Intoxicatii cu Ciuperci

Intoxicatiile sunt produse de ciupercile superioare (ascomicete si

bazidiomicete). Exista urmatoarele sindroame provocate de ciuperci:
1.

sindroame

de

latenta

scurta

a. sindromul digestiv - ciupercile (Amanita rubescens, Clitocybe

nebularis, Lepista nuda, Armillaria mellea etc.) sunt bogate n chitina,
contin sucuri specifice (trehaloza, manitol). Acumularea de trehaloza
conduce la o fermentare responsabila de diaree. Manitolul induce o
presiune osmotica ridicata n intestin. Este descris sindromul intestinal, ce
se datoreaza unei toxine, care are la baza substanta laxatiful
(Ramaria formosa,
R.botrytis,
R.pallida,
Suillus).
b. Sindromul rezinoidal - este produs de Tricholoma pardinum (n regiuni
muntoase), Omphalotus olcarius, Entoloma lividum, Boletus satanas,
Macrolepiota. Printre aceste specii, unele provoaca o intoxicatie de latenta
foarte lunga si un tablou clinic, care necesita ospitalizare. E un sindrom
gastrointestinal acut si dureros, apare destul de rapid (de la cteva minute
pna la cteva ore), cu dureri acute, greata, voma, diaree.
c. Sindromul psilocibian - se datoreaza moleculelor din familia acidului
lisergic din care se produce LSD. E un sindrom halucinogen provocat de
ciuperci tropicale. Cteva specii din familia Strophariaceaesunt utilizate n
obiceiuri religioase si divine n America Centrala si Meridionala.
d. Sindromul muscarian sau sudorian - ciupercile actioneaza asupra
sistemului nervos cu ajutorul substantelor muscarina, acidul ibotenic,
muscimol, micoatropin. Simptoamele, ce apar n urma otravirii cu Amanita
muscaria, A. pantherma, Inocybe patouillardii (e considerat a fi cel mai
toxic), Clitocybe dealbata, C.candicans, C.cerusata, C.phyllophyla,
Mycena pura, M.rosea. Rar mortal, uneori grav, sindromul induce o
vasodilatatie si bradicardie nsotit de hipotensiune, cresterea
peristaltismului intestinal, diaree. Se manifesta peste 1/2-2 ore: nrosirea
fetei, secretie abundenta de saliva si sudoare, dereglarea vazului si
digestiei, crize de plns si rs, halucinatii. Astfel de otraviri se soldeaza cu
nsanatosirea. Consumarea ciupercilor n cantitati sporite poate provoca
moartea. Otravirile se lecuiesc cu ajutorul atropinei sau fizostigminei.

e. Sindromul panterinian - se datoreaza speciilor Amanita muscaria,

A.gemma (sunt putine periculoase n doze mici, produc probleme cardiovasculare), A.pantherina (e cel mai periculos, produce moartea
organismului viu) cu ajutorul acidului ibotenic, muscimolului, muscazanului,
care induc vasoconstrictia si tahicardia, nsotit de hipertensiune. Acest
ansamblu de manifestari e complicat prin actiunea altor toxine excitante,
halucinogene sau afrodisiace (sunt folosite de catre samani n cteva triburi
extrem-orientale, siberiene sau americane din Alaska pna n Mexic)
pentru ceremonii religioase si divine.
f. Sindromul hemolitic - e produs de unele amanite, helvele etc. toxinele
termolabile sunt eliminate prin fierbere. Simptoame de ordin digestiv: voma,
greata. Cauza principala e distrugerea eritrocitelor.
2. sindroame de latenta lunga - sunt mult mai periculoase dect primele,
caci toxina produce numeroase ravagii nainte ca intoxicatia sa fie vizibila
prin primele simptoame.
a. sindromul giromitrian - e produsa de Gyromitra esculenta. Alte specii
contin la fel aceeasi toxina hemolitica monometilhilrazin, care este solubil
n apa fierbinte si poate fi nlaturat din ciuperci n urma fierberii apei si
spalarii (helvele, Cudonia circinas, Spathularia flavida). Perioada de
incubare e de la 5 la 48 de ore. Simptoamele debuteaza cu o faza
gastrointestinala, nsotita de astenie, cefalee, ameteli, dureri abdominale,
hepatice, greata, oboseala, febra (e un fenomen rar pentru intoxicatiile cu
ciuperci), galbinari, care dureaza de la 1 la 2 zile. n cazuri grave de
otravire au loc modificari a tensiunii arteriale convulsii, halucinatii. Sunt
cazuri mortale. Se lecuieste cu ajutorul penicilinei, tioctacid si vitaminele C,
K, B. tratamentul este simptomatic (evacuatie gastrica, hemodializa,
calmanti).
b. Sindromul faloidian - apare ntre 6-12 ore dupa consumarea
speciilor Amanita phalloides, A. virosa, A. verna, Lepiota helveola,
L.josserandii, L.brunneolilacina, L.pseudohelveola, L.subincarnata,
L.helveloides,
L.
brunneoincarnata,
Hypholoma
fasciculare,
H.sublateritium, Galerina marginata, G.autumnalis, ce contin otrava cu
actiune plasmotoxica accentuata. Amanita phalloides este responsabil de
95% din intoxicatii mortale prin ingestie. Primele simptoame apar dupa 872 de ore dupa consumarea ciupercilor. Toxinele actioneaza asupra
sistemului nervos. Se intensifica musculatura stomacului, are loc secretia
intensa al sucului gastral, apare diareea, voma. Otravirea provoaca
moartea. Se lecuieste foarte greu cu ajutorul fala- si amatoxinei, penicilina,
2

