia de
pictura cnd vizitatorilor li se spune ca tabloul n care se fut doi poponari,
pidari ca suna mai bine are ca denumire orice titlu de ziar. Scot o revista i
ii citesc titlurile: se toarn ciment, curenia continua, singurul ziar gratuit
pentru capitala, Mitrea protesteaz n vrful macaralei, festivalul trabucurilor,
suspendarea vizelor depinde de guvernul roman, cea mai moderna parcare din
tara, bomba la justiie, vrei sa fii model?, nvai limbi strine!, preul unei
cafele pentru Tom Hanks, ce drepturi au consumatorii?, loteria romana te
saluta, eu am construit roata mare! etc., etc. Moare de ras. Totul se terge de pe
creier. Norii de fum ne fac sa ne simim sus-sus. Bem cola i simim fiecare gaz
al sucului. Ne zgaraie uor gaturile.
n ochi culorile sunt foarte vii, muzica trece prin urechile noastre. Buru
ncepe sa deseneze. Rupe desen dup desen, desi mie mi-au plcut toate. Sa
cnte Triky, zice el, i canta Triky. O bere, strig eu, i chelneri mi aduce o
bere.
5. Stele pe cerul rou.
Draga Pipi, nu i-am mai scris demult i ma bucur ca tu i-ai amintit de
mine. Aceste zile se aseamn mult cu cerul rou cu stele albe din terasa de la
Casa Presei. M-am bucurat ca Sobo a ieit bine din povestea aia murdara. Mai

picteaz, scrie sau canta? Arta i drogurile sunt ntotdeauna o alternativA.

nainte as fi adugat crima i alcoolul, dar acum mi se face sila de chestiile alea
i cred ca sunt o alegere cam proasta, te ridica, i dau impresia de eliberare i
apoi te fut n cur. Sau n gura. Arta i drogurile, da, e alta treaba, e pentru
aristocrai, cum zicea un prieten, nu stiu daca la concluzia asta a ajuns singur
sau cu ajutorul mult stimatului domn Boris Grebenscikov.
Am auzit ca te-ai mai cstorit de cteva ori, ca mai ai civa copii. Bravo,
domnule. Numai s-i poi numra. Sau sa le poi numra. De fapt, ce conteaz?
E i asta ceva. Sa te mbraci i sa te dezbraci de o femeiE. n ultima vreme eu
sunt ala care sunt mbrcat i dezbrcat de femeie. Femei. Sunt tot timpul
drogat, nu ma intereseaz absolut deloc sexul, nu sunt agresiv i daca o femeie
vede ca nu opun rezistenta, daca ii place, se culca cu mine. Nu stiu daca ma
exprim corect. Cu mine? Cnd eu sunt undeva departe, n nori, soare, muni,
iar cineva mi trage blugii, chiloii i se aaz pe pula mea. Nu zic ca e rau. Asta
nseamn ca sunt o curva, nu? Ce zici, Pipi? Tu chiar te ndrgosteti i te
cstoreti, sau i tu eti cstorit, te cstoresc, am vrut sa zic, i pe tine nu
te intereseaz cine i cum te duce, ce face cu tine? Mai curnesti? 5 lei igar. 5
lei vodca. Stiu ca i plcea mai mult varianta a doua. Da-mi 5 lei, i imediat se
oferea cineva cu dureri viscerale care sa dea o suta, doua, trei etc. Numai s-i
asculi istoria lui de ccat, sa zici da, da, domnule, ce te-a mai futut mizeria, sa
comptimeti omu', ce, nu merita daca face o suta, sau asa, cum suntem noi
mai cretini, sa ne batem joc de cel care face cinste, daca e mgar de masochist,
daca ii place, curva dracului. Oamenii i sentimentele, ateptrile, speranele
lor sunt ca i ccatul lor diveri, fiecare cu culoarea, putoarea, grandoarea sa.
Ce mai, ccat, bai Pipi. Eu prefer sa mai trag un fum, sa ma transform dracului
n fum, nu n ccat, sau voma cu ccat combinate de la alcool. Fumul ma ridica
la cer, fie i el de ccat. Uite ca poate am sa ma gruzesc cu asta, blea. Dar nu,
n-am sa ma gruzesc ca toi bacii care se drogheaz numai aa ca sa fie, dup
care se simt ca pula, se gruzesc, fiindc nu stiu sa se pricleasc, nu neleg
nimic, nu se pot ridica la cer, nu pot intra n muzica, literatura i culori, viteza,
Doamne, nnebunesc cnd ma gndesc cat de sus te ridica iarba asta crescuta
prin grdini, rape, pduri, i se gsesc imbecili care se drogheaz i nu stiu ce
sa fac, au dileme, Pipi, nu-s cretini tia? Da bacule travca, kiful ncoa' i te
duce badea la film. Nu i vine sa mori de ras cnd vezi filme despre narcomani
cretini, borai, care vor sa lase impresia ca toi sunt asa? Lsai-o, bacilor,
balta, de Mick Jagger ce spunei, de Bulgakov, dom'le, de Dinamo Kiev etc., etC.
i drogatul este o arta, nu? Pipi, tre' sa tii s-o faci, nu te apuci ca blegul de
pictat daca habar n-ai cum se tine creionul. Sa i-l bage n cur aia care nu stiu,
pe mine ce ma intereseaz?

Maradona. Fumnd marijuana cu Castro, Pipi, crezi ca Fidel Castro tie

sa se drogheze? Sincer sa fiu, nu stiu ce sa cred. Daca Maradona, daca Gabriel
Garcia Marquez, daca cu toate ca ntr-un fel mi-e simpatic i mie, dar
agresivitatea i cruzimea lui uneori mi amintesc de babacul Stalin, care trgea
o pipa, devenea fricos i bnuitor pe toat lumea i o baga pe toat n Siberia.
Mie de Shakespeare mi place, trage un fum, scrie un sonet, mai trage o pipa,
scrie Romeo & Julieta. Arta, nu ccat de politica care e pentru alcoolici, pentru
cufurii ce sufer de diaree i hai sa mai fac un bine Patriei, daca oricum tot
timpul mi-a caca. Auzi, Pipi, ai curni o data cu Maradona? E haios tipu', i
Cuba e un loc fain, n orice caz mai bine-n Cuba dect n Romania, cum canta
MihneA. Insula, n jur oceanul, banane, portocale, nisip, stai pe mal i te
gndeti cu drag la Romania, Republica Moldova, ii povesteti lui nenea
Maradona despre Hagi, despre Sinaia, Sighioara, Sovata. Despre Marea
Neagra, despre Carpai. Despre cum ne gndeam la Cuba. Mai tragem un fum
i ii povestim i despre Lacul Komsomolist, cartierul Botanica, gagicile din Chi.
Dup' aia el i povestete de Argentina, despre fotbal, despre linite. Te ntreab
daca nu cumva ai vzut meciul ala. Cum sa nu? E bucuros. Mai trage un fum.
Zice ca scrie. Sonete i un roman. Despre linite, despre Cuba, despre cum e sa
fii futut de toat lumea doar pentru ca ai fost fotbalistul lumii i cum i caui
linitea, dar lumea nu te las n pace, ea vrea drame, accidente, violuri, partide,
ccat, zice Maradona, mai bine-n Cuba, Fidel ma lasa n pace, Fidel e mai
nelegtor dect ziaritii si, cum s-i spun, eu nu ma bag n oala lui i nici el
n a mea. De-aia am venit n Cuba. Hai sa intram n mare, dar nainte de asta,
hai sa mai tragem un fum pentru Argentina, Republica Moldova i Romania.
mi amintesc, draga Pi, de discuiile noastre vechi despre DumnezeU. mi
spuneai ca Dumnezeu nu poate sa nu existe, iar eu i spuneam ca Dumnezeu
nu poate sa existe n aceasta lume. Acum cred ca avem ambii dreptate:
Dumnezeu exista i nu exista n aceasta lume. Sunt cteva lumi suprapuse i
nu fiecare il poate simi pe Dumnezeu. El exista i nu exista. Nu trebuie s-l
cutm, Dumnezeu nu poate fi vnat. Nu e o pasare, desi ni-l imaginam n
ceruri, nu e nici un pensionar, aa cum i-l imagineaz pensionarii din cauza
pcatelor, a fricii, i atunci cum poate aprea mai potrivit pentru minile lor
nceoate, opace, dect ca un mo suprat n ateptarea pensiei? Nu,
Dumnezeu nu ateapt pensia, nu, Dumnezeu nu e suprat, nu e vesel i nu e
trist. Te poi gndi la el cu frica, cu bucurie, cu tristee, cu scrb, te poi gndi
la el oricum, dar ce treaba are Dumnezeu cu tine, cu gndurile tale, cu ccatul
tau i cu menstruaia ta? El nu vine cu foamea, cu frica, cu njurturile tale. El
nu vine. El nu triete pentru tine, cum crezi tu. El nu triete. Draga Pipi, eu
l-am simit pe Dumnezeu, nu stiu cum i-a putea explica cu nite simple
cuvinte. Sunt multe ncercri de a-l gsi pe Dumnezeu cu ajutorul cuvintelor i

uneori ai senzaia ca l-ai prins, dar totui scapa, de-aia ard crile. E mai
degrab n fum, n fumul unei cri arse sau n fumul de marijuana. Care ne
ajuta sa simim dumnezeirea, frumosul, jocul, dar pana la urma oricum cobori
n glod, te nnmoleti i poate de la acea cdere nu te vei mai vindeca
niciodat. E uor sa spui ca l-ai gsit pe Dumnezeu, il poi gsi oriunde, cu
orice, cu stupefiante, cu durere, n clipe de fericire i bucuriE. n moarte. Sau
n via. Il poi vedea n lumina, n muzica, literatura, contrabas, boschei, lege,
n orice, absolut orice. Dar n acelai timp il pierdem mereu. Fiindc nu-l
putem identifica cu nimic, cu absolut nimic, nici mcar cu o supradoza. Fericit
e ala care crede ca va muri i va ajunge n rai sa povesteasc cu bunul nostru
Dumnezeu. Care jertfete tot creznd ca l-a prins, ca fericirea e a lui, sfinenia e
a lui. De ce s-i dea Dumnezeu pensia, ba? Ce, el te-a angajat, ai fcut
contract cu el? i-e nevasta pe care o poi obliga sa se culce cu tine, sa o bati i
sa stai la povesti cu ea? Dumnezeu i-a dat multe, e treaba ta daca il refuzi, i
eti un cretin daca te crezi mare ascet. Daca priveti la ceilali cu scrb din
cauza ca tu eti popa, te crezi ales, nseamn ca nu eti dect un cretin i un
idiot. Nu stiu Pipi, cred ca vor mai trece ani buni pana cnd am sa cred sau nu
am sa cred n Dumnezeu. Pentru mine el este absenta sa. Dumnezeu e cu noi
vorba cntecului.
Mai tii minte cum m-am drogat prima oara? De fapt, cum am recunoscut
ca da, a fost altceva dect alcoolul, da, am fost drogat. Cum am stat la un suc
pe terasa de la Casa Presei, cum a nceput sa ploua, toi au intrat n bar, noi
am rmas pe terasa, am tras doar umbrela mai jos, apoi a aprut Mandarin, a
scos o igar lunga de hai i am tras toi n afara de gagici. Cnd din igar
nu a rmas dect scrum m-am ridicat sa plec. Stai sa culegem roada, ai zis, i
eu i-am rspuns care roada, ba, ca doar tii ca pe mine nu ma ia. Tu nu vroiai
sa plec, dar m-am ridicat, am privit plrioara rosie de Coca-Cola i am vzut
stelue pe ea. Pi, i-am zis atunci, uite, parca e cerul cu stele, iar tu te ineai de
burta de ras. Am ieit cu Drama, pe drum am mai ntlnit pe cineva i mi-am
dat seama c-s varza, c-s rupt, ca de-abia ma mic, fiecare privire mi se prea
ngrozitor de grea, ma simeam robot, n fine, am mai stat la o cafea. Ala cu
care ne-am ntlnit atunci ncepuse sa vorbeasc ceva despre crimele de rzboi
din Transnistria, despre ce trebuie fcut ce nu trebuie ce au greit
politicienii tii, toat lumea vorbea atunci ca sa nu tac, eu nu mai puteam
rezista la aa ceva, mi se prea extrem de banal, desi tipul punea suflet n ceea
ce spunea si, n fine, am izbucnit n ras n aa hal ca nu ma mai puteam opri,
rdeam tot timpul, cu lacrimi, tipul ncerca sa mai spun ceva, eu iari
hohoteam, n sfrit i-a cerut scuze i a plecat. Drama se gruzise, desi nu
fumase, dar plrioara, cerul rosul cu stele albe tras pana deasupra capului,
cerul se umpluse cu fum de hai, aa ca i ea respirase o doza buna de fum.

M-am ridicat de la masa extrem de greu, cltinndu-m. Credeam ca nam sa reuesc. Mi se prea ca trupul meu e fcut din miliarde de bucatele,
pentru o mica micare trebuia un efort maxim. Am urcat n troleu, am cobort
la Gaudeamus, am mers acas, n timp ce Drama se ducea mai departe. Am
intrat n buctrie i am stat la acea fantastica fereastra pana pe la 12, adic
nu mai putin de vreo opt ore, privind gradina, copacii, tufele de zmeura,
cpunile, gutuii, merele. Simeam ca partea de sus a craniului s-a deschis, s-a
golit, i din mine rmsese doar acea privire care cu venirea serii s-a ntunecat,
apoi cu venirea nopii s-a nnegrit cu totul. Cerul era negru, nu rou, iar pe el
nici o stea. M-a trezit din acea stare Ski, care se ngrijorase din cauza modului
cum artm. L-am convins c-s doar foarte obosit.
Mai scrie-mi, Pipi, poate mai trec i eu prin Chau cndva, poate anul
asta. Salutari noii tale sotii, daca te-ai cstorit cumva inca o data intre timp,
felicitri i salutari pentru noua ta sotie. Nu fuma chestii de ccat, mai bine
ceva mai buN. i vodca e de ccat, da' dac-i place, treaba ta, doar ca te
porcete, tii tu, vorbesc n general, nu i tin lecii, toi alcoolicii sunt porcine.
Poate ne ntlnim n Cuba, ce zici? Mai stam de vorba cu nea Maradona,
poate scriem i noi romane i sonete. Poate intram i noi sub cerul rou cu
stele albe strlucitoare. Poate tragem de acolo un fum pentru Romania i
Republica Moldova. Pana atunci, vise fericite alturi de noile tale sotii, noii tai
copii. Te salut.
6. Sobo pleaca-n Est.
Sobo i pregtete bagajele. De fapt, i scoate tot ce nu-i trebuie din
geanta pe care i-a pregtit-o sotia. i lasa doar ceva mncare, igri, casete, un
tricou i o revista. Gata. Se aaz pe pat, scoate o igar, o aprinde i inspira
profunD. Inspiraia gndete Sobo, a venit mtuica inspiraie la mujiciocul ei
btrn. Expira. Da, e ceva. Mai inspirA. nchide ochii i se ls pe spatE. i
simte creierul gdilat. Pizdos, gndete Sobo. A rmas singur n aceasta camera
i peste putin timp trebuie sa plece i el. Fiecare diminea ncepe cu inspiraia,
zice el cu glas tare, se ridica, ia chitara i ncepe sa cnte ncet cu ochii nchiI.
i strange chitara la piept i mai inspira o data. Poate prea mult pentru
nceputul cltoriei, gndete, dar se linitete, lasa, o sa fie ca n alta
galactica. Trebuie inut tot timpul legtura cu cosmosul, altfel ne pierdem n
spatiu.
Sobo i mngie chitara, o aaz cu drag pe pat. Pa. Ne vedem peste
cteva zile, poate o sptmn. Ai grija de tine, nimeni sa nu mi te furE. i
trece degetele peste corzile ce zumzie uor. Asa. Pa. Sobo i ia geanta, iese,
ncuie. Afara e un soare nebun. Sobo i ridica palmele la ochI. i simte
pachetul destul de voluminos n buzunar. Maine va fi i mai soare, gndete.

Toi ateapt lng autobuz, Sobo se tine de burta de atta ras. Patani,
zice, sa nu spunei attea glume la vama ca am belit-o, ne ia mentura pe toi, i
rade i mai tarE. n sfrit autobuzul pornete. Ochii roii ai lui Sobo privesc pe
geaM. Ii placE. nchide ochii: mama, eu am plecat n cosmos, ma ntorc maine.
Soarele ii trece prin pleoape, ochii lui vad nite imagini pe care ar da orice ca sa
le poat nregistra. Un rou intens, un galben ce apare i dispare, verdele ce
alearg. Se las purtat de culorI. ntr-o zi poate am sa reuesc, da' nu conteaz,
acum nimic nu mai conteaz. Se simte alergnd printre aceste culori care sunt
vii, dar care nu se mic, are senzaia ca el se plimba printre ele i nu ele se
plimba pe ochii lui. Emana o muzica pe care niciodat nu ai putea-o nregistra
pe hrtie, niciodat nu o vei putea canta de doua ori, Sobo simte asta, nu mai
gndete, ar fi prea stresant i obositor sa gndeti cnd simi dintr-odat
attea. Soarele se face mai palid, dar nu mai conteaz. Culorile se transforma i
ele. Acum sunt calme, lente. Muzica e i ea mai domoala. Sobo se viseaz
plimbndu-se cu bicicleta pe strzile Chisului. Cu o viteza maxima. Ajunge o
main, o depete, o motocicleta, un camion ha, ha, ha, face Sobo simind
ca ncepe sa se ridice uor de la pmnt. Zbor, zbor, tipa el, pana ajunge n
nori, simte rcoarea lor, frumuseea culorii lor vii, dar zboar mai departe,
zboar, ochii ncep s-l doar de atta lumina i Sobo trece prin soare ca
printr-o oglinda i se trezete: Pregtii-v actele i bagajele pentru control. E
noapte. Cineva a aprins lumina n autobuz. Pe Sobo il ustura ochiI. i scoate
buletinul i desface geanta. Un vame trece i le controleaz buletinele. Privete
pe So, apoi poza. So ii zmbete. Ce-s astea, ntreab al doilea vame simind
ceva la fundul genii lui Sobo, bombe, ii raspunde el, a, am crezut c-s pachete
de igri, da' nu mai glumi cu mine, il avertizeaz vameul i trece la
urmtorul. Pidarazul, gndete So. 'Te-n chizda m-tii, gavniucule mai
gndete. Se amuza singur de gndurile lui i se simte pe deplin mulumit.
Autobuzul pornete cu lumina aprinsa nuntru caci imediat e vama republicii
surori.
Cobori toi din autobuz cu actele i bagajele pregtite. Cate unul trece
prin fata vameilor care ii controleaz. Ajunge i Sobo. Vameul se uita
bnuitor la el, apoi la buletin, ce ai n geanta? Chiloi i ciorapi murdari i
cteva ziare porno, ii raspunde So i ii zmbetE. n buzunare? igri, capici,
pistol. Vameul ii ntoarce buzunarele din care cad un pachet de igri, bilete de
troleu compostate, o batista, un pix, o poza, un bisturiu i o pungulia n care-i
un pachet cu ceva nvelit n ziar. Eti medic deci? Da, n timpul liber. Ce ai n
punga? Ceai. Aha, ceai, ia sa vad i tata ce fel de ceai bea fiul! De ment, suca
reuete sa gndeasc So nainte de a-i simi minile ntoarse la spate, i un
bulan pe ceafa. Hai ca o s-i iei ceaiul la noi mai aude.

