Cum sa atingi o vointa de fier in 15

minute de antrenament
Un articol de: Marius (contacteaza autorul)

Oamenii de succes au obiceiul sa faca ceea ce ceilalti

oameni

urasc

sa

faca

A.

Gray

Am fost cel mai lenes om pe care il stiu. Am crescut cu impresia ca nu am

vointa. De fapt cam asa era realitatea.
Habar nu aveam cum faceau altii sa se tina de un proiect pana il terminau.
La mine nu functiona asta.
Eram deja obisnuit sa imi spuna familia si prietenii ca incep o gramada de
proiecte faine si nu termin nici unul. Am ajuns la concluzia ca am o
problema de vointa. Eram lenes cronic, asta a fost diagnosticul primit de la
un expert din familie.
Acum descriu amuzant aceea perioada. Dar crede-ma ca in realitate nu ma
simteam deloc bine sa fiu asa delasator. Nu reuseam sa duc la bun sfarsit
mai nimic. Am inceput facultatea de economie si dupa un semestru am
abandonat pentru ca voiau sa invat. Am inceput facultatea de psihologie si
am facut doar un an. Deja stiam ce ne preadau profesorii asa ca ma
plictiseam. Nimic nu ma multumea.

Singurul lucru care il duceam la bun sfarsit era sa citesc. Citeam

aproximativ 100-200 de pagini pe zi, pana mi-am stricat ochii. Macar acum
arat mai inteligent, de cand port ochelari.
Nu citeam ca sa acumulez informatie, citeam ca sa evadez dintr-o realitate
cu care nu aveam forta sa ma lupt. Oricat as vrea sa neg asta, acesta e
adevarul. Mi-a luat mult timp sa pot sa il accept. Viata reala era prea dificila
pentru mine, asa ca preferam viata din cartile mele.
Eram singur, doar cativa prieteni la fel de bine integrati social erau in
jurul meu si aveam seri interminabile de filozofat despre cartile citite. O
perioada faina, dar care m-a tinut pe loc multa vreme.
Problema principala: lipsa autocontrolului
Fara autocontrolul dat de vointa te simti ca o frunza in bataia vantului. Asa
eram eu in aceea perioada din viata cand nu incepusem dezvoltarea
personala.
Nu aveam putere de convingere pentru ca imi lipsea increderea in mine. Nu
aveam abilitati de comunicare pentru aveam credinta ca te nasti ca bun
orator si ca nu poti invata asta.
Credeam ca nu o sa reusesc in viata, sa fiu fericit si implinit pentru ca e
nevoie de noroc iar eu eram ghinionist. Credeam ca nu o sa fiu iubit pentru
ca nu eram nici bogat, nici frumos, nici charismatic.
Tot ce credeam s-a dovedit gresit. Dar o sa iti povestesc de asta data
viitoare.
Acum vreau doar sa iti zic cum am reusit sa imi construiesc autocontrolul si
vointa. A fost unul dintre primii mei pasi pe calea dezvoltarii mele si nu
regret ca am inceput de aici.
Imagineaza-ti vointa ca o carma a unei corabii. Fara carma, corabia este
impinsa de vant in toate directiile. Dar avand o carma buna si puternica,

chiar daca bate vantul, poti dirija corabia. Poate ca nu va merge cu viteza in
directia dorita de tine, dar macar nu va sta pe loc si nu se va intoarce din
drum.
Pentru mine vointa e un muschi psihologic. Trebuie zilnic sa il antrenez. O
sa te invat niste trucuri simple pe care le poti face ca sa iti cresti nivelul
vointei de la o zi la alta.
Cele 3 niveluri de constiinta personale
Nu stiu daca patesti si tu dar eu aveam uneori niste zile in care mi se
rupea de toate obiectivele si de toate proiectele pe care le aveam in lucru si
tot ce vroiam era sa stau, sa vegetez fara sa trebuiasca sa imi ridic fundul de
pe canapea.
Erau acele zile in care ma uitam la TV sau citeam, mancam, ma plimbam
prin casa sau pe afara, dar de lucrat pentru mine, nu lucram deloc.
Seara ma simteam mizerabil, ma criticam pentru cat de lenes sunt si cum
am pierdut ca un fraier ziua cu lucruri inutile.
Alteori trebuia sa lucrez ziua urmatoare de dimineata pana seara ca sa
recuperez munca pierduta cu o zi inainte, pentru ca anumite proiecte au
deadline si nu aveam voie sa aman. Atunci iar ma enervam pe mine pentru
cat de lenes si fraier am putut sa fiu. Daca aveam vointa, munca era bine
organizata si nu puneam presiune pe mine.
In alte zile imi propuneam sa mananc mai ordonat. Chiar daca sunt
vegetarian de 18 ani, mai mananc uneori mancare nesanatoasa sau
carbohidrati. Se vad imediat pe burta mea pentru ca nu fac sport
(surpriza?:)
Asa ca uneori mancam seara paine si iar ma simteam fara vointa.
Stiu multa lume care cedeaza usor in fata unui pahar de vin bun si apoi a
inca unui pahar. Sau multi isi propun sa se lase de tigari. Si o fac, se lasa de
tigari de 3 ori pe saptamana. In fiecare saptamana.

