Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Claudiu Craciun Stat Violenta Si Suveranitate

    Încărcat de

    Cristian Drobot
    26 vizualizări22 pagini
    Pentru studentii de la stiinte politice

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Pentru studentii de la stiinte politice

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    26 vizualizări22 pagini

    Claudiu Craciun Stat Violenta Si Suveranitate

    Încărcat de

    Cristian Drobot
    Pentru studentii de la stiinte politice

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 22
    Claudiu Craciun Sela T cule Claudiu si suveranitate Craciun CO eat eco Meter uaa nL Beane eens Tuc as fo. Sei 221 CLAUDIL CRACIUN statelor si tipul statului pot deveni variabile independente in explicarea proceselor politice internationale. Acest lucru se ‘intdmpla in citeva instante diferite care mobilizeaza diferentiat institutia suveranitatii. In primul rand, evolutia capacitatilor institutionale ale statelor latente (de exemplu India colonials) poate modifica structura de putere din sistemul international (prin disparitia imperiilor eau scAderea puterit hegemonilor globali si regionali), In mod similar, evolutia capacitatilor institutionale poate determina numérul de actori ai sistemului international si respectiv influenta hotarator dezvoltarea organizatiilor internationale. In al doilea rand, configuratiile capacitatii statale gi tipul de stat pot explica pozitis/com- portamentul unor actori in sistemul international. Tipul de stat poate determina atat angrenarea intr-un rézboi sau interventii Gar si pozitia in cadrul altor sisteme decat militare (politice, economice, culturale). Relatia este ins mai puternica in interventiilor externe. Anumite tipuri de state, experiment ‘un anumit tip de violent sunt in mod natural susceptible de a deveni obiecte ale suspendarii suveranitatii. In al treilea rand, configurari specifice ale capacitatilor statale antreneazd ‘strategi gi politici externe diferite. Alegerile de politica externa ale grupurilor gi elitelor nationale sunt influentate de rapor- turile de putere dintre acestea, determinate si focalizate la nivel national, Introun rézboi civil este foarte probabil s& se produca o aliniere transnationala intre grupuri angrenate in Iupta pentru putere gi grupuri si state similare ideologic, etnic sau avand aceleasi interese economice gi geopolitice. Conflictele civile/revolutionare ale secolului 19 si 20 au produs in majori- tatea lor asemenea alinieri Cu toate acestea relatiile de determinare dintre cele doud niveluri nu sunt unidirectionale. Sistemul international poate influenteaza societatea domestica, dar aceasta contextualizeaza, adapteazd si {i transforma influenta. Mai mult, actorii sistemului international actioneazA la semnalele domestice ale inabilitatii structurale ale acesteia de a se proteja. CAPITOLUL 2 STATUL. Modernitatea a transformatéatel rincipalele arene de Acestea au trebuit 88 depageascd, ca alternativa de organizare sociala si politica, un numar insemnat de forme institutionale concurente, cum ar fi oragele state, regatele princiare sau congregatiile reli- gioase!, Devenit norma de organizare dominanta, atat in starea domestica cat gi in cea ,internationala” statu se confrunta nu ‘ou. crizd de legitimitate externa, cit cu una de funchionalitate interna, Timp de 300 de ani, statul a trebuit si se lupte pentru ‘Toialitatea, resursele si sustinerea indivizilor fntr-o constelatie institutional foarte diversd sub aspectul identificarilor, participarii si mobilizarii. Recent, desi dominant ca model politic si institutional, statul a trebuit 68 concureze clasele sociale gi comunitafile spirituale transnationale®. Urmérit ca proiect de intarire a puterii autocratice, in interior cat si in exterior, statul a evoluat catre o institutie relativ impersonali. formalizata si responsabila pentru asigurarea unui spectru larg de bunuri si servicii pentru cetateni. In capitolul de fata, statul ca institutie va fi explorat teoretic si empiric, pentru a identifica procesul de instituire a puterii gi autoritatii politice si, respectiv, exer- citarea acesteia catre agenti externi. Perspectivele asupra statului sunt foarte numeroase si diverse normativ si teoretic?. ' Spruyt, Ht. (1994), The Sovereign State And {ts Competitors. Princeton: Princeton University Press F ma refer wii ln ideologia comunista intemnationalista care privea clas ‘munitoare indiferent de ara de provenienta drept actor politic principal si unisar $a wna —comunitate islamica bzat pe cedint care se define iclusiv politic * vexi pentru o presuntare a teorilorstatului Dunteavy, P. $i 0'Leary. P (2002) Teorile statului Chigindu: Are * wv 24 | CLAUDIU CRACIUN Definirile, taxonomiile gi constructiile explicative pri aera trebuie v8 trateze in mod necesar(@ous dimensiunt ._statul ea institutie slobslé-daminanth $5 2.1. Statul modern, Transform si traiectori institutional srspectivele asupra statului sunt extrem de diverse gi se duterentana att, ‘din punet de vedere normativ, ct si teoresi. Prineipalele puncte de divergenté au privit natura statulu, structurilor constitutive, a modului cum cesta gi a relatiei cu alti actori sau cu. societatea in general. He tontextal analizei de fata insA, miza principal & (erie: despre stat este posibilitates acestora. de a explica succestl al ge jnsuccesul statelor in indeplinirea functiilor inate a moderne, Statul nu este o institutie europeand/occidenta’A, + ratitute globald, ce organizeazi viata social in diverse tipar i . ect talitate si suveranitate. Ceea ce ins a mers in az Ve ster europene, in context extra-european sa dovedit af problematic. Experimentele instituirit autoritatt stat cal asta vicime, dupa decenti bune dela formarea wot state. O alt& provocare majoré pentru teoriile statului a ‘dentificarea dinamici curente si vitoare a statulul, ca institutional major al globalizArii, Dezbaterea principala $= purtat in jurul intrebarii daca statul igi pierde din ators PM condifile acestui macro-proces®. Aneliza de fata rispunds implicit acestor tipuri de argumente $i ingrijorani. Statul isi poate pierde autoritatea, dar numai in céteva direchit. Percere Tator tay, situafie istoricd niet, se poate produce mumai cane Statele esueaza in mod concret s& exercite functiile pic st Of © CLAUDIU CRACIUN 2% | trol al violemtei (forte de politie, curti judecdtoresti gi ‘D)inshinor).Adouspenand a latullideal, senting on fi pn in 1945 (argitul celui de al Doilea Rzboi Mondia), Jin variantele autoritariste, asupra societatii si viett} Taste 8 aver ‘Incepiind cu 1975, debuteaza perioadsh dedeclin a statului, ‘care acesta sucomba in fata tensiunilor’ sociale perene 9i a presiunilor noului tip de societate gi econo: mie, La aceste perioade se adauga o perioada foarte lunga, concomitenta cu cele trei, intre L rioada raspan- fdirii statulvi, in care modelele de organizare statalé vest ‘europene se raspandese in Estul Buropei, America de Nord, “America Latin, Asia si Africa, prin cucerire ears rials, Statul arp desi dows ia, de modernizare fi vanes press care se intrepatrund si se intaresc ‘Apanifia statului modern, determinata sau nu de presiunile pede letcnmpotitiviconiicual al Europei medievale, pare s4 fie un proiect generos dar scapat-de sub controlul ellie absolutisti si transferat cétre institutiile ‘impersonale, elitel potentate economic si indivizii metamorfozati in cetaten Actiunea elitei politice, care a avut drept rezultat formarea Van Creveld, M. (2004), The Rise And) Decline Of The State ‘Cambridge: Cambridge University Press, p.415. STAT, VIOLENTA Si SUVERANITATE | 27 statelor moderne, nu a fost ghidata de o viziune istoricista prin care statele trebuiau st devina centralizate, complexe gi cuprinzatoare. Formarea statelor moderne este rezultatul unor shimburi pe care acto licati buit-si Ie faca, in “sopul prezervarii statutului. a privilegiilor si, uneori,e-exis- tentei_personale. Conducatorii au obtinut resurse de la populatia aflata pe un teritoriu, oferind in schimb o relativa