Sobo n camera umeda ncercnd sa fac ceva ca sa nu nnebuneasc.

Ora interogatoriului se apropie. Mi-a trebuit bicicleta gndete. Pidarii. Il dor
tlpile, coastele, ceafa. E ca-n filme gndete. i-s prosti, mai ceva ca-n filme,
caziolii, o sa ma termine. Se gndete la sotie, copii, prini. Nu, mai bine ma
gndesc la prieteni. Ce o sa se mai amuze i ce o sa se mai sperie. Cred ca
acum, cnd curnesc, daca au aflat, se gruzesC. i eu ma gruzesc, patani,
numai ca mie nu-mi da nimeni de curnit i chiar daca mi-ar da, cred ca nu
prea as avea cu ce ma pricli. Nu chiar pricalisti menii, blea. Sobo, So unde
ai ajuns, daca eti tormoz, pe bicicleta, blea.
Hai, ridic-te. Te ateapt. Daca nu vorbeti ca lumea te pizdim de nu
mai cni n viaa asta la chitara. L-am adus. Asaza-te. Deci unde am rmas
ieri, il ntreb anchetatorul. Nu mai tin minte, ca ma cam doare bostanul. Mi-ar
trebui o tabletA. i dam noi imediat una daca nu vorbeti. Deci de unde ai
iarba? De la un igan, care mi-a vndut-o n ChiinU. Il cunoti? Nu, v-am mai
spuS. i atunci cum i-a vndut-o? Ma plimbam prin parc, m-a ntrebat daca
vreau, i-am zis ca da i vseo. Cum vseo, bai ccatule, cum vseo, bai gadina?
So simi latul palmei unui poliai peste fata sA. Ii izbucni sngele pe naS.
i acum povestete mai departe, da' nu spune povesti, ca ai belit-o. Cui o
duceai? Mie. Eu o fumez. Atta, ba? Da, c-mi place. Mai simi un bulan n
ceafa, apoi inca unul, apoi podeaua.
Sfrit fericit: peste vreo doua luni Sobo a fost eliberat cu ajutorul unui
certificat, care demonstra ca e narcoman, ca are nevoie de droguri pentru
psihicul lui, fiind foarte nesntos la cap. Se mai spunea acolo ca acum e bine
fata de nainte, cnd se injecta zilnic i era terminat, ca a stat n cteva clinici
vestite de dezintoxicare i ca trecerea la marijuana este o etapa buna pentru el,
dar fara marijuana ar fi n stare sa nnebuneasc cu totul.
Pidarii, mi-au luat bicicleta, gndi So ieind. mi iau eu una noua. Da'
acum ma duc la contart, blea.
. O perspectiva din parcul Cetuia.
Prof ne-a trezit chiar de diminea. Adic pe la 10. Haidei sa facem ceva,
hai sa ne micm cururile din acest cmin jegos. Afara e foarte pizdos, a venit
primvara! Prof prea fericit, pletele i se urcau i coborau dup rasul i
gesturile lui, gesticulaia unui om care simte ca imediat va face un lucru mare.
Nu stiu de ce am nceput s-i povestesc de aici, n fine, nu are nici o
importanta pentru poporul roman, vorba lui p. Eu i Allbe ne-am mbrcat
njurndu-l pe Prof, am deschis fereastra i da, ba pula, chiar a venit
primvara. Am but un ceai negru (ca aristocraii) i am nceput sa coboram
alene scrile cminului XVi, complexul studenesc Hadeu, care prin zona se
mai scrie i Hadeu sau Hajdeu, plus o mulime de variante a diverselor
naionaliti gazate aici, plus variantele de ocazie. As putea s-i povestesc o

grmad de ntmplri despre traseul de 10 etaje al acestui scump cmin. mi

amintesc acum fata mirata a administratoarei cnd mi predam prin noiembrie
lenjeria i ii spuneam ca n-o sa mai stau acolo. De ce plecai, bai biei, de aici,
nu va place ceva? Acest traseu era imposibil de efectuat fara sa ntlneti un
om beat n cale. Zic un om aa ca sa nu para ca exagerez, nu zic de anumite
zile (ale sptmnii) cnd toi, absolut toi erau cri, vafli sau varza zicei-i
cum vrei, ca mie mi-i pohui. Acest cmin cu pereii crpai, daca iei n coridor
la fumat tot fumul intra n camera, daca asculi radioul sau casetofonul
nseamn ca inca vreo cteva camere asculta din cauza ta, daca te beti la
10, te vor auzi portarul i administratoarea de la parter. Acest cmin cu budele
tot timpul nfundate, cu bltoace preistorice de pisat, cu apa pana la genunchi
la duuri, cu o grmad de doi metri de gunoi, cu liftul stricat blocat la 7, unde
amicii mei obinuiau sa se pie, cu sticle sparte peste tot, cu pereii tot timpul
murdari (inclusiv de ccat omenesc), orict de recent ar fi fost zugrvii, cu tot
felul de inscripii (muie rapid, muie steaua, muie portarului, muie ceahlu,
muie rocar, administratoarea ia muie, administratoarea ia mita, loc de dat cu
capul, dan suge pula, hai rapid, Basarabia go home, hai steaua, hai ceahlu,
hai dinamo, gagicile-s curve, mafia, familia, paraziii, Hagi preedinte, afara cu
ungurii, romanii sunt cretini fraiere, o fut pe m-ta cretin de ungur, s-mi sugi
pula iganule, profesorii sunt cufurii, etc., etc) i desene, acest cmin te fcea
sa vrei sa iei la plimbare, la o bere jos pe Piezi unde tot timpul era plin,
oriunde altundeva dect n mruntaiele lui de ccat.
Unde mergem Profule? Pai nu vrei sa mergem pana la Cetuia, la
Belvedere, merita sa fim deasupra Clujului n aceasta zi plina de soare. O. K.
Un drum plin de bancuri, de glume mai mult sau mai putin stupide. Urcam
scrile. Soarele ne bate n ochi, dar radiem de bucurie, lumina ne da o senzaie
de fericire. Tre' sa fim azi la nlime, spune ProfU. Ihi, confirmam i noi.
Picioarele ncep sa ne doar, dar nu mai avem mult, deja vedem Marastiul,
Centrul, Manasturul, Hasdeul am ajuns sus. Suntem la nlime. Ne oprim,
fumam ncet cate o igar. Fumul mngie plmnii obosii. E mai cald dect
ne ateptam. O scoatem acum sau mai ateptm? O ntrebare la care toi
zmbim. Scoatem o igar de hai i cu picioarele atrnnd n aer o inspiram
pe rand. Fericirea intra n piept. Facem o poza. Toi trei mbriai. Cuprini de
soare. Nu ne deosebim deloc de ceilali urcai aici, toi radiaz de bucurie i
fericire. Poate toat lumea s-a drogat i a urcat aici, primvara vine-n cap,
vorba poetului de la Zdob i Zdub. Poate ca noi suntem ca toat lumea. Drogai.
La picioarele noastre se ntinde Clujul. Profu zice sa mai tragem una i sa
zburam. O. K.
. Doar Oaia mi-a zis.

Oaia mi-a zis ca istvan i ion o sa ma toarne. Mi-a zis ea ca sunt

turntori, ca numai se fac ca sunt biei de treaba, fumeaz, beau, se distreaz
cu noi, da' de fapt sunt nite turntori ordinari, ca imediat ce vom face un pas
greit vom fi pierdui. Nu se poate, ii spuneam eu Oii i mi mai fceam o igar.
Vrei un fum? Hai, unu.
Cnd ma simeam nasol veneam la Oaia unde mai mncm ceva, ea mi
spunea cat de detept sunt eu, cat de cultivat, frumos i aa mai departe.
Trebuie sa recunosc ca mi ridica moralul. Ieeam de la ea alt om. Doar cu
puine remucri, de ce n-o las odat pe Oaie, de ce n-o ascult niciodat. Oaia
mi era draga. Era deteapt parca, dar nu pun mana n foc, ca o ascultam doar
rupt, atunci cnd ea mi spunea povesti. Spunea ca ma iubete i ca nu-i
trebuie altcineva i ca spera ca odat i-odat am sa ies din drumul asta greit
al meu i poate ca o s-i fiu recunosctor. Cteodat ma simeam prost n fata
Oii. Era de treaba Oaia, degeaba n-o ascultam. Cine tie cate sfaturi bune mi-a
dat, da' parca vorbea o limba minunata, aa ca eu ii ascultam doar melodia.
Scumpa a fost Oaia, trebuia s-o ascult.
Oaia mi-a zis ca istvan i ion o sa ma toarne, dar a trebuit sa repete de
multe ori pana sa neleg ce vrea sa spun. Eram la buda i boram, ma
simeam tare napa, Oaia ma inea de umeri i atunci mi-a mai spus inca o
data: istvan i ion au sa te toarne. A mai ieit din mine un val de bortura i
am neles. Oaia, i-am zis, nu vorbi aa despre prietenii mei, ca ma supr i nu
mai vin pe la tine. Nu fi prost, ba, mi-a zis, o sa te fut tia de n-o sa fii
bucuros dup'-aiA. i zic ca stiu, stiu sigur ca tia-s turntori i dup cum i-au
turnat pe alii, aa au sa te toarne i pe tine. Oaia, calmeaz-te, ce tot vorbeti?
Ma faci prost, fraier. Eu stiu cu cine ce fac, cu cine fumez nu ma toarn. Ba o
sa te toarne, cnd ai fost ultima oara n stare normala? i mai dai seama ce se
ntmpl n jurul tau, tii cum ma cheama? Oaia te cheama i asta e realitatea
mea, alta nu-mi trebuie, sa tii, nu fi proasta.
M-a dus n camera i s-a culcat alturi de mine. Nu Oaia ma chema, tu
eti oaie, daca nu o sa ma asculi pe mine. M-a dezbrcat, s-a dezbrcat i ea i
s-a crat pe minE. Aa sa fii totdeauna, daca ai fi aa nu s-ar ntmpla cu
tine attea tmpenii. i-a dat capul pe spate i eu am notat undeva departe,
unde nu calcase picior de om, unde nu trebuia sa gndeti i sa acionezi.
A doua zi m-am ntlnit cu Istvan i Ion. Hai sa tragem ceva, mi-au zis.
Am intrat ntr-un bar, au scos un pachet de igri din care au luat una de hai
i am fumat-o. Vii cu noi sa aducem nite iarba de la tara? O. K., am zis. Vin.
Hai ca peste cteva zile trecem pe la tine i mergem. Muzica era prea tare i
proasta, aa cum numai n Nico poate fi, am but pe ascultate cteva beri, am
ras i am plecat. ineam minte de data aceasta ce mi-a zis Oaia, aa ca am
mers la ea.

Oaie, m-am ntlnit cu Istvan i Ion, m-au chemat sa mergem n muni

dup iarba. Am zis ca ma duc. M-am gndit la ce mi-ai zis, nu stiu ce sa spun.
Sunt prietenii mei. Prieteni o pula, mi raspunde suprat Oaia. Ai sa vezi, daca
ai sa ramai aa prost. Du-te dup iarba, nimeni nu o sa poat sa te mai scoat
din rahat. Bine. Fumezi? Am sa fiu mai atent. Daca se ntmpl cu mine ceva,
sun-l pe Nash i spune-i ca m-am cstorit, iar istvan cu ion vor fi vornicei.
Bine?
Peste cteva zile am fost cu Istvan i Ion dup iarba. Totul a fost bine, dar
la ntoarcere Ion mi-a zis sa tin iarba la mine un timp. Am luat-o, m-am dus n
cminul XVI, era vineri, deci pana luni nici vorba de curenie, aa ca am
aruncat-o la marginea grmezii de gunoi de lng baie. Nici dracu' nu s-ar fi
bgat acolo. Am mers n camera i am curat tot ce ar avea vreo legtur cu
drogurile: pipe, bulibuleatore, rmie de travca, chitoace ramase dup fumat
etc. Dup care o curenie obinuit. Am mers la Oaia i ea, desi ngrijorat, a
fost foarte bucuroasa sa ma vad. Inca nimic, totul e n regula? Da, scumpa
Oaie, 'n-regula.
Hai sa bem undeva, i-am zis. A, eti mai prevztor, totui? Bine, daca
vrei tu. Am mers pana n Pub, unde era concert cu Celelalte cuvinte. M-am
ntlnit acolo cu Allbe i Profu, aa ca, cu toat frica Am fumat ceva,
combinnd cu vodca i bere. Dup ce ne-am luat doza, concertul ni s-a prut
extraordinar, am nceput sa srim, sa dansam, chiar alturi de noi ncepuse o
btaie, picioare, pumni n bot, dup ritmul muzicii, pe noi ne durea n cot, noi
eram cu problemele noastre, de fapt fara, eram n muzica, n halucinaiile
noastre frumoase din care nimic nu ne-ar fi putut scoate. Cnd am obosit un
pic, am mai fumat o data, cred ca fumasem nu mai putin de vreo patru ori
atunci, aa ca eram absolut toi varza, de abia mergeam, semnnd probabil cu
nite fantome. Mai luasem i nite bere i ni se fcuse foame prabila na
havcu, cum spun bieii, aa ca am mncat pana ni s-a fcut rau paine cu
untura i ceapa. Allbe a ieit fara sa ne previna, am ieit i noi, era afara, ii era
rau, vroia sa borasc, aa ca am plecat.
Cnd am ajuns n cmin era spre diminea i ncepuse sa ma lase. Am
adormit i m-am trezit de lovituri de bulan n usA. Aa deci. Imediat. M-am
splat pe fata, apoi le-am deschis. Actele. Apoi controlul. Se vedea ca se
ateptau sa gseasc ceva, erau dezamgii. i-au cerut scuze de deranj i au
plecat, eu am mers la baie, am luat pachetul cu travca de la grmada de gunoi,
mi-am fcut o igar i apoi m-am culcat sa privesc filme cu desene animate.
Au fost faine, foarte vesele, eu eram n rolul unui ciobana pe care doi pidari au
vrut s-l fut, s-i ia oile, da' ciobanasu' chema pe bieii sai i le lua iarba
pidarilor, plus o pizdeala buna, ca sa tie.

