INSULE DE ORIGINE CORALIGENA

Numite si insule biogene, comparativ cu insulele de origine

continentala si vulcanica, care se intalnesc de la un pol la altul si pe
toate paralele globului, insule coraligene au o desfasurare spatiala
limitata, impuse de anumite conditii de mediu.
Formatiunile coraligene sau recifele sunt rezultatul
constructiilor de corali hermatipici(madreporii), in simbioza cu
algele verzi si rosii.
Coralii sunt caracterizati prin schelete calcaroase care cresc mereu
in inaltime pe propriile lor socluri. Inmultirea asexuata da nastere la
colonii a caror indivizi raman legati intre ei.
Recifele-stancile submarine formate de corali-se impart, dupa
forma si etape de dezvolatare in patru tipuri:
- recife litorale(recife franj), care se dezvolta direct pe self, in lungul
tarmului continental sau insular, atingand latimi maxime in dreptul
promontoriilor, in urma activitatii intense a valurilor si lipsei
aluviunilor in suspensie(regiuni caracteristice Marea Rosie, Golful
Persic);
- recife-bariera, care se desfasoara tot in lungul tarmului
continental sau insular, dar la o distanta de acesta de la 2 pana la 16
km, fiind separate printr-un spatiu acvatic de tip lagunar; latimea
recifelor bariera este destul de variata de la ordinal zecilor de m la
cel al zecilor de km(Marea Bariera Australiana lunga de 2400 km si

- atolii-recife izolate, de forma circulara sau ovala intrerupte

din loc in loc de portite, cuprind in mijloc o laguna cu
adancimi de 40-50m; cei mai multi si tipici atoli sunt in marile
Indoneziei(Java, Moluce, Banda). In Oceanul Indian(cca 70), in
Marea Caraibilor(Oceanul Atlantic) si in Oceanul Pacific propriuzis(cca 320); cel mai mare atol de pe glob este Christmas(cu
477 kmp si 260 km perimetru) din arhipelagul Line(Oceanul
Pacific).

- recife de paltforma, care se dezvolta pe platoul continental

marin cu adancimi mici, de forma ovala cu dimensiuni care pot
ajunge pana la 150 km lungime(regiuni caracteristice sunt in
Oceanul Atlantic-platformele Bahamas, Florida si Bermude).

Insulele
coraligene,
prin
particularitatile
mineralogice(numai carbonat de calciu), morfologice(mai ales
atolii cu laguna in mijloc) si hidrochimice(numai apa sarata),
constituie un mediu de viata destul de sarac, sub aspectul
varietatii speciilor de plante si animale. Dintre plante, cel mai
bine se dezvolta palmierii, ale caror seminte plutesc de la o insula
la alta. Se cultiva in mod deosebit cocotierul(Cocos nucifera),
care este folosit si ca hrana(fructele), imbracaminte(fibrele) si ca
lemn de constructie(trunchiurile). Dintre animale, pe tarmurile
insulelor se intalnesc arici de mare cu spini de 15 cm lungime,
scoici gigantice cu cochilia pana la 300kg greutate(Tridacna),
viermi
de
mare(Eunice
viridis),
crustaceul
Racul
diogene(Euparagurus), adaptat la viata terestra, iar crabul de
cocotier isi face gauri la radacina cocotierilor. In apa lagunelor
traiesc peste cu forme curioase si culori stralucitoare. De
asemenea sunt numeroase insecte si pasari, ex: porumbelul
verde(Phinilopus uralensis) si porumbelul negru(Philogenas
pectoralis). Dintre mamifere se intalneste frecvent o specie de
soarece(Mux exulans).

Intinzandu-se pe aproximativ 2030 de km de-a lungul placii

continentale a Australiei de nord-est, Marea Bariera de Corali constituie
cea mai mare formatie de corali din lume, avand o suprafata de
200.000 de kmp. Pe toata aceasta suprafata se afla presarate
numeroase recife de corali, atoli, bancuri, fiecare in alt stadium de
dezvoltare. Recifele sunt rezultatul a 10.000 de ani de activitate, in
timpul carora oceanul s-a ridicat la nivelul actual, dupa ultima Era
Glaciara. Arhitectii acestei realizari sunt milioanele de mici polipi
coraligenu-350 de specii in total. Inruditi cu meduzele, polipii au un inel
de tentacule minuscule in jurul gurii. Fiecare polip extrage carbonatul
de calciu din apa marilor, transformandu-l intr-un schelet de calcar;
miliarde de astfel de schelete formeaza reciful. Cercetatorii au impartit
coralii din Marea Bariera in doua tipuri. Coralii ramficati numiti si
coarne de ren, care au ramurile asemanatoare cu coarnele de ren sau
cu ramurile arborilor, formeaza colonii. Dintre acestea cel mai raspandit
este Acropora, care poate fi in intregime de aceeasi culoare: albastra,
purpurie, rosie, verde sau galbena, sau de mai multe culori la un loc.
Coralii, denumiti si creier din cauza formelor lor asemanatoare cu
circumvolutiile creierului, sunt mai duri si mai compacti. Ei pot alcatui
blocuri de culoare bruna sau verde cu un diametru pana la 3m. Alti
corali au forme de discuri, conopide, ciuperci, tuburi de orga sau
dantele. Cxand apa oceanului este in reflux, Marea bariera arata ca un
camp presarat de lacuri de lacuri si intretaiat de fluvii. Acolo doarme o
intreaga padure submarina petrificata. In partea sudica a Marelui Recif,

LOCUITORII RECIFULUI
Tridacna uriasa, de 90 kg, elibereaza
la
fiecare depunere peste un miliard de
oua.

Pestii-anemona stau printre

tentaculele anemonelor de mare,
imuni la toxinele acestora. Anemona
profita de resturile ramase de la masa
lui.

BANCURI IN RECIF

Printre miile de pesti colorati ai recifurilor se afla si bibanii

pitici, care se hranesc cu planctonul din apele de mica
adancime ale recifurilor.

BIBLIOGRAFIE

Gastescu, Petre; Cioaca, Adrian - Insulele Terrei, Ed. Albatros,

Bucuresti,
1986