protectic in fata arbitrariului tipic feudal. Aceeasi conducatori au promovat interesele economice ale paturilor bogate care, la rrandul lor, ofereau loialitate si suport pentru eforturile de razboi nativele de organizare umané gi instituire a puterii pe care ‘tatul modern a trebuit si le depageascé, prin agehtit principal i modernisarii statului — monarhii, au fost foarte 10, i ea maj performanta si cuprinzatoare institutie a fostBiserica Catolicaisi nu entitatile statale si/sau imperiale. Biserica menfinea 0 autoritate puternicd, controla resurse insemnate si, in aod deloe surniunadier, inhiba cresteres in puieré siinfluenté at&t a conducatorilor polit cat sia ‘melor administrative stata imperiile, desi ele insele ent insfitufionale cvasi-statale, au reprezentat formule de organizare comune, exceland in mentinerea ordinii in teritoriile incorporate, dar esuand in construirea infrastructurii pentru © guvernare relativ eficienté a acestora. Institutionalizarea statelor moderne a insemnat gi o re-echilibrare a raporturilor intre conducerea central si conducerea locala, in dublu sens, ‘eritorial si functional”. In sens teritorial, statul trebuie sa isi mentina controlul asupra resurselor si dezvoltarii socio-demno- grafice, oprind ascensiunea specific medievala a oraselor sau a regiunilor controlate de nobilime. Deasupra acestora s-a construit o structura de autoritate, evidenta chiar si prin dez- —— * Skoepol, T. (1978), States And Social Revolutions. A Comparative ‘Analysis Of France, Russia, And China, Cambridge: Cambridge University Fress. ¥ Van Creveld, op ct. p.126- veri pentru'o analiza Schultze, H.(2003). Stat si natiune in isto Potirom, pp. 11-96. F 28 | CLAUDIL CRACIUN voltarea extraordinara a regedintelor regale, viitoare capitale statelor nationale a : a eons Statelor moderne 2 presupus gi folosirea violentei organizate, atat in exterior edt $1 in interior. In istoria formarit statelor, coercitia a fost intr-un fel conditionata de limitarea acesteia, producindu-se premisele unui stat modern cu un guverndmant eficient, care nu extrage in mod irafional resur- fele societati si legitim, care oferd servicii gi protectie atat cetatenilor eat gi grupurilor economice. Pentru Tilly, statele modeme au fost angrenate in patru tipuri de activitati ce au flosit in mod natural violents”. Prima activitate este xazboiul,_ purtat cu scopul de a elirsina sau neutraliza rivalii externi. A ia tpi trtor Con de tre ropriile teritorii. 7 act ved ion ei, inteleasa ca protectie prin care se urmareste acumularea resurselor pentru desfiigurarea primelor trei tipuri de activitati. acestor tipuri de activitati sunt importante, fiecare guver- see er ational ind influentat de provocdrile specifice ale fiecarei societati. Purtarea razboiului a presupus formarea si crearea unor armate de dimensiuni mari, sustinute de ‘administratii pe masurd. Unele din dezechilibrele insti ale modernitatii igi au originea aici. In cazul in care armatele dime par in societ societal inal 375 ingura insfitutie care beneficiazA de resurse si sprijin, aceasta fe poate foarte upor autonomiza gi ameninta conducerea politica civilé. Tipurile de armate dezvoltateterestre si uavale) dezvoltate pot de asemenea influenta institutille politice!*, raqilly, C. (1994). War Making And State Making As Organized Crime. Invohn A. Hall (Bd) The State: Crtieal Concepts (p.518). New York: Routledge. "veri Giddens, A. (1985), The Nation-State And Violence. Cambridge: Press Potty PrP einuae, 0. (1904). Military Organization and the Organization ofthe ‘Suate. ind. A. Hull (BA) The State: Critical Concepts (p.202), New York: Routledge. STAT, VIOLENTA SI SUVERANITATE 1 29. Costurile pentru desfasurarea activitatii de constructie statalé au depins de cit de fragmentata/omogena este respectiva societate. Societatile care au avut o nobilime puternica sau grupuri religioase organizate s-au opus puternic autoritatii centrale, Privind evolufia statelor moderne la scar istorica, trebuie remareat cé statul gi-a alterat intr-o masuré semnificativa funcfile initiale. Daca incepand cu a doua junmatate a secolului 18, sub presiunea conflictelor majore gi de durata, statul a indeplinit 0 functie de promovare a securitafii colective gi individuale, treptat acesta gi-a extins atributiile, ajungind sa influenteze in mod fundamental interactiunile de ordin politic, economic, social gi cultural din societate. Stabilizarea unor armate permanente si ic i recrutate itoriu sau voluntar din randul populatiei, in contrast cu a temporara a armatelor de mercenari, a fortat statul 5 irecrafit Er fii centrale i locale elahy licen, precum tate mioace de contro cum ar i” Tmpozit , Fecrutarea, educatia. Constructia statala, avand [itale, ¢-a dex irecti, si ectii, si anume ; rea resurselap (capital, & Bnologie) tn interiorul granitelor_statale bine definite. Interactiunea substantialafstat — cetateni h evaluat. insi si spre acordarea cetatenilor de drepturi de care nu se puteau bucura inainte. Participarea politica si toate actiunile asociate acesteia a devenit treptat o norma general, cetatenii obfinand un statut politic, nu intotdeauna pe masura contri- butiei economice gi sociale, dar in orice caz in concordant cu aceasta. Statul nu numai cé practica principiile cetateniei gi ale suveranitatii populare, ci a si preluat o serie de responsa- bilitafi eoonomice si sociale fata de cetateni, in forma diferitelor politici ce urmareau recompensarea veteranilor, de exemplu, ‘sau ameliorarea situatiei economice a gomerilor gi a altor categorii defavorizate. ‘Asa cum a ardtat Tilly, razboiul nu numai ea a precipitat aparitia statelor moderne centralizate, birocratizate, complexe ‘si cuprinzatoare, cit si o explozie a actiunii colective si de asociere in relatie cu problemele nationale i cu institutiile 30 1 CLAUDIU CRACIUN reprozentative de genul Parlamentului’s Acestiscbimb)intre weprfent si stat, si anume cedarea de catre cetateni cAitro stat aa -E SSrca, bunuri, bani gi loialitate in schimbul unui statut politic si al prestérii unor servicii in aria seouritatii (prin sete polities ribunale) sau a economici aoferiteubstants procesultui de constructie statala si nationala. in acelasi timp, vratal a incercat sa limiteze folosirea violentet in interes privat stat la nivel personal, cat si la nivel regional. Aveste dou procese s-au intrepAtruns, dar nu s-au identafcat. ‘Dacd, treptat, ‘constructia statala a junsla un punct de echilibru, construchia nationala a avut limite ‘evidente, Sintagma de stat nafiune pate o capeana normativ in censul cd nui desemneazi o ealitate, ei un program, in condifiile im care omogenizares demograficé gi culturala nu a putut fi completa!®, 2.2. Teorile statului. Statul ca actor politic ‘Teoriile statului au fost dezvoltate in principal pentru a explica evolutia statelor Europei Occidentale. Eforturi: recente su deschis dezbaterile si in directia statelor extra-europen® pereusind insd s& ajunga la rafinarea conceptual, de exemplu, a teoriilor politice developmentaliste din politica comparata a teoTuand a anilor 60-70, special construite pentru explicarea evolutiei politice a statelor ‘coloniale devenite independente. ‘Statul extra-european este inc obscur ca ‘intelegere si inadap- tatca raportare la modernitate. Spectrul deeaderii statale este wal de decenii intregi si ne forteazA sA revenim pentru 9 fn continuare, voi prezenta cele IB asupra a maniism §: ebUSm)@ voi elabora pe ‘definire 8 statului propus de Weber si descendentii acestuia. Pentru ssantificarea unor instrumente de explorare @ constructiel degradarii statale, voi integra perspectivele de tip weberian (sociologic istorice) si cele developmentaliste, singurele care au corait 88 producd o imagine teoretics convingétoare pentru _— seriay. c. 2000). Rewottile europene (1482-1202). ns olrom. p. 4 ‘6 Tilly, up. cit. p48. STAT, VIOLENTA $1 SUVERANITATE | 31 transformarea politica, inclusiv in termeni statali, a lumii exterioare” Occidentului, Instrumentele identificate trebuie ‘34 poata explora situatii istorice gi politice