Nord-Est este o regiune de dezvoltare a Romniei, creat n 1998.

Sediul Ageniei pentru

Dezvoltare Regional Nord-Est se afl n municipiul Piatra Neam, chiar dac, cel mai mare
ora este municipiul Iai. Ca i celelate regiuni de dezvoltare, Regiunea de dezvoltare NordEst nu are puteri administrative, funciile sale principale fiind coordonarea proiectelor de
dezvoltare regional i absorbia fondurilor de la Uniunea European. Conine ase judee ce
fac parte din regiunea istoric Moldova: Bacu, Botoani,Iai, Neam, Suceava i Vaslui.
Relieful este variat, fiind prezent ntreaga gam a treptelor de relief de pe teritoriul
Romniei. Altitudinea maxim este de 1907 de metri, n Munii Ceahlu (vrful Ocolaul
Mare) din judeul Neam, iar cea minim de sub 100 de metri, pe valea Prutului. Pe teritoriul a
trei judee, Bacu, Neam i Suceava, se gsesc uniti montane din Carpaii Orientali. n
judeele Bacu i Neam sunt prezente subuniti aparinnd Subcarpailor Moldovei. Podiul
Moldovei este prezent n fiecare din cele ase judee. Pe teritoriile judeelor Botoani, Iai i
Vaslui se gsesc subuniti de cmpie i de lunc aparinnd Cmpiei Moldovei i luncii
Prutului. Un caz special l constituie Culoarul Siretului i Moldovei.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est
Caracteristici demo-geografice
Regiunea Nord-Est este cea mai ntins regiune a Romniei, avnd o suprafa de 36.850 kmp
(15,46% din suprafaa total a rii). Are granie externe cu Ucraina i Republica Moldova. n
componena sa sunt 6 judee: Bacu, Botoani, Neam, Iai, Suceava i Vaslui, uniti
administrativ-teritoriale i uniti teritorial-statistice de nivel NUTS 3.
Cu o populaie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaia Romniei) i o densitate a
populaiei de 101,3 locuitori/km2 , Regiunea Nord-Est ocup locul al doilea n ceea ce
privete densitatea dup Regiunea Bucureti-Ilfov). Populaia regiunii este localizat cu
precdere n mediul rural (56,6%).
Regiunea se caracterizeaz printr-o mbinare armonioas ntre toate formele de relief, 30%
muni, 30% relieful subcarpatic, 40% podiului. Relieful bogat ofer zone de deal i cmpie
care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje
spectaculoase sunt favorabile dezvoltrii turismului.
http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf

Vegetaie i faun
Vegetaia i fauna sunt determinate de clim i relief, variind de la etajul alpin i subalpin de
pe vrfurile montane din judeele Neam, Suceava i Bacu la etajul silvostepei i stepei din
judeele Botoani, Iai i Vaslui.
Fora de munc i migraia
Populaia ocupat este apropiat mediei pe ar, de 33,8%. O pondere foarte mare o deine
populaia ocupat n agricultur (42,7%), mai ales judeele Botoani (52,9%) i Vaslui
(51,2%). Ponderea populaiei ocupate n industrie i servicii se afl sub media pe ar (23,5
%), respectiv 19,4, judeele Botoani (15,1%) i Suceava (16,8%) avnd cel mai mic grad de
ocupare n industrie, iar judeul Vaslui (30,0%) n domeniul serviciilor. De asemenea, aceste
judee se confrunt i cu o evident rmnere n urm a gradului de tehnologizare industrial
i agrar, precum i cu un nivel redus de calificare a populaiei.

n ultimii ani, a avut loc o scdere a ponderii populaiei ocupate (de la 64.2% n 2000 la
33,8% n 2005). O diminuare accelerat a populaiei ocupate a avut loc n judeul Botoani,
unde, un procent mare al populaiei lucreaz n agricultur. (52,9%).
Numeroase persoane n vrst de munc din aceast regiune lucreaz temporar sau permanent
n activiti economice n Bucureti, Banat, Transilvania, Europa de Vest i Israel. n satele
bucovinene, dup plecarea populaiei tinere masculine apte de munc, se manifest o tendin
de emigrare i a femeilor, pentru a munci n strintate, astfel c n multe localiti au rmas
persoane vrstnice i copii. n multe din aceste localiti activitatea de construcii este
impresionant, materia prim utilizat fiind lemnul. n acest fel s-au accentuat discrepanele
ntre localitile regiunii din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare i ndeosebi al
dotrilor infrastructurale.
omajul nregistreaz o valoare superioar (6,8%) celei naionale (5,9%), judeul Vaslui
ajungnd la 10,1%. Rata omajului feminin are valori inferioare ratei omajului n toate
judeele regiunii. Cauzele se pot gsi n existena mai multor locuri de munc pentru femei
(confecii i industria hotelier) i a faptului c numeroase femei lucreaz n strintate.
Economia regional
Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltat a Romniei (n 2004, PIB/locuitor
reprezenta 69,2% din media naional). n interiorul regiunii, cele mai srace zone sunt sudul
judeului Iai, sud-estul judeului Neam, estul judeului Bacu, judeele Botoani i Vaslui.
n special vestul regiunii, care a fost n anii 60 70 obiectul unei industrializri forate
(mobil, chimie, materiale de construcii, construcii de maini, textile), a intrat ntr-un proces
de dezindustrializare n ultimii 10 ani (ntreprinderi din ramura chimie, petrochimie, uoar,
construcii de maini, mobil), ceea ce a agravat situaia economic, estul regiunii fiind
tradiional subdezvoltat.
Indicele atractvitii este cel mai sczut n aceast regiune - 19,7 (cel mai mare grad de
atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv 39,8).
Atractivitatea sczut se manifest i n volumul mic al investiiilor strine directe: 292 mil.
EURO n 2005, reprezentnd 1,3% din totalul investiiilor strine directe realizate n
Romnia.
De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic numr de IMM-uri la 1000 de locuitori,
doar 13,1%, numrul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microntreprinderile reprezentnd
87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeele Iai (27,2%), Bacu (20,8%) i
Suceava (18,8%) au cel mai mare numr de IMM-uri, la polul apus aflndu-se judeul Vaslui
cu doar (8,5%).
n regiune funcioneaz 2 parcuri industriale (Bacu i Iai), 1 n proprietate privat i 1
realizat n parteneriat public-privat. Acestea acoper o suprafa de 22,38 ha, de tip
brownfield. Parcul industrial Bacu, bazat pe tehnologia informaiei i comunicaii, va asimila
fora de munc disponibilizat i va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de vrf la
nivel regional. Astfel, se preconizeaz crearea a cca. 50 de noi locuri de munc directe pe
durata fazei de implementare i cca. 200 pe durata fazei operaionale. Parcul industrial Iai
este destinat industriilor de nalt tehnologie ce includ companii din domeniile IT i
biotehnologiei. Se are n vedere stoparea migraiei forei de munc tinere i specializate n
aceste domenii, prin asigurarea de locuri de munc pentru absolvenii din domeniu.

