Sunteți pe pagina 1din 1

Aaaaaaaaaaaaaaa Poezia Lectie despre cub deschide volumul Opere imperfecte (1979) si este oarta poeticaneomodernista deoarecedezbate problema

raportului dintre creator-creatie-public.

Tema operei este, asadar,efortul creatorului de a crea o opera de arta nu perfecta, ci originala. In plus, se folosesc opinii legate si demodul in care opera este perceputa de catre publicul mult prea superficial, incapabil de a distinge adevarata valoare.
Desi in text nu apar verbe si pronume de persoana I ca marci gramaticale ale eului liric, totusi, lirismul estesubiectiv, asa cum reiese din folosireaadjectivelor pronominale posesivede persoana a II-a singulargura tasi aexclamatiei retoricede la final(-Ce cub perfect ar fi fost acesta/
de n-ar fi avut un colt sfrmat!).
Titlulcuprinde simbolul central al textului, cubul sugerandperfectiunea actului artistic; substantivul articulat hotaratlectiaare rolul de a anticipastructura specifica a poeziei, aceasta parand ca include oserie de instructiuni pentru realizarea operei perfecte.
Din punct de vedere structural, poeziaare patru secvente liricepe parcursul carora se analizeaza procesul creatiei si al repetarii ei.

Secventa initiala(versurile 1-5) estestructurata sub forma unei retete, verbele avand forma reflexiv-impersonala(se ia, se ciocneste); printr-oinsiruire de metafore, eul liricinregistreaza etapele procesului artistic, de la materia bruta(bucata de piatra), pana la produsul finit(cubul). Pentru a crea o opera perfecta este nevoie de
participarea afectiva a autorului(dalta de sange), de capacitatea de a vedea esenta, profunzimea lucrurilor (prin referire la poetul orb, Homer) si de inspiratie(se razuieste cu raze).

Receptarea unei opere considerate perfecta este ilustrata ina doua secventa(versurile 6-8); metafora sarutului sugereazaaprecierea atat personala cat si a celor din jur.

Cea de-a treia secventa(versurile 9-10) surprindehotararea cretorului de a-si pune amprenta asupra creatiei, oferindu-i o nota de originalitate, autenticitate. Astfel,gestul sfaramarii unui coltal cubului ilustreazanota particulara, unica, a fiecarei opere.

Secventa finalaprezinta, intr-o maniera ironica, reactia publicului, care este obisnuit sa judece valoarea unei opere in functie de incadrarea ei intr-un tip prestabilit. Receptorii sunt incapabili sa inteleaga ca, de fapt, unicitatea este cea care da valoare artei, nu incadrarea intr-o stereotipie.

Principala caracteristica a limbajului poetic esteambiguitatea, ideea poetica fiind incifrata prin folosireametaforei-cheie(cubul) si a unortrimiteri culturalecum este, de exemplu, referirea la Homer. Ca elemente de recurenta (repetitie), se remarca utilizarea constructieidupa aceeain doua secvente distincte si a secventei
pleonasticecub perfect.

Din punct de vedere prozodicse respecta trasaturile neomodernismului:organizarea astrofica, vers liber, ingambament si masura variabila.
La nivel morfo-sintactic se remarca utilizareaverbelor reflexiv-impersonale la prezentcu scopul generalizarii mesajului poetic.

In concluzie, Lectia despre cub este un text un text reprezentativ pentru lirica neomodernistaatat prin tema abordata (creatia cat si modul de receptare al artei) cat si prin ambiguizarea limbajului poetic, prin prezenta metaforei cheie si prin elementele de versificatie.