UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
CARTOGRAFIE 2015-2018

Instrumente utilizate in determinarea actinometrica si in

determinarea presiunii atmosferice

Radiometria este ramura meteorologiei care studiaz att identificarea

fluxurilor de radiaii care se manifest n atmosfer cat i aspectele ce in de
cuantificarea(msurarea) acestora. n trecut denumirea acestei ramuri era cea de
actinometrie.
Energia radianta emisa de Soare catre suprafata Pamantului, sufera la traversarea
atmosferei acestuia mai multe modificari calitative si cantitative,fiind sub forma
unor fluxuri radiative distincte. La randul ei, suprafata terestra, reflecta o parte
din radiatiile solare incidente si absoarbe o alta, emitand in consecinta un flux de
radiatii cu lungimi mari de unda. Aceasta este absorbita in proportii variabile de
atmosfera, care incalzindu-se, emite radiatii de unda lunga in toate directiile.
a) Radiatia solara directa-reprezinta acea parte a radiatiilor emise de
Soare, care ajunge nemodificata la suprafata terestra, sub forma unui fascicol de
raze paralele.
b) Radiatia difuza este partea din radiatia solara, care dupa ce a fost
difuzata de catre moleculele gazelor componente ale atmosferei si impuritatile
aflate in suspensie, ajunge la suprafata terestra venind din toate directiile.
c) Radiatia globala reprezinta suma radiatiei solare directe si a radiatiei
difuze, masurate pe unitatea de suprafata orizontala.
d) Radiatia reflectata este acea parte a radiatiei globale, care cazand pe
suprafata terestra, este abatuta de la directia initiala fara a suferi vreo modificare
de alta natura. Depinde in mare parte de insusirile fizice ale suprafetei de
incidenta si de inaltimea soarelui deasupra orizontului.
e) Radiatia terestra reprezinta fluxul radiativ de unda lunga emis fara
intrerupere de suprafata Pamantului, conform legii lui Stephan si Boltzmann
corectata cu coeficientul de emisie in infrarosii.
f) Radiatia atmosferei este fluxul radiativ de unda lunga emis neincetat de
atmosfera, catre suprafata terestra, conform legii lui Stephan si Boltzmann.
g) Radiatia efectiva reprezinta diferenta dintre radiatia terestra indreptata
de jos in sus si radiatia atmosferei indreptata de sus in jos.
h) Bilantul radiativ este diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative
de unda scurta si lunga primite de o suprafata oarecare si suma fluxurilor de
unda scurta si lunga pierdute de aceasta sub forma radiatiilor emise.

Pentru a explica, msura i descrie fluxurile de radiaii din atmosfer i

dinapropierea acestora a fost nevoie s se introduc unele noiuni (mrimi fizice
i uniti demsur aferente):

1)Fluxul radiativ(f) reprezint raportul dintre cantitatea de energie

radiant (E) iunitatea de suprafa care o recepioneaz:

f=

E
2
cal/cm
S

2)Intensitatea fluxului radiativ(I) este fluxul radiativ incident pe o anumit

suprafantr-un interval de timp precizat:
f
2
I = cal /cm min
T

Legile energiei radiante:

1)Legea lui Kirkhoff Orice corp fizic emite i absoarbe radiaii
pstrnd n acelaitimp un raport constant ntre cantitatea de energie primit i
cea cedat.
2)Legea Stephan-Boltzmann Cantitatea de energie radiant absorbit
sau cedat (E) decorpul fizic depinde de temperatura absolut (T) a acelui corp.
E = T , - constanta lui Stephan-Boltzmann
T temperatura absolut a corpului msurat
3)Legea lui Wienn Lungimea de und () a radiaiilor absorbite sau
eliberate de corpulfizic este invers proporional cu temperatura (T) acestuia.
T = 2884 (2884, valoare constant reieit din calcule)

Intensitatea radiatie solare directe se determina cu ajutorul diverselor tipuri de

pirheliometre (masoara intensitatea fluxului radiativ)si radiometre(actinometre). Printre ele se
numara pirheliometrul calorimetric tip Michelson, pirheliometru cu compensatie electrica tip
Angstrom.

Pirheliometrul calorimetric tip Michelson- reprezinta

unul dintre cele mai vechi tipuri de pirheliometre.Este alcatuit
dintr-un tub metalic (1)de forma literei U prin care circula un curent
de apa. Inegrit pe partea sa interioara in care patrund razele solare,
tubul pirheliometrului prezinta si o serie de diafragme. Acestea sunt
menite sa micsoreze suprafata orificiului de patrundere a radiatiilor,
facandu-le sa cada sub forma unui flux radiativ perpendicular pe
fundul tubului pirheliometric. In interioorul tubului prin care
ccirculaa curentul de apa, se gasesc extremitatile unor conductori de
platina(a,b), conectate in circuitul unui termometru electric.