complexe si sé poata explica performanta statelor in termenii instituirii autoritati, castigarii legitimitati si exereitarii puter. Cele trei perspective clasice, fara s& fie insd singurele, au produs o literatura bogata asupra statului'? [Pluralismuleste un corp de teorii si perspective paralizat intre pretentiile explicative si evidentul bagaj normativ pe care il contine. Dezvoltat in teoria politica anglo-saxona de factura liberala, pluralismul a reusit si isi pastreze de-a hungul timpului aceeasi forté de convingere, fiind practic asimilat in felul in care privim gut ideo de demos iheala. Respesares ‘drepturilor Smului si ale grupurilor, dezvoltarea gi rolul societatui civile, ‘statul limitat si ,neutru* fac parte din gandirea ,curenta’. Modelul explicativ pluralist impinge statul la marginea socie~ ‘tat $1 i contesta rol ‘agent autonom, dotat cu constiinta de a directiona socie~ a societatilor este ins satisfacuta de centrele de putere multiple, raspandite in alte sfere de actiune (economic, cultural) care echilibreaz{_forta statului. Acesta este vazut nu ca UD actor, ci ca un@ofum) in care grupurile sociale intra in com- 7FeEe pentru a influenta politicile. Statul nu exista, ci se jcompune" din agregarea si institutionalizarea intereselor Speciale. Astfel, statul si grupurile functioneaza impreuna ca un sistem social, unitar si relativ ooerent"®. Echilibrul intre stat ile sociale a pgarut in urma combiiarii Goud tendinte ¥ smnettparitia contestinii, din partes grupurilor sociale, participarii, care a marit presiunea asupra institutitlor politice'’. Grupurile sociale angrenate in procesul guvernarii sunt extrem de diverse atat sub aspectul agendet "7 fn una dintre contriburiile sintezd ale teoriloe statului, se adaugh au mai putin de 5 perspective: alegere publica, inslitutionalismol, feminismul, ‘Svlogistoul, poststractaralisml in Hay, C. Lister, M., Marsh, D. (B3}) (2006) ‘The State Theories and lasues. Basingstoke: Palgrave MacMillan. 1S Baston, D. (1965) A Syatems Analysis Of Political Life: New York: Wiley. ierne, Poliariile. Partiipare si opocitie, lagi: Institutul juropean. 32) CLAUDIU CRACIUN si intereselor promovate, ct gi sub aspectul resureelor dis- ponibile. Deciziile politice gi directiile actiunii statului sunt rezultatul unei combinatii ale tuturor acestor factori, raportul schimbare. izei guvernaiitel, @ ‘apical social gi a multi-cultura- lismului™, Acesta din urma este interesant ca efort de intele- gere a societatilor extra-europene, marile absente din teoria re Multi-culturalismul concepe statul ca avand o functie jorala in ja_minoritatile ce traies¢ em acestuia, Neutralitatea din acest punct de vedere este ‘hoa prea putin o regularitate empirica pentru a valida teoretic perspectiva. Criticile pluralismului se indreapta catre incapa- citatea acestuia de a defini in mod satisfacator statul, rolul gi Puterea acestuia raportat la erupurile ‘sociale. orizontul de analiza al ural lui se limiteaza la evolutia jocratiilor liberal i va marzis| ee datihal ‘aramasincontinuare si toare, iptata empiric. Statul este un forum in sociale, ca in cazul pluralismului, ery ci clasele sociale. Statele sunt forme institut te prin care de ereeaza gi reproduc ordinea sociala. Statal se configureazé prin, huirea’ ‘instifu- fionale ale umanitatii, in prima instanta prin inlocuirea oranduirii feudale cu cea capitalista, si in ultima instanta prin inlocuirea celei din urma cu cea comunista. Din nefericire Pentru clasa muncitoare, pentru o perioada lunga de timp, statul este dominat de catre clasa bogata, burghezia, care il foloseste ca instrument pentru a constrange muncitorii sa accepte ordinea sociala — ,puterea de stat moderna nu este deedt un comitet care administreazd treburile obstesti ale intregii clase burgheze"', Spre deosebire de pluralism, in con- ceptia marxista, statul detine o fortd insermnata, fiind capabil “Pi lesb evaal mitare St memytar eon Soca. i ee ee ee —— * Smith, M. (2006). Pluralism. tn: Hay, C., Lister, M., Marsh, D. (Ed) ‘The state. Theories und issues (pp. 31-36). Basingstoke: Palgrave MacMillan, Marx si Engels, op. cit, p12, aad (2 99 @ sci% m4 STAT, VIOLENTA $1 SUVERANITATE | 33 Statul are +i eras canelizata prin inetieupitle de educatie si cultura. Nu in ultimul rnd, statul are un rol functional special, de a ,media" relatiile intre burghezie si muncitorime administrand programele sociale. Fa perspectiva sul capita o importanta sporita, EI lativ autonom ca interese, darin ‘similar, E statul in conceptia marxista este mai puternic, “onasles si eficient. Perspectiva marxista igi pastreazd utilitatea prin analiza detaliata a intrepatrunderii intre stat si capitalism, principalul mode! de organizare economica. Statul a fost si rémaneun al acumularii de capital fara ins4 a-si i ‘Fesponsabil rtian istributiva. Limitarile conceptiei marxiste Beperd ‘Stat deriva din virtutile gi slabiciunile teoriei generale. lal scial sila luca subiafuenta are agenda gi puterea proprie, oarecum ni cdeelitele nu sunt definite la fel de exact Ly in cazul gruparilor pluraliste si marxiste. Ele sunt omasa eer de indivizi™ Isi intemeiaza propria influenta pe detinerea de resurse consistente in alte sfere decdit cele politice, in spetd economice, militare, culturale si chiar religioase. Folosind aceste resurse, elitele preiau statul gi instrumentarul de putere aflata la dis- pozitia acestuia. Eventuala preluare se face pentru a prezerva avantajele obfinute i iului politic in sferele amin- tite (pentru Géproducerea elitelgs). Putem spune ca teoria elitelor se aseamana cu primele doua abordari, datorit impor- tantei pe care o acorda dinamicii societale extra-statale. in redefinirile teoretice recente de tip elitist s-a pus accentul pe stat si pe puterea acestuia, devenind un actor in sine, perfect capabil sé guverneze societatea. societate devine un joc de suma nul —— Mosca, G. (1939). The Ruling Class. Now York: McGraw Hill, p50. 34 4 CLAUDIU CRACIUN sa se impund in detrimental puterii societatii, Elitismul de “Geuauta facburd aq individualinat sata ea aciar Suto intaresat pe scena internationals. ‘Aceste teorii sau concentrat aproape exclusiv asupra confinutului normativ al statului gi asupra modului in care srupurile,clasele gi elitele au concurat sé isi aproprieze deciziile i agenda statului, Aria de explicatie este limitaté la a chestiona nstitutie (ea resurse, infr cturi). Absenta aspectelor administratiwhbirocratice ale statului, dublata de un relativ atemporalism (cu exceptia notabilé a marxismului) si euro- centrism condifioneaza negativ utilizarea teoriilor in contextul recent gi tulburat al degenerarii statale. Pe langa limitarile de ordin teoretic sau relativitatea de ordin normativ aceste perspective traditionale au ignorat o mizi fundamentala, gi anume extensia si_instituti statului ca structurd itica fa Intro elitisté deschide un drum, dar nu merge pana la capat. Cheia de intelegere a statului in aceste doua perspective este oferité de catre Max Weber gi de autorii care gi-au revendicat abordarile din contributiile sociologice ale acestuia. Proble- matizarea in context global gi functional se poate realiza in mod satisfacator numai extinznd analiza de inspiratie weberiana, astfel incat s4 acomodeze diversitatea institutional a spatiului politic global. Un sprijin este oferit de paradigmele shandonate ale modernizani si dezvoltarii politice, ined valoroase sub aspect teoretic, ‘Max Weber a inspirat o cantitate imensa de literatura in toate domeniile majore in care a cercetat si scris. Unele din temele si perspectivele acestuia au rezistat pana in ziua de astazi. Prin sociologia sa politica, Meher seats drumul ‘intelegerii statului ca institutie, oricare ar fi scopurile acestuia. Practic, teoria weberiana, preia conceptual statul de acolo de Toca Weber initiaza astfel studiul soci punand accentul pqGapacitati STAT, VIOLENTA SI SUVERANITATE 135 acestuia comparativ cu alte forme de organizare diferentiate istoric (entitati politice medievale) gi functionale (biserica). Cu toate cd Weber a fost extrem de popular, nu de putine ori a fost interpretat conjunctural gi infeles incomplet, Cai care au fost suspiciogi in privinta lui Weber relativ la ,statismul agresiv“ nu au inteles perspectiva acestuia. Efortul de fata ‘incearca o abordare diferita. Weber afirma ca marca distinctiva a acestuia este posibi- tates exclusiva de-a apela la fortd pentma atngerea Sane Politice ale comunitatii: »--Statul modern este 0 aseciatie obligatorie ce organizeaza dominatia...