Sunteți pe pagina 1din 5

Tipuri de garantii

Ce reprezinta de fapt garantiile?


La modul general, aparitia unei garantii presupune existenta a trei parti: un
creditor, un debitor si un garant. Relatia principala este cea de creditare si se
desfasoara intre creditor si debitor, creditorul fiind cel care ofera debitorului spre
folosinta un bun, drept etc. urmand ca debitorul sa achite creditorului o
remuneratie. Ca urmare a acestei relatii, debitorul isi asuma anumite obligatii
stipulate de regula in cadrul unui contract.
Simplu spus, garantia reprezinta o relatie accesorie celei de creditare si
presupune existenta unui garant care isi asuma obligatia ca, in cazul in care
debitorul nu isi mai poate indeplini obligatiile, sa-l remunereze pe creditor pentru
prejudiciul cauzat. Pentru riscurile pe care si le asuma in baza relatiei de garantare,
garantul este la randul sau remunerat de catre creditor printr-o suma de bani.
Potrivit practicilor comerciale internationale, pot exista mai multe tipuri de
garantii, dintre care amintim: garantii aferente contractelor de imprumut, garantii
aferente contractelor de leasing, garantii aferente livrarilor de bunuri, garantii
aferente indeplinirii unor obligatii si termene contractuale (utilizate adesea in cadrul
activitatilor de constructii) si asa mai departe.

Garantiile solicitate de finantatori pot fi de doua tipuri:


1) garantii reale, precum garantia reala mobiliara si ipotecile
2) garantii personale, precum fidejusiunea, scrisoarea de garantie, biletele la ordin
si cec-urile avalizate de asociati/administrator
Garantiile reale constau in afectarea speciala a unui bun pentru garantarea
obligatiei fata de creditor.
Garantiile personale constau in angajamentul pe care o terta parte, alta
persoana decat debitorul principal, si-l asuma fata de creditor in vederea executarii
obligatiei asumate a debitorului principal fata de creditor, in cazul in care debitorul
nu o face.

a) Contractul de fidejusiune este un contract incheiat intre finantator si o


terta parte (nu debitorul principal), prin care terta parte se obliga sa execute
obligatia fata de finantator, in cazul in care debitorul principal nu o face.
Avand drept garantie acest contract, finantatorul are optiunea de a urmari intai
debitorul pentru executarea obligatiei si apoi fidejusorul, sau are optiunea de a
urmari direct fidejusorul pentru executarea obligatiei debitorului.
Fidejusorii au doua beneficii, respectiv beneficiul de diviziune (dreptul de a
solicita finantatorului sa se indrepte intai impotriva debitorului si doar in masura in
care nu isi recupereaza creanta sa se indrepte si impotriva fidejusorului) si
beneficiul de discutiune (dreptul de a solicita finantatorului sa divida creanta
proportional cu numarul de fidejusori, in masura in care sunt mai multi). Atentie
insa! Majoritatea contractelor de fidejusiune incheiate de finantatori au drept clauza
renuntarea fidejusorului la cele doua beneficii de mai sus, astfel incat optiunea
privind modul de executare si ordinea executarii sa ramana tot la finantator.
b) Scrisoarea de garantie bancara este oferita de banca, iar obiectul este
acelasi ca la contractul de fidejusiune: banca se obliga sa execute obligatia fata de
finantator, in cazul in care debitorul nu o face.
Ca si la fidejusiune, finantatorul are optiunea de a urmari intai debitorul pentru
executarea obligatiei sau de a urmari direct banca.
Scrisorile de garantie bancara pot fi de doua tipuri: neconditionate (cele
cautate, in general, de finantatori) si conditionate. Conditionarea poate fi fie de
executarea initiala a debitorului principal, fie de prezentarea unor dovezi de
neindeplinire a obligatiilor debitorului. De asemenea, scrisoarea de garantie
bancara poate stipula ca este valabila doar pentru o anumita perioada sau doar
pentru o parte din suma finantata. Cu toate acestea, in general, sunt solicitate

