Sunteți pe pagina 1din 128

Nervul Trigemen

1. Din a catea pereche de nervi craniei face parte nervul trigemen?


a) IV
b)V
c)VI
d)VII
e)VIII
b
2. Care sunt ramurile pricipale ale trigemenului?
a)maxilar
b)alveolar
c)madibular
d)oftalmic
e)mentonier
a,c,d
3. Nervul oftalmic are urmatoarele ramuri principale:
a)nazociliar
b)etmoidal
c)frontal
d)lacrimal
e)supraorbital
a,c,d
4. N. etmoidal posterior inerveaza:
a)corneea, irisul
b)tegumentul treimii superioare a nasului
c)tegumentul fruntii, a pleoapei
d)mucoasa sinusului etmoidal si sfenoidal
e)septul nazal, peretele lateral a foselor nazale

5. Plexul dentar superior inerveaza:


a)dintii superiori si ligemantele alveolo-dentar
b)mucoasa vestibulara
c)osul alveolar
d)fosa nazala
e)sinusul maxilar
a,b,c,d,e
6. Ramuri terinale ale n. Suborbital:
a)palpebrale
b)nazale
c)zigomatice
d)lacrimale
e)labiale
a,b,e
7. N Lingual, desprins din trunchiul mandibular, fata de n. Alveolar inferior are
o pozitie:
a)anterioara
a

b)mediana
c)posterioara
d)superioara
e)inferioara
8. N Lingual, ramura a n. Mandibular, se afla cu n. Alveolar Superior in raport
de:
a)vecinatate
b)superioritate
c)nu are raport
d)proximitate
e)toate sunt corecte
c
9. Ramurile terminale ale n. Lingual inerveaza:
a)mucoasa fetei mediale a gingiei inferioare
b)mucoasa podelei cavitatii bucale
c)mucoasa pertii anterioare a limbii
d)mucoasa vestibulului bucal in 1/3 posterioara a limbii
e)gingia aderenta de pe vestibulului mandibular

a,b,c

10.Ramurile comunicante pe care le primeste n. Lingual sunt:


a)n. coarda timpanului
b)n. alveolar inferior
c)n. milohioidian
d)n. hipoglos
e)n. bucal
a,b,c,d
11.Teritoriul motor de inevratie a nervului madibular cuprinde:
a)m. maseter
b)m. pterigoidian
c)m. milohioidian
d)m. tensor al timpanului
e)m. ridicator al pleoapei superioare
a,b,c,d
12.Ramurile colaterale a nervului mandibular:
a)n. temporal profund mijlociu
b)n. temporo-maseterin
a,b,c,d,e
c)n. temporobucal
d)n.muschiului pterigidian medial
e)n. auriculo-temporal
13.Ramurile ganglionare ale n. Maxilar din fosa pterigopalatina se conecteaza
cu:
a)ggl. Gasser
b)ggl. Otic
c)ggl. Meckel
d)ggl oftalmic
e)ggl. Submandibular
c

14.Care nervi trec prin butoniera retrocondiliana a lui Juvara:


a)alveolar inferior
b)auriculo-temporal
b
c)lingual
d)facial
e)oftalmic
15.Care nervi traverseaz aporul crotafitico-buccinator Hyrtl?
a)temporal profund posterior
b)bucal
c)maseter
d)temporal profund anterior
e)temporal profund mijlociu
a,b,c,d,e
16.Molarul 2 superior este inervat de:
a)alveolar superior posterior
b)alveolar inferior
c)lingual
d)maseter
e)auriculo-temporal

17.Din care ramura se desprinde nervul faringian Bock:


a)nazal medial
c
b)nazopalatin
c)nazal lateral
d)palatin mare
e)auriculo-temporal
18.Nervul mandibular energi din craniu prin:
a)gaura rotunda
b)gaura occipital
c)gaura ovala
c
d)gaura mandibulara
e)gaura spinoasa
19.Care nerv contine fibre parasimpatice destinate glandelor mucoasei nazale?
a)nazal lateral
b)nazal medial
c)palatin mare
d)alveolar supero-anterior
e)suborbital
a
20.In regiunea infra temporala n. Mandibular emite ramurile: ( ininte sa se
imparta in cele 2 trunchiuri )
a)auriculo-temporal
b)pterigoidian medial
c)pt meninge
d)pterigoidian lateral
e)lingual
b

21.Trunchiul anterior al nervului mandibular cuprinde:


a)bucal
b)maseterin
c)temporal profunzi
d)pt m pterigoidian lateral
e)pterigoidian medial
a,b,c,d
22.Care ramuri fac parte din trunchiul posterior al n. Mandibular?
a)bucal
b)alveolar inferior
c)lingual
d)auriculo-temporal
e)maseter
b,c,d
23.Nervul bucal emite ramuri senzitive pt:
a) tegumentul regiunii bucale
b)mucoasa de pe fata interna a m. buccinator
c)m. buccinator
d)partea posterioara a gingiei din regiunea bucala
e)m. tensor al valului palatin
a,b,d
24.N. maseterin emite filete nervoase pt:
a)m. temporal
b)m. buccinator
c)m. maseter
d)m. pterigoidian medial
e)m. pterigoidian lateral
c
25.M. maseter este inervat de :
a)temporal
b)maseterin
c)pterigoidieni
d)toti cei de mai sus
e)niciunul
b
26.Nervul lingual contine:
a)fibre somato-aferente generale
b)fibre somato-eferente generale
c)fibre viscero eferente generale
d)fibre viscero aferente speciale
e)fibre somato aferente speciale

a,c,d

27.Despre fibrele somato-aferente generale ale n. Lingual sunt adevarate:


a)sunt fibre senzitive
b)sunt fibre parasimpatice
c)sunt speciale
d)sunt motorii
e)niciun raspuns corect
a
28.Fibrele somato aferente generale ale n. Lingual inerveaza senzitiv:

a) toata suprafata limbii


b)mucoasa limbii din portiune presulcala
c)treimea posterioara a limbii
d)mucoasa podelei cavitatii bucale
e)gingia mandibulara
b,d,e
29.Care tip de fibre nu intra in componenta n. Lingual?
a) motorii
a
b)speciale
c)parasimpatice
d)senzitive
e)gustative
30.Fibre parasimpatice preganglionare ale n. Lingual se mai numesc si:
a)SAG
b)VAS
c)VEG
d)gustative
e)nicio varianta nu este corecta
b
31.In care regiune n. Lingual e in raport cu n. Alveolar inferior?
a)infratemporala
b)fosa craniana medie
c)pterigo mandibulara
d)in spatiul interpterigoidian al regiunii infratemporale
e)trigonul submandibular
d
32.N. alveolar inf contine fibre SAG care inerveaza:
a)dintii inferiori
b)tegumentul si mucoasa buzei inferioare
c)tegumentul regiunii mentale
d)muschiul maseter
e)muschiul buccinator

a,b,c

33.Fibrele VES ale n. Alveolar inferior au ca teritoriu de inevatie:


a)m. Pterigoidian lateral
b)m. milihioidian
c)maseter
d)buccinator
e)pantecele anterior al digastricului
b,e
34.Care sunt ramurile terminale ale n. Alveolar inf?
a)milohioidian
b)n. dentari inferiori si posteriori
c)n. dentari inf si mijlocii
d)n. mentonier
e)n. incisiv
d,e
35.Care sunt ramurile colaterale ale n. Alveolar inf?
a)n. milohioidieni

b)n.incisiv
c)n. dent inf si post
d)n. dentari inf si mij
e)mentonier

a,c,d

36.Regiunile inervate de n. Mentonier:


a)tegumentul buzei inferioare
b)tegumentul mental
c)mucoasa buzei inf
d)gingia din zona premolarilor
e)gingia din zona incisiva

a,b,c

37.N lingual primeste ramuri comunicante de la:


a)coarda timpanului trimisa de n. facial
b)n. temporo bucal
c)n. alveolar inferior
d)milohioidian
e)n. hipoglos
a,c,d,e
38.Care afirmatie e falsa referitor la ggl Otic:
a)este un ggl parasimpatic
b)este atasat morfologic de n madibular
c)este atasat functional de n glosofaringian
d)este atasat functional de VII
e)este situat in trigonul submandibular

d,e

39.Nervul maxilar paraseste craniul prin:


a)g. spinoasa
b)g. madibulara
c)g. rotunda
d)g. ovala
e)g. mentoniera
c
40.Din care regiune n maxilar se continua cu n. Infraorbital?
a)fosa craniana
b)fosa pterigo-palatina
c)regiune infratemporala
d)orbita
e)regiune infraorbitala
c
41.Nervul infraorbital se imparte in ramurile sale terminale:
a)palpebrala
b)zigomatic
c)ganglionara
d)nazala
e)labiala
a,d
42.In care regiune se desprind din n. Maxilar ramurile n. Alveolar superior
posterior?
a) in santul infraorbital
b)in fosa craniana medie

c)fosa pterigopalatina
d)nivelul orbitei
e)fosa jugulara

43.Ramurile ganglionare ale n. Maxilar contin fibre parasimpatice


preganglionare pt:
a)glanda lacrimala
b)glanda parotida
c)mucoasa cav. nazale
d)palat
e)faringe
a
44.Care din urmatorii nervi este considerat un filet inconstant?
a)zigomatic
b)dentar superioir anterior
c)dentar superior posterior
d)lacrimal
e)dentar superior mijlociu
e
45.Care nervi sunt responsabili pt inervatia peretilor sinusului naxilar?
a)alveolar sup ant
b)dentar superior posterior
c)alveolar superior-mijlociu
d)zigomatic
e)infraorbital
a,b
46.Radaciana a caror dinti poate sa ajunga cel mai frecvent in planseul
sinusului maxilar?
a)PM1
b)PM2
c)M1
d)M2
e)M3
b,c
47.Nervul auriculo-temporal este ram al nervului:
a) temporal profund mijlociu
b)temporomaseterin
c)temporobucal
d)maxilar
e)mandibular
e
48.Care dintre urmatoarele ramuri ale trigemenului e cea mai voluminoasa?
a) oftalmica
b)maxilara
c)mandibulara
d)n. lingual
e)n. infraorbital
c

49.Care nerv e responsabil pt inervatia mucoasei palatine in regiunea


anterioara caninului
a)nazal lateral
b)palatin mare
c)palatin mijlociu
d)lui Scarpa
e)plexul alveolar superior ant
d
50.La dintii centrali si laterali superiori ajung filete nervoase ce apartin:
a)n. palatin mare
b)n. alveolar superior si anterior
c)plexul dentar superior
d)n. nazopalatin
e)n. infraorbitar
b,c
51.Nervul alveolar inf se desprinde din ramura madibulara:
a)la 2 cm deasupra gaurii ovale
b)la 2 cm sub gaura ovala
c)la nivelul gaurii mandibulare
d)la nivelul canalului Stenon
e)in spatiul pterigoidian al regiunii infratemporale

b,e

52.Nervul milohioidian face parte din ramurile colaterale ale n alveolar inferior
si emite filete nervoase pt:
a) 1/3 posterioara a limbii
b)muschiul milohioidian
c)gingia din zona M si PM inf
d)pantecele anterior al digastricului
e)faringe si valul palatin
b,d
53.Care sunt considerate ramurile terminale ale n mandibular?
a)auriculo-temporal
b)temoro-bucal
c)temporo maseterin
d)alveolar inf
e)lingual
d,e
54.Care sunt considerate ramuri colaterale ale n mandibullare dpdv anatomic?
a)temporal profund
b)temporo-maseterin
c) temporobucal
d)pterigoidian medial
e)auriculo-temporal
a,b,c,d,e
55.Ramurile colaterale ale nervului alveolar inf sunt:
a)n. milohioidian
b)n. dentari inferiori si posteriori
c)n. dentari inf si mijlocii
d)n. mentonier
e)n. incisiv
d,e

56.Palatul dur este inervat senzitiv de:


a)ramuri nazale laterale
b)ramuri nazale mediale
b,e
c)etmoidal anterior
d)etmoidal posterior
e)n. palatini
57.M1, M2 superiori primesc filete nervoase de la:
a)n. palatin mare
b)n palatin mijlociu
c)n. palatin posterior
d)n. alveolar superior si posterior
d,e
e)plexul dentar superior
58.Ramura meningeana a maxilarului isi are originea in:
a)regiunea infratemporala
b)sinusul cavernos
c)fosa craniana medie
c
d)regiunea pterigo-palatina
e)spatiul interpterigoidian
e
59.Ramurile n. Zigomatic sunt:
a)lacrimale
b)palpebrane
c)nazale
d)zigomatico-temorala
e)zigomatico-faciala

d,e

60.De unde pornesc urmatoarele ramuri nervoase: oftalmic, maxilar,


mandibular?
a)din centrii encefalici
b)puntea lui Varolio
d
c)mezencefal
d)ggl. Gasser
e)pedunculul cerebelos mijlociu
61.Ramurile n. Oftalmic sunt:
a)nazociliar
b)zigomatic
c)frontal
d)suborbital
e)lacrimal
a,c,e
62.Care sunt ramurile n nazociliar?
a)etmoidal anterior
b)etmoidal posterior
c)lacrimal
d)nazale laterale
e)nazale mediale
b,d

63.Care sunt ramurile n frontal?


a)infraorbital
b)supraorbital
c)suborbital
d)supratrohlear
e)lacrimal

b,d

64.Traiectul de inervatie a ramurilor laterale a etmoidalului anterioir sunt:


a)peretee lateral al foselor nazale
b)partea anterioara a septului nazal
c)canalul lacrimal
d)segmentul medial al pleoapelor
e)tegumentul treimii superioare a nasului
c,d,e
65.Nervul oftamic are anexat ggl:
a)Gasser
b)Otic
c)ciliar
d)Merkel
e)Pterigopalatin
c
66.N. alveolari superiori si posteriori se desprind din maxilar la nivelul:
a)fosei pterigo-maxilare
b)fisurii sfenomaxilara
c)santul suborbitar
d)fisurii orbitare inferioare
e)orificii suborbitar
d
67.N. zigomatic se separa din n. Maxilar:
a)deasupra gaurii rotunde
b)in canalul infraorbitar
c)in fisura orbitara
d)in fisura sfenomaxilara
e)in fisura orbitala superioara
a
68.Care sunt zonele de inervatie pt nervul alveolar superior si posterior?
a)osul maxilar
b)mailarii 1,2,3
c)periost distal de creasta zigomato-alveolara
d)peretele posterior al sinusului maxilar
e)mucoasa gingivala si vestibulara in dreptul molarilor
a,b,c,d,e
69.Care este orificiul de emrgenta a n. Trigemen?
a)gaura supraorbitala
b)gaura suborbirala
c)mentoniera
d)incisiva

e)niciun raspuns corect

a,b

70.N alveolar sup si mijlociu isi are originea


a) nervul infraorbital
b)se desptinde din maxilar de la nivelul santului infraorbital
c)participa la formarea plexului dentar superior
d)inerveaza premolarii sup.
e)inerveaza sinusul maxilar
b,c,d
71.Muschiul pterigoidian lateral primeste filete nervoase de la:
a)temporomaseter
b)temporal profund mijlociu
c)temporobucal
d)pterigoidian medial
e)auriculotemporal
c
72.Originea reala a n trigemen este in:
a)ggl. trigeminal
b)nucleul motor al n trigemen
c)nucleul mezencefalului
d)nucleul spinal al trigemenului
e)nucleul facialului

a.b

73.Nervul maxilar strabate urmatoarele regiuni:


a)fosa zigomatica
b)fosa pterigopalatina
c)fisura sfenomaxilara
d)santul infraorbitar
e)fosa pterigoidiana
b,d
74.Din nervul mandibular se desprind urmatoarele ramuri:
a)pterigoidian medial
b)auriculotemporal
c)lingual
d)alveolar inferior
e)timpanic
a,b,c,d
75.N mandibuar inerveaza prin intermediul ramurior sale:
a) m. maseter
b)m. temporal
c)m buccinator
d)m milohioidian
e)m stioglos
a,b,d
76.Care din urmatoarele anestezii se intalnesc la maxilarul inferior?
a) la gaura mentoniera
b)interincisiva
c)la spix
a,c,d
d)plexala inferioara

e)la nervul palatin


77.In cazul anesteziei plexului nervos superior care parte nervoasa a nervului
alveolar superior este anesteziata?
a)trunchiul
b)plexul vascular
c)terminatiile nervoase
c
d)portiunea posterioara
e)portiunea mijlocie
78.Nervul maxilar prin ramura Meningeana va inerva care parte a durei mater?
a)toata
b) din vecinatate
c)o portiune foarte mica
d)depinde de caz
e)niciuna nu este corecta
b
79.Unde este situat ggl Gasser?
a)inaintea osului sfenoid
b)in triunghiul retromolar
d
c)in saua turceasca a sfenoidului
d)farta antero-superioara a stancii temporalului
e)in orbita
80.Cu care din urmatoarele formatiuni anatomice va intra in raport nervul
lingual?
a)glanda parotida
b) canalul Warton
c)apofiza coronoida
d)plica pterigomandibulara
b
e)ggl submandibular
81.La arcada superioara se practica urmatoarele anestezii:
a)la spix
b)la tuberozitate
b, c
c)interincisiva
d)la gaura mentoniera
e)toate sunt corecte
82.Nervul alveolar superior este impartit in fuctie de regiunea arcadei pe care
o inerveaza in:
a)alveolar supero-posterior
b)alveolar supero-mijlociu
c)alveolar supero-anterior
a,b,c
d)alveolar infraorbital
e)alveolar supraorbital
83.Ramura mandibulara a trigemenului este?
a)strict senzitiva

b)strict motorie
c)mixta
d)cateodata senzitiva
e)aleator motorie

84.Care nerv are ramuri pt pielea tragusului?


a)auriculotemporal
a
b)lingual
c)frontal
d)mentonie
e)incisiv
85.Care ramura a trigemenului nu are importanta stomatologica cruciala?
a)oftalmica
b)maxilara
c)madibulara
a
d)niciuna
e)toate
86.Nervul alveolar superior si anterior inerveaza care parte a sinusului maxilar?
a) anterioara
b)posterioara
a
c)mijlocie
d)toate cele de mai sus
e)niciuna de mai sus
87.Nervul alveolar superior si mijlociu inerveaza care parte a sinusului maxilar?
a) anterioara
b)posterioara
e
c)mijlocie
d)toate cele de mai sus
e)niciuna de mai sus
88.Nervul alveolar superior si posterior inerveaza care parte a sinusului
maxilar?
a) anterioara
b)posterioara
b
c)mijlocie
d)toate cele de mai sus
e)niciuna de mai sus
89.Plexul dentar superior inerveaza:
a)osul alveolar
b)sinusul maxilar
c)dinti
d)fosa nazala
e)niciuna de mai sus
a,b,c,d
90.Ce nerv ajunge la papila interincisiva?
a) nazopalatin

b)alveolar superior posterior


c)palatin
d)frontal
e)madibular

91.Cele 3 ramuri ale trigemenului sunt emise de gasser la nivelul?


a)craniului
b)orbitei
c)foselor nazale
d)marginii antero-laterale
d
e)ggl Otic
92.Prin gaura rotunda ce nervi emerg?
a)maxilar
b)mandibular
c)alveolar superior
d)alveolar inferior
e)toti cei de mai sus

93.Nervul alveolar supero-posterior:


a)sunt 2-3 ramuri
b)este un singur filet
c)este un trunchi nervos
d)este un plex vasculonervos
e)este un plex nervos

94.De cine este inervat canalul nazo-lacrimal?


a)frontal
b)oftalmic
c)nazopalatin
e
d)alveolari superoposteriori
e)alveolari supero si anteriori
95.Ganglionul pteririgopalatin se mai nueste si:
a) ggl lui Meckel
b)otic
c)ganglion limfatic
d)nu are alt nume
e)toate cele de mai sus
a
96.Ggl pterigopalatin se afla pe raiectul nervului:
a)mandibuar
b)maxilar
b
c)palatin
d)nazopalatin
e)mentonier
97.Nervul palatin anterior se mai numeste si:
a)palatin superoposterior

b)nu are alt nume


c)palatin mijlociu
d)palatin mic
e)nervul palatin mare

98.Care ramura a alveolarilor superiori inerveaza incisivul central?


a)frontala
a
b)posterioara
c)mijlocie
d)toate
e)niciuna
99.Care ramura a alveolarilor superiori inerveaza PM1?
a)frontala
b)posterioara
c)mijlocie
c
d)toate
e)niciuna

Anesteziologie
100.
Anestezicul local utilizat n medicina dentar trebuie sa ndeplineasc
urmtoarele caliti:
a. efect anestezic puternic, care s asigure o anestezie complet pentru toate
tipurile de tratament stomatologic;
b. . efect anestezic puternic, care s asigure o anestezie complet doar pentru
anumite tipuri de tratamente stomatologice;
c. inducie suficient de scurt;
d. toxicitate sistemic redus;
e. s nu produc iritaii locale;
Raspuns corect: a,c,d,e
101.
Anestezicul local utilizat n medicina dentar trebuie sa ndeplineasc
urmtoarele caliti:
a. efect anestezic puternic, care s asigure o anestezie complet pentru toate
tipurile de tratament stomatologic;
b. durata adecvat a anesteziei, ce trebuie s varieze ntre 30 i 60 de minute
pentru tratamentele stomatologice standard;

c. s nu produc iritaii locale;


d. raport bun eficien/toxicitate;
e. inciden sczut a efectelor adverse.
Raspuns corect: a,b,c,d,e
102.
Durata adecvat a anesteziei pentru tratamentele stomatologice
standard:
a. trebuie s varieze ntre 60 i 90 de minute
b. trebuie s varieze ntre 30 i 60 de minute
c. este de 180 minute
d. dureaz toat ziua
e. niciun rspuns corect.
Raspuns corect: b
103.
Prima substan de anestezie local cunoscut este:
a. Prilocaina
b. Lidocaina
c. Mepivacaina
d. Cocaina
e. Articaina
Rapuns corect: d
104.
Pirmul anestezic local modern, un derivat amidic, este reprezentat de:
a. Mepivacaina
b. Bupivacaina
c. Prilocaina
d. Articaina
e. Lidocaina
Raspuns corect: e
105.
6. Articaina:
a. este astzi unul din cele mai folosite anestezice locale
b. este astzi unul din cele mai folosite anestezice generale
c. utilizat in special in medicin dentar si chirurgia oro-maxilo-facial
d. sintetizat de ctre chimistul Muschaweck
e. sintetizat de ctre Lofgren.
Raspuns corect: a,c,d
106.
Substane care fac parte din categoria anestezicelor locale sunt:
a.Tiopentalul sodic
b.Articaina
c.Bupivacaina
d.Mepivacaina
e.Ketamina
Rapuns corect: b,c,d
107.
Urmtoarele substane fac parte din categoria anestezicelor locale, cu
excepia:
a.Prilocaina
b.Mepivacaina
c.Bupivacaina

d.Ketamina
e.Articaina
Raspuns corect: d
108.
Cocaina:
a.prima substan de anestezie local cunoscut
b a doua substan de anestezie local cunoscut
c. a fost preparat din frunzele arborelui Eritroxilon Coca
d. Kollereste este primul care folosete cocaina ca anestezic local n medicin
dentar
e. Kollereste este primul care folosete cocaina ca anestezic local n chirurgia
oftalmologic
Raspuns corect: a,c,e
109.
Urmtoarele substane fac parte din categoria anestezicelor locale, cu
excepia:
a.Bupivacaina
b.Articaina
c.Mepivacaina
d.Eterul
e.Peroxidul de azot
Raspuns corect: d,e
110.
Cnd nervul este inactiv:
a. exist un potenial electric negativ de repaus de -50 mV pn la - 70 mV n celul
b. exist un potenial electric pozitiv de repaus de -50 mV pn la - 70 mV n celul
c. exist un potenial electric negativ de repaus de -70 mV pn la - 50 mV n celul
d. exist un potenial electric negativ de repaus de -50 mV pn la - 70 mV n esut
e. niciun rspuns corect
Raspuns corect: a
111.
Excitaia determin:
a.o prim faz relativ lent de depolarizare
b.o prim faz relativ rapid de deporalizare
c.potenialul electric din celul devine n mod progresiv mai puin negativ
d.la sfritul aciunii nervul este ncrcat negativ n interior i pozitiv n exterior
e. la sfritul aciunii nervul este ncrcat pozitiv n interior i negativ n exterior
Raspuns corect: a,c,e
112.
La nivelul maxim al aciunii, potenialul pozitiv intracelular ajunge la:
a.20 mV
b.30 mV
c.40 mV
d.50 mV
e.70 mV
Raspuns corect: c
113.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Excitaia determin o prim faz relativ lent de depolarizare.

b. Excitaia determin o prim faz relativ lent de repolarizare.


c. n depolarizare, potenialul electric din celul devine n mod progresiv mai puin
negativ.
d. n momentul n care diferena de potenial dintre interiorul i exteriorul
membranei celulare ajunge la un nivel critic, depolarizarea inverseaz potenialul.
e. La nivelul maxim al depolarizrii, potenialul pozitiv intracelular ajunge la 60 mV.
Raspuns corect: a,c,d
114.
*Urmtoarele afirmaii sunt corecte, cu excepia:
a. Excitaia determin o prim faz relativ lent de depolarizare.
b. n depolarizare, potenialul electric din celul devine n mod progresiv mai puin
negativ.
c. n momentul n care diferena de potenial dintre interiorul i exteriorul
membranei celulare ajunge la un nivel critic, depolarizarea inverseaz potenialul.
d. La nivelul maxim al depolarizrii, potenialul pozitiv intracelular ajunge la 40 mV.
e. La nivelul maxim al depolarizrii, potenialul pozitiv intracelular ajunge la 60 mV.
Rspuns corect: e
115.
Citoplasma unui nerv periferic n repaus:
a.este saturat cu ioni de potasiu
b.este saturat cu ioni de sodiu
c.este srac n ioni de sodiu
d.este srac n ioni de potasiu
e.are o stare opus mediului extracelular
Rspuns corect: a,c,e
116.
n repaus:
a. membrana celular este relativ impenetrabil la ioni
b. membrana celular este relativ penetrabil la ioni
c. citoplasma nervului are o stare opus mediului extracelular
d.citoplasma este saturat cu ioni de potasiu
e.citoplasma este srac n ioni de sodiu
Rspuns corect: a,c,d,e
117.
La excitare:
a. permeabilitatea celular crete i apare iniial un aflux de ioni de sodiu n celul
b. permeabilitatea celular crete i apare iniial un aflux de ioni de potasiu n celul
c. faza de depolarizare dureaz 0,3 milisecunde
d. faza de depolarizare dureaz 1 secund
e. depolarizarea este determinat de afluxul de ioni
Rspuns corect: a,c,e
118.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Cnd celula este depolarizat la maxim, se nchid canalele de Na+ i ionii de K+
ies din celul, cu efect de repolarizare a membranei celulare.
b. Cnd celula este depolarizat la maxim, se deschid canalele de Na+ i ionii de
K+ intr n celul, cu efect de repolarizare a membranei celulare.
c. Cnd celula este repolarizat la maxim, se nchid canalele de Na+ i ionii de K+
ies din celul, cu efect de depolarizare a membranei celulare.
d. Micarea ionilor de K+ i Na+ n timpul excitaiei este pasiv.

e. Micarea ionilor de K+ i Na+ n timpul excitaiei este activ.