tioctacid,

vitamine

si

K.

c. Sindromul orelanian - este provocat de Cortinarius orellanus,

C.rubellus. Ciupercile contin cortinarin, orelanin, grjimalin. Primele
simptoame apar peste 3-17 zile. Apare cefalee, uscarea cavitatii bucale,
sete, greata, voma, diaree, dureri n regiunea taliei. Toxinele produc
dereglarea respiratiei, asfixia si paraliciul locomotor. La nceput sunt atacati
rinichii, se manifesta oliguria si albuminuria, uremia, ce produce moartea.
Se poate de otravit cu ciuperci comestibile, n caz daca sunt tinute mult
timp la caldura, timp n care are loc descompunerea proteinelor, formnd
toxine.
Tratamentul
este
simptomatic.
3.

sindroame

particulare:

a. sindrom ergotic - s-a manifestat pe o scara larga n Evul Mediu.

Substante principale sunt derivati ai acidului lizerginic, ce induc o vasoconstrictie intensa, antrennd o gangrena a membrelor, convulsii.
Intoxicatia e cunoscuta sub numele de "Focul lui Saint-Antoine" sau "Mal
des Ardents". Sindromul nu e cunoscut n zilele noastre. Un caz recent a
avut
loc
n
anii
'40
n
Port-Saint-Esprit-Gard).
Cndva numit focul sfntului Antoine sau " rul arsilor" acest sindrom sa
manifestat la scara mare n Evul Mediu cnd faina contaminata de toxinele
secretate de ergotul de secara (parazit al speciilor de cereale) era
ncorporata n alimente ( un caz descris n Etiopia n 1979). Este vorba
despre toxinele familiei acidului lisergic, producnd o vasoconstrictie
intensa, putnd antrena o cangrena a extremitatilor ( cu pierderi de degete
membre)
si
adesea
cu
convulsii.
b. sindromul coprinian - apare cnd se consuma Coprinus atramentarius,
C.micaceus, Boletus luridus mpreuna cu bautura alcoolica. Substanta
otravitoare e coprinul (se solubilizeaza numai n spirt). Otravirea apare
atunci, cnd alcoolul este administrat timp de 1-2 zile dupa consumarea
ciupercii. Peste 1/2 ore dupa administrarea alcoolului fata si corpul se
nroseste, apar dureri abdominale, diaree, voma, tahicardie, apare simtul
fricii. Peste 2-4 ore simptoamele dispar, iar n urma noii administrari a
alcoolului simptoamele reapar. Toxinul din ciuperca este folosit contra
alcoolismului;
c.

sindromul

paxilian -

este

foarte

slab

cunoscut.

