Sunteți pe pagina 1din 30

VIRUSOLOGIE

Curs Prof. Dr. Simona Ruta


Lucrari Practice:
Dr. Camelia Sultana
Dr. Loredana Manolescu
Dr. Aura Temereanca
Dr. Cornel Popescu

VARIOLA (smallpox)
Evolutia leziunilor

Mumia faraonului Ramses


al Vlea-leziuni tipice
cicatricelor post-variola

Variolizare
1% vs. 25% mortalitate
Imunitate pe viata
Marea Britanie: sfarsitul anilor
1700

China 1950
Pakistan/Afghanistan/Ethiopia1970

Cowpox-Vaccinia

Edward Jenner a descoperit


vaccinarea utiliznd o tulpin de
cowpox ca imunogen.

1800- Vaccinare obligatorie copii


Marea Britanie
1930-ultimul caz indigen in Marea
Britanie
1940-ultimul caz indigen in
Statele Unite

1958- programul OMS de eradicare


Octombrie 1977: Ultimul caz din
lume (Somalia)
1980- eradicarea variolei si
stoparea vaccinarii antivariolice

Jenner, 1796

Virusul variolic este ncadrat taxonomic n familia Poxviridae, subfamilia


Cordopoxvirinae, ce contine trei genuri de interes medical:
Orthopox (grupul variolei-vaccinei
Parapox (virusul orf si paravaccinal) ce infecteaz accidental omul, determinnd
leziuni cutanate nodulare, respectiv papulo-veziculare pe mini si pe fat);
Molluscipox (molluscum contagiosum), ce produce noduli sau veruci cu centrul
ombilicat, fiind transmis prin contact direct si uneori pe cale sexuala. Este un
patogen oportunist important la pacientii HIV pozitivi, cu imunosupresie sever.
Intre speciile genului Orthopoxvirus exist similitudini antigenice, ceea ce
explic crossimunizrile si protectia ncrucisat

Virusul variolic este un agent infectios cu potential bioterorist. Are att


diseminare aerogen, ct si diseminare secundara datorita transmiterii
interumane, timp de aproximativ 3 saptamani (de la aparitia leziunilor cutanate
pna la disparitia lor completa). Infectia are o rata mare a letalitatii.
Majoritatea populatiei este susceptibila la infectie, pentru ca, n urma eradicarii
variolei, vaccinarea n masa a fost stopata din 1980.
Virusul creste foarte bine pe culturi de celule, astfel ncat cantitati mari pot fi
produse relativ usor, desi numai doua laboratoare detin legal stocuri de virus
variolic.

Caractere generale ale virusurilor


Virusurile se deosebesc de bacterii prin:
parazitism exclusiv intracelular , datorat dependentei de sursele de
energie ale celulei (virusurile nu au mitocondrii) si de mecanismele de
sintez proteic (virusurile nu au ribozomi) ale celulelor parazitate;->mecanism de nmultire diferit de microbi -numit replicare viral si
cultivare numai pe substraturi celulare vii
talia mic- virusurile se msoar n nanometrii (10-9 metri)ultrafiltrabilitate si vizualizare in microscopie electronica.
N.B. Singura exceptie par a fi virusurile din familia virusurilor largi
nucleocitoplasmatice ADN (ex: poxviridae, iridoviridae, asfarviridae,
phycodnaviridae si mimiviridae).
organizare simpl dictat de codificarea informatiei genetice de o specie
unic de acid nucleic: ARN la ribovirusuri si ADN la dezoxiribovirusuri

Descoperirea virusurilor
1892- Dimitri Ivanovski virusul mozaicului
1898- Loeffler si Frosch- virusul
tutunului- Martinus
febrei aftoase
Willem Beijerinck
contagium vivum fluidum

1909-Landsteiner
si Popper-virusul
poliomielitic

1949 - Enders, Weller si Robins introduc culturile de celule ca substrat pentru


propagarea virusurilor

Microscopia electronic

(a) Adenovirus.
(b) Rotavirus.
(c) Influenza virus (courtesy of George
Leser).
(d) Vesicular stomatitis virus.
(e) Tobacco mosaic virus.
(f) Alfalfa mosaic virus.
(g) T4 bacteriophage.
(h) M13 bacteriophage.

