Sunteți pe pagina 1din 14
CWEKA yee Academia de Stinte Agricole si Silvice’ ,Gheorghe Ionescu Sisesti INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE ~ DEZVOLTARE PENTRU BIO} NUTRITIE ANIMALA —IBNA Balotesti Cglec Bucuresti nr.t, cod 077015 Bolatess. jud, Haw ORC. nr, J 23S21/31-07 2006:°CUN 18897481 (1-08-2668 Z Cerificate 1SO'SR EN 9001-2001; Cerfificat ne 635, TelFexe (+40 21) 251. 20.80; Tel. (+40.21).351.20181 335? 20 84:'351.20282:351 20163 emal: séeretara@iina.so; ; ponies; - wetz wyntibaaro LOGIE St RAPORT FINAL Conttact Nr: 50767 21.09,2011 ie “-Georget’a CIURES U; Aiea GHEORGHE Email ‘ci esc@ibna sro I “Combinate (NC) destiriate “acestora Hrana pasdtilor, respectiv “nut trebuie suplinigntate cu Surse. dé calciu (C8); fostor (P) si magneziu’ (Ma), intrucat esteale’ 9i shotul'este insiificrent iminerale: indeplinesc diferite“fanctit in organismut pasdrilor Si sunt componente, esentiale i in forinarea si itretinérea ‘scheletului (Elaroussi gi colab., 1994). Ca si-P: reprezinté mai mult: de 70% din. continutul mineral'al organismuiui pasirilor,- valoais ce afati iniportanta~acestor doud‘macrominerale: ‘iy hrana destinatd acestéra (Singh si Panda, 1996). Ca este elementul mineral cel mai abundent din. organishh (98-99% alimentatia pasarilor in cantitati mai mari decdt orice alt de in schelet), fiind: necesa Mineral (Kldsing,. 1998). Formarea scheletului: depinde; in’ mare’ masuré, concentratia furajelor in Ca si P, dar si de-un aport adecvat de vitamina Ds, precum $i de actiunea hormonulul paratiroidian (Postman, 1998). La puii-crescuti pentru Productia de carne, formarea rapid’ a osului apare in perioada de varstl 4-18 zile, lar cea mai mare rata de mineralizare osoasé are loc in perioada de warst3 4-11 zile 2000). Suplimentarea inadecvat in hran3 a unuia din acésté fapt- ce demonstreaza stransa (williams si colab., minerale (Ca gi P), limiteaz6 utilizarea celuilalt, legaturd dintre acestea (Blair, 2008) Mg este agociat cu. Ca si Pin organismul pasarii. Particip3 in multe procese biochimice, incluzand activarea fosfatilor gi in metabolismul carbohidratilor. . Mg este prezent, in afar de tesutul osos si mugchii scheletici si fn organe (cord, ficat, splina, rinichi), intervenind in toate sintezele tisulare (proteine, lipide). Interactiunea mineralelor-este, de asemenea, un factor foarte important. Este bine cunoscut’, la puii broiler, interactitinea Mg cu P (Ding si-colab:, 1992; Gaal, arker (1972).au aratat faptul cA:la formularea 2004). Studiile efectuate'de-Roglet, retetelor de NC péntru: puibroiler pana la varstaSde: 28 zile trebuie marit aportul'de Mg. Neasigurarea acestui mingral’poate deterinina Incetinirea cresterli, malformatit osoase gi mortalitate (Reddy: $1 colab.; 1973; Chou st :colab., 1979; Lee st colab., 1980). Atteh’si Leeson (1983;,1986) sugereaza faptubcd suplimentarea hranei cu Mg la p&sdii reduce stresul:Gauzat. de nivelul de productie xidicat sau faza de crestere; totodat, se previne aparitia. canibalismulut si:fedticerea Incidentet formant in carne, dupé sacrificare, a:aga-zisulut ‘sindrom Ypale soft-exudative” (PSE), catacterizat prin paloare, moliciune; reducereaspH-ului_carnil-sh fn cele din urma la denaturarea proteinelor, musculare.Dacasemenea, este important’. limitarea continutului de Mg la. un-nivel cuprinig: Inte’ 0,4-0,59%; i furajelé.combinate ce contin calcar dolomitic, deoarece acasta’ poate deterinina. reducerea continutului de cenus4 din osul tibia (Oviedo si Farket, 2005)... in -practica. avicola, in:NG pentru pui de came, Ca este adaugat sub forma de carbonat de calciu. Fosforul ésté’suplimentat. sub forma de fostat mono sau-dicalcic, iar ca $i pasibilitate de compensare al necesarului zilnic de Mg acesta Se adaug sub forma de oxid de magneziu. Carbonatul.de calciu (CaCOs) pur, contine un nivel ridicat de, Ca (aproximativ 40%). De asenienea, un rol important in alegerea sursei de calciu il au si puritatea chimic3, cUloarea si consistenta. Creta’furajer’, reprezint&: principala -sursé de carbonat de calciu, utilizaté in recepturile de nutreturi combinate “pentru pasari, avaénd cea mai mare disponibilitate, dar si alte surse, diferite prin originea lor (depozite minerale sau animale) cum sunt: marmura, calcarul sau féina din cochilit de scoici pot fi utilizate ca posibile surse de calciu (Guinotte si Nys, 1991). Carbonatul de calciu gi magneziu [CaMg(COs)2] sau dofomita numit& '‘dups mineralogul francez, Deodat de Dolomieu se gaseste peste tot in.lume in dépozite dé roci sedimentare in secverite numite dolostone sau calcare..dolomitice. Se. pare. c& dolomita este una din rocile sedimentare care sufer3_o schimbare semnificativ’ minéralogicS dup’ ce'se depune. Initial, sé depune sub forms de calcit/aragonit bogat in calear, dar in timpul procesulul dé dolomitizare timpurie (diageneza), calcitul $i/sau aragonitul se transforma in dolomits. Dolomita difera de carbonatul de calciu, prin prezenta ionilor de Mg, i are un’ continut intre 10-20% Mg. ‘Tonit de Mg nu.sunt-de aceeasi marime cu cei de Ca, cei do! ioni fiind incompatibiliin acelaigi.strat’al matricei de cristal. Structura carbonatulut de calciu éste compusa-din straturi alternative de ioni de carbonat (COs) si ioni de calciu. in dolomitaé, magneziul‘ocupa singur un. strat, urmat de un Strat de carbonat, apoi de un strat dé calciu “si aga_mal ‘departe, déciare © structura alternativ’. Probabil, aceasta seexplica’ prin diferenta semnificativl. de m&rime intre ionit.de calciu si cai de magiezit (nttp://www:galleries.cam/mierals/dotomite.htm). Scopui acestel tucrdiri.a fast acela-de-a evalua, fh, alimentatia puilor de care, efectele bioproductive:ale dolomite/ amorfe din cariera Delnita si a dolomite? inérid de SC Exploatarea. MinierS cristalizate de la cariera Nostobeni, arhbelé apa Harghita.SA, Miercurea: Giue; judetul Harghita, conform contractulut de’ cercetare 5076 din 21.09.2014. 