Rspuns corect: a,d
119.
Urmtoarele afirmaii sunt false:
a. Cnd celula este depolarizat la maxim, se nchid canalele de Na+ i ionii de K+
ies din celul, cu efect de repolarizare a membranei celulare.
b. Cnd celula este depolarizat la maxim, se deschid canalele de Na+ i ionii de
K+ intr n celul, cu efect de repolarizare a membranei celulare.
c. Cnd celula este repolarizat la maxim, se nchid canalele de Na+ i ionii de K+
ies din celul, cu efect de depolarizare a membranei celulare.
d. Micarea ionilor de K+ i Na+ n timpul excitaiei este pasiv.
e. Micarea ionilor de K+ i Na+ n timpul excitaiei este activ.
Rspuns corect: b,c,e
120.
Blocarea conducerii nervoase determinat de anestezicul local:
a.va fi o suprimare a transmiterii influxului nervos.
b. determin pierderea reversibil a sensibilitii dureroase ntr-o zon nelimitat.
c. determin pierderea ireversibil a sensibilitii dureroase ntr-o zon limitat.
d. determin pierderea reversibil a sensibilitii dureroase ntr-o zon limitat.
e. intereseaz mai uor fibrele nervoase cu diametru mai mic.
Rspuns corect: a,d,e
121.
Blocarea conducerii nervoase determinat de anestezicul local:
a. are loc prin mpiedicarea procesului de excitaie-conducere, fr lezarea fibrei
nervoase.
b. are loc prin mpiedicarea procesului de excitaie-conducere, cu lezarea fibrei
nervoase.
c. intereseaz mai uor fibrele nervoase cu diametru mai mic.
d. intereseaz mai uor nervoase cu diametru mai mare.
e. intereseaz mai uor fibrele deloc sau puin mielinizate.
Rspuns corect: a,c,e
122.
Blocarea conducerii nervoase determinat de anestezicul local:
a. intereseaz mai uor fibrele nervoase cu diametru mai mic.
b. intereseaz mai uor fibrele deloc sau puin mielinizate.
c. intereseaz mai uor fibrele mielinizate.
d. intereseaz mai uor fibrele cu axonii scuri.
e. intereseaz mai uor fibrele cu frecven de descrcare mare i potenial de
aciune durabil.
Rspuns corect: a,b,d,e
123.
Prin aciunea anestezicului local, dispar pe rnd:
a.senzaia termic i dureroas
b.propriocepia
c.sensibilitatea tactil
d.sensibilitatea de presiune
e.funcia motorie
Rspuns corect:a,b,c,d,e
124.

Anestezicele locale:

a.influeneaz potenialul de repaus al membranei.


b. nu influeneaz potenialul de repaus al membranei.
c. determin schimbri electrochimice n membrana nervoas care previn
depolarizarea.
d.determin schimbri electrochimice n membrana nervoas care previn
repolarizarea.
e. blocheaz propagarea influxului nervos.
Rspuns corect: b,d,e
125.
Prin stabilizarea membranei se nelege:
a. schimbri electrochimice n membrana nervoas care previn depolarizarea.
b. blocarea popagrii influxului nervos
c. influenarea potenialului de repaus al membranei
d. toate rspunsurile sunt corecte.
e. niciun rspuns corect.
Rspuns corect: a,b
126.
*Puterea(potena) anestezicelor locale depinde de:
a.liposolubilitatea lor.
b.hidrosolubilitatea lor.
c.viteza de injectare.
d.toate rspunsurile sunt corecte
e.niciun rspuns corect.
Rspuns corect: a
127.
*Intensitatea efectului anestezicului depinde de:
a. hidrosolubilitatea lui.
b. viteza de injectare.
c. concentraia lui.
d.toate rspunsurile sunt corecte.
e.niciun rspuns corect.
Rspuns corect: c
128.
Timpul de instalare a anestezicului depinde de:
a hidrosolubilitatea lui.
b. viteza de injectare.
c. concentraia lui.
d.toate rspunsurile sunt corecte.
e.niciun rspuns corect.
Rspuns corect: a
129.
Durata aciunii anestezicului depinde de:
a. capacitatea substanei de a se lega de glucide.
b. capacitatea substanei de a se lega de proteine.
c. capacitatea substanei de a se lega de lipide.
d. toate rspunsurile sunt corecte.
e. niciun rspuns corect.
Rspuns corect: b

130.
Durata aciunii anestezicului depinde de:
a. capacitatea substanei de a se lega de proteine.
b. concentraia de forme cationice din jurul axonului.
c. capacitatea de difuzibilitate a anestezicului.
d.viteza de injectare.
e. rata de eliminare a anestezicului.
Rspuns corect: a,b,c,e
131.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. n structura oricrui anestezic local, sunt prezente dou grupri chimice
eseniale: radicalul aromatic (componenta anionic H) i gruparea aminic teriar
(componenta cationic B+).
b. Prin componenta lor cationic, anestezicele locale sunt derivai cuaternari de
amoniu i pot bloca transmiterea sinaptic neuronal.
c. Prin componenta lor cationic, anestezicele locale sunt derivai cuaternari de
sodiu i pot bloca transmiterea sinaptic neuronal.
d. Radicalul aromatic confer substanelor anestezice locale caracterul lipofil, care
face posibil traversarea membranei perinervoase axonale.
e. Radicalul aromatic confer substanelor anestezice locale caracterul hidrofil, care
face posibil traversarea membranei perinervoase axonale.
Rspuns corect: a,b,d
132.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte, cu excepia:
a. n structura oricrui anestezic local, sunt prezente dou grupri chimice
eseniale: radicalul aromatic (componenta anionic H) i gruparea aminic teriar
(componenta cationic B+).
b. Prin componenta lor cationic, anestezicele locale sunt derivai cuaternari de
amoniu i pot bloca transmiterea sinaptic neuronal.
c. Prin componenta lor cationic, anestezicele locale sunt derivai cuaternari de
sodiu i pot bloca transmiterea sinaptic neuronal.
d. Radicalul aromatic confer substanelor anestezice locale caracterul lipofil, care
face posibil traversarea membranei perinervoase axonale.
e. Radicalul aromatic confer substanelor anestezice locale caracterul hidrofil, care
face posibil traversarea membranei perinervoase axonale.
Rspuns corect: c,e
133.
Puterea anestezic a substanei anestezice este favorizat de:
a.mediul alcalin.
b.pH-ul sczut.
c.pH-ul crescut.
d.mediul acid.
e.niciun rspuns corect.
Rspuns corect: a,c
134.
Urmtoarele afirmaii sunt false:
a. Amina teriar realizeaz mediul alcalin care favorizeaz puterea anestezic a
substanei.
b. Amina teriar realizeaz mediul acid care favorizeaz puterea anestezic a
substanei.

c. Amina teriar realizeaz mediul alcalin care defavorizeaz puterea anestezic a


substanei.
d. Odat absorbite n fluxul sanguin, anestezicele locale sunt distribuite la esuturi
n general, fiind metabolizate n ficat n compui care vor fi eliminai n primul rnd
renal.
e. Odat absorbite n fluxul sanguin, anestezicele locale sunt distribuite la esuturi
n general, fiind metabolizate n circulaie n compui care vor fi eliminai n primul
rnd renal.
Rspuns corect: a,d
135.
n fluxul sanguin, substana anestezic local circul sub dou forme:
a. forma legat, transportat de o protein circulant i forma liber.
b. forma legat, transportat de o glucid circulant i forma liber.
c. forma legat, transportat de o lipid circulant i forma liber.
d. forma legat, transportat de o lipid i protein circulant i forma liber.
e. niciun rspuns corect.
Rspuns corect: a
136.
La pacienii cu suferine cardiace, care se trateaz cu medicamente,
precum betablocante, blocante de calciu, antiaritmice:
a. nu pot apare accidente de supradozare dup administrarea unui anestezic local.
b. fraciunea legat de anestezic local va crete n circulaie i pot apare accidente
generale de supradozare, chiar n limita dozelor uzuale de anestezic.
c. fraciunea liber (nelegat) de anestezic local va crete n circulaie i pot apare
accidente generale de supradozare, chiar n limita dozelor uzuale de anestezic.
d. fraciunea liber (nelegat) de anestezic local va crete n circulaie i pot apare
accidente generale de supradozare, doar dup administrarea unor doze mari de
anestezic.
e. niciun rspuns corect.
Rspuns corect: c
137.
Din categoria amidelor, fac parte:
a. Cocaina
b. Mepivacaina
c. Bupivacaina
d. Lidocaina
e. Prilocaina
Rspuns corect: b,c,d,e
138.
Din categoria amidelor, fac parte:
a. Clorprocaina
b. Mepivacaina
c. Bupivacaina
d. Lidocaina
e. Butacaina
Rspuns corect: b,c,d
139.
Din categoria esterilor, fac parte:
a. Procaina (novocaina, neocaina)
b Clorprocaina (nescaina)

c. Propoxicaina
d.Cocaina
e.Tetracaina
Rspuns corect: a,b,c,d,e
140.
*Din categoria esterilor, fac parte:
a.Butacaina
b.Clorprocaina
c.Cocaina
d.Tetracaina
e.Toate rspunsurile sunt corecte.
Rspuns corect: e
141.
*Din categoria amidelor fac parte urmtoarele substane, cu excepia:
a. Etidocaina
b. Mepivacaina
c. Bupivacaina
d. Lidocaina
e. Butacaina
Rspuns corect: e
142.
*Astzi, n medicina dentar modern, sunt utilizate substane
anestezice locale cu caliti superioare.Acestea sunt:
a.Mepivacaina
b.Lidocaina
c.Articaina
d.Toate rspunsurile de mai sus sunt corecte.
e.Niciun rspuns corect.
Rspuns corect: d
143.
Urmtoarele substane sunt anestezice locale cu caliti superioare, cu
excepia:
a.Lidocaina
b.Articaina
c.Mepivacaina
d.Benzocaina
e.Piperocaina
Rspuns corect: d,e
144.
Substana anestezic utilizat n anestezie local, n medicin dentar,
trece prin:
a.esut nervos
b.flux sanguin
c.plmni
d.ficat
e.rinichi
Rspuns corect: a,b,d,e
145.
Substana anestezic utilizat n anestezie local, n medicin dentar,
trece prin:

a.esut nervos
b.flux sanguin
c.ficat
d.rinichi
e.Toate rspunsurile sunt corecte.
Rspuns corect: e
146.
*Din punctul de vedere al compoziiei chimice al substanelor
anestezice, se descriu:
a.esteri
b.amide
c.chinoline
d.Toate rspunsurile de mai sus sunt corecte.
e.Niciun rspuns corect.
Rspuns corect: d
147.
Urmtoarele substane au fost nlocuite n practic de substane cu
caliti superioare, avnd n prezent numai interes documentar:
a.Procaina
b.Ametocaina
c.Clorprocaina
d.Piperocaina
e.Lidocaina
Rspuns corect: a,b,c,d
148.
Urmtoarele substane au fost nlocuite n practic de substane cu
caliti superioare, cu excepia:
a.Procaina
b.Ametocaina
c.Clorprocaina
d.Piperocaina
e.Mepivacaina
Rspuns corect: e
149.
Substane anestezice cu caliti superioare sunt:
a.Ametocaina
b.Articaina
c.Procaina
d.Lidocaina
e.Mepivacaina
Rspuns corect: b,d,e
150.
Lidocaina:
a. din punct de vedere chimic, este o acetamid.
b. are un pH de aproximativ 6,5.
c. se comercializeaz sub form de soluii apoase, izotone, sterile, apirogene, care
conin agent anestezic.
d. se comercializeaz cu sau fr adrenalin.
e. nu conine n niciun caz conservani care pot induce reacii alergice.

Rspuns corect: a,b,c,d


151.
Lidocaina:
a. se comercializeaz sub form de soluii apoase, izotone, sterile, apirogene, care
conin agent anestezic.
b. se comercializeaz doar fr adrenalin.
c. se comercializeaz cu sau fr adrenalin.
d. se comercializeaz doar cu adrenalin.
e. soluia conine de cele mai multe ori un conservant numit metilparaben.
Rspuns corect: a,c,e
152.
Produsele de tip xilin, marcate cu MPF:
a. conin matilparaben.
b. nu conin metilparaben.
c. dau reacii alergice.
d. nu conin adrenalin n niciun caz.
e. niciun rspuns corect.
Rspuns corect: b
153.
Produsele de tip xilin cu adrenalin conin i metabisulfit de sodiu,
care:
a. este un conservant sulfit.
b. poate induce reacii severe la persoanele alergice.
c. nu induce reacii alergice deloc.
d. poate induce episoade astmatice la pacienii susceptibili.
e. produsele care nu conin acest conservant, sunt marcate MPF.
Rspuns corect: a,b,d
154.
Urmtoarele afirmaii,n legtur cu anestezia cu lidocain, sunt
corecte:
a. instalarea anesteziei este de circa 2-5 minute.
b. durata anesteziei este relativ crescut, 60-80 minute.
c. durata anesteziei este relativ redus, 20-45 minute.
d. instalarea anesteziei este de circa 10-15 minute.
e. durata anesteziei este de circa 2 minute.
Rspuns corect: a,b
155.
Mecanismul de aciune al lidocainei:
a.stabilizeaz membrana neuronal.
b.stabilizeaz axonii neuronului.
c. inhibeaz fluxurile ionice responsabile pentru iniierea i conducerea impulsurilor
nervoase.
d.crete fluxurile ionice responsabile pentru iniierea i conducerea impulsurilor
nervoase.
e.are efect anestezic local.
Rspuns corect: a,c,e
156.
La nivel plasmatic, lidocaina poate induce:
a.modificri ale fraciei de ejecie cardiac.

b.modificri ale rezistenei vasculare periferice.


c.modificri ale tensiunii arteriale.
d.efect depresor asupra centrilor de control cardiovascular.
e.uoar hipotensiune arterial.
Rspuns corect: a,b,c,d,e
157.
La nivel plasmatic, lidocaina poate induce:
a.toate rspunsurile de mai jos sunt corecte:
b.modificri ale rezistenei vasculare periferice.
c.modificri ale tensiunii arteriale.
d.efect depresor asupra centrilor de control cardiovascular.
e.uoar hipotensiune arterial.
Rspuns corect: a
158.
Urmtoarea afirmaie este fals:
a.La nivel plasmatic, lidocaina poate induce modificri ale fraciei de ejecie
cardiac.
b.La nivel plasmatic, lidocaina poate induce modificri ale rezistenei vasculare
periferice.
c. Asupra centrilor de control cardiovascular din sistemul nervos central,lidocaina
are un efect depresor.
d. Apare o uoar hipertensiune la administrarea unei doze uzuale de lidocain fr
adjuvant vasoconstrictor.
e. Apare o uoar hipotensiune la administrarea unei doze uzuale de lidocain fr
adjuvant vasoconstrictor.
Rspuns corect: d
159.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a.La nivel plasmatic, lidocaina poate induce modificri ale fraciei de ejecie
cardiac.
b.La nivel plasmatic, lidocaina poate induce modificri ale rezistenei vasculare
periferice.
c. Asupra centrilor de control cardiovascular din sistemul nervos central,lidocaina
are un efect depresor.
d. Apare o uoar hipertensiune la administrarea unei doze uzuale de lidocain fr
adjuvant vasoconstrictor.
e. Apare o uoar hipotensiune la administrarea unei doze uzuale de lidocain fr
adjuvant vasoconstrictor.
Rspuns corect: a,b,c,e
160.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a.Clorhidratul de lidocain este parial absorbit dup administrarea parenteral.
b.Clorhidratul de lidocain este complet absorbit dup administrarea parenteral.
c. Rata de absorbie n fluxul sanguin fiind dependent n primul rnd de prezena
sau absena agentului vasoconstrictor.
d. Rata de absorbie n fluxul sanguin fiind dependent de greutatea corporal a
pacientului.
e. Proporia de lidocaina clorhidrat legat plasmatic depinde de concentraia soluiei
administrate.
Rspuns corect: b,c,e

161.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Lidocaina clorhidrat trece bariera hematoencefalic, cel mai probabil prin
difuziune pasiv.
b. Substana este metabolizat rapid n proporie de aproximativ 90% la nivel
hepatic.
c. Metaboliii i restul de 10% din substana nemetabolizat sunt eliminate prin
materii fecale.
d.Metaboliii i restul de 10% din substana nemetabolizat sunt eliminate renal.
e. Perioada de njumtire este redus, la aproximativ 1, 5-2 ore.
Rspuns corect: a,b,d,e
162.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte, cu excepia:
a. Lidocaina clorhidrat trece bariera hematoencefalic, cel mai probabil prin
difuziune pasiv.
b. Substana este metabolizat rapid n proporie de aproximativ 90% la nivel
hepatic.
c. Metaboliii i restul de 10% din substana nemetabolizat sunt eliminate prin
materii fecale.
d.Metaboliii i restul de 10% din substana nemetabolizat sunt eliminate renal.
e. Perioada de njumtire este redus, la aproximativ 1, 5-2 ore.
Rspuns corect: c
163.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Lidocaina clorhidrat trece bariera hematoencefalic, cel mai probabil prin
difuziune pasiv.
b. Substana este metabolizat rapid n proporie de aproximativ 90% la nivel
hepatic.
c. Metaboliii i restul de 10% din substana nemetabolizat sunt eliminate renal.
d. Perioada de njumtire este redus, la aproximativ 1, 5-2 ore.
e. Majoritatea afeciunilor hepatice influeneaz mai mult sau mai puin
farmacocinetica lidocainei.
Rspuns corect: a,b,c,d,e
164.
Urmtoarele afirmaii sunt false:
a. Afeciunile renale influeneaz farmacocinetica lidocainei
b. Substana este metabolizat rapid n proporie de aproximativ 90% la nivel
hepatic.
c. Metaboliii i restul de 10% din substana nemetabolizat sunt eliminate renal.
d. Majoritatea afeciunilor hepatice nu influeneaz farmacocinetica lidocainei.
e. Lidocaina clorhidrat trece bariera hematoencefalic, cel mai probabil prin
difuziune pasiv.
Rspuns corect: a,d
165.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Lidocaina clorhidrat trece bariera hematoencefalic, cel mai probabil prin
difuziune pasiv.
b. Substana este metabolizat rapid n proporie de aproximativ 90% la nivel
hepatic.
c. Metaboliii i restul de 10% din substana nemetabolizat sunt eliminate renal.

d. Afeciunile renale nu influeneaz farmacocinetica lidocainei, dar pot duce la


acumularea de metabolii.
e. Majoritatea afeciunilor hepatice influeneaz mai mult sau mai puin
farmacocinetica lidocainei.
Rspuns corect: a,b,c,d,e
166.

Xilin 2% cu adrenalin:

a.se prezint n fiole de 2 ml.


b.se prezint n fiole de 5 ml.
c.conine adrenalin n concentraie de 1:200.000.
d.nu conine adrenalin.
e.conine adrenalin n concentraie de 1:10.000.
Rspuns corect: a,c
167.
Produsele cu lidocain, comercializate sub form de spray sau gel:
a.conin adrenalin.
b.nu conin adrenalin.
c.sunt folosite pentru anestezie topic.
d.sunt folosite pentru anestezie general.
e.nu sunt folosite n medicin dentar.
Rspuns corect: b,c
168.
Modul de administrare a lidocainei:
a. Se recomand injectarea unei doze minime de anestezic care s permit
obinerea unei anestezii eficiente.
b. Se recomand injectarea unei doze ct mai mare de anestezic care s permit
obinerea unei anestezii eficiente.
c. n medicina dentar i chirurgia oro-maxilo-facial, doza uzual pentru anestezia
local este de 20-100 mg lidocain, deci 1-5 ml soluie 2%.
d. n medicina dentar i chirurgia oro-maxilo-facial, doza uzual pentru anestezia
local este de 20-200 mg lidocain, deci 1-10 ml soluie 1%.
e. . n medicina dentar i chirurgia oro-maxilo-facial, doza uzual pentru anestezia
local este de 25-100 mg lidocain, deci 1-4 ml soluie 2%.
Rspuns corect: a,c
169.
La adulii sntoi, doza maxim de lidocain, fr adrenalin, este de:
a. 2, 5 mg/kg-corp, fr a depi 300 mg;
b. 5, 5 mg/kg-corp, fr a depi 300 mg;
c. 7, 5 mg/kg-corp, fr a depi 300 mg;
d. 4, 5 mg/kg-corp, fr a depi 300 mg;
e.niciun rspuns corect.
Rspuns corect: d
170.
La adulii sntoi, doza maxim de lidocain, cu adrenalin, este de:
a. 7 mg/kg-corp, fr a depi 500 mg.
b. 6 mg/kg-corp, fr a depi 500 mg.
c. 2 mg/kg-corp, fr a depi 500 mg.
d. 10 mg/kg-corp, fr a depi 500 mg.
e.niciun rspuns corect.

Rspuns corect: a
171.
La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normal, doza maxim de lidocain
fr adrenalin este de:
a. 5-6 mg/kg-corp.
b. 3-4 mg/kg-corp.
c. 2-3 mg/kg-corp.
d. 7-8 mg/kg-corp.
e.niciun rspuns corect.
Rspuns corect: b
172.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. La adulii sntoi , doza maxim de lidocain fr adrenalin este de 4, 5 mg/kgcorp, fr a depi 300 mg;
b. La adulii sntoi , doza maxim de lidocain fr adrenalin este de 5, 5 mg/kgcorp, fr a depi 300 mg;
c. La adulii sntoi , doza maxim de lidocain cu adrenalin este de 7 mg/kgcorp, fr a depi 500 mg;
d. La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normal, doza maxim de lidocain fr
adrenalin este de 3-4 mg/kg-corp.
e. La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normal, doza maxim de lidocain fr
adrenalin este de 6 mg/kg-corp.
Rspuns corect: a,c,d
173.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte, cu excepia:
a. La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normal, doza maxim de lidocain fr
adrenalin este de 6 mg/kg-corp.
b. La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normal, doza maxim de lidocain fr
adrenalin este de 3-4 mg/kg-corp.
c. La adulii sntoi , doza maxim de lidocain fr adrenalin este de 4, 5 mg/kgcorp, fr a depi 300 mg;
d. La adulii sntoi , doza maxim de lidocain fr adrenalin este de 5, 5 mg/kgcorp, fr a depi 300 mg;
e. La adulii sntoi , doza maxim de lidocain cu adrenalin este de 7 mg/kgcorp, fr a depi 500 mg;
Rspuns corect: a,d
174.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Se recomand injectarea unei doze minime de anestezic care s permit
obinerea unei anestezii eficiente.
b. n medicina dentar i chirurgia oro-maxilo-facial, doza uzual pentru anestezia
local este de 20-100 mg lidocain, deci 1-5 ml soluie 2%.
c. Se va avea n vedere s nu se depeasc doza maxim pentru o edin.
d. Toate rspunsurile sunt corecte.
e. Niciun rsouns corect.
Rspuns corect: d
175.
Precauii n administrarea lidocainei:
a. Este contraindicat la pacienii cunoscui cu hipersensibilitate la anestezice locale
de tip amidic.

b. Se va evita injectarea intravascular.


c. Este necesar aspiraia nainte de injectarea substanei.
d.Nu este necesar aspiraia nainte de injectarea substanei.
e. Se recomand administrarea unei doze minime eficiente de anestezic.
Rspuns corect: a,b,c,e
176.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte, cu excepia:
a. Este contraindicat anestezia cu lidocain, la pacienii cunoscui cu
hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic.
b. Injectarea lidocainei se face intravascular.
c. Este necesar aspiraia nainte de injectarea substanei.
d.Nu este necesar aspiraia nainte de injectarea substanei.
e. Se recomand administrarea unei doze minime eficiente de anestezic.
Rspuns corect: b,d
177.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte din cadrul precauiilor, n
administrarea lidocainei:
a. Este contraindicat la pacienii cunoscui cu hipersensibilitate la anestezice locale
de tip amidic.
b. Se va evita injectarea intravascular.
c. Este necesar aspiraia nainte de injectarea substanei.
d. Riscul alergenic este datorat conservanilor de tip paraben i respectiv sulfit din
produsele cu adrenalin.
e. Se recomand administrarea unei doze minime eficiente de anestezic.
Rspuns corect: a,b,c,d,e
178.
Se vor monitoriza permanent dup anestezie cu lidocain:
a.ritmul cardiac.
b.ritmul respirator.
c.starea de contien a pacientului.
d.glicemia pacientului.
e.temperatura corporal a pacientului.
Rspuns corect: a,b,c
179.
Semnele precoce de neurotoxicitate central, dup anestezie cu
lidocain, sunt:
a.agitaie, anxietate
b.tinitus
c.ameeal
d.tulburri de vedere
e.tremurturi
Rspuns corect: a,b,c,d,e
180.
81. Administrarea lidocainei n timpul graviditii:
a.Lidocaina are efect teratogen
b.Se ncadreaz n clasa de toxicitate A.
c.Se ncadreaz n clasa de toxicitate B.
d.Se recomand temporizarea administrrii la gravide n primul trimestru de
sarcin.

e. Se recomand temporizarea administrrii la gravide n ultimul trimestru de


sarcin.
Rspuns corect: a,c,d
181.
Administrarea lidocainei n timpul graviditii:
a. Se recomand temporizarea administrrii la gravide n primul trimestru de
sarcin.
b.Se recomand temporizarea administrrii la gravide n al doilea trimestru de
sarcin.
c. Se recomand temporizarea administrrii la gravide n ultimul trimestru de
sarcin.
d. Se poate administra la gravide pe tot parcursul sarcinii.
e.Niciun rspuns corect.
Rspuns corect: a
182.
Administrarea lidocainei n timpul graviditii i lactaiei:
a.Monitorizarea cardiac fetal este recomandabil, avnd n vedere faptul c
lidocaina penetreaz bariera feto-placentar.
b.Hipotensiunea de sarcin poate aprea n rare situaii la paciente cu sarcin
avansat, dup administrarea de lidocain.
c. Hipertensiunea de sarcin poate aprea n rare situaii la paciente cu sarcin
avansat, dup administrarea de lidocain.
d.Se recomand nlocuirea alimentaiei la sn pentru 24 de ore, n cazul pacientelor
la care s-a practicat anestezie local cu lidocain cu sau fr adrenalin.
e.Nu s-a dovedit clar faptul c lidocaina ar fi eliminat n laptele matern.
Rspuns corect: a,b,d,e
183.
Urmtoarele afirmaii sunt false n legtur cu administrarea lidocainei
n timpul graviditii i lactaiei:
a.Monitorizarea cardiac fetal este recomandabil, avnd n vedere faptul c
lidocaina penetreaz bariera feto-placentar.
b S-a dovedit clar faptul c lidocaina este eliminat n laptele matern.
c.Hipotensiunea de sarcin poate aprea n rare situaii la paciente cu sarcin
avansat, dup administrarea de lidocain.
d.Se recomand nlocuirea alimentaiei la sn pentru 24 de ore, n cazul pacientelor
la care s-a practicat anestezie local cu lidocain cu sau fr adrenalin.
e.Nu se recomand nlocuirea alimentaiei la sn pentru 24 de ore, n cazul
pacientelor la care s-a practicat anestezie local cu lidocain cu sau fr adrenalin.
Rspuns corect: b,e
184.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Administrarea de soluii anestezice locale cu adrenalin sau noradrenalin la
pacieni sub tratament cu IMAO sau antidepresive triciclice poate induce
hipertensiune sever persistent.
b. Fenotiazinele i butirofenonele pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al
adrenalinei.
c. Fenotiazinele i butirofenonele nu pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al
adrenalinei.
d. Interaciunea lidocainei cu medicaia vasopresoare poate duce la hipertensiune
persistent.

e. Interaciunea lidocainei cu medicaia ocitocic ergotaminic poate duce la


hipertensiune persistent sau chiar la accidente vasculare cerebrale.
Rspuns corect: a,b,d,e
185.
Urmtoarele medicamente pot veni n interaciune cu lidocain:
a.antidepresive triciclice
b.fenotiazine
c.butirofenonele
d.vasopresoare
e.ocitocice ergotaminice
Rspuns corect: a,b,c,d,e
186.