n Regiunea Nord Est, activeaz un Centru Euroinfo (nc din anul 1999), un IRE (Innovation
Relay Centre) n Iai i 33 de centre de consultan. De asemenea, cele trei incubatoare de
afaceri existente asigur incubarea pentru 118 firme, contribuind la realizarea a 270 noi locuri
de munc.
Dac n celelalte judee ale Regiunii Nord-Est au aprut indicii ale unui nceput de reviriment
economic, situaia economic este precar i instabil in judele Botoani, Iai i Vaslui, dei
aici activeaz numeroase ntreprinderi textile care lucreaz n sistem lohn; cele mai mici
perturbri ale cererii internaionale duc la reduceri de salariu, trimitere n omaj sau chiar
nchiderea ntreprinderilor. De asemenea, exist zone de declin industrial i cu omaj ridicat,
n special n arealele din jurul localitilor urbane: Roman, Suceava, Flticeni, Rdui, Vaslui,
Negreti, Hui, Buhui, Drmneti, Moineti, Comneti, Pacani, Hrlu, Trgu Frumos,
Trgu Neam, Botoani i Dorohoi, cu platformele industriale adiacente.
n afara disparitilor de dezvoltare vestest, n Regiunea Nord-Est sunt evidente de asemenea
disparitile urban-rural n ce privete gradul general de dezvoltare, dotrile infrastructurale de
toate tipurile, gradul de atractivitate a investiilor. n acelai timp se manifest un alt fenomen
ngrijortor, legat de declinul oraelor mici i mijlocii, ndeosebi cele monoindustrirale, care
tind sau chiar s-au decuplat de la procesul de cretere economic, nemaiputnd s-i
ndeplineasc funciile urbane.
Infrastructura
Transport Infrastructura de drumuri, reele de ap i canalizare ridic probleme n majoritatea
judeelor, dar cele mai afectate sunt judeele Botoani, Iai, Vaslui. De asemenea aceste judee
se confrunt i cu o evident rmnere n urm a gradului de tehnologizare industrial i
agrar, un nivel redus de calificare a populaiei, precum i cu probleme de mediu, cauzate de
lipsa resurselor de ap, vechile defriri, alunecrile de teren considerabile, stratul freatic
adnc.
Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2 , superioar mediei pe ar (33,5
km/km2 ), fiind mai ridicat n Iai, Botoani, Vaslui i Bacu, pentru c regiunea este
strbtut de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Exist ns puine
drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioar mediei pe ar (25,1%),
judeele Botoani i Iai avnd o pondere de 16,4%, respectiv 17,6%. Din cauza reliefului
predominant muntos i judeele Neam i Suceava se confrunt cu probleme de accesibilitate.
Densitatea reelei de cale ferat este de 44,3/1000km2 , regiunea fiind traversat de dou din
cele nou magistrale feroviare ale rii: V (Bucureti-Suceava) i VI (Bucureti-Iai).
n cadrul regiunii exist trei aeroporturi (Bacu, Iai i Suceava) care deservesc curse interne
i ocazional zboruri externe. Infrastructura existent n momentul de fa nu permite nici unui
aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe de pasageri i de marf. Judeul
Suceava dispune de 5 heliporturi, iar n judeul Iai exist o aerobaz utilitar cu o experien
de 30 ani n domeniu i care are ca obiect de activitate zboruri utilitare i zboruri sanitare.

Utiliti publice
Att reeaua de alimentare cu ap potabil, ct i cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate,
ponderea localitilor cu reea de ap potabil fiind de 54,8%, comparativ cu media pe ar

(61,0%), iar judeele Iai i Vaslui avnd o pondere a localitilor cu reea de canalizare de
doar 13,3%, respectiv 12,8%.
De asemenea, capacitatea staiilor de epurare a apelor reziduale ct i capacitatea de
depozitare a deeurilor sunt insuficiente, fa de cerinele actuale.
Doar 13,8% din numrul total al localitilor regiunii sunt conectate la reeaua de distribuie a
gazelor naturale, judeele Bacu, Iai i Neam, avnd ponderea cea mai mare. n ceea ce
privete numrul localitilor conectate la reelele de distribuie a energiei termice, se constat
o scdere continu a acestuia; 4,3% dintre localitile din Regiunea Nord Est sunt conectate la
reeaua de distribuie a energiei termice, valori mai ridicate nregistrnd judeele Neam,
Suceava i Iai.
De asemenea, aceste judee se confrunt i cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor
de ap (consecin a stratului freatic situat la adncime considerabil), vechile defriri,
alunecrile de teren considerabile.
Mediu
La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:

proasta gestionare a deeurilor industriale i menajere (colectare neselectiv, gradul

redus de revalorificare i/sau tratare a deeurilor, depozitare inadecvat sub aspectul
amplasrii i amenajrii haldelor, existena depozitelor de rumegu pe malurile
cursurilor de ap, de-a lungul cilor rutiere);
dezafectarea unor foste ntreprinderi de stat
despduriri, cu implicaii n accentuarea alunecrilor de teren;
fenomenele de eroziune a solului care afecteaz, n principal, partea de est a regiunii;
poluarea local sau zonal

n unele judee se deruleaz (n diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizri ale
sistemelor de alimentare cu ap (Iai), modernizri, retehnologizri i dezvoltri ale unor staii
de epurare oreneti (Iai, Suceava, Piatra Neam, Roman), de colectare selectiv a deeurilor
(Piatra Neam), de conservare a biodiversitii i reconstrucie ecologic a Parcului Naional
Ceahlu.
Educaie
Avnd n vedere c din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea NE deine cea mai mare
pondere a populaiei i a elevilor (17,2% si respectiv 17,7% ), numrul unitilor destinate
procesului educaional este mic, acesta reprezentnd numai 10,19% din numrul unitilor de
nvmnt pe ansamblul arii. Trei judee Bacu (23,6%), Iai (16,3%) i Suceava (14,4%) i
dein aproximativ 60% din numrul total al colilor existent la nivel regional, avnd cea mai
numeroas populaie colar, comparativ cu celelalte 3 judee din regiune. Ele sunt n acelai
timp i centre universitare.

Sntate
Regiunea Nord-Est deine 164 de uniti sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale,
sanatorii TBC), reprezentnd 12,07% din numrul total al unitilor sanitare din Romnia
aflate n proprietate public. Ele se afl ntr-o stare precar, existnd riscul ca multe uniti s

nu mai primeasc autorizaie de funcionare. n plus, dotrile tehnice de care dispun sunt uzate
att fizic ct i moral i nu mai corespund cerinelor actuale. Necesarul de dotri tehnice
pentru urmtoarea perioad este cel mai mare dintre toate regiunile.
Servicii Sociale
n Regiunea Nord-Est s-au nregistrat cel mai mare numr de nou nscui de la nivelul ntregii
ri (5,4% din total naional), dar instituiile pentru protecia copilului sunt insuficient
dezvoltate. Aceast situaie nu favorizeaz reintegrarea prinilor pe piaa muncii. Judeele
Iai i Suceava nu dispun de nici o instituie de asisten social.
Zone problem
Analiza mai detaliat a disparitilor interne n dezvoltarea Regiunii Nord-Est, att din punct
de vedere al dezvoltrii economice, ct i al problemelor de mediu, evideniaz urmtoarele
tipuri de zone-problem:
Areale rurale izolate, cu infrastructur slab dezvoltat:

zona rural care acoper regiunea de confluen dintre judeele Bacu, Vaslui, Iai i
Neam, care se continu cu zona de vest a judeului Vaslui;
fia adiacent graniei dintre judeele Botoani si Iai;
poriunea situat n extremitatea sud-estic a judeului Iai i care continu n nordestul judeului Vaslui, pe malul drept al rului Prut.
Zone cuprinznd grupuri izolate de localiti din sudul judeului Suceava

Zone afectate de alunecri de teren i fenomene de eroziune:

n judeul Botoani aceste zone sunt situate n zona central i de sud;

n judeul Neam: pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz i in nordul
judeului;
n nordul i sudul judeul Iai;
n judeul Vaslui, n bazinul afluenilor rului Brlad;
n judeul Bacu au fost identificate 13 zone expuse alunecrilor de teren, situate n
partea central si de nord;
n sudul judeului Suceava, n raza localitilor: Flticeni, Dolhasca etc.

Zone afectate de inundaii sunt n bazinul rului Bistria, n lunca Jijiei i Prutului, precum i
n judeul Bacu, n zona bazinelor hidrografice ale rurilor Trotu, Siret, Tazlu, Bistria,
Zeletin.
Potenial de dezvoltare
Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepanele ca nivel dar i ca potenial de
dezvoltare ntre vestul mai dezvoltat al Regiunii i estul mult rmas n urm (judeele
Botoani, Iai, Vaslui). ansa zonelor de est, limitrofe graniei de est a Uniunii Europene,
Ucrainei i Moldovei, este s se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele
provenite din rile fostei URSS (nmagazinare, nnobilare i pregtire prin segmentare i
mpachetare etc). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrri de infrastructur, de creare a unor
zone cu faciliti specifice (parcuri logistice), asemntoare celor din porturile Belgiei,
Olandei i Germaniei, specializate n astfel de servicii.