7 MATERIALE.SI METODE: Experiméntul’s-4-desfgurat in, biobaza Institutului National de Cercetare Dezvoltare. pentru. Biologie si. Nutritie Animal (IBNA), -.Balgtesti, Laboratorul de Nutritie Animal, pe un-efectiv de 600 pul brotler din hibridul de carne Cobb 500, pe perioada de varst 0-42 zile (14 séptembrie-26 octombrie 2011). i Puli au fost impSrtiti in 3 loturi: un lot martor (M) si dou’ variante experimentale (DA si DC), cu cate-200 pui fiecare (3 loturi x.2 repetitii x 100 pui/repetitie) Furajarea s-a fScut cu retete trifeziale de nutret combinat, in functie de varst8, si anume: start (0-10 zile), crestere-dezvoltare (11-22 zile) si finisare, (23-42 zile). Pe baza’ analizelor chimice: la materile prime furajere, fost formulatd si utilizat&, pentru fiecare faz’ de cregtere, cte o retet de NC bazata pe porumb, srot soia, srot rapit3, gluten de porumb si carbonat de calciu (ca sursa de calciu, cu 0 3 concentrate Ca) considerati reteta martor. La loturile experimentale, carbonatul de calciu a fost inlocuit cu produsele de testat, astfel dolomiti amorf’, cariera Delnita (lotul DA), respectiv dolomita cristalizat&, cariera Voglobeni (lotul OC) (tabelele 1 si 2). Probele de dolomit amorfS, respectiv dofomita cristalizat& andlizate in cadrul laboratorului de chimie analitic din INCDBNA — IBNA Balotesti au avut un continut de 20,61%, respectiv 20,73% Ca si 12,60%, respectiv.12,46% Mg. Retetele de NC au fost formulate astfel ‘incat acestea sd fie izoenergetice, izoproteice si'egalé in ceea cé priveste continutul total ‘si digestibil in lizina, aminoacizi cu sul si fosfor disponibil. In. ¢éea ce priveste nivelurile de:Ca si Mg acestea au fost asigurate in functie de faza de crestere, astfel: ~ pentru lotul M: 1%; 0,96% $i 0,90% Ca, respectiv 0,15%; 0,13% si-0,14% Mg. ~ pentru, lotul|OG!: 0,75%; 0,73% si 0,67% Ca, respectiv 0,34%; 0;31% gi 0,31% Mg. i <= pentru: lotull Aj: 0,75%; 0,73%, si 0,68% Ca, respectiv 0,34%; '0,31% si 0,31% Ma: . de, micraciimat similate: unut -asternut permanent (talas). Brdilerii au fost :cazati- intr-o.-hala-cu condil ad&post dintr-o.ferma dé:produictie eu-erestere [aso St in tarcuri separate, pentry riers: lot, respectiv repeiie, Parametrii-productivi sfahiliti tn. experimente: + evoliitia greutatii-corpérgle-(9); + sporuf Cumulat si medi zilnic de crestere (4); + Consuitiul cliniulat si miediu zilnic de furaje (a); + corisurtiul specific (kg furai/ Ka spér);» + indiceje de pastrare al efectivului-(%); + profilul metabolic sanguin (glicemife, trigliceride, colesterol, protein