Urmtoarele medicamente pot veni n interaciune cu lidocain:

a.antidepresive triciclice
b.fenotiazine
c.butirofenonele
d.vasopresoare
e.Toate rspunsurile sunt corecte.
Rspuns corect: e
187.
Urmtoarele afirmaii sunt false:
a. Administrarea de soluii anestezice locale cu adrenalin sau noradrenalin la
pacieni sub tratament cu IMAO sau antidepresive triciclice poate induce o
hipotensiune sever persistent.
b. Fenotiazinele i butirofenonele pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al
adrenalinei.
c. Fenotiazinele i butirofenonele nu pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al
adrenalinei.
d. Interaciunea lidocainei cu medicaia vasopresoare poate duce la hipotensiune
persistent.
e. Interaciunea lidocainei cu medicaia ocitocic ergotaminic nu poate duce n
niciun caz la accidente vasculare cerebrale.
Rspuns corect: a,c,d,e
188.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a.n cazul administrrii lidocainei la gravide, monitorizarea cardiac fetal este
recomandabil, avnd n vedere faptul c lidocaina penetreaz bariera fetoplacentar.
b. Fenotiazinele i butirofenonele pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al
adrenalinei.
c. Se recomand nlocuirea alimentaiei la sn pentru 24 de ore, n cazul pacientelor
la care s-a practicat anestezie local cu lidocain cu sau fr adrenalin.
d. Administrarea de soluii anestezice locale cu adrenalin sau noradrenalin la
pacieni sub tratament cu IMAO sau antidepresive triciclice poate induce o
hipetensiune sever persistent.
e.Se recomand temporizarea administrrii lidocainei la gravide n ultimul trimestru
de sarcin.
Rspuns corect: a,b,c,d

189.
Reaciile adverse dup administrarea lidocainei sunt rare i au legtur
cu nivelurile crescute de lidocain liber plasmatic, cauzate de:
a.supradozaj
b.absorbie lent
c.absorbie rapid
d.injectare intravascular
e.fenomene idiosincrazice.
Rspuns corect: a,c,d,e
190.
n reaciile adverse dup administrarea lidocainei, manifestrile SNC
sunt de tip excitaie sau/i inhibiie cortical, care au urmtoarele
manifestri clinice:
a.senzaie de cldur sau frig
b.parestezii
c.nervozitate
d.euforie, somnolen
e.grea i vom
Rspuns corect: a,b,c,d,e
191.
n reaciile adverse dup administrarea lidocainei, manifestrile SNC
sunt de tip excitaie sau/i inhibiie cortical, care au urmtoarele
manifestri clinice:
a.parestezii
b.vedere dubl sau neclar
c.tinitus
d.convulsii
e.chiar stop cardio-respirator.
Rspuns corect: a,b,c,d,e
192.
n reaciile adverse dup administrarea lidocainei, manifestrile SNC
sunt de tip excitaie sau/i inhibiie cortical, care au urmtoarele
manifestri clinice:
a.parestezii
b.nervozitate
c.euforie
d.somnolen
e.Toate rspunsurile sunt corecte.
Rspuns corect: e
193.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Manifestrile clinice de excitaie cortical, dup administrarea lidocainei, pot lipsi
sau pot fi de foarte scurt durat n acest caz tabloul clinic evolueaz direct cu
somnolen, incontien i stop cardio-respirator.
b. Manifestrile clinice de excitaie cortical, dup administrarea lidocainei, pot lipsi
sau pot fi de foarte scurt durat n acest caz tabloul clinic evolueaz direct cu
somnolen, incontien dar n niciun caz nu duce la stop cardio-respirator.
c. Moleeala/somnolena dup administrarea lidocainei reprezint un semn clinic
pentru nivel plasmatic sczut.
d. Moleeala/somnolena dup administrarea lidocainei reprezint un semn clinic
pentru nivel plasmatic ridicat.

e. Manifestrile de tip excitaie sau/i inhibiie cortical sunt caracterizate


prin senzaie de cldur sau frig, parestezii, fotofobie, nervozitate, euforie, confuzie,
ameeal, tinitus, somnolen, vedere dubl sau neclar, grea i vom,
tremurturi, convulsii, stare de incontien i chiar stop cardio-respirator.
Rspuns corect: a,d,e
194.
Manifestrile cardiovasculare, n reaciile adverse dup administrarea
lidocainei, cuprind:
a.bradicardie
b.hipotensiune
c.hipertensiune
d.rar colaps cardiovascular
e.rar stop cardio-respirator
Rspuns corect: a,b,d,e
195.
Manifestrile alergice, n reaciile adverse dup administrarea
lidocainei, cuprind:
a.edem
b.urticarie
c.reacii anafilactoide
d.Toate rspunsurile de mai sus sunt corecte
e.Niciun rspuns corect.
Rspuns corect: d
196.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Reaciile alergice dup administrarea lidocainei, sunt rare i se datoreaz mai
degrab conservantului metilparaben.
b. Evaluarea clinic a sensibilitii la anestezic prin injectare intradermic sau
subcutanat are valoare puternic.
c. Evaluarea clinic a sensibilitii la anestezic prin injectare intradermic sau
subcutanat are valoare discutabil.
d.Manifestrile alergice dup administrarea lidocainei cuprind: frisoane, papule,
zona zoster.
e. Manifestrile alergice dup administrarea lidocainei cuprind:edem, urticarie,
reacii anafilactoide.
Rspuns corect: a,c,e
197.
Atitudinea terapeutic n supradozaj de lidocain:
a.monitorizare cardio-respiratorie
b.monitorizarea strii de contien
c.oxigenoterapie
d. Dac simptomele nu se remit, se va apela de urgen la un serviciu specializat.
e.Toate rspunsurile sunt corecte.
Rspuns corect: e
198.
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a. Evaluarea clinic a sensibilitii la anestezic prin injectare intradermic sau
subcutanat are valoare discutabil.
b. Manifestrile alergice dup administrarea lidocainei cuprind:edem, urticarie,
reacii anafilactoide.

c. Manifestrile clinice de excitaie cortical, dup administrarea lidocainei, pot lipsi


sau pot fi de foarte scurt durat n acest caz tabloul clinic evolueaz direct cu
somnolen, incontien dar n niciun caz nu duce la stop cardio-respirator.
d. Manifestrile de tip excitaie sau/i inhibiie cortical sunt caracterizate
prin senzaie de cldur sau frig, parestezii, fotofobie, nervozitate, euforie, confuzie,
ameeal, tinitus, somnolen, vedere dubl sau neclar, grea i vom,
tremurturi, convulsii, stare de incontien i chiar stop cardio-respirator.
e. Moleeala/somnolena dup administrarea lidocainei reprezint un semn clinic
pentru nivel plasmatic sczut.
Rspuns corect: a,b,d
199.
Atitudinea terapeutic n supradozaj de lidocain, cuprinde:
a. n primul rnd este necesar o atitudine preventiv, cu limitarea cantitii de
substan injectat.
b.Monitorizare cardio-respiratorie.
c.Monitorizarea temperaturii corporale.
d. La apariia oricror semne de supradozaj, se va recurge n primul rnd la
oxigenoterapie.
e. Dac simptomele nu se remit, pacientul este trimis acas.
Rspuns corect: a,b,d

200.
Lidocaina Hcl este contraindicata la urmatoarele categorii de pacienti:
a) La pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic.
b) La toate categoriile de pacienti.
c) La pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip esteri.
d) La pacientii cu tulburari renale
e) Nici un raspuns nu este corect.
a
201.
Injectarea substantei de anestezic local:
a) Se va efectua intravascular.
b) Se evita injectarea intravasculara.
c) Nu presupune nici o regula de injectare.
d) Se va efectua intra-arterial.
e) Se va efectua intra-venos.
b
202.
Referitor la injectarea substantei de anestezic local:
a) Este insotita de aspiratie.
b) Nu este isotita de aspiratie.
c) Aspiratia se face dupa injectare.
d) Aspiratia se va efectua inainte de injectare.
e) Injectarea se va efectua cat mai repede posibil.
ad

203.
Doza de anestezic local recomandata este:
a) Doza maxima eficienta.
b) 50 ml/kg-corp.
c) Doza minima eficenta.
d) Doza medie eficienta.
e) 3 carpule/ manopera .
c
204.
Riscul alergenic al substantelor anestezice locale este datorat:
a) Conservantilor de tip sulfiti pentru lidocaina.
b) Conservantilor de tip paraben pentru adrenalina.
c) Conservanti de tip sulfiti pentru adrenalina.
d) Conservanti de tip paraben pentru lidocaina.
e) Conservanti de tip sulfati pentru adrenalina.
cd
205.
Care sunt semnele precoce de neurotoxicitate centrala?
a) agitatia
b) tinitusul
c) tulburari de vedere
d) bradicardie
e) tahipnee
abc
206.
Semnele precoce de neurotoxicitate centrala sunt:
a) Bruxismul
b) Anxietatea
c) Ameteala
d) Euforie
e) Tremuraturi
bce
207.
Care sunt semnele precoce de neurotoxicitate centrala?
a) Stare depresiva si somnolenta
b) Tahicardie si bradipnee
c) Diureza redusa
d) Hipersudoratie
e) Toate variantele de mai sus.
a
208.
Aneztezicele locale de tip amidic se administreaza cu precautie la pacientii
cu:
a) Afectiuni reumatismale
b) Fractura de col femural

c) Afectiuni hepatice severe


d) Litiaza urinara
e) Adenom de prostata
c
209.
Dupa efectuarea anestezicului local se vor monitoriza:
a) Diureza.
b) Ritmul cardiac.
c) VSH
d) Ritmul respirator.
e) Starea de constienta.
bde
210.
Unde are loc metabolizarea anestezicelor locale de tip amidic?
a) Splina
b) Ficat
c) Pancreas
d) Rinichi
e) Nici o varianta de mai sus.
b
211.
a) Clasa
b) Clasa
c) Clasa
d) Clasa
e) Clasa
b

In ce clasa de toxicitate se incadreaza lidocaina Hcl?


A
B
X
D
C

212.
Despre lidocaina putem afirma:
a) Traverseaza bariera feto-placentara
b) Nu traverseaza bariera feto-placentara
c) Se recomanda monitorizare cardiaca fetala
d) Nu afecteaza fatul
e) Nici o varianta de mai sus.
ac
213.
Administrarea de anestezice locale cu vasoconstrictor la pacientii tratati cu
IMAO sau antidepresive triciclice poate produce:
a) Hipertensiune severa persistenta.
b) Hipotensiune arteriala
c) Bradicardie
d) Tulburari metabolice
e) Oligurie.

a
214.
Fenotiazinele si butirofenonele:
a) Pot reduce efectul adrenalinei
b) Nu reduce efectul adrenalinei
c) Pot anula efectul adrenalinei
d) Nu interactioneaza cu adrenalina
e) Amplifica efectul adrenalinei
ac
215.
Care sunt reactiile adverse asupra SNC, la anestezicul local?
a) Convulsii
b) Greata si Voma
c) Parestezii
d) Fotofobie
e) Colica biliara
abcd
216.
Manifestarile cardio-vasculare aparute in urma administrarii anestezicului
local sunt:
a)
b)
c)
d)
e)

Bradicardie.
Hipotensiune.
Edem pulmonar
Stop cardio-respirator(rar).
Insuficienta cardiaca.
abd

217.
Care sunt reactiile alergice d.p.d.v. clinic in urma administrarii de anestezice
locale?
a) Purpura
b) Urticarie
c) Edem
d) Nistagmus
e) Reactii anafilactoide.
bce
218.
Cum procedam in caz de supradozaj cu anestezic local?
a) Administram diazepam
b) Oxigenoterapie
c) Administram fibrinolitice
d) Administram IMAO
e) Nici o varianta de mai sus
b

219.
Durata de instalare a anesteziei cu mepivacaina este de:
a) 10 min
b) 5-8 min
c) 2-3 min
d) 20 min
e) 1 min
c
220.
Mepivacaina prezinta o durata de anestezie de:
a) 1 h
b) 4 h
c) 20 min
d) 40 min
e)2-3 h
e
221.
Mepivacaina asociata cu un vasoconstrictor poate determina:
a) Cresterea duratei anesteziei
b) Scaderea duratei anesteziei
c) Nu influenteaza durata anesteziei
d) Este contraindicata aceasta asociere
e) Anularea efectului anesteziei
c

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

222.
10 h
3h
15 h
30 h
24 h
d

In cat timp se elimina mepivacaina din organism:

223.
Care este doza maxima de mepivacaina pentru o administrare la
pacientii normoponderali, fara afectiuni generale asociate?
50 mg
100 mg
200 mg
300 mg
400 mg
e

224.
Care este doza maxima de mepivacaina la copii sub 15 kg?
a) 0.5 mg/kg-corp

b)
c)
d)
e)

1.5 mg/kg-corp
1 mg/kg-corp
3 mg/kg-corp
5 mg/kg-corp
a
225.

a)
b)
c)
d)
e)

Efectul teratogen al mepivacainei incadreaza substanta in clasa:

A
B
C
D
X
c

a)
b)
c)
d)
e)

226.
Reactiile adverse posibile in urma administrarii de mepivacaina sunt:
Nervozitate
Nistagmus
Sialoree
Cefalee
Greata
abde

a)
b)
c)
d)
e)

227.
Reactiile adverse posibile in urma administrarii de mepivacaina sunt:
HDS
HTA
Logoree
Greata
Tahipnee urmata de apnee
cde

a)
b)
c)
d)
e)

228.
Dozele mari de mepivacaina pot produce:
Vasodilatatie
Colaps
Vasoconstrictie
Aritmii ventriculare
Voma
abd

a)
b)
c)
d)

229.
In caz de convulsii in urma supradozarii cu mepivacaina se va
administra:
Corticoterapie
Antibiotice
Diazepam
Barbiturice

e) Nu se administreaza nici un tratament.


c

a)
b)
c)
d)
e)

230.
Articaina:
Este un vasoconstrictor
Este un anestezic local de tpi amidic
Este un anestezic local de tip ester
Este un anestezic local de tip amidic dar contine si o grupare esterica
Nu este un anestezic local
d

a)
b)
c)
d)
e)

231.
1 min.
5 min.
10 min.
2-3 min.
7-8 min.
d

a)
b)
c)
d)
e)

232.
Durata anesteziei eficiente cu articaina este:
60-75 min.
85-100 min
30 min
40 min
15-20 min
a

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

Durata de instalare a anesteziei cu articaina este de:

233.
Pentru anestezia plexala, cantitatea de articaina folosita este(1
carpula=1.7-1.8 ml):
1 carpula
2-3 carpule
3 carpule
5 carpule
6-7 carpule
a
234.
Pentru anestezia tronculara, cantitatea de articaina folosita este(1
carpula=1.7-1.8 ml):
4-5 carpule
6 carpule
1-2 carpule
7 carpule
3 carpule
c

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

235.
Doza maxima de articaina la un pacient normoponderal, fara afectiuni
generale, intr-o sedinta este:
5 ml
6 ml
8 ml
10 ml
12.5 ml
e
236.
6 ani
4 ani
8 ani
10 ani
9 ani
b

237.
Atricaina se administreaza cu precautie la pacientii cu urmatoarele
afectiuni:
Hepatice
Renale
Digestive
Neuropsihice
Osteoarticulare
ab
238.

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

Este contraindicata administrarea de articaina la copiii sub:

Efectul teratogen al articainei incadreaza substanta in clasa:

A
B
C
D
X
c
239.
Injectarea concomitenta a articainei cu betablocante noncardioselective conduce la:
Scaderea tensiunii arteriale
Mentinetea tensiunii arteriale
Cresterea tensiuniii arteriale
Reactiii cutanate
Tulburari digestive
c

a)
b)
c)
d)
e)

240.
Riscul principal in caz de injectare rapida si in cantitate mare a
anestezicului local este:
Cefalee
Greata
Tinitus
Apnee
Necroza locala
e

a)
b)
c)
d)
e)

241.
In caz de supradozaj cu articaina:
Se administreaza oxigenoterapie pe masca
Nu se administreaza medicamente
Se administreaza la nevoie anticonvulsivante
Se va apela de urgenta la un serviciu specializat
Se administreaza AINS.
acd

a)
b)
c)
d)
e)

242.
Prilocaina:
Este un anestezic local amino-amidic
Este un anestezic local de tip ester
Este asociata cu adrenalina ca vasoconstrictor
Este asociata cu felipresina ca vasoconstrictor
Nu se asociaza cu vasoconstrictor.
ad

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

243.
Care dintre urmatoarele anestezice locale, are efect minim asupra
sistemului cardiovascular?
Mepivacaina
Prilocaina
Lidocaina
Bupivacaina
Cocaina
b
244.
Clasa A
Clasa B
Clasa C
Clasa D
Clasa X
c

Ce risc teratogen prezinta prilocaina?

245.
Care este rolul vasoconstrictorului asociat cu anestezicele locale?
a) Asigura oresorbtie lenta a anestezicului in circulatie

b)
c)
d)
e)

Creste potenta si durata anestezicului local


Scade potenta si durata anestezicului local
Creste riscul de toxicitate sistemica
Nu are nici un rol.
ab

a)
b)
c)
d)
e)

246.
Care este rolul vasoconstrictorului asociat cu anestezicele locale?
Creste riscul de sangerare locala
Scade riscul de sangerare locala
Scade riscul de toxicitate sistemica
Scade potenta anestezicului local
Scade durata anesteziei
bc

a)
b)
c)
d)
e)

247.
Care dintre urmatoarele substante au efect vasoconstrictor?
Adrenalina
Noradrenalina
Nitroglicerina
Nifedipina
Felipresina
abe

a)
b)
c)
d)
e)

248.
Care este cel mai eficient vasoconstrictor folosit in anestezia locala?
Noradrenalina
Felipresina
Adrenalina
Neo-cobefrinul
Nitroglicerina
c

a)
b)
c)
d)
e)

249.
Efectul local al adrenalinei este:
Induce hemostaza rapida
Induce hemoragie
Reduce absorbtia anestezicului in fluxul sanguin
Creste puterea anestezicului
Scade efectul anestezicului
acd

a)
b)
c)
d)
e)

250.
Efectul adrenalinei la pacientii cardiovasculari este:
Induce HTA
Induce tahicardie
Induce bradicardie
Nu are nuci un efect
Induce bradicardie si tahicardie.

ab

a)
b)
c)
d)
e)

251.
La pacientii cu ast bronsic:
Se evita administrarea de anestezic cu adrenalina
Este indicata administrarea de anestezic cu adrenalina adrenalina
Nu prezinta nici un risc la anestezia cu vasoconstrictor
Este obligatorie administrarea de anestezic cu vasoconstrictor
Nici un raspuns nu este corect
a

a)
b)
c)
d)
e)

252.
La pacientii cu diabetici:
Se evita administrarea de anestezic cu adrenalina
Este indicata administrarea de anestezic cu adrenalina adrenalina
Nu prezinta nici un risc la anestezia cu vasoconstrictor
Este obligatorie administrarea de anestezic cu vasoconstrictor
Nici un raspuns nu este corect
a

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

Se
Se
Se
Se
Se
c

253.
evita
evita
evita
evita
evita

Cum procedam in cazul unui pacient alergic la sulfit?


administrarea de lidocaina
administrarea de bupivacaina
administrarea de adrenalina
administrarea de prilocaina
administrarea de articaina.

254.
Referitor la femeia gravida, in ce perioada a sarcinii este indicata
administrarea anestezicului local insotit de vasoconstrictor?
In primul semestru
In ultimul semestru
In semestrul 2
Pe toata perioada sarcinii
Este total contraindicat.
c
255.
Administrarea anestezicului cu vasoconstrictor in ultimul semestru de
sarcina:
Scade riscul de declansare a travaliului
Creste riscul de declansare a travaliului
Contracta uterul
Produce malformatii la fat
Trebuie evitat.
bce

a)
b)
c)
d)
e)

256.
Felipresina:
Este un vasoconstrictor local non-catecolaminic
Este un vasoconstrictor local catecolaminic
Nu este un vasoconstrictor local
Este un vasodilatator
Este un derivat de vasopresina.
ae

a)
b)
c)
d)
e)

257.
Felipresina:
Este indicata in graviditate
Este indicata la pacientii cardiaci
Este contraindicata in graviditate
Este contraindicata la pacientiii cu afectiuni osteo-articulare
Are efect adrenergic minim asupra miocardului.
bce

a)
b)
c)
d)
e)

258.
Tehnica injectarii sub presiune depune anestezicul in:
Fundul de sant vestibular
Mucoasa mobila
Spatiul alveolo-dentar
Zona spinei-Spix
Canalul radicular.
c

a)
b)
c)
d)
e)

259.
Anesteziei
Anesteziei
Anesteziei
Anesteziei
Anesteziei
d

a)
b)
c)
d)
e)

260.
Dezavantajul principal al anesteziei intraligamentare este:
Durere intensa la injectare
Viteza foarte lenta de injectare
Instrumentar foarte costisitor
Reactii alergice cutanate
Risc crescut de a produce alveolita.
e

Riscul de alveolita creste in cazul :


prin infiltratie
la spina-Spix
topice
intraligamentare
tronculare

261.
Dezavantajele anesteziei intraligamentare sunt:
a) Durere intensa la injectare
b) Viteza foarte lenta de injectare
c) Instrumentar foarte costisitor

d) Ischemie produsa de presiunea mare


e) Risc crescut de a produce alveolita.
de

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)

262.
Ce se intampla daca avem in carpula de anestezic o bula de aer cu
diametru mic?
Esteo bula normala si nu reprezinta nici un pericol
Reprezinta un pericol si nu trebuie folosita acea carpula
Carpula este expirata
Este o bula normala de azot, care se formeaza la incarcare
Trebuie scos aerul inainte de injectare
ade
263.
Prezenta unei bule de aer de dimensiuni mari in carpula cu anestezic,
pot fi semne de:
Depasirea termenului de valabilitate
Defecte de fabricatie
Stocare necorespunzatoare
Inghetare
Toate raspunsurile sunt corecte
e
264.
Carpulele cu anestezic care contin bule mari de aer:
Nu prezinta nici un pericol
Se pot utiliza la toti pacientii
Nu se mai pot utiliza
Se utilizeaza pentru aplicare topica
Se utilizeaza la copii sub 4 ani.
c
265.
Care sunt regulile de baza in anestezia locala prin infiltratie?
Se folosesc ace sterile
Se folosesc ace sterilizabile
Se folosesc ace de unica folosinta
Se pozitioneaza pacientul adecvat pentru anestezia pe care urmeaza sa i se
administreze.
Se depune substanta anestezica cat mai repede posibil.
acd
266.
Care sunt regulile de baza in anestezia locala prin infiltratie?
Locul de punctie trebuie sa fie umed
Locul de punctie trebuie sa fie uscat
Se foloseste solutie antiseptica pentru mucoasa inainte de injectare
Se foloseste solutie antiseptica dupa injectare

e) Nu se foloseste anestezic de contact la locul punctiei.


bc

a)
b)
c)
d)
e)

267.
Care sunt regulile de baza in anestezia locala prin infiltratie?
Se aplica anestezie de contact la locul punctiei
Se stabileste un contact ferm al mainilor
Mana cu seringa se sprijina mereu pe pacient iar cu cealalta se pun tesuturile in
tensiune
Nu se folosesc manusi
Anestezia trebuie sa dureze cel putin 2 h
abc

a)
b)
c)
d)
e)

268.
Care sunt regulile de baza in anestezia locala prin infiltratie?
Seringa nu trebuie sa stea in unghiul vizual al pacientului
Acul se introduce cu bizoul spre os
Acul trebuie sa atimga mai intai obrazul
Acul nu trebuie sa atinga nimic decat locul de punctie
Acul se introduce ferm, lent.
abde

a)
b)
c)
d)
e)

269.
Care sunt regulile de baza in anestezia locala prin infiltratie?
Trebuie injectate cateva picaturi de anestezic in timp ce se avanseaza in profunzime
Trebuie depus tot anestezicul la locul punctiei
Se recomanda aspiratia
La anestezia tronculara aspiratia este obligatorie
Anestezicul se injecteaza repede
acd

a)
b)
c)
d)
e)

270.
Care sunt regulile de baza in anestezia locala prin infiltratie?
Anestezicul se injecteza cat ma repede posibil
Anestezicul se injecteaza lent
Rata optima de injectare este de 1ml/min.
Rata optima de injectare este de 3 ml/min.
Rata optima de injectare este de 4 ml/min.
bc

a)
b)
c)
d)
e)

271.
Care sunt regulile de baza in anestezia locala prin infiltratie?
Seringa se retrage repede fara ca acul sa iasa din tesut
Seringa se retrage lent pana la iesirea acului din tesut
Se retrage doar seringa, pastrand acul in tesut
Dupa estectuarea anesteziei pacientul trebuie tinut sub observatie
Pacientul nu trebuie tinut sub observatie.
bd

a)
b)
c)
d)
e)

272.
Anestezia topica determina:
Insensibilitatea stratului superficial al mucoasei
Insensibilitatea tesutului submucos
Actioneaza 2-3 mm sub mucoasa
Actioneaza 5 mm sub mucoasa
Actioneaza 8 mm sub mucoasa
abc

a)
b)
c)
d)
e)

273.
. In anestezia topica se folosesc:
Solutii cu concentratii mai mici decat in anestezia prin infiltratie
Solutii cu concentratii mai mari decat in anestezia prin infiltratie
Solutii cu concentratii egale cu cele folosite in anestezia prin infiltratie
Solutii pe baza de Xilina
Solutii pe baza de articaina.
bd

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

274.
Care dintre urmatoarele operatiuni stomatologice, necesita doar
anestezie topica:
Pulpectomie
Detartraj
Adaptarea unei coroane la colet
Finisarea unei obturatii de colet
Extirparea unui granulom
bcd
275.
Care dintre urmatoarele operatiuni stomatologice, necesita doar
anestezie topica:
Rezectie apicala
Extractii de molar de minte
Suprimarea reflexului de voma in cazul amprentarii
Aplicarea filmului radiologic, distal in cavitatea orala
Periaj dentar profesional
cd
276.
Care dintre urmatoarele operatiuni stomatologice, necesita doar
anestezie topica:
Extractia dintilor temporari mobili cu rizaliza accentuata
Extractia incisivilor permanenti
Extractia molarilor de 6 ani
Incizia unor abcese profunde
Extirparea vitala a pulpei dentare
a

a)
b)
c)
d)
e)

277.
Care dintre urmatoarele operatiuni stomatologice, necesita doar
anestezie topica:
Incizia unor abcese superficializate la mucoasa
Extractia incisivilor permanenti
Extractia molarilor de 6 ani
Incizia unor abcese profunde
Extirparea vitala a pulpei dentare
a

a)
b)
c)
d)
e)

278.
Tehnica de anestezie D. Theodorescu presupune o anestezie:
Plexala
Prin infiltratie
Topica
Generala
Nici un raspuns nu este corect.
c

a)
b)
c)
d)
e)

279.
Anestezia
Anestezia
Anestezia
Anestezia
Anestezia
a

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

280.
Anestezia
inferior
Anestezia
Anestezia
inferior
Anestezia
Anestezia
a

n.
n.
n.
n.
n.

Tehnica de anestezie D. Theodorescu(imbibitie) presupune:


lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul lui M 3
lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul lui M 1
lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul lui M 2
lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul lui PM1
lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul caninului

Tehnica de anestezie D. Theodorescu(imbibitie) presupune:


n. nazopalatin al lui Scarpa pe podeaua fosei nazale, anterior de cornetul
n. nazopalatin al lui Scarpa pe peretelelateral al fosei nazale
n. nazopalatin al lui Scarpa pe podeaua fosei nazale, posterior de cornetul
n. infraorbitar
n. alveolar inferior.

281.
Lidocaina Hcl este contraindicata la urmatoarele categorii de pacienti:
La pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locate de tip amidic.
La toate categoriile de pacienti.
La pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locate de tip esteri.
La pacientii cu tulburari renale
Nici un raspuns nu este corect.
a
282.