* aaa »--Un stat este comunitatea politicd ce reclama (cu succes) monopolul asupra folosirii legitime a fortei fizice intr-un teritoriu dat...“ »-nstatul este o relatie de dominatie intre oameni, relatie ‘sustinuta prin mijloacele violentei legitime (considerate a fi legitime)...° 2 Dominafia functioneaza (oamenii accepta dominatia altora) pentru ca aceasta se justifica. Justificarea vine in trei forme ‘cunoscute drept tipuri de autoritate: traditi nala, derivata din practica istorica si de obicei detinuta de ersonaje monarhice sau religioase; carismatiea, derivata din exceptionalismul faptelor individuale, a razboinicilor, dema- gogilor sau a liderilor de partide si legal, validate de increderea create rational gi bazate pe competenta. Weber explica »Dominatia organizata necesita controlul acelor bunuri materiale care intr-un caz dat sunt necesare pentru folosirea violentei fizice. Deci, dominatia organizata necesita controlul staff-ului administrativ si ale mijloacelor materiale ale admi- nistratiei.“ 2+ 7 Weber, M., (1946) From Max Weber: Exsays in Sociology. New York: Oxturd University Press, 1948. pp. 77-128 Weber, op. cil. pp. 77128 & 36 1 CLAUDIU CRACIUN: Weber a construit «(Ges caer injelegere a statului modern in care statul este sustimut de concepte corelative precam comunitate politica, gutere, dominatie, legitimitate, monopol_asupra violentei legitime, administra Fefbi Bate newie deo a perapecive! Il Weber, pentru cA astfel se clarified natura | statului gi statut autoritatii si forte, eliminandu-se suspiciunea de legitimate a violent stetale. Comunitatea politic sistatul au ajuns i» ‘epoca moderné 84 fie aproape obligatorii. Chiar daca ine aleg sa iast din comunitate sau stat prin emigratie, Tr ajunge tot intr-un stat. Toate societatile umane se folosese de dominatie pentru a se conduce(inteleas’ ca relatie prin cat indi pot impune vointa asupra altora). Domina un_proces ubicuu si_permanent Dene a aia iv coercitiy, de impunere. coopera oe eile ‘actiunii sociale din convingere. Aici intervine tipuri identificata de Weber. Practic, instant , comunitatea politica si statul pot apela ja forta. trdsdtura caracteriatic ei exclusiva a acestora, dar statulrispunde co fort Ia ooporitie de acelag tp leitimitaten poate fi pusa sub semnul intrebarii. Monopolul efectiv a folosirea violentei legitime se aplic& ca ultima norma e evaluare a justetii folosirii fortei gi violentei Acesta gee rh ojustificare apriorica. Nu orice tip de actiune in forta a sta a ‘este considerata justificata. Forta este utilizata atunci cand se si poate justifica corespunzator. Criticile aduse conceptiel ‘weberiene ar 6 justificate daca nu s-a folosit un sens limitat, Monopolul efectiv in folosirea violentei legitime, dei coneptual identifica corect natura coercitivé a puterii, nu anuleaza posibilitatea gi dezirabilitatea consensului. De fapt, consens este fundamental pentru c& este necesar pentru identificarea —— Weber, M. (1978). Beonomy and Society. An Outline Of Interpretative ‘Sociology. (Bd) Guenther Hoth si Claus Wittich. Berkeley: University of California Presa, vl 2. pp. 901-10. STAT. VIOLENTA 51 SUVERANITATE 1 37 bazei pe care statul in mod legitim foloseste forta. Monopolul efectiv in folosirea violentei legitime nu poate fi inteles separat de constructia autoritatii politice si statale. Acesta este important, dar structural diferit de alte tipuri de functii si instrumente ale actiunii statului. Monopolul efectiv in folosirea violentei legitime, desi nu manifest, este resortul ultim, funda- mental al actiunii statale gi al actiunii institutiilor politice, Greutatea relatiilor politice cade insa pe calitatea autoritatii politice si masurii in care este aceasta legitimata gi eficienta, Teoria statului de inspiratie weberiana trebuie sa faca fata celor doua provocari, statul ca institutie globala si statul ca institutie cu institutionalizare variabild. Aceasta are cateva calitati in acest sens. In primul rand, arata importanta legit mari puterii politice, depasind de exemplu tensiunea istoricé intre legitimarea divina si cea populara. Analiza sociologica a legitimarii deschide drumul identificarii unui numar mare de constructe de legitimare (acomodand norme culturale, religioase sicomunale), fara sa se limiteze la. fienta istorica a Occidentale. in triunghiul concey cel de legitimitate este fundamental si rezultatul combinarii celor dowd. Folosirea fortei si controlul acesteia nu sunt niciodata izolate si predominante fata de legitimitate. Aplicand aceasta reinterpretare la problematica enuntata, se pot distinge citeva implicatii importante. Astfel, succesul interventiei externe nu este determinat de masura in care rezolva problemele imediate ale conflictului (stoparea violentei — dezarmare — inghetarea conflictului), ci de suecesul con- structiei unei structuri de autoritate relativ legitime si efici ente, care este capabila sé isi preia functiile din nou. In al doilea rand, Weber identifica trasaturile statului, oricare ar fi contextul istorie si cultural in care actioneaza. Weber este primul care arata c4 statul are o logica a lui care il determina 84 isi extinda atributiile si responsabilitatile, dar numai atunci cand conditiile de baza de legitimare politica sunt indeplinite. Astfel arata ca raspandirea statalitatii ca norma dinspre Europa Occidentala catre Lumea Noua se realizeaza nu numai prin imitatie, ci printr-o dialectica institutionala prin care statul devine indispensabil. Legat de aceasta, Weber deschide dru- mul pentru o conceptualizare a capacitatii statului prin 38 1 CLAUDIU CRACIUN blinierea importantei infrastructurii administrative necesare qovernari Asa cum vom vedea in analiza cresterii, sidecaderii statelor, capacitatea are un rol hotarditor. In al treilea rand, atrage atentia asupra importantei responsabilitatii statului in constrange si folosi in mod legitim violenta. Miza acestui proces este ridicata. Limitarea violentei face posibila indepli- nirea restului functiilor de catre stat. in conditiile in care violenta politica contemporana tinde sé fie difuza gi slab inst tutionalizata, problema violentei ¢i a monopolului legitim folosire a acesteia, identificata de Weber, ramane valabila. Din pacate, conceptualizarea lui Weber sufera din cauza inguficientei teoretizari sia limitarii aplicarii empirice. Weber ‘nu a avut ocazia si fie martor la expansiunes gi diversificarea statului ca institutie a secolului 20. Bfortul de a-l aduce in secolul 21 nu este facil, dar poate fi util. Astazi avemo imagine completa asupra statelor, a traiectoriilor lor institutionale si istorice, a capacitatii lor, dar sia evolutilor din zonele extra-euro- pene, Pentru recuperarea lui Weber este nevoie s8 apelam la instrumentele sociologieiistorice si politicii comparate. Socio- logia istoricé a statului explica, in majoritatea cazurilor, procesele de formare statala initiala a statelor europene, oprindu-se la momentele in care statele isi obtinusera o forma i structura stabila. Politica comparatd americana de factura developmentalisté a preluat provocarea extraordinard de explica tranzitia politica a statelor care igi cagtigasera in« a odata cu céderea imperiilor gi decolonizarea. Aceasta exploreaza fazele, dar gi tensiunile fundamentale ale procesului de constructie statala gi nationala gi de edificare a regimului politic’, Concluziile cercetarilor au fost in majoritatea lor pesimiste, aratandu-se cé transformarea politica presupusd de statalitate este un proces complex, reversibil in termen de institutionalizare politica si inhibat de tensiuni gi contradictii fundamentale. Statele post-coloniale nu au eguat numai in termenii regimului, posibil democratic — institutionalizare, * Veai Shi, (1960. Palit Development In The New States. hs te 265-282, Comparative Stas In Sasa And His, ol 2 3, AD. Hurtig (196) Polien Development And Polis! Deny. Weld politics, 1 Teel 3 ape, p. 386.430 91 Hurnngten, 8, (1998) Orinen pati « srcear in schnibare. lopsPoom. identifica patru tipuri de putere existente in sociatatile umane, A>) La nivel structural, societatile detin(putere ideoloy @co- _TTomiga;agiitara gigolitica (modelul IEMP).La ah Cc STAT, VIOLENTA SI SUVERANITATE | 39 dezvoltare, participare, ci in insagi ideea de natiune si stat, ‘Tensiunilor de ordin institutional i organizational s-au ada- ugat si cele culturale si valorice, mult mai adanci si rezistente. 