Pirheliometrul cu compensatie electrica tip Angstrom

Se compunedintr-un tub metalic (1) cu diametrul de 15-45 mm si lungimea de 100120mm, in interiorul caruia se gasesc 3-4 diafragme, destinate limitarii fascicolului de raze
solare directe ce patrund pana la piesa receptoare a instrumentului.Patrunderea fasscicolului
de raze in interiorul tubului se realizeaza prin mijlocireaa a doua
fante dreptunghiulare de 23X5mm (2)practicate in capacul
metalic de la capatul lui superior. Acestea pot fi inchise sau
deschise dupa necesitate.
Pirheliometrul Angstrom are piesa receptoare formata din
doua lamele identice de manganin(MN) lungi de 20 mm, late de
2mm si groase de 0,02 mm.Pe suprafetele indreptate catre Soare
acestea sunt acoperite cu un strat de negru de platina si negru de
fum. Suprafetele oppuse, neiluminate de razele Soarelui, sunt
acoperite cu un strat izolator deasupra caruia sunt lipite sudurile
de manganin si constantan ale unui cuplu termoelectric, aflate in
legaatura cu un galvenometru (G). Lamelele din manganin si
cuplul termoelectric sunt instalate pe un disc de ebonit fixat de o
bucsa confectionata din acelasi material prin intermediul a cinci
tije metalice.
Pentru instalarea pirheliometrului in pozitie corecta de
functionare este necesar ca tubul au metalic sa fie intors in
directia Soarelui pana cand fascicolul de raze care trece prin
orificiul vizorului (3) cade exact in centrul firelor reticulare de pe
vizor (4). Fixat pe un trepied(5) tubul pirheliometrului isi poate
schimba pozitia: in inaltime prin rotirea surubului(6),iar dupa azimut prin rotirea surubului(7).
Dupa ce orientarea pirheliometrului fata de Soare a fost facuta, una dintre cele doua lamele de
manganin se expune radiatiilor solare directe prin deplasarea intr-un sens sau altul a
carligului(8) care actioneaza ecranul special, instalat dedesubtul capacului metalic in care sunt
practicate fantele dreptunghiulare pentru paatrunderea luminii.

Radiometru bimetalic tip Michelson

A capatat o larga raspangire datorita simplitatii,
portabilitatii si inertiei termice mici a receptorului sau. El
este frecvent utilizat in expeditii si ca aaparat de control.
Radiametrul are drept piesa receptoare o lama
bimetalica (1) obtinuta prin laminarea la cald a unei
placute de fier si a uneia din invar.Supusa actiunii
radiatiilor solare, lama inegrita se incalzeste, curbandu-se
din cauza dilatarii suferite, in directia invarului. Pentru ca
aceasta curbare sa fie usor vizibila , unul din capetele
lamelei este fixat la extremitatea barei paralelipipedice de
alama (2) care se roteste pee axul(3) prins de o garnitura
in forma de u a corpului (4). La capatul opus al lamelei bimeetalice este fixat un ac usor de
aluminiu(5) cu profil in forma de U care ii confera o mai mare rigiditate.
Capetele verticale ale acului prezinta la extremitatea acestuia o bifurcare(6) de care
sse prind partile terminale ale unui fir de cuart (7). Acestaa se proiecteaza pe fondul unei mici
oglinzi (8) care usureaza observarea curbarii lamei bimetalice.
Fluxl radiatiei solare directe cade perpendicular pe suprafata fieroasa, innegrita a
lameei bimetalice, patrunzand printr-o deschidere dreptunghiulara(10) a ecranului (11).

12-diafragma; 1-lama bimetalica; 7-fir de cuart; 13-micrometru; 9-carcasa metalica;

14-obiectiv; 15- lentila colectoare; 16-orificiu cu geam;17- placuta cu orificiu; 18-ecran
mic;19-suruburi micrometrice; 20-ax vertical; 21-suruburi de calare; 22-tub; 23-cremaliera ;
24-garnitura rabatabila; 25-ax; 26- surub de temperatura
Observatiile ce se efectueaza cu ajutorul radiometrului ichelson, constau in
determinarea exacta a deplasarilor pe care le executa firul de cuart in dreptul scarii
micrometrice ca urmare a curbarii lamei bimetalice expuse fluxului de raze solare directe. In
acest scop trebuie sa se efectueze citiri ale pozitiei firului de cuart, atat cu piesa receptoare
ecranata, cat si cu piesa receptoare expusa radiatiei solare directe.