Datorit condiiilor favorabile de care dispune, a frumuseii locurilor, puritii aerului, apelor,
zonelor montane din judeele Bacu, Neam i Suceava, precum i a inestimabilului
patrimoniu cultural i religios existent, Regiunea Nord Est deine un potenial turistic relativ
ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ar i din strintate. Alturi
de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiiile populare, obiceiurile, specificul
gastronomiei moldoveneti, tradiionalele degustri de vinuri din podgoriile Cotnari si Hui
dau culoare local pentru atragerea turitilor.
Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic,
etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism.
Zona muntoas i deluroas din vestul regiunii (judeele Suceava, Neam, Bacu) dein un
potenial turistic valoros, n mare parte (exceptnd Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care,
cu msuri adecvate poate intra cu uurin n circuitul turistic european, cu specializarea
turism religios (Putna, Neam, Sucevia, Moldovia, Vorone), Humor, Arbore, Agapia,
Vratec, Dragomirna, Bistria, Zamca, Secu, Sihstria, Cain), turism balneo-terapeutic (Vatra
Dornei, Cmpulung-Moldovenesc, Blteti, Oglinzi, Slnic Moldova, Trgu Ocna), turism
etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vntoare, pescuit, sporturi
extreme zborul cu parapanta, rafting, orientare turistic, mountainbike, schi).
Gradul de dotare a localitilor i originalitatea landschaftului bucovinean ct i specificul
deosebit al satelor, cu un grad nalt de civilizaie a populaiei, pot juca un rol n turismul de
lung durat, cu activiti sportive, agrement i pentru optimizarea sntii (Vatra Dornei,
Solca, Cacica i pe Valea Bistriei i Moldovei).
Domeniu economic tradiional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o
cretere semnificativ n ultimii ani (2001-2005), nu numai n ceea ce privete numrul
locurilor de munc (11.6% n 2004), dar mai ales privind cifra de afaceri (cu 100% mai mult
dect n 2001). Creterea ponderii industriei de mobil n totalul cifrei de afaceri evideniaz
orientarea spre o valorificare superioar a lemnului.
De asemenea, industria textil a nregistrat o cretere spectaculoas a cifrei de afaceri n anul
2004 (cu 150% fa de anul 2001), dar productivitatea este slab datorit folosirii sistemului
lohn care are o valoare adugat mic.

REGIUNEA NORD-EST
Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare i potenialului economic
-2005-

INDICATORI

Regiune

BC

BT

Judetele
IS
NT

Romania
SV

VS

I. Populatie, ocupare,somaj
I.1 Populatie totala (cifre absolte)

3734546

723518

459900

813943

570682

705752

460751

21623849

Populatia urbana (%)

Populatia rurala (%)
Sold migrator

43,4
56,6
-4783

46,2
53,8
-730

41,8
58,2
-576

46,2
53,8
-1128

38,6
61,4
-987

43,3
56,7
-484

41,6
58,4
-1328

54,9
45,1
-7234

I.2 Ocupare
Populatia activa in total populatie (%)

47,9

Populatia ocupata in total populatie (%)

Populatia ocupata pe sectoare economice:
Agricultura (%)
Industrie (%)
Servicii (%)
I.3 Somajul
Rata somajului la 31.12.2005 (%)
Rata somajului feminin la 31.12.2005 (%)
Ponderea somerilor neindemnizati in total
someri inregistrati la 31.12.2005 (%)
II. Dezvoltare economica
II. 1. PIB / locuitor (2004)- euro
II. 2. Productivitatea muncii (2004)- euro
II. 3. Investitii straine directe (mil.euro)
II. 4. Structuri de afaceri (parcuri
industriale, stiintifice si tehnologice)

II. 5. IMM
IMM/ 1000 locuitori (Nr.)
IMM total (cifra absoluta)
Din care: Industrie prelucratoare (%)
Constructii (%)
Servicii (%)
Structura IMM dupa marime:
Micro (%)
Mici (%)
Medii (%)
Grad de atractivitate
III. Infrastructura
III. 1 Transport
Densitatea drumurilor publice (km /100
kmp)
Drumuri publice modernizate in totalul
drumurilor publice (%)
III. 2 Utilitati publice
Localitatilor cu retea de apa potabila in
total localitati (%)
Localitatilor cu retea de canalizare in total
localitati (%)

45,5

33,8

31,3

33,3

36,4

35,2

34,5

31,9

38,8

42,7
19,4
37,9

32,6
26,2
41,2

52,9
15,1
32,0

34,6
18,8
46,5

45,1
19,4
35,4

48,1
16,8
35,1

51,2
18,7
30,0

32,0
23,5
44,5

6,8
5,2
63,3

6,3
4,9
55,6

6,2
4,3
65,3

7,2
5,4
72,5

5,6
4,6
62,3

6,0
5,2
60,7

10,1
7,1
59,2

5,9
5,2
58,8

2029,3
1811,9
292
2

2441,1

1453,7

2307,3

1974,9

2027,1

1530,6

2932,8
6194,8
21885
36

13,1
49.078
15,1
5,7
78,9

20,4
440.714
13,2
7,0
80,0

87,7
10,9
2,3
19,7

88,3
9,4
2,3

36,3

37,1

42,5

43,0

30,6

29,0

40,8

33,5

25,1

25,8

16,4

17,6

25,3

37,0

26,8

26,5

54,8
12,3
24,3
5,4

72,0
13,4
54,8
10,2

64,1
14,8
19,2
4,5

48,9
11,3
13,3
3,1

54,2
12,9
16,9
4,0

38,9
11,1
26,5
8,4

55,8
10,6
12,8
2,4

61,0
21,8

III. 3 Educatie
Numar unitati de invatamant
III. 4 Sanatate
Numar spitale
III. 5 Servicii sociale
Numarul institutiilor care furnizeaza
servicii sociale
III. 6 Turism
Unitati de cazare (nr.)
Capacitate cazare existenta (locuri)
Capacitate cazare in functiune (mii locuri
zile)

1.664

392

271

362

231

240

168

11.865

66

10

11

20

11

433

916

640

75

19

18

14

150

13,747

402
18.718
5.285

41
3.401
976

11
756
284

68
3.428
718

94
4.045
1.165

179
6.526
1.933

9
562
209

4.226
282.661
54.979

http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf
Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, apa, sol, flora,
fauna.
Starea de calitate a factorilor de mediu este relevata prin indicatori specifici, monitorizati prin
laboratoarele Inspectoratelor Judetene de Protectie a Mediului si ale Sistemelor de
Gospodarire a Apelor.
Reteaua de supraveghere si monitorizare existenta la nivelul judetelor s-a extins sub aspectul
numarului sectiunilor si si-a imbunatatit activitatea, inclusiv prin extinderea gamei
indicatorilor analizati.
Unele judete din cadrul regiunii, cum sunt judetele Bacau si Neamt, au beneficiat de asistenta
tehnica si financiara prin colaborari intre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si
ministerele de resort din Olanda si Danemarca. Aceste colaborari cu sprijin extern si intern,
derulate la nivelul agentiilor de mediu teritoriale, s-au concretizat prin elaborarea Planului
Local de Actiune pentru Protectia Mediului la nivel judetean.
Un alt factor pozitiv, care va aduce avantaje pe termen lung, este derularea unor programe
complexe care vizeaza mediul,cum sunt cele derulate pe Programul ISPA pentru urmatoarele
orase:
Iasi (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in
scopul de a se alinia standardelor comunitare contributie ISPA 38.533.500 euro, buget total
51.700.000, care va fi finalizat la sfarsitul anului 2009),
Piatra Neamt (proiect de colectare si prelucrare selectiva a deseurilor menajere contributie
ISPA 10.384.500 buget total 17.309.705 euro si proiectul de reabilitarea sistemului de
alimentare cu apa, canale colectoare, extinderea acestora si modernizarea statiei de epurare cu
contributie ISPA de 21.159.963 euro si buget total de 28.594.545 euro),
Pascani (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in
scopul de a se alinia standardelor comunitare contributie ISPA 20.400.000 euro si valoare
totala 27.200.000 euro).
Botosani si localitatile invecinate (reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu
apa potabila, a retelei de canalizare si a statiei de tratare a apelor menajere - contributie ISPA
70.000.000, buget total 96.000.000 euro).
Ca apreciere generala, tendinta ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentratiilor
diversilor poluanti, in primul rand ca urmare a reducerii/sistarii activitatii desfasurate de unii

agenti economici, si in mai mica masura, ca urmare a modernizarilor sau investitiilor in

domeniu.
Indicatori aer
Principalii poluanti ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei
sunt: pulberile sedimentabile, pulberile in suspensie, amoniac, metil-mercaptanii, acidul
clorhidric, precipitatiile acide. Majoritatea zonelor inregistrate ca zone critice sub aspectul
poluarii aerului sunt reprezentate de zone din imediata apropiere a unor mari poluatori
industriali sau sunt zone aflate in calea unor curenti atmosferici importanti.
In Regiunea Nord-Est se contureaza 4 zone potential critice din punct de vedere al poluarii
aerului :
platforma industriala Bacau Sud (SC SOFERT SA, SC LETEA SA, SC CET SA BACAU),
platforma petrochimica Onesti Borzesti (fenoli, clor, acid clorhidric),
municipiul Iasi (SC FORTUS SA, SC CET SA IASI, SC CERAMICA SA, SC
MOLDOMOBILA SA),
municipiul Suceava (mercaptani).
Aciditate
Analizand datele rezultate din monitorizarea continua a concentratiilor de dioxid de sulf
(SO2), dioxid de azot (NO2) si amoniac (NH3) in statiile de monitorizare din regiune, in
cursul anului 2004, in raport cu valorile limita si pragurile inferioare si superioare de evaluare
stabilite conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 si respectiv cu prevederile neabrogate ale
STAS 12574/1987, se constata urmatoarele:
SO2 - cu exceptia judetului Vaslui valoarile maxime zilnice inregistrate in 2004 sunt mai
mici decat pragul inferior de evaluare; de mentionat este faptul ca in Vaslui media anuala a
fost cu 83,3 % mai mare dect valoarea limita pentru protectia ecosistemelor 20g/m3
(Ord.592/2002);
NO2 - toate valorile maxime zilnice inregistrate se situeaza intre pragul inferior si cel
superior de evaluare - 30g/mc valoare limita pentru protectia vegetatiei;
NH3 - in toate judetele din regiune se constata valori maxime zilnice care depasesc
concentratia maxima admisibila dar cu o frecventa foarte redusa.

