Sunteți pe pagina 1din 8

CUPRINS

Frumuseți ale naturii Mihai Eminescu

Cu penetul ca sideful

3

Vasile Alecsandri

Primăvara

6

George Coșbuc

Iarna pe uliță

9

Mihai Eminescu

Somnoroase păsărele 12

Povești cu zâne și prințese Iulia Hasdeu

Povești și poezii cu tâlc

15

Hans Christian Andersen

Prințesa-fluture Zâna mării

19

Charles Perrault

Motanul încălțat

22

Elena Farago

Motanul pedepsit

26

Esop

Mănunchiul de nuiele 28

Victor Eftimiu

Fluierul fermecat

29

Poveste franceză

Coronița de rouă

33

Ion Creangă

Lupul la stână

35

Întâmplări din lumea animalelor James Orchard Halliwell-Phillipps

37

George Coșbuc

Cei trei purceluși Povestea gâștelor

42

Bucur Milescu

Cămila și Girafa

44

Călin Gruia

Noi, albinele

46

Frații Grimm

Iepurele și ariciul

48

Copii, părinți, bunici Gianni Rodari

Ce miros au meseriile? 51

Nichita Stănescu

Cea mai scumpă

53

Octavian Goga

Crăciunul copiilor

55

Titel Constantinescu

Numărătoare

57

În lumea legendelor Bucur Milescu

Povestea curcubeului 58

Eugen Jianu

Legenda buburuzei

60

* * *

Legenda florii-soarelui 62

Ghicitori, ghicitori

64

— Dacă a putut acel fluier să stăpânească haita de lupi, cum n-ar veni de hac și vrăjmașilor mei? își zicea stăpânitorul țării. Trimise deci împăratul câțiva soli la ciobănaș să-i ceară fluierul. Dar Tudorel nici gând să-l dea.

A doua zi, chiar împăratul veni să-i ceară lui Tudorel fluierul fermecat.

— Cum ai îndrăznit să te împotrivești poruncilor mele? Ți-am trimis oameni cu daruri, cu haine scumpe și cu tot felul de bunătăți, galbeni mulți, și tu nici gând să-mi dai fluierul, pe care văd că-l ții la brâu.

— N-am ce face cu ele. Eu atâta am, fluierul!

Fluierul acesta are puteri de care tu nu ești vrednic! îi strigă craiul mânios. De aceea zic, băiete, dă-mi-l de bunăvoie și eu te voi răsplăti cum nici nu gândești; te voi duce la curtea mea să te cresc, să-ți dau învățătură și să fac din tine un curtean de vază.

și să fac din tine un curtean de vază. — — Eu din ce sunt nu

— Eu din ce sunt nu vreau să mă schimb!

răspunse Tudorel. Atunci lacom, împăratul înșfacă jucăria ciobănașului. Ochii îi luceau de bucurie la gândul că acum nu-l va mai birui nimeni! Nimeni nu va mai îndrăzni să-i calce hotarele, ba va porni el însuși să cucerească și să prade împărăția altora! Dar Tudorel, supărat foc, alerga pe lângă calul lui, cerându-i fluierul. Scos din fire, împăratul porunci oștenilor să-l arunce în beciul cel mai adânc. Ei, dar în vremea aceasta, oștile vrăjmașe năpădiră pământul țării. În fruntea armatei, împăratul porni să le înfrunte și să nimicească pe dușmani. Mândru nevoie mare, călare pe armăsarul împopoțonat, craiul tot sufla în fluierul fermecat, așteptând să se întâmple minunea, dar degeaba! Oștilor puțin le păsa de jucăria aceea neputincioasă din mâna lui! Ba dimpotrivă, împăratul fu înconjurat de dușmani, care parcă ieșiseră din pământ! Cât ai clipi, se pomeni legat și robit vrăjmașului. Fluierul căzu la pământ și, de bună seamă, l-ar fi sfărâmat copitele cailor, dacă un sfetnic înțelept nu l-ar fi ridicat cu grijă. Mare prăpăd ar fi fost pe țară, dacă sfetnicul cel înțelept nu s-ar fi gândit să-l scoată pe Tudorel din adâncimea beciului și să-l ducă pe câmpul de bătaie, rugându-l să cânte din fluierul fermecat. Și când începu Tudorel să cânte din fluier, oștile dușmane își aruncară paloșele și buzduganele și începură să joace. Jucau și țopăiau de zor. Se țineau după el, tot dănțuind și părăseau de-a-ndărătelea pămân- turile cucerite atât de ușor. Și ciobănașul nostru nu s-a lăsat până nu i-a dus dincolo de hotarele țării, cu împăratul cel hapsân cu tot.