SUMAR
STRUCTURA VIRUSURILOR

Virusurile nu contin dect o singur specie de acid nucleic: ADN (ds)


(dezoxiribovirusuri) sau ARN (ss) (ribovirusuri). Acidul nucleic (genomul viral)
este depozitarul infectivittii virale.

Genomul viral codific proteine structurale care alctuiesc nvelisurile genomului


(capsida si anvelopa) responsabile de antigenicitatea virala si proteine reglatorii
sau cu functie enzimatic, importante in cursul replicarii virale. Numrul
proteinelor codificate de genomul virusurilor este foarte diferit: numai dou la
virusul hepatitei delta si cteva sute la herpesvirusuri sau poxvirusuri.

Genomul viral este protejat obligatoriu de un nvelis proteic numit capsid.


Capsida rezult din asamblarea unor subunitti numite capsomere care se asociaz
potrivit regulilor de simetrie icosaedric sau helicoidal. Adesea genomul si capsida
alctuiesc un ansamblu numit nucleocapsid.

Capsida este nconjurat la unele virusuri de un al doilea nvelis numit anvelop


(peplos), alcatuita din peplomere. Anvelopa este dublu codificat: de genomul viral
si de genomul celulei gazd.

STRUCTURA VIRUSURILOR
Anvelopa cu
glicoproteine

capsida

Acid nucleic
ADN sau
ARN

PRINCIPALELE FAMILII VIRALE PATOGENE PENTRU OM


Genomul

Familii reprezentative

ARN ss (+)

Picorna-, Calici-, Astro-,Flavi-, Toga-viridae

ARN ss (-)

Orthomixo-, Paramixo-, Arena-, Rhabdo-, Bunya-viridae

ARN ss RT

Retro-viridae

ARN ds

REO-viridae: (Orbivirus, rotavirus, reovirus)

ADNss

Parvo-viridae

ADNds

Papova-, Adeno-, Herpes-, Pox-viridae

ADNds RT

Hepadna-viridae

RT- reverstranscriptaza, ce sintetizeaza ADN pe matrita ARN,


Pentru
detalii
privind
clasificarea
consultati
Index
www.life.anu.edu.au/viruses

Virum:

Capsida alcatuita din subunitati identice-capsomere- asamblate dupa


regulile simetriei

SIMETRIE ICOSAEDRICA

SIMETRIE HELICOIDALA

DETALII
ULTRASTRUCTURALE
ALE VIRUSURILOR IN
MICROSCOPIE
ELECTRONICA

Anvelopa ce include lipide derivate


din membrana celulei gazda

Vaccinia virus. (A) Electron micrograph of purified virus, negative stain (Westwood
et al., 1964). (B) Electron micrograph of a purified virion, whole mount, negative stain
(Wilton et al., 1995). (C) Freeze etch electron micrograph of a purified virion (Nermut,
1973).(D) Deep etch electron micrograph of a purified virion (Heuser,
2005).(E)
Atomic force micrograph of a purified virion (Malkin et al.,
2003). (F) Cryoelectron micrograph of a whole mount preparation of purified virions
(Griffiths et al., 2001).

Pentru mai multe informatii

http://www.virology.net/Big_Virology/BVHomePage.html Departamentul de
Microbiologie si Imunologie al Universittii de Medicin din Tulane, New Orleans,
SUA

Despre variola: in monografia Viroze cu potential bioterorist, Editura Universitara


Carol Davila, 2004, autori: Costin Cernescu, Simona Ruta

Fotografii de microscopie electronica:


Institutul Robert Koch din Berlin http://www.rki.de/infekt/enivd/emqm/fs_pict3.htm Universitatea din Cape Town - I spy with my little eye
http://www.uct.ac.za/depts/mmi/stannard/linda.html,

Preparate colorate cu efecte citopatice determinate de virusuri n culturi celulare:


http://www.uct.ac.za/depts/stannard/cpe.html

Don't watch TV - listen to medical podcasts !