total, albumin’, bilirubind total,” creatinind, uree,. transaminaze (ALT, AST), gama: globulina, imundglobuline (IgM, IgG), calciu, fosfor,. magneziu, fiery; compozitia chimicS 2 osului tibia (cenusa, Ca, P, Mg); + eficienta economica (%) rsitul experimentului céte 6 pui per lot au fost sacrificati pentru recoltarea probelor de singe, in vederea determinarii profilului metabolic sanguin, iar pentru determinarea gradului de mineralizare osoasa a fost recoltat osul tibia Analizele biochimice ale parametrilor plasmatici au fost realizate cu un analizor semiautomat (BS-130 Chemistry analyzer, Bio-Medical Electronics Co., Ltd, China). Concentratia mineralelor din osis! tibia s-a determinat utilizand un spectrometru de absorbtie atomica (Pye Unicam-SOLAAR M6 Dual Zeeman). Calculul statistic al datelor obtinute: Datele obtinute-au fost- exprimate: ca valori_medii + deviatia standard si analizate utilizénd procedeut General Linear Model (GLM), programul SPSS Statistics, varianta 17.0. Pentru a preciza intre care anume loturi sunt diferente si intre care Ru, Tn continuare s-2. aplicat’ testul “Tukey. "Diferentele. au fost “considavate semnificative pentru'P=0,05. REZULFATE SP DISCUS ‘Tabelub 3° preziita date-referitoaré la greutatile corporale realizate- de. puii broiler’ be Périgadia experimetitat’- (0-42 zile).» Pans la. varstal.de 14 zile nu’ au fost-incegistrate diferénte seminificative-intie. greurstite ‘Corpordlé: ale -pullor ‘dirt Ioturile: expetimentale,- comparativ cu.lotul-M (P20;05) * a. BG : Dup’ aceasta varstd, respectiv la. 14. zile,-?8 zile-si 42 de zile, greutSiile Corporale’ inregistraté de. pull loturitor experimentale ‘au fost mai mari cu.8,95%; 6/33: 6; respettiv’ 3,49% la tetuloc) /fata-de puil fotului M, si mai-mari.cu'4,55%; 3,35%, respectiv 1,92% la lotuffDA} diferenteleau fost semnificative, fabs de lotul M (P <0,05): I Rezultatele obtinute privind-sporul cumulat; sporul médiu Zilnic si indicele de pastrare al cfectivulut sunt piezentate fit tabelul 4. ‘Sporul cumulat per total ‘perioad’ ‘de crestere:a fost: influentat sémnificativ (P0,05) ‘de sursa de calciu ‘utilizatd in ‘structura NC -Ja.‘loturile ‘experimentale, comparativ cu lotul M..Corelat cu sporul cumilat de crestere, sporul mediu zilnit’a, fost mai mare cu 3,59% la lotul DC;, respectiv mai mare cu 1,97% la lotul ‘Dia; comparativ cu lotul M. Indicele de pastrare al efectivului s-a situat’ in limite 5 * tehnologice normale pe toat8 perioada experimentatS (start, créstere-dezvollar. si finisare) Tabelul 5 prezint. date referitoare la consumurile de furaje si inregistrate cu furajarea per spor in grelitate realizate pe perioada exparimentat’ Consumurile medii zilnice de NC au fost la valori, apropiate, intre loturi, cu costurile diferente nesemnificative (P20,05). in ceea cé privegte consumul specific (rata de Conversie a furajului in spor) acesta a fost mai mic cu 3,76% la lotil A) comparativ cit lotul M;’diferentele, pe plan*statistic Mai mic cu 2,35% la lotul sunt semnificative (P0;05) De asemenea, costul furajului/kg spor (kg NC/kd spor) a fost mai mic la lotul experimentat: Dieu 3,85%; respectiv mai mic cu.2;38% lotul: Al fata de lotul M. Parametri plasmatici ai pullor broiler analizati, a varsta de 42 zile, sunt prezentati iri tabelul 6. Referitor la profilul- energetic sanguin Giicenra, nivelul de’ colestero! 53 trigiiceride),” profilil “plasmatic - protéic’ (proteina “total, \ albimina, bilirubing; Creatinina si uréea)'si -profilut-enziniatic: plasmatic-(concentratiile trarisaininazelor AST, ALi, ‘gama.Gt. 51.imunoyldbyliiélé TgM S8.196):valorile obtinute s-au situat'tn limitele de.referints, atat.lar puif din Jétul M, cSt’sh-1a cei din loturilé experimentate; diferentslé pe'plan statistic aurfost nésemnificative (P > 0,05). Reziiltatelé. oBtiniute in: cea. ce priveste: proflul plasmatic iineral au ardtat Bidttaclontits Gmorrs a Denis: At $i dolomita’ ctistalizats de Vosiobant faptil wo fees | ho" eleuiui-puieria xiwesg O80 [otto | Oe [OE 0 | OFe | Ro hee tee oes ales (3er = - et . * eget ~ RAE Z[e1S(45 BIWojog : eT = z WT 2 : Bowe eyWOIog [= . Ser = a= 2 | yet Hipjed Sp yeuoques eo eet | eo eet ort err DIS[EDOUOU 7eISO 5 06'S | 06'S "| 06'S | SPE] ee E Tn = Z - oore 00" quiniod Sp Vans oortr | oo"tt | oor | Oost [oovet eee os [os"ez [os’ec | 0s'6z | pest 86> e105 JIE cores | 20°35 | 20"Ss | peas] sees. qunsog] wa } 90, a Da: (212 ty - €z) (ez 72 = Tt) equelpasbur | /vanionyis OD JOH Seany euManAS “tT Infequy (%) 238480 99 apeouad-ad-/ayeziian Syeurgux Lob!t tige't S't | re9’e | tiop’t | tcH't | tee’ ESHe, Hgetz | teet.| teete | tiet’2 | aizrz Tg9!9 Syed odey Tes’t rest. )'tits't | ope. | rose Pepe hig, wakodsIPY: 25. 0dey seo || oto | te’o | ten | eto | peo svo_| (9%) nizeuB ew bp’ $o'0 8y'0 Bb'0 8b/0 95'0" os‘o (%) 1g\UOdsIp 4o3S04 es'o: | o@'o | ez'6 | ed'o [eo | evo “00° (e) n31e9 seo | ge'o | te'0 | te'o- | reo zo'r o'r "(%).giigiuedsip ‘guizi go't_| 90'r ors | core” | ory 92't o2't (%) PROT ‘BUIZF ze'o | ez'o | ez'o | ee’o. |: evia- | ex’ S2'0":| (96). g1Igludsip "S15 4.3814 i (%) z3’0 z3’0 +8'0 $8'0, 48/0: - 68:0. |. ety ‘eunsio + BUIUOIDW br'o | #bo plo’ 4b. | py’o év'o | ep'o | cbio. |. upiae | rplg cost | oo'et | oo'st | ao'er! Peover Bete | sete S80 -| Sf OE | gene? E Da WW ve -| spanti (81 tb - €z) Cuz eee) sues) 2423 OAZSP~ 91938915, (%4)-Sitaldodsip ‘guUOR=y) (9%) 12302.“euivonaw | (%) 244g guiaroig (Ox/1e9y)-W3 W Huazany (%) BS48K 86 speouad sd ‘exeziAn “APU IgtiOD sohnfssanuelff2odwoD “z injaqe 1 (S0'0 5 ¢)-2Anz>yuwias sfuar9sip ne S9)pUN igelase na Syeuiveswy uns nu aves jipsw Sole ~ ve 86 oot oor % IN|NARDSJS e Siensgd-ap Soiput | Be't+ osiet 5 Wap sie! ‘atueveuia | wel E'SF89' Lb 1 3l8'SFHy’ ay. 80'9F92'Ob [z/ind/6 DIUIIZ NIPEW Jods | e60'P2ZF98'Z007 20! Lb2Fb6'CO0Z o62/eS7S6'E96T 6 81848819 ap Jods . wn VOLISTHALOWUVO . 