Și ciobănașul nostru nu s-a lăsat până nu i-a dus dincolo de hotarele țării, cu împăratul

30

Cuvinte și expresii:

dâmb – mică ridicătură de pământ; pășune – câmp de păscut; imaș, izlaz;

a înșfăca – a apuca brusc și cu putere; a înhăța; soli – persoane trimise cu un mesaj;

a se cărăbăni – a pleca repede;

hotare – granițe, limite, margini;

neprețuită – valoroasă; la pășunat – la păscut; haită de lupi – grup de lupi; stână – așezare unde se adăpostesc oile și ciobanii vara; galbeni – bani de aur; staroste – șef, conducător.

1. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător.

cioban = bogăție = a țopăi = mioare =
cioban =
bogăție =
a țopăi =
mioare =
isteț = dulău = vrăjmași = a birui =
isteț =
dulău =
vrăjmași =
a birui =

2. Unește cuvintele cu același înțeles.

comoară

cal

fermecat

animale sălbatice

straie

obosiră

armăsar

haine

sălbăticiuni

vrăjit

osteniră

avuție

3. Bifează răspunsul corect.

• Numele băiatului din poveste era:

răspunsul corect. • Numele băiatului din poveste era: • a) Teodor Băiatul avea vârsta de: Tănase
•

a)

Teodor

Băiatul avea vârsta de:

Tănasea) Teodor Băiatul avea vârsta de: b) Tudorel c)

b)

Tudorela) Teodor Băiatul avea vârsta de: Tănase b) c)

c)

•

a)

11 ani

aproape 10 ania) 11 ani b) 8 ani c) Ciobănașul a fost chemat de vrăjitorul cel bun:

b)

8 ania) 11 ani aproape 10 ani b) c) Ciobănașul a fost chemat de vrăjitorul cel bun:

c)

Ciobănașul a fost chemat de vrăjitorul cel bun:

a) într-o peșteră b) într-o scorbură într-o colibă c)

a) într-o peșteră

a) într-o peșteră b)

b)

într-o scorbură

într-o colibăîntr-o scorbură c)

c)

31

• Tudorel nu și-a ales:

• a) un fluier Fluierul avea puterea de: a) a omorî dușmanii

• a) un fluier Fluierul avea puterea de: a) a omorî dușmanii

a)

un fluier

Fluierul avea puterea de:

a)

a omorî dușmanii

straie scumpeb) a îmblânzi fiarele b) bani de aur c) a aduce comori c)

b)

a îmblânzi fiarelestraie scumpe b) b) bani de aur c) a aduce comori c)

b)

bani de aurstraie scumpe b) a îmblânzi fiarele b) c) a aduce comori c)

c)

a aduce comoristraie scumpe b) a îmblânzi fiarele b) bani de aur c) c)

c)

Lupii care au atacat stâna au început:

 
a) a dănțui b) a sfâșia oile a se lupta cu dulăul c)

a)

a dănțui

b)

b)

a sfâșia oile

a se lupta cu dulăul dulăul

c)

În schimbul fluierului, împăratul i-a oferit băiatului:

a) un castel b) pe fiica sa de soție bogății c)

a)

un castel

b)

b)

pe fiica sa de soție

bogățiipe fiica sa de soție c)

c)