 Caracterizarea precipitatiilor
Valorile medii ale pH-ului, superioare nivelului de 5,6, indica lipsa ploilor acide in regiune,
aceasta valoare fiind considerata normala pentru precipitatiile din zonele neafectate de
poluare. Valorile slab alcaline inregistrate se datoreaza activitatilor din industria si agricultura
generatoare de poluanti cu caracter alcalin ( NH4 + ). Concentratiile de dioxid de sulf si
dioxid de azot avand valori mici, iar pH-ul precipitatiilor situandu-se in jurul valorii de 7 nu
se poate vorbi de o aciditate a aerului in Regiunea Nord Est.
Poluarea cu metale grele
Nivelul poluarii cu mercur si cadmiu s-a situat in anul 2004 la aproximativ acelasi nivel cu cel
din 2003. Fata de anul 2003 s-a semnalat o crestere la plumb ca urmare a intensificarii
traficului rutier si a utilizarii, in continuare, a combustibililor aditivati cu plumb. In judetul
Iasi, industria prelucratoare determina niveluri mai mari de poluare cu cadmiu si mercur,
comparativ cu valorile inregistrate in celelalte judete.

Nota: Valori limite pentru metale, conform Ordin nr. 592/2002:

Plumb 0,5g/mc PM 10, valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii;
Arsen - 6g/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata
pentru un an calendaristic;
Cadmiu - 5g/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata
pentru un an calendaristic;
Nichel - 20g/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata
pentru un an calendaristic;
Poluarea de impact
Poluantii gazosi, specifici surselor de poluare existente in fiecare judet sunt prezentati in
tabelul urmator:

Valori care depasesc CMA pe 24 ore s-au inregistrat pentru urmatorii poluanti:
Mercaptan - poluant specific fabricarii de celuloza si hartie la SC AMBRO SA Suceava;
limita zilnica maxima admisa pentru 24 de ore,conform STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc) a
fost depasita in toate cele 3 statii de monitorizare din orasul Suceava. Valorea maxima s-a
inregistrat la statia Cuza Voda, situata la cca. 1,2 km de sursa, frecventa depasirilor fiind
cuprinsa intre 14,84% 30,68%.
Pulberi sulfat - poluant specific fabricarii celulozei si hartiei la SC AMBRO SA Suceava (de
la cuptoarele de var, cazanul de regenerare), dar care poate proveni si din arderea huilei la SC
TERMICA SA, precum si ca urmare a transformarilor suferite de dioxidul de sulf in
atmosfera. La acest indicator limita zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987 (0,012

mg/mc) a fost depasita cu frecventa de 5,94%. Concentratia maxima inregistrata a fost de

0,0189 mg/m3, valoarea medie anuala fiind de 0,0069 mg/m3.
NH3 - poluant specific fabricarii ingrasamintelor chimice cu azot. In municipiul Bacau
limita zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987(0,1mg/mc) a fost depasita cu o
frecventa de 0,26%, valoarea maxima inregistrata fiind de 0,125 mg/mc. La masuratorile
indicative in judetul Bacau procentul de depasire a CMA = 0,3 mg/mc este de 1,1 % in 2004
(16 din 1429 probe masurate de ARPM Bacau si SC SOFERT SA Bacau au depasit valoarea
CMA ) fata de 3,59 % in 2003.
Amoniacul este, de asemeni, poluantul specific platformei chimice Savinesti unde s-au
inregistrat 4 depasiri ale CMA in punctul de masura Socin, valoarea maxima inregistrata a fost
de 0,266 mg/m3, cu o frecventa a depasirilor de 2,44% .
HCOH - poluant specific platformei chimice Savinesti. In zona Turturesti, incepand din anul
1996, se urmareste impactul potential pe care societatea producatoare de lacuri, vopsele,
grunduri l-ar putea avea asupra calitatii factorilor de mediu. Din determinarile efectuate s-au
constatat 3 depasiri a CMA la HCOH (0,02920 mg/mc) cu o frecventa a depasirilor de 1,51%.
Pulberi in suspensie

Conform datelor centralizate din tabelul de mai sus, in anul 2004, in Regiunea Nord - Est s-au
inregistrat depasiri la pulberi in suspensie in judetul Neamt, in localitatile Tasca si Hamzoaia,
aflate in zona de impact a fabricii de ciment SC MOLDOCIM SA Bicaz si in mun. Piatra
Neamt si Roman datorita traficului rutier.
Pulberi sedimentabile
La indicatorul pulberi sedimentabile s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise
(17 g/m2 /luna conform STAS 12574/1987) in localitatile Suceava, Radauti, Bacau, Botosani,
Iasi, Piatra Neamt, Roman, Vaslui.

Valorile inregistrate la statiile urbane de trafic se datoreaza traficului auto intens, densitatii
populatiei si starii necorespunzatoare de salubritate a arterelor rutiere si pietonale.
Concluzii:
principalele zone afectate de poluarea atmosferica sunt ariile aflate in apropierea zonelor
industriale, in mediul urban; astfel judetele care se confrunta cu cele mai mari depasiri ale
concentratiei poluantilor atmosferici sunt Bacau, Suceava si Iasi.
concentratiile maxime ale principalilor poluanti atmosferici depind de ciclul productiv al
marilor intreprinderi cat si de neglijenta sau incompetenta factorului uman (poluari
accidentale).
ca aspect general pe fondul dotarii cu echipament de control performant al inspectoratelor de
mediu, a aplicarii tot mai drastice a legii la nivelul fiecarui judet, cat si ca urmare a
achizitionarii de catre marii poluatori a unor tehnologii nepoluante si a unor filtre performante
se poate observa o tendinta de scadere a poluarii atmosferice in ultimii ani.
Indicatori apa
Ca si in cazul poluarii atmosferice, in ceea ce priveste poluarea apelor de suprafata si
subterane, principalii vinovati sunt tot marii poluatori industriali. Insa la acestia se adauga si o
serie de alti factori, cum ar fi: factorul uman, care in cazul poluarii apelor poate avea un rol
negativ mult mai mare decat in cazul poluarii atmosferice (aici putem mentiona neglijenta
umana, necunoasterea si reaua vointa a factorului uman deversarea in cunostinta de cauza a
unor substante chimice deosebit de periculoase, cum ar fi : otravuri, pesticide, substante
organice sau chiar simple deseuri).
Conform Anuarului Statistic al Romaniei, evaluarea calitatii apelor de suprafata consta in
masurarea parametrilor fizico-chimici, biologici si bacteriologici, stabilindu-se pana la ce
nivel sunt respectate normele standard. In fiecare punct de masurare, apa este analizata dupa
continutul in materii organice, toxice si in diversi germeni. Potrivit standardului se disting 4
categorii de calitate: I, II, III si apa care depaseste limitele categoriei III, avand la baza
domeniul de utilizare, astfel :
Categoria de calitate I reprezinta apa utilizata la alimentarea centralizata cu apa potabila,
alimentarea centralizata a unitatilor de crestere a animalelor, alimentarea centralizata a
unitatilor de industria alimentara, precum si alte activitati ce necesita ape de calitatea celei
potabile;
Categoria de calitate II reprezinta apa utilizata pentru reproducerea si dezvoltarea fondului
piscicol natural din apele de ses, precum si alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole, a unor
procese tehnologice industriale, precum si a altor activitati care necesita apa de categoria de
calitate II;
Categoria de calitate III reprezinta apa utilizata pentru alimentarea sistemelor de irigatii, a
hidrocentralelor, a instalatiilor pentru racirea agregatelor, alimentarea statiilor de spalare,
precum si a unitatilor cu alte activitati care necesita apa de categoria de calitate III;
Apa care depaseste limitele categoriei III este inapta pentru o mare parte din folosinte si
constituie o amenintare pentru sanatatea publica si mediul natural.