Injectarea substantei de anestezic local:

a)
b)
c)
d)
e)

Se va efectua intravascular.
Se evita injectarea intravasculara.
Nu presupune nici o regula de injectare.
Se va efectua intra-arterial.
Se va efectua intra-venos.
b

a)
b)
c)
d)
e)

283.
Care sunt reactiile adverse asupra SNC, la anestezicul local?
Diaree
Greata si Voma
Parestezii
Fotofobie
Colica biliara
bcd

a)
b)
c)
d)
e)

284.
Care sunt reactiile adverse asupra SNC, la anestezicul local?
Convulsii
Greata si Voma
Hematemeza
Fotofobie
Colica biliara
abd

a)
b)
c)
d)
e)

285.
Fenotiazinele si butirofenonele:
Pot reduce efectul adrenalinei
Nu reduce efectul adrenalinei
Nu pot anula efectul adrenalinei
Nu interactioneaza cu adrenalina
Amplifica efectul adrenalinei
a

a)
b)
c)
d)
e)

286.
Dupa efectuarea anestezicului local se vor monitoriza:
Reflexul osteo-tendinos.
Ritmul cardiac.
VSH
Ritmul respirator.
Starea de constienta.
bde

a)
b)
c)
d)

287.
Despre lidocaina putem afirma:
Nu traverseaza bariera feto-placentara
Nu traverseaza bariera feto-placentara
Se recomanda monitorizare cardiaca fetala
Nu afecteaza fatul

e) Nici o varianta de mai sus.


c

a)
b)
c)
d)
e)

288.
In caz de convulsii in urma supradozarii cu mepivacaina se va
administra:
Antiinflamatoare nesteroidiene
Antibiotice
Diazepam
Barbiturice
Nu se administreaza nici un tratament.
c
289.

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

In cat timp se elimina mepivacaina din organism:

5h
1h
15 h
30 h
24 h
d
290.
Doza maxima de articaina la un pacient normoponderal, fara afectiuni
generale, intr-o sedinta este:
1 ml
6 ml
8 ml
10 ml
12.5 ml
e

a)
b)
c)
d)
e)

291.
6 min.
5 min.
10 min.
2-3 min.
8-9 min.
d

Durata de instalare a anesteziei cu articaina este de:

a)
b)
c)
d)
e)

292.
Efectul adrenalinei la pacientii cardiovasculari este:
Induce HTA
Induce tahicardie
Induce bradicardie
Nu are nuci un efect
Induce bradicardie si tahicardie.
ab

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

a)
b)
c)
d)
e)

293.
Care este doza maxima de mepivacaina pentru o administrare la
pacientii normoponderali, fara afectiuni generale asociate?
400 mg
500 mg
600 mg
700 mg
800 mg
a
294.
Care este cel mai eficient vasoconstrictor folosit in anestezia locala?
Noradrenalina
Felipresina
Adrenalina
Neo-cobefrinul
Toate cele de mai sus au acelasi efect.
c
295.
Riscul principal in caz de injectare rapida si in cantitate mare a
anestezicului local este:
Voma
Greata
Tinitus
Dispnee
Necroza locala
e

a)
b)
c)
d)
e)

296.
Dezavantajele anesteziei intraligamentare sunt:
Variatii de tensiune arteriala
Tehnica de lucru complexa
Instrumentar foarte costisitor
Ischemie produsa de presiunea mare
Risc crescut de a produce alveolita.
de

a)
b)
c)
d)
e)

297.
Anesteziei
Anesteziei
Anesteziei
Anesteziei
Anesteziei
d
298.

Riscul de alveolita creste in cazul :


prin infiltratie
la tuberozitate
topice
intraligamentare
tronculare

Anestezia topica actioneaza in profunzime:

a)
b)
c)
d)
e)

2-3 mm
5 mm
1 mm
10 mm
8 mm
a
299.
a) 30 min
b) 5-8 min
c) 2-3 min
d) 20 min
e) 1 min
c

Durata de instalare a anesteziei cu mepivacaina este de:

a)
b)
c)
d)
e)

300.
Care este doza maxima de mepivacaina la copii sub 15 kg?
0.5 mg/kg-corp
0.1 mg/kg-corp
1 mg/kg-corp
0.8 mg/kg-corp
5 mg/kg-corp
a

a)
b)
c)
d)
e)

301.
Care sunt reactiile adverse asupra SNC, la anestezicul local?
Convulsii
Colica renala
Parestezii
Fotofobie
Colica biliara
acd

a)
b)
c)
d)
e)

302.
Care sunt regulile de baza in anestezia locala prin infiltratie?
Nu se folosesc ace sterile
Se folosesc ace sterilizabile
Se folosesc ace de unica folosinta
Se pozitioneaza pacientul adecvat pentru anestezia pe care urmeaza sa i se
administreze.
Se depune substanta anestezica cat mai repede posibil.
cd

303.
Reactiile alergice, foarte rare, la mepivacaina sunt reprezentate de:
a) Eruptii cutanate
b) Prurit
c) Edeme

d) Reactii de tip anafilactic


e) Icter
abcd
304.
Concentratia anestezicului folosit in anestezia topica este:
a)mai mica decat pentru injectare
b) egala cu cea pentru anestezia tronculara
c)mai mare decat cea pentru injectare
d)xilina 5-10%
e)tetracaina 2%
R:c,d,e
305.
Anestezia de contact se utilizeaza pentru:
a)mici interventii pe fibromucoasa gingivala
b)suprimare reflex de voma in cazul amprentarii
c)extractii dinti temporari mobili
d)incizia abceselor superficializate la nivelul mucoasei
e)detartraj
R: a,b,c,d,e
306.
Anestezia de contact se utilizeaza in urmatoarele cazuri:
a)suprimare reflex de voma in aplicarea distala a filmului radiologic in cavitatea
orala
b)extractia dintilor temporari cu rizaliza insuficienta
c)anestezia unui nerv situat relativ mucos ( anestezia prin imbibitie)
d)adaptarea unei coroane la colet
e)inaintea punctiei anestezice
R: a,c,d,e
307.
Anestezia topica prin tehnica imbibitiei se foloseste pentru:
a)extractii de molar de minte
b)anestezia nervului lingual in santul mandibulo-lingual
c)anestezia mucoasei din zona molarului de minte inferior
d)anestezia nervului nazopalatin a lui Scarpape podeaua fosei nazale
e)toate variantele de mai sus sunt corecte
R: b,c,d
308.
Tehnica de utilizare a anesteziei topice presupune:
a)punctia mucoasei
b)depunerea anestezicului
c)utilizarea unor instrumente scumpe
d)uscarea in prealabil a locului de aplicare
e)asteptarea instalarii anesteziei
R:b,d,e

309.
Durata anesteziei topice este de :
a)10-15 minute pana la 45-60 minute
b)2 ore
c)numai 3 minute
d)8 ore
e) toate variantele sunt corecte
R: a
310.
Aplicarea anestezicului topic se realizeaza prin:
a) badijonare
b)pulverizare
c)sub forma de pasta
d)injectare
e)nici o varianta de mai sus
R:a,b,c
311.
Anestezia de contact intereseaza:
a)dintele
b)tesuturi moi
c)tesuturi dure
d)osul
e)terminatii nervoase periferice
R: b,e
312.
Instalarea anesteziei de contact se realizeaza in :
a)20 minute
b)2-3 minute
c) pana in 10-15 minute
d)30 minute
e) nici o varianta nu este corecta
R: b,c
313.
Anestezia locala prin infiltratie presupune:
a)introducerea anestezicului cu ajutorul unei seringi
b)aplicarea anestezicului
c)dispunerea anestezicului cat mai departe de terminatiile nervoase
d)dispunerea anestezicului in apropierea unui trunchi nervos
e) toate variantele sunt corecte
R: a,d
314.
Punctia, in cazul anesteziei prin infiltratie pentru mucoasa cavitatii
orale ,se realizeaza in
a)intradermic

b)in stratul mucos


c) intradermic apoi in stratul mucos
d)submucos
e)subcutanat
R: d
315.
Punctia, in cazul anesteziei prin infiltratie pentru tegumentele cervicofaciale, se realizeaza in :
a)intradermic
b)subcutanat
c)submucos
d)intraosos
e) nici o varianta nu este corecta
R: a,b
316.
Sunt anestezii prin infiltratie urmatoarele :
a)paraapicala supraperiostala
b)intraligamentara
c)prin pulverizare
d)intraosoasa
e)tronculara periferica
R: a,b,d,e
317.
Anestezia submucoasa:
a)se aplica abceselor situate profund
b) acul patrunde strict submucos
c) se aplica in cazul abceselor situate strict submucos
d)acul patrunde deasupra procesului septic
e)anestezicul se infiltreaza de-a lungul viitoarei linii de incizie
R: b, c,d,e
318.
In cazul anesteziei submucoasa:
a) periostul nu este anesteziat
b)pe masura ce anestezicul se infiltreaza apare ischemia mucoasei
c)durata anesteziei este mare (pana la 5 ore)
d) durata anesteziei este mica
e) senzatia dureroasa apare in momentul exercitarii unei presiuni pe periost
R: a, b, d, e
319.
In anestezia submucoasa:
a)periostul este anesteziat
b) anestezia are durata scazuta
c)acul patrunde in abces
d)nu apare ischemia mucoasei in urma anesteziei

e) nici o varianta nu este corecta


R: b
320.
Anestezia intradermica:
a) utilizata in interventii la nivel tegumentar
b)utilizata in corectarea unor defecte postexcizionale
c)utilizata in plastii cu lambouri locale de mici dimensiuni
d) extractii dentare
e)se adreseaza tegumentelor
R: a,b,c,e
321.
Anestezia subcutanata:
a) poate fi realizata prin infiltratii repetate
b)realizataprin tehnica in baraj
c)se poate realiza in straturi
d)utilizata in excizia unor formatiuni mici localizate la nivel tegumentar
e) nici o varianta nu este corecta
R: a, b,c,d
322.
Anestezia subcutanata in baraj:
a) se realizeaza infiltrand dermul strat cu strat din zona viitoarei plagi
b) se realizeaza prin infiltratia anestezicului la distanta de leziune
c)se realizeaza cand nu dorim modificari prin tumefiere
d)se realizeaza prin punctii in sensul punctelor cardinale
e)nici o varianta nu este corecta
R: b,c,d
323.
In anestezia in baraj:
a) se folosesc 3 punctii
b) se realizeaza o arie anestezica cu aspect de patrulater
c) se realizeaza tumefierea completa a ariei anesteziate
d) se realizeaza doar o punctie
e) se realizeaza 4 punctii
R: b,e
324.
Anestezia paraapicala supraperiostala:
a) se mai numeste si plexala
b) presupune difuzarea anestezicului in canalele haversiene din grosimea osului
c)anesteziaza ramurile dentare inainte ca ele sa patrunda in apexul dintilor
d)se utilizeaza doar in zone cu corticala osoasa subtire
e) se realizeaza fara probleme in cazul maxilarului
R: a, b, c, d
325.

Anestezia plexala se aplica :

a) la maxilar pe toata intinderea sa fara exceptii


b) la maxilar cu exceptia molarului de 6 ani
c) la mandibula pe toata intinderea sa
d) lamandibula doar in zona frontala
e)la mandibula doar in zona molarilor de minte
R: b, d
326.
Anestezia plexala este mai eficienta la:
a) vastnici
b) copii
c) tineri
d) persoanele cu corticala osoasa mai densa
e) persoanele cu spongioasa cu canale haversiene mai largi
R: b, c ,e
327.
Anestezia plexala asigura anestezia:
a)mucoasei vestibulare
b) a 1-2 dinti in apropierea punctiei
c)tuturor dintilor de pe hemiarcada interesata
d)periostul si osul din zona in care s-a infiltrat anestezicul
e) toata arcada
R: a,b,d
328.
indicatiile anesteziei plexale sunt:
a)extractii dentare
b)rezectii apicale
c) inserare implanturi dentare
d) extirpare tumori
e) extirpare chisturi
R: a,b,c,d,e
329.
Contraindicatiile anesteziei plexale sunt:
a)extirparea unor tumori
b)afectiuni de tip supurativ la nivelul locului de punctie
c)afectiuni ulcerative situate in locul de punctie
d)anestezia dintilor laterali mandibulari
e) anestezia molarului de 6 ani superior
R: b, c, d
330.
Punctia anestezica in cazul anesteziei plexale se efectueaza:
a)in vestibulul bucal, la jonctiunea dintre mucoasa mobila si mucoasa fixa
b)penetrand osul
c)in spongioasa osoasa
d)cu bizoul acului orientat spre planul osos

e)deasupra apexului dintelui


R: a,d,e
331.
In cazul anesteziei plexale, descarcarea unei cantitati mici de anestezic
in timpul retragerii acului realizeaza:
a)extinderea teriroriului anesteziat
b)anestezia unui teriroriu mic
c)anestezia intregii arcade
d) nici o varianta de mai sus
R: a
332.
Anestezia transfrenulara:
a) este anestezie plexala efectuata in dreptul incisivilor centrali superiori
b)se efectueaza trecand cu acul din partea opusa prin frenul buzei superioare
c) permite abordul supraapical direct
d)permite blocarea filetelor nervoase colaterale
e) nici o varianta de mai sus nu este corecta
R:a,b,c,d
333.
Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:
a)posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte
b)instalarea rapida a anesteziei 25-40 secunde
c)folosirea unei cantitati reduse de anestezic
d) folosirea de seringi scumpe
e)posibilitatea anesteziei mai multor dinti fara riscul de supradozaj
R: a,b,c,e
334.
Dezavantajele anesteziei intraligamentare sunt:
a)necesita seringi speciale
b)aparitia frecventa a alveolitei postextractionale
c)folosirea unei cantitati mari de anestezic
d)durere locala postanestezica
e)nici o varianta de mai sus nu este corecta
R: a, b, d
335.
indicatiile anesteziei intraligamentare sunt :
a) pacienti cu risc de hemoragie
b)pacienti cu tulburari hepatice
c)pacienti sub tratament cu anticoagulante
d)dinti temporari
e)infectii la locul de punctie
R: a, b, c
336.

Contraindicatiile anesteziei intraligamentare sunt:

a)pacienti cu risc hemoragic


b)dinti temporari
c) inflamatii la locul de punctie
d)infectii la locul de punctie
e)pacienti cu tulburari hepatice
R: b, c,d
337.
In cazul anesteziei intraligamentare:
a) se foloseste o seringa speciala cu arc declansator
b) fiecare apasare pe declansator elibereaza o cantitate oarecare de anestezic
c)fiecare apasare pe declansator elibereaza o cantitate de 0.20 ml anestezic
d)se realizeaza punctii profunde cu lezare vasculara si nervoasa
e)se realizeaza punctia intraosoasa
R: a,c
338.
Intre etapele realizarii anesteziei intraligamentare se regasesc :
a)antiseptizarea papilelor interdentare ale dintelui interesat
b)folosirea anestezicului de contact nu este necesara
c) folosirea anestezicului de contact
d)introducerea acului prin papila interdentara
e)orientarea bizoului acului spre dinte
R: a, c , d, e
339.
In cazul dintilor uniradiculari, anestezia intraligamentara presupune
punctii:
a)in papilele interdentare ale dintelui interesat
b)vestibulare
c)orale
d)doar punctii vestibulare si palatinale/linguale
e) vestibulare, palatinale/linguale si papilele interdentare a dintelui interesat
R: a
340.
In cazul dintilor pluriradiculari, anestezia intraligamentara presupune
punctii:
a) in papilele interdentare ale dintelui interesat cat si vestibulare si
palatinale/linguale
b) doar vestibular
c) doar linguale/palatinale
d) doar in papilele interdentare ale dintelui interesat
e)nici o varianta nu este corecta
R: a
341.
Anestezia intraosoasa:
a) se foloseste in special la mandibula

b) se urmareste infiltratia spongioasei osoase cu solutie anestezica


c)se urmareste infiltratia spongioasei osoase prin traversarea corticalei
d) presupune folosirea unui perforator cu mandren
e)nici o varianta de mai sus nu este corecta
R: a, b, c, d
342.
In anestezia intraosoasa:
a) se foloseste un perforator cu mandren
b) presupune strabaterea corticalei osoase
c) perioada de instalare a anesteziei este scurta (aproximativ 30 secunde)
d) durata anesteziei variaza intre 15-45 minute
e) se foloseste seringa cu arc declansator
R: a,b, c,d
343.
Prin anestezia tronculara periferica se realizeaza:
a) intreruperea conductibilitatii
b) anestezia pe traiectul unui nerv
c) anestezia filetelor nervoase terminale
d) anestezia care vizeaza trunchiul nervos si ramurile sale
e) nici o varianta nu este corecta
R: a, b,d
344.
Anestezia tronculara periferica:
a) are durata mai lunga
b) are durata scurta
c)deformeaza zona anesteziata
d)nu deformeaza zona anesteziata
e) permite efectuarea unor manopere pe teritorii intinse si intr-un timp mai
indelungat
R: a,d,e
345.
Reperele de ghidaj a locului de punctie in anestezia tronculara
periferica sunt
a)esentiale: elemente osoase ale craniului
b)esentiale: parti moi
c) esentiale: dinti
d)secundare: dinti si parti moi
e) nici un raspuns nu este correct
R: a, d
346.
Anestezia tronculara bazala se realizeaza :
a) la gaura rotunda pentru nervul mandibular
b) la gaura ovala pentru nervul mandibular
c)la gaura rotunda pentru nervul maxilar

d) la gaura rotunda pentru nervul mandibular


e) prin anestezia nervilor la iesirea din baza craniului
R: b,c,e
347.
Teritoriul anesteziat prin anestezia la tuberozitate este:
a) molarii superiori
b) osul alveolar
c) fibromucoasa vestibulara
d) peretele posterior al sinusului maxilar
e) mucoasa sinusului maxilar
R: a,b,c,d,e
348.
Prin anestezia la tuberozitate se realizeaza:
a)anestezia molarilor superiori
b) inconstant anestezia radacinii mezio-vestibulare a molrului de 6 ani superior
c) anestezia partial sau total al zonei premolarilor
d) anestezia frontalilor superiori
e) anestezia frontalilor inferiori
R: a,b,c
349.
Anestezia la tuberozitate este indicata :
a) manoperelor chirurgicale realizate in dreptul frontalilor superiori
b) manoperelor stomatologice realizate in dreptul dintilor frontali inferiori
c) manoperelor stomatologice realizate in dreptul molarilor superiori
d) in cazul in care anestezia plexala este insuficienta
e)nici o varianta nu este corecta
R: c,d
350.
Contraindicatiile anesteziei tronculare periferice la maxilar sunt:
a) procese inflamatorii aflate in treimea distala a vestibulului superior sau
retrotuberozitar
b) procese tumorale aflate in treimea distala a vestibulului superior sau
retrotuberozitar
c) pacienti cu hemofilie
d) pacienti care urmeaza un tratament cu anticoagulante
e)nici o varianta de mai sus nu este corecta
R: a,b,c,d
351.
Anestezia nervilor alveolari superior-posteriori :
a) se poate realiza pe cale externa
b) se poate realiza pe cale interna (orala)
c) se poate realiza pe cale cutanata
d)pe cale cutanata se foloseste foarte rar
e) toate variantele de mai sus

R: e
352.
Anestezia la tuberozitate pe cale cutanata :
a) se realizeaza destul de rar
b) punctia are loc inaintea muschilui maseter
c) punctia are loc sub marginea inferioara a osului zigomatic
d) nu se perforeaza mucoasa jugala
e) necesita perforarea mucoasei jugale
R: a,b,c,d
353.
Indicatiile anesteziei la tuberozitate pe cale cutanata sunt :
a) statusul general al pacientului indica anestezia generala
b) statusul general al pacientului contraindica anestezia generala
c) prezenta unor obstacole la locul de punctie pe cale orala
d) prezinta abcese la locul de punctie pe cale orala
e) prezinta tumori la locul de punctie pe cale orala
R: b, c, d ,e
354.
Reperele pentru anestezia la tuberozitate pe cale orala sunt :
a) curba spee a molarilor inferiori
b) creasta zigomato-alveolara
c) radacina distala a molarului de 12 ani superior
d) radacina meziala a moralui de 12 ani superior
e) mucoasamobila
R: b,d,e
355.
Pozitia pacientului in cazul anesteziei la tuberozitate pe cale orala este:
a) pacientul este asezat in fotoliul dentar
b) pacientul are capul in usoara extensie
c) gura este intredeschisa
d) gura este dechisa larg
e) mandubula usor deviata de partea unde se va face punctia
R: a,b,c,e
356.
In anestezia la tuberozitate pe cale orala, partile moi labio-geniene se
indeparteaza:
a) cu indexul mainii stangi in cazul anesteziei pe partea dreapta
b) cu policele in cazul anesteziei pe partea stanga
c) cu pulpa degetului se fixeaza osul
d) cu indexul manii stangi in cazul anesteziei de partea stanga
e) nici o varianta de mai sus
R: a, b,c
357.

Punctia in anestezia la tuberozitate pe cale orala se realizeaza:

a) in mucoasa mobila
b) in mucoasa fixa
c) deasupra radacinii distale a molarului de 6 ani superior
d) deasupra radacinii meziale a molarului de 6 ani superior
e) distal de creasta zigomato-alveolara
R: a,d,e
358.
In cazul unei extractii a caninului superior se anesteziaza:
a) nervul nazopalatin Scarpa
b) nervul palatin mare (anterior)
c) nervul palatin mic
d) nervul zigomato-temporal
e) nervul alveolar supero-posterior
R: a,b
359.
Anestezia la gaura incisiva:
a) se indica in asociere cu anestezia plexala pentru interventii la grupul frontal
b) intereseaza fibromucoasa palatina in treimea anterioara
c) presupune punctia la nivelul papilei incisive
d) presupune punctia realizata in vestibulul bucal
e) se indica in asociere cu anestezia tronculara periferica a nervilor infraorbitali
pentru interventii la nivelul grupului frontal
R: a,b,c, e
360.
In cazul unei extractii a incisivului central superior stanga, se
recomanda efectuarea anesteziei astfel:
a) Plexala+ intraligamentara
b) plexala + spix
c) intraligamentara
d) plexala+ anestezia nervului nazopalatin
e) plexala + la gaura incisiva
R: d,e
361.
Punctia in anestezia nervului nazopalatin se realizeaza:
a) in papila incisiva
b) in linia mediana, palatinal, intre incisivii centrali superiori
c) intr-una dintre rugile palatine
d) vestibular in dreptul dintelui interesat
e) la 0,5 cm inapoia si deasupra coletului incisivilor centrali superiori
R: a,b,e
362.
Anestezia nervului nazopalatin (prin punctie la gaura incisiva) :
a) este dureroasa datorita inervatiei bogate de la nivelul papilei incisive
b) este dureroasa si datorita aderentei fibromucoasei palatine

c) dureroasa si datorita lipsei de tesut conjunctiv de la acest nivel


d) presupune si realizarea anesteziei de contact
e) presupune injectarea a 0,20-0,50 ml solutie anestezica
R: a,b,c,d,e
363.
Anestezia nervului nazopalatin se poate realizaprin :
a) punctie in vestibulul bucal in dreptul molarilor
b) punctie in zona lingulei
c) imbibitie pe podeaua fosei nazale
d) procedeul Hoffer
e) proceul Escat
R: c,d,e
364.
Fibromucoasa palatina din regiunea aflata distal de canini este inervata
de :
a) nervul palatin mare
b)nervul incisiv
c) nervul palatinal mic
d) nervul alveolar inferior
e) nervul bucal
R: a
365.
Anestezia nervului palatin mare este indicata :
a) fibromucoasei palatine anterioare ( inaintea caninilor)
b) fibromucoasei palatine din 1/3 posterioara
c) fibromucoasei palatine pe intreaga suprafata
d) fibromucoasei palatine din zona premolarilor si molarilor
e) fibromucoaseipalatine situate in 2/3 posterioara (distal de canini)
R: d,e
366.
Anestezia nervului palatin mare este indicata:
a) in cazul unor manopere in zona incisivilor superiori
b) in cazul unor manopere in zona molarilor inferiori
c) ca si completare a unei anestezii tronculare periferice la nervii alveolari superoposteriori
d) ca si completare a unei anestezii plexale pentru manopere in zona premolarilor
superiori
e)ca si completare a unei anestezii plexale pentru manopere in zona molarilor
superiori
R:c,d,e
367.
Reperele in cazul anesteziei la gaura palatina sunt :
a) 1 cm deasupra coletului ultimului molar

b) 0.5 cm inaintea marginii posterioare a palatului dur, in unghiul diedru format de


creasta alveolara cu lama orizontala a osului palatin
c) 5 cm inaintea aripii interne a apofizei pterigoidiene
d) in papila incisiva
e) nici o varianta nu este corecta
R: a,b,c
368.
In anestezia la gaura palatina:
a) nu se urmareste patrunderea in canal
b) se folosesc uzual 50-100 ml solutie
c) punctia se realizeaza in dreptul molarului 2
d) directia acului este in sus, inapoi si usor inafara
e)seringa ajunge in dreptul comisurii de partea opusa
R:a,c,d,e
369.
Accidentele minore care pot aparea in cazul unei anestezii la gaura
palatina sunt:
a) hemoragii prin inteparea vaselor palatine
b) injectarea brusca a solutiei anestezice
c) decolarea mucoperiostului cu necroza fibromucoasei palatine
d) infiltrarea palatului moale
e) edem tranzitoriu in zona palatului moale
R: a,b,c,d,e
370.
Injectarea brusca a solutiei anestezice in timpul anesteziei la gaura
paltina produce:
a) decolarea mucoperiostului
b) cresterea riscului de necroza a fibromucoasei palatine
c) distensia fibromucoasei palatine
d) nimic
e) toate variantele de mai sus
R: a,b,c
371.
Cantitatea recomandata de substanta anestezica in cazul anesteziei
prin infiltratie a fibromucoasei palatine este de :
a) 0.30-0.50 ml
b) 30-50 ml
c) 300-500 ml
d) 0.01-0.02 ml
e) 70-100 ml
R: a
372.
Aria de anestezie in cazul anesteziei nervului infraorbital cuprinde:
a) mandibula

b) aripa nasului
c) dintii frontali superiori (incisivi centrali, incisivi laterali si canini)
d) procesul alveolar intre linia mediana si primul premolar
e) toate variantele sunt corecte
R: b,c,d
373.
Aria de anestezie in cazul anesteziei nervului infraorbital cuprinde:
a) incisivi centrali superiori, incisivi laterali superiori si canini superiori
b)pleopa inferiora
c) aripa nasului
d) mucoasa vestibulara si periostul de la linia mediana pana la primul premolar
e) mucoasa vestibulara si periostul din zona molarilor 3
R:a,b,c,d
374.
Aria de anestezie in cazul anesteziei nervului infraorbital cuprinde:
a) peretele posterior al sinusului maxilar si mucoasa care il tapteaza
b) procesul alveolar superior dupa linia mediana
c) jumatate din buza superioara
d)pleoapa inferioara
e) dintii frontali superiori
R: c,d,e
375.
Anestezia nervului infraorbital:
a) are printre indicatii manopere realizate in zona dintilor frontali superiori
b) necesita completare prin infiltratie a fibromucoasei palatine in cazul interveniilor
chirurgicale
c) necesita completare prin anestezia nervului nazopalatin in cazul manoperelor la
incisivii centrali
d) nu intereseaza pleoapa superioara
e) se realizeaza pe cale orala in medicina dentara
R: a,b,c,d,e
376.
Gaura infraorbitala este situata:
a) la 80 mm sub rebordul orbitar inferior
b) la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
c) la 5mm inauntrul liniei vertical mediopupilare
d) pe aceeasi vertical care uneste gaura supraorbitara de gaura mentoniera
e) nici un raspuns nu este correct
R: b,c,d
377.
Gaura infraorbitala este situata:
a) la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
b) la 5mm inafara liniei vertical mediopupilare