Lovindu-se de refuzul păstorului, împăratul:

a) a renunțat la fluier • În timpul luptei, împăratul: a) a fost ajutat de

a)

a renunțat la fluier

În timpul luptei, împăratul:

a) a renunțat la fluier • În timpul luptei, împăratul: a) a fost ajutat de fluier

a)

a fost ajutat de fluier

l-a închis pe Tudorel în beci Tudorel în beci

b)

i-a învins pe dușmania fost ajutat de fluier l-a închis pe Tudorel în beci b) b) i-a dăruit mai

b)

i-a dăruit mai multe oi multe oi

c)

a fost prins de dușmani dușmani

c)

Slujitorul care a luat fluierul:

 
a) l-a dăruit noului împărat b) i l-a dus lui Tudorel a început să cânte

a)

l-a dăruit noului împărat

b)

b)

i l-a dus lui Tudorel

a început să cânte la el să cânte la el

c)

La auzul fluierului, oștile dușmane:

a) jucau și țopăiau b) se luptau plângeau c)

a)

jucau și țopăiau

b)

b)

se luptau

plângeause luptau c)

c)

4. Răspunde la întrebări.

• Ce au făcut lupii când au auzit cântecul fluierului?

• Ce au făcut lupii când au auzit cântecul fluierului? • De ce nu a reușit

• De ce nu a reușit împăratul să învingă oștile dușmane?

au făcut lupii când au auzit cântecul fluierului? • De ce nu a reușit împăratul să

32

Coronița de rouă

– poveste franceză –

A fost odată un rege care nu avea decât o singură fată. Și cum era doar una la părinți, tatăl ei o răsfăța fără margini, îm- plinindu-i toate poftele. Așa se face că, într-o bună dimineață, pe când fata se plimba prin grădina palatului, privirea îi căzu asupra perlelor de rouă care pâlpâiau pe florile și frunzele din ju r. Îi veni o id ee n ăstrușnică și alergă într-un su flet la tatăl ei, cu gândul să-i îndeplinească și această dorință. — Tată, dă poruncă să mi se facă o coroniță din picături de rouă! Sunt mai frumoase și mai sclipitoare decât perlele adevărate! Tatăl ei, știind bine că asemenea ispravă nu e cu putință, încercă în fel și chip să-i schimbe gândurile, dar fata atâta îl rugă și atâta plânse, încât bietul om se lăsă con- vins de ea și dădu poruncă să i se facă prințesei coronița din perle de rouă. Au fost aduși la palat cei mai pricepuți giuvaergii din ținut. Și, la cerința prințesei, li s-a spus că acela care va izbuti va primi zece saci cu galbeni, iar cei care nu vor fi în

stare, după trei zile și trei nopți, vor plăti cu capul. Giuvaergiii ascultară porunca și, în gând, își rostiră rugăciunea cea din urmă. Se sfătuiră în ce chip ar putea să se salveze de năpastă. Cel mai bătrân dintre ei le grăi astfel:

— Eu vă scap de urgie! Fiți pe pace și duceți-vă liniștiți la casele voastre. Aveți în- credere în mintea mea, că a avut mai multe de judecat decât voi! A treia zi de dimineață se duse la rege și spuse:

— Prealuminate! Eu mă ofer să-i fac fetei tale o coroniță de rouă, dar boabele să