Cnd m-am trezit, am but o cafea, fumat igara, mbrcat i cobort. Un

telefon. NashuluI. Aa ca nu i-am mai vzut niciodat pe Ion i Istvan. Nu stiu
unde sunt, daca mai sunt. Nici nu ma intereseaz. Am ncredere n Nash.
Moarte i pizdeala pidarilor i gavniucilor, muie.
9. Clugrul i moartea.
S-i povestesc despre moarte, despre sinucidere. Despre via pana la 90
de ani. Despre prietenie. Despre laitate. Despre nebunie. Despre
Veneam de la coal, stteam atunci n cminele liceului de transporturi
din cartierul Gheorghieni. Eram plictisit, satural de locul asta scrbos, plin cu
mecle imbecile (ntr-o diminea Allbe mi-a zis cnd treceam pe lng liceul ala
de transporturi cu curtea plina de liceeni: uite, cata lume i toi sunt cretini).
Din fata veneau doi tipi obinuii, n sensul ca obinuii pentru acele locuri,
fluturnd din mini i cu epci. Unu' era n blugi maro i cmaa kaki de
militar, cu apca rosie, iar celalalt se mica lent, rdea cu glas de rusoi. M-au
strigat. M-am mirat, i-am privit mai atent n timp ce se apropiau de mine. Parca
mi era ceva cunoscut n figura luia cu cmaa kaki.
Ce faci, bai Yo, fugi de mine? Baston? Ne-am cuprins, nu ne mai vzusem
de vreo jumtate de an. Ce faci, ba? Doar acum ncepe sesiunea! Mi-am bgat
picioarele. M-am saturat. Am mers pana la mine, am but o cafea i dup aia
desigur n Pub. Celalalt era Tolstoi, un biat simpatic, ngerul pzitor al lui
Baston n ultima vreme, cum aveam sa neleg mai trziu. Mesele nu sunt de
sticla?, m-a ntrebat el. Nu, de ce? Baston n ultima vreme strica cu capul tot ce
e pe masa cnd se mbat. Nu, nu-s de sticla. De lemn. Patru halbe, a zis Allbe,
nu, opt, a comandat Tolstoi. O sa se rsufle, comandam mai trziu. Nu se
rsufla. Cnd a fost adusa piva, cei doi le-au sorbit pana la fund dintr-odat.
Am urmat i noi exemplul lor. Peste vreo ora jumate eram cri. Baston
ncepuse sa bata cu capul n masa i sa plng, iar Tolstoi sttea nfumurat.
Cere-i scuze, ba Tolstoi, ii zicea Baston. Eti un psih, ba Baston, nu-mi cer
scuze. Baston mai da un cap n masA. i asta a mai fost un motiv de but. Apoi
s-au mpcat inca un motiV. Aa ca am mers pe la trei spre cmin, atunci
cnd se nchidea Pub-ul. Pe drum dansuri, ipete, era sa se ia nite gabori de
noi ca nu le-a plcut ca loveam cu picioarele un cos de gunoi. Chiar lng
strada Artelor i Beethoven. Dar am ters-o repede.
A doua zi aceeai poveste. A treia aflasem ca nite pizdiuci se vaibesc tot
timpul de nite patani de-ai notri, aa ca Baston i-a luat un instrument i am
mers la aia. Erau numai civa, doar unul din aia pe care ii cutm. Au fost
repede linitii, desi la nceput erau dispui sa jongleze cu limbajul ala al lor de
ccat. Au spus poezii bieii, le-am fcut nite poze, tare mito a fost. O poza
era cu aia mimnd o echipa de fotbal. Baston a cantat, apoi i-a pus ca cnte i
pe aia n cor. Chiar le-a oferit i bere. Apoi a nceput interogatoriul. Dup

cteva palme Baston i-a artat inculpatului aparatul de tortura, daca nu va

raspunde i nu va fi biat cuminte: un fel de ciocna (asta-i de dat n cap) care
avea incluse un fel de cuit brut (asta-i pentru masele) i unul mai subire
(asta-i pentru ochi). Nu-l tiusem n ipostaza asta pe Baston, aa ca am rmas
cu gura cscat. Nu a fost nevoie sa mai rugam o data inculpatul, i fcuse
efect instrumentul i privirea calma, anormal de calma i sadica a lui Baston.
Ne-am neles perfect. A doua zi urma sa mai facem o vizita, sa ne aduc cate o
bere.
Dar a doua zi nu mai era nimeni, apoi am gsit pe cineva, fceam
ancheta cnd a aprut o echipa care nu ncpea n camera. La nceput am dat
i noi n stnga i-n dreapta, dar pana la urma ne-au imobilizat ca nu ne mai
puteam nici mcar mica, atia erau. Ochi umflai, buze sparte etc. Nasol. O
echipa din Hadeu a zis ca vine sa facem un show, dar era prea trziu. Graii
(caci erau majoritatea anormal de grai) au disprut.
Peste inca vreo cteva luni Baston iari m-a vizitat. De data asta era i
mai rau. Nu-l mai vzusem niciodat nainte aa de deczut moral. Nu tia ce
sa fac cu el. Venise cu Nik, care semna cu un killer, cred ca i era. A stat
cteva zile i am mai but, vorbea tot timpul asa, ca unul care i iese din mini.
L-am mai ntlnit o data, arata foarte bine, am crezut ca i-a trecut, dar
mai trziu am auzit ca s-a clugrit. L-am vzut i asa, adic n haine de alea,
negre, de clugr, ii sta bine. S-a mai linitit. E acelai. Baston e numai unul.
Desi i se schimba numele. E absolut acelai, doar ca i-a gsit linitea pe care
toi o caut, dar pe care de obicei o gsim la capt de drum, asta poate e
laitate, poate nu, e greu sa te gndeti la aa ceva, mai ales cnd i-a fost sau
i este prieten. Cred ca iniial a vrut sa se sinucid, o sinucidere lenta n
mnstire. Apoi n singurtatea i nebunia lui l-a gsit pe Dumnezeu. Cine
vorbete acum cu el ca i cu un clugr din filme primete rspunsuri
corespunztoare. Dar e acelai. Batei i vi se va deschide Baston a btut cu
capul n masa pana i s-a deschis.
10. Sa moara Dana.
Sa moara Dana vorba preferata a lui Bobdyln. Sa moara Dana, daca
azi nu ma fac muci, sa moara Dana, daca azi nu ma fut, etc., etc. Hai s-i
povestesc despre el. Am trecut prin multe cu el tii c-mi eti cel mai bun
prieten, mi-a zis odat dup o cearta stupida, puteam s-i trag un scaun n
cap, puteam sa merg la gabori, nu te neleg, zu ca nu te neleg.
Bobdyln ma surprindea uneori cu fraze ciudate, foarte ciudate, ii
ceream explicaii i el ma ntreb, de ce, ba, nu mai tii minte ce zici? e vorba
ta. Adevrul e ca mi-a fost un prieten bun, tiam ca oricnd pot merge la el la o
cafea, aa cnd eram distrus, Bobdyln putea sa ma amuze, nseamn foarte
mult acest lucru, era uneori cam cretin, dar la urma urmei cine nu este. Eu

recunosc ntotdeauna ca sunt cretin i imbecil. Dar nu oricine poate s-mi

spun acest lucru, nu. Bobdyln putea sa fie foarte cretin uneori, ceea ce putea
s-mi placa sau sa ma enerveze, dar uneori era singurul care ma nelegea cu
adevrat, de-aia mi-e dor de el, da, de ce sa nu recunosc? Ma nelegeam
adesea stand de vorba cu el, nu, nu aa cum credei, am vorbit cu el foarte rar
serios, cnd era sa ne batem, pur i simplu vorbeam aiurea mpreun, dar
aveam un fel de alfabet al nostru, uneori cnd eram mai multi la vreo gluma dea noastr rdeam doar noi, ceilali uitndu-se la noi ca la idioi.
Bobdyln ma i stresa uneori, fiindc venea i el la mine distrus, trebuia
sa stam de vorba, s-l linitesc i uneori dup ce-l liniteam, treceam eu n
starea lui de streS. Aa am intrat odat ntr-un geam de doi metri dup o
discuie cu eL. Aa am mai picat cteva examene, dar nu ma supr, desi e un
cretin i cum am mai spus-o, mi-e dor de el. Bobdyln fuma mult, dar nu-i lua
igri niciodat. Ca un semn al respectului, Bobdyln mi cumpr uneori
igri, fie i la bucata, plus cteva beri cnd eram lefter. Zicea ca ar fi mito sa
stam ntr-o camera i eu eram de acord cu el. Ar fi fost haios. Sa moara Dana
daca nu. Dana e fosta colega de banca de la coal a lui Bobdyln. Sa moara!
ntr-o seara n camera de la cmin am organizat, de fapt nu am organizat,
aa a fost sa fie, fumasem cteva igri de hai, am vrut sa mai continuam i
am mai luat nite vodca i bere. Chef. Numai ca eu nu mai tin minte cum mi
pierdusem cheful. Vorbeam cu Bobdyln, ii spuneam ca toi sunt ratai,
indiferent ce au fcut, ce vor face i ce au vrut sa fac. Fiindc tot timpul
pierdem, pierdem prieteni, iubite, din greutate, din minte, pierdem viaa,
moartea, timpul, i chiar daca am ctigat ceva ce ne-am dorit foarte mult, ni
se rupe, fiindc pierderile lasa locuri goale, care mai trziu nu se vor mai
acoperi niciodat, niciodat, G, ma nelegi? Suntem nite locuri goale, suntem
o gaura din tricolor, o gaura adnc n piept, nu avem mcar curajul sa ne
sinucidem, suntem nimicuri, toi, ceea ce facem nu este niciodat de-ajuns, de
ce nu terminam odat, de ce nu ne sinucidem? De ce continuam sa mergem
dintr-un ccat n altul nerecunoscand miile, miliardele noastre de eecuri, de ce
bgm n fata lucruoarele, mici lucruoare care nici mcar nu se pot tine n
golurile noastre, suntem toi nite ratai, nite ccaturi, Bobdylne, nu stiu
cum putem fi asa, dar altceva nu putem fi, aa ca ntr-un fel nu avem dreptul
sa ne batem joc de sinucigai, ei s-au golit dintr-odat, nu au ateptat sa li se
mreasc gaura din piept pana sa le ia locul, pana cad ca nite crmizi, asta
suntem toi, Bobdylne, nite crmizi de ccat, cdem la rand, nu facem
nimic, doar iluzii, tii ca nu sunt romantic, da' tot ce facem e ccat, mai bine e
sa nu faci nimic, dar absolut nimic, ce vei pierde? Ceea ce n-ai avut niciodat,
ceea ce n-o sa ai, hai zi lucruri, Bobdylne, pe care merita sa le faci, nu cred ca
mi vei zice politician, nu, profesor? Sa te transformi n ceea de ce rdeai odat

tu, sa moara de ras elevii, studenii, de rmiele tale mintale, dar sa tac n
prezenta ta ca nu cumva s-i pici, sa te salute, dar n sinea lor sa te
dispreuiasc, sa zic n sinea lor dup ce te-au salutat cretin btrn, sau ccat
de caine, sau clasicul 'zda m-tii, asta? In fine, poi deveni un profesor bun, nu
neg asta, dar niciodat nu tim ce se ntmpl n sufletele acestor oameni, care
de obicei sunt neglijai total n universiti, cuvntul lor este 0, fiindc toi
pierd, absolut toi pierd, chiar acum cnd i vorbesc i tu i eu pierdem ceva,
crede-m, Bobdylne, m-am zaibit, nu mai vreau sa pierd nimic, aa ca nu mai
vreau n viaa mea sa fac ceva, de aia mi-e simpatic Maradona, i-a bgat pula
n tot i a plecat n Cuba i se drogheaz, ce conteaz ca a fost cel mai mare
fotbalist, nelegi, ce folos daca nu vrea, n-are el chef sa dea interviuri, vrea
linite ca fiecare, dar nimeni nu nelege acest lucru, toi il fut ca nu vrea sa dea
interviuri ca pula mea i dus a fost Maradona n insula Nirvanei, Cuba,
cine n-are frica de Fidel Castro sa mearg i s-i ceara un interviu, sau
Salinger, sau sunt mii de exemple, Bobdylne, doar singur tii, ceea ce facem
noi e nimic, de-aia ma duc eu regulat n nirvana, de aia ma droghez ca porcu',
de-aia mi se rupe, nu nvinuiesc pe nimeni de nimic, chiar daca sunt toi un
ccat, un mare ccat, Bobdylne, nu merita de fcut nimic, nu merita sa fii
nimic, poate sa te sinucizi, dar i asta e un rahat, desi poate e mai bine dect
sa trieti ca pula, sa mbtrneti, s-i puna capacul, sa te arunce ntr-o
groapa i sa te mnnce viermii, Bobdylne, poate e mai bine sa te sinucizi,
poate da.
Eram ntr-un soi de transa n care intru de altfel destul de des, dar il
hipnotizasem pe Bobdyln, care de data aceasta era serios, il gruzisem, ma
gruzisem i eu, Bobdyln nu mai fcea glume, era serios. Am mai but ceva i
am ieit din camera, nu mai puteam suporta atmosfera, am luat-o aiurea pe
Piezi, apoi prin Parcul Central, pe lng lac, apoi spre Somes, am ajuns pe
pod, am stat aa fara nici un gnd, eram gol, absolut gol, fara nici un gnd,
priveam doar apa extraordinara care mi prea vie, bestiala, vroiam sa ma
arunc n rau, simeam nevoia, un fel de eliberare, desi nu gndeam, mai mult
simeam frumuseea apei i dorina de a ma uita n ea. Eram aplecat deasupra
raului, cuprins de muzica lui, cnd Bobdyln a pus mana pe umrul meu, mam ntors, mi-a zmbit, ce faci? iat, vroiam sa ma arunc. Tu? Eu ma plimbam.
Hai, te arunci? Dup care am izbucnit ambii n ras, am mers la gara, era spre
diminea, toate barurile nchise, aa ca am mers la gara, am mncat cate un
hot-dog, am but cteva beri i ne-am ntors n cmin. Sa moara Dana, daca
nu a fost asa!
Sau cum se mbat Bobdyln i nu se obosea sa articuleze nici un
cuvnt, dar urlnd tot timpul aaaaaaAAAAAAAAAAAAAAAA! AAAAAAA! Ceea ce
te fcea sa mori de ras sau te irita la un moment dat. Uite-aa era Bobdyln,

prietenul meu. Caine, mi zicea el adesea, ne facem azi varza? il luam i pe

Fane Babanu, pe Sorel, pe Brandy i ne facem varza, ce zici? O. K., ziceam i ne
fceam varza. Sau ne matoleam aa amndoi n Nico pana dimineaa cnd
oamenii normali sunt mahmuri i vin la prima bere. Atunci noi mergeam la
bancomate sa mai scoatem ceva bani s-i mai bem. Cretin a fost Bobdyln asta.
A fost fiindc ntr-o zi s-a evaporat. A disprut. Ca i cum nici nu ar fi existat.
Pe unde-o fi acum, prin Sicilia? Daca ar trebui sa ucid pentru cineva, as ucide,
zicea Bobdyln. Daca ar trebui sa vnd droguri, as vinde. Numai nu n
RomaniA. i dus a fost. Cretinul dracului. Sa moara Dana daca nu ne ntlnim
prin Columbia sau Cuba! Tu ce zici? Unde ai disprut?
11. Un sandwich.
Te poi droga cu absolut orice. Prietenul meu Kerouac se drogheaz cu
sandwichuri, cu plcinte, pateuri, hot-doguri, hamburgeri etc. Toi il considera
un nebun, sau cel putin dus de pe fix. Ce face Kerouac ca toi s-l priveasc cu
suspiciune?
Mie mi-e mila de Kerouac. Este att de timid, sracuL. i foarte singur.
Seamn cu un gndac de buctrie salvat prin minune dup ce semenii lui au
fost sprayati. De-aia ncearc sa mnnce tot, toate plcintele i sandwichurile.
E o chestie de timp. Sprayul pana la urma il va prinde i pe el, va manca i el
din acele semine otrvite, de-aia e foarte singur i trist. Este att de bun
Kerouac i att de deplasat. Mi se pare ciudat ca cineva sa fie suprat pe el.
Si totui sunt atia suprai pe el, ca nu le-a ntors crile, datoriile,
attea altele. Dar Kerouac, cred, nu face lucrurile astea intenionat, pur i
simplu e foarte singur, ii trebuie un sandwich i nimic altceva. Poate o bere.
Dar se ls de attea ori de but. Caci prietenia, glgia de la beie e falsa, totul
e extrem de fals n capul lui Kerouac, de-aia vrea sa scape. Dar falsitatea il
caut, il lovete, se vede pe el fals i vrea sa se sinucid, nu mai tie unde sa
fuga, peste tot a fost, nicieri nu a scpat de sine, peste tot a dat de obsesiile
sale, peste tot gndaci, obolani, fluturi, flori galbene.
Vorbeti despre el ca i cum i-ai cunoate toate gndurile i simurile. Un
drogat, am n vedere unul care tie sa se drogheze, simte durerea, bucuria,
simte atmosfera care macin. Cu Kerouac te gruzesti daca nu-l prinzi n jocul
tau, sa tii ca poate fi foarte vesel i asta e cel mai amuzant, cel mai haios i
mai sincer ras. Mi-a plcut ntotdeauna de el, desi uneori fluturii lui ma
ntristau.
Si Kerouac nu se drogheaz?
Ba da. Cu sandwichuri.
Cum asa?
Pai, nu l-ai vzut cum mnnc un sandwich, zici ca a uitat tot, de
existenta lui, de lume. El e sandwich atunci. Triete gustul, timpul n care

mnnc. Aceasta uitare mi se pare un drog. Daca l-ai droga pa bune pe

Kerouac, cred ca n-ar avea nimic. Poate i-ar cere un sandwich.
Unde e el acum? Nu zicea ca mai trece pe aici?
Ba da, dar e bine daca el ar ti unde e. El urmrete doar jocul
gndacilor lui din piept, la altceva nu e atent, nu ca nu ar vrea, dar nu poate,
uneori am impresia ca daca i-a rupe un deget (sunt des tentat) i-ar curge toi
gndacii, fluturii i obolanii afara.
Dar ce-ar ramane atunci din el? Il stiu dintotdeauna cu gngniile astea.
Ce-ar ramane?
Un sandwich.
12. Again n sky.
Hai sa tragem un fum, mi-a zis Bobdyln. Are Buru ceva. Nu-l cunoteam
atunci pe Buru. Il mai vzusem de cteva ori, dar abia daca schimbasem cteva
cuvinte. Cnd am aprut cu Bobdyln lng orarul studenilor strini din anul
pregtitor arabi, greci, albanezi i basarabeni lng Buru era i Fane
Babanu. Fumezi, m-a ntrebat Buru. Da. Am mers dup facultate, alturi de
foiorul din spate i am fumat doua igri. Deja ncepusem sa ne nelegem
bine. Altfel ne-am fi gruzit i ar fi ieit un rahat din toat treaba asta. Mergem
la cursuri, Bobdylne? Sigur, n Pub.
Pe drum discutam cu Buru despre palma imaginara ce urca pe ceafa,
parca te mngie, desi e rece. Cum culorile ncep sa fie vii, cum o parte a
creierului amorete i alta prinde via. i-a plcut, m-a ntrebat Buru, nu a
fost aa de slaba? A fost mito, i-am rspuns. In Music Pub am comandat toi
cola, doar Fane Babanu bere, parca, zicea ca nu da bani el pe tot felul de
sucuri. Nite studeni obosii de coal care au terminat orelE. Aa trebuie sa fi
artat. Priveam fascinai pozele de pe zidurile pubului, desi le mai vzusem de
attea ori: jazzisti negri, rani, case, castele, figuri ciudatE. ncepusem sa
descoperim n poze alte poze, fiecare cu versiunea sa, de ziceai ca acele poze
sunt o imensa ppu ruseasca n care ncap o grmad de ppui.
Fane Babanu era tcut, asculta muzica i privea pereii. Bobdyln zicea
ca nu are nimic i ncerca s-l gruzeasca pe Fane. Las-m n pace, ba, aa mi
place mie cnd fumez, nu am halucinaii, nu rad prea mult, dar mi-e bine,
foarte bine, e un fel de moleeala foarte plcut, prind gustul strii. Am pus
brusc mana pe piciorul lui Bobdyln i el a srit ca ars, nu te-a luat? de ce
sari atunci? Toi rdeam, chiar i Bobdyln, care continua sa se jure ca nu are
nimic i sa priveasc bnuitor la toi care treceau pe lng noi.
Buru i puse casca i asculta o caseta de-a lui. Prea dus departe, fara
nici o dorin de ntoarcere. Din cnd n cnd ridica capul i ne zmbea. Il mai
speriam din cnd n cnd pe Bobdyln, spre hazul tuturor.

