Sunteți pe pagina 1din 4

Memoriu Tehnic

Masuratori, calcule, compensari coordonate:


In urma desemnarii lucrarii de practica pentru anul
scolar 2010-2011, am primit datele lucrarii din teren:
Pct de reper 123 de coordonate 330727.90,584755.09
Pct de reper 124 de coordonate 330722.03,584791.02
Pct de statie S1 cu pozitia sa permanenta si un semnal
aerian pentru a viza directia 123-124.
In urma primirii acesor date am calculat orientarea intre
statia S1 si reper dupa formula 400-arctg(abs(y/x))
unde:
y=Y123-Y124
x=X123-X124
Am ales S1 ca fiind punctul de coordonate 124 si R
(semnal aerian) punctul de coordonate 123 pentru a mentine
directia Nord in pozitia corecta.
Am ales in mod provizoriu pozitii pentru statile
drumuirii, urmarind criteriile:
distanta dintre statii sa fie usor de masurat atat cu
ruleta cat si cu mira
vizibilitate buna intre statii pentru a facilita citirea
directilor orizontale
vizibilitate la obiectivele ce trebuiau realizate in
ridicarea topografica
Odata realizate aceste criterii am materializat statile cu
autorul unui spary vopsea rosie notind numarul stratiei
linga punctul matematic.
Am inceput masuratorile utilizant metoda de
drumuire inchisa pe punctul de pornire.
Pentru a crea schita drumuirii la scara am asezat
teodolitul in fiecare statie, cititind orientari si calculand
unghiul orizontal in ambele pozitii ale lunetei. In acelasi

timp am masurat cu ajutorul ruletei distanta dintre statii si


am facut verificari cu mira folosind ecuatia de calcul a
distantei:
D=(Cs-Cj)*KT100*sin() sau
D=(Cs-Cj)*KT100*cos(z) unde,
Cs- Citire pe mira facuta in dreptul firului
reticular superior,
Cj- Citire pe mira facuta in dreptul firului
reticular inferior,
KT100- Costanta aparatului,
- unghi vertical,
z- unghi zenital
Dupa determinarea cu precizie (ABS(final-initial)<5
min) a unghiurilor orizontale am trecut la compensarea
acestora folosind un tabel Exel in care:
poz. 1=if(1S(n+1)-1S(n)<0, 1S(n+1)-1S(n)+400,
1S(n+1)-1S(n))
poz. 2= if(2S(n+1)-2S(n)<0, 2S(n+1)-2S(n)+400,
2S(n+1)-2S(n))
med=( poz. 1+ poz. 2)/2
S(n+1)prov. =If(S(n)prov+ med>400, S(n)prov+
med-400, S(n)prov+ med)
Eroare=S1final-S1initial
S(n+1)= S(n+1)prov.-(Eroare/13*(n-1))

Cu ajutorul schitei, masuratorilor si a orientarior


compensate am calcutat coordonatele statilor (x,y,in
metrii) folosind urmatoarele formule:
XS(n)-S(n+1)prov=DS(n)-S(n+1)*cos(PI()*S(n+1)/200)
YS(n)-S(n+1)prov=DS(n)-S(n+1)*sin(PI()*S(n+1)/200)
Eroarex=sum(X)
Eroarey=sum(Y)
XS(n)-S(n+1)= XS(n)-S(n+1)prov-(Eroarex/dist. totala)*
DS(n)-S(n+1)
YS(n)-S(n+1)= YS(n)-S(n+1)prov-(Eroarex/dist. totala)*
DS(n)-S(n+1)
XS(n+1)=XS(n)+ XS(n)-S(n+1)
YS(n+1)=YS(n)+ YS(n)-S(n+1)

Dupa compensarea erorii rezultate in urma drumuirii


am trecut la masurarea si calculul coordonatelor
obiectivelor ce trebuiau realizitate in planul topografic cu
ajutorul metodei TUR DE ORIZONT
Am asezat teodolitul in statii alese conventional ce
conferau o vizibilitate ridicata si am citit directii unghiulare
pentru toate punctele vizibile ale elementelor ce trebuiau
trecute in plan. Am calculat coordonatele punctelor vizate
utilizind aceleasi formule de baza.
Dupa ce am desenat planul topografic am trecut la
partea a doua a temei de practica adica drumuirea de
nivelment.
Masuratori, calcule, compensari cote:
Am considerat cota punctului S1 ca fiind cota zero
pentru drumuirea de nivelment.
Conform metodei nivelmentului geometric de mijloc
am amplasat nivela la jumatatea distantei dintre statii.
Pozitionand mira in statia precedenta am facut citirea pe
mira inapoi, apoi, am pozitionat mira in statia urmatoare si
am facut citirea pe mira inainte. Diferenta de cote dintre
cele 2 statii este egala cu:
Hprov=CS(n-1) - CS(n)
Eroare=Sum(CS(n-1))-Sum(CS(n))
Hfin=Hprov (Eroare/Dist. totala)*DS(n+1)-S(n)
HS(n+1)=HS(n)+ Hfin
Dupa determinarea exacta a cotelor din statii si
compensarea lor am trecut la masurarea in teren a cotelor
punctelor radiate din profilele transversale.
Astfel am impartit distanta dintre statii la 3 si am
materializat profilele transversale cu ajutorul ruletei
setand unghiul la 100 de grade fata de directia dintre

statii. Apoi am amplasat nivela la mijlocul distantei dintre


statii si am inceput citirile pe mira.
Determinarea cotelor pentru toate aceste puncte s-a
realizat prin intermediul programului Exel si cu ajutorul
unor formule similare cu cele de la pct. precedent.
Intocmire plan cartografic:
Pentru intocmirea planului cartografic a zonei
desemnate am urmarit pasii:
Am calculat distantele maxime pe axa X si pe axa Y
dintre coordonatele punctelor drumuirii cu ajutorul
formulelor:
Xmax=Max(Xs)- Min(Xs)
Ymax=Max(Ys)- Min(Ys)
Cunoscind cotele spatiului disponibil pe foaia A2
(420,549 mm) am pozitonat drumuirea in foie urmarind ca
scara planului sa fie cit mai mare si am determinat aceasta
scara dupa formula
Xmax/(0.549-0.025)=N1
Ymax/(0.42-0.01)=N2
Scara planului= 1/max(N1,N2)
(conditia ca ridicare topo sa intre in spatiul de
desen)
Pentru centrarea ridicarii topo am calculat in prima
intanta centrul drumuitii planimetrice astfel:
(Xmax+Xmin)/2=Xmij
(Ymax+Ymin)/2=Ymij apoi am coincis aceste puncte cu
centrul foii de desen, stiind aceste coordonate toate
punctele din desen au fost desenate in raport cu acest
punct.