Solutia la toate acestea este cresterea puterii vointei personale. Acest

concept de vointa personala este super necesar mai ales celor la inceput de
drum in dezvoltarea personala.
Cand simti ca iti lipseste vointa personala de fapt tu te afli la inceput de
drum in dezvoltarea ta.
Eu impart evolutia noastra in cateva etape.
1.

Etapa pre-dezvoltare personala (Nu esti deloc interesat de

cunoastere de sine. Ai impresia ca lucrurile din viata ta tin de
noroc, de sansa, ai impresia ca poti face tot ce iti propui. Cand
suferi dai tot timpul vina pe ceilalti. Nu reusesti sa atingi
obiectivele importante din viata ta. Cand reusesti ceva te simti
mandru ca si cand ai fi centrul universului. Etapa asta se sfarseste
printr-o suferinta (obstacol, problema) pe care nu poti sa o rezolvi
de pe nivelul tau actual de dezvoltare si vei fi nevoit sa iti incepi
dezvoltarea propriu-zisa.)

2.

Etapa dezvoltare personala (ti-ai dat seama ca nu poti sa

rezolvi anumite probleme daca nu te schimbi, asa ca incepi sa
studiezi. Iti iei mentori, mergi la cursuri, citesti carti, inveti tot ce
aveai nevoie sa inveti. Incepi chiar si sa aplici, uneori apar
rezultate, alteori nu simti ca apare nici o schimbare in viata ta. Iti
dezvolti increderea in tine, autocontrolul emotional, comunicarea,
etc. Obiectivele tale incep sa se realizeze dar simti ca muncesti
pentru ele.)

3.

Etapa de evolutie spirituala (Etapa aceasta va incepe dupa

ce nu mai faci eforturi in atingerea obiectivelor. Cat timp ai
obiective pe care nu le poti indeplini fara efort, te gasesti inca in
etapa 2 a dezvoltarii personale. Doar cand cunosti foarte bine cum
gandesc oamenii, cum gandesti tu, atunci obiectivele tale le vei
atinge atat de usor incat nu mai implica provocare. In acel
moment esti pregatit pentru etapa evolutiei spirituale. Acum esti
interesat de cunoasterea Eu-lui tau real, fara a cauta alte beneficii
din asta, doar de dragul cunoasterii.)
Cunosc oameni care imi spun ca ei sunt deja la nivelul trei (evolutie
spirituala) si ca vor sa cunoasca cine sunt cu adevarat, sa isi cunoasca Eu-l
real. Si ii intreb de ce vor asta iar ei imi raspund ca atunci vor avea mai

multa incredere in ei, mai multa putere, mai multa fericire. Adica imi dau
raspunsuri de pe nivelul 2.
Voina are legatura mare cu nivelul tau de evolutie. Daca te gasesti pe primul
nivel si vointa ta o sa fie scazuta. Pe nivelul 2 al dezvoltarii constiintei tale,
vointa incepe sa creasca si sa te ajute sa iti atingi obiectivele.
Maximul de vointa il vei atinge atunci cand esti la finalul nivelului 2 de
dezoltare si incepi sa treci pe nivelul de evolutie spirituala. Pe nivelul trei al
dezvoltarii nu vei mai avea nevoie de vointa, pentru ca te vei folosi de o alta
capacitate psihologica si anume de puterea intentiei. Acum insa vreau sa
lucram impreuna pentru dezvoltarea vointei.
Vointa este o arma a dezvoltarii personale, asa cum intentia este o arma
la care vei avea acces pe urmatorul nivel din evolutia ta.
Vointa si puterea interioara
Stiu oameni care gandesc ca vointa si autocontrolul inseamna sa te chinui tu
pe tine. Ei gandesc ca daca iti vine acum sa scoti o tigara sa o fumezi pur si
simplu exact asta trebuie sa faci, indiferent de consecinte si de mediu. Sau
daca iti vine sa dai un pumn in nasul sefului tau, fa-o!
In realitate disciplina interioara nu se refera la reprimarea dorintelor, ci se
refera la transformarea lor in ceva superior.
Nu s-a pus niciodata problema de a sufoca instinctele si dorintele noastre.
Daca faci asta, o sa te trezesti ca ele rabufnesc din subconstient cu o putere
mult mai mare.
De cate ori ti s-a intamplat sa iti propui sa ti cura de slabire si sa nu
mananci prajituri o saptamna sau chiar o luna de zile. Iar la finalul
termenului propus de tine pofta sa fie asa de mare incat sa mananci mai
multe prajituri decat ti-ai refuzat toata perioada.
Am un nepot al meu care incearca sa se lase de fumat. Dar nu facea decat sa
isi reprime dorinta de a fuma si in realitate isi amplifica in subconstient