2.3. Statul. Capacitatea constitutiva si infrastructural’ Weber a inspirat contributii remarcabile la intelegerea dinamicii interne a statelor moderne. Unul dintre eforturile notabile in aceasta directie va oferi o baza de plecare pentru © rafinare a perspectivel neo-weberiene de intelegere a statului si dinamicii globale a acestuia. Urmarind provocirile identificate anterior, voi utiliza noua perspectiva cu ajutorul a doua modele de explicatie, care, la diferent de 45 de ani, problematizeaza statul in expresia globala si extra-europeana .acestuia. Michael Mann, in tratatul sau fluviu despre putere, Statele detin doud tipuri de putere, despatica si infrastructural itera despotic desemneaca puterea distributva de care elitele statulul dispun asupra societati civile- iD de Dutere deriva din faptul cé statul are traséturi caracteristice siexclusive comparativ cu societatea civila (centralitate, auto- Hitate etc.). Pentru a-gi prezerva aceasta putere, statul trebuie 84 ,evite" societatea civila, grupurile ei organizate si sa limiteze influentarea prin institutii reprezentative. Al doilea tip de putere este ,infrastructurala* gi reda capacitatea statului de 2 penetra teritorale gi dea implementa din punct de vedere logistic deciziile luate. Aceasta este o putere colectiva, putere prin societate si coordonare a vietii sociale prin infrastructura. Daca primul tip de putere pare c4 s-a redus in societatile mo. derne, cel de-al doilea a crescut in mod semnificativ. Legaturile dintre acestea nu sunt clare, degi, de exemplu, cresterea puterii infrastructurale ar putea intari, in principiu, puterea despotica, Nivelul celor doua tipuri de putere se combina pentru a genera patru ideal tipuri de state dupa cum urmeaza®?. # Mann, opcit, ».60, 5 set AG wo 1 cupucercwn PS* % ural esptics ‘Substantiala| Seazuta | Feudalism Bifocratic-democratis Substantial] Imperialism/Abeolutism Autoritarism ‘Tabel 1, Doua dimensiuni ale puterii statale gi tipuri de stat 4 Mann are cateva calitati de remarcat. Plaseazi a etecas societatilor, inclusiv cele trecute, intr. schema care identifica cateva din caracteristicile de eee Srganizari sociale, Ceea ce nu face insi este surprinda “4 trkar acestara, Stim cA societafle cu putere infrastructural scazuta au disparut, Lieandn'e loc celor e are i Hie 5 = ? srt ac rala substantial se pare cA au reusit tru depasireajconfuzset dintre stat/regim)si pentru fe diversitatea institutional 5 al de puter” trebule rafinat gi aplicat la sfera de procese pe care o Propet i m1 aes valida, si anume relatia Mann ce es teritoril>Limitele conceptului sunt “wear ee ; cat $i cont , Puterea statului in lumea inefic iar daca, analitic, ea are calitatea de a se impune. Sea devine astfel un concept teleologic, repre- zentand o finalitate si nu o realitate. Mann ignora proceselé wehe au loc in interiorul statului/regimului politic st au filitatea de a determina prin rezultatul lor nivelul gi calitatea, puterii, Puterea statului depinde si de dinamica lui intern. i yuternic Pe de alta parte, conceptul de putere conditioneaza pul oe va. Poterea si exercitarea acesteia presupune un nivel de = STAL VIOLENTA SI SUVERANITATE 141 coercitie ridicat, obscurdnd tipurile de procese prin care indivizi si organizatiile constituie, consensual sau nu, textura insti- tutional a statului. Puterea presupune astfel ca, in mod funda- mental, actorii sunt exteriori, antagonici si/ sau lipsiti de resurse. Poate astfel puterea s& explice satisfacator o actiune a statului cao realitate variabila, dinamica si moderna? Ras- punsul pare sa fie unul negativ. Conceptul corelativ, care ar putea 64 operationalizeze genul de relatii §i activitatea pe care statul ca actor autonom le poate dezvolta, este cel de capaci- tate. Acesta este un concept nou si care se regdseste in vocabu- larul recent al institutiilor politice Capacitatea surprinde nu numai posibilitatile institutionale ale statului, cat si diferitele grade in care acesta poate fi performant. Acest concept cerelativ rezolva in mod rezonabil dificultatile identificate in cazul puterii ‘si reugeste s& plasez statul intr-o perspectiva dinamica, competitiva si exploatabila empiric. ‘Trebuie spus cd Mann isi bazeaz constructia pe o intelegere ciudata a puterii, cel putin aga cum s-a configurat in moder- nitate. Puterea politica modern nu creste odata cu ,evitarea” si ,depagirea“ societatii si a grupurilor sociale, ci odata cu coop- tarea acestora. Reevaluarea conceptului de putere si inlocuirea cu cel de capacitate trebuie deci continuata cu cel de ,despo- tic’. Problemele sunt atat de ordin terminologic, cat si substan- tial. Despotic este un concept incarcat normativ gi exagerat fie si pentru a descrie tipurile de putere ale regimurilor autori- tariste si cu atat mai putin birocratic / democratice. Caracterul despotic al puterii presupune ca statul sa foloseasca impotriva societatii civile un instramentar bogat de natura coercitiva si intr-un mod arbitrar. Chiar explorand exemplele istorice ale totalitarismelor secolul 20 este greu sé identifici un asemenea tip de putere. Regimurile dictatoriale s-au folosit de grupurile economice si de elita dezafectata pentru sustinerea directd a regimului (Germania) sau de grupuri organizate pentru insta- area regimului si implementarea politicilor (Uniunea Sovie- tica). Analizand aceste regimuri trebuie s4 facem o concesie in favoarea societatii si grupurilor componente”. Puterea —— *Veri. pentru un argument similar, Bendix, R. (1964) Nation-Building And Citizenship. Studies In Our Changing Social Order. New York: John Wiley & Sons. p. 2. 421 CLAUDIUCRACIUN STL MOLENTA 9) SUVERANITALE 148 — statului se institutie si /sau se prezerva datorita sustinerii re Capacitatea | Gapacitatea | Variabile =] grupurilor, claselor sociale si organizatiilor. Este foarte posit constitutiva | infrastructurala ca, pentru reinstituirea puterii printr- schimbare major de Variabile | Diferentierea si | Control efectiv al | Variabile regim, vechile grupuri si fie inlocuite cu altele (nobilii lati- peementale | participarea gru- | teritoriului(ex- | teritoriale fundiari cu burghezia, burghezia cu muncitorimea, un grup purllorsociale | tensie a institu etnic cu altul) dar persistenta si indispensabilitatea acestora (etnice, religioase, | tiilor de forta — raméne valabilé, Puterea statului este, deci, de natura consti- Kagvistee, | peliecartoad, tutiva, Acesta dubleaza capacitatea infrastructurala, corect Soemnonixy | ifaanacar identificata de cdtre Mann, in continuarea lui Weber. rinse) Operdnd revizuirile propuse, putem fi in masura 24 reali- . zim o noua conceptualizare a statului. Acesta este in continuare (Reseibile | Aderwree Extragere si | Variabile tun actor relativ autonom, dar a cérui vitalitate depinde de tee lode |Seone, |e ‘masura in care poate coopta grupurile si organizatiile pentru ee eS. sustinerea regimului gi implementarea politicilor. Statul este organizati, | zare, economie un actor cu dinamiea interna, care ii determina performantele partide) ‘eagra) raportat la provoedrile diverse ale mediului. Este un stat rela- tional si interactiv, in aceeasi masura vulnerabil si avantajat Variabile | Identificarea _| Penetrarea Variabil de schimbari majore de ordin