c) la unirea celor 2/3 externe cu 1/3 interna a marginii infraorbitale sub sutura
zigomato-alveolara
d) pe aceeasi vertical care uneste gaura supraorbitara de gaura mentoniera
e) toate raspunsurile sunt corecte
R: a,c,d
378.
Punctia anestezica in cazul anesteziei nervului infraorbital pe cale orala
se realizeaza in:
a) fosa canina
b) mucoasa mobila
c) deasupra si lateral de varful radacinii caninului
d) canalul incisiv
e) toate raspunsurile sunt corecte
R: a,b,c
379.
In anesteziei nervului infraorbital cand nu se patrunde in canalul
infraorbital anestezia va fii :
a) incompleta
b) completa
c) foarte puternica si de lunga durata
d) limitata doar la portile moi
e) toate de mai sus sunt corecte
R: b,d
380.
Pentru anestezia dintilor frontali prin anestezia nervului infraorbital se
patrunde cu acul in canal :
a) 6-10mm
b)10-20mm
c) 0.05-0.50 mm
d) 2-3 mm
e)30-40mm
R: a
381.
Reperele in anestezia nervului infraorbital pe cale cutanata sunt:
a) medial si superior de gaura infraorbitala
b) medial si inferior de gaura infraorbitala
c) in dreptul aripii nazale
d) 0.5-1 cm in afara santului nazogenian
e) toate variantele sunt corecte
R: b,c,d
382.
Pentru a evita patrunderea acului in orbita in anestezia nervului
infraorbital pe cale cutanata :
a) se intra cu acul pe canal maxim 0.5-1 cm

b) se intra cu acul pe canal maxim 5-10 cm


c) se pozitioneaza indexul mainii stangi pe podeaua orbitei
d) nu se intampla niciodata oricat se parunde cu acul
e) nu se poate evita
R: a,c
383.
In cazul patrunderii acului in orbita in anestezia nervului infraorbital pe
cale cutanata poate aparea:
a) injectarea grasimii orbitare
b) diplopie tranzitorie
c) pierderea totala si ireversibila a vederii
d) anestezia ramurii inferioare a nervului oculomotor comun
e) lipsa temporara a vederii (in mod exceptional)
R: a,b,c,d,e
384.
In cazul patrunderii acului in orbita in anestezia nervului infraorbital pe
cale cutanata poate aparea:
a) diplopie permanenta
b) pierderea ireversibila a vederii
c) anestezia nervului bucal
d) lipsa temporara a vederii
e) nici o varianta de mai sus nu este corecta
R: d
385.
In cazul unui abces situat palatinal in zona molarului 2 stang se
practica anestezia:
a) intraligamentara cu punctie direct in abces
b) plexala cu punctie in vestibulul bucal in dreptul molarului 2 stang
c) spix
d) la gaura incisiva
e) anestezia nervului palatin mare
R: e
386.
Reperele in cazul anesteziei la gaura palatina sunt:
a) lingula
b) ramura ascendenta a mandibulei
c) coletul incisivilor centrali superiori
d) ultimul molar la 5 cm deasupra coletului
e) nici un raspuns nu este correct
R: e
387.
Punctia in anestezia nervului nazopalatin se realizeaza:
a) doar pe cale cutanata
b) in linia mediana, palatinal, intre incisivii centrali superiori

c)oriunde in palatul dur pentru ca solutia anestezica difuzeaza


d) intr-una dintre rugile palatine
e) vestibular in dreptul dintelui interesat
R: b,d,e
388.
Anestezia de contact se utilizeaza pentru:
a) mici interventii pe fibromucoasa gingivala
b) suprimare reflex de voma in cazul amprentarii
c) extractia dintilor definitivi
d) incizia abceselor superficializate la nivelul mucoasei
e) inaintea punctiei in cazul anesteziilor plexale
R: a,b,d,e
389.
In cazul extractiei unui premolar temporar superior, se poate practica
anestezia :
a) de contact, daca rizaliza este suficienta
b) plexala
c) spix
d) intraligamentara
e) intraosoasa
R: a,b
390.
Punctia anestezica in cazul anesteziei plexale se efectueaza:
a) in vestibulul bucal, la jonctiunea dintre mucoasa mobila si mucoasa fixa
b) penetrand osul
c) cu bizoul acului orientat spre mucoasa
d) doar in interiorul unor canale
e) sub apexului dintelui
R: a
391.
Sunt anestezii de contact urmatoarele:
a) tronculara periferica
b) intraligamentara
c) prin pulverizare
d) intraosoasa
e) prin badijonare
R: c,e
392.
Anestezia paraapicala supraperiostala:
a) anesteziaza ramurile dentare inainte ca ele sa patrunda in apexul dintilor
b) presupune difuzarea anestezicului in canalele haversiene din grosimea osului
c) se mai numeste si plexala
d) la maxilar cu exceptia molarului de 6 ani
e) la maxilar pe toata intinderea sa fara exceptii

R: a,b,c,d
393.
Urmatoarele sunt anestezii de contact, cu exceptia:
a) intraligamentara
b) tronculara periferica
c) prin pulverizare
d) intraosoasa
e) prin imbibitie
R: a,b,d
394.
indicatiile anesteziei plexale sunt:
a) rezectii apicale
b) interventii chirurgicale parodontale
c) inserare implanturi dentare
d)extractii dentare
e) extirpare chisturi
R: a,b,c,d,e
395.
Contraindicatiile anesteziei plexale sunt:
a) extirparea unor tumori
b) afectiuni de tip supurativ la nivelul locului de punctie
c) afectiuni ulcerative situate in locul de punctie
d) extirparea unor chisturi mici
e) extractia unui molar 3 inferior
R: b,c,e
396.
In care dintre urmatoarele cazuri se efectueza anestezia nervilor
alveorali supero-anteriori (nervului orbital):
a) procese carioase profunde in zona incisivilor laterali superiori
b) proceduri endodontice in zona premolarului 2 stang superior
c) proceduri endodontice in zona caninilor superiori
d) extractii de molar 1 superior
e) extractii de incisivi superiori
R: a,c,e
397.
Intre etapele realizarii anesteziei intraligamentare se regasesc
urmatoarele, cu exceptia :
a) introducerea acului prin papila interdentara
b) folosirea anestezicului de contact nu este necesara
c) folosirea anestezicului de contact
d) antiseptizarea papilelor interdentare ale dintelui interesat
e) orientarea bizoului acului spre dinte
R: b

398.
Anestezia la tuberozitate este indicata :
a) manoperelor chirurgicale realizate in dreptul frontalilor superiori
b) manoperelor stomatologice realizate in dreptul dintilor frontali inferiori
c) manoperelor stomatologice realizate in dreptul molarilor superiori
d) in cazul in care anestezia plexala este insuficienta
e) manopere endodonice realizate in dreptul molarilor inferiori
R: c,
399.
Anestezia la tuberozitate este contraindicata in :
a) manoperelor chirurgicale realizate in dreptul frontalilor inferiori
b) in cazul in care anestezia plexala este insuficienta
c) manoperelor stomatologice realizate in dreptul molarilor superiori
d) afectiuni tumorale in locul de punctie
e) afectiuni supurative in locul de punctie
R: a,d,e
400.
In anestezia la tuberozitate cand se pierde contactul cu osul poate
aparea riscul :
a) de infectii bacterine
b) ca anestezia sa fie superficiala
c) punctionarea unui vas de sange
d) nu apare nici un risc
e) de formare a unui hematom
R: c,e
401.
Etapele limitarii hematomului in anestezia la tuberozitate sunt:
a) comprimarea obrazului sub osul zigomatic cu podul palmei
b) comprimarea obrazului departea opusa locului de punctie
c) administrare de anticoagulant
d) compresiune orala printr-un tampon plasat in fundul de sac vestibular inferior
e)compresiune orala printr-un tampon plasat in fundul de sac vestibular superior
R: a,e
402.
Anestezia la gaura incisiva:
a) se indica in asociere cu anestezia plexala pentru interventii la grupul lateral
b) intereseaza fibromucoasa palatina in treimea posteriora
c) presupune punctia la nivelul papilei incisive
d) presupune punctia realizata in vestibulul bucal
e) se indica in asociere cu anestezia tronculara periferica a nervilor infraorbitali
pentru interventii la nivelul grupului frontal
R: c,e
403.
Anestezia nervului nazopalatin se poate realiza prin urmatoarele cu
exceptia :

a) punctie in vestibulul bucal in dreptul molarilor


b) punctie in zona lingulei
c) imbibitie pe podeaua fosei nazale
d) procedeul Hoffer
e) proceul Escat
R: a,b
404.
Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului alveolar inferior este
A. Osul
B.dintii
C.gingivomucoasa vestibulara
D.partile moi labiomentoniere de la gaura mentoniera la linia mediana
E.partile moi de la molar 3 la gaura mentoniera
abcd
405.
Metodele de realizare a anesteziei nervului alveolar inferior sunt
A. Pe cale orala la spina spix
B. Pe cale cutanata submandibular
C. Pe cale cutanata retromandibular si superior
D. Pe cale cutanata retomandibular si inferior
E .pe cale cutanata subzigomatic
abc
406.
Cand se practica anestezia nervului alveolar inferior cutant
A . Procese inflamatorii
B . Tumori
C . Trismus
D .cand nu este permis accesul la locul de punctie
E .cand doreste pacieltul
abcd
407.
Reperele pt spina spix sunt
A. Creasta temporala medial si posterior de marginea anterioara a ramului
mandibular
B. Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului
pterigoidian intern
C. Planul de ocluzie al molarilor inferiori
D. Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii posterioare a muschiului
pterigoidian intern
E. Planul de ocluzie al molarilor superiori
abc
408.
In anestezia nervului alveolar inferior locul de punctie este
A .intre creasta temporala si plica pterigomandibulara
B .la 1 cm deaupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat
C. La 1,5 cm fata de creasta edentata inferior
D. La 1 cm dedesupt planului de ocluzie al molarilor superiori la pacientul dentat
E. La 1,5 cm fata de creasta edentata superioara
abc

409.
In anestezia la spix
A .la 1 cm in profunzime se anesteziaza nervul lingual
B. La 1,5-2 cm mai posterior nervul alveolar inferior
C. La 0.5 cm profunzime nervul bucal inferior
D. La 2 cm in profunzime se anesteziaza nervul lingual
E. La 2,5-3 cm mai posterior nervul alveolar inferior
ab
410.
Greselile de tehnica care duc la neinstalarea anesteziei in spix sunt
A. Punctia efectuata mai jos nu va intercepta nervulalveolar inferior la intrarea in
canalul mandibular
B. Punctia efectuata mai sus va determina anestezia nervului auriculotemporal
C. Punctia efectuata prea lateral (in afara) va duce la propti rea acului in marginea
anterioara a ramului
Mandibular
D. Punctia efectuata prea medial (inauntru) de plica pterigomandibulara va
determina o anestezie
La nivelullaterofaringelui
E. Punctia efectuata prea profund (2,5-3 cm) va infiltra glanda parotida cu anestezia
nervului
Facial
abcde
411.
Accidente ale punctiei anestezice la spina spix
A. Ruperea acului
B. Inteparea pachetului vascular cu producerea fie a unei hemoragii si a unui
hematom
C. Patrunderea substantei anestezice in vas va duce tahicardie, paloare,lipotimie
D. Inteparea pachetului nervos care duce la nevrite tranzitorii
E. Intalarea anesteziei imediate
abcd
412.
Pe langa tehnica clasica de anestezie a nervului alveolar inferior se mai
descriu si tehnici alternative
A. Veisbrem
B. Gaw-gates
C. Akinos
D. Dan theodorescu
E. Applegate
abc
413.
Anestezia la tuberozitatea mandibulei tehnica weisbrem repere
A. Plica pterigomandibulara
B. Marginea anterioara a ramului mandibular
C. 0,5 cm sub planul de ocluzie al molari lor superiori
D. 1,5 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori
E. 1,5 cm sub creasta alveolara superioara
abcde

414.
Anestezia la tuberozitatea mandibulei tehnica weisbrem tehnica de
administrare
A. Directia acului este perpendiculara pe planul mucos,
B. La 1.5 cm se anesteziaza nervul lingual si alveolar inferior
C. La 3-4 mm de retactie a aculi se ansteziaza nervul bucal inferior
D. La 2.5 cm se anesteziaza nervul lingual si alveolar inferior
E. La 5-6 mm de retactie a aculi se ansteziaza nervul bucal inferior
abc
415.
In tehnica george gaw-gates
A. Punctia se realizeaza in mucoasa obrazului
B. La intalnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala
C. Cu o linie ce trece la jumatatea distantei dintre plica pterigomandibulara si
tendonul de insertie a temporalului
D. Acul patrunde in profunzime aproximativ 3- 3,5 cm ajungand la insertia
Muschiului pterigoidian extern pe fata interna a condilului
E. Directia acului este inapoi si in afara, corpul seringii ajungand in dreptul canin
ului sau premolarului
De partea opusa.
abcd
416.
Anestezia separata a nervului lingual teritoriul in care se obtine
anestezia este
A. Versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la linia mediana.
B. Mucoasa hemiplanseului bucal
C. Regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata
D. Versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la gaura mentoniera
E. Mucoasa planseului bucal
abc
417.
Anestezia separata a nervului lingual tehnica dan theodorescu
A. Punctia anestezica se efectueaza in dreptul caninului
B. Punctia anestezica se efectueaza in dreptul primului premolar
C. In unghiul de rasfrangere a mucoasei procesului alveolar spre planseu
D. In dreptul ultimului molar
E. In dreptul molarului doi
abc
418.
Nervul lingual se mai poate anestezia in locurile unde este mai
superficial in planseul bucal.
A. In santul mandibulolingual
B. Dreptul molarului de minte,
C. Inainte de a patrunde pe sub muschiul milohioidian in loja submandibulara.
D. In dreptul molarului doi
E. Dupa muschiul milohioidian in loja submandibulara
abc
419.
Anestezia nervului lingual cuprinde
A. Hemilimba
B. Hemiplanseul

C. Mucoasa crestei alveolare de pe versantul lingual de partea respectiva


D. Mucoasa crestei alveolare
E. Planseul bucal
abc
420.
Anestezia la gaura mentoniera
A. Canin
B. Incisiv lateral
C. Incisiv central
D. Primul premolar
E. Premolar doi
abcd
421.
Anestezia la gaura mentoniera
A. Procesul alveolar intre gaura mentoniera si linia mediana
B. Fibromucoasa vestibulara intre gaura mentoniera si linia mediana
C. Hemibuza inferioara
D. Tegumentul regiunii mentoniere de partea respectiva.
E. Premolar doi
abcd
422.
Anestezia nervului mentonier si incisiv
A. Completarea anesteziei nervului alveolar inferior cand se efectueaza proceduri
terapeutice
La nivelul liniei mediene, prin infiltratie la gaura mentoniera opusa.
B. Interventii chirurgicale labiomentoniere cand anestezia locala prin infiltratie
deformeaza partile moi.
C. Completarea anesteziei nervului alveolar inferior cand se efectueaza proceduri
terapeutice
La nivelul liniei mediene, prin infiltratie la gaura mentoniera
D. Ca anestezie de completate
E. Ca anestezie a dintilor frontali inferiori
abcd
423.
Anestezia nervului maseterin
A. Prezenta trismusului
B. Punctia anestezica se practica sub arcada zigomatica,
C. Profunzime de 2,5 cm,
D. 2-3 mi solutie anestezica
E. Se inainteaza cu acul inca 1 cm se anesteziaza muschiul temporal impreuna cu
rnuschii pterigoidieni, medial si lateral
abcde
424.
Plexul cervical superficial se desprind
A. Nervul occipital mic - inerveaza regiunea mastoidiana si occipitala;
B. Nervul auricular mare - inerveaza regiunea mastoidiana, parotidiana si cele doua
fete ale
Pavilionului urechii;
C. Nervul transvers al gatului - inerveaza regiunea supra- si subhioidiana;

D. Ramul supraclavicular (nervul supraclavicular)- inerveaza regiunile supra si


subclaviculare
Si umarul.
E. Nervul occipital mare inerveaza regiunea occipitala;
abcd
425.
Durere in anestezie etiologie
A. Folosirea unor ace cu bizoul tesit.
B. Injectarea rapida a solutiei anestezice.
C. Ace cu asperitati, dupa ce acestea au luat contact cu osul si, apoi, cand sunt
retrase, dilacereaza
Tesutul.
D. Folosirea unor solutii prea calde in raport cu temperatura camerei.
E. Ace indoite
abcd
426.
Durere in anestezie etiologie
A. Injectarea unor solutii anestezice cu urme de alcool
B. Injectarea unor solutii anestezice cu urme de substante antiseptice.
C. Injecatarea din eroare a unor substante toxice sau a unor solutii anestezice
expirate.
D. Folosirea unor solutii prea reci in raport cu temperatura camerei
E. Aspiratia brusca
abcd
427.
Rata ideiala de insertie a anesteziei este
A. 1 ml/min
B. Nu trebuie sa depaseasca 2 ml/min.
C. 1,5 ml/min
D. Nu depaseste 2,5 ml/min
E. 0.5 ml/min
ab
428.
A. 5
B. 5,5
C. 6
D. 7
E. 6,5
a

Ph-ul solutiei anestezice este de obicei in jurul valorii de

429.
A. 3
B. 3,5
C. 4
D. 2,5
E. 4,5
a

Solutiile cu vasoconstrictor au un ph

430.

Anestezia in tesuturile inflamate

A. Este dureroasa, deoarece se mareste si mai mult gradul de distensie al tesuturilor


B. Anestezicul local este injectat in tesut, el este neutralizat de sistemele tampon
Din fluidul tisular si o parte din forma cationica este transformata in baza
neionizata.
C. Inflamatia este cea care duce la o aciditate in regiunea afectata
D. Produsii inflamatiei reduc ph-ul
E. Creste aciditatea
abcde
431.
Metode principale de obtinere a anesteziei in prezenta inflamatiei
tisulare
A. Administrarea anestezicului local la distanta de zona inflamata
B. Anestezie tronculara periferica
C. Injectarea unor cantitati mai mari de anestezic in regiune, printro anestezie in
baraj
D. Anestezie topica
E. Anestezie intaligamentara
abc
432.
Inteparea vaselor
A. Perforarea accidentald a unui vas de sange in cursul injectdrii unui anestezic local
Este urmata de o extravazare sanguind in tesuturile inconjurdtoare
B. Perforarea unei vene nu duce intotdeauna la aparitia unui hematom
C. Inteparea vaselor superficiale cutanate sau mucoase nu prezintd o gravitate
deosebita
D. Inteparea unor vase profunde de calibru mai mare, indeosebi in cursul
anesteziilor tronculare
Periferice, trebuie depistata la timp pentru a nu injecta solutia anestezicd direct in
circulatia generala.
E. Strangerea la locul punctiei poate fi opritd prin compresie timp de 1-2 minute
abcde
433.
Factorul determinant in aparitia hematomului
A. Densitatea tesuturilor
B. Volumul tesutului
C. Diamertul vasului
D. Tipul vasului
E. Localizarea vasului
abc
434.
In timpul anesteziei la tuberozitate se poate produce lezarea
A. Plexului venos pterigoidian
B. Arterei alveolare postero-superioare
C. Arterei maxilare interne situate posterior, medial si superior de tuberozitatea
maxilar
D. Plex arterial ptrigoidian
E. Venei alveolare superioare
abc

435.
Hematomul obrazului dupa anestezia la tuberozitate tratament
A. Se exercita presiune pe zona lezata
B. Compresia regiunii geniene cu palma, timp de cateva minute
C. Se introduce in santul vestibular superior, un rulou de comprese, cat mai distal
posibil (de-a lungul
Tuberozitdtii)
D. Se aplica un prisnitz rece, mentinut printr-un pansament compresiv, pentru a
exercita presiune locald si pentru a favoriza vasoconstrictia
E. Zona nu va fi expusa la cdldurd, pentru cel putin sase ore postincident
abcde
436.
Hematomul dupa anestezia la spix
A. Tumefactie pe fata internd a ramului mandibuiar
B. Modificare de culoare a mucoasei
C. Tratament se vor exercita presiuni pe fata internd a ram ului mandibular
D. Tratament antiflogistic local
E. Antibioterapie
abcde
437.
Pareza faciala tranzitorie
A. Se produce in timpul anesteziei la spina spix
B. Injectarea se face prea profund
C. Acul este directionat spre posterior
D. Substanta anestezica patrunde in glanda parotida si infiltreaza ramurile terminale
ale nervului facial
E .injectarea se face prea superficial
abcd
438.
Semnele clincie caracteristice ale parezei faciale tranzitorii
A. Lagoftalmia
B. Blefaroptoza,
C. Coborarea comisurii bucale
D. Disparitia miscarilor mimicii de partea afectata
E .cu asimetrie faciala
abcde
439.
Anestezia nervului infraorbital poate duce uneori la producerea unor
accidente pacientul prezinta
A. Edem palpebral
B. Oftalmoplegie
C. Exoftalmie,
D. Diplopie
E. Chiar pierderea temporara a vederii.
abcde
440.
In anestezia nervului infraorbital, atunci cand acul patrunde accidental
in orbita pot fi intepate tesuturile perioculare sau globul ocular, iar tulburarile
asociate sunt mai severe si constau in
A. Hemoragii
B. Hematoame intraorbitare sau intraoculare

C. Echimoze palpebrale si conjunctivo-bulbare


D. Tulburari persistente de vedere
E. Exoftalmie
abcd
441.
Factorii favorizanti incriminati in ruperea acului sunt
A. Utlizarea unor ace subtiri cu rezistenta redusa la rupere, prin defecte de
fabricatie.
B. Utilizarea unor ace care au fost indoite anterior.
C. Introducerea rapida a acului prin tesuturi si lovirea acestuia de planul osos
D. Injecatrea rapida a anestezicului care provoaca dureri si contractia muschiului
pterigoidian intern in cazul anesteziei la spina spix
E. Schimbarea brusca a directiei acului intratisular
abcde
442.
Factorii favorizanti in ruperea acului sunt
A. Introducerea completa a acului pana la lambou.
B. Inteparea in ligamentul pterigomandibular cu intrarea in tensiune a acestuia, la
deschiderea brusca a cavitatii bucale
C. Acele care se rup in tesuturi migreaza de obicei doar cativa mm, dar miscarile
musculare deplaseaza acul modiflcandu-i pozitia.
D. Schimbarea brusca a directiei acului intratisular
E. Folosirea de ace noi
abcd
443.
Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:
A. Necroza mucoasei
B. Trismusul persistent
C. Durerea
D. Pareza faciala tranzitorie
E. Ruperea acului
abcde
444.
Reperele pentru anestezia la spina spix sunt :
A. Creasta zigomatica
B. Planul de ocluzie al molarilor inferiori
C. Creasta temporala , medial si posterior de marginea anterioara a ramului
mandibular
D. Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului
pterigoidian intern
E. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
bcd
445.
Pe langa tehnica clasica de anestezie a nervului alveolar inferior
(anestezia la spina spix) se mai descriu si urmatoarele tehnici alternative :
A. Procedeul hoffer
B. Procedeul escat
C. Tehnica veisbrem
D. Tehnica d.theodorescu
E. Tehnica gaw-gates

ce
446.
Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului mentonier si a nervului
incisiv (anestezia la gaura mentoniera) cuprinde :
A. Dintii frontali inferiori de partea anesteziata
B. Dintii laterali inferiori de partea anesteziata
C. Procesul alveolar si fibromucoasa vestibulara intre gaura mentoniera si linia
mediana
D. Buza inferioara
E. Tegumentul regiunii mentoniere de partea anesteziata
447.
Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:
A. Necroza mucoasei
B. Trismusul persistent
C. Durerea
D. Pareza faciala tranzitorie
E. Ruperea acului
cde
448.
Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt :
A. Descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei
B. Parestezii persistente
C. Tulburari oculare
D. Leziuni vasculare
E. Sincopa vaso-vagala
ab
449.
Accidentele si complicatiile generale ale anesteziei loco-regionale
sunt :
A. Sincopa vaso-vagala
B. Sincopa sinusului carotidian
C. Convulsiile
D. Accidentul vascular cerebral
E. Accidente alergice
abe
450.
Hematomul obrazului dupa anestezia la tuberozitate:
A. Apare prin inteparea plexului branhial
B. Se manifesta clinic prin aparitia unei tumefactii geniene
C. Se resoarbe in 2-3 ore
D. Necesita antibioterapie
E. Necesita utilizarea caldurii locale in primele 6 ore dupa producere
bd
451.
Manifestarile sincopei vaso-vagale in stadiul presincopal sunt :
A. Pierderea brusca si tranzitorie a starii de constienta
B. Paloare faciala
C. Hiperventilatie
D. Diaforeza

E. Greata
bcde
452.
Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la adrenalina este falsa?
A. Este o catecolamina
B. Este simpatomimetica
C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit in anestezicele locale
D. Se foloseste in concentratii de 1:10000 pana la 1: 200000
E. Necesita adaugarea unui conservant de tip bisulfit
cd
453.
Anestezia tronculara periferica:
A. Vizeaza trunchiul nervos si ramurile sale
B. Are durata de actiune mai redusa decat anestezia topica
C. Deformeaza regiunea anesteziata
D. Este o anestezie loco-regionala prin infiltraie
E. Include anestezia tronculara bazala
ad
454.
Care varianta de raspuns este corecta in ceea ce priveste
administrarea lidocainei in timpul graviditatii si lactatiei:
A. Are efect teratogen
B. Poate determina hipotensiune de sarcina
C. Nu se recomanda monitorizare cardiaca fetala
D. Se recomanda temporizarea administrarii la gravide in primul trimestru de
sarcina
E. Nu se recomandata inlocuirea temporara a alimentatiei la san pentru 24 de ore
abd
455.
Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:
A. Ulceratii ale mucoasei
B. Ruperea acului
C. Alveolita postextractionala
D. Pareza faciala tranzitorie
E. Hematom
ac
456.
Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt:
A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
B. La 0,5 cm inapoi de marginea posterioara a palatului dur
C. La 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei pterigoide
D. La 1 cm inaintea cirligului aripii externe a apofizei pterigoide
E. Unghiul diedru format de creasta alveolara cu lama orizontala a osului palatin
ace
457.
Anestezia locala prin infiltratie nu include:
A. Anestezia de contact
B. Anestezia submucoasa
C. Anestezia intradermica
D. Anestezia plexala

E. Anestezia intraligamentara
a
458.
Gaura infraorbitara este situata:
A. La 5 mm inafara liniei verticale mediopupilare
B. Pe orizontala ce uneste gaura supraorbitara cu cea mentoniera
C. Pe linia verticala ce trece intre cei doi premolari superiori
D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
E. Deasupra suturii zigomato-maxilare
cd
459.
Manifestarile clinice ale alergiei sunt:
A. Dispnee cu wheezing
B. Angioedem
C. Hipotensiune arterial
D. Bradicardie
E. Colaps
abce
460.
Anestezia plexala:
A. Este o anestezie supraperiostala
B. Rar utilizata la maxilar
C. Este paraapicala
D. Este mai putin eficienta la copii si tineri
E. Este o anestezie prin imbibitie
ac
461.
Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt:
A. Creasta zigomato-alveolara
B. Radacina meziala a molarului de 12 ani
C. Mucoasa mobila
D. Inainte muschiului maseter
E. Marginea inferioara a osului zigomatic
abc
462.
Lidocaina:
A. Are ph-ul 8
B. Are toxicitate de 3 ori mai mare fata de procaina
C. Are putere anestezica de doua ori mai mica decat a procainei
D. Se metabolizeaza in proportie de 90% la nivel hepatic
E. Doza uzuala este de 18 ml solutie
d
463.
Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind:
A. Sincopa vaso-vagala
B. Durerea
C. Alveolita postextractionala
D. Pareza faciala tranzitorie
E. Descuamarea epiteliala
bd