Din analiza perioadei 1997-2003 se constata ca in cei sapte ani s-au inregistrat modificari
substantiale cu privire la calitatea apelor din bazinele geografice Siret si Prut. Astfel, bazinul
raului Prut a inregistrat o crestere cu 510 km categ.I, iar raul Siret cu 227 km la categ. I. In
ceea ce priveste poluarea apelor subterane, ele pot fi afectate atat prin activitatile umane cat si
din cauze naturale (datorita straturilor subterane ale solului pe care le strabat si unde pot fi
contaminate radioactiv sau cu alte substante nocive).
Zone potential critice sub aspectul poluarii apelor
Ape de suprafata
Platforma industriala Bacau Sud pentru raul Siret R.A.G.C. Bacau deverseaza ape uzate
cu specific menajer; S.C. Letea S.A. agent economic cu profil de fabricare a celulozei si
hartiei; S.C. Sofert S.A. agent economic profilat pe fabricarea ingrasamintelor chimice.
Platforma industriala Borzesti Onesti pentru raul Trotus
S.C. Carom S.A. Onesti profil de activitate fabricarea cauciucului si derivati ale
produselor petroliere;
S.C. Rafo S.A. Onesti profil de rafinare petrol;
S.C. Chimcomplex S.A. Onesti profil fabricare pesticide;
S.C. Apa Canal S.A. Onesti deverseaza ape uzate cu specific menajer.
SC Petrom SA Sucursala Moinesti extractie si transport produse petroliere;
Aval Piatra Neamt Frunzeni pentru raul Bistrita
Statia de epurare a apelor uzate menajere Piatra Neamt;
Platforma chimica Savinesti Roznov.
Au fost incadrate tronsoanele de rau care corespund clasei a V-a de calitate:
raul Podriga izvoare Acumularea Mileanca ( jud. Botosani );
raul Bahlui aval Belcesti Acumularea Podu Iloaiei; confluenta cu raul Nicolina
confluenta cu raul Jijia;
raul Bahluiet izvoare confluenta cu raul Bahlui;
raul Nicolina izvoare confluenta cu raul Bahlui.

Ape subterane
Zona industriala Valea Sucevei
Depozitele de namol organic si slam mineral ale SC AMBRO SA;
Depozitul de namol al SC ACET SA.
Zona aval de platforma chimica Savinesti in localitatile Roznov, Zanesti, Podoleni, Costisa;
S.C. Rafo S.A. Onesti pe raza zonei de activitate a societatii, cat si in zona de influenta
extrauzinala panza freatica este afectata cu produs petrolier sub forma dizolvata si sub forma
peliculara, gradul de poluare determinand migrarea produsului petrolier spre r. Trotus;
S.C. Chimcomplex S.A. Borzesti apar afectari ale panzei freatice atat in incinta societatii
cat si in afara, pe directia de migrare spre r. Trotus la indicatorii cloruri, amoniu si substante
organice;
S.C. Carom S.A. Onesti afectari ale panzei freatice apar atat in incinta societatii cat si
extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre statia de epurare Jevreni, la sustante
organice si anorganice;
S.C. Sofert S.A. Bacau afectarea cu fosfati, amoniu, azotiti, CCOMn a panzei freatice din
perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calitatii panzei freatice care are directia de
curgere spre r. Bistrita;
S.C. Petrom S.A. Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. Filiala Moinesti riscul de
afectare al calitatii panzei freatice il constituie batalul epuizat Gazarie (datorita lipsei de
impermeabilizare) si conductele de transport titei, gazolina, apa zacamant prin poluari
accidentale;
Depozitele de dejectii animaliere de la complexele de crestere a animalelor;
Platforma Antibiotice: freaticul este impurificat cu substante organice, azot, fosfor si fier,
gama indicatorilor analizati cuprinzand in principal indicatorii de poluare specifici rezultati
din activitatea industriala a platformei respective;
Depozitul de deseuri industriale in amestec de la Ciurea catun Zanea apartinand SC
FORTUS SA Iasi contamineaza freaticul cu urmatorii poluanti : metale grele (Pb, Ni), cianuri,
fenoli, substante organice;
S-a continuat monitorizarea post inchidere la depozitul de deseuri industriale de la
Holboca (Copacioaia) apartinand de SC TEROM SA Iasi dezafectat in martie 2002. Calitatea
apei freatice din zona s-a imbunatatit prin scaderea concentraiei de fenoli dar s-a observat
mentinerea ridicata a concentratiilor substantelor organice (CCOCr = 212 mg/l in amonte
depozit), amoniu si fosfor total;
Depozitul de deseuri municipale amplasat in vecinatatea localitatii Tomesti a fost investigat
din punct de vedere al poluarii produse. Monitorizarea depozitului de deseuri confirma
poluarea zonei cu metale grele, cianuri, fenoli, detergenti, sulfuri.
Concluzii:

Calitatea apelor de suprafata s-a mentinut in general constanta in ultimii 4 ani, inregistranduse fluctuatii mici pe cele 3 grupe calitative. Totusi trebuie mentionata cresterea cu 67 km
lungime a grupei de calitate III in bazinul raului Prut.
Situatia calitatii apei din forajele de observatie monitorizate de Sistemele de Gospodarire a
Apelor, in anul 2004, se prezinta astfel:
in jud. Botosani din 27 foraje de observatie monitorizate doar 2 corespund cerintelor Legii
nr. 458/2002, modificata si completata de Legea nr. 311/2004, cele mai frecvente depasiri
inregistrandu-se la indicatorii amoniu, azotiti, azotati, sulfati, mangan;
in jud. Iasi 90 % din totalul forajelor monitorizate sunt necorespunzatoare din punct de
vedere al potabilitatii;
in jud. Vaslui din 46 foraje monitorizate, 16 inregistreaza depasiri la indicatorul nitrati.
Poluarea apelor este cauzata in general de marii poluatori industriali, fapt la care concura si
starea proasta si capacitatea redusa de epurare a apelor de catre statiile orasenesti. In
majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate direct in
scopuri potabile datorita poluarii apelor de suprafata, conditiilor si proceselor hidrogeochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi, prezenta
in sol a pesticidelor, azotului si fosforului, efectelor conservarii fostelor complexe zootehnice,
si mineralizarea materiei organice din sol datorita irigatiilor.
De asemenea, calitatea apelor de suprafata si a celor subterane este influentata in mod negativ
de multitudinea de accidente care s-au petrecut in ultimii ani la mai multe din intreprinderile
mari din regiune aflate inca in activitate sau pe cale de dezafectare, accidente care au ca
rezultat distrugerea echilibrului natural si a biodiversitatii.
Apele de suprafata in regiunea Nord-Est prezinta:
incarcare organica
continut de amoniu, amoniac, nitriti, nitrati, fenoli, produse petroliere, pesticide, cupru,
fosfor etc.
unele rauri prezinta continut bogat in metale grele si uraniu natural datorat conditiilor
naturale din zona.
Solul
In anul 2004, la nivelul Regiunii Nord-Est, au fost inventariate urmatoarele suprafete de teren
afectate de fenomene de eroziune.

Zone potential critice sub aspectul deteriorarii solurilor.

Judetul Bacau
Pe teritoriul judetului Bacau zonele critice sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
zona de agrement Parcul Magura din orasul Tg. Ocna - datorita exploatarilor de sare de catre
SC Salina Tg. Ocna, pe fondul unor conditii naturale nefavorabile (dizolvari necontrolabile
ale zacamantului de sare de catre izvoarele din zona) au fost surpari de teren. Din acest motiv
a fost necesara stramutarea locuintelor din zona; fenomenul este inca activ si s-au luat masuri
foarte stricte de monitorizare a evolutiei fenomenului si amenajari de protectie (imprejmuire,
paza permanenta).
in zona Zemes, in cadrul Schelei de exploatare titei Zemes - exista o suprafata de 2 ha avand
categoria de folosinta pasune ce prezinta fenomenul de aflorimente;
activitatea S.C. Petrom S.A. - Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Sucursala
Moinesti ar putea conduce la aparitia unor zone critice in special pe traseul
conductelor de transport titei si apa de zacamant datorita unor spargeri si avarii
ce pot aparea accidental.