cultural, politic gi tehnologic. El Identitare | primarsa administrative a | administra- le poate influenta, dar numai in masura in care igi foloseste Joeuitorior prin | teriteriului— | tive resursele proprii in mod strategic. Unele state au o situatie Ee ai birocratii com- ingrata comparativ cu altele, lipsindu-le o societate omogend. ee Oricare ar fi contextele si contingentele, statele moderne posed roqosle ala)” att capacitate constitutiva, cit i inftastructurala® Detalierea sau ort operationalé a conceptelor se afla in tabelul de la pagina zontale(agenti urmatoare. Variabile de oll patil : iecare tip de capacitate se compune din variabile specifice bead ihr Ae be Ad enell Medora care incorporeaza dimensiunile structurale ¢i functionale ale statului gi | politice gi legi- | ritate, proprietate, tatului aspectul legitimitatii gi eficientei statale. nein pera pe, | anaes billet sere ca) mace, gradul in care o societate est stata conform unor linii insti- transport §i specifice gi la gradul in care aceste segmente societale parti- tufiilor politice | extinse (educatie, cpa la instituires statului si implementares decizillor aces- (Gonstitutie, re | protectia ‘im, sistem de | mediului, pensii) ace # Moles pare $4 fie sole ae a comune pores eons partite iia ‘ata; compara eu operationslizaren de fat este mai imitala con slecteral Na cet ple aginiatee sic resus aman polar pulie organizatil, institutile gi capacitatea genorala veri in Gurr, T. R, Hae, B., Marshal, MC. (2003). State Failure Task Force Report: Phase TIL. Center for Internationa! Development und Conflict Management (CIDCM). pp 49 53, Se AR Se ren tuia™. Teoretic, putem intalni societati complet omogene sau complet fragmentate. In realitate, fiecare societate are divizi- unile gi stratificirile ei. Dacd nu sunt etnice, ele pot fi socio-eco- nomice, divizand societatea intre bogati si séraci. Fragmentarea evidenta gi limitarea participarii grupurilor sociale poate sé nascé o contestare deschisa a statului®!, Societatile, divizate sau nu, pot aves un nivel dedezvoltare diferit sub aspect orge- nizational. Preventa@rganizatillopin viata societalii ofera 0 cheie de infelegere a fur statului. {n cazul in care exist organizatii puternice gi diferentiate, ele pot participa la acti- unile statului sau le pot opri. De exemplu, institutiile religi- ase au rezistat cu succes incercarilor statului de a le separa de activitatile publice sau de indeplinire a unor functii sociale (ex. educatie). Forta organizatiilor este un predictor important al mentinerii unor tensiuni sociale sau a unei alternative de “organizare politicd, ca in cazul sindicatului polonez Solida- ritatea, infuzat gi sustinut de elementul religios eatolic. Sagajul identitgr este de asemenea important. Nici un stat in care I tale transversale’? au fost slabe nu s-a bucurat de stabilitate. Statul modern, in special cel european, a expe- rimentat o poveste de succes in generarea identitatilor natio- nale, civice si cetatenesti. Acestea sunt identitati complementare si superioare fata de identitatile segmentale, legdnd indivizii de centralitatea politica a statului si regimului. Identificirile ‘segmentale puternice gi adversative pot inhiba deavoltarea unui stat performant. Cele mai importante tensiuni s-au dezvoltat intre identitatile religioase gi cele nationale, istoria europeana a tensiunii prelungite secularism/ anti-secularism fiind con- tinuatd cu tensiunile curente dintre islam gi statul secular. —— > ver literatura extrem de bogstdprivind minoritaile etnioe: Horowits, Donal L, (2000), Bunaie Groups in Conflict. California: University of California Pres; Liphart, A. 2000), Democratia in scittileplrale ng: Polivom si Coben, F. (199%). Proportional Versus Majoniarian Etbnie Conic: Management [ Democracies. Comparative Political Studies, 245): 607-631. 3" Hlorowit, Donal L (1988). Dencray In Divided Societies, Journal of Denogracr, (0, 1838, 3 Ma refer aici ln identtatile integrative are dvizeaza mcetaten nu pe crite teritoriale gi primordial ras, grup etn, Lingviatc sau comunal) ci pe criterifunetionale(lass, profi, deologi ete) ‘STAT, VIOLENTA $i SUVERANITATE (45 ut plasarea obligatorie a grupurilor la nivelul institutiilor repre- zentative au fost instrumente de pacificare a conflictelor si mentinere a statalitatii®. Exemple proeminente sunt India, Liban, dar gi Confederatia Elvetiand sau Belgia. Variabilele segmentale, organizationale si identitare se intrepatrund cu cele ale regimului politic, sfera specifica in care acestea inter- actioneaza gi se institutionalizeazé. Literatura despre insti- tutiile gi regimurile politice este extrem de bogata. Trebuie insa notat cd toata literatura a fost sensibilé la problema legitimitatii statului si instituirii autoritatii politice. Cercetarile au aratat ¢4 existé o legatura intre forma statului ¢i stabilitatea politica. In societapile fragmentate sau cu identitati segmentale proemi- nente, solutiile institutionale par sd favorizeze o diviziune pe verticala sub forma statelor federale si confederale. Trebuie Temarcat cA statele unitare suprapuse pe societati fragmentate au produs tensiuni semnificative ca practica politica. O atentie deosebita a fost acordaté studierii regimurilor democratice gi autoritariste™. Democratiile au fost creditate cuo disponibilitate mare in a acomoda segmentarile gi identi- tatile de grup, canalizandu-le prin intermediul institutiilor reprezentative, Societatile autoritariste, in schimb, au folosit © putere centralizata, bazata pe forta si excludere, ceea ce a inhibat, dac& nu reprimat, identitatile si diviziunile. Relatia democratie, autoritarism si stabilitate statala a produs un paradox asupra caruia teoreticienii au fost putin dispusi si mediteze, Regimurile autoritariste au avut capacitatea de a —— * Reynalds, A. (ed) (2001). The Architecture Of Democracy: Constitutional Design, Conflict Management, And Democracy. Oxford: Oxford University Press, Filippov, M.,Ordeshook, Peter C, 9 Shevetsova,O., (2004). Designing Federalism: ‘A Theory OF Self Sustainable Federal Institutions. Cambridge: Cambridge University Press. ‘Donnell, G., Schmiteer, P. gi Whitehend, 1. (eds) (1966), Transitions From Authoritarian Rule: Prospects Por Democracy. Baltimore: Johns Hopkins University Press. Pentru vonsolidare democratica vezi Ling, J. i Stepan, A, (Eds) (1996), Towards Consolidated Democracies. Journal of Demecracy lanuare, 14-33, Lina, J. Stepan, A. (1996), Problems Of Democratic Transition And Conssidation, Southern Burope, South America, And Post-Communist Europe. Baltimore: Johns Hopkins University Press. 461 CLAUDIU CRACIUN mentine ordinea in societatile pe care le guvernau, chiar cu un pret mare intermeni umani si morali. fn absenta mecanismelor de putere de tip autoritarist, multe state au plonjat direct in anarhie si conflict, naseandu-se dilema optiunii intre ,ordinea autoritarista“ gi ,dezordinea democratica”. tive col executive, Ceretarile au arate regi rile prezidentiale sunt dispuse la practicarea unei politici baz pe centralism si excludere fata de regimurile semi-prezidentiale| si parlamentare. Sse de para sunt de asemenea importante. Teareti- zarea partidelor a tratat in pede problema Adonai de grup si organizationale, in special prin teoria clivajelor inopirate sistemica®, Inceredind sa identifice originile gi struc- turarea sistemelor de partide din Buropa, aceasta propune un model de explicatie bazat pe institutionalizarea identitatilor segmentale si preluarea direct a acestora prin sistemul par- tinic. Contribufille teoretice de acest tip ne atenfioneaz asupra unui aspect problematic: posibilitatea transformari clivajelor in fenomene maligne ale societatii, ce inhiba identitatile nationale, divizeaza si antagonizeazé grupurile sociale. Legat de sistemul de partide, sistemul electoral are un efect asupra capacitatii constitutive statale, Sistemele de tip majoritarist tind sa aibé un efect de excludere a minoritatilor gi grupurilor sociale, in timp ce sistemul proportional permite o reprezentare satisfacatoare