464.
Tratamentul de urgenta al edemului cailor aeriene superioare
presupune:
A. Oxigenoterapie
B. Administrare de adrenalina 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat
C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic
D. Administrare de epinefrina in bronhospasm
E. Administrare de antibiotice in edem laringian
abcd
465.
Anestezia la spina spix :
A. Se efectueaza rar pe cale orala
B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentoniera
C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori
D. Determina anestezia nervului bucal
E. Anesteziaza i nervul auriculo-temporal
b
466.
Articaina:
A. Nu este intotdeauna asociata in solutie cu vasoconstrictor
B. Este contraindicata la copii sub 4 ani
C. Este indicata la pacientii cu bronhospasm in antecedente
D. Are putere anestezica mai redusa decat lidocaina
E. Se recomanda injectare rapida
b
467.
Anestezia intraligamentara:
A. Nu necesita seringi speciale
B. Durata de instalare este mare
C. Reduce riscul de alveolita postextractionala
D. Durerea locala postanestezica e mai redusa
E. Este indicata la pacientii cu risc hemoragic
e
468.
Necroza mucoasei:
A. Apare pe fondul ischemiei prelungite
B. Este mai frecventa dupa anestezii efectuate vestibular
C. Apare dupa decolari brutale ale muco-periostului
D. Are culoare rosie intensa
E. Este un accident al anesteziei loco-regionale
ac
469.
Anestezia topica:
A. Necesita o concentratie mai mica a anestezicului decat pentru injectare
B. Foloseste frecvent xilina 0.5-1%
C. Se poate utiliza si pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos
D. Nu necesita uscarea prealabila a locului de aplicare a anestezicului
E. Durata este de aproximativ doua ore
c

470.
Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicatii in:
A. Procese inflamatorii retrotuberozitare
B. Tumori localizate in treimea distala a vestibulului superior
C. Pacienti sub tratament anticoagulant
D. Hemofilici
E. Pacienti cu odontectomii ale molarilor de minte in antecedente
abcd
471.
Catecolaminele au ca efecte locale :
A. Vasoconstrictie la locul injectarii
B. Cresterea ratei de absorbtie a anestezicului in fluxul sangvin
C. Putere anestezica mai mare
D. Efect mai indelungat
E. Stimularea receptorilor din peretii arteriolari
acde
472.
Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie:
A. Utilizarea solutiilor prea reci faa de temperatura camerei
B. Injectarea rapida a solutiei anestezice
C. Injectarea din eroare a unor substante toxice
D. Folosirea acelor cu bizou ascuit
E. Injectarea unor solutii cu urme de alcool
abce
473.
Mepivacaina:
A. Are o toxicitate de 1,5-2 fata de procaina
B. Durata anesteziei este crescuta
C. Are potenta de 2 fata de lidocaina
D. Nu este metabolizata in ficat
E. Este eliminata renal in proportie de 50-60%
abc
474.
Articaina este contraindicata la
A. Pacienti epileptici fara tratament
B. Pacienti cu porfirie acuta recurenta
C. Pacienti cu deficit de colinesteraza plasmatica
D. Pacienti cu tulburari de conducere atrio-ventriculare severe
E. Pacienti sub tratament cu anticoagulant
abcd
475.
Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt
A. Stare de agitatie nemotivata
B. Tegumente uscate
C. Senzatia de greata
D. Cefalee intensa
E. Frison
acd
476.
Tratamentul anginei pectoral consta in:
A. Pozitia decliva a pacientului

B. Aspirarea secretiilor din cavitatea orala


C. Administrarea unui vasodilatator coronarian
D. Oprirea interventiei dentare
E. Administrarea de antiedematoase per os
acd
477.
Accidentele locale punctiei anestezice la spix sunt:
A. Ruperea acului
B. Producerea unui hematom
C. Trismus persistent
D. Injectite postanestezice
E. Congestia tegumentelor
ab
478.
Reperele pentru spina spix sunt:
A. Creasta temporala a mandibulei
B. Tuberozitatea mandibulara
C. Incizura sigmoida
D. Plica pterigomandibulara
E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori
ade
479.
Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:
A. Lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
B. Anestezia simultana la mai multi dinti
C. Posibilitatea localizarii la un singur dinte
D. Folosirea unei cantitati de 0,15-0,20 ml solutie anestezica
E. Nu necesita seringi speciale
abcd
480.
Anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior la nivelul
spinei lui spix intereseaza:
A. Dintii mandibulari de aceeasi parte, pana la linia mediana plus un dinte de partea
opusa
B. Muco periostul vestibular situat inaintea primului molar
C. Hemibuza si pielea barbiei situate de partea anesteziei
D. Corpul mandibular si portiunea inferioara a ramurii ascendente a mandibulei
E. Cele 2/3 anterioare ale limbii si planseului bucal
bcde
481.
Tehnicile complementare de anestezie sunt cu exceptia:
A. Intraligamentara
B. Plexala
C. Palatinala
D. Intrapulpara
E. Intraseptala si intrapapilara
b
482.

Anestezia intrapulpara:

A. Se poate realiza cand pulpa nu este expusa


B. Pentru a realiza extirparea devitala fara durere
C. Cu ac scurt indoit corespunzator
D. Efectul este imediat
E. Se recomanda in pulpite purulente
cd
483.
Anestezia intraligamentara:
A. Se practica in completarea anesteziei plexale sau tronculare periferice
B. Indicata in orice regiune a maxilarelor
C. Indicata numai la mandibula
D. Acul se introduce tangent cu radacina
E. Acul se introduce perpendicular pe mucoasa papilara
acd
484.
Anestezia nervului incisiv inferior:
A. Se realizeaza la gaura mentoniera
B. Cu gura larg deschisa
C. Nu este necesara patrunderea cu acul in gaura mentoniera
D. Cu gura semideschisa
E. Intereseaza doar pulpa nu si osul alveolar
ad
485.
Anestezia nervului alveolar supero-posterior:
A. Insensibilizeaza pulpa celor 3 molari maxilari
B. Cu gura semideschisa
C. Acul se introduce la nivelul molarului doi
D. In unghi de 45
E. Este indicat sa se pastreze contactul osos in timpul progresiunii acului
abcd
486.
Nervul maxilar asigura sensibilitatea urmatoarelor structuri:
A. Pleoapa inferioara;
B. Buza superioara;
C. Amigdala;
D. Faringe;
E. Portiunea anterioara a limbii.
abc
487.
Radacina senzitiva a nervului mandibular inerveaza:
A. Tegumentul regiunii nazale;
B. Hemibuza superioara;
C. Dintii inferiori cu ligamentul parodontal si osul alveolar;
D. Glanda submandibulara;
E. Sinusul maxilar.
c
488.
Urmatoarele afirmatii despre nervul dentar inferior sunt adevarate:
A. Patrunde in canalul mandibular la nivelul gaurii mentoniere;
B. Este insotit de artera si vena alveolara inferioara;

C. Traverseaza canalul mandibular;


D. Are doua ramuri terminale, nervul mentonier si nervul incisiv;
E. Este responsabil de sensibilitatea regiunii auriculare.
bcd
489.
Tehnica escat de anestezie topica prin imbibitie se efectueaza pentru
nervul:
A. Palatin anterior;
B. Incisiv;
C. Nazo-incisiv;
D. Nazo-palatin;
E. Dentar supero-anterior.
d
490.
Anestezia de contact prin badijonare este indicata in interventiile
asupra gingivo- mucoasei orale, cum sunt:
A. Anestezia locului de punctie anestezica;
B. Cauterizari ale mucoasei;
C. Extractia dintilor parodontotici;
D. Detartraj;
E. Adaptarea la colet a unei coroane dentare.
abde
491.
Indicatiile anesteziei intraligamentare sunt:
A. Extractii unidentare;
B. Rezectii apicale unidentare;
C. Chiuretaj subgingival;
D. Tratamentul unui dinte definitiv la copii;
E. Tratament endodontic al unui singur dinte sau al unui dinte izolat pe arcada.
ade
492.
Avantajele anesteziei plexale sunt:
A. Numar minim de intepaturi;
B. Anestezie atraumatica;
C. Tehnica simpla;
D. Este nedureroasa;
E. Volum redus de substanta anestezica.
bc
493.
Dezavantajele anesteziei tronculare sunt:
A. Necesitatea unei doze crescute de anestezic;
B. Exista riscul inteparii vaselor sanguine aflate in imediata apropiere a trunchiurilor
nervoase majore;
C. Anestezie completa a mai multor nervi;
D. Durata lunga de anestezie, cu riscul de ranire accidentala, cand, dupa terminarea
tratamentului, efectul anestezic este inca prezent
E. Tehnica dificila.
bd

494.
Repere de anestezie tronculara periferica pe cale endoorala a nervilor
dentari supero- posteriori la tuberozitate sunt:
A. Creasta zigomato-alveolara;
B. Molarul 1 superior, radacina disto-vestibulara;
C. Molarul 2 superior, raadacina mezio-vestibulara;
D. Molarul 3 superior;
E. Mucoasa mobila, fornixul superior.
ace
495.
Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculara periferica a nervilor
dentari supero- posteriori la tuberozitate este:
A. Gingivo-mucoasa vestibulara corespunzatoare molarilor;
B. Peretele postero-lateral sinusal impreuna cu mucoasa care il tapeteaza;
C. Cele doua treimi posterioare ale palatului dur;
D. Dintii molari impreuna cu periodontiul si cu osul corespunzator cu mentiunea ca
radacina mezio-vestibulara a molarului 1 superior, in 28% din cazuri, este
anesteziata doar partial;
E. Premolarii superiori.
abd
496.
Avantajele anesteziei tronculare periferice la tuberozitate sunt:
A. Tehnica simpla, nedureroasa, atraumatica;
B. Volum redus de substanta anestezica;
C. Numar redus de intepaturi;
D. Anestezie sigura, cu rate de succes peste 95%;
E. Aspiratia pozitiva in 0,97% din cazuri
abcd
497.
Reperele de anestezie pe cale exoorala a nervilor dentari superoposteriori la tuberozitate sunt:
A. Marginea anterioara a muschiului maseter;
B. Marginea posterioara a muschiului temporal;
C. Marginea inferioara a osului malar;
D. Marginea posterioara a muschiului maseter;
E. Creasta zigomato-alveolara.
ace
498.
Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului suborbitar la gaura
suborbitara este:
A. Hemibuza superioara;
B. Aripa nasului;
C. Pleoapa superioara;
D. Pleoapa inferioara;
E. Premolarii 1 si 2 superiori.
abd
499.
Reperele osoase ale gaurii suborbitare sunt:
A. Pe verticala ce trece prin gaura mentoniera si supraorbitara;
B. Sub sutura maxilo-malara;
C. In santul nazo-genian;

D. La 0,5 cm in afara aripii nazale;


E. La 6-10 cm sub marginea inferioara a orbitei.
abe
500.
Locul de intepatura in anestezia la gaura suborbitara pe cale endoorala este:
A. La nivelul fosei canine;
B. In dreptul apexului caninului;
C. In santul nazo-genian;
D. In dreptul aripii nazale;
E. In afara santului nazo-genian.
a
501.
Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculara periferica la gaura
palatina posterioara este:
A. 1/3 anterioara a fibromucoasei palatine;
B. Cele 2/3 posterioare ale fibromucoasei palatine;
C. Cele 2/3 posterioare ale palatului dur;
D. 1/3 anterioara a osului palatin;
E. Valul palatin anterior.
b
502.
reperele osoase ale gaurii palatine posterioare sunt:
A. La 1 cm anterior de carligul aripii interne a apofizei pterigoide;
B. La 1 cm de molarul 3 la adulti;
C. La 1 cm inauntru si deasupra marginii inferioare a crestei alveolare;
D. La 1 cm de festonul gingival al molarului 1;
E. La 0,5 cm anterior de marginea posterioara a palatului dur.
ace
503.
Prin anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior la gaura
mandibulara se anesteziaza urmatorii nervi:
A. Nervul mentonier;
B. Nervul incisiv;
C. Nervul nazo-incisiv;
D. Nervul lingual;
E. Nervul bucal.
abd
504.
Reperele gaurii mandibulare sunt:
A. In mijlocul fetei interne a ramurii verticale a mandibulei;
B. La 1 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori;
C. La nivelul planului de ocluzie al molarilor superiori;
D. La jumatatea distantei intre marginea bazilara a mandibulei si incizura sigmoida;
E. La 1 cm sub planul de ocluzie al molarilor superiori.
ad
505.
Reperele de anestezie pe cale endoorala a nervului dentar inferior la
gaura mandibulara sunt:
A. Marginea anterioara a ramurii verticale a mandibulei;

B. Creasta temporala;
C. Plica pterigomandibulara;
D. Ligamentul stiloid;
E. Planul de ocluzie al molarilor superiori.
abc
506.
Teritoriul anesteziat prin anestezia la gaura mentoniera este:
A.dintii de la gaura mentoniera la linia mediana impreuna cu osul si periodontiul
corespunzator;
B. Gingivo-mucoasa versantului lingual;
C. Gingivo-mucoasa vestibulara a dintilor laterali;
D. Dintii molari inferiori;
E. Mucoasa jugala adiacenta.
a
507.
Reper osos al gaurii mentoniere este:
A. Deasupra portiunii incipiente a liniei oblice externe;
B. In dreptul premolarului inferior -25% din cazuri;
C. In dreptul radacinii premolarului 1 inferior 20% din cazuri;
D. Distal de premolarul 2 10% din cazuri;
E. Intre radacinile celor doi premolari inferiori -75% din cazuri.
a
508.
Locul de intepatura pentru anestezia pe cale exoorala a nervului
mentonier este:
A. In menton;
B. Pe o linie verticala ce trece prin comisura orala;
C. La 1,5-2 cm inapoia comisurii orale;
D. In dreptul radacinii meziale a molarului unu inferior;
E. In dreptul premolarului doi inferior.
c
509.
Reperele anesteziei tronculare periferice a nervului bucal sunt:
A. Marginea anterioara a ramului ascendent;
B. Creasta zigomato-alveolara;
C. Planul de ocluzie al molarilor superiori;
D. Molarul doi superior;
E. Orificiul canalului stenon.
ace
510.
Anestezia nervului bucal prin infiltratie vestibulara se efectueaza
astfel:
A. Directia acului este in jos si inainte;
B. Locul de intepatura este in mucoasa jugala;
C. Se patrunde superficial 0,2-0,5 cm;
D. Se depune mai mult de jumatate de fiola de anestezic;
E. Infiltratia anestezica se face in dreptul premolarilor
c
511.

Reperele de anestezie tronculara periferica a nervului lingual sunt:

A. Molarul 3 inferior;
B. Trigonul retromolar;
C. Santul paralingual;
D. Molarul 2 inferior la copii;
E. Fata ventrala a limbii;
ac
512.
Profunzimea de depunere a solutiei anestezice pentru anestezia
nervului dentar inferior la gaura mandibulara pe cale endoorala este:
A. 1,5-2 cm;
B. 2-2,5 cm;
C. 2-3 cm;
D. 2,5-3,5 cm;
E. 4-4,5 cm.
b
513.
Repere osoase pentru anestezia pe cale endoorala a nervului dentar
inferior la gaura mandibulara sunt:
A. Marginea anterioara a ramurii verticale a mandibulei;
B. Trigonul retromolar;
C. Linia oblica externa;
D. Creasta temporala;
E. Linia oblica interna.
abd
514.
Dezavantajul anesteziei nervului nazopalatin la gaura incisiva este:
A. Volum mare de solutie anestezica;
B. Risc de rupere a acului;
C. Anestezie dureroasa, potential traumatica;
D. Aspiratie pozitiva frecventa;
E. Necesita intepaturi multiple.
c
515.
Reperele de anestezie pe cale endoorala a nervului mentonier la gaura
mentoniera sunt:
A. Reperele gaurii mentoniere;
B. In dreptul premolarului 1 inferior;
C. Fundul de sac vestibular;
D. Molarul 1 inferior;
E. Comisura orala
acd
516.
Actiunea, efectul anestezic si toxicitatea substantelor anestezice sunt
determinate de urmatoarele proprietati fiziochimice si farmacologice:
A. Liposolubilitatea;
B. Timpul de injumatatire;
C. Rata de legare de lipide;
D. Efectul vasoconstrictor;
E. Valorile ph-ului si a constantei de aciditate
abe

517.
Un anestezic bun ar trebui sa indeplineasca urmatoarele calitati:
A. Potential anestezic mare, fara efecte adverse;
B. Timp de inductie crescut;
C. Compatibil cu substantele vasodilatatoare;
D. Sa nu creeze dependenta;
E. Sa fie stabil in solutie.
ade
518.
Care din urmatoarele anestezice face parte din clasa esteri:
A. Articaina;
B. Bupivacaina;
C. Mepivacaina;
D. Xilina;
E. Procaina.
e
519.
Articaina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:
A. Liposolubilitate mare;
B. Inductie anestezica in 5-10 minute;
C. Toxicitate de 1,5 ori mai mare decat a procainei;
D. Putere anestezica de 4 ori mai mare decat a xilinei;
E. Eliminarea este totala in 12-24 ore.
ace
520.
Articaina are urmatoarele contraindicatii:
A. Insuficienta cardiaca compensata;
B. Astm bronsic;
C. Hipotensiune arteriala severa;
D. Copii sub 8 ani;
E. Diateze hemoragipare.
bce
521.
Proprietati ale substantelor adjuvante vasoconstrictoare ale anesteziei
locale sunt:
A. Reduc sangerarea locala in timpul interventiei chirugicale;
B. Cresc absorbtia anestezicului local in sange;
C. Scad timpul de actiune al anestezicului;
D. Scad riscul de supradozare;
E. Potenteaza efectul anestezic.
ade
522.
Lidocaina (xilina) trebuie utilizata cu precautie in:
A. Diabet zaharat;
B. Boala paget;
C. Infarctul miocardic acut;
D. Insuficienta renala
E. Insuficienta cardiaca.
c

523.
Semnele cardiovasculare de supradozaj datorate adrenalinei in
anestezia locala cu articaina sunt:
A. Senzatie de cald;
B. Bradicardie;
C. Cefalee;
D. Dureri precordiale;
E. Ritm cardiac alert si aritmic.
acde
524.
Adrenalina are urmatorul efect sistemic:
A. Scade tensiunea arteriala;
B. Produce lipoliza in celulele adipoase;
C. Scade frecventa respiratorie;
D. Scade aportul energetic;
E. Creste diureza.
b
525.
Adrenalina are urmatoarele efecte secundare:
A. Palpitatii;
B. Bradicardie;
C. Anxietate;
D. Tremuraturi;
E. Edem pulmonar.
acde
526.
La pacientii cu hta usoara sau medie:
A. Nu se administreaza anestezie locala cu vasoconstrictor;
B. Este permisa administrarea substantelor anestezice cu vasoconstrictor in doza
maxima de 1: 100000;
C. Este permisa administrarea substantelor anestezice cu vasoconstrictor in doza
maxima de 1: 200000;
D. Se evita tehnicile de anestezii tronculare periferice profunde;
E. Se recomanda psihoterapie si premedicatie sedativa si anxiolitica.
c
527.
In cazul pacientilor cu tulburari de coagulare:
A. Se limiteaza numarul de punctii anestezice;
B. Se evita tehnicile de anestezii tronculare periferice profunde;
C. Momentul efectuarii manoperelor stomatologice este stabilit in colaborare cu
medicul curant hematolog sau cardiolog;
D. Nu exista restrictii in ceea ce priveste anestezia locala;
E.doza de vasoconstrictor asociat substantei anestezice este de maxim 1:50000.
abc
528.
La pacientii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar trebuie avute in
vedere urmatoarele consideratii in vederea administrarii anesteziei locale:
A. Doza de vasoconstrictor din solutia anestezica trebuie sa fie maxim 1:200000;
B. Nu exista restrictii in ceea ce priveste concentratia de vasoconstrictor din solutia
anestezica;

C. Nu se realizeaza anestezia bilaterala a nervului alveolar inferior sau a nervului


palatin mare;
D. Se evita utilizarea tehnicilor de anestezii tronculare periferice profunde;
E. Se recomanda premedicatie anxiolitica.
ace
529.
Profilaxia durerii in anestezia loco-regionala se face prin:
A. Injectarea lenta si fara presiune a substantei anestezice;
B. Evitarea tehnicilor de anestezie tronculara periferica;
C. Realizarea anesteziei topice inainte de injectare;
D. Utilizarea acelor scurte, subtiri si cu bizou ascutit;
E. Injectarea superficiala, submucoasa a solutiei anestezice.
ac
530.
Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:
A. Trismusul;
B. Leziuni ale mucoasei orale;
C. Durerea;
D. Infectiile perimaxilare;
E. Alveolita postextractionala.
c
531.
Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:
A. Pareza faciala tranzitorie;
B. Tulburarile oculare;
C.trismusul;
D.tulburarile de sensibilitate persistente;
E. Traumatizarea buzelor si a limbii.
cde
532.
Ruperea acului in timpul efectuarii anesteziei loco-regionale este
favorizata de:
A. Folosirea acelor prea subtiri;
B. Folosirea acelor prea scurte;
C. Introducerea rapida a anestezicului;
D. Schimbarea brusca a directiei acului intratisular;
E. Folosirea acelor indoite.
acde
533.
In pareza faciala tranzitorie ca urmare a infiltrarii anestezice a nervului
facial, fata devine asimetrica, ca urmare a:
A. Lagoftalmiei unilaterale;
B. Ptozei pleoapei inferioare;
C. Imobilitatii comisurii orale;
D. Accentuarii pliurilor naturale ale fetei;
E. Ocluziei inverse pe partea afectata
a
534.
Cauzele aparitiei trismusului sunt urmatoarele:
A. Hematomul;

B. Ischemia prelungita;
C. Punctia septica;
D. Utilizarea acelor prea lungi;
E. Solutii anestezice prea calde.
abc
535.
Cauzele punctiei septice sunt:
A. Antisepsia incorecta a zonei de anestezie inainte de punctie;
B. Contaminarea acului inainte de efectuarea ansteziei;
C. Injectare brusca a solutiei anestezice;
D. Injectarea anestezicului intr-o zona infectata;
E. Efectuarea anesteziei fara manusi sterile;
abd
536.
Hematomul labio-mentonier se produce in timpul anesteziei:
A. Plexale la dintii frontali inferiori
B. Plexale la dintii frontali superiori;
C. Tronculare periferice la gaura mentoniera
D. Intraosoase la dintii frontali inferiori;
E. Bilaterale la gaurile mentoniere.
c
537.
Tratamentul trismusului postanestezic consta in:
A. Aplicare de caldura umeda pe zona afectata;
B. Mecanoterapie;
C. Administarea de miorelaxante;
D. Comprese cu gheata pe partea afectata;
E. Medicatie analgezica.
abce
538.
In vederea realizarii anesteziei loco-regionale la pacientii anxiosi,
trebuie luate masuri de precautie datorita riscului de aparitie a urmatorului
accident:
A. Tulburari de ritm cardiac;
B. Criza de tetanie hiperventilatorie;
C. Criza de hipoglicemie;
D. Accidente alergice;
E. Hipotensiune arteriala.
b
539.
Hematomul obrazului produs in timpul anesteziei tronculare periferice
a nervilor alveolari supero-posteriori la tuberozitate apare prin inteparea:
A. Venei alveolare supero-posterioare;
B. Plexului venos pterigoidian;
C. Arterei alveolare supero-posterioare;
D. Arterei maxilare interne;
E. Arterei pterigo-palatine.
bc

540.
Difuzarea solutiei anestezice in orbita in cursul anesteziei la gaura
suborbitara, are drept consecinte:
A. Pierderea temporara a vederii;
B. Edem palpebral;
C. Ptoza palpebrala;
D. Oftalmoplegie prin paralizia muschilor mobilizatori ai globului ocular;
E. Hemoragie intraorbitara
abd
541.
In cazul socului anafilactic, instalarea colapsului cardio-vascular se
manifesta prin:
A. Edem laringian;
B. Bronhospasm;
C. Tahicardie
D. Aritmie cardiaca
E. Hipertensiune arteriala
cd
542.
Semnele clinice ale supradozarii cu adrenalina sau alt vasoconstrictor
sunt:
A. Palpitatii;
B. Tremuraturi;
C.dificultati in respiratie;
D. Scaderea ritmului cardiac;
E. Scaderea brusca a tensiunii arteriale sistolice.
abc
543.
Semnul clinic de supradozare anestezica la concentratii mici de
anestezic este:
A. Pierderea cunostintei;
B. Agitatie;
C. Tulburari vizuale;
D. Depresie cardiaca
E. Dificultati in respiratie;
b
544.
In faza initiala a socului anafilactic apar urmatoarele manifestari
clinice:
A. Eritem;
B. Prurit intens;
C. Dispnee;
D. Diaree;
E. Conjunctivita.
abe
545.
In criza hipertensiva aparuta ca accident al anesteziei loco-regionale,
tratamentul de
Urgenta consta in administrarea de:
A. Factor viii;
B. Nitroglicerina sublingual;