3a Ww LO1 In|nawspaye 18 Be.Nsed'ap-sjeapuy (S0'0 5 a) eaneoymituas afuaraip ne!20)piy (éefooe np oyeulwesuy suns nu s1e>.ypow s|ojen 1§ s18x88.9' ep. niods ‘panieqer ave (300° a) anieoyiuulasou sivasoya =: [31paW-e prepueys.wore013 - 5 T seh L/EZCHOS'Zb07.| o@2/“bZFRE'RLOZ aee'nsenee'soe |e SH Zb.e| “Bleuy syeqnB15, | OT’ Bot Fez bbTT | Sve 0e ZT 6202 TEST ZOtT E IZ 9z. 2} ayes | 38r'ObFZS'T9C e88'SbFZL/O0e s8T/LERBL' EC. IZ YT e| BJINBID bB'tETe’by oo'zrso'gp. 49'S 65!ry 6 2RlelSIU! aeqne1g wn VORSTUALovaYO ee: j a WW 107 atPiods69 19} 423NB16 effnjong -¢ inyaqey (S010 5 4) enpesyzauias ajuaioup ne 30jpu ej Mavgauasts suns nu ateo ypawawioen - 9, {0'0 20) onzeouiuwasou afuosoi L 2926 ST'96. Oot 2%, W 8b B¥es “Jods 64 /91N.3809 I S8’c- [ 9e'E- i eer W8p-gie) ‘efusiayig | wavoragre 2£2/0FS0'Z o2/ORET'2 "| iOdS BS Hfeuny 54. 2yppeds wnsuoy 62'S ¥96'66 bs'esree'eg S$9'8SF08/66 lend yteiny:6 1O1U}2 nipaw wnsuos [were 9e’ecty Se'r6ty 6 —2f82m4 yeinwins wunsud eae Be - wn WOHSTIELOVEVD 4107 ke. i 4. — Peet) » :8f2IN} ap a HAWINSUOD *s Injaqey \ezeisjsuenouie aeaiedsy) isy — (e2Bdsueo YUE LIU!) [yy (S0'0 2.4) enneoyjuuasau efuoiayo =! ST'6SE0€'ZTT Ov'TEEZE/TET A6'0SEEs’6gT CR/BUH) Jat Ssiorte’e ee'oFO’2 Teorey'e 1(1b/6w) nizeubepi |__ve'orze’g Teter Zy'9 selotae’s CIP /6.u) Loss04 | 2 S20 eT 21 Cert st 10/5) nioje9 eu 9S '0FR8’b Le’OF TS'y LeoRvE'y. (1W/5us) 961 TO‘OFZT‘O To’oRet!0 TO'OR LTO (W/W) Wor, isteres'ét_ |. -e'eeusiet | esipeny rr Cun) id ewes £o'Lpred'9Ez BOleeRes te velvereo’ tee er C/A) 1Sv £8'0#S9'7 E0'LERL'Z LUOF L9'E C/N) - Lo 29e2wIZU3 SS'OFOS'T 2S’0FL9't. zs/ores’T 7P/8W) se1q S0'OFTr’O 60'OR8E'0 -S0'0F 8b'0 x(1p/ul) guydessp Tt'0Fb2'0 Ev’0RLZ'0 bo'orEt‘o 21P/BW). e203: BUIgNAIIg 20'OF b2'E 70'0F82't H'oRze’t 1(0p/6u) gaungiy 1S'0#L0'¢ - 6r’oRey’z or'oxo0'e sCIP/6U) gIeI0F SuiaIO Lg dieI01g | _ ottpres’ez s2'eeKE'Z2 Z9'eF0L/0€ SL SOB bua) epue Bi eZ ‘| 9€'02S2'b6 8b'ceSe’6g. LElereggigg i C1P/6 WW) jdveisajo5 16218027 Zo'es Sp’ 6zz 2Sigoe15'86T 1CIP/BWw) a1dIE0}15, Seon | va i “Da Ww a L167 107 407 Woweved | opewseld iyo | PR Tp'@p essen e] “sB}1ONq:20)nd ie LinBbES oy FeISW njuoid “9 InjEGeL Tabelul 7. Nivelul de cenus3, Ca, P si Mg din osul tibia, la puii broiler la varsta de 42 zile eae COMPOZITIE CHIMICA OS TIBIE (%) 7 ror Cenuga? Calciu® Fosfor Magnezia ™ 51,1240,98 |. 16,74E1,17 | 9,0540,89 | 0,3920,03° BE SLSSEL77 | 17,12+0,68 | 9,5720,69 | 0,4120,02" [Da 51974212 | 17,8940,13 [- 9,4340,19 | 0,4480,03" : i ; I F, Diteronge nesemnificative (P= 0,05) Sr genle medi din interionul coloanet care ny Sunt insemnate cu acélasi indice au diferente E ‘semnificative (P < 0,05)