scrisori de garantie bancara neconditionate si care sa nu contina un termen


extinctiv.
c) Biletele la ordin si CEC-urile reprezinta titluri comerciale de valoare pe
baza carora posesorul legitim este indreptatit sa obtina la o anumita data, suma de
bani inscrisa pe BO sau CEC. Ambele titluri pot fi avalizate de
asociati/administratori, iar biletele la ordin pot fi avalizate si de o banca.
Avalul este un act juridic prin care o persoana (avalistul) garanteaza obligatia
asumata de debitorul biletului la ordin. In mod practic, acest lucru inseamna ca
avalistul garanteaza cu bunurile sale proprii si ca in cazul in care debitorul nu isi
indeplineste obligatiile fata de finantator, acesta din urma il poate executa pe
avalist pentru recuperarea creantelor.
In general, atat biletele la ordin cat si cec-urile se solicita in alb , adica fara
suma inscrisa, urmand ca suma sa fie inscrisa in momentul introducerii titlului in
banca. Principala justificare pentru care se solicita obtinerea acestor garantii in
alb este volatilitatea cursului de schimb, deoarece majoritatea biletelor la ordin si
cec-urilor garanteaza credite obtinute in alta valuta decat cea locala, iar titlurile se
introduc la banca in general in RON...deci, pentru a putea executa suma corecta,
finantatorul trebuie sa aplice cursul de schimb curent la sumele in valuta pe care le
are de recuperat.
Alegerea dintre CEC si BO este usor disputata, intrucat pe de o parte se sustine
ca CEC-urile ar fi garantii mai solide, care responsabilizeaza debitorul mai mult,
deci ar fi de preferat, dar pe de alta parte sunt mai greu de executat, pe cand
biletele la ordin sunt mult mai usor de executat, facandu-le pe acestea din urma de
preferat. De cele mai multe ori, in cazul institutiilor financiare, este de preferat o
garantie mai slaba, dar lichida, in detrimentul unei garantii ceva mai solide, dar
care este dificil de executat. Ratiunea este simpla: executarea garantiilor costa bani,
timpul prelungit de executare al unei garantii costa bani, orice tergiversare costa
bani, deci, rapiditatea este generatoare de economii.
d) Contractul de Garantie Reala Mobiliara este contractul in baza caruia
debitorul constituie o garantie reala in favoarea finantatorului asupra unor bunuri
mobile sau asupra unor drepturi, in scopul asigurarii executarii obligatiei asumate.
Se pot constitui garantii reale mobiliare asupra unor bunuri mobile
determinate, asupra unor conturi speciale de tip cash collateral, asupra unor
creante, bunuri viitoare, stocuri de marfa sau solduri creditoare ale unor conturi.
Aceasta garantie este foarte eficienta, fiind usor de executat. Acesta este si
motivul pentru care este un tip de garantie foarte des utilizat atat in garantarea
contractelor de credit, cat si a celor de leasing.
Dreptul real al finantatorului asupra bunului ce face obiectul contractului de
garantie reala mobiliara este opozabil tertilor numai dupa inscrierea in Arhiva
Electronica de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM).
Inainte de semnarea contractelor, finantatorii verifica inscrierile din AEGRM
pentru respectivul debitor si pentru bunul oferit drept garantie, pentru a vedea daca
bunul respectiv a mai fost constituit garantie si catre alti finantatori. In general sunt
solicitate/acceptate numai garantiile de rang I (adica bunul sa nu mai fi fost oferit
drept garantie si altui finantator). Inscrierile in Arhiva sunt valabile pentru o
perioada de 5 ani, deci in cazul in care contractul de leasing/credit are o astfel de

garantie are o durata mai mare de 5 ani, inscrierea in AEGRM se va reinnoi la


fiecare 5 ani.
e) Ipoteca este prin definitie o garantie reala imobiliara, intrucat bunul supus
ipotecii este mereu un imobil. Intrucat ipoteci se pun numai pe bunuri imobile, cu
valori in general mari, acest tip de garantie este, sau era considerat a fi cel mai
solid si cel mai dorit de catre finantatori. Am mentionat si era considerat,
deoarece multi finantatori au avut de suferit in perioada crizei financiare pe baza
garantiilor de tip ipoteca, intrucat inainte de criza imobilele au fost evaluate la
preturile astronomice care guvernau piata imobiliara la momentul respectiv, iar
cand s-a ajuns la momentul efectiv al executarii, piata imobiliara fiind la pamant,
unele imobile nu au mai valorat nici macar jumatate din suma initiala.
Cu toate acestea, insa, in conditiile unei economii normale, ipoteca este o
garantie solida si este in general solicitata in cazul finantarilor cu valori mari.
La fel ca si la garantia reala mobiliara, ipoteca poate fi de rang I, II, III, etc, in
functie de cate obligatii acopera respectivul imobil. In mod evident, toti finantatorii
doresc sa primeasca ipoteca de rang I pentru finantarile lor, dar, in practica, se
accepta in anumite situatii si ipoteci de rang superior.
Subiectul garantiilor este unul complex, dar consider ca acest articol contine
suficiente informatii pentru a va putea face o idee clara asupra tipurilor de garantii
solicitate de finantatori si pentru a intelege mai bine ce anume va asumati atunci
cand acceptati sa oferiti un anumit tip de garantie.
Fiecare garantie trebuie sa fie corelata tipului de finantare solicitat si valorii
solicitarii, in sensul ca nu se va solicita drept garantie ipoteca pe un apartament
pentru acordarea unui credit de nevoi personale de cateva mii de euro, sau nu se va
acorda un credit de cateva milioane de euro, avand drept garantie numai bilete la
ordin. Exista o corelatie directa intre solicitarea de finantare a clientului si solicitarea
de garantii a creditorului.
Cu mentiunea ca fiecare finantator are propriile sale strategii si norme privind
garantiile din portofoliu si, deci, clasamentul prezentat nu este unul general valabil
sau aplicabil tuturor finantatorilor, in practica, un clasament al importantei
garantiilor, ar fi urmatorul: ipoteca, garantia reala mobiliara, scrisoarea de garantie
bancara, contractul de fidejusiune, cec-urile si biletele la ordin avalizate, cec-urile si
biletele la ordin simple.
Principalele tipuri de scrisori de garanie sunt:

Garanie pentru participare la licitaie este solicitat de companiile


care particip la licitaii publice i urmeaz a fi prezentat mpreun cu
oferta.
Garanie de bun execuie banca emitent i ia angajamentul, la
solicitarea vnztorului de marf sau prestatorului de servicii, s
plteasc beneficiarului scrisorii de garanie suma garantat n cazul n
care clientul su nu i-a ndeplinit sau i-a ndeplinit insuficient
obligaiile sale contractuale.
Garanie pentru restituirea avansului este emis n scopul de a
asigura rambursarea avansului primit de ctre vnztor de la

cumprtor n cazul nonperformanei obligaiei sale contractuale de


livrare.
Garanie de plat este folosit ca element de confort pentru plata
integral sau parial a livrrii mrfurilor sau furnizrii serviciilor.
Acreditiv stand-by are practic o funcionalitate similar oricrei scrisori
de garanie, cu excepia faptului c acest instrument se folosete n
cazurile n care mrfurile sau serviciile nu sunt livrate (furnizate) sau
plile nu sunt efectuate conform contractului; o declaraie a
beneficiarului acreditivului stand-by este suficient drept dovad a
nonperformanei n cadrul unui contract.

S-ar putea să vă placă și