Eu ma gndeam la dragostea mea, la literatura, de fapt n capul meu

atunci era literatura, la muzica foarte faina din pub. Nu vroiam sa plec nicieri,
nu vroiam sa ma ntorc nicieri. Acelai lucru probabil simeau i bieii,
fiecare cufundat n linitea, n visele lui. Simeam cum o rana mare incurabila
s-a cicatrizat, a trecut, a amorit, dar mai simeam acum cicatricea i tiam ca
nu poate dura mult, ca imediat pielea va plesni, va aprea iari snge, durere.
Att.
Eram fiecare n goacea lui. Un nceput. Mai trziu aveam sa ne lrgim
goacele, sa ncpem toi, dar deocamdat aa a fost. Nu ne cunoteam
suficient de bine pentru a lsa halucinaiile sa circule libere. Chelneriele
treceau pe lng noi ca prin filmele lui Tarantino. Pletoi, concerte, fum de
igar fac din acest Pub un refugiu ideal, un loc unde te doare n cot de toate i
de toi, un paradis al ngerilor czui, ce tot spun? Un loc ideal pentru
narcomani. Asta am vrut sa spun. Nu pot suporta alcoolicii, dar aici, desi sunt
multi bei, e bine. Te simi ca acas, drogat n ultimul hal, la televizoR. ncepe
Patru camere. Mai tragi un fum, te simi O. K., mori de ras, desi, sinceri sa fim,
nu-i vei aminti maine nimic, absolut nimic. Dar aa e mai bine. Il vei mai privi
o data, apoi inca o data, inca inca inca Memoria e un strv, o vaca
nebuna n agonie ce te scutura, te lovete de perei. Mori, vaca! Sa facem
acelai lucru de o mie, un miliard de ori, daca ne place. Mai trag un fum i o
iau de la capt. Un tunel ntunecos, eu circul cu maina prin el. Din tunel vad
doar pereii luminai de aproape de farurile mainii mele. Viteza, bucurie,
culoare.
Ce-mi trebuie altceva? Doar maina sa nu se opreasc niciodat. Sa intru
i iar sa intru n acest tunel ntunecat al mintii mele cu maina i sa fac
lumina. In a cata zi a fost lumina? Nu conteaz.
Bobdyln, Buru, Fane Babanu i eu la aceeai masa. Se apropie Ted i ne
ntreab: ce dorii, domnilor?
Poftim?
Ce dorii, domnilor?
Poftim?
Ce dorii, domnilor?
Poftim?
Ce dorii, domnilor?
Poftim?
Ce dorii, domnilor?
Poftim?
Ce dorii, domnilor?
Poftim?
Ce dorii, domnilor?

13. Du-te dracului!

Ca m-am saturat de tine, eti ntr-adevr un cretin, mama dracului de
drogat mpuit, un porc, un nesimit, un bdran, o conserva creia i-a trecut
termenul, un blea, un vagabond, un shit, un fucking shit, ce faci tu de fapt, ce
faci, ba, i bati joc, te amuzi, lucrezi, i? Fuck you!
Eti trist, eti gruzit, ce-i cu tine de fapt? Mai fumeaz o igar de travca,
mai ia un pumn de pastile i tai-o! S-i fie bine, s-i fie haios!
Taie-i capacul craniului i f-i scrumiera, bate-i cuie n picioare,
scoate-i ochii i viseaz mai colorat, fa din degetele tale chiftele i din ficat
pateu, creierul da-l la porci ca nu e bun de nimic, e toxic, ba, pula, ma auzi, n
pizda m-tii, cu tine vorbesc, ma auzi? Ccat ce eti tu, curva ordinara!
Bag-i limba n priza, fa din matele tale mpuite spnzurtoare, carnea
ta da-o la fotbal, sa fie ucisa pana va ramane doar gunoi, praf de ccat, iar
scalpul cos de mizerie.
Iar gndurile tale idioate, sentimentele tale pe care singur nu dai un
parai, ce sa faci cu ele, ba, pula? Zi tu, ba. Ce sa faci? Vezi cumva pe cineva
care sa aib nevoie de ele? Nu eti bun nici mcar de muzeu, eti total expirat,
eti mai putin dect un avort, mai putin dect sperma mprtiat pe podea. Ce
sentimente ai tu, zi, i-e cumva foame puior, i-a caca? Sau gnduri? Te
trezeti, bei cafeaua, fumezi igara i ce gndeti, ccatule? Gndeti cleiul
mpuit din gura, de-aia bei cafea, ca sa nu-i simi gustul tau personal de
mpuitura. Apoi ce mai gndeti? Sa tragi un joint ca e greu asa, nu? i apoi, a,
da, apoi pa gnduri, ca ncepe arta, nu? Arta de ccat, ba, drogatule, lada de
gunoi ce eti, du-te dracului!
Acum las-m pe mine sa vorbesc, uit-te la mine i asculta, fantoma
pizdii m-tii. Ti se oprete, ba, odat moara sau i fut o bara n cap i te arunc
pe fereastra, asculta aici alcoolic cretin, vrei sa dai lecii acum, vrei sa ma
educi? Educ-o pe m-ta, ba, sa fac avort cnd te simte, de fapt, da, e prea
trziu, te-a ccat, e trziu, e prea trziu, trage apa la buda. Ce alegi: 1) te
mpuc n cap, 2) mori singur, 3) te sinucizi, te ajut eu, daca vrei, i spun
cteva metode sigure. Cam att am avut de spus, de fapt, de rspuns, daca te
bagi n seama, zi repede, n-am timp de pierdut cu pensionarii, tre' s-mi iau
doza, da' pe tine asta nu te intereseaz, deci zi 1), 2) sau 3), hai repede, sa
terminam odat daca tot insiti, castrat fraier, hai s-i arat eu arta!
14. Romania.
Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulceaga, asta era imaginea mea
despre Romania cnd n sfrit visul meu se mplinea: Romania! Plecam prin
transfer la facultate n Romania! Ah, ce imagini de vis aveam atunci despre
Romania! Tara a visurilor mele. Fusesem numai o data n Eforie, la mare, cnd
terminam 11 clase, i imaginea Romniei se nfrumusea din ce n ce mai tare:

literatura, libertate, fericire, nu mint, aa vedeam eu Romania atunci. Mai

auzisem i de igani care i ntorc buzunarele daca nu n tren, atunci sigur pe
peron, de procentul destul de mare al celor infectai de sida, despre attea
altele care mi se preau total aberante.
Iat-m n trenul ce ma ducea mpreun cu cea mai mare parte a
studenilor basarabeni din acel an care veneau n Romania. Cteva ore lungi n
Ungheni, apoi iai, iat-m fcnd cunotin cu simpaticul meu prieten Cipi,
care a terminat aici liceul. La Cluj? Ce bine, i eu! Trebuia sa ateptm vreo
sapte-zece ore, tocmai scpasem trenul. Hai s-i arat oraul! Hai!
Iat-ne lng universitate, iat-ne pe lng parcul ala lung cruia nu-i
mai tin minte numele, iat-ne ntr-un bar band cate o cola, cafea, apoi mai
departe aiurea pe strzi, numai nu n acea gara, care nu mi s-a prut a avea o
imagine estetica, o imagine a unui loc unde poi atepta cteva ore.
ncercam sa compar acest ora cu Chiinul, nu tiam ce sa cred,
comparam parcul cu parcul Stefan cel Mare, sediile universitii pe care le
vedeam aici cu cele de acas. Nu mi se prea urat, din contra, fain, dar
ncepeam sa simt un dor de oraul meu, de prietenii venii n ultima zi sa ma
vad, numai ca eu nu mai eram acolo, de strzile abia luminate ale
Chiinului, dor de verdele halucinant de peste tot, oraul meu extrem de verde
rmnea n urma, simeam cum ma ndeprtez i de prietenii mei, acele ore din
iai parca ncercau sa ma fac sa ma mai gndesc, dar nu, vreau n Romania,
n aceasta tara minunata a visurilor mele. Chiar n Cluj, cu cat mai departe de
acas cu att mai bine, cu att mai uor de suportat lipsa celor dragi, daca
tii ca sunt departe, prea departe, imposibil sa reacioneze cnd te gndeti la
ei.
Iat-ne cu Cipi mncnd pe strada sandwichuri i cutnd alt bar pentru
a mai bea o cafea ca sa nu adormim. Am gsit. Iar pe drumuri. Apoi la gara.
Apoi n tren. Apoi Cipi mi zice sa ne cutm un compartiment gol, gsim,
adormim, peste vreo patru ore intra n compartiment nite personaje nu tocmai
frumos mirositoare, ni se face rau la stomac, ieim, mergem n compartimentul
nostru unde viitorii colegi de la Cluj dorm, dar pe noi nu prea ne intereseaz, ii
trezim, ne fac loc i noua i adormim. Aici e Clujul?
Coboram repede, neavnd habar ca trenul sta mai mult aici. Nu ne
ateapt nimeni, spre deosebire de colegii care au rmas n iaI. ncepe panica,
spre amuzamentul lui Cipi i al meu. Alearg speriai, iau taxiuri, unii mergnd
la facultate (e smbt), alii la camine.
Mergem i noi la camine, nu ne ateapt nimeni aici, n sfrit o
administratoare mai inimoasa ne da cteva camere pana luni. Eu cu Cipi
mergem sa cutm facultile noastre. Un ora vechi, impresie de film sa vezi
prima oara Clujul. Mai ales daca vii din RM. Din oraul viu, energicul i raul

Chiinu, fata de dulcele monegel romano-maghiar. Da, crezusem ca va trebui

sa nv maghiara pentru a ma descurca n acest ora cu toate bncile vopsite
n tricolor. La gara, auzeam numai vorba maghiara, probabil din cauza ca pleca
un tren spre Budapesta, dar nu m-am gndit la asta.
O fata plngea netiind ce sa fac, am dus-o la cmin. Cipi i vzuse
numele pe lista de cazare. Am gsit nite studeni basarabeni n cminul
facultii de drept. Au zis ca putem sta pana ne descurcam cu toate actele, cu
cazarea. Erau simpatici, karatiti sau aa ceva, dar ne-au artat o perspectiva a
Clujului la care nu ne ateptasem.
Ce cutai, bai biei, n oraul asta? La litere, drept, suntei nebuni! O sa
va strice zilele profii tia, tii cat iubesc basarabenii? I-ar pica pe toi. Mai ales
la drept i la litere. Eu sa fiu n locul vostru m-a transfera acum n alt ora,
numai nu aici.
Primele zile n Cluj. Dup vreo sptmn reuisem sa ma cazez. Sa ma
gazez. Singur, deocamdat, ntr-o camera. La liceul de transporturi. Miros de
ccat, presimiri de ccat. Era doar nceputul drumului. O poveste urmuziana.
Povestea silei i a renunrii. Povestea atrofierii simurilor, a decepiilor. O
poveste despre degradare i presimirea morii la numai un pas. A insuficientei
aerului n facultatea de litere, a nduelii din unele sali de curs. A te simi o
vita proasta n fata geniului de profesor. Cultivarea sentimentului de
inferioritate: 1) student n fata gavniucilor de profesori 2) biete, nu eti cumva
basarabean? Am observat, am observat. Mai cere cri de la colegi, mai nvaa
limba romana etc., etc.
Fuck you zic privind n urma, fuck you! Tuturor profesorilor care nu fac
(fuck you!) diferena intre paranoia (suntem desigur cea mai buna facultate de
litere din tara, aia de la Bucureti e clar sub nivelul nostru) i prostie. Da' cate
glume proaste am auzit! tii cum fac profesorii cate un ccat de gluma i toi
rad n sila, sa nu se supere profesorul.
M-au bgat cretinii n anul pregtitor, toi cei venii la litere trebuia sa
fac anul pregtitor. Nu conteaz daca ai mai fcut vreun an de facultate n RM,
trebe sa nvai limba romana, no, sa va acomodai. Acomodarea pulii! Am
nvat sa beau bere n Pub i s-mi caut i eu ceva de fcut, ca la facultate s-l
citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa geografia, istoria, cata istorie, domnilor, sa
nv ca sa ma lsai odat n pace? Borsc!
Asta a fost nceputul fericit. Asta este nceputul spulberrii visului cu
Romania, o baba ramolita care cic vrea sa se dea la Europa i la NATO.
Romania din visele mele! Nu am ateptat sa ma primeasc cu braele deschise,
dar nici nu mi nchipuiam ca ceva, cineva vrea att de mult sa fie violata,
fututa, nu ma ateptam, zu.

Asa am nceput sa nu mai iau notie, sa nu mai scriu n caieelul meu, ci

direct pe perei, ziduri, lifturi. Am obosit sa tot visez i m-am dus la
cinematograf. Sa privesc Fight club, sau poate un film de Tarantino, nelegi?
15. Bobdyln.
Servus, Bobdylne!
Uite ca mi-am amintit de tine. De fapt nici nu te uitasem. i-am mai scris
o data, am fost cam epuizat n ultima vreme, de-aia numai att. Nici mcar nu
stiu daca tu mi-ai scris sau nu. Aveai adresa la care mi-am uitat parola. S-ar
putea s-mi fi scris pe ea. Dar s-ar putea sa nu-mi fi scris. Cine tie ce e n
capul tau, draga Bobdyln?
Unde eti tu acum, prin Sicilia? Ai reuit pana la urma s-i bagi
picioarele n Romania asta. De unde eti tu probabil te doare n cot de ce se
ntmpl aici. Mai bei o vodca, mai fumezi i aa trece doru'. Sau Doru, sau
Dan. Cum vrei tu. Cum e apa acolo n mare? inca nu te-ai saturat de apa? Stiu
ca tare i mai plcea! Apa cu gustul patriei i al sentimentelor legate de ea.
Bobdylne, mi aminteam zilele astea de tine. Ca nimeni nu poate nlocui
zmbetul tau cretin. mi aminteam de zilele frumoase i nu numai. Dar i zilele
urate deveneau pana la urma frumoase, nu? Cu o vodca, o bere, nite cartofi
prjii, la tine. Sau o iarba. Desi mi ziceai din cnd n cnd sa las ritmul ala ca
o sa nnebunesc. Ce mai conteaz, nnebuneti sau nu? i schimbi doar
punctul de vedere, devii brusc fericiT. Aa ca-n filme.
Ai tot vrut sa vezi Chiinul, dar n-am mai reuit. Poate ca la anul. Sau
ne vedem n Sicilia? Eti cumva mare pistolar acuma? Sau eti pacifist? Sau te
doare capul? Sau? Am auzit ca ai o gagica mito cu cercel n nas i cu blugii
varza. Probabil i-i dor totui de Romania! De aia i-ai gsit aa gagica mito!
Bobdylne, nu fi rau cu italienii. C-s neam de latini i ei. mi cam pute a
muzica latino toat treaba asta. Mai tragi din cnd n cnd cate un fum pentru
Romania? Sa tii, nu-i frumos s-i uii patria. Mai faci cate un
aaaaaaaAAAAAAAAA de ala frumos cnd te mbei? Frumos mai cantai
Bobdylne!
Plecarea ta mi amintete de ziua aia cnd am fumat la tine cu Fane
Babanu un joint, apoi am urcat cu inca o igar n XVi, ca aveam cas acolo.
Cum pe drum am vzut civa gabori cu un prieten de-al nostru intre ei. Chiar
ne-am salutat. Apoi am intrat n camera, tu te gruzisesi rau de tot, cnd am
vrut sa fumam te-ai speriat i mai tare i ai fugit acas. Atunci eu cu Babanu
am pus o caseta cu Cypress Hill i am dansat i am ras pana spre diminea.
tii, atunci mai rdeam i de tine, ca ce pierdusei, nu ai putut sa atepi un
pic. Mi-am amintit asta numai asa, ca sa te necjesc un pic.
Bobdylne, ai grija de tine i mai scrie-i lui Yo. Dar nu pe adresa aia n
care nu pot intra. Nu, Bobdylne, zu, ca nu stiu ce se ntmpl. Poate ca ar

trebui sa merg acum la Somes. Desi mi-i o sila de tot. M-am saturat de toate
locurile, de toate gndurile mele. Mai scrie i tu, porcule, poate ai sa ma faci sa
rad, aa cum fceai odat.
Sau ca la cenaclul ala, mai tii minte? Tare scrboi mai suntem i noi
uneori, asta trebuie sa recunoti. O. K. cam att am avut de spus, vorba
cntecului, mai mult nu ma enerva ca te plesnesc. Transmite un pusi pentru
Sicilia din partea meA. i pentru aia cu blugii varza i cu cercel n nas.
PaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!
16. Pasare.
Unul dintre refugiile mele preferate era la Ski i la Oedip. Sentimentul
linitii, al pcii. Ski ras pe cap i Oedip pletos ambii foarte veseli, dar afirmau
cu mana pe inima ca viaa e un lucru de ccat, pa bune, ccat.
Oedip vorbea mai tot timpul la telefon, bea bere i privea tavanul. Zicea
ca nu poate s-i neleag pa multi care alearg dup bani, se screm saracii,
desi nu au ce face cu banii. Nu mai simi gustul lor cnd ai prea multi. Ccat,
iat, zicea el, eu sa am de parizer, paine, bere i vodca, ca altceva chiar nu-mi
trebuie. Uite i la sportivii tia, saracii, ce alearg, nu e mai bine aa ca mine,
sa stau toat ziua n pat, mnnc paine cu parizer, citesc ProSport, daca sunt
mahmur, beau bere i apa minerala, daca nu vodca. Asta via, nu sa alerg ca
un cretin sau sa sar cu curu' n nisip!
Ski se scarpin n cap i spunea ca odat o s-i bage i el pula n toate.
Paula, mai zicea, ca sa i se adreseze frumos. Ski nu tia daca e mito sa bei
bere i sa mnnci parizer cu paine. El ar fi mncat mai bine o ciocolata sau,
nu stiu ce, ceva dulce sau carne, cu chestia cu mncarea era total de acord, dar
cu sportul nu, zicea ca e mito sa alergi.
Si eu eram de acord cu ei, da, viaa e un ccat. Poate sa tragi un fum e
mitO. i sa dansezi cu Oedip i Ski i dup asta sa mnnci, sa bei (eu un suc
mai bine) i sa dormi. Da, cred ca asta e cel mai mito.
Comunicarea este caracteristica progresului motiva Oedip lungile lui
convorbiri telefonice. Sincer sa spun, mie nu-mi prea place sa vorbesc, sa
discut, mai bine beau o bere, dar la telefon e alta treaba, nu se compara. De
pilda, poi sa razi n timp ce vorbeti cu cineva serios. Sau sa zici du-te-n pula
dup ce nchizi. E super. Sau s-l suni la cinci dimineaa pe Crtrescu (daca
ai reuit s-i gseti numrul) i s-l ntrebi: ba, Mircea, ba, ce e cu Orbitorul
asta al tau? Ce tot scrii acolo, te-ai dilit, nu e serios, Mircea, nu e serios! iat,
asta e progresul tiinei, asta postmodernitate!
Ski: nu, progresul tiinei e computerul, ba, internetul, vorbeti cu cine
vrei, citeti ce vrei, ce nelegi tu? Tu sa te joci la acolade, sau cum ii mai zice i
cri, habar nu ai, ba! i radiezi doar creierul cu celularul tau.
Apoi fceau nite cartofi prjii, sau sandwichuri cu parizer i pace.