Se

datoreaza
3

specieiPaxillus involutus, care produce n snge anticorpi specifici

(aglutinine), ce actioneaza asupra anticorpilor ciupercii. La oamenii, care
consuma intens aceasta ciuperca, are loc acumularea aglutininelor n
cantitate mare, nct are loc distrugerea anticorpilor ciupercii si a
eritrocitelor. Otravirea apare la un interval de cteva ore pna la ctiva ani.
Simptomele se manifesta prin ameteli, colicule, oligourie, anurie, soc
hemolitic cu icter, hemoglobulinurie, dereglarea functiei ficatului.
Tratamentul este simptomatic. Intoxicatia poate avea urmari grave, chiar
poate
duce
a
moartea
organismului.
4. intoxicatii extrinseci - sunt produse de substante toxice, care se
acumuleaza
n
ciuperci.
a. metale grele - recoltarea si consumarea ciupercilor, ce cresc de-a lungul
autostrazilor, lnga industrii poluante etc., determina ingestia cantitatii
enorme de metale grele si alti poluanti. S-au evidentiat cantitati sporite de
plumb
si
mercur
n
talul
ciupercilor.
b. Radioelemente - speciile Laccaria amethystina, Xerocomus badiussunt
acumulatori excelenti de radioelemente.
Resturi de elemente (metale grele). Consumul de ciuperci recoltate de
lnga strazi si autostrazi, locuri industriale etc., poate face posibil ingestia
de cantitati enorme de poluanti. ntr-adevar, unele ciuperci comestibile au
particularitatea de a acumula aceste elemente sau molecule. S-au
semnalat proportii de plumb si mercur mult superioare normelor
preconizate de OMS. Acest tip de poluare este n special ascuns si se
poate manifesta uneori la o destul de mare distanta de la sursa directa de
poluare. Sfatuim deci sa nu se repete mncarurile pe baza de ciuperci: unii
recomanda foarte serios sa ne limitam la doua sau trei mese pe an!
Radioelemente. Poluarea cu elemente radioactive este o problema actuala
foarte serioasa. Consecintele catastrofei de la Cernobl, ncercarile
nucleare si multiple cauze de radioactivitate ambianta, n doza mica se pot
manifesta la ciupercile care acumuleaza aceste elemente. Acolo s-au
descoperit doze mult superioare normelor OMS. Cteva ciuperci
comestibile ca Laccaria amethystina, Xerocomus badius spre exemplu,
sunt excelente acumulatoare de radioelementi. Intoxicatii relevante de
micotoxicoze: Micotoxicozele sunt datorate unor toxine secretate de
micromicete contaminnd stocurile alimentare si sunt prezente n
4

alimentele comestibile. Este aproape imposibil sa te sustragi contactului,

cel putin episodic, cu aceste toxine redutabile.
Aflatoxine. Aceste toxine sunt datorate ciupercilor Aspergillus (A. flavus, A.
parasiticus, A. niger), dar alte genuri sunt la fel de capabile sa le elaboreze.
Produsele suseptibile a fi contaminate sunt semintele oleaginoase
( arahide, bumbac, soia, sesam etc. si turtele lor), cerealele ( gru si
porumb n special) si derivate ( faina, paste fainoase, pine), produsele
lactate. Aflatoxinele sunt mai ales cancerigene ( responsabile de cancerele
primitive ale ficatului nAfrica). Actiunile teratogene si mutagene au fost
demonstrate experimental. Alte sindroame sau boli sunt n mod egal
atribuite aflatoxicozei (sindromul lui Reyes, ciroze infantile etc.).
Ochratoxine. Ele sunt provocate de speciile genurilor Aspergillus si
Pinicillium si pot contamina cerealele ( si produsele derivate, cum ar
fiberea ) si fructele oleaginoase sau seci. Toxicitatea lor este esentialmente
renala si lor li se atribuie o mare parte de responsabilitati n unele
nevropatii (nevropatia endemica din Balcani, spre exemplu, tubulonefrita
interstitiala, adesea asociata cancerului tractului urinar). Sunt mentionate si
efecte imunosupresoare teratogene, genotoxice si cancerigene. Frecventa
ochratoxinelor n produsele alimentare este n crestere si prezenta lor n
sngele europenilor este actualmente demonstrata pe larg.
Trihotecenii. Produse de catre speciile genului Fusarium, aceste molecule
sunt imunosupresoare si necangrenoase. Unele sunt cangrinogene,
citotoxice sau prezinta o toxicitate cardio-vasculara sau nervoasa. S-au
descris mai multe patologii legate de aceste toxine, dintre care aleucia
alimentara, un grav sindrom hemoragic. n acest caz principalele produse
alimentare
contaminate
sunt
cerealele.
Fumonizinele. Fusarium moniliforme este responsabil de sinteza acestor
toxine cu efecte mutagene, carcinogene si neurologice. Unele sunt la
originea leuco- encefalomalaciei ecvine (la cal) (maladia creierului la cai,
mortala n cteva zile prin distrugerea creierului, care prezinta cavitati mari
la autopsie), altele sunt implicate cancerele esofagiene la oameni.
Alte toxine. Sa amintim citreoviridina (produsa de Penicillium citreoviride,
contamineaza orezul si provoaca boala numita n limba franceza "beri-beri
cardiaca"), citrinina (produsa de Penicillium citrinum, pe cereale, puternic
sinergic al ochratoxinelor si aflatoxinelor n efectele lor carcinogene),
patulina (de la unele Aspergillus si Penicillium, pe mere si produse derivate;
5

carcinogena), zearalenonele (de la Fusarium si Gibberella, pe cereale,

genotoxica si carcinogena pentru om).