C. Aspirina;
D. Hemisuccinat de hidrocortizon;
E. Adrenalina injectabil.
b
546.
In ulceratia mucoasa, o complicatie post-anestezica sunt incriminati:
a)herpesul simplex ( cel mai frecvent)
b)stomatita aftoasa recidivanta
c)traumatisme tisulare
d)herpesul simplex de etiologie bacteriana
b,c
e) sensibilitatea scazuta la anestezicul topic
547.
Traumatismele tisulare, ca urmare a unei complicatii post anestezice:
a)pot activa stomatita aftoasa, forma recidivanta
b) pot activa herpesul simplex ce nu era prezent pe mucoasa inainte de injectare
c) pot fi data de orice instrument, ac sau soltuia anestezica
a,c,d
d) nu exisa inca un tratament profilactic pt pacientii susceptibili de herpes simplex
si stomatita aftoasa recidivanta
e) tratamentul simptomatic este de electie in traumatismele tisulare
548.
Stomatita aftoasa recidivanta :
a) apare la nivelul mucoasei fixe
b) nu reprezinta o complicatie post-anestezica
c) este de origine bacteriana
d) este considerata a fi un proces autoimun
e) se intalneste frecvent in vestibulul bucal

d, e

549.
Herpesul simplex:
a) intraoral, se manifesta la inceput prin mici vezicule pe mucoasa fixa
b) este intalnit rar
c) este de etiologie atat bacteriana cat si virala
d) este de etiologie virala
e) nu se intalneste niciodata post-anestezic ca si o complicatie a, d
550.
Descuamrea epiteliala:
a) este tipica tesuturilor dure
b)se datoreaza aestezicului topic mentinut un timp prelungit pe mucoasa ( mai mult
de 2 min )
c)pacientul acuza dureri si la cateva zile dupa tratamentul stomatologic
b,c,d,e
d)principalul simptom este durerea intensa
e) pot aparea ulceratii la locul de punctie
551.
Ulceratile post anestezice:
a)sunt considerate complicatii loco-regionale
b) persista in general 7-10 zile
c)ca tratament nu se recomanda costicosteroizii
d) riscul de infectie este asociat tratamentului cu steroizi
e)se instaleaza la o luna dupa tratamentul stomatologic
552.
Tratamentul ulceratilor post-anestezice:
a)are ca scop protejarea zonei ulcerate

a,b,c,d

b)pentru combaterea dureri se poate aplica anestezic local


c)se practica irigatii locale cu solutii ce contin antihistaminice,antiinflamator si
analgezic
d)nu necesita tratament deloc
e)niciodata nu se aplica anestezic local topic, pt combaterea durerii
a,b,c
553.
Necroza mucoasei bucale:
a)apare dupa decolarea brutala a mucoperiostului
b)este favorizata de ischemia prelungita
c)se intalneste cu precadere in mucoasa fixa a boltii palatine, unde mucoasa este
mai inextensibila
d)vasoconstrictorul solutiti anestezice poate da ischemia si apoi necroza mucoasei
e)apare foarte des la anesteziile in vestibului bucal
a,b,c,d
554.
Necroza prin tulburari trofice locale intereseaza
a)mucoasa
b)periost
c) artera carotida
d) chiar si osul
e) smaltul
a,b,d
555.
Clinic, zona necrozata apare ca:
a) initial zona este palida
b)initial zona este violacee
c)devine brun-cenusie
d)se formeza flictene ce se deschid spontan
e) o hiperemie severa

b,c,d

556.
Tesuturile necrozate:
a)se izoleaza ne mucoasa normala
b)se detaseaza sub forma de sfacele
c)zona are margini regulate
d)este dureroasa spontan si la atingere
e)se suprainfecteaza rar
a,b,c,e
557.
Necroza tesutului in complicatiile post anestezice:
a)evolutia dureaza 7-10 zile
b)are margini regulate
c)in cazul suprainfectarii vindecarea se prelungeste
d)clinic nu se distinge nimic patologic
e)este o leziune dureroasa

a,c,e

558.
Terapia necrozei post anestezice indica:
a)detasarea zonelor necrozate
b)mese iodoformate
c)antialgice si antiinflamatoare nesteroidiene
d)vindecarea zonei se face fara tratament
e) placa palatinala acrilica dupa o amprentare

a,b,c,e

559.
Care din urmatoarele patologii sunt considerate complicatii postanestezice in medicina dentara?
a)trismusul persistent
b)pneumonia
c)alveolita post-extractionala
d)necroza mucoasei
e)paresteziile persistente
a,c,d,e
560.
Injectita postanestezica:
a)este produsa de punctii septice
b)este o complicatie post-anestezica locoregionala
c)poate fi data de un ac ce a atins in prealabil dintii vecini, obrajii etc
d)asepsia incorecta a locului de punctie nu influenteaza aparitia injectitei.
e) apare datorita contaminarii inintea punctiei anestezice
a,b,c,e
561.
Injectitele post anestezice:
a)sunt complicatii produse de punctile septice anestezice
b)contaminarea se face prin punctii septice inaintea injectarii anestezicului
c)asepsia incorecta efectuata inaintea punctiei este o cauza a injectitei
d)sunt produse de puctii aseptice
e)survin dupa un infarct miocardic
a,b,c
562.
localizarea procesului septic in injectite este:
a)in spatiul pterigomaxilar
b)pterigomandibular
c)interincisiv
d)planseu bucal
e)obraz a,b,d,e
563.
Manifestarea clinica a injectitei postanestezice este:
a) celulita infiltrativa sau colectie supurate
b)eritem
c)macule
d)ulceratii
e)descuamatii furfuracee
a
564.
Procesul septic in injectite este favorizat de:
a)prezenta abundenta a testutului celulo-adipos
b)uneori a hematoamelor
c) orice factori ce constituie un bun mediu de cultura microbiana
d) infarctul miocardic
e)angina pectorala
a,b,c
565.
Simptomatologia in injectite:
a)este in raport cu localizarea
b) trismus
c)tumefactie
d)disfagie
e) este neobservabila
a,b,c,d

566.
Caracteristic simptomatologiei in injectite sunt:
a)dureri nevralgiforme
b)nu prezinta simptomatologie
c)apare la 2-3 zile de la punctia anestezica
d) daca procesul septic intereseaza lojele profunde, simtomatologia are o latenta
mai mare
e)simptomatologia apare la 14-21 de zile de la punctia septica
a,c,d
567.
Tratamentul in injectite este:
a)chirurgical
b)consta in principal in incizie si drenaj
c)se adauga si un tratament medicamentos
d) niciodata antibioterapie
e)diferit in functie de varsta pacientului
a,b,c
568.
Tratamentul general in injectite postanestezice :
a)oxigen
b)antialgice
c)antiinflamatoare nesteroidiene
d)vitaminoterapie
e)antibioterapie ( in functie de teren ) b,c,d,e
569.
Trismusul persistent:
a)este limitarea deschiderii arcadelor dentare
b)este o complicatie tiroidiana
c)este o consecinta a spasmului muscular masticator
d)are cauze endocrine
e)este intalnit si post anestezic la spina spix
a,c,d
570.
Trismusul persistent:
a)nu se intalneste la oameni
b)este mai frecvent intalnita la spina spix, in comparatie cu celelalte anestezii
tronculare periferice
c)nu are factori etiologici
b
d)se intalneste la nivelul sternului
e)nu este o coplicatiei a anesteziei la spina spix
571.
In etiologia trismusului persistent se amintesc:
a)punctia anestezica
b)hipotermina
c)hipertermia
d)hemoragia
a,d
e)socul anafilactic
572.
Trismusul postanestezic:
a) apare inintea punctiei anestezice
b)intereseaza osul alveolar
c,e
c)punctiile repetate se vor corela cu o incidenta crescuta a trismusului
d)nu este considerat o complicatie postanestezica

e)punctia anestezica este un factor etiologic datorita traumatismelor produse de


punctie asupra tesuturilor.
573.
Trismusul postanestezic din medicina dentara:
a)nu poate fi dat de hemoragii
b)disfunctile musculare pot fi date de iritatii tisulare ca urmare a hemoragiei
c) are un mecanism autoimun
d)dupa injectare se pot produce necroze
b,c,
e) are o etiologie necunoscuta
574.
Trismusul postanestezic:
a) este o inflamatie a trigemenului
b) este o boala cardiovasculara
c)anestezicul local in cantitati mari produce distensie tisulare si apoi trismus
d)poate fi dat de cantitati mari de anestezic local
c,d
e) este o forma de cancer
575.
Trismusul postanestezic:
a) poate fi dat de cantitati mari de anestezic
b)nu poate fi dat se cantitati mari de anestezic
c)poate fi dat de acele cu bizou tesit sau indoit
d)poate fi dat de punctie septica
a,c,d,e
e)poate fi dat de ischemie prelungita
576.
Trismusul postanestezic:
a)acele cu bizoul tesit produc iritatii mecanice
b)acele cu bizoul tesit produc rupere fibrelor musculare
c) acele de unica folosinta se pot folosi de mai multe ori
d)punctia septica poate determina formarea unui proces supurativ
e)punctia septica produce insamantarea spatiului pterigomandibular

a,b,d,e

577.
Ischemia prelungita din trismusul postanestezic:
a)poate fi data de vasoconstrictor
b)se poate intalni la nivelul tesuturilor musculare
a,b
c) determina infarct miocardic
d) afecteaza si ochii
e)toate variantele de mai sus sunt corecte
578.
Trismusul post anestezic:
a) determina, de obicei o limitare minora a mobilitatii mandibulare
b) poat aparea si limitari mai severe
a,b,c
c)nu are tendinta sa cedeze
d)are tendinta sa cedeze
e)nu produce limitarea mobilitatii mandibulare
579.
Ischemia prelungita din trismusul postanestezic:
a)in faza acuta durerea conduce la spasm muscular
b)in faza acuta durerea conduce la limitarea deschiderii arcadelor dentare
c) nu se acutizeaza niciodata
d)simptomatologia poate aparea precoce sau tardiv

a,b,d

e) simptomatologia apare doar tardiv


580.
Trismusului postanestezic:
a) simptomatologia precoce apare la 2 zile de la punctie
b) simptomatologia tardiva apare la 5-6 zile de la punctie
c) simtomatologia apare la 2 saptamani de la punctie
d) simtomatologia apare la cateva minute dupa punctie
e)simptomatologia apare la cativa ani de la punctie

a,b

581.
Trismusul postanestezic:
a) durerea are tendinta de accentuare treptata
b)faza tardiva sau cronica se dezvolta in absenta terapiei
c) daca nu se intervine se poate ajunge la constrictii ale mandibulei
d)durere are tendinta de calmare
e) este indicata evitarea orcarei terapii

a,b,c

582.
Tratamentul trismusului persistent:
a)in faza acuta se recomanda analgezice
b)in faza acuta se recomanda miorelaxante
a,b,c,d
c) in faza acuta se recomanda comprese
d) compresele se aplica pt 20 minute la fiecare ora
e) se contraindica comprese
583.
Tratamentul trismusului persistent:
a) daca durerea persista se pot administra medicamente pt relaxarea musculara
b)durerea nu persista niciodata
c)nu se administreaza diazepam
d)daca durerea persista se pot administra diazepam
a,d,e
e)daca durerea persista se pot administra benzodiazepine
584.
Mecanoterapia din trismusul persistent:
a) contsa in miscari de deschidere, inchidere si lateralitate
b)se fac timp de 5 minute la fiecare 3-4 ore
c) tratamentul se continua pana la remisia completa a simptomatologiei
d)este o metoda de tratament
a,b,c,d
e) mecanoterapia este contraindicata
585.
Tratamentul din trismusul persistent
a) daca in urma tratamentului durerea si difunctia nu se amelioreaza in 48-72 h se
ia in considerare un posibil proces supurativ
b) tratamentul trismusului se face cu anticoagulante a,c
c)in cazul durerii sau disfunctiei cronice , daca nu apar ameliorari se recomanda
consultul de specialitate
d)dupa tratament exista risc de tromboza
e)tratamentul creste riscul emboliei grasoase
586.
Paresteziile persistente:
a)nu este o complicatie postanestezica
b)este o complicatie neplacuta, uneori imposibil de evitat
c) pacientul poate acuza parestezii la mai multe ore sau zile dupa anestezie

a,c,d

d)traumatizarea cu acul a trunchiurilor nervoase poate duce la o parestezie


persitenta
e) acul este prea subtire pt a traumatiza trunchiul nervos
587.
Paresteziile persistente:
a)parestezia este consecinta edemului aparut peste iritatie
b) asepsia cu alcool este indicata inainte de punctie
c)edemul duce la cresterea presiunii in zona filetului nervos ceea ce va duce la
parestezie
d)alcoolul se foloseste doar la arcada inferioara
e)solutiile cu alcool sunt neurolitice si prezinta risc pt parestezii
a,c,e
588.
Parestezia persistenta:
a) nu afecteaza niciodata mandibula
b)poate persista luni sau ani de zile
c) nu persista niciodata mai mult de 5 minute
d)in timpul injectarii acul poate traumatiza teaca nervoasa
e) pacientul nu simte nimic in cazul traumatizarii filetului nervos

b,c

589.
Paresteziile persistente
a)poate fi data de o hemoragie in jurul tecii nervoase
b)hemoragia din jurul tecii nervoase creste presiune exercitata asupra nervului
c)cand acul traumatizeaza filetul nervos pacientul are o senzatie de fulgeratura
d) se poate prevenii prin antitinflamatoare
a,b,c
e) hemoragia in jurul tecii nervoase nu produce parestezii
590.
Paresteziile persistente
a)este de cele mai multe ori partiala
b)poate conduce la autotraumatisme
c) se pot produce leziuni prin muscare, din neatentie si datorita lipsei sensibilitatii
d)poate fi implicat si nervul lingual
a,b,c,d,
e) nervul lingual nu este implicat in parestezii
591.
Paresteziile persistente :
a) majoritatea se remit in 8 saptamani, fara tratament
b)poate fii persistenta doar in leziuni nervoase severe
c) nu se remit
a,b
d) incrimineaza doar nervul facial
e) se remit in 8 saptamani doar cu tratament
592.
Tratamentul paresteziilor persistente:
a) vitamina B12
b)vitamina C
c)Vitamina A
d) Calciu si Magneziu
a
e) mese iodoformate
593.
Alveolita postextractionala:
a) se incrimineaza in special vasoconstrictorul
b) este incriminata vasoconstrictia brusca si prelungita

a,b

c) se datoreaza aportului crescut de lipide


d) nu are legatura cu vasoconstrictorul solutiei anestezice
e) se incrimineaza tratamentul cu vitamina B12 din paresteziile persitente
594.
Alveolita postextractionala:
a) are o frecventa crescuta dupa anestezii intraligamentare
b) cea mai mare frecventa de aparitie se intalneste la anesteziile plexale
a,c
c) ischemia tesuturilor locale, in special a osului alveolar favorizeaza necroza
d) injectarea la presiune foarte mica a anestezicului favorizeaza alveolita
e) este o patologie autoimuna
595.
Alveolita postextractionala:
a) vasoconstrictorul impiedica sangerarea normala si formarea cheagului
endoalveolar
b)injectarea sub presiune si antisepsia deficitara conduc de multe ori la alveolita
uscata
c) alveolita postextractionala este o complicatie a anesteziei loco-regionale
a,b,c
d) alveolita afecteaza mucoasa gingivala
e)alveolita afecteaza dentina sclerotica
596.
Pentru ca anestezia loco-reginala sa fie sigura, trebuie cunoscute prin
anamneza:
a) interactiuni intre anumite medicamente ( pt afectiuni generale+vasoconstrictor+
anestezic local)
b) numele si prenumele
c)farmacologia substantei anestezice folosite a,c,e
d) programul de somn individual
e)particularitati de teren ale pacientului
597.
In producerea accedintelor generale date de anestezice sunt
incriminati
a) ortostatismul
b)efecte adverse ale substantei anestezice
b
c) circulatia venoasa
d) astmul bronsic
e) AVC
598.
Un rol important in producerea accidentelor generale, au:
a) potitia pacientului in timpul anesteziei
b)particularitati de inveratie
c) inaltimea pacientului
d)particularitati de vascularizatie
b,d
e)greutatea pacientului
599.
Pentru evitarea efectelor adverse la anestezice se:
a) nu se anesteziaza niciodata pacientul
b) se face doar anestezie topica

c) cunoasterea din anamneza a reactiei pacientului la tratamentele anterioare


c
d) pacientul nu are voie sa manance inainte de anestezia
e) toate variantele sunt corecte
600.
Reactiile adverse la anestezice se manifesta:
a) nu se evidentiaza clinic
b,c,d,e
b)care pot afecta sever viata
c) care pun in pericol viata pacientlui
d) ca simple reactii complet reversibile
e) accidente medii sau grave
601.
Inervaia vegetativ a regiunii oro-maxilofaciale este data de:
a) vagul- la nivelul bulbului rahidian
b)vagul-la baza limbii
b
c) vagul la gat
d)nicio varianta corecta
e) vagul in conductul auditiv exter
602.
Intervatia vegetativa a regiunii OMF este data de:
a) pachetul vasculo nervos latero-cervical
b) artera femurala
c) formatiuni neuroganglionare parasimpatice
d) nervul IX
A,C,E
e)zone reflaxogene deosebit de active
603.
Inervatia vegetativa OMF:
a) inevreaza clavicula
b) este bogat reprezentata parasimpatic
c) poate favoria accidente generale cu aspect clinic de criza vagala
b,c,d,e
d) accidentele generale cu aspect clini de criza vagala sunt frecvent intalnite, mai
ales la cei labili neuro-vegetativi
e) accidentele generale cu aspect clini de criza vagala sunt frecvent intalnite
604.
Vascularizatia OMF:
a) este bogata
b)este data de carotida comuna
c)sunt vase de calibru mic
d) sunt vasze de calibru mare
e) sunt vase de calibru mijlociu

a,c,e

605.
Vascularizatie de la OMF:
a) nu este bine reprezentata
b)reprezentate de arteriole
b,d
c) reprenentata de venule
d)reprezentate de capilare
e) reprezentata de artere
606.
Vascularizatia OMF:
a) poate favoriza trecerea lenta in torentul circculator

b)ofera o suprafata mare de resorbtie a anestezicului


c) nu favorizeaza resorbtia anestezicului
d) ofera o suprafata de resorbtie mica a anestezicului
e) poate favoriza trecerea rapida in torentul circulator

be

607.
Vascularizatia OMF:
a) favorizeaza rezorbtia in torentul circulator a anestezicului si vasoconstrictorului
b)obliga la injectarea prudenta a anestezicului
c) face ca orice punctioe anestezica in cav orala sa fie consiferata o intravenoasa
lenta
d) obliga la aspiratrea inintea injectarii anestezicului
e) contraindica aspirarea
a,b,c,d
608.
Vasoconstrictivele adrenergice:
a)actioneaza pe vase limfatice
b) actioneaza mai puternic pe arteriole
c) nu actioneaza pe vase sangvine
d)actioneaz amai puternic pe capilare b,d
e)actioneaza mai bine pe vase de calibru mare
609.
Vasoconstrictorul:
a) este suficineta o concentratie de 1/100 000 per carpula
b) este suficienta si co concetratie 1/200 000
c)are efect local
d) nu este indicata adrenaliza
a,b,c,e
e) se foloseste adrenalina
610.
Diluita anestezica 1:100 000:
a) are afecte generale foarte severe
b) tot vasonostrictorul trece in circulatia sistemica
c) nu permite trecerea vasoconstictorului in circulatia sistemica
d) nu se utilizeaza aceasta dilutie niciodata in practica stomatologica
e)nu produce efecte generale
c,e
611.
Adrenalina din solutia anestezica:
a) nu exista adrenalina exogena in prectica stomatologice
b)adrenalina exogena este echivalenta cu cea endogena
c) cea exogena stimuleaza secretia endogena
c,d,e
d)cea endogena este stimulata de durere
e)cea endogena este stimulata de emotie
612.
La anestezia loco-regionala:
a)asocierea tehnicilor se face doar la persoanele cu probleme neurologice
b) aparte avantajul asocierii a tehnicii de sedare-analgezie constienta
c) nu se asociaza cu alte tehnici b,d,e
d)asocierea tehnicilor asigura o evolutie favorabila a pacientului
e)asocierea tehnicilor asigura linistirea si confortul necesar
613.
Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale:
a) nu s eintalnesc in practica

b) se intalnesc doar in chirurgia BMF


c)pot fi clasificate in functie de anumite criterii
d) se intallnesc doar in implantologie
e) toate variantele sunt corecte

614.
Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale se clasifica:
a) in functie de varta medicului
b) in functie de momentul aparitiei accidetului raportat la anestezia locala
c)in functie de varta pacientului
d)in functie de intensitatea debutului clinic
b,d
e) in functie de perioada zilei in care a aparul simptomatologia
615.
Accidentele generale cauzate de anestezia loco-regionala se clasifica in
functie de :
a) substanta anestezica utilizata
a,d,e
b) concentratia de oxigen in sange
c)antecedentele familiale
d)simtpomatologia predominanta
e)evolutia accidentului
616.
Accidentele generale postanestezice cele mai frecvent ntlnite n
cabinetul de stomatologie sunt reprezentate de:
a)trismusul persistetnt
b) manifestari respiratorii
c)alveolita postextractionala
d)sincopa vaso-vagala
b,d,e
e)angina pectorala
617.
Accidentele generale postanestezice cele mai frecvent ntlnite n
cabinetul de stomatologie sunt reprezentate de:
a)hipertensiune ortostatica
a,c
b)tusea suparatoare
c)accidentte alergice
d)laringita acuta
e) granulomul periapical
618.
Alte accidente generale, cu o frecventa redusa sunt:
a)criza de hiperglicemie
b)criza hipertiroidiana
a,b,c
c)accident hipertensiv
d)reflexul de voma
e)toate de mai sus
619.
De ce accidentele generale postanestezice sunt greu de clasificat ?
a)medicina nu este inca destul de avansata
b) pt ca pacientul se afla intr-o continua miscare in timpul crizei epileptice
e
c)din cauza riscuLui de AVC
d) fiindca medicul stomatolog este subiectiv in diagnostic

e) n practic tabloul clinic al unui accident poate fi suficient de complex ca s


cuprind mai multe criterii din cele enunate.( simptomatologie,intensitatea
semnelor de debut,evoluie, etc.)
620.
In sincopa vaso-vagala pt revenirea rapida a pacientului trebuie :
a)administrat antibiotic
b) acordat primului ajutor prin defibrilare
c)incepute compresile toracice
d)ca pacientul sa fie asezat in pozitie decliva
d
e) intubat pacientului
621.
Ce este sincopa vaso-vagala:
a)coma de gradul I
b)coma de gradul IV
c)o nevrita
d) o disolutie brutala a vietii psihice
d,e
e)o disolutie brutala a vietii de relatie si a vietii vegetative
622.
Sincopa vaso-vagala:
a)pierderea constintei
b)cel mai frecvent accident cu pierderea senzatiei de constienta pt o scurta durata
c)accident general cu pierderea senzatiei de constienta pt 1-2 minute ( in medie)
b,c
d)este o senzatie de vertij
e)peste o stare de precoma
623.
Sincopa vaso-vagala se manifesta:
a)printr-o stare de slabiciune generala
b)pierderea tonusului postural
c)incapacitatea pacientului de a se mentine in ortostatism
d)febra 39-41 grade C
e)febra si frison

a,b,c

624.
Fiziopatologic sincopa vaso-vagala:
a)este un infarct miocardic
b)este o hemoragie
c
c) este o sincop vasodepresiv neurogen determinatde o ischemie cerebral
acut,
d)este o coma
e)este o precoma
625.
Lipotimia se manifesta:
a)transpiratie
b)paloare
c)scaderea fortei musculare
d)ameteli
e)pastrarea senzatiei de constienta
626.

a,b,c,d,e

Atacul de criza vaso-vagala este precedat de:

a)paloare, transiratii, greturi, exceptional varsaturi


b)parestezii ale extremitatilor
c)stare de rau general
d)alterari ale perceptiei vizuale
e)ameteli

a,b,c,d,e

627.
Simptomele crizei vaso-vagale pot prezenta fenomenul de iceberg pt
ca:
a) cedeaza la comprese reci
b)poate ascunde afectiuni severe, de ex diabetul zaharat
c)poate ascunde sincope cardiogene obstructive
d)poate ascunde tulburari de ritm cardiac
e) pt ca raspunde la stimuli termici
b,c,d
628.
Simptomele crizei vaso-vagale pot prezenta fenomenul de iceberg pt
ca:
a)poate ascunde epilepsie
a,b,d,e
b)poate ascunde ateroscleroza
c)rasounde la laser-terapie
d) poate ascunde sincopa de durere
e)poate ascunde bradicardii congenitale
629.
Sincopa vaso-vagala:
a)nu apare la copii
c,d,e
b)nu apare la stress
c)apare frecvent la copii
d)apare frecvent la adolescenti
e)apare frecvent la pacienti fara boli organice
630.
Sincopa vaso-vagala:
a)apare cu precadere vara
b)apare la persoanele cu labilitate neuro-vegetativa
c)apare la stress (emoii, insomnii, oboseli).
d)se declanseaza uneori in ortostatism
e)apare intodeuna iarna

b,c,d

631.
Sincopa vaso-vagaa:
a)reprezinta manifestarea difteriei
b)tratamentul de electie este conrtizolul
c)se previne prin cunoasterea si evitarea factorilor precipitanti
d)nu are tratament specific
c,d
e)tratamentul specicic este antibioterapia
632.
Hipotensiunea ortostatica din sincopa vaso-vagala :
a) este un simptom neimportant
b) nu es intampla in ortostatism
c,d,e
c) este produsa de vasodilatatia si cardioinhibitia data de hipertonia vagala
d)determina hipoxie-anoxie
e)va duce in final la pierderea senzatiei de constienta

633.
Examenul clinic al sincopei vaso-vagale:
a)presupune cunoasterea valorilor VSH-ului
b)presupune cunoasterea stadiului sincopal
b,d
c)Presupune cuoasterea valorilor calceliei
d)presupune cunoasterea stadiunui presincopal
e)presupune cunoasterea LDL si HDL sangvin
634.
In sincopa vaso-vagala, stadiul presincopal apar:
a)cascat
a,c,d
b)paloare faciala
c)criza de astm bronsic
d)diaforeza
e)tranzit intestinal intarziat
635.
In sincopa vaso-vagala, presincopal apar:
a)hiperventilatie
b)greata
c)prurit
d)cianoza
e)tahicardie urmata de hipotensiune arteriala si bradicardie
636.
In stadiul sincopal, in sincopa vaso-vagala:
a)niciuna din cele de mai jos
b)apare pierderea brusca si tranzitorie a starii de cosntienta
c)hTA si bradicardie
d)ventilatie neregulata, diminuata sau absenta
e)secuse musculare cu aspect de spasme clonice

a,b,e

b,c,d,e

637.
Tratamentul in sincopa vaso-vagala:
a)are ca scop imbunatatirea pana la normalizare a irigatiei si oxigenarii cerebrale
b)are ca scop vitaminizarea pacientului
a
c)urmareste pastrarea reflexului Achilian
d)urmareste scaderea irigarii cerebrale
e)toate variantele sunt corecte
638.
In sincopa vaso-vagala, normalizarea oxigenarii cerebrale se face prin:
a)asezarea pacientului in decubit ventral
b,d,e
b)intreruperea interventiei stomatologice
c)arministrarea de antispastice
d)asezarea pacientului in decubit dorsal
e)ridicarea membrelor inferioare
b,d,e
639.
Normalizarea irigatiei cerebrale in sincopa vaso-vagala se face prin:
a)imbogatirea cu O2 a aerului inspirat
a,d,e
b)prin antibioterapie
c)prin probioterapie
d)aplicarea mastii de oxigen
e)controlul si favorizarea ventilatiei pulmonare

640.
In sincopa vaso-vagala, favorizarea ventilatiei pulmonare si irigarea
cerebrala se fac prin:
a)acoperirea pacientului cu o patura
b)controlul libertatii cailor aeriene superioare
c)evitarea eventualelor cauzelor de obstructie respiratorie
d)inlaturarea onstacolelor care ar putea limita circulatia cerebrala
b,c,d,e
e)inlaturarea obstacolelor care ar putea limiata miscarile respiratorii
641.
Favorizarea irigarii cerebrale si a ventilarii pulmonare in sincopa vasovagala se face:
a)punerea pacientului in decubit lateral
b)activarea circulatiei prin stimulare fizica (flagelaie, aplicaii reci pe regiunea feei,
in halare vapori amoniac, etc.
c)activarea respiratiei prin stimulare fizica (flagelaie, aplicaii reci pe regiuneafeei,
in halare vapori amoniac, etc.
d)asistarea respiratiei si aplicarea metodelor de resuscitare respiratorie ( la nevoie )
e)monitorizarea semnelor vitale
b,c,d,e
642.
Tratamentul sincopei vaso-vagale necesita:
a)in cazul fenomenului iceberg poatedeveni necesara asociata asiastenta de
urgenta
b) instalarea unei linii venoase
c)nici o varianat nu este corecta
d) administrarea de solutii perfuzabile cu medicamente de sustinerea circulatiei
e)administratea de solutii perfuzabile cu medicamente de sustinerea respiratiei
a,b,d,e
643.
Preveniarea sincopei vaso-vagale necesita
a)combaterea stresului
b)combaterea anxietatii
c)tratarea pacientului pe stomacul gol
d)folosirea metodelor adecvate de sedare si control al durerii
a,b,d
e)intodeauna anestezia generala
644.
Pentru prevenirea sincopei vaso-vagale :
a) pacientului nu i se administreaza anestezie
b)se sfatuieste pacientu sa se alimenteze inintea tratamentului stomatologic
c)nu se folosteste anestezic topic
d)pozitionarea clinostatica a pacientului in timpul tratamentului
b,d,
e) se foloseste Lidocaina topica
645.
In sincopa vaso vagala:
a)prezinta o manifestare clinica
b)este nemanifesta
c) se poate preveni sincopa
d)exista tratament
e)tratamentul este incain faza de testare.