Dup care Ski la computer, Oedip la celular, eu n buda sa trag un fum

pentru Dumnezeu, ca le-a fcut pe toate simple i frumoase.
Si femeile, mai ntrebm eu, da, cu femeile e frumos, zicea Oedip, dar
transpiri, nu prea ai cu cine vorbi, mai bine e totui cu telefonul. Ba cu femeile
e aa cum spunea Al Pacino, zicea Ski, e ca ciocolata, satisfacia mncrii, ai
mncat i ai uitat.
Ordine, postmodernitate: Oedip vorbete, Ski scrie, eu fumez la buda.
Apoi ne transformam toi trei n psri i zburam deasupra unui ccat rotitor.
17. O pijama murdara de snge.
Atunci l-am vzut pe Sobo mai trist ca niciodat. Era diminea, dar noi
ne simeam deja foarte napa. Hai la o bere, a zis Pipi. Am mers n crma cea
mai apropiata. Ne simeam foarte prost n dimineaa aia luminoasa, calda,
verde din cartierul Rascani, alturi de secia de politie.
Ne-am luat bere i ne-am aezat jos pe ciment. Am nceput sa tremur i
Sobo mi-a propus scurta lui. Am refuzat innd cont ca lui Sobo totdeauna i-e
frig, ca, desi se mbrac cu o suta de tricouri, pulovere, scurte, oricum i-e friG.
i Pipi tremura i spunea ca simte ca se sufoca. Ne-am ridicat i ne-am aezat
pe scri lng ieire.
Sobo ne-a spus ca s-a terminat cu prietenul lui care luase o supradoza i
de vreo sptmn sta la reanimare. Ne tot ruga s-i aducem ceva pastile
mcar, orice, ca nu mai poate. Cineva i-a dus o punga i un clei Moment. La
autopsie plmnii ii erau ntrii de la cleiul uscat. Creierul i se desfcuse, se
frmiase, aa ca i-au pus n loc, n craniul gol, o pijama murdara de snge.
Hai sa mergem undeva sa fumam, le-am zis i am luat-o pe strzile verzi,
frumoase ale Chiinului. Ce fain e, a zis Sobo chiar cnd traversam podul. Eu
ineam n mana stng din buzunarul scurtei o igar de marijuana. Viitorul e
n minile tale, ba. Ziua ncepuse prost, dar se va termina bine, se pare.
18. Ski, Cred ca ai dreptate, toi sunt tmpii, cum i-ai fcut tu geanta i
ai plecat la rzboi, aa mi vine i mie acum, Ski, sa fac ceva numai sa uit de
mine i de tot. Sau ca i Kerouac sa sar dintr-un tren n altul, poate, poate mioi gsi linitea. Unul vorbete numai n versuri, altul n proza, altul se teme sa
stea n casa, altul afara, altul de prini, unuia ii plac filmele indiene, altuia
telenovelele, altuia sotia celuilalt, altuia ii place m-sa, altuia tat-su, toi sunt
tmpii i nu am simit niciodat mai bine asta ca acum.
Am ieit din troleu mort, am mers la Buru, nu l-am gsit acas. Am mers
la Fane Babanu nici el. Allbe era plecat, am mers la un film i cnd m-am
ntors acas Bob i fcea programul pentru a doua zi: ora ase trezirea, ase i
cinci splatul dinilor etc., etc.
n fiecare zi Bob i face programul pentru a doua zi, dureaz cteva ore,
dar nu conteaz, oricum nu il respecta, principalul e sa fie fcut. Apoi

meditaia, iari cteva ore cu ntrebri fundamentale: merita sa trieti,

merita sa te sinucizi, merita sa te fui, daca da, atunci cum? i dup asta vreo
trei ore plimbarea i ce nu scrie n program: pe drum toate plcintriile i
chiocurile ce au ciocolata sunt vizitate. Copil ce nu a stat n cmin, care crede
ca totul trebuie sa fie gndit, totul trebuie sa fie ordonat, chiar daca nu-i prea
place sa fac ordine. Ar trebui ca toi sa stea mcar un pic n cminul XVi, sa le
stea n gat orice gnd n stilul cum s-mi nving timiditatea sau de cate ori
trebuie sa te fui pe sptmn.
Ccat timiditate, ccat program, n XVi e un adevrat cartier, nu dup
blocuri unde stau fraierii i o bat n cap. Piezi e cartier, domnule, o strada de
vreo suta de metri plina cu baruri i internet caf-uri. E o adevrat experienta
sa treci pe acolo: unul borate, altul se pisa, alti douzeci se bat, basarabenii
cu regbistii, apoi fac aliana i-i fut pe ceilali, curve, de fapt tot studente
flamande, jegoi i ndurerai. Spuma societii studenii viitorul tarii, treci
pe aici i vei vedea cum arata.
De Olimp nu mai vorbesc cminul XVi, cu zeul, portarul ala gras, se
zice ca e pucria, care se plimba cu un cuit de tiat porci noaptea pe
coridoare. Dragoste? Fa pe cineva sa te iubeasc. Invit-o n XVi, daca chiar te
va iubi (cam greu) vei vedea pe fata ei tristeea, dezndejdea, lehamitea,
decdereA. Iat experiente. Nici un program nu-i va da ceea ce vei simi aici.
Si decderea, Doamne, decderea, sa priveti cum cel mai bun prieten al
tau i pierde zmbetul, apoi coboar tot mai jos, pe Piezi n baruri, cum sta
mai mult acolo, cum ncepe sa i se rup de toate. Daca ii vei zice sa se
opreasc, vei primi un rnjet batjocoritor i o ntrebare: ce drept ai tu, ba, smi spui mie ce sa fac?
Hotrt lucru, toi sunt tmpii, narcomani, alcoolici, gurmanzi,
psihopai, telenovelisti, maneliti, literai, muzicani etc., toi.
Daca vrei sa fugi undeva, nu ai unde, daca vrei sa te sinucizi, vor scrie
maine ziarele ca ti s-a rupt funia, ca ai mncat prea mult.
Dar te deprinzi, te obinuieti cu toate i culmea, ncepe s-i placa,
ncepi sa te complaci n starea ta imbecila, cretina, ncepe s-i placa sa urli la
fereastra cnd se stinge lumina: muie portarului, administratoarei, muie celor
de la cinci ncepe s-i placa mizeria de pe coridoare, din camere, din sufletul
tau expirat, te deprinzi cu toate, devii huligan, beiv, te doare n pix de
societate, mori de ras cnd auzi de NATO.
Fuck off!
Ski, unde sa mai fugi, unde sa te refugiezi, cnd nici mcar sinuciderea
nu e treaba ta personala?
Rezumat: toi sunt idioi i tmpii.
Concluzia: mai trag un fum de marijuana pentru aviatori.

Cerul cade ca un lighean de plastic, gol, n cap.

19. Cine cumpr paine?
O zi obinuit din viaa mea. Trezete-te, Yo, sa facem dezinfectarea. Din
robinete curge apa galbena urat mirositoare. Nici chiar fierberea ei nu ar face-o
mai buna. Daca faci ceai, gustul ceaiului va fi n al doilea plan, n primul
gustul de apa statuta mpuit cu mortciuni. Apa minerala? Nu gseti acum
pe Piezi, se cumpr toat, dintr-odat. Pana la sfritul anului poate vom
repara filtrele de apa. Acum hai la dezinfectare. Allbe scoate o vodca, toarn
doua pahare. Noroc, noroc. Ce bine e sa te tratezi. Noroc.
Terminam vodca, simim gdilarea gatului, a plmnilor. Mito. Scoatem
i un bulibuleator, punem pe capacul lui ceva travca, la fund nite apa rece, ca
fumul sa fie mai bun i uuuuuuuuuuuuu inspiraia, numeri pana la ase i
hoooooooo expiraia. Brusc totul devine vesel, lichid, mai tragem cteva
fumuri ntr-o veselie i apoi ne apucam de discutat un roman de Lawrence
Durrell. Nu, n stare normala nu am fi reuit sa dezlegam toate enigmele din
TunC. Aa da, aa e alta treaba, e ceva sa intri n starea celui care l-a scris. Deaia critica e ntotdeauna n urma literaturii (cu mici excepii), niciodat nu poi
simi ce a simit, ce n-a simit cel care l-a scriS. Iar scrisul e, probabil, o transa
cu mai multe nivele, ceva asemntor cu efectul haiului, cel putin aa mi se
pare cnd citesC. Iar cititul e cea mai mare zbav atunci cnd eti rupt i
ncepi sa te ntorci. Poi sta o ora la o propoziie, ntorcnd-o n toate felurile,
ncercndu-i toate variantele de sens, imaginandu-ti-o n muzica, desenata. Pe
bune, e ceva bestial uneori. Cititul n stare normala aa ca sa adormi mai uor
e rahat, e total altceva. Cartea nu reprezint atunci pentru tine dect nite
hrtie, ca un ziar, pe care il rsfoieti, ti se face somn i adormI. n schimb,
atunci cnd eti drogat, cartea e o poarta spre alta realitate, o alta perspectiva,
e ceva inimaginabil. E un cult, nu e o bucata de carton, hrtie, ci e o oglinda
prin care poi trece. Te fura, te farmeca, i da voie sa te miti cum vrei tu.
Rahat internetul i jocurile. Dar n starea aia nu poi citi cri proaste. Tmpite,
da, e ceva genial i n tmpenie, dar cri proaste nu poi pur i simplu citi
cartea risca sa fie trntita de perete, risca sa fie aruncata pe fereastra. Crile
care au fost scrise pentru ca autorul vroia sa o fac i el pe scriitorul se
recunosc foarte uor, ii recunoti lecturile, obsesiile de ccat i att. Vrei sa dai
foc atunci la toate crile i sa bati autorul.
Dup o discuie de cteva ore reuisem sa cdem de acord cu Allbe
asupra crii. Ne simeam ambii mulumii, aa ca am pus nite muzica. Pe
ferestre zburau sticle, era n sesiune, toi arunca sticle, borcane, cursuri, tot cei cade n mana n XVi n timpul sesiunii. Cnd intri n cmin n perioada asta
trebuie sa fii atent, altfel riti sa te duca Urgenta, riti ca greieraul sa se
dileasc.

Venise i Scrof i Hipp. V-am prins! a zis Hipp, din prag. Narcomanii i
alcoolicii dracului, a mai remarcat Scrof. Ce nelegei voi din medicina? a
fcut Allbe dispreuitor cu mana spre ei. Dezinfectarea, ba, scopuri terapeutice!
Hai sa ne dezinfectam i noi un pic atunci, a propus Hipp i toi am czut
de acord. Trebuie sa avem grija de sntatea noastr, ce dracu'. Scrof a scos i
el o vodca, aa ca dezinfectarea a fost ideala. Ii urmream cum ncep sa
zmbeasc dup primul fum, n timp ce Allbe serios, apoi inndu-se de burta,
schimba o caseta. Fumul din bulibuleator parca era ceva viu, la inspiraie se
umplea sticla apoi ce mai rmnea se ridica uor spre capac. Haiul amestecat
cu tutun mocnea. Ochii ncepeau sa strluceasc. Cerul era tot mai aproape.
Scrile pana la parter preau o adevrat prpastie de aici de la etajul zece.
Norii de fum de la Ursus intrau pe fereastra n camera i ne umpleau nrile cu
gust de bere, drojdie de bere.
Am nceput sa jucam cri, apoi prabilo na havcu adic ni se trezise o
foame de narcomani adevrai. A mai durat cteva ore pana cnd Scrof a
pierdut partida i a trebuit sa coboare dup paine i ngheat.
Intre timp noi repede i-am gsit caietul lui Scrof i am nceput s-i citim
compunerile. Era un adevrat show, nimic nu ne putea mai bine amuza dect
compunerile lui Scrof. O compunere stiu ca se intitula Tinerii din Republica
MoldovA. nceputul era cam asa: toi tinerii din Republica Moldova sunt
narcomani, iar fetele sunt curve. Pentru a-i face rost de bani pentru droguri,
tinerii fura i fac trafic de arme i droguri. Banditismul e foarte mare n
Republica Moldova. Fetele nu vad n fata nici un viitor, din cauza asta toate
sunt curve, toate se prostitueaz pentru cat de putini bani. As fi vrut sa fi
pstrat acel caiet, dar Scrof s-a prins de ce rdeam noi i l-a rupT. Aa ca acum
radem doar cnd ne amintim de compunerile lui haioase, sumbre i vesele.
nainte de a se ntoarce Scrof au mai venit i Fane Babanu i Teoctist.
Spre hazul nostru, Teoctist a fcut o tumba i apoi sfoara, iar Babanu a scos de
la spate un borcan de gem, aa ca noi ca vampirii am srit la dulce n timp ce
Fane i Teoctist la bulibuleator. S-a ntors i Scrof cu pinea i ngheat, aa
ca masa a mai continuat un pic. Apoi am ascultat muzica inndu-ne de buri,
ca de fiecare data exagerasem cu mncarea, ne era acum tare huiovo.
Apoi jocuri de cri, cu porunci, Teoctist se plimba mimnd mersul
poliailor, n timp ce noi ne ineam de usa sa nu cdem de atta ras, iar Scrof
dansa break.
Afara se fcea noapte deja, eu zceam rupt ntr-un pat savurandu-mi
halucinaiile cu desene animate, cu zburatul printre nori, abia auzindu-l pe
Teoctist care era acum radio, pe unda lui era un interviu cu domnul Scrof, un
mare businessman

20. Metere, Vrei sa ma zideti n rahatul tau de castel halucinatoriu? iai construit balauri, nori, cri, toate de fum i acum vrei sa ma nchizi i pe
mine acolo. Nu merge, metere, bag-i acolo rahatul tau, bag-te pe tine. M-am
saturat de culorile tale, de aberaiile tale, nu a mai rmas de fapt nimic din
tine, nimic. Eti doar fum, de bortura, de resturi, te crezi acum marele
creator? Hyperion, ba, sau Luciafarul, ce eti tu, ba?
Si eu, ce-s eu? Cine-s nici nu ma ncumet sa te ntreb. Jertfa? Pe dracu'!
Zidete-i un drogat atunci, nu pe mine. Sunt vie, desi cred ca nu prea nelegi
acum. Cnd ncepi s-i revii eti nervos, tremuri n ultimul hal i urli la mine.
Apoi te droghezi i pa! Pa griji, pa realitate, ca eu ma duc la balauri. Du-te, ba,
unde vrei, dar pe mine sa ma lai n pace. Gata. Nu te mai ncurc, fa ce vrei,
drogheaz-te, mbat-te, sari n cap de la etaj daca vrei, nu ma intereseaz.
Fara mine. Nu am chef sa te mai vad aa niciodat.
Metere, sa tii ca halucinaiile tale sunt toate de rahat, sunt creaturile
unui creier mort, n descompunere, jertfe i trebuie? Pe mine, nu. Pune-i acolo
o curva de drogata ca i tine, pune un bulibuleator, un caine mort ca are
creierul mai viu dect tine, eti un neputincios, metere, gndete-te un pic la
asta, nu eti n stare sa faci nimic, eti varza, e pizdet cu tine, vorba ta.
Nu te mai suport, te ursc, ursc ziua n care te-am vzut, ursc timpul
n care am fost alturi de tine. Totul se strica, se nruie n jurul tau. Uit-te la
tine, uit-te la prietenii tai. Ce se ntmpl cu voi. Suntei cadavre, nimicuri.
Eti nimic, metere. Ma mir cum de te-am putut suporta, ma mir ca am stat
lng tine cnd erai drogat. Eti bolnav, bolnav incurabil. Tot ce atingi strici,
murdreti. Lucrurile tale se strica toate pe rand. Uit-te la tine: de-abia poi
merge, de-abia respiri. Castele zici, da, da, castele, biserici, biserici din
njurturi vrei sa faci tu, din ccat. Degrab nu ai sa fii n stare nici mcar sa
vorbeti, sa te miti, uit-te din cnd n cnd i n oglinda, metere, nu numai
n halucinaiile tale. Acolo da, probabil eti stranic, tare puternic i tare
detept. Atunci construiete-i rahaturile singur, ramai n halucinaiile tale,
nchide-i cu totul ferestrele realitii, dar pe mine las-m afara, nu am nevoie
de un neputincios drogat, pus pe mari batalii cu misterele. Misterele tale,
metere, sunt fum, tu eti fum, aa ca, moarte buna, metere! Moarte colorata!
Zidete-i idioeniile tale, nu pe mine.
21. La pescuit.
Cu capul amorit, plin de nori, eti numai bun de mers la pescuit. Nu
asa, n ora, ci undeva departe, de unde nu se aud mainile i zgomotul
civilizaiei. Undeva departe, cum ar fi la vreo doua ore de Cluj spre Oradea. La
Somes. O apa curata, doar golul tau i zgomotul apeI. i nici un peste. Dar cine
are nevoie de peste? Una e sa vii la pescuit i alta e sa prinzi peste.