nevoia asta. Dupa cateva zile nu mai rezista, pentru ca nevoia de a fuma
crestea in interiorul lui.
Dupa ce a vazut ca asa pateste de fiecare data, acum imi spune ca de fapt nu
isi doreste sa se lase de fumat, avand credinta ca nu are rost sa mai incerce.
Da, nu are rost sa mai incerce cu aceasta metoda, pentru ca reprimarea nu
duce nicaieri.
Si totusi care e rolul vointei daca nu sa iti blocheze viciile si dorintele?
Tine minte ca nu ai voie niciodata sa te folosesti de vointa in lupta cu viciile
si dorintele tale. Vointa nu o sa fie niciodata suficient de puternica, ci doar o
sa te chinui tu pe tine, o sa te handicapezi si o sa te agresezi emotional. E ca
si cand ti-ai da singur palme.
Orice comportament negativ vrei sa il blochezi prin vointa, el va creste in
intensitate si te va demoraliza. Vei ajunge asa ca nepotul meu sa crezi ca nu
ai nici o sansa in lupta cu acel comportament, te vei acomoda cu el, vei
cauta chiar justificari si vei zice ca toata lumea fumeaza sau ca in realitate
ce rau poate sa imi faca inca o prajitura
Secretele vointei de fier
Daca vei continua sa iti impui obiective neplacute, dureroase pentru tine,
obiective prin care iti reprimi placeri, nu vei reusi sa le atingi.
Tot psihicul uman este construit sa urmareasca obtinerea satisfactiei si a
fericirii. Cum crezi ca te va ajuta propria ta psihologie daca tu iti propui ca
obiectiv sa te chinui pe tine in fiecare zi?
Dezvoltarea vointei, a autocontrolului nu are voie sa se transforme intr-o
lupta cu tine insuti. Pentru nici un obiectiv al tau nu ai voie sa te lupti cu
tine insuti.
Stii ce va face psihicul tau daca vei lupta cu tine insuti ca sa atingi un
obiectiv? Va renunta la obiectiv. Psihicului tau nu ii place conflictul si va

observa ca tu ai intrat in conflict cu tine insuti de cand ti-ai ales acel obictiv.
Asa ca te vei convinge singur cu argumente solide ca e cazul sa renunti la
obiectiv.
Suna cunoscut? Eu faceam asta deseori. Credeam ca imi lipseste vointa. Dar
in realitate imi propuneam obiective care intrau in conflict cu mine insumi.
Imi propuneam obiective pe care in realitate nu le iubeam, le doream doar
pentru ca simteam ca trebuie sa le implinesc, dar nu le doream cu
adevarat. Asa apare conflictul.
Sunt convins ca ai o lista proprie cu obiectivele tale nedorite in realitate.
Toate acelea pentru care zici trebuie sa il ating sunt cele pe care nu le
doresti.
Cuvantul Trebuie este criteriul care iti spune daca un obiectiv este impus
sau este dorit.
Daca zici trebuie legat de vreun obiectiv al tau, atunci esti in conflict
interior, iti folosesti gresit vointa impotriva ta insuti si te miri de ce nu ai
incredere in tine si nu ai vointa.
Eu eram in faza asta si nu am priceput pana cand nu am meditat mult la
acest proces de lupta interioara.
Concluziile la care am ajuns au facut sa imi schimbe mai mult decat ma
asteptam in viata.
Am folosit in schimbarea mea, trei trucuri psihologice.
Azi iti dau unul dintre ele:
1.

Placerea inaintea disciplinei (placerea e mai puternica

decat disciplina deci trebuie studiata mai bine)
Mi-a placut o replica dar nu mai stiu de unde am citit-o. Suna cam asa nici
o mie de zambete nu pot sa compenseze o singura lacrima. Daca stii de