a,c,d

646.
Hipostensiunea ortostatica sincopala
a) este o entitate patologica
b)se manifesta in clinostatism
c)este determinatade cresterea brusca si excesiva a TA in ortostatism
d)se pastreaza senzatia de constienta
e)se manifesta prin pierdere brutala a senzatiei de constienta

a,c,e

647.
Hipotensiunea ortostatica sincopala are urmatoarele caracteristici:
a)este precedata uneori de senzatia de slabiciune
b)pierderea senzatiei de constienta are loc in momentul trecereii de la clinostatism
la ortostatism
c)este manifestarea clinica a HTA
d)senzatia de rau apare dupa remiterea sincopei
e)este precedata uneori de senzatia de rau
a,b,e
648.
In hipotensiunea ortostatica sincopala:
a)esteprecedata uneori de senzatia de ameteala
b)este precedatade uneori de tahicardie
c)prezinta bradicardie
d)nu prezinta ameteala
e)nu prezinta vertij
649.
Cauzele hipotensiunii ortostatice sincopale sunt:
a)varsaturi
b)diaree
c)transpiratii abundente
d)diuretice
e)deficit de hidratare

a,b

a,b,c,d,e

650.
Din cauzele hipotensiunii ortostatice sincopale fac parte:
a)ortostatismul
b)hipovolemia prin hemoragie importanta
c)ulcerul hemoragic
d)sarcina extrauterina rupta
b,c,d
e)toate variantele sunt corecte
651.
In hipotensiunea ortostatica sincopala intalnim urmatoarele cauze:
a)vasoconstrictie
b)vasodilatatia produsa de unele medicamente
c)vasoconstrictie si vasodilatatie
d)vasodilatatia produsa de alfa-blocante
e)vasodilatatie produsa de simpaticolitice centrale
b,d,e
652.
HTA ortostatica sincopala are urmatoarele cauze:
a)boli SNC ce produc insuficinta primara a sistemului vegetativ autonom
b)boli renale
c)boli digestive
d)boli ale SNC ce produc insuficinta secundara a sistemului vegetativ autonom
a,d
e)ulcerul gastric

653.
Prevenirea sincopei ortostatice presupune:
a)hidratarea lui
b) vitaminizarea lui
c)pacientul ramane in pozitia sezand, in fotoliu 1-2 minute
d)administrarea de digitalice
e)ca pacientul sa treaca de la clinostatism in ortostatism lent

c,e

654.
Tratamentul sincopei ortostatice presupune:
a)administrarea de solutii perfuzabile ser, Ringer sau glucoza 5% - dacapacientul
nu are diabet
b)vitamina C de 3 ori pe zi
c)asezarea in decubit dorsal al pacientului daca revenirea nu se producerapid
a,c,e
d)se evita asezarea in decubit dorsal
e) daca revenirea nu se produce rapid instalarea unei linii venoase
655.
Sincopa sinusului carotidian:
a)este legat de sinusul maxilar
b)cuprinde si sinusul frontal
c)este un accident general reflex
d)este evitata prin hidratarea anterioara a pacientului
e)apare la schimbarea brusca a pozitiei capului in fotoliului dentar

c,e

656.
In sincopa sinusului carotidian:
a)se produceprin compresia accidentala a regiunii latetrocervicala in tumori din
regiunea sinusului carotic
a,b,d,e
b)se produce prin compresia accidentala a regiunii laterocervicale in timpul
examinarii
c)nu are loc in timpul interventiei terapeutice
d)se produce prin compresia accidentalaa regiunii laterocervicale in timpul
interventiei terapeutice
e)se produce prin compresia accidentala a regiunii laterocervicale in periadenite
657.
Sincopa sinusului carotidian estef avorizata de:
a) varsta tanara 9-10 ani
b)ateroscleroza la varstnici
c)temperatura corpului
d)labilitatea neurovegetativa la tineri
b,d
e)anotimp
658.
Criza sincopala a sinusului carotidian:
a)dureaza 2-3 zile
b)este foarte scurta
c)revenirea se face prin respiratie artificiala
d)dureaza de la 30 sec pana la 1 min
e)revenirea este spontana sub monitorizare si oxigenare
659.
Reactiile alergice sunt:
a)reactii bacteriene

b,d,e

b)reactii imunologice celulare sau umorale


c)au forma de manifestare locala sau sistemica
d)mediatede IgE
e)de gravitate diferita

b,c,d,e

660.
In medicina dentara reactiile alergice:
a)hostcaina- are risc crescut de alergie
a,c,d
b)sunt de origine virala
c)majoritatea sunt provocate de anestezicele locale sau de conservanti
d)anestezicele de tip ester sunt mai alergenice
e) sunt de origine strict bacteriana
661.
Simptomele alergiilor la anestezice sunt:
a)prurit
b)rush
c)eritem
d)angioedem
e)niciuna de mai sus
a,b,c,d,
662.
Simptome ale alergiei la anestezice sunt:
a)dispnee cu wheezing
b)necroza postpartum
c)tahicardie
d)colaps
e)hTA arteriala
a,c,d,e
663.
Dupa severitatea manifestarilor clinice reactile alergicese clasifica in:
a)forme usoare
b)necrozante
c)forme medii
d)cu flictene
e)forme grave
a,c,e
664.
Formele usoare a reactiilor alergice:
a)sunt complicatii ale formelor medii
b)reactie tegumentare
c)nu se remit niciodata fara urmari
d)se poate remite fara urmari
e)poate fi doarfaza initiala a reactiilor mai severe

a,d,e,

665.
Formele medii ale reactiilor alergice:
a)hipotensiune
b)edem de mucoasa
c) AVC
d)localizare cu precadere la nivelul tractului rerspirator
e)manifestarea cea mai frecventa este infarctul renal
666.
Forma medie a reactiilor alergice:
a)producegrade diferitede obstructie respiratorie
b)nu areniciodata potential letal

a,c,d,e,

a,b,d

c)poate avea potential letal


d)poate produceobstructie respiratorie severa inferioara
e)poate produce obstructie respiratorie severa superioara
667.
Formele grave ale reactiilor alergice:
a)aparde la inceput la cateva secunde sau minute de la injectarea anestezicului
local
b) prezinta un risc scazut
c)are manifestari cutanate
d)apar la 3-4 saptamani de la injectarea anestezicului local
e)are manifestari cardiace
a,c,e
668.
Reactiile cardiace in alergii la substante anestezice:
a)stop cardiac
a,b,c,d,e,
b)palpitatii
c)tahicardie
d)hipotensiune
e)aritmii
669.
Reactiile gastrointestinale si genito-urinare in alergiile la substante
anestezice:
a)AVC
b,c,d,e,
b)incontinenta urinara
c)diaree
d)greturi
e)varsaturi
670.
Reactiile cutanate in alergiile la anestezicele locale:
a) tenesme urinare
b)prurit intens
c)piloerectie
d)conjunctivita
b,c,d,e
e)rinita
671.
Medierea anafilaxiei in alergiile la subst anestezice:
a)trigemenul
c,d,e,
b)nervul vag
c)histamina
d)serotonina
e)kinaza
672.
In tratamentul de urgenta epinefrina se foloseste:
a)in bronhospasm
b)in edem laringian
c)in manifestari cutanate
d) imreuna cu adrenalina
a,b,c,
e)ca o enzima
673.
Actiunea epinefrinei in tratamentul de urgenta este:
a)reduce angioedemul cutanat

b)mentinerea cailor respiratorii deschise


c)toate sunt false
a,b,d,e,
d)reduce edemul
e)reduce pruritul
674.
Efectele secundareale epinefrinei in tratamentul reactiilor alergice:
a)nervozitate
b)aritmii
c)HTA
d)tremor
e)toate sunt false
a,b,c,d
675.
Metaproterenolul se folosete:
a)in bronhospasmul reactiilor alergice date de anesteza locala
b)cand VSH estecrescut
c)pentru mentinerea cailor respiratorii deschise
d)ca antibiotic
e)ca antiinflamator

a,c

676.
Oxigenul in terapia alergiilor la substante anestezice locale:
a)distruge alergenul
b) are rol important in hipoxii
c)contracareaza toxina bacteriana
d)nu are efecte secundare posibile
e)doza administrata este de 60-100% in aerul inspirat
b,d,e,
677.
Epinefrina in tulburarile cardiovascularedin alergiile la alestezicele
locale:
a)se administreaza impreuna cu adrenalina
b) arecatinta hipotensiunea arteriala
c)nu are ereftesecundare
d)mentine tensiunea arteriala
e)are efectesecundare
b,d,e
678.
Ringer, ser se folosesc in :
a)tratamentul tulburaroilor cardiovasculare din accidentele alergice
b) hipotensiunea arteriala din accidentele alergice
c)mentinerea tensiunii arteriale sistolicepeste 80-100 mm, Hg in accidentele
alergice
d)in pneumonie
e) in criza de ast bronsic
a,b,c,
679.
Cortizonul:
a) faceparte din tratamentul asociat al accidentelor alergice
b)este folositor cortexului
c)are ca tinta administrarea in bronhospasm, in accidentele alergice
d)se gaseste in tratul de ozon
e)are ca tina administrarea in manifestari cutanate, in accidentele alergice
a,c,e

680.
Cortizonul:
a)este un antibiotic de electie
b)reducereactia de tip intarziat in accidentele alergice
c)este o vitamina liposolubila
d)are efecte secundare posibile: hiperglicemie
e)efecte secundare posibile: retentie de lichide

b,d,e

681.
Antihistaminicele:
a) doza: prednison 50 mg IV la 6 ore de 3-4 ori
b)arecatinta urticaria din accidentele alergice
c)doza: 200 mg hemisuccinat de hidrocortizon IV
d)antagonizeaza efectele H2 histaminei, in accidentele alergice
e)sunt histamine
682.
Miofilin:
a)estetratament asociat al accidentelor alergice
b)da aritmii si convulsii
c)are ca tinta bronhospasmul
d)toate sunt false
e)mentine caile respiratorii libere
683.
Criza de astm bronsic:
a)produsa prin hipersecretia de mucus
b)determinat de ingustarea reversibila a bronhiilor
c)produsa necunoscut
d)produsa prin spasmul muschilor netezi ai bronsilor
e)produsa prin edemul mucoasei bronsice

a,b,c,d,

a,b,c,e,
a,b,d,e

684.
Criza de astm bronsic:
a)este o stare paroxistica de hiperactivitate a arborelui traheo-bronsic
b)este o stare de hiperactivitate a aparatului cardio-vascular
c)este un accident ale anesteziei loco-regionale
a,c,
d)nu se mai intalneste in ziua de azi
e)este prevenit de administrarea IM a antitetanosului
685.
Astmul bronsic extrinsec:
a) bronhospasmul esterezultatul contactului cu alergen extrinsec
b)mediatde IgG
c)este mediat de IgE
d)mediatde IgM
e)apare de-obicei la copii cu posibilitatea remisiunii in perioada adulta
686.
Astmul bronsic intrinsec:
a)dispneea este aproape permanenta
a,b,d,e,
b)bronhospasmul este produs de factori non-alergici
c)este mediata de IgM
d)apare mai frecvent la adulti
e)estede obicei mai sever
687.

Clinic, criza de astm bronsic:

a,c,e

a) dispnee acuta
b)wheesing
c)hemoragie interna
d)epistaxis
e)toate sunt corecte

a,b,

688.
Criza de astm bronsic poate fi declansate de:
a)emotia
b)frica
c)aerul rece
d)bisulfitii
e)apa
a,b,c,d
689.
Criza de astm bronsic poate fi declansata de urmatoarele:
a)bisulfitii
b) alimentele nesanatoase
a,c,e,
c)acidul acetilsalicilic
d)bauturile acidulate
e)durata prelungita a procedurilor stomatologice
690.
Profilaxia crizei de astm bronsic:
a)evitarea dormitului in decubit dorsal
b)evitarea sedintelor stomatologice prelungite
c)incurajarea AINS
d)sedarea
e)evitarea AINS

b,d,e

691.
Profilaxia crizei de astm bronsic consta in :
a)evitarea anestezicelor cu sulfiti ca oxidanti ai vasoconstrictorului
b)evitarea orcarui anestezic
c)evitarea anesteziei locale cu adrenalina
a,c,e
d)nu se va folosi mepivicaina
e)respectarea de catre pacient a medicatiei de fond antiasmatice si mentinerea lor
la indemana
692.
Tratamentul in criza de astm
a) antibiotic
c,e
b)probiotic
c)intreruperea interventiei dentare
d)bisulfiti
e)pacientul ramane in pozitie sezanda
693.
In criza de astm bronsic tratamentul consta in:
a)bronhodilatatoare inhalator
b)niciodata medicatia pacientului
c)madicatia proprie a pacientului
d)nu se administreaza O2
e)epinefrina
a,c,e
694.

Tratamentul astmului bronsic:

a)monitorizare calcemie
b)monitorizare TA
c)monitorizaresaturatie O2
d)monitorizare puls
e)administrare de O2

b,c,d,e

695.
Daca remiterea in stmul bronsic se prelungeste:
a)administrarea de diazepam
b) administrare epinefrina 0,2-0,4 mg
c)administrarea de CO2
d)linie venoasa cu ser fiziologic, miofilin, cortizon
e)la nevoie se transporta de urgenta la unitatea de specialitate

b,d,e

696.
Doza de epinefrina in criza de astm bronsic este:
a)0,2-0,4 mg
b)10 g
a
c)2 mg
d)4 mg
e)1-2 mg
697.
Aceste accidente de supradozare sunt favorizate de factori precum:
a)debilitate fizica generala
b)barbatii
c)copii (pana la 8-10 ani)
d)pacientii cu disfunctie hepatica
a,c,d,e
e)varstnicii (peste 70 ani)
698.
In anestezia stomatologica, pacientul supraponderal:
a) nu necesitaanestezie
b
b)tolereazadozemaimari de anestezic
c)se va aplica anestezia generala
d)suporta mai bine durerea
e)necesita substanteanestezice speciale
699.
Pacientii cu disfunctie hepatica,in anestezie:
a)eliminarea anestezicului va fi mult mai rapida
b)metabolizeaza rapid anestezicul
c)elimina si metalolizeaza foarterapid anestezicul
d)au afectata capacitatea de metabolizarea anestezicului local
e)va fi prelungit timpulde eliminarea anestezicului

d,e

700.
Copiii si varstnicii in anestezia stomatologica:
a)au o suscebilitate mai mare lasupradozare
b)batranii vor fi anesteziati doar general
c)la batrani trebuie reduse pana la o treime dozelede anestezie
d) copiii nu vor fi niciodataanesteziati
e)varsta nuafecteaza,dartrebuie evitateefectele cumulativeale anestezicului
a,d,e
701.

Medicatia concomitenta in anestezia stomatologica:

a)unele reduc durata anesteziei: barbituricele,fenitoina,tuberculostaticele,


citostaticele, alcoolul
b)unele pot determina accidente de supradozare: cimetidina, ranitidina,famotidina
c)nu exista medicamentecaresa predispuna pacientullaaccidente de supradozare
d)nu exista medicamentecaresa reduca durata anesteziei
e) in literatura de specialitate nu se mentioneazadespre acest lucru
702.
Medicamente cedetermina accidentede supradozare la dozeleuzuale
sunt:
a)beta-blocante (propanolol)
b)blocantede calciu (verapamil)
c)antiaritmice (cimetidina)
d) antiinflamatoarele
e)antibioticele
a,b,c,
703.
Reactiile sistemicele ale anesteziculuilocal:
a)nu pot fi in totalitate excluse
b)pot fi in totalitate excluse
c)implicain primul rand SNC si sistemul cardiovascular
d)deranjeaza digestia
e)impiedica digestia

a,c

704.
Simptomele initiale ale toxicitatii asupra SNC sunt:
a)parestezii ale limbii si buzelor
b)ameteli
c)usoara confuzie,
d) confuzia esteurmata frecvent de tulburari vizuale si auditive
a,b,c,d
e)toate sunt false
705.
Semnele obiective ale toxicitatii induse de AL asupra SNC sunt:
a)AVC
b)frison
c)contractii musculare
d)tremur initial al muschior fetei si partile distale ale membrelor
e) toatevariantelesunt false

b,c,d

706.
Afectarea SNC datorila AL prezinta:
a)niciun simptom clinic
b) perturbari de VSH
c)daca dozele sunt suficient de mari, depresia generalizata a SNC
C,E
d)scaderea calcemiei
e)in final convulsii generalizate tonico-clonice
707.
Mecanismul cresterii rapide a nivelului circulant al AL tine cont de:
a) concentratia anestezicului injectat
b)cantitatea administrata
c)rapiditatea injectarii
d)calea de administrare

e)vascularizatia zonei respective

a,b,c,d,e

708.
Formele clinicea accidenteor de supradozare difera in functie de:
a)perioada zilei
b)reactivitatea neuropsihica
c)cantitatea anestezicului local absorbit in circulatie
d)anotimp
e)toleranta individuala
b,c,e
709.
Formele minore a accidentelor de supradozare se manifesta prin:
a)confuzie
b) nicio varianta
b.c.d.e
c)logoree
d)dizartie
e)greata
710.
Formele medii ale accidentelor de supradozare se manifesta prin:
a)cefalee
b)nistagmus
c)agitatie neuropsihica
d)fasciculatii musculare
e)durerein gat
a,b,c,d
711.
In formele medii ale accidentelor de supradozare se intalnesc:
a)tremur al fetei
b)tremul ale extremitatilor inferioare
c)obnubilare
d)AVC
A,B,C,E
e)toropoare
712.
In formele severe ale accidentelor de supradozare se intalnesc:
a)deprimare respiratorie si circulatorie
b)deprimare SNC
c)convulsii tonico-clonice
d)toate variantele sunt false
e) niciodata nu se complicacu stop cardiac
a,b,c
713.
Tratamentul formelor usoare ale accidentelor de supradozare cu
anestezic local:
a)antibiotic
b)oprirea administrarii anestezicului
c)monitorizare semne vitale
d)supraveghereclinicatimp de o ora in cabinet
e) monitorizare puls, TA,saturatie cu oxigen
b,c,d,e
714.
Tratamentul formelor medii ale accidentelor de supradozare cu
anestezic local:
a)oprirea administrarii AL
b)plasarea pacientului in decubit dorsal
a,b,c,d,e

c)supravegherea pacientului timp de o ora inaintea parasirii unitatii de tratament


d)monitorizare clinica si instumentala a functiilor vitale
e)administrare O2
715.
Tratamentul formelor severe ale accidentelor de supradozare cu
anestezic local:
a)asigurarea protectiei pacientului de lovituri, rani etc
a,c,e
b)antiaritmice
c)pacientul trebuie pus in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in lateropozitie
d)antibiotice
e)oprire administrare AL
716.
Tratamentul convulsiilor daca dureaza mai mult de 15-10 sec:
a)antiinflamatoare
b)asezarea pacientului in pozitie de siguranta
c)se pune un obiect moale sub cap
d)antibiotice
b,c
e)probiotice
717.
Daca convulsiile dureaza mai mult de 15-20 sec, se impune:
a)indepartarea din preajma a obiectelor ce pot vatama pacientul
b)aspirare secretii din cavitatea bucala
c)adminstrare O2
d)administrare CO2
e)administrare monoxid de N
a,b,c
718.
Daca dupa 15-20 sec se remarca persistenta convulsiilor, se:
a) da tratament specific anticonvulsivcant: Diazepam 5-20 mg IV fractionat
b)administreaza beta blocante cat de rapid posibil
a,c,d,e
c)se monitorizeaza clinic si instrumental functiile vitale
d)stabilirea unei linii venoase si instalarea unei perfuzii
e)solicitarea une unitati de transport specializat catre serviciul de terapie intensiva
719.
Convulsiile sunt:
a) acelasi lucru cu pirozisul
b,c,d,e
b)expresia clinica a unei suferinte cerebrale
c)determinate de stari patologice cerebrale sau secindar altor cauze
d)pot fi determinate de tratametul incorect a sincopei vaso-vagala
e)date si de supradozarea certa a AL
720.
Convulsiile sunt determinate de:
a)strarea de greata
b)agravarea hipoxiei cerebrale
c)administrarea Lidocainei in circulatia cerebrala ( 7 micrograme/ml)
d) cresterea calcemiei
e)cresterea potasemiei
b,c
721.

Tulburarile neurologice din epilepsie:

a) sunt nemanifeste
b)forma complicata se numeste status epilipticus
c)pot varia de la crize de petit mal
d)pot ajunge pana la grand mal
e)nu es intalneste in practica medicala
722.
Convulsile din epilepsie se pot asocia cu:
a)toate cele de mai jos sunt false
b)pierderea senzatiei de constienta
c)varsaturi
d) obstructie mecanica a cailor respiratorii
e)relaxare sfincteriana

b,c,d

b,c,d,e

723.
Tratamentul general de urgenta in epilepsie:
a)epilepsia nu are nicio legatura cu medicina dentara
c.d.e
b)nu exista tratament general
c)dupa criza de convulsii, daca pacientul devine constient se va supraveghe timp de
o ora
d)daca ramane inconstient se stabileste o linie venoasa
e)se administreaza diazepam sau midazolam
724.
Cardiopatia ischemica:
a)cuprinde angina pectorala si infarctul miocardic
b)nu cuprinde angina pectorala
a,c
c)este o patologie cardiaca prin reducerea debitului sanguin coronarian
d)nu cuprinde infacrtul miocardic
e)este o tulburare digestiva
725.
Angina pectorala, secundara ischemiei coronare:
a)este deterinata de emotie
b)este determinata de durere
c)este determinata de aportul insuficient alimentar
d)este determinat se diabet
a,b
e)este determinata de granulomul chistic
726.
Simptomatologia angiei pectorale:
a)durere cu debut brusc retrosternal
b)durere cu iradiere in umaul stang sau ambii umeri
c)nu are simptomatologie clinica
a,b,d,e
d)durere de-a lungul marginii cubitale a membrului superior stang
e)durere la nivelul gatului si mandibulei
727.
Durerea in angina pectorala:
a) are caracter constrictiv ca o gheara sau arsura
b)este sub forma de intepaturi
c)se insoteste de anxietate
d) apare si teama de moarte iminenta
e)se insoteste de senzatia de lipsa de aer si palpitatii
a,b,c,d,e,

728.
Criza de angina pectorala:
a) are durata scurta 10-15 min
b)are durata de 1-2 min
c)dureaza 30-40 min
d)dureaza 5-7 min
e)dureaza 1 h

729.
Ce se intampla daca criza de angina pectorala se prelungeste peste
10-15 min:
a)atunci pacientul nu mai prezinta niciun risc
b)se modifica diagnosticul in infarct miocardic sau iminenta de infarc miocardic
c)nu exita situatii clinice de prelungire a crizei
b
d)inseamna ca pacientul a decedat
e)nu se mai poate face autopsia cadavrului
730.
Tratamentul anginei pectorale:
a)are ca scop cresterea fluxului sanguin coronarian si scaderea consumului
miocardului
b)administrare O2 100%
c)administrare vasodilatator nitroglicerina sublingual 0.5 mg
d)administrarea Aspirina o tableta
e)administrare Augumetin
a,b,c,d,
731.
Daca evolutia anginei pectorale nu se amelioreaza:
a)nu se intervine
b,c,d,e,
b)se instaleaza urgent o linie venoasa cu ser fiziologic sau Ringer
c)se administreaza O2 prin masca de oxigen
d)se administreaza analgetice- algocalmin, ketorol
e)se solicita salvare antisoc
732.
Accidentul general hipoglicemic:
a) apare de obicei la pacientul diabetic insulinodependent
b) poate, totusi aparea si la pacientii non insulino dependenti
c) la cei insulinodependenti apare prin supradozarea accidentala cu insulina
d)nu s-au intalnit cazuri
e)apare intodeauna la copii
a,b,c,
733.
Pt prevenirea accidentului hipoglicemic:
a) se iau antibiotice
b,c,d
b)se programeaza pacientul dimineata
c)se pregatese o sursa de glucoza
d)se realizeaza o anamneza riguroasa
e)se administreaza ranitidina
734.
Accidentul general hiperglicemic:
a)se inregistreaza rar
b)cauzele pot fi durerea de la interventii terapeutice sau anestezie
c)semnele sunt asemanatoare cu cele ale hipoglicemiei, lipsind fasciculatiile si
contractiile
d)se va evita ca pacientul sa astepte la programare

e) se inregistreaza foarte des

a,b,c,d,

735.
Accidentul general hipertensiv:
a)se inregistreza la pacientii hipertensiv neglijati
b)se inregistreaza la pacientii hipertensivi care nu isi iau medicatia
c)stresul, durerea, infectia sunt cauzele imdeidate ale puseului de HTA
d)se intalneste la hipotensivi
a,b,c
e)se intalneste la batrani doar
736.
Semnele clinice in accidentul general hipertensiv:
a) celafee intensa
b)stare de agitatie nemotivata
c)senzatia de greata
d)yulbulari ale starii de constienta, de vedere
e)semne de angina pectorala
a,b,c,d,e
737.
Puseul de hipertensiune:
a)valori TA > 180/110 impun interventia medicului
b)valori > 200/130 necesita masuri prompte
c)ca tratament se administreaza antihipetensive, medicatie diuretica
d)pacientul trebuie sa ramana in pozitie sezanda cu membrele decliv
e)se administreaza nifedipina si furosemid
a,b,c,d,e
738.
Criza tiroidiana:
a)se instaleaza in stress
b)clinic se manifesta prin agitatie, febra, HTA, tahicardie, extrasistolii
c)pacientul intra in stare de iritabilitate cu delir sau chiar coma
d)mortalitatea poate ajunge pana la 20-35%
e)se administreaza hidrocortizon IV, digitalice, betablocante
a,b,c,d,e
739.
Insuficienta suprarelana acuta:
a) seproduce la pacientul cu Addison
b)se poate produce la cei ce sunt sub tratament de lunga durata cu steroizi
c)clinic se remarca obnubilare severa, dureri in spate, hipotensiune, hipoglicemie,
voma
d)fara tratament de urganta survine pierderea cunostiintei si coma
e) nu se poate ajunge la coma
a,b,c,d
740.
Tratamentul insuficientei suprarenale :
a)administrare O2 100%
b)administrare IV hidrocortizon
c)sustinerea respiratiei
d)Instalare perfuzie Ringer
e)monitorizare semne vitale si asezarea pacientului in decubit dorsal
a,b,c,d,e
741.
Accidentul vascular cerebral:
a)se modifica fluxul sanguin cerebral
b)poate prezenta rupturi de vase hemoragie cerebrala

c)poate prezenta ischemie cerepbara- tromboze, embolii


d)se poate ajunge la hipoxie si edem cerebral
e)nu se ajunge niciodata la hipoxie
a,b,c,d
742.
Accidentul ischemic tranzitoriu:
a)poate avea consecinte minore
b)poate aparea infarctul cerebral
c) este permanent
a,b,d
d)starea de constienta ramane nemodificata
e)este o complicatie a gastritei netratate
743.
Tratamentul AVC-ului:
a)presupune intreruperea manoperelor terapeutice
b)presupune administrare de O2
c)presupune monitorizare semnelor vitale
d)se realizeaza doar la ATI
e)medicina nu a gasit tratament corespunzator

a,b,c

744.
AVC-ul:
a) se intalneste in mod special la cei in varsta , cu suferinta cardiaca
b)determina o simptomatologie in functie de sediu si marimea arterei obstruate
c)este o patologie renala
d)este o patologie genitala
a,b
e)se mai numeste si boala mainilor murdare
745.
Hemoragia cerebrala:
a)prezinta cefalee severa, greturi
b)prezinta vertij
c)se constata hipotonia muschilor obrazului
d)prognosticul poate fi letal
e)are de obicei debut brusc
746.
Ca tratament in AVC:
a)se restabileste libertatea respiratorie superioara
b)se poate administra si respiratie artificiala
c)se va sustine circulatia
d)se trateaza puseele HTA
e)se monitorizeaza functiile vitale

a,b,c,d,e

a,b,c,d,e