Buru mai ncerca, poate prinde ceva n timp ce eu cu Bobdyln alergam

pe pietre. Ziceam ca suntem n preistorie, alturi nici un om, nici o schimbare
ce dovedete ca suntem In secolul XX sau XXI. Am gsit un peste mort i i l-am
dus lui Buru. nseamn ca e totui ceva peste aici i a mai ncercat. Bobdyln
povestea ceva despre gagici, ca una tare il mai vrea, da' pe el il doare-n paipe
i tot aa ca sa nu tac, linitea sa nu ne frustreze prea tare. Glasurile ne erau
duse de ape cat mai departe, ca o demonstraie ca nu suntem stpni pe
vorbele noastre, ca aici suntem doar nite furnici, poate mai putin i ca nimeni
i nimic nu are nevoie de civilizaia noastr.
Ne simeam toi foarte bine, aici, departe chiar de soarele ce ncerca sa
ajung printre crengi. Civilizaie ccat, ce nseamn fata de o ora aici, cnd cu
picioarele goale sau n ghete alergi pe pietrele lefuite de rau. O singurtate
buna, vindectoare te apar din toate prile. Poi sa tipi cat de tare vrei,
linitea oricum va fi mai puternica. Poi sa urci n cel mai nalt copac sa citeti
poezii de-ale lui Eminescu, sau Fraii Jderi, degeaba, murmurul apei, mirosul
de crengi i frunze uscate va fi mai puternic. Poi sa citeti pasteluri de-ale lui
Alecsandri, nu faci dect sa pierzi timpul.
Mai bine sa sari pe pietre, sa nu gndeti nimic, iar daca gndeti ceva,
gndurile sunt ca vntul, nu te opreti asupra lor, ci mergi mai departe, mai
departe, sari de pe o piatra pe alta, te ajuta i crengile ce se lasa deasupra
raului. Muzica o poi lsa acas, nu ai nevoie, aici nu exista nimic nregistrat,
nimeni niciodat nu i-a scris nici mcar numele cu cuitul pe vreun copac, nu
a avut putere.
Buru s-a plimbat i el pe pietre i cnd a obosit s-a crat pe un pietroi
mare de unde se juca cu undita, desi ne declarase ca sigur nu e nici un peste,
ca am venit prea trziu.
Bobdyln sarea ntr-o direcie, eu n alta. Aveam noroc de rau, ca altfel
cred ca ne-am fi rtcit. Daca as fi putut mi-a fi luat un pietroi de asta mare
lefuit de apa. Ar fi stat In casa mai bine dect orice opera de arta. Dect un
tablou cu un peisaj, mai bine o frunza de acolo, o frunza reala.
Si cum alergam aa brusc piciorul mi-a alunecat de pe un pietroi i am
czut n apa. Era rece. Bieii m-au ajutat sa ies, drdiam cu hainele ude pe
mine, m-am dezbrcat i aa gol am mers pana la cabana, peste vreo trei-patru
kilometri. Bobdyln a deschis o vodca i aa am alungat rceal. Eram toi
foarte obosii, nu ne mai lua ameeala vodcii, dar nici nu aveam nevoie, eram
rupi de oboseala, cu un sentiment d'-ala straniu de tcere benefica.
Cnd ne-a trezit soarele, ne-am simit aa ca i cum am fi noi-noui.
22. Spre Germania sau altundeva.

Kopkil ia un scaun, sare pe el i cauta pe dulap. Gsete o bancnota de o

suta de dolari americani, o baga n buzunar, sare jos, i ia rucsacul i iese din
casa.
i schimba banii i ia un autobuz spre Budapesta. Poate ca reuesc, cine
tie, poate ca tot ce fac acum e corect, e mai bine asa. Cine tie la ce se vor
gndi ei. Pana vor observa i dispariia banilor. Atunci vor pricepe. Scoala
ccat, tata crede ca daca termin coala va fi ca-n filme, timp pierdut, lbreala.
Trece granita fara mari probleme, zice ca merge la un prieten, vreo
sptmn va sta, nu, nu tie maghiara, dar prietenul lui e originar din Ardeal,
tie el romana, aa ca nici o problema. Coboar n Budapesta. Nici un cuvnt
pe care s-l neleag. Nimic. Se descurca prin semne ca s-i cumpere nite
sandwichuri i pornete aiurea pe strzi, nu, e prea aproape, trebuie mai
departe. Oraul nu se mai termina, desi e seara, ce dracu' ma fac acum,
gndete. Mai merge pana gsete un prcule. Se culca acolo pe nite frunze.
Se trezete diminea cu dureri de cap i spinare. Se ridica i merge mai
departe. Hainele i se lipesc de transpiraie, il dor picioarele. Nu, nu ma ntorC.
Iese din ora i merge pe o autostrada. Poate ca il ia vreun camion. Dar nu il ia
nimeni. Merge, merge mai departe, ce bine ca mi-am luat mai multe
sandwichuri gndete i i scoate unul.
Nu mai gndete, e prea obosit, ceea ce tie el ca trebuie sa fac e sa
mearg, sa mearg cat mai departe, odat tot va ajunge. N-are cum sa nu
ajung. Trebuie sa ajung doar.
Apoi se face iar noapte, i se face somn. Se culca pe iarba i adoarme. La
nceput doarme mort, apoi viseaz. Viseaz ca a ajuns, ca gata, e la captul
drumului. Sta ntr-un bar cu nite prieteni i vorbete despre casa. Ar fi timpul
sa ne ntoarcem poate, zice unul, da, cred ca da, zice altul. Apoi se viseaz ntrun tren. Dormind.
Controlorul ii cere biletul. Apoi il ntreab de unde e. El povestete.
Romania! A, Hagi, Dracula, e adevrat cu Dracula asta?
Apoi pe vapor, unde e? Nu prea i da seama, simte doar ca ii este frig, ca
vntul umed il zgaraie. Aude cum cineva uotete. Privete n juR. ntuneric.
Toi dorM. i totui se aude ceva, e sigur ca aude cevA. i imediat simte cum e
lovit n coaste, cum cineva il musca de gat. Ce dracu' sa fie, reuete sa se
ntrebe i-i pierde cunotina. Se trezete. Un poliai il lovete drgstos cu
bulanul n coaste. Altul rade alturi. Ii zic ceva, dar el nu nelege nimic, a, sunt
n Ungaria, i amintete n timp ce poliitii il mping n main. Da, Romania,
raspunde cnd e ntrebat de unul ceva. Da.
23. Totul merge ca pe roate.
Cnd se termina haiul, travca, totul merge ca pe roate. Caleosa sau
rotile le sunt un nlocuitor bun. Rotile sunt tablete. Doamne, ce te mai poi

trata, ce combinaii poi face! De pilda, cnd eram la Ski, intram n buda nervos
i ieeam foarte vorbre, vesel. Secretul era un pumn de pastile cu un gat de
apa. Peste vreo zece minute i simi deja sngele pulsnd, i simi energia, vrei
sa alergi, sa tipi, eti n extaz.
Chiar, ce mai rdeam la Trainspoting! Sunt bune medicamentele. E mito
sa ai grija de tine i sa te tratezi cnd trebuie. Cnd enumera personajul ala din
film pastilele pe care le ncercase i noi ne tvleam de ras, ca le ncercasem
cam pe toate, ceea ce spunea se referea parca la noi, n timp ce ceilali priveau
filmul ca pe ceva SF.
De arta drogatului mai tine i vizionarea filmelor. Cnd intri direct pe
ecran, cnd nu mai deosebeti imaginile halucinaiilor proprii i imaginile de pe
ecran. Cnd te sperii de ncepi sa tremuri sau razi ca cretinul. Atunci imagini,
atunci sunet.
Iniial ncepusem sa iau pastile cnd nu mai aveam iarba. Apoi le-am
prins gustul. Stiu ca am fost tare entuziasmat atunci cnd am luat prima doza.
Sream de bucurie i ziceam ca nu se compara cu iarba. Nu e chiar asa, dar
momentul efectului pune n umbra orice altceva. Tramal, Tramadol, Codeina,
Efedrina, Glutetimid, btrnul Diazepam, Demetrin, pentru bunica, da,
pentru bunica, ziceam la farmacie. Apoi luam, nghieam pastilele i ma
duceam la bunica. In ceruri.
Pierdeam pur i simplu noiunea timpuluI. mi luam pastilele i pa!
memorie, pa! timp. S-a ntmplat sa ma trezesc dup vreo doua sptmni i
s-mi dau seama ca nu tin minte nimic din ce s-a ntmplat, absolut nimic. Era
doar un gol n creier, o pata, cel putin tiam ca nu am fost agresiv, drogurile nu
sunt ca alcoolul, ele nu te provoac s-i bati aproapele, din contra vrei sa faci
numai bine, n special la pastile dispare i acea bnuial, paranoia de
narcoman.
Jucam atunci cri cate vreo trei zile, poate mai mult. Un pumn de pastile
combinate, nite apa, suc i igri, tot de ce aveam nevoie. Ti se pare ca ncepi
s-i revii, nu-i bai, mai bea, nene, o cana de apa! Apa te arunca napoi n acea
stare de ameeal, de beatitudine. Eram toi prieteni i ne doream doar binele.
Doamne, ce de-a lucruri bune faci cnd iei pastile! Nu ntmpltor sunt
farmacii non-stop, nu degeaba cu o mica minciuna i poi lua din farmacie un
bilet n rai.
Cel mai nasol lucru, nu zic ca neplcut, cnd eti rupt e mncrimea.
ncepe sa te mnnce pielea i daca ceilali nu-i trag minile, riti sa te
scarpini pana la snge, pana ce unghiile ti se umplu de piele i snge nchegat.
Am pit-o de cteva ori, cnd mi reveneam nu era tocmai plcut. Dar mai iei o
doza i trece, totul trece. Ce e val ca valul trece, cum ziceau aia de la Mafia, nu?
In public e mai nasol cu scrpinatul, nu poi totui sa gseti o scuza pentru ca

te scarpini tot timpul. Dar timpurile astea sunt pline de attea boli, aa ca ce e,
domnule, de mirare daca am alergie, de pilda, tre' sa merg la doctor s-mi dea
ceva pastile.
Mi s-a ntmplat sa merg odat la un examen, cursul mi plcea, mai
mult sau mai putin, dup vreo patru zile de transa vesela. Tremuram tot, beam
apa i ameeam din nou, beam cafea acelai lucru, era ngrozitor, cnd am
auzit subiectele mi-am dat seama ca nu mai pot scrie, ca mi tremura minile
ca naiba i capul refuza sa gndeasc. Am mai ncercat atunci sa scriu, dar
degeaba, fceam doar linioare, dup care mi-am lsat un pic capul pe banca,
m-am ridicat i am ieit.
Cel mai bine e n tren. Cnd trebuie sa mergi undeva, sa faci un lung
drum, unica salvare sunt rotile. Nici nu simi cum trece timpuL. Inca o igar,
un gat de apa i iari eti pe spatE. Iat ce nseamn fericireA. i daca aici ea
nu exista n mod normal, eu mi-am adus-o artificial. Dar artificialitatea noastr
e mai normala dect toate rahaturile care se ntmpl n jur. De-aia, revenirea
la realitate este din ce n ce mai grea. Te trezeti ca nu vrei sa mai fii cu
picioarele pe pmnt, nu mai vrei sa faci parte din aceasta societate de ccat.
Mai tragi un fum sau iei un pumn de pastile i pa. Ceea ce se ntmpl n
interiorul meu schimba i exteriorul. Cel putin pentru mine. Asa, ma simt ca-n
filme.
Stau ntins n pat, nu mai sunt n stare sa privesc ceva, culorile de pe
pleoape sunt prea puternice, halucinaiile m-au cotropit, i aud parca o btaie
n usa. Yo, ce faci? E Fane Babanu i BobdylN. Iar dormi sau inca nu te-ai
trezit? Ma cheama la o bere. Nu vreau, biei, azi nu beau alcool. Hai, Yo, ce-i
cu tine? Sunt rcit, am luat nite pastile.
Pana la urma m-au convins sa vin mcar la un suc. Am cobort cu greu.
Tot vorbind aiurea i rznd. Ai fumat? m-au ntrebat ei. Nu.
n bar le-am spus de ce nu beau alcool. Ar fi catastrofal. As bori pana mia da duhul. Mai bine un suc. Mi-am aprins o igar i am but un gat de cola.
Pizdos. Imediat am simit cum creierul ma elibereaz, ma lasa. Foarte bine.
Pleoapele mi-erau foarte grele, aa ca Bobdyln sau Fane Babanu trebuia sa
ma trezeasc ca sa scrumez, sa nu-mi ard pantalonii de treninG. mi povesteau
mai trziu (fiindc singur nu-mi amintesc nimic) ca am tot adormit, o data cu
capul pe spate, o data cu degetul n nas i de mai multe ori cu igara n gura.
De data aia exagerasem. Fane, ca s-mi fie mai bine, mi tot comanda cola i
cafea, poate ma trezesc, habar n-avea ca din contra, ma pocnea n cap fiecare
gat de ceva i fumul de igar. Cnd m-am dus la buda, m-am pomenit cu
Bobdyln cutndu-m, credea ca am adormit i aici. Dar eu pur i simplu nu
ma puteam pisa. Trebuia sa atept uneori vreo cinpe minute pana reueam.
Asta e defectul roilor, desi cinpe minute n starea aia e o clipa.

Lor nu le-a prea plcut ideea cu pastilele. Au zis ca iarba, haiul e alta
treaba, e mito, tii cum artai tu, Yo? erai varza-varza, o ineai cu aberaiile
pana capul i cdea ntr-o parte. Chelneria se i speriase i nu nelegea
nimic, i dai seama, cineva bea cafea i suc i e din ce n ce mai rupt, unde ai
mai vzut aa ceva, nu, eu nu vreau aa ceva, mi-a fost de-ajuns ca te-am
vzut pe tine. Nu prea ma credeau ca de fapt e fain, ca ai nite halucinaii
super, eti foarte sincer i binevoitor. Oricum, eu mi gsisem nlocuitor, pana
m-am trezit ca nu pot sta mai mult de o sptmn fara, chiar daca fumez
iarba, simt o nevoie chinuitoare de a bea pastile. Atunci am neles ca e mai
grav, ca deveneam dependent n cel mai bun caz, iar n cel mai rau i cel mai
adevrat devenisem deja. Dar nu mai conta. Nu ma mai interesa. Nu ma mai
interesa absolut nimic. Mai bine asa. Cnd aveam chef sau tiam ca am sa
beau vreo bere, nu mai luam pastile, fumam travca cu alcool, cnd nu tablete,
mai i fumam, dar nu tin minte efectul, as vrea s-mi amintesc, nu pot, stiu ca
da, de mai multe ori fumasem cnd luasem i tablete, dar nu tin minte nimic.
Probabil a fost binE. ntotdeauna toate se termina cu bine.
Viaa asta mi amintete de o barca ce plutete pe un rau n care civa
indivizi stau leinai. Aceti indivizi suntem noi. Cu toiI. Iar deasupra raului,
deasupra cmpiilor i pdurilor cu iarba ce vegheaz acest rau, soarele i luna
ca o combinaie perfecta de tablete.
Sau ca o bicicleta, doar totul merge ca pe roate, nu?
24. Dragostea mea, Zilele astea mi-am amintit de tine. De tine cea reala.
Fiindc oricum erai cu mine, n halucinaiile mele. Cnd mi reveneam un pic i
mi aminteam de tine, mi se fcea rau. Fiindc atunci realizam ca tu, cea reala,
nu eti aici lng mine. Ca ai rmas doar n visele mele. Atunci repede ma
ntorceam la starea aia care mi te aducea. Erai frumoasa, foarte frumoasa.
Toate culorile se roteau n jurul tau, dorind parca sa fie cat mai aproape de
tine.
Dar zilele astea am ncercat sa raman n realitatea asta, a voastr. Mi-a
fost extrem de rau, nu mai nelegeam nimic, tremuram, creierul meu parca nu
mai vroia sa gndeasc i s-mi lmureasc ceva. Am simit atunci, acum,
nevoia de a te vedea. Chiar daca nchid ochii i te vad n realitatea asta a mea.
Simt ca mi lipseti mult, dar ncerc sa ma adaptez noilor reguli ale jocului.
Poate ca as fi dezamgit daca ai fi acum alturi, poate ca i-a spune ca eti
mai frumoasa n visele mele, dar asta nu conteaz acum, simt ca nnebunesc
cnd existenta ta e numai In mine, nu i n realitatea asta, a voastr.
Tocmai ascultam un album de Nautilus Pompilius. NAU cum li se mai
zice. La sfritul albumului era o piesa care nu aprea i pe coperta. Nu stiu ce
cauta n album, probabil ca e o completare a casetei. Nu-i stiu nici mcar
denumirea. Hai ca i-o traduc, daca tot e vorba de ea: daca tu vrei sa ma iubeti