Judetul Botosani
Pe teritoriul judetului Botosani zonele critice sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
versantul strazii 1 Mai din municipiul Dorohoi este afectat de alunecari de teren de peste 15
ani; fenomenul se accentueaza de la an la an si, in afara dezafectarii strazii 1 Mai, care in
prezent este impracticabila pe cca. 500 m, au fost afectate si unle locuinte din zona riverana
strazii;
vechea cariera de argila din zona Trestiana, municipiul Dorohoi - terenul supus degradarii
face parte din dealul Trestiana situat in partea nordica a municipiului Dorohoi; acest teren,

datorita structurii sale argiloase, a apelor subterane si a infiltratiilor provenite din precipitatii,
prezinta zone intinse de alunecari de teren care pun in pericol urmatoarele obiective:
- str. Mihai Eminescu, care este deja afectata pe o portiune de peste 500 m;
- reteaua electrica de 20 KV (stalpii din zona carierei);
- 10 locuinte proprietate personala;
- soseaua de legatura intre municipiul Dorohoi si localitatea Ibanesti;
- statia electrica de transformare.
Judetul Iasi
Pe teritoriul judetului Iasi zonele critice sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
decopertarea solului in zona balastierelor si a gropilor de imprumut pentru fabricile de
caramida:
- balastierele din comuna Bivolari (3 ha), Probota (4 ha), Gorban (1 ha) pe raul Prut;
- balastierele din Halaucesti (5 ha), Stolinecni Prajescu (6 ha), Pascani (9 ha) pe raul Siret;
- balastierele de la Motca (5 ha), Miroslovesti (3 ha) pe raul Moldova;
- decopertarile de la Vladiceni (Tomesti) (32 ha) pentru SC Ceramica SA si de la Ciurea
pentru SC PHOENIX SA ;
- decopertarile de la lucrarile de constructie a tunelului CFR Harlau.
depozite de deseuri menajere orasenesti si rurale:
- depozitul Tomesti (30 ha) pentru municipiul Iasi;
- depozitul de la Valea Seaca (4 ha) pentru municipiul Pascani;
- depozitul Tg. Frumos (2 ha);
- depozitul Harlau (1 ha);
- depozitele rurale Letcani, Movileni, Popricani, Podu Iloaiei, Tibanesti si Ciortesti.
halde de deseuri industriale:
- halda CET II Iasi (40 ha) - zgura si cenusa, slam, tratare chimica apa;
- halda catun Zanea Ciurea SC FORTUS SA (16 ha) zgura, nisip uzat, deseu caramida,
praf de la epurare gaze;
reziduuri zootehnice: (38 ha)
- STATIUNE DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU BOVINE DANCU - 0,8 ha;
- AVICOLA SA IASI - Ferme Letcani - 18,5 ha;
- AVICOLA SA IASI - Ferme Razboieni - 0,6 ha;
- SC AVITOP SA - 0,1 ha;

- SC AGROCOMPLEX Lunca Pascani 5 ha;

- SC LATINI Belcesti - 2,5 ha ;
- - SC IASI NORD Popricani si Prutet - 5 (2,5 + 2,5) ha;
- SC AGROINDUSTRIALA BUCIUM 5 ha;
- SC COMTOM Tomesti - 0,5 ha.
Judetul Neamt
Pe teritoriul judetului Neamt au fost inventariate 746,696 ha afectate de procese de eroziune si
fenomene de poluare. Acestea se regasesc in:
nordul judetului, in apropierea comunei Pipirig;
pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz;
in nordul municipiului Piatra Neamt, pe raza com. Gircina;
pe raza comunei Faurei.
Zone afectate de alti factori distructivi:
alcalinizari Tasca - Bicaz;
acidifieri Savinesti.
Judetul Suceava
Pe teritoriul judetului Suceava zonele critice sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
zona fostei exploatari miniere Calimani - activitatea de exploatare a fost sistata in anul 1997;
in timp s-a produs o extindere a arealului afectat, ploile abundente conducand la antrenarea de
sulf tehnic degradat de pe platforma industriala uzina de preparare pe versantii naturali si
ai haldelor de steril, destabilizarea treptelor din cariera si antrenarea de catre apele meteorice
de material din haldele de steril pe solul din exteriorul suprafetei lor initiale de influenta si in
cursurile de apa;
iazul de decantare Tarnicioara - inactiv din anul 2002, a deservit Uzina de Preparare Tarnita
din comuna Ostra, subunitate a SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei;
iazurile de decantare ale fostei Uzine de preparare a minereurilor neferoase Fundu
Moldovei:
- iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru - activitatea este oprita din anul 2001;
fenomenul de ravenare este permanent, cu toate lucrarile de intretinere efectuate in timp; iazul
este amplasat pe malul drept al raului Moldova, fiind un iaz de coasta;
- iazul de decantare Paraul Cailor - in cursul anului 2002 s-a remarcat aparitia unor izvoare cu
incarcare mare de fier care degradeaza calitatea apei paraul Cailor care subtraverseaza
depozitul de steril;
cariera de barita Ostra - intrucat halda de steril din decopertari si cel provenit din exploatarea
in cariera a baritei necesita lucrari de stabilizare, deoarece pe la baza depozitului de steril
trece paraul Brateasa, existand riscul obturarii sectiunii de curgere a acestuia;

 zona haldelor de namol ale SC AMBRO SA Suceava - zona poluata istoric cu substante
organice, substante alcaline, sulfuri, sulfati, calciu etc., fiind afectate solul si panza freatica.;
alunecarile de teren - predominante in Podisul Falticenilor (Preutesti, Vulturesti, Radaseni,
Falticeni, Forasti) si in Podisul Dragomirnei (Adancata).
Judetul Vaslui
La nivelul intregului judet, in 2004 se inregistreaza o suprafata de 71.650 ha de terenuri
degradate, reprezentand 13,7 % din suprafata totala.
Degradarea din cauze naturale a solului este favorizata de potentialul geomorfologic ridicat al
unor zone din judetul Vaslui. Caracterul solurilor favorizeaza procesul de eroziune de
suprafata a solului 26.447 ha (reprezentata prin siroiri si rigole). Se mai adauga
torentialitatea apelor, zonele cu torentialitatea cea mai mare situandu-se pe versantii dealurilor
in zonele cu eroziune de adancime 3.860 ha (reprezentata prin ogase si ravene).
Alunecarile (7.922 ha) se manifesta in aceleasi zone in care se manifesta si fenomenele de
eroziune. Zone care necesita reconstructie ecologica:
in incintele si in jurul societatilor GOSCOMLOC HUSI , RAGCL Barlad, Salubritatea
Negresti;
platforma de deseuri industriale de la SC RULMENTI SA Barlad;
batalurile de la SC AVICOM SA Vaslui.

Din analiza graficului se constata ca ponderea o detin terenurile bonitare din clasele bonitare
de calitate 3,4 si 5. O situatie speciala o reprezinta judetul Vaslui, unde suprafata totala
afectata de fenomene naturale de degradare reprezinta aproximativ 70,5 din suprafata agricola
a judetului.