a acestora, Analiza ineidentei sistemelor elec- ‘orale la nivel global ne prezinta o situatie interesanta. Statele noi formate dupa decolonizare, preponderent cele de sub influenta britanica, au imprumutat sistemul majoritarist tipic. % Blondel, J, (1982). The Organization Of Governments. A Comparative “Analysis Of Governmental Structures, London, London: Sage Publications, Linz, ‘3d. 91 Valenzuela, A (ed). (1994). The Pailure Of Presidential Democracy. Com- parative Perspectives. Baltimore: The Johns Hopkins University Press, Shugart, 1M, Soberg, M.,#i Carey, J.M. (1992), Presidents and Assemblies, Constitutional Design And Electoral Dynamics. Cambridge: Cambridge University Press 38 Rolkaa, S,,¢ Lipset, $.M. (1967):‘Introduetion’. In S. Rokkkan gi SM. Lipset (Ed. Party Syatems and Voter Alignments. New York, Free Press, p. 1-64. ‘© Granitele au devenit importante gt 5° STAT, VIOLENTA $I SUVERANITATE (47 Conditile sociale gi identitare de relativa fragmentare solicitau {ns un sistem proportional. Aceasta inadaptare a fost rezol- ‘ati in timp, sistemele majoritariste alterdndu-se si acomodand proceduri de ti ional”, Capacit confine Ja réndul ei patru ti rab clear eala cot eis ramon eficientei acestui yprezinté masura in care un stat define controlul efectiv asupra unui teritoriu. Con- trolul efectiv se raporteaza la contestare politica si violenta, fiind o preconditie pentru indeplinirea celorlalte tipuri de functii. Absenta controlului statal presupune absenta per- manenta a agentilor statali/guvernului central dintr-un terito- iu, Aceasta variabila este una mini igura.¢ limit ire gi identificare a statalitajii, Istoric, , separand in mod clar spatiile de exercitare a autoritatiipolitice. Separarea teri- toriilor si instituirea indicator fui statal. Exista in lume astazi numeroase zone in care guvernul central ca agent al statului a pierdut controlul. in Columbia, trupele guvernamentale se lupta cu gherilele revo- lutionare fara nici un rezultat notabil. In Africa si in Asia tensiunile sunt gi ele numeroase ca in cazul Nigeriei, Somaliei sau Afganistan-ului. Capacitatea infrastructurala se refera si la tea Sta= Tilui de extragere sr utitza ToF econramiveyle socie- afi. Abilitatea statului de a extrage resurse prin impozitare a evoluat in timp™, Administratiile financiare au fost printre primele st de statul modern, pentru veal finctia vitala de a asigura iia jului_In timp, mecanismele de impozitare s-au intarit, desi ‘exist numeroase sectiuni ale societatii si sistemului economic care scapa controlului. Economiile rurale sunt notorii pentru lipsa lor de fiscalizare, iar economia neagr poate ajunge si fie preponderenta in produsul intern brut. Guvernele se afla * Lijphart, A. (2000). Modele de democratic. Forme de organizare $2 anctionare in treizeci gi gase de tari. Invi: Polirom, % Ardant, G. (1975), Financial Policy And Economic Infrastructure Of ‘Modern States And Nations. In C. Tilly, C.(B4). The Formation of Notional States ‘In Western Burope. Princeton: Princeton University Press, pp 164242. 48 1 CLAUDIL CRACIUN. intr-o lupta continus cu criminalitatea intemationala, fenomen = shen statele sfirace de resursele necesare stabilizarii a dezvoltarii. Abilitatea de a gestiona eficient si transparen! bugetele publice se afl in completarea prosesului de extrager®, asigurind baza financiaré pentra guvernare®. In perioads moderna, cheltuielile publice ale tarilor au cunoscut 0 evolutie constants, de la preponderenta cheltuielilor militare ee a cheltuielilor sociale. Statul isi asuma functii multiple iar facestea trebuie sustinute, Modelul social european, in special cel scandinav, propune o schema speciala de rep de resurse. Modelul presupune impozitarea masiva gi eat . hensiva dublata de un sistem extraordinar de dezvol protectie sociala. La polul celalalt se afld numeroase state care Chiar daca {si propun, nu reugese 8A reproduc acest. mad a Diferentele de bogatie dintre tari gi capacitatea limi statului de a proteja economic si social cetatenii sunt o sursk ‘majora a imigratiei. Nu de putine ori, in tarile autoritariste, cheltuielile publice sunt deturnate cdtre proiecte de anvergwrd Care nu av o utilitate clara (regedinte prezidentiale sau monar- hice, monumente, ete.) sau sustinerea unor arte mas folosite atat pentru conflictul extern catgi pentry intern®. ¢ administrative! birocrati CVariahiléle administrat - maneaza f in care statul se diferentiaa’ aise extinde institutional in teritoriu. Daca in cazul controlului teritoriului, institutiile x lizate erau preponderent militare, iar in cazul extragerit de resuree administeatile fiscale, in ace samblul de institulii care fac posibilé guvernarea la toate ao 1 eats Jui gi lucreazt in in functiile extinse ale statului gi aoe ce ov institu reprezentative centrale si locale a cAror Teptimitate este definité de nivelul capacitatit constitutive, — * .. RH, si De-Hsieng, D. L. (1985). A Note On Taxation, Sai bam Hg lan OO, tse “© Dornbusch. R. si Edwards, S., (1981). ‘The Macroseonomics Of Populism tn Latin America,. The World Bank, Policy ‘Research Working Paper No. 316, p- ‘STAT, VIOLENTA Si SUVERANITATE | 49 Provocarea principala in cazul variabilelor administrativ — birocratice este fragmentarea pe verticala. Guvernele centrale isi construiesc relativ rapid agentii si ministere executive insar- cinate cu coordonarea sectoriala a politicilor. Masura in care se produce coordonarea pe continuum-ul central local i intre politicile sectoriale este variabila, fiind problematice in special in statele esuate si slabe. o functie importanta a statului” Acestea identihes ful ca agent cu actiune societala si pot influenja intr-o masura semni ficativa nivelul de sustinere fata de regim si autoritatea statu- lui Statele difera foarte mult prin prisma acestei abilitati. ‘Variatia nu se explicé numai prin nivelul resurselor disponibile sau al eficientei administrative, ci si prin normele culturale. Societatile individualiste pun accentul pe responsabilitatea personala, incerednd sa limiteze impli statului in economie si asigurarea bundstarii individuale. Societ&tile traditionaliste protejeazd anumite sfere si functii de interventia statului, in educatie sau chiar in asigurarea securitatii personale. Varia- bilele de tip functional sunt cele complexe i vulnerabile in cazul contestarii autoritatii si izhucnirii violentei. De asemenea, sunt tinte dificile de reconstructie dac& au fost afectate in mod semnificativ. Relatiile dintre cele doua tipuri de capacitate statale sunt ambivalente. Nu putem afirma cu siguranta ca o variatie a uneia antreneaza gi o variatie a celeilalte. La nivel primar, capacitatea constitutiva este critica in a permite celei infra. structurale sa se deavolte. Capacitatea infrastructurala insa ‘se poate dezvolta in mod rezonabil si fara o capacitate consti- tutiva considerabila. Capacitatea infrastructurala poate incu- taja dezvoltarea capacitafii constitutive, prin sistemul national de educatie sau sistemul publie mass-media. Nu putem iden- tifica capacitati de nivel 0, oricare societate am avea in vedere. Va exista intotdeauna o minima legitimitate a institutiilor si un nivel minimal de organizare administrativa functionand din inertie sau prin convergenta intereselor conjuncturale. Cele —— *' veai Cerny, P. G., (1998). Globalization And The Changing Logic Of Colleetive Action. International Orgenizations, 49 (Autumnin) 595.628, 50 | CLAUDIU CRACIUN dowd tipuri de capacitate statala trebuie relationate cu auto- ‘itatea politica gi abilitatea dea controls violents. Spre deose- bire de suveranitate, care este o variabila juridica, autoritatea politic, definita prin controll gi exereitarea guvernéri intr-un teritoriu, este ovariabila sociologica. Suveranitatea se defineste dihotomic. Un stat poate fi eaunu suveran. Suveranitates este ca atare. Autoritatea politica se defineste gradual. te sa exercite un control variabil asupra teritoriului si comunitati politice. Capacitatile constitutive gi infrastructurale se intre- patrund determinand ‘nivelul