iubete i umbra mea deschide-i usa ta las-o n casa subirea lunga neagra
creatura s-a lipit de picioarele mele ea urte lumina dar fara ea nu poate
exista daca vrei f-mi alba umbra mea daca poi f-mi alba umbra mea oare
cine? cine In afara de tine?
Oare cine? cine daca nu tu?
Daca vrei sa ma iubeti pregtete pentru ea snge toate cuvintele ei sunt
minciuni dar acestea sunt cuvintele mele de la lungile convorbiri de noapte spre
diminea doare capul lacrimile cad n ceai dar ceaiul e amar fara lacrimi daca
vrei f-mi alba umbra mea daca poi f-mi alba umbra mea oare cine? cine
n afara de tine?
Oare cine? cine daca nu tu?
Astea sunt cuvintele. Traducerea, de fapt. Nu cred ca traducerea e foarte
buna. Oricum, cam asta e. As vrea sa o ascultam mpreun, da, cred ca asta
am vrut s-i spuN. i ca mi-e dor de tine. Nu stiu daca ma nelegi. Mi-e foarte
greu sa vorbesc acum, mi-e greu sa respir. Aerul asta are efecte ciudate.
As vrea acum sa ies afara i sa ma arunc n zpad. Nu conteaz daca e
iarna sau nu, dar as vrea acum sa ies afara i sa ma arunc n zpad. Zpad
sa se lipeasc de mine i eu sa ma rotesc mai departe pana as deveni un bot de
zpad. Peste muni, dealuri. Poate asta m-ar ajuta. Poate ca nu. Sa ma
nclzesc acolo n mijlocul zpezii. Apoi sa explodez.
25. Hop, bieii pe strada vorbesc n hip-hop.
Ma ntlnisem cu Fane Babanu dup ce nu ne vzusem de cteva luni.
Am mers n Colegium, barul de sub poalele cminului XVI, care s-a mai numit
i Karaoke cndva, i dracu' mai tie cum. Apoi Colegium s-a nchis i am mers
n cel mai apropiat, deschis non-stop bar, Nera.
A doua zi el avea examen, eu parca nu, sau nu aveam de gnd sa ma duc.
Fane a zis ca se descurca el cumva, aa ca nu ne-am sinchisit sa bem bere
pana dimineaa. Era deja vreo trei, alturi se iscase o mica cearta, sticle sparte,
scaune rupte, boturi mnjite cu snge. Noi ne vedeam de berea i de discuiile
noastre.
Cum deja eram bei, nu mai puteam discuta normal, ncepusem sa
vorbim despre tot felul de rahaturi. El spunea tare ca adevrata poezie, muzica,
e hip-hopul, iar eu rdeam i ii ziceam stai, dom'le, c-i rockul. Ambii am fost
de acord ca nu merita totui sa ne batem. Desi am discutat despre asta cteva
ore.
La sfrit, cnd nu mai eram n stare sa mai vorbim i sa bem, am mers
la cmin. Dup aceasta ntlnire Fane Babanu ncepuse s-mi aduc tot felul
de casete cu hip-hop, poate-poate ma rzgndesc. Asculta, Yo, i eu am fost
rocker, tii ce plete aveam, ascultam Led Zeppelin i Anathema i multe altele i
acum mai ascult, dar trebuie sa asculi, i zic eu ca merita sa le asculi, pe

bune, daca nu-i place foarte bine, e treaba ta. Atunci am nceput sa descopr
ca mai este un hip-hop, care nu e nici pe departe cel mediatizat, ca e total
altceva. La nceput mi-a plcut Cypress Hill. M-am mirat ca mi-a plcut, dar
asta e, am pus caseta alturi de Sepultura, Marilyn Manson, Tiamat, Sex
Pistols i Zoopark. Se mai ntmpl, se mai ntmpl, am zis. Apoi mi-au plcut
i altele. Chiar i romneti: Metadon, printre ele.
La o ora a profesorului la care fceam ce puteam ca sa nu lipsesc cumva
vreodat, ntr-o ciudata paranteza, cum obinuia sa fac spre marea mea
satisfacie, caci intra ntr-un fel de transa, vorbea despre ceea ce nu
programase, a spus ca, da, cred, ca hip-hopul, cultura aceasta de cartier, va
deveni ceva important, uitai-v de exemplu la poezia lui Geo Dumitrescu, care
era total anti-culturala, sau cel putin aa credeau el i alii. Hip-hopul,
subcultura de cartier ar putea sa devina cndva o cultura importanta.
Buru a fost atunci rutcios, zicndu-mi ca nu tie daca profesorul ar
mai avea aceeai prere dup o ntlnire cu bieii de cartier. M-a mirat
acceptarea aceasta, era intre vrsta mea i cea a profesorului o diferen destul
de mare, dar uite ca el a acceptat ceea ce eu inca nu reueam sa fac.
Apoi am nceput sa ascult mai atent versurile. Unele erau foarte bune. O
poezie adevrat, nu de-aia de care eti obligat sa citeti pentru cursuri, de-aia
moarta. O poezie a realitii imediate, necenzurate, de aia foarte dureroasa. O.
K. nu am zis ca toat, nu e asa, cum nici toate versurile din rock nu mi se par
geniale.
Nu, nici pe departe nu sunt foarte bune toate textele alea din rap, din
hardcore, din hip-hop, dar sa nu uitam ca majoritatea crilor de poezie scrise
de profesioniti sunt de fapt ccat, un mare ccat, as spune ca sunt pentru
copii, dar e o greeal a-i crede pe copii imbecilii care nghit totul, nici pe
departe nu e asa, de aia adorm repede cnd le citeti porcarii.
I-am dat dreptate lui Fane Babanu. Le-am dat dreptate bieilor care
picteaz gardurile i pereii blocurilor.
Ascult Eminem i ascult Marilyn Manson. O parte din lucruri trebuie
spuse pe fata, aa cum sunt ele. Cnd ncepi s-i caui alte cuvinte, mai
frumoase, realizezi ca nu spui nimic din ceea ce crezi, din ceea ce ai vrut sa
spui iniial.
Fiindc realitatea n care trim noi acum, aici, nu se poate exprima
printr-un poftim, noapte buna, pofta mare. E o laitate. Un 'zda m-tii.
Realitatea asta se exprima prin sugi pula! i pizda m-tii!
Ascult-i cinci minute gndurile i ai sa vezi ca am dreptate.
26. Un fum pentru prietenie.
Printr-o plcut ntmplare pe peron i-am ntlnit pe Scrof i Allbe. Mai
era cu ei o gagica, n-o tiam, semna cu o puicu de-aia care danseaz

manele, dar e de acord sa rabde i Ozzy Osburne, daca aa vor panii. Ne-am
cuprins i ne-am carat bagajele ntr-un compartiment. Aveau i ei bilete pentru
compartimentul meu. Bieii erau veseli, Allbe mi-a zis ca arat foarte bine, eu iam mulumit spunndu-i ca arata ngrozitor, tot felul de formule de politee deaia idioata, care apare cnd se ntlnesc nite prieteni care nu s-au vzut de
mult timp.
Am mai povestit tmpenii i apoi am cobort din tren sa cumprm suc.
M-am trezit la intrarea unui bloc. Bieii au scos o igar. ncercam atunci sa
ma las. Pentru ntlnire, ba, pentru prieteni. Prietenia s-a dovedit a fi destul de
tare. Rdeam cltinndu-ne i inndu-ne de buri.
Uitasem sa luam suc.
Am mai stat de povesti n compartiment, rznd tot timpul, apoi cnd
fumam cu Allbe n coridor, am hotrt ca lui Scrof nu i-ar strica o mica
gruzealA. Aa ca le-am spus lui Scrof i gagicii ca mergem dup suc, Scrof a
vrut sa vina i el, dar noi, nu, nu, nu, coboram noi, venim imediat, luam chiar
de aici de pe peron.
Mai era inca vreo ora pana la pornirea trenului, aa ca am mers cu Allbe
direct ntr-un bar. Am but cate o halba amuzndu-ne de Scrof, care ne njura
probabil In gnd i care se gruzea, sigur, In compartiment.
Era foarte cald. Iarba fcea rceala berii i mai savuroasa. Am mai spus
bancuri, ni l-am imaginat pe Scrof acolo n compartiment mare i trist. Ni lam imaginat tot ieind din compartiment, uitndu-se pe geam daca venim sau
nu.
Vorbete politicos cu gagica aia acum, ea e vorbrea, Scrof probabil deja
se blbie, nu mai tie cum sa lege cuvintele. Ii transpira curu' i se gndete la
suc i la suca de alturi, la cat de cretini suntem noi ca l-am lsat aa pe
mititelu', n aa primejdie de a se gruzi definitiv.
Ne-am uitat la ceas, era timpul, aa ca am luat repede un suc i am
alergat la tren. Tocmai pornea. Pidarilor ne-a zis Scrof, ceea ce ne-a amuzat i
mai rau. Tormoz i-am rspuns noi, la care s-a amuzat i el un pic.
Seara numai ncepea narcomanilor ne-a zis tipa. Dup care n plina
viteza a trenului am ieit n coridor i toi patru am fumat pentru prietenie.
Deodata v-am prins, a zis gagica dup ce a tras un fum. Da' noi ne gruzeam, a
mai zis Scrof. Blea!
Peste cteva zile, ntr-un apartament, descoperisem un nou tip de
bulibuleator. O sticla de plastic cu fundul tiat, bgat n apa i deasupra, la
capac, iarba. Aprindeai un chibrit, ridicai sticla n sus, pana rmnea doar un
pic n apa i astfel intra fumul n ea. Apoi scoteai capacul i puneai gura.
Inspirai tot fumul. Apoi iari i iari. Pana te trezeai n ceruri. Sau n cercuri.
Aura de fum a ngerilor.

Eu deja le combinam bine cu pastilele. Ma trezeam prin baruri rupt,

nconjurat de gagici i prieteni care la ntrebri le explicau ca sunt foarte, foarte
obosit, ca nu am dormit cteva zile din cauza examenelor s.a.m.d. Ma simeam
ca o reptila iarna, cu creierul amorit, cu mici bliuri, ncercri de a
contientiza ceva, apoi cderea. O cdere lunga n vis, n sunete, n culori.
Uneori ncercam sa ma concentrez asupra vreunui banc, dar degeaba, imediat,
imediat mi se prea mie ca ridicam capul de pe masa, priveam ceasul, uneori
trecuse doar vreun minut, alteori vreo ora. Nu stiu de unde apreau atunci tot
felu' de tipe, probabil ne vedeau aa rupi i se simeau n siguran. ncercau
chiar sentimente materne fata de noi, ncercau sa aib grija. Noi ne sorbeam
sucul, berea, mai fumam, pana ne trezeam dracu' tie unde. Nebnuite sunt
cile tale, Doamne! Acele zile cnd ma trezeam cu vreo una peste mine, fete dealea care daca vorbeti normal i spun ca doar dup cstorie, ca tu vei fi
primul, apoi, hai o data, bine, da, nu prea stiu ca n-am mai luat-o pana acum
n gura.
Care apoi vor sa te apere ntotdeauna de ceva, nu-i bai daca nu au de ce.
Care se folosesc de tine ca de un obiect, un vibrator, apoi vor sa te
nsufleeasc, sa te fac cel mai bun, cel mai elegant etc., sa te cstoreasc cu
ele, s-i fac copii s.a. Ccat. Curvele dracului. Dac-i trebuie s-o sugi, sugemi-o, dar nu ncerca sa ma umanizezi dup aia. Nu ncerca sa transformi
broasca n prines. Probabil ca tipul asta de femei vizioneaz multe seriale i
cred ca viaa are multe ntorsturi spectaculoase, ca cel rau va fi pedepsit iar
binele va nvinge, ce pula mea!
Mi-au provocat ntotdeauna o mare scrba, mi-au amintit de ccat
amestecat cu ciocolata. Libertatea mea este numai a mea, daca te las alturi nu
nseamn ca nu mai sunt liber, ci ca ma doare n cur, sau pur i simplu sunt
plictisit pentru a mai face ceva.
Acele zile n interiorul bulibuleatorului. De unde totul aprea altfel, mai
isteric, mai colorat, mai fara nici o logicA. i ochii prea obosii pentru a privi
prin sticla. Ochii ce se nchideau i priveau undeva departe. Departe de
oameni, departe de simple sentimente, de gnduri. Departe este aici n interior.
De unde izvorte durerea, dar i uitarea. Dar curva de memorie chinuie.
Dimineaa cnd te trezeti eti aproape ntors cu totul n realitatea asta i vezi
ca nu aici i-e locul, ca aici e locul doar pentru durere, pentru sinucidere.
Curva de memorie ntotdeauna ne fute, orict de puternici ne-am crede.
Dimineile alea chinuitoare n care nu tiam cum s-mi iau doza, mai repede sa
uit, sa rad. Cnd soarele deranjeaz, linitea macina, iar glgia te stoarce. Vrei
sa uii i nu poi. Vrei s-i aminteti i nu poi. Uite-aa. Realitatea asta opaca,
mbtrnit, pizda asta de realitate are nevoie de senzaii tari care s-o trezeasc
din amoreal ei puturoasa. Realitatea asta ca o telenovelA. Iar prietenii sunt ca

tine. Nu-i privi n ochi atunci cnd se trezesc. Vei vedea durerea, mizeria
insuportabila, vei vedea dezgustul i scrba. Nu-i ntreba nimic. Cel mai bine e
sa nu faci nimic. Niciodat. Atunci nu pierzi nimic. Niciodat. Munca e pentru
sclavi. Munca e o metoda prin care realitatea ne fute. Deschis. Mai bine mori,
mai bine nu te nati, hai ba, mai bine bei o bere, fumezi o igar. De ce nu
consideram arta o munca? Fiindc ne face placere, iar munca, nu.
Fiindc vreau sa ucid pe cineva, fiindc afara e soare, ncepe sa se
nclzeasc, copacii nfloresc, fiindc vreau sa ma sinucid, fiindc vodca ucide
rceal, fiindc i crile ard, fiindc viaa e extraordinar de frumoasa i
interesanta, eu sunt frumos i interesant, dar sunt un cretin, fiindc dragostea,
fiindc elevilor le place s-i mpute colegii i profesorii, fiindc eu am dat foc
casei n care dormeau prinii mei, fiindc atunci cnd adorm ma deranjeaz
narii, fiindc ma latra cinii, fiindc iarba ncepe sa ias de sub pmnt,
fiindc am fost lovit cu o sticla n cap, apoi cu o bara, fiindc pe cer sunt nori,
fiindc Eminescu a murit, fiindc zidurile sunt pline cu sugi pula i nu cu
Eminescu poetul nostru national, fiindc picioarele nu te duc acolo unde vrei,
iar capul sare ca o minge pe asfalt, fiindc vorbim n rima, fiindc nu suna bine
ceea ce vorbim, fiindc nu ne place cum suntem, ne place ntotdeauna altceva,
altcineva, fiindc e mito sa pescuieti, e mito s-i ucizi dracului pe toi odat,
e frumos sa desenezi, sunt bune prjiturile, fiindc Dumnezeu i-a scris, i-a
terminat cartea i nimeni nu i-a dat nici un premiu, mcar de la U. S. Din
Moldova, fiindc sunt tnr i nu vreau sa mai fac nimic, poate o formaie,
fiindc Bjrk crede ca i chitara e inutila n timpul nostru, fiindc nu ma satur
niciodat de somn, fiindc mi s-au rupt ciorapii, fiindc mi transpira corpul,
fiindc ma cac, ma pis, fiindc trebuie sa plteti, plteti nsutit i nimeni nu
da un parai pe mine, fiindc ma dor ochii, unul a i cedat deja, capul e prea
greu i viaa mi se pare prea frumoasa, fiindc tata mi zicea d-le n bot la toi,
nu te lasa, fiindc mama mi zicea sa nu bat fetele, sa nu le chinui, fiindc
obosesc foarte repede, ma enervez, ma bucur, sar i urlu, fiindc e de-abia
diminea i deja m-am saturat, fiindc seara e departe, fiindc trebuie sa
mnnci, sa bei i sa te droghezi, fiindc ccatul pute, fiindc m-am nscut In
Uniunea Sovietica, fiindc Lenin a murit, fiindc Stalin era narcoman, fiindc
putrezeti, te impui, daca te ard, oricum pute, fiindc pasarea zboar, dar se i
impute i se mnnc, cinele e prietenul omului, fiindc exista muzica i
exista discoteci, fiindc exista DJ, fiindc iarna apa e prea rece, iar berea vara e
calda, casele au garduri, fiindc e iubita sotia aproapelui, totul este a tuturor,
dar eu trebuie sa fur, fiindc mi strang bani pentru un pistol, Buru rupe tot ce
deseneaz, toi sunt tmpii, fiindc se nate i se moare, dar mai ales se
Impute, fiindc diminea trebuie sa te trezeti, trebuie sa bei o cafea, iarba este
verde iar cerul albastru, fiindc nu mai am motocicleta, fiindc rotile se sparg,