Situatia concentratiei in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor in cadrul regiunii

Nord-Est, a judetelor componente si comparatia cu nivelul national este prezentata in graficul
de mai sus.
Se observa ca regiunea Nord-Est se situeaza sub media pe tara la continutul de ingrasaminte
chimice si la aprox. 50% din media nationala la continutul de pesticide in sol.
Concluzii:
In regiunea Nord-Est solul este caracterizat de o serie de factori specifici tipului de clima din
aceasta zona, cu diferente mari de temperatura zi-noapte cat si de la anotimp la anotimp.
Astfel, suprafete foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene, ogase, cornise de
desprindere), alunecari de teren, exces de umiditate de natura freatica, acidifieri, etc.
De asemenea, pe suprafete mari de teren se poate constata o lipsa acuta a unor elemente
esentiale, componente caracteristice ale solului, cum ar fi: azotul, fosforul mobil, potasiul etc.
Aceste doua aspecte coroborate cu accidentele si poluarile accidentale si voite datorate
factorului uman, fac ca solul regiunii NE sa fie mai greu exploatabil in regim agricol decat al
altor regiuni.
In ceea ce priveste poluarea industriala, ea are aproximativ aceleasi cauze, factori si actori
principali ca si in cazul poluarii atmosferice si apelor, respectiv pe fondul imbatranirii
echipamentelor (uzura fizica si morala, subdimensionare a acestora) de prelucrare si filtrare a
reziduurilor industriale, rezulta de cele mai multe ori deseuri cu grad inalt de nocivitate care,
in lipsa unor mijloace adecvate de distrugere si reciclare/depozitare, ajung de cele mai multe
ori sa fie deversate in albiile raurilor sau direct pe sol (accidentul de la Metadet - Falticeni).
Totodata, trebuie mentionat faptul ca in ultimii cinci ani s-au intreprins unele lucrari de
anvergura pentru regenerarea unor suprafete mari de sol, aceste lucrari vizand mai ales judetul
Vaslui, care prezinta o degradare naturala pe aproximativ 71% din suprafata agricola totala a
judetului. Ca semn benefic pentru anii urmatori putem considera si dotarea Directiilor agricole
judetene cu aparatura de masurare a caracteristicilor chimice ale solului, fapt care va ajuta la
depistarea mai rapida si la rezolvarea mai facila a problemelor ce vor aparea in viitor.
Cu privire la continutul de ingrasaminte chimice, se poate spune ca regiunea Nord-Est se
situeaza sub media pe tara la continutul de ingrasaminte chimice si la cca. 50% din media
nationala la continutul de pesticide in sol.
Flora si fauna
La nivelul regiunii Nord-Est, nu se inregistreaza o afectare grava a vegetatiei si faunei. Cu
toate acestea, nivelul de poluare ridicat din unele zone ale regiunii a dus la reducerea
efectivului de specii (cursurile de apa Vasluiet si Barlad, judetul Vaslui) si asociatii floristice
acvatice (valea Barladului-Delea, judetul Vaslui), specii pe cale de disparitie din fauna
(randunica, lastunul, cocosul de mesteacan judetul Bacau, rasul, capra neagra, vulturul
negru, cocosul de munte, acvila de munte, lostrita, zimbrul judetul Neamt) si din flora
(Papucul Doamnei, Laleaua Pestrita - judetul Bacau, Floarea de Colt, Ghintura Galbena,
Sangele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Ruscuta de Primavara, Deditelul,
Angelica judetul Neamt).

Pentru a respecta realitatea, trebuie sesizat faptul ca reducerea faunei regiunii se datoreaza in
mare masura si braconajului.
In Regiunea Nord-Est exista patru parcuri nationale: Ceahlau (17.391 ha), Bicaz - Chei
Hasmas (6.026 ha), Rodna si Calimani si numeroase rezervatii naturale floristice, forestiere,
peisagistice, paleontologice, geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice si
monumente ale naturii.
Arealele ocupate de paduri afectate de fenomenul de uscare se regasesc cuantificate in tabelul
urmator:

In muntii Calimani din judetul Suceava, prezenta poluantilor acizi in atmosfera a determinat
ofilirea plantelor tinere (cloroze si necroze la arbori si arbusti), afectand fondul silvic pe o
suprafata de cca. 1.500 ha, cu o rata anuala a uscarilor de 0,5-3%, la distanta de 1-2 km de
sursa si pierderi de crestere a arborilor de la 20% la 50% in ultimii 20 ani.
Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminari.
Aer
Exploatarea miniera Calimani afecteaza un areal insemnat prin emisii de noxe de bioxid de
sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric si de sulfati, cu impact negativ direct, cat si
prin precipitatii acide in arealul Vatra Dornei - Calimani.
Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA Borzesti
(emisii de acid clorhidric si clor), SC Sofert SA Bacau (amoniac si acid sulfuric), SC Rafo SA
Onesti (hidrogen sulfurat si bioxid de sulf), SC Letea SA Bacau, CET I-Iasi, CET I-Holboca,
SC Fortus SA Iasi, CET Botosani, SC Ambro SA Suceava, centralele termice orasenesti sau
industriale care functioneaza utilizand combustibil lichid sau solid.
Apa
Apele reziduale orasenesti si comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate in ape de
suprafata sau prin infiltrare in panza freatica, constituie o sursa importanta de afectare a
calitatii acestui factor de mediu, regasita la nivelul intregii regiuni.
Referitor la sursele industriale, mentionam SC Chimcomplex SA Bacau (cloruri), SC Rafo SA
Onesti (produse petroliere), SC Letea SA Bacau, SC Sofert SA Bacau, SC Comtom SA, SC
Fortus SA Iasi, SC Antibiotice SA Iasi, Tomesti-fermele Razboieni incarcare organica), SC
Ambro SA Suceava, SC Famos SA Suceava, platforma chimica Savinesti-Roznov (ion

amoniu), exploatarile miniere din judetul Suceava (Crucea, Ostra, Calimani, Lesu Ursului,
Vatra Dornei- cu emisii de metale grele si pH acid).
Sol
Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatarile petroliere (Zemes-Bacau),
miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei, Brosteni-steril de
cupru, exploatarea miniera Calimani-sulf - toate din judetul Suceava, CET II Holboca
(cenusa, zguri), SC Fortus SA Iasi (nisipuri turnatorie), SC Antibiotice SA Iasi, SC Terom SA
Iasi (halde namoluri), fermele zootehnice Razboieni (dejectii), SC Petrotub SA Roman
(reziduuri petroliere, nisipuri turnatorie, tunder uleios).
O problema deosebita o constituie deseurile menajere si industriale care rezulta in cantitati
mereu sporite si care sunt preluate in vechile halde orasenesti si comunale, dar care afecteaza
si alte suprafete de teren prin depozitari necontrolate.
Un caz particular il constituie numeroasele depozite de rumegus, caracteristice zonelor
forestiere. Unele sunt deja folosite, cum este cazul centralei termice de la Tasca care
furnizeaza agent termic si apa calda menajera prin folosirea a aprox. 18% din rumegus produs
in judetul Neamt. Astfel, din totalul de 80.000 mc de rumegus produs in judetul Neamt,
aproximativ 55% este folosit in centrale termice, 5% este materie prima pentru instalatii de
brichetare, iar 20% este comercializat catre agenti economici.
Statii de tratare a apei si managementul deseurilor
Ca o caracteristica regionala, se evidentiaza faptul ca, atat capacitatile statiilor de epurare ape
reziduale cat si capacitatile haldelor de depozitare deseuri, sunt insuficiente fata de cerinte.
Referitor la dotarile existente si modul de exploatare a acestora, numai localitatile urbane si
principalele localitati rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cu apa si
canalizare, iar numarul statiilor de epurare este si mai redus, multe dintre acestea functionand
necorespunzator ca urmare a:
capacitatilor insuficiente;
dotarilor nesatisfacatoare;
exploatarii necorespunzatoare.
In consecinta, apele uzate, insuficient epurate sau neepurate, sunt deversate in cursuri de apa
de suprafata sau infiltrate in subteran, afectand calitatea acestora.In acest sens pot fi
evidentiate judetele Vaslui, Botosani, Iasi si Neamt.
In toate judetele regiunii, managementul deseurilor urbane nu se realizeaza la standardele
europene, acestea fiind colectate in amestec in recipiente de diferite capacitati amplasate in
spatii destinate acestui scop, de catre agentii de salubritate si transportate la depozitele de
deseuri existente in fiecare localitate. Cu exceptia depozitului Piatra Neamt, restul sunt
neconforme cu cerintele legislatiei actuale.
In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod organizat, prin
intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate. La
nivelul anului 2003, acest sistem acoperea numai 83,41% din totalul generatorilor de deseuri
municipale din mediul urban si 1,81,% in mediul rural. In vederea dezvoltarii sistemului de

colectare selectiva, in unele orase s-au amplasat containere pentru colectarea deseurilor de
ambalaje din PET si hartie.
In mediul rural, cu putine exceptii, nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor,
transportul la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori.
Deseuri municipale si asimilabile

Valorificarea deseurilor municipale

Deseuri medicale

In Regiunea Nord-Est exista un incinerator autorizat la SC MONDECO SRL Suceava, care

preia deseurile spitalicesti de la diverse unitati sanitare, pe baza de contract. Transportul
acestor deseuri este facut de diverse firme autorizate in acest scop, inclusiv de catre Ministerul
Sanatatii Publice.
Evolutia cantitatii de deseuri medicale periculoase colectate si eliminate

Namoluri
Cea mai mare parte din namolurile de epurare provin din statiile de epurare orasenesti.
Acestea sunt depozitate pe paturi de uscare sau pe depozitele de deseuri.
Namolurile rezultate sunt depozitate in paturi de uscare si in batale, la statiile de epurare
orasenesti, iar la statiile rurale sunt depozitate in depozitele de deseuri menajere.