le iau din mâna ei. Regele pricepu vorbele cu tâlc ale bătrânului și se învoi, sperând ca astfel și fata lui să se mai înțelepțească. Auzind fata că i se va face pe plac, nici nu judecă prea mult cererea bătrânului giuvaergiu și se arătă încântată. Ba chiar se grăbi să-l poftească în grădină. Bătrânul o urmă, iar copila încercă să ia câteva picături de rouă de pe o frunză, dar ele, cum era și firesc, i se risipiră în palmă. Și la fel se întâmplă și cu altele, ori de câte ori încerca. După o zadarnică strădanie, prințesa se uită la giuvaergiu și apoi la tatăl ei și, îmbujorată de rușine, se aruncă în brațele tatălui, făgăduindu-i că de acum încolo nu avea să mai ceară ceva imposibil de realizat. Bătrânul luă galbenii de la rege, dăruiți drept mulțumire pentru lecția dată fetei, și îi împărți cu ceilalți, cărora nu le venea să creadă că, pe lângă norocul de a fi scă- pat de la moarte, deveniseră și înstăriți.

Cuvinte și expresii:

năstrușnic – extraordinar, grozav, ieșit din comun, neobișnuit; năpastă – nenorocire, necaz; cu tâlc – cu înțeles;

urgie – nenorocire mare; giuvaergiu – bijutier; strădanie – efort, muncă, osteneală.

33

1. Scrie pe fiecare linie orizontală cuvântul cu înțeles opus pentru:

a)

b) minciună

c) dimineață

d) urât

e) fantastic

tânăr

Ce cuvânt ai obținut pe verticala A-B?

2. Încercuiește varianta corectă.

d)

A

pe verticala A-B? 2. Încercuiește varianta corectă. d) A B • Fata împăratului își dorea neapărat

B

verticala A-B? 2. Încercuiește varianta corectă. d) A B • Fata împăratului își dorea neapărat o

Fata împăratului își dorea neapărat o coroniță:

 

a)

din florile din grădină

b) din perle adevărate

c)

din picături de ploaie

d) din picături de rouă

Pentru a-i face coronița, regele a apelat la un:

 

a)

bijutier

b) judecător

c) geamgiu

Regele i-a oferit bijutierului drept recompensă:

a)

zece saci cu galbeni b) zece galbeni

c) nouă saci cu bani de argint

3. Aranjează propozițiile următoare în ordinea în care s-au petrecut întâmplările în povestire.

Împăratul i-a chemat pe cei mai pricepuți giuvaergii din țară.în care s-au petrecut întâmplările în povestire. Aceasta dorea să i se facă o coroniță de

Aceasta dorea să i se facă o coroniță de rouă.i-a chemat pe cei mai pricepuți giuvaergii din țară. Un împărat avea o singură fată. Dacă

Un împărat avea o singură fată.țară. Aceasta dorea să i se facă o coroniță de rouă. Dacă reușeau, ei ar fi

Dacă reușeau, ei ar fi primit drept recompensă zece saci de aur.o coroniță de rouă. Un împărat avea o singură fată. El a promis că va face

El a promis că va face coronița dacă fata adună perlele de rouă cu mâna ei.ei ar fi primit drept recompensă zece saci de aur. Cel mai bătrân dintre ei i-a

Cel mai bătrân dintre ei i-a dat o lecție prințesei.coronița dacă fata adună perlele de rouă cu mâna ei. Prințesa a înțeles că dorea un

Prințesa a înțeles că dorea un lucru imposibil de realizat.face coronița dacă fata adună perlele de rouă cu mâna ei. Cel mai bătrân dintre ei

34

Lupul la stână

de Ion Creangă

(fragment)

Pe când întunericul se lupta cu lumina și voia să-i ia locul, un lup flămând veni, trântindu-se pe labe, până lângă staul.

Acolo stătu puțin și se uită prin gard la oi și la miei, gândindu-se cum ar putea sări înăuntru, fără să fie simțit de cineva. Un miel, dintre cei ce se jucau, văzu prin gard strălucind ceva, ca două lumânări aprinse. El se apropie de locul acela, ca să afle ce-i acolo. Atunci, lupul îi spuse încet și cu blândețe:

— Bună seara, voinice! Apropie-te! Nu te teme; eu sunt un prieten al vostru.

— Mulțumesc dumitale! Nu te cunosc. Ce cauți?