fiindc cderea e dureroasa, fiindc trebuie sa te razi, sa te tunzi, fiindc

transpiri cnd te fui, fiindc e lene, fiindc e scrb, fiindc trebuie sa scrii
scrisori, fiindc exista avioane, fiindc avioanele mai cad, dar sunt i explodate,
creta de la tabla se termina, calciul e foarte bun pentru alergie, iar vitamina C
pentru rceal, fiindc trebuie sa ncepi, dar trebuie sa i termini i apoi sa te
tergi, caseta trebuie ntoars, cartofii prjii i sarmalele fierte, fiindc
dimineaa soarele rasare iar seara nu, fiindc vine menstruaia, o data pe luna,
dar poate mai des, fiindc e bine sa mori pentru patrie, trebuie duse flori la
morminte, dar i la iubita, ceasul merge numai nainte nu i n parti, cresc
unghiile, apoi se umplu cu negru, fiindc suntem creai dup chipul i
asemnarea Lui, fiindc Salman Rushdie, dar i Troki, fiindc stelele sunt
albe, fiindc se mnnc peste, dar i rechini, i balene, i gini, i oua, fiindc
memoria trebuie sa ne fie venic vie, fiindc avem numai doua mini i doua
picioare, fiindc exista televizoare color, dar i alb-negru, fiindc visele colorate
caracterizeaz persoanele cu psihicul la pmnt, fiindc se spnzura numai
cate unul ntr-un lat, fiindc la toba trebuie sa loveti repede, fiindc pisica
papa rndunele, iar cuu' papa pisica, fiindc exista prietenie, dragoste, fiindc
la mort trebuie sa plngi i la nunta sa te mbei i sa razi, fiindc nu se mai
termina odat, fiindc guma terge creionul, fiindc e seceta, inundaii, fiindc
biatul i fata mea e o valoare, fiindc pisica poate fi alba, dar i neagra, fiindc
la rzboi se moare, iar moarea e buna la mahmureala, fiindc puca este cu o
eava, dar i cu doua, fiindc ultimul cartu se pstreaz ntotdeauna pentru
sine, fiindc sunt cuite pentru fructe, fiindc dac-i trag una peste bot i curg
mucii, fiindc exista electricitate, dar i scaun electric, fiindc exista nu, exista
da, fiindc nu exista, fiindc exista, fiindc nu exista, fiindc exista, fiindc nu
exista, fiindc exista, chitara bas, Romania vrea sa intre n NATO, ptlgica se
strica, pinea se face clei, cnd ucizi un nar curge snge, fiindc se citete de
la stnga i nu de la dreapta, fiindc exista cri dar i nu exista cri, capul
doare, dar i se taie, fiindc poi fugi, fiindc mare, munte, cutremure, fiindc
ntotdeauna coca-cola, fiindc aeroplan, fiindc foaie verde, fiindc busuioc de
la Moldova, tu sugi pula eu bat toba, fiindc se cade, fiindc soarele poate fi
rou, fiindc ochii pot fi roii, fiindc apa se bea, dar i se fierbe, fiindc marea
are sare, fiindc sunt lacrimi, dar i de bucurie, casele se vopsesc n verde, dar
i n albastru-galben-rosu, fiindc Paris, dar i Galai, i Orhei i New-York,
febra aftoasa i boala vacii nebune, fiindc eternitate, fiindc uneori cerul e
albastru i transparent, fiindc.
27. Turn-on.
Spre marea noastr surprindere, Bobdyln ncepuse sa scrie poezie.
Despre orice, nu conta, important era ca scria. Despre filme, personaje de
filme, despre camine, dragoste, futai, tot ce-i trecea prin cap. Spunea ca nu tie

daca e ceva bun sau ceva, asa, aiurea. Nu fcea diferena dintre ceva ce mie mi
plcea mult i ceva ce nu-mi plcea deloc. Spunea ca habar nu are de ce o
poezie e buna i alta nu. Dar ii plcea ca scria. i gsise i el un hobby. Ce sa
fac ca sa nu se plictiseasc. Scria despre ele nemaipomenite ale unei
prietene care venise la el, iar dimineaa cnd s-a trezit i i aranja sutienul toi
cei din camera au rmas paralizai de aa privelite, despre masturbare, despre
cartofi prjii la ora 12 noaptea, despre nebunie i despre tot ce vrei i ce nu
vrei.
i intrase n rol, aa ca ntr-o zi m-am pomenit invitat de el la un
cenaclu, unde avea sa citeasc. Mai veneau i Buru i Fane Babanul.
Spectacolul, adic cenaclul, trebuia sa fie la un scriitor-geniu provincial. Mai
veneau i Artitii i alii. Am mers innd cont ca Bobdyln mi-a zis ca va fi
vesel, vor fi sucuri i butur.
Am ajuns, am fcut cunotin cu starul, ne-a mai povestit tot felul de
tmpenii la care noi, ha, ha, ha, trebuia sa radem, a adus cafea, vin, aa ca eu
cu Fane Babanu ne simeam excelent, iar Bobdyln era un pic nerbdtor sa
citeasc i el odat i sa scape. Buru privea nite reviste.
Apoi Bobdyln a citit. Sunt publicabile o parte, a zis starul i le-a fcut o
analiza de doi bani, aa cum se face la coal, probabil ne credea debili, tot
ncerca sa explice ccaturi spre hazul i jalea noastr. Bobdyln asculta cu
gura cscat, parca nu-i venea sa cread ce aude, care Arghezi dom'le, care
Cobuc dom'le, care Goga, ba, parca vroiau sa tipe ochii lui, dar tcea, trebuia
sa se poarte frumos.
Toi ii intrau n voie starului, aa ca i-am fcut lui Fane semn i am ieit.
A mai ieit n urma noastr Bobdyln. Am mers ntr-un loc mai dubios i am
tras acolo o iarba, Bobdyln ncepea deja sa rada de ce auzise, noi cu Fane i
mai tare, i ne-am ntors. Starul povestea ceva despre Dracula, o tema tocmai
potrivita, aa ca Fane i cu mine nu am mai rezistat, am ras ca tmpiii acolo,
nemaiputndu-ne controla. Bobdyln ne-a zis mai trziu ca el i mucase
limba pana la snge ca sa nu rada. Ceilali au dat din umeri, ce sa le faci, sunt
incontrolabili tia mai tineri i ne-au lsat n pace.
Starul tot abera de la o tema la alta, toate foarte haioase: vampiri,
vrjitoare, draci s.a.m.d. Trebuia sa bem vin i cafea ca sa fim ocupai cu ceva,
sa nu mai radem atta. Oricum, nu inea mult. Fara sa radem. Starul trecuse
la tema familiei, despre importanta fiecrui membru, despre relaiile umane,
despre cat de pizdosi sunt romanii. Nu stiu, probabil ii plcea ca rdeam asa,
nu arata suprat, din contra, credea probabil ca spunea ceva haios.
Asa ca noi nu ne-am sinchisit, am ras n voie pana am ieit. Artitii ne-au
ignorat. Nu intrau n cercul lor de interes ccaturile noastre de rasuri stupide.
Bobdyln i eliberase i el rasul. Afara era foarte mito, o placere sa tot razi,

aa ca prostii, ca aia care nu au niciodat nici o grija, ca aia crora li se zice

resturile societii, junkyi societii. A fost o seara reuit. Dar Bobdyln nu
tia daca vrea sa mai citeasc ceva undeva. Las ba, ca e interesant, mai afli i
tu ce ai vrut sa spui dac-ai uitat ne amuzam noi.
Mai trziu ma mprietenisem cu civa dintre Artiti. Erau biei de
treaba, doar ca seriozitatea aia academica pe care le-a impus-o coal ii cam
strica. In rest erau simpatici. Dostoievski reuea sa para interesat de exterior,
n acelai timp fcnd ceea ce vrea el, Roman cu lungile lui monoloage despre
mncare, despre cum i cat trebuie sa mnnce un prozator. Rspunsul lui era:
mult, un prozator trebuie sa mnnce cat mai mult, trebuie sa aib stomac de
prozator. Emin care a scris cel mai bun poem care ar putea exista i dup asta
s-a lsat de scris, i Lord care e n aparenta tot timpul mulumit i bine dispus,
numai ca n realitate nu e chiar asa. Toi sunt haioi iar vina seriozitii i-o
spala regulat, mcar o data pe sptmn cu zeci de litri de bere, palinca,
vodca, viN. i li se iart. Totul se iart.
28. F, Ma gndesc ce rost are, pe bune, ce rost au toate. Nu vreau sa fiu
rutcios, dar de ce? De ce sa te trezeti dimineaa la opt i sa vii seara acas
la noua. Intre timp mnnci n fuga, eti n realitate, dar n care? A altora.
ntotdeauna n realitatea altora. Niciodat n a ta, proprie, nu te trieti
niciodat pe tine nsui. Nu ai timp. O fuga continua. La sfrit nimic. De ce
sa nu faci acest salt direct. Direct la nimic. Pentru aceasta via de ccat.
Bucuria, fericirea, utopii. Bucuria de a te ntlni cu prietenii care sunt i ei
distrui, de serviciu, de sotie, de so, de alte rahaturi, ntotdeauna prea mult.
Niciodat nimic. Niciodat acea linite, niciodat acea eliberare a creierului,
cnd te simi, te simi pur i simplu pe tine i nimic altceva. Suntem fascinai
de prietenie, de dragoste, fiindc nu nelegem cum altcineva ne poate simi, se
poate bucura de noi, cnd noi nu facem acelai lucru cu noi nine niciodat.
Cnd te voi vedea data viitoare, te vei bucura, ca de obicei, mi vei spune
ca eti grbit, ne vom ntlni seara. Seara vom bea o bere, ne vom mbta, vom
vorbi tot felul de ccaturi i diminea eu voi pleca. Ma gndesc la prietenii mei.
Unii din Moldova, alii din Romania, alii de mai departe. Sunt lucruri care tin
de interiorul nostru. Interiorul nostru e peste tot. Ne neglijam prietenii, ne
neglijam pe noi nine. Vrem sa rmnem, cum spunea odat Kopkil, o gleat
de ccat. Toi sunt nite glei de ccat. Cel mai bun lucru e sa ne deertm, de
dorit n aproapele nostru.
Fa ceva ca sa tina alii minte, bucuria maxima mpuc pe cineva n
cap. Spal-i minile cu sngele lui. Intra ntr-o biserica i da-i foc. ncearc sa
te simi, fa ceva. Am obosit. Poate ca ar trebui sa fac astea. Sau sa fumez o
iarba. Nu stiu, iarba i da acel sentiment de eliberare, de pace. Cnd nu te mai
intereseaz ce se ntmpl n jurul tau. Nici de tine nu te interesezi, dar i simi

existenta, simi ca e frumoasa, acele culori, acea fascinaie a urcrii n ceruri, a

vitezei, a nclcrii tuturor regulilor. In acele clipe crezi ca Dumnezeu exista, ca
toate au un rost.
Nu stiu. Acest rost se pierde imediat dup trezire. Simi ca devii o gleat
de ccat i pentru a-i veni n fire simi nevoia de a iei iari din aceasta
realitate, prin pastile, prin iarba, hai, nu conteaz ce. Sau prin durere. Prin
durerea pe care o produci. Un glonte, un cuit, un hrle, atunci te eliberezi
odat cu lovitura. Cu cderea celuilalt. Apoi iari ntoarcerea, iari acel
sentiment de ccat. F, as vrea sa bem o bere i sa radem. Fara iarba. Vreau sa
ncerc sa ma simt bine fara ea. Sa vad daca se poate. Nu stiu. Creierul meu
refuza sa ma asculte. Tremur tot, F, mi-e rau. Mi se pare ca nu am sa reuesc
sa ma bucur. Poate niciodat. i mi-e sila de tot, de mine inclusiv.
Daca nchid ochii, pleoapele ma duc n ceruri, ma duc departe. In acea
absenta minunata. Sub o cascada de apa, n unica cdere care nu provoac
durere. Probabil creierul refuza sa reacioneze normal, refuza sa neleag, vrea
eliberarea, linitea. Nu stiu daca e posibiL. Aa c-mi nchid ochii. Mai bine
nchid ochii.
Toate astea se aseamn cu un bumerang. Un bumerang pe care il
arunc, sunt bucuros de zborul lui, uit de mine, triesc zborul, apoi bumerangul
se ntoarce, se apropie, e lng mine, ma lovete sec n caP. Aa sunt aceste
cltorii. Ceea ce ti se da, mai trziu ti se va lua.
Ochii care i aduc toate aceste lucruri minunate, la ntoarcere sunt roii,
tulburai. Fericirea care aduce dup ea neputin, cedarea. Raul fizic i cel
psihic. Gata! Sa uit toate rahaturile astea. M-am saturat, ma nbu, mi vine
sa iau pe cineva de gat, vreun profesor paranoic, vreun idiot de portar care te
ntreab cine eti, nevrnd sa te lase sa intrii n cmin, vreun scriitora de
povesti frumoase i poezii cu patru randurele i multe sentimente. Sau pe pizda
aia cu aere de Dostoievski de la facultate de care mi-e i scrba s-mi amintesc.
Sunt atia pe care i-a strange de gat, i-a mpuca dracului, nct poate m-a
simi vinovat daca nu as avea o anumit ordine.
Da, F, ce zici, lasa dracului lucrul ala al tau i hai sa facem o lista. Sa
ncepem cu asta. Lista i dup-aia ordinea, n Ch-au putem gsi aproape gratis
instrumente pentru scos creierii imbecililor. Sa le scoatem creierii la toi
imbecilii ce ne-au stat vreodat n cale, hai sa curm dracului odat drumul
de nmol. Hai sa facem ceva pentru noi. Hai sa ne gndim un pic la noi. Hai si punem i pe alii pe gnduri. Nu mai pot suporta, mi se rupe de ce se
ntmpl n jurul meu, dar mi-e sila de ce se ntmpl cu mine. Daca vreau sa
fac ceva trebuie sa trec peste cadavre, hai sa trecem peste cadavre.
Hai sa ne mai amintim o data de vremurile bune. Dup'aia mai vedem.
Dup'aia poate uitam. Scrie-mi.

29. Groovy.
Yo, mi-ai zis despre visul tau cu cartea. Cel mai ciudat e ca profesorul
nostru a i scris poezie. Cartea ta, cartea din vis poate chiar exista. Cum era?
Pcat ca nu tii minte detalii. Am visat i eu de multe ori cri. Straniu ca aceste
cri sunt mai faine dect n realitate. Realitatea cenzureaz tot. Chiar i cei
mai curajoi nu spun tot. Este ceva de care le e frica. Cuvntul scris fascineaz,
dar i sperie.
Ce crezi, crile astea exista? Nu te uita la mine ca la un nebun, eu sincer
nu stiu, cred ca ar putea exista. Cri existente, dar nescrisE. Aa cum citim la
computer, cum ascultam textele din muzica, cum o buna parte din viaa e
literatura, de ce nu ar fi i aceste cri reale? Crile care vin n vis. Poate pot fi
citite doar n vis.
Literele lor te farmeca, te fura. Sunt cu mult mai vii, mai colorate chiar
dect cele de la computer. i dau senzaia ca sunt scrise chiar atunci cnd le
citeti. Mirosul lor e mai puternic dect al manuscriselor sau al crilor noi. Yo,
eu cred ca exista i e minunat ca e asa.
Fiindc exista lucruri pe care le bnuim, dar pe care nu le putem explica,
sunt o mulime de astfel de lucruri. Altfel ar fi mai neinteresant, ar fi ca o
poveste proasta care nu poate gsi alt sfrit dect cel fericit.
Odat fumasem cu un bun prieten de-al meu, ne simeam prea bine
pentru a sta n vreun bar i acas, aa ca am mers la o plimbare. Afara era
foarte fain, nu ne mai puteam opri. Cu ncetul, cu rsete i alergri, am ajuns
la captul oraului. Se fcuse deja seara. Periferia oraului nu ne prea fascina,
dar acolo ne-am dat seama ca suntem epuizaI. Aa ca ne-am cutat un loc
pentru odihna. Am mers la peretele unui bloc, ne-am rezemat cu spinrile de el
i cred ca am stat aa vreo ora.
nchisesem ochii i la nceput am vzut o combinaie de culori care se
schimba continuu, apoi nite sunete de-abia perceptibile. Apoi sunetele au
devenit din ce n ce mai puternice, iar culorile mai clare. Vedeam un indian
puternic, care prea de-o venicie. Canta la o toba nalt, de piele. Minile lui
erau parca vrjite, ziceai ca face un ritual magic, nu canta pur i simplu. Fata ii
era colorata cu vopsele, ceea ce vzusem n visul meu. Avea parul lung, cu
cteva pene n el.
Totul prea concentrat n cntecul lui, nimic nu era mai important. Tot ce
tiam eu, tot ce se ntmpl n jur prea fara nici o importanta. Doar sunetele
tobei i micrile minilor. Totul se reducea la astA. i era suficient, mai
suficient dect orice altceva.
Apoi brusc s-a opriT. i eu m-am trezit. Eram inca vrjit de ceea ce
vzusem i auzisem. Capul era concentrat acolo, nu n realitatea n care m-am
trezit.

tii ce am visat eu? m-a ntrebat prietenuL. i mi-a descris ceea ce

vzusem i eu. Indianul vopsit cu ochii nchii. Minile lui i muzica. Culoarea
muzicii. Mi s-a prut o halucinaie aceasta dezvluire a prietenului. Nu mai
nelegeam nimic. Cealalt realitate n care ma duceam eu era vzut i de el.
De asta te ntreb, Yo, oare crile, ceea ce zicem noi ca e halucinaie i
vis, nu exista, nu sunt reale?
Am ieit ambii la balcon i am privit oraul. Magazinele de vizavi,
benzinria, troleele ce se micau sub noi ca nite gndaci. Apoi a trecut un
camion ce mergea foarte lent iar n el vreo cinpe biei care cantau la tobe.
Camionul nu se mai vedea dar noi mai auzeam zgomotul tobelor i al
aparatului de sudura din camion. Totul prea att de frumos i linititor.

SFRIT