Radiometrul temoelectric RT-50

Este un instrument relativ simplu, a caui
functionare se bazeaza pe principiul producerii unui
curent termoelectric prin incalzirea difefrentiata a
termosudurilor care alcatuiesc piesa lui receptoare,
expusa partial actiunii razelor solare directe. Piesa
receptoare se compune dintr-un disc subtire de argint
prevazut cu un orificiu de forma circulara. Are n
componen dou rnduri de suduri, unele interioare supuse aciunii radiaiilor solare i
altele exterioare umbrite.Expunerea diferit la radiaie este asigurat de configuraia tubului
radiometric n sensul c acesta se ngusteaz progresiv pe msura apropierii de piesa
receptoare. Astfel ptrunderea radiaiilor se face prin punerea n staie a instrumentului i
detaarea capacului (durata expunerii este scurt).

1-disc subtire de argint; 2-termosuduri centrale; 3-termosuduri peeriferice; 4-inel de cupru;

5-conductor; 6-capsula metalica nichelata; 7-tub radiometric; 8-inelul diafragmei; 9-ecran circular; 10suport vertical; 11-stativ metalic; 12-dispozitiv; 13-sector gradat; 14,15- dispozitive; 16- capacel
metalic.

Determinarea radiatiei difuze si globale

Intensitatea radiaatiei slare si difuze se masoaraa cu ajutorul diverselor tipuri de
piranometre. Ca si radiometrele acestea pot fi absolute sau relative( determina intensitatea
radiatiilor in alte unitati conventionale care se inmultesc ulterior cu un factor de
transformare).

Piranometrul absolut de tip Angstrom

Piesa receptoare este asigurat de patru lamele de mangalin vopsite diferit i
protejatede o calot semisferic de sticl. Lamelele suntvopsite dou cu negru de fum i dou
cu alb demagneziu i sunt dispuse alternativ.Calota de sticl are rol multiplu: protejeazpiesa
receptoare de aciunea precipitaiilor,vntului etc. i acioneaz difereniat asupraradiaiilor
solare lsnd s ajung ctre piesareceptoare doar radiaia solar difuz, cea direct fiind
reflectat. Ecranul de umbrire este un disc metalic vopsit n negru i susinut de o tij.

Formula de calcul este: ID,Q = K i. Se realizeaz trei msurtori ale D i tot attea
ale Q, media lor introducndu-se n formula de calcul. Trebuie fcut obligatoriu urmtoarea
precizare: atunci cnd se determin radiaia global, ecranul de umbrire este detaat, iar
anexarea lui se face doar n momentul determinrii intensitii radiaiei difuze.

1-lama subtire de manganin; 2-caalota semisferica de sticla; 3-ecran

special;

Piranometrul Arago-Davy
Se compune din doua termometre identice, unul dintre ele
avand rezervorul acoperit cu un negru de fum, iar celalalt cu alb de
magneziu.Ambele rezervoare sunt protejate impotriva precipitatiilor si
vantului prin cate un invelis sferic de sticla din interiorul caruia s-a
scos aerul. Pentru efectuarea determinarilor, acesta se instaleaza astfel
incat reezervoarele termometrelor piranometrice sa aiba pozitie
orizontala.

Piranometrul termoeleectric de tip Ianisevski

Este alcatuit din patru parti principale si anume: piesa receptoare pentru radiatii,
suportul, ecranul de umbrire si dispozitivul de uscare. Piesa receptoare este reprezentat de o
termobaterie ptrat cu latura de 3 cm care, pe partea anterioar, este configurat asemntor
unei table de ah. Pe partea posterioar se gsesc sudurile unor termocupluri (87 la numr, pe
benzi subiri de manganin i constantan) care prin intermediul unor borne fac legtura cu
galvanometrul la care este conectat piranometrul. Formula de calcul este: ID,Q = K n.
Trebuie s se in seama ca galvanometrul s se gseasc la o distan de cel puin 5 m fa de
instrument. Amplasarea instrumentelor i a aparaturii se face exclusiv pe platforma
radiometric. Toate instrumentele se gsesc fixate la captul liber al unei buci de lemn(5060 cm lungime, 5-6 cm lime), fixat la cellalt capt pe un stlp de lemn cu nlimea de 1,5
m. Fr nici o excepie, instrumentarul i aparatura sunt vopsite n alb la exterior i n negru la
interior.