Depozite de deseuri periculoase

Judetul Bacau
La nivelul judetului Bacau, deseurile de pesticide sunt gestionate astfel:
Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013 73 SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti - agent
economic ce are ca profil de activitate fabricarea produselor chimice organice si anorganice
are depozitate 33,2 tone deseuri de ambalaje de la fabricarea pesticidelor. Aproximativ 70%
din aceste deseuri de ambalaje sunt returnate de catre beneficiarii produselor, conform
legislatiei in vigoare. Aceste deseuri sunt depozitate in doua depozite tip hala, organizate in
exclusivitate pentru deseuri de produse fitosanitare, fiind incuiate, sigilate si supravegheate
permanent. Directia Fitosanitara Bacau - detine un depozit tip fosa betonata in Sascut (7,25

tone). Depozitul este pazit de personal propriu. Serviciul Public de Protectie a Plantelor are
doua depozite tip fosa betonata in Bacau (18,049 tone pesticide solide si 1 690 litri pesticide
lichide) si Podu Turcului (5 tone). Aceste depozite sunt sub paza permanenta asigurata de
gardieni publici. Judetul Botosani In judetul Botosani se gasesc 29,850 tone deseuri de uz
fitosanitar expirate sau degradate si 40 mc de ape reziduuale provenite de la spalarea
ambalajelor. Toate aceste deseuri de pesticide apartin de Directia Fitosanitara Judeteana
Botosani si sunt depozitate temporar in vederea eliminarii prin neutralizare, in magazii sigilate
sub paza si supraveghere stricta la Centrele de Protectia Plantelor Botosani, Dorohoi si
Saveni.

Judetul Neamt La nivelul judetului Neamt, deseurile periculoase sunt gestionate astfel:
Halda IPS Cianuril amplasata in perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Savinesti Divizia
Chimica. Compartimentul cianuril, cu o suprafata de cca.1088 m2, destinat depozitarii
catalizatorului de carbune activ si a sarjelor rebutate provenite de la instalatia Clorura de
cianuril, a fost oprita in anul 1991; Spatiile de stocare, in deplina siguranta si protectie, la
detinatori, a condensatoarelor si bateriilor de condensatoare cu PCB; In cadrul depozitelor
de produse de uz fitosanitar (magazii sau beciuri) ale unitatilor cu profil agricol de pe raza
judetului se gasesc stocate, in conditii de securitate, si deseurile de pesticide ramase de la
fostele structuri organizatorice din agricultura. Judetul Suceava La nivelul judetului Suceava,
deseurile periculoase se gasesc in: Depozitul de acetoncianhidrina - proiectat si construit in
anul 1980 pentru depozitarea acetoncianhidrinei (ACH) materie prima folosita la fabricarea
metacrilatului de metil la SC METADET SA Falticeni. Capacitatea de depozitare - 4.000 tone
acetoncianhidrina depozitate in 4 rezervoare. In urma accidentului chimic care a avut loc in
anul 1988, in depozitul de ACH s-au produs cca. 240 tone deseuri de acetoncianhidrina, in
rezervoarele D1 si D4. La sfarsitul anului 2004, depozitul de ACH al fostei METADET
Falticeni a fost desfiintat. Depozitul de pesticide - depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava,
str. Universitatii, nr.3. Aici este stocata, in conditii de securitate, cantitatea de cca. 40,653 tone
deseuri de pesticide (26483 kg solide si 14170 litri lichide). In anul 2005 aceste deseuri
urmeaza sa fie eliminate, prin incinerare, de catre firma SAVA din Germania, printr-un
program Phare, ce se va derula de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava, va fi centru zonal de receptie si transport pentru
judetele din regiunea Nord Est si jud. Vrancea, Galati, Harghita si Covasna. Judetul Vaslui In
prezent, pe raza judetului Vaslui, nu exista depozite de deseuri periculoase. Impactul
depozitelor de deseuri industriale si municipale asupra mediului In general, ca urmare a lipsei
de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele
recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele
forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in
ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt: modificari de peisaj si disconfort vizual;
poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor. Poluarea

aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in

zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea
cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de
suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele
neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati
si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe
versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra
folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru
depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii
conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se
insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (20- 30 ani), refacere ecologica si
postmonitorizare (minimum 30 ani). Toate aceste considerente conduc la concluzia ca
gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de
eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii
de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor. 4.4 Evaluarea comparativa
fata de tendintele la nivel national in domeniul protectiei mediului. Concluzii Regiunea NordEst nu se confrunta cu fenomene de poluare deosebit de grave. In pofida acestui fapt, pot fi
enumerati o serie de factori cu impact negativ imediat asupra mediului, factori care
favorizeaza degradarea rapida a mediului. Astfel, la nivelul regiunii principalele probleme de
mediu sunt legate de: proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare
neselectiva, gradul redus de revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata
sub aspectul amplasarii si amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile
cursurilor de apa, de-a lungul cailor rutiere); dezafectarea unor foste intreprinderi de stat
care produceau sau utilizau agenti chimici deosebit de nocivi, combinata cu solutiile tehnice
necorespunzatoare si cu experienta scazuta a personalului implicat, au dus adesea la poluarea
mediului inconjurator cu substante extrem de toxice. (cianuri incidentul Falticeni).
despaduriri, cu implicatii in accentuarea alunecarilor de teren; fenomenele de eroziune a
solului care afecteaza, in principal, partea de est a regiunii; poluarea locala sau zonala
determinata de : activitati industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului; exploatari
miniere (carbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu impact asupra aerului, apei,
solului, vegetatiei; trafic (insuficienta sau inexistenta unor cai rutiere ocolitoare) cu impact
asupra aerului si nivelului de zgomot; aglomerari urbane, cu impact asupra aerului (centrale
termice pe combustibil lichid), apelor (statii de epurare de capacitate insuficienta) si solului
(deseuri); fermele zootehnice, cu impact asupra apei si solului. Exista si unele semnale
pozitive legate de mediu, cum ar fi: reducerea/restrangerea activitatii marilor poluatori
industriali si inlocuirea lor treptata cu intreprinderi mici si mijlocii mult mai flexibile si cu
posibilitati mai mari de abordare a dezvoltarii lor durabile, in conformitate cu prevederile
legislatiei actuale, indeosebi a celei de mediu. accederea la programe de finantare si
colaborarea cu state ale UE pe probleme de mediu. sustinerea in gradinite si scoli a unor ore
de instruire specifica. Partea negativa o reprezinta faptul ca grupul vizat pentru instruire este
unul restrans, iar temele abordate nu acopera intreaga problematica de mediu. Unele judete
din cadrul regiunii au beneficiat de programe si proiecte cu cofinantare externa in domeniul
protectiei mediului. Astfel, se deruleaza (in diferite stadii) proiecte de realizare a unor
modernizari ale sistemelor de alimentare cu apa (judetul Iasi), modernizari, retehnologizari si
dezvoltari ale unor statii de epurare orasenesti (Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Roman), de
colectare selectiva a deseurilor si amenajare a unei halde ecologice (Piatra Neamt), de
reducere a riscurilor datorate activitatii industriale (zona BacauOnesti si platforma chimica
Savinesti S.C. Fibrex S.A.), de reducere a emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A. Bicaz

Fabrica Tasca), de conservare a biodiversitatii si reconstructie ecologica a Parcului National

Ceahlau, proiect demonstrativ de utilizare energetica a rumegusului generat de instalatii de
debitare a lemnului (pe vaile raurilor Bicaz si Damuc-finalizat), centru de brichetare a
rumegusului din zona Hangu, aflat in faza de executie, implementarea tehnologiei nepoluante
la SC Petrocart SA, managementul conservarii biodiversitatii in Parcul Forestier VanatoriNeamt, programul CREDO de colaborare transfrontaliera pentru monitorizarea raurilor Prut si
Siret (judetul Botosani). Probleme cheie mediu: Capacitatea insuficienta de tratare a apelor
reziduale in statiile de epurare (70% din necesar) si a deseurilor haldelor de depozitare a
deseurilor (60% din necesar); Poluare atmosferica constanta, mai ales in marile orase si in
jurul centrelor industriale, cu depasiri frecvente ale valorilor maxime a indicatorilor specifici
de monitorizare a factorilor de mediu.