Sunteți pe pagina 1din 4

Facultatea de Inginerie si Agricultura din Braila

Specializarea:Agricultura

Referat
Nutritia plantelor cu azot

Student:Cojocaru Nicusor-Alin

Nutritia plantelor cu azot

Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a


plantelor cu substante nutritive. Acest proces are loc la plantele talofite, prin
toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si
prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica
minerale) sau organice.
Plantele verzi absorb n mod predominant substantele minerale, din care,
prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura
si bacteriile chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa
sintetizeze substante organice din cele anorganice.Toate se numesc plante
autotrofe.
Restul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa
sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza
substante organice existente n mediul lor de viata. Aceste plante se numesc
heterotrofe.
Elementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau
cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care
participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari.
De asemenea, aceste elemente intra si n structura chimica a unor
substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon,
grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza
energia necesara proceselor vitale.
Azotul este un element plastic. Este unul dintre elementele fundamentale
ale vietii plantelor. Necesarul de azot al diferitelor specii de plante este variabil;
astfel, sfecla pentru zahar, cartoful, cnepa, varza, tomatele, cerealele necesita
mari cantitati de azot. Absorbtia azotului are loc n tot cursul perioadei de
vegetatie, dar fiecare specie cultivata are perioade critice specifice, cum ar fi la
cereale nfratitul si mpaierea, la sfecla de zahar formarea aparatului foliar, la
pomi legarea florilor, etc.El intra in structura moleculelor de nucleoproteine,

protidelor protoplasmatice, n structura apoenzimelor, a coenzimelor, a


vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali si a pigmentilor fotosintetici.
Azotul din planta este elementul fundamental cu rol plastic de constructie in
constitutia plantelor. El se gaseste sub forma de combinatii proteice, aminoacizi,
acizi nucleici, clorofila etc.
Simptome de carenta si exces
Lipsa de azot duce la oprirea cresterii plantelor iar excesul de azot
sensibilizeaza plantele la cadere, la boli, la seceta sau la ger. Plantele utilizeaza
azotul n proportie de 25-60%. Aplicand rational fertilizarea plantele pot utiliza
spre 60% azotul din sol (rezerva sol, azot fixat de bacterii, azot din precipitatii,
azot din ingrasaminte, azot lasat de resturile vegetale, azot din gunoi). Pierderile
se datoreaza eroziunii si spalarii, levigarii i denitrificarii.
Speciile care fixeaza azotul din planta datorita bacteriilor Azotobacter
i Clostridim sunt leguminoasele: mazarea , soia, trifoiul, lucerna i altele. In sol
sunt si alte bacterii care fixeaza azotul i se comercializeaza ca ingrasaminte
biologice.
La insuficienta de azot, plantele ramn mici, firave, frunzele sunt de
un verde-deschis, chiar galbene, simptom ce apare mai intai la frunzele batrane.
Carenta azotului n nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la
ncetinrea sau oprirea cresterii acestora. La graminee nfatisarea este slaba, paiul
ramne mic, spicul scurt, cu boabe sistave. Sfecla pentru zahar si furajera, specii
cu un consum mare de azot, prezinta ca simptom, care se dispun vertical. La
cartof, varza, tomate, castravete, lipsa de azot frneaza cresterea, reduce
suprafata foliara, blocheaza biosinteza clorofilei, culoarea plantelor devine
verde-deschis.
Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la
formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi
luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme.

Bibliografie:
1.http://www.gazetadeagricultura.info/plante/ingrasaminte-fertilizanti/452-rolulingrasamintelor-in-viata-plantelor.html

2. http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/ROLULELEMENTELOR-MINERALE-IN-731882012.php

S-ar putea să vă placă și