2-placa metalica; 3-calota semisferica de sticla; 4-bula de

aer; 5-tub metalic; 6-trepied; 7-placa metalica circulara;
8-suruburi de calare; 9-parghie orizontala; 10-surub; 11tija cilindrica; 12-disc de umbrire; 12-surub; 14-tub de
sticla;

Albedometrul de statie
Serveste pentru determinarea la statii a intensitatii
radiatiei globale, difuze si reeflectate.El este alcatuit dintr-un cap de piranometru, instalat pe
un suport special, care ii permite sa se intoaarca cu 180 de grade.Suportul este un tub metalic
fixat prin intermediul unui surub de o placa alungita. Aceasta este prinsa mobil de un disc
metalic si poate fi rasturnata cu fata in jos, impreuna cu capul piranometric pe care il sustine.
1- tub metalic; 2-surub; 3- placa alungita; 4disc metalic; 6-parghia orizontala; 7-surub; 8-tija

Albedometrul portabil
Se utilizeaza foarte mult in expeditiile de cercetari microclimatice,
pentru efectuarea unor determinari comparative privind albedoul
diferitelor tipuri de suprafata activa-subiacenta. Albedometrul
portabil reprezinta ca si cel stationar un piranometru de tip
Ianisevski, modificat. Este alcatuit dintr-un cap piranometric, o
suspensie cardanica si un maner.
1-capul piranometric; 2- bucsa; 3-tub metalic; 4-manson; 5inel metalic; 6-inel metalic; 7-manerul albedometrului; 8-surub; 9borne

Solarimetrul Gorozynski
Este un instrument radiometric complex, care poate fi utilizat atat pentru determinarea
albedoului diferitelor suprafete, cat si pentru masurarea intensitatii radiatiei directe, difuze si

globale. Piesa lui receptoare se compune din mai multe lame acoperite cu negru de fum pe
suprafetele care se expun fluxurilor radiative. E suprafetele inferioare ale lamelor respective
sunt lipite sudurile unui cuplu termoelectric de tip Moll.
1-cutie cilindrica de metal nichelat; 2-fire;
3-milivolmetru; 4-tub radiometric; 5-ecran; 6-suport;
7-disc metalic; 8-trepied; 9-cerc vertical; 10-nivela;
11-suruburi de calare; 12-paleta; 13-placa suport;

Determinarea presiunii atmosferice

Presiunea atmosferica este forta ccu care
invelisul gazos al planetei apasa asupra unitatii de
suprafata. Instrumentele cu citire directa pentru
determinarea
presiunii
atmosferice
suunt
baramotrele cu mercur , barometrele aneroide,
altimetrele si hipsometrele. Ele sunt instrumente
lipsite de mecanism inregistrator automat la care citirea si inregistrarea valorilor presiunii se
face de catre observator.

Barometrul cu mercur
Dateaza din anul 1665. Perfectionarile ulterioare au condus la aparitia diverselor tipuri
de barometre cu mercur folosite astazi pentru determinarea exacta a presiunii atmosferice.
Indiferent de tipul sau modelul lor de constructie, toate barometrele cu mercur isi bazeaza
functionarea pe principiul echilibrarii presiunii atmosferice prin greutatea coloanei de mercur
din interiorul tubului de sticla.

Barometrele cu rezervor fix

Aceasta categorie de barometre cu mercur are cea mai larga raspandire in reteaua dee
statii meteorologice a Romaniei. Din ea fac parte barometrelee de tip R. Fuess. Ele prezinta
aavantajul ca in timpul determinarilor, mercurul din rezervor nu trebuie adus laa un anumit
nivel, deoarece variatiile nivelului sau sunt compensate prin modul special in caare este
gradata scara barometrica.

Barometrul de tip R. Fuess -este alcatuit din urmatoarele: tubul barometric,

rezervorul cu mercur, tubul metalic de protectie prevazut cu scara, vernierul, termometrul
alipit si dispozitivul de suspendare.

T-tubul barometric; b- supapa Bunten; g- garnitura

metalica; R- reervorul cu mercur; r- corpul
rezervorului; d-diafragma; f-funddul rezervorului; tsurubul de transport; c-capacul rezervorului; p- surub
de presiune;
P-tub de protectie; s-scara
barometrului; V-venierul; A-termometrul alipit; Ddispozitiv de suspendare

Barometrele

cu

rezervor

mobil

-sunt
instrumente de mare precizie folosite mai ales ca
etalon pentru barometrele de statie cu rezervor fix.
Spre deeosebire de acestea din urma, ele au rezervor
mobil, prezentandin plus si tuburi sifonare.

Barometrul inspectorial
Este un barometru cu rezervor mobil alcatuit din doua tuburi metalice nichelate care la
capetele superioare se fixeaza intr-o garnitura de metal, solidara cu dispozitivul de suspensie
iar la cele inferioare iin rezervorul barometric.
1,2- tuburi metalice nichelate; 3-dispozitiv de suspensie; 4rezervor barometric; 5-barometru principal; 6-cursor; 7-vernierul
barometrului; 8-surub de fixare; 9-surub micrometric; 10- tub de
sifonare; 11-robinet paralelipipedic; 12-termometru alipit; 13- surub;
14-carlig de suspensie; 15- tiv inelar