de instituire a autoritatii poli- tice. In cazuri speciale, in functie de factori diversi, se poate ajunge gi la pierderea suveranitatii. Tdentificarea celor dou tipuri de capacitati si variabilele componente gi interpretarea lor in contextul modelelor de explicatie ale statului ca institutic globala deschide calea necesara a clasificarii tipurilor de state moderne. Sociologia istoricd, dar nu numai, a clasificat statele in functie de carac- teristicile regimurilor politice. Aceste clasificari sunt utile, dar nu ne ajuta in a analiza statul ca institufie. In plus, recentul interes asupra esecului statelor ar fi fost conditionat de un demers ce leaga in mod direct tipul de regim politic si decaderea statala, Rimaneau astfel in afara analizei o serie de variabile jmportante care descriu statul ca structura si functi in context global. Utilizand cele doud tipuri de capacitate suntem in situatia sa diferentiem intre tipurile de stat intdlnite astazi. ‘Acestea sunt construite ca tipuri ideale, neregasindv-se in forme pure in istorie. Statele actuale pot fi descrise prin o combinatie variabila a fiecdrui tip de capacitate . in tabel se propun un numar de tipologii care sa acopere intreg spectrul diversitatii si performantei statale. Un stat performant nu se transforma rapid in stat eguat gi nici viee- versa. In principiu, starile trebuie parourse secvential si, de obicei, in perioade mari de timp. Procesul este de asemenea ‘STAT, VIOLEINTA $I SUVERANITATE Capacitate constitutiva | Scazuta Seazuta Stat esuat Capacitate infrastructurala Substantiala Stat developmental] Substantialal Stat slab Stat performant} ! Tabel 3. Tipuri de stat in functie de capacitatile acestuia potential reversibil, cum s-a intamplat cu un numar de state Care au decazut del stadul de developmental la cel de eguat. Fiecare tip va fi descris si vor fi identificate corespondente empirice, Grataie aD sunt complet seg nal aba daca nui iar institute cetatenisi este lipsita de substanta si proceduri. Regiimul politic slab deavoltat si diferentiat nu reuseste sf preta tendlunile si gle sociale pentri Tt inate p funetionale, 5 ‘ice, in masura In care existé sau sunt nn capturate de elite si grupuri comunale care folosese statul pentru a controla puterea si posibil pentru a o exercita impo- capitala sUsalLZ . Extragerea resur- lab birocratizata, ineficienta si coercitiva. Sursele .|de venit ale statului sunt dependente de producerea si exportiil — fe bunuri @iamante, petrol etc), veniturile generate lund firectia averilor private si nu a bugetului statului. La nivel Tocal, structurite administrative sunt fe clabe, fc inacstente, Serviciile publice nu sunt oferite, o parte dintre acestea find preluate de cdtre reprezentanti ai autoritatilor traditionale sau de antreprenori militari si politici ce contesta statul. Acest tip “ Alao, A. (1999). The Problem Of The Pailed State 2 Of The Pala State In Afi to Muthiah gi |. Takashi (Bds.), International Security Management and the ae ian ro Be ae Paris: UNU Press si Chesterman, 5., got M9 Ramesh, king Staten Work StueFalre ha Of Govan, Taly: UNU Pros Sue fae nals 52 1 CLAUDILY CRACIUN colonial le carui granite arbitrare care nu impartasesc i ice, inclusiv de tip jului, dar se confrunti cu contestari puternice, P ‘rmat, Exemple de state eguate sunt Somalia, anda, Ales nistan (anumite pera :de) Burundi, Cambogia, Ciad, Btiopia, Liberia, Haiti, RD. Congo. wie ‘Giatéle slabe nu sunt contestate intr-o masuré care ameninve existenta, nereusind in schimb <8 beneficiore be susfinerea completé a indivigilor si grupusilor sociale. Sore deosebire_de_stal acitatea lui_constitutiva nt jiedica contest ental aria Ja ee ‘Societatea poate fi segmentala, dar sey tar : i it itive (ex. te anula prin proceduri gi institutii polit nr Fa fo ce POPE jionale/mixte, cote de reprezentare.). Onpanizatle oneal la ive primar. Indiviz sei fick pr Behe, Tar cetatenia esles ,, Ti Se Begin portanta alte identitat ef ale, Regim politic poate fi att autoritanat, cit ei democratic Sigurd formal sau infoeal arse srupurior sociale la nivel repre pon ie “ar dentate sunt putin. piliteate Acestea et preluate as emul politic, asigurdnd-se un nivel fegiditte Problema fundamental a statu citatea infr : I ati rabil sunt: dezvoltarea economica, penet aereinstrativ si oferta de servili public. Control teritoriului este ind limitat de forta instibufitor gimme de~ se dst ne ene ae sabe Sunt Ta fumeroase decat cele esuate: Major! i i 3 tip i cele equate. Maforitatea tarilor de acest ti BARE ad gostioncns un tertoriu foarte infin igre aces, 6 ckaon Bl, Rosberg, CC. 1980 Why a's Weak States Persist: ‘The Bosial And Sorel ‘In Statehood. World ales oh ee Forrest, J. B. (1994). Weak States In Post-Colonial Aftics se [eG Boge oA. Kazancg Edn): Comparing Notions: Cone, Strate, ‘Substance. p. 260-296). Oxiord, Cambridge: Blackwell, Loreto ee ‘and US National Security (2004). On The Brink: Weak best, Ie. ‘Security. Washington D.C: Center for Global Development sport. STAT, VIOLENTA SI SUVERANITATE | $3 dar io populatie numeroasa. Putem include in aceasta cate- gorie ari precum Pakistan, Bangladesh, Afganistan, Nigeria, Albania, Bangladesh, Benin, Ghana, Guatemala, Indonezia, Madi rr si Senegal. elopmenta) este statul_tipic autoritarist care a Teusit 84 igi creeze un, sistem institutional puternic bazat pe organizare verticala, control si functij extinse™*” tatea poate ‘Wsegmentata, dar segmentarea este combatuté in mod pro- gramatic de stat. Organizatiile coopereaza, dar o fac presate gi obli insti i care orga- nizatiile sunt puternice, de genul confesiunilor religioase isla mice, acestea sunt tinute sub un control strict. Identificarea tile de ja- cu natiunea si cetdtenia este impusa prin institutile de soci are (gcoala, mass-media, organizatii). Acestea sunt insa fabricate" ideologice si practicate in mod demonstrativ. Regi- mul politi este unul de tip autoritar, institufille politice fiind agenti puternici care reugese 68 impuna un model de organizare si identificare politica. Participarea politica este masiva, dar fara substanta, neavand un rol in luarea deciziilor politice, ci rea ulterioara a acestora. Institutiile reprezentative sunt bine organizate, dar sunt foarte slabe comparativ cu cele tatenil se simt alienati fata de regim iar mioritatile sum integrate fortat in natiune si comunitatea politica ce o repre- zinta gi sustine statul. Capacitatea infrastructurala a statului developmental este ins semnificativa, Cele mai rapide si complexe proiecte de dezvoltare institutional si economica s-au derulat in statele developementale, capabile s& mobilizeze resurse insemnate in scopul modernizarii*®. Controlul teri: toriului este complet. Statul este principalul agent economic —— * vesi Collier, D. (Bi) (1979 ). The New Authoritartanism In Latin ‘America, Princeton: Princeton University Press, Waldner, D.(1999). State Building And Lote Development. Ithaca, NY: Cornell University Press, Huntington, 8. Psi Nelson, J. M. (1976). No Basy Choice: Political Participation [in Developing Countries. Cambridge: Harvard University Press. * Kohli, A. (2004). State-Dirscted Development: Political Power And Sndustrialization In The Global Periphery. Cambridge: Cambridge University Press 541 CLAUDIU CRACIUN gi motor al dezvoltari, capaciatea de a extrage resus ind jn consecinta insemnatd. Bugetele gestionate de stat sum ride ve. Institutille administrative sunt bine dezvoltate, oferind © panst importanta pentru indiviai sa acceada la un status economic gi social privilegiat. Servicile publice sunt asigurate servic publise de calitate®. Des statelor pevforaante ete la fel de problematic cao unor state egute y acestea au Teugit g& rezolve probleme constitutive si fp cuctural. Bode Jementate, dar sistemul Fr alle gunt bine deavoltate gi coopereazA cu statu, preluand responsabilitatile pe care acesta le poate gestiona ou dificultat (Gducatie, asistenta sociala, comert gi dezvoltare locals) Iden ti ‘iunea poate fi sc&zuta. Identificarea_pr tern

    S-ar putea să vă placă și