http://freemedicalpodcasts.com

REPLICARE VIRALA

Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila,


Bucuresti

3. PLATOU
-Maturarea proteinelor virale
-Asamblarea acizilor nucleici cu
proteinele structurale
-Eliberarea virionilor progeni

1. ECLIPSA
-Adsorbtie
-Internalizare
-Decapsidare

2. CRESTERE LOGARITMICA
-sinteza de noi acizi nucleici virali
Catedra de Virusologie, UMF
Carol Davila, Bucuresti

-sinteza de proteine virale: timpurii (rol enzimatic si in edificarea


incluziilor) si structurale (ce alcatuiesc invelisurile proteice ale
noilor virioni capsida, anvelopa)

ADSORBTIA dependenta de receptori si coreceptori de pe suprafata celulei tinta


Model in punte -virusuri anvelopate (ex:HIV; herpesvirusuri)

Modificari conformationale in structura


glicoproteinelor permit legarea de coreceptori, cu
modularea tropismului viral

Model creasta canionvirusuri neanvelopate


Catedra de Virusologie,
UMF Carol Davila, Bucuresti

Internalizare prin fuziune-v. anvelopatefactori de fuziune

Internalizareprin endocitoza mediata de


receptori- v. Neanvelopate

Dupa Endocytosis, Edited by Ira Pastan and Mark C. Willingham, Plenum Press, N.Y., 1986

REPLICAREA VIRUSURILOR ADN


1. Sinteza proteinelor timpurii-incluzii
2. Sinteza de noi acizi nucleici virali
3. Sinteza proteinelor virale structurale

Replicare semiconservativa a ADN viral

Replicarea ADN:
-Intranuclear (cu exceptia poxviridae)
- Mediata de polimeraze celulare dependenta replicarii de
ciclul celular
-- Fidelitate mare a transcrierii

Catedra de Virusologie,
UMF Carol Davila, Bucuresti

VIRUSURI ADN
SINTEZA PROTEINELOR TIMPURII

Incluzii intranuclearein ochi de bufnita- Infectia


cu citomegalovirus

Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila,


Bucuresti

Sinteza proteinelor virale - la nivelul ribozomilor celulari

Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila,


Bucuresti

VIRUSURI ARNSS CU POLARITATE POZITIVA


Picornaviridae, flaviviridae

Genom parental=ARNmdebut replicare cu


traducere proteine

ARNm viral nu are


structura 5' cap metilata
tipica pentru ARNm
eucariot, ci o secventa
noncodanta cu care
patrunde la nivelul
ribozomilor celulari - IRESinternal ribosomal entry
site

ARNm viral actioneaza ca


un transcript
monocistronic sinteza
unui precursor poliproteic,
ulterior clivat in proteine
functionale

Replicare intracitoplasmatica

Replicarea ARN- printr-un intermediar replicativ dublu


spiralat, mediata de polimeraze virus -codificate

Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila,


Bucuresti

VIRUSURI ARNss CU POLARITATE NEGATIVA -obligatoriu asociate cu


transcriptaza (replicaza) virala
replicare intracitoplasmatic, cu exceptia Orthomixoviridae

Prima etapa =sinteza, prin


intermediul replicazei virale, a
spirei complementare ARNss cu
polaritate pozitiva=ARNm

Virusul sintetizeaza mai multe


specii de ARNm monocistronic sau
transcriptele primare sunt
prelucrate prin splicing de gazda
pentru a rezulta mai multe specii
de ARNm monocistronic
Replicarea ARN- printr-un
intermediar replicativ dublu spiralat
cu aceeasi lungime ca a genomului
parental, mediata de polimeraze
virus -codificate
Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila,
Bucuresti

CLASIFICAREA BALTIMORE
(dupa strategia expresiei genelor virale)
I: virusuri ADN ds (Adenoviruses, Herpesviruses, Poxviruses)
II: virusuri ADN ss (Parvoviruses)
III: virusuri ARN ds ( Reoviruses)
IV: virusuri ARNss (+) ( Picornaviruses)
V: virusuri ARN SS() (Orthomyxoviruses, Rhabdoviruses)
VI: virusuri ARN ss RT (Retroviruses)
VII: virusuri ADNds-RT ( Hepadnaviruses)

Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila,


Bucuresti

Platou=MATURARE-ASAMBLARE-ELIBERARE
In maturare si asamblare intervin chaperoni
-dirijeaza asamblarea post-translationala,
impachetarea proteinelor si previn agregarea in
structuri nefunctionale a lanturilor proteice nou
sintetizate.
-sunt implicati in transportul transmembranar

Viroporine, molecule mici hidrofobe codificate de virus


ce oligomerizeaza -pori n membranele celulelor
infectate

Catedra de Virusologie,
UMF Carol Davila, Bucuresti

ELIBERARE-INMUGURIRE

CITOLIZA
Cultura de fibroblaste
neinfectate

ECP litic

ECP sincitial
Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila,
Bucuresti

SUMAR
Replicarea virusurilor se desfsoar n trei faze succesive:
ECLIPSA ( adsorbtie, internalizare si decapsidare)
Adsorbtia este urmarea cuplrii unor proteine virale superficiale (liganzi) de receptori situati pe
membrana celular. Acestia sunt de nalt afinitate (ce induc si modificari conformationale in
virionii adsorbiti) si uneori de joas afinitate (co-receptori)
Internalizarea se realizeaz fie prin viropexie (endocitoz), fie prin fuziunea anvelopei virale cu
membrana celular
Decapsidarea este un proces simultan cu internalizarea n care intervin determinant proteaze
celulare. In absenta acestor proteaze celula este nesusceptibil sau doar partial permisiv la
infectia viral

FAZA DE CRESTERE LOGARITMIC ( sinteza proteinelor timpurii, sinteza genomurilor


progene , sinteza proteinelor tardive (structurale)
fidelitatea replicrii este mai mare la virusurile ADN comparativ cu virusurile ARN. In plus,
virusurile mai complexe sunt mai stabile fizic dect virionii mici.

FAZA DE PLATOU

(maturare, asamblare si eliberare a virionilor progeni din celula

infectat)

Asamblarea este guvernat de legile simetriei care tind s asigure soliditatea particulei virale
(virion), ca element cu minim energie liber. Virionii progeni se elibereaz prin nmugurire (n
cazul virusurilor anvelopate) sau prin citoliz (n cazul virusurilor neanvelopate).
Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila, Bucuresti

PATOGENIA INFECTIILOR VIRALE/ EVOLUTIA CICLICA A VIROZELOR

Transmitere orizontala (respiratorie, digestiva , tegumente si mucoase:


contact direct, parenteral, sexual, prin intermediul unor vectori) sau verticala
(materno-fetala: antepartum (nainte de nastere, transplacentar- ex v. Rubeolos;
CMV), peripartum (n cursul nasterii- ex: HSV2; VHB; HIV) sau postpartum (de
multe ori prin alptare, ex: HIV) .

Poarta de intrare- Replicarea primara- Incubatie


Diseminarea sistemica- viremic sau septinevritic-Faza prodromala (debut)initierea raspunsului imun

Replicarea secundara la nivelul organlui tinta-Faza de stare


Dezvoltarea raspunsului imun- Convalescenta- vindecare sau Persistenta latenta, cronicizare, transformare

Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila, Bucuresti

PENTRU MAI MULTE INFORMATII....


http://www.virology.net/Big_Virology/BVFamilyGroup.html

http://www.virology.net/Tutorials.html-puteti nvta
replicare viral,- nu trebuie dect s v decideti dac vreti s
fiti pentru cteva minute un poliovirus, un coronavirus sau
chiar HIV! Dac nu stiti ceva sunteti rapid trimisi la studiu,
ctre foarte multe situri specializate
Aceleasi informaii, n versiuni mai sofisticate se obtin de la:
http://www2.tulane.edu si
www.virology.science.org/jov. (Jov este sintagma pentru
Journal of Virology)

Catedra de Virusologie, UMF Carol Davila,


Bucuresti