unde e citatul asta te rog sa imi zici si mie pentru ca e genial si super
adevarat.
Am ajuns la concluzia ca e absolut necesar sa imi urmaresc obiectivele cu
placere si pasiune si nu din obligatii sociale, nu pentru ca trebuie ci pentru
ca vreau eu sa o fac.
Aceasta a fost cea mai puternica prima schimbare pe care am facut-o.
Incepand cu acest pas am schimbat felul in care imi alegeam obiectivele. In
loc sa aleg obiective pe care trebuie sa le implinesc, am taiat de pe lista
toate care le descriam prin Trebuie si am pus pe lista de obiective doar
cele care incepeau cu eu vreau.
Apoi am mers mai departe si am scos din dictionarul meu mental cat mai
mult trebuie si l-am inlocuit cu vreau , decid , aleg.
Treptat am observat ca s-a modificat ceva in calitatea emotiilor mele de
peste zi. Eram mult mai motivat, mult mai entuziasmat de munca mea.
In realitate nu mai simteam ca munceam, simteam ca nu munceam
suficient, ca imi face cu adevarat placere profunda orice activitate pe care
aleg sa o fac.
In timp, mintea mea a scos trebuie si automat a fost eliminata o sursa de
presiune emotionala.
Testeaza tu singur. Spune-ti in minte Trebuie sa fac azi actiunea asta si
apoi compara cu ce simti cand iti spui Vreau sa fac azi actiunea asta.
Observa ce simti comparand emotiile dupa cele doua afirmatii. Si
imagineaza-ti cum ar fi sa ai doar acele emotii pozitive in tine.
Alta greseala de gandire pe care am facut-o si eu si altii este sa gandim ca
prima data facem actiunile care nu ne plac apoi ne recompensam si facem
ce ne place.

Eficienta acestui mod de lucru este scazuta. Pe termen lung incepem sa ne

pacalim singuri si sa fugim de orice disconfort si sa cautam doar placerea.
Asa ca solutia corecta ar fi sa facem cu placere actiunile care anterior nu ne
faceau placere.
Pentru ca sa aduci placere intr-o actiune neutra sau chiar neplacuta, e
necesar sa iti schimbi punctul de vedere asupra acelei actiuni.
De exemplu, bunicul meu m-a invatat o regula pentru asta. De fiecare data
cand ma gandesc la el imi vine in minte o intamplare de cand eram mic.
Imi amintesc ca m-a luat cu el la padure sa il ajut sa taie un copac. Aveam
vreo 10 ani deci eram convins ca o sa ii fiu de mare ajutor. In realitate m-a
luat cu el sa ma invete o lectie de viata si pentru asta ii raman vesnic
recunoascator.
Dupa ce a taiat copacul mi-a zis ca acum e momentul sa il taiem impreuna
cu fierastraul in bucati bune pentru foc. Imi amintesc ca m-am pleostit tot
pentru ca nu aveam nici un chef sa imi pierd urmatoarele ore taind cu
fierastraul cand puteam sa hoinaresc prin padure.
Dar a stiut cum sa ma ia si cum sa imi explice ce am de facut. Mi-a zis o
fraza ce o sa imi ramana in memorie. Mi-a zis sa nu fiu atent la tot lemnul ce
urmeaza sa il tai, ci sa fiu atent doar la miscarea pe care o faceam in acel
moment cu fierastraul, ca si cand aceea era si prima si ultima.
Acum, dupa ani de zile, imi dau seama ca in aceea padure, taind lemne
pentru foc, bunicul meu mi-a dat prima lectie de psihologie din viata mea.
Concentrarea pe momentul prezent, atentia pe actiune si nu pe rezultat, leam gasit ulterior in cartile de psihologie. Dar eu primisem aceasta lectie la
10 ani si mi-a ramas in minte.
O perioada am uitat lectia, am uitat intelepciunea batranilor mei bunici. Dar
cand mi-am amintit-o a devenit a doua mea natura.

Acum asa lucrez, inchid telefoanele, inchid usa, uit sa mananc si sa beau
apa, absorbit de ceea ce fac.
Nu stiu daca imi place ce fac, dar stiu ca orice as face ar ajunge sa imi placa
daca ii dau suficienta atentie.
De fapt aceasta e secretul vointei. Transforma in placere ceea ce inainte nu
iti placea.
Iar ca sa faci asta, concentreaza-te pe actiune, nu pe rezultatul ei.
Uneori fac curat in casa cu Simona. Eu dau cu aspiratorul si ma prefac ca
sterg praful. Am timp sa ma studiez, sa fiu atent la ce simt. Daca sunt
concentrat pe actiune nu imi dau seama cand am terminat, daca ma gandesc
la altceva am o stare de frustrare si nervozitate ca am senza ia ca nu e de
mine sa fac curat.
Asa e cu toate aciunile tale. Daca le trieti atent, daca iti dai voie sa le
savurezi, ajungi sa iti placa. Atunci vei putea sa iti atingi obiectivele usor.
Dar daca te gndeti la ce ai de fcut cu frustrare si spunandu-ti ca trebuie
sa le faci, vei ajunge sa iti sabotezi vointa, vei ajunge sa iti sabotezi
obiectivele si vei abandona nainte sa ajungi la capt de drum.
O sa postez continuarea zilele urmtoare.
Vei citi despre tehnica celor 15 minute in exersarea voin ei si despre
exerciiul Ca si cum din NLP care trezete voina adormita.