— O, Doamne! Mai apropie-te, căci nu prea aud bine și nu pot vorbi tare. Sunt slab și am nevoie de ajutor

— Ei bine, iată-mă-s lângă gard; cine esti și ce voiești?

— Eu mă numesc lup și aș voi să pasc puțină iarbă verde. Du-mă, te rog, unde-a fi iarba amestecată cu trifoi, că mult îmi place!

— A! Tu ești lup și mănânci carne, nu iarbă verde cum zici!

— Ba! Mă jur pe părul meu, nu mănânc defel carne! Vino cu mine și-om paște

împreună O! cât îmi ești de drag! Ce frumușel și drăguț ești! Vino mai iute, iaca eu sunt gata să te îmbrățișez!

— Ba nu, iaca, mă strigă mama și trebuie să mă duc!

— Ce fel? Vino doar să te sărut și te-i duce.

Neînțeleptul miel ieși, dar înțelegeți cum l-a îmbrățișat și sărutat lupul Mielul d-abia putu zbiera puțin și sărmana lui mamă, trezindu-se atunci, rămase înmărmurită când îl văzu în gura lupului.

Cuvinte și expresii:

flămând – înfometat; staul – grajd sau adăpost pentru oi;

înmărmurită – încremenită, nemișcată.

1. Bifează răspunsul corect.

a) Când a ajuns la staul, lupul cel flămând voia:

a) Când a ajuns la staul, lupul cel flămând voia: să ajute oile să stea de

să ajute oile

a ajuns la staul, lupul cel flămând voia: să ajute oile să stea de vorbă cu

să stea de vorbă cu ciobanul

la staul, lupul cel flămând voia: să ajute oile să stea de vorbă cu ciobanul să

să mănânce o oaie sau un miel

35

b) Mielul s-a dus la gard pentru că a fost atras de:

b) Mielul s-a dus la gard pentru că a fost atras de: o voce ceva strălucind

o voce

b) Mielul s-a dus la gard pentru că a fost atras de: o voce ceva strălucind

ceva strălucind ca două lumânări

un mirosa fost atras de: o voce ceva strălucind ca două lumânări puternic c) Lupul cel viclean

puternic

c) Lupul cel viclean și prefăcut i-a spus mielului că era:

un prietenLupul cel viclean și prefăcut i-a spus mielului că era: o oaie d) Lupul l-a ademenit

viclean și prefăcut i-a spus mielului că era: un prieten o oaie d) Lupul l-a ademenit

o oaie

d) Lupul l-a ademenit pe miel și:

era: un prieten o oaie d) Lupul l-a ademenit pe miel și: l-a mâncat l-a îmbrățișat

l-a mâncat

o oaie d) Lupul l-a ademenit pe miel și: l-a mâncat l-a îmbrățișat un lup l-a

l-a îmbrățișat

l-a ademenit pe miel și: l-a mâncat l-a îmbrățișat un lup l-a sărutat 2. Fiecare copil

un lup

l-a sărutatademenit pe miel și: l-a mâncat l-a îmbrățișat un lup 2. Fiecare copil primește învățături de

2. Fiecare copil primește învățături de la cineva. Tu de la cine primești

sfaturi bune?

de la cineva. Tu de la cine primești sfaturi bune? 3. Scrie un sfat pentru copiii

3. Scrie un sfat pentru copiii care obișnuiesc să stea de vorbă cu persoane

străine.

care obișnuiesc să stea de vorbă cu persoane străine. 4. Alintă cuvintele! miel → frumos →

4. Alintă cuvintele!

miel → frumos → oaie → cioban →
miel
frumos →
oaie
cioban →
cuvintele! miel → frumos → oaie → cioban → 5. Explică proverbul: Lupu-și schimbă părul, dar

5. Explică proverbul: Lupu-și schimbă părul, dar năravul – ba!

miel → frumos → oaie → cioban → 5. Explică proverbul: Lupu-și schimbă părul, dar năravul

36