Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
acuta interval scurt de instalare hipoxemie si alterari ale echilibrului acidobazic prin PaCO2
(acidemie prin hipercapnie sau alcalemie prin hipocapnie)
cronica interval lung de instalare, hipoxemie cu hipercapnie, pH poate fi mult timp normal
(hipercapnia poate fi mult timp compensate)
cronica acutizata Tip III sau mixta combina ambele forme agravarea hipercapniei cu
modificari de Ph
SIMPTOMATOLOGIE
-
tahicardia,
initial
hipertensiune
arteriala
apoi
tardiv
prabusire
hemodinamica
(bradicardie,scaderea debitului cardiac, oprirea circulatorie), cianoza (apare cand cel putin
5% din Hb este redusa), extremitati reci, transpiratii
-
Problemele pacientului:
-
Alterarea respiratiei
Potential de complicatii
Respiratie ineficienta din cauza obstructiei supraglotice manifestata prin polipnee (> 25/min),
depresie respiratorie, dispnee
Diminuarea perfuziei tisulare din cauza alterarii schimburilor de gaze manifestata prin
cianoza
Interventiile( cu rol propriu si delegat).
Primele inrterventii acordate pacientului, au caracter de urgenta:
Controlul si permeabilitatea cailor aeriene
In orice forma de IRA fara etiopatogenie se aplica de regula , in urgente, unele masuri terapeutice
generale.
Obstructiile supraglotice se controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute:
Asezarea bolnavului in decubit dorsal, cu
mandibulei( prin primele doua manevre se indeparteaza pericolul de obstructie prin alunecarea
posterioara a limbii la bolnavii inconstienti). Curatarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu
ajutorul degetelor infasurate in tifon, cu tampoane sau prin aspiratia orofaringiana sau
nazofaringiana Tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau cu pensa speciala.
Intubatia orofaringiana cu canula Guedel
Permeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice(secretii traheo-bronsice)
Dezobstruarea CAS prin asezarea bolnavului in pozitie de drenaj postural ( cand actul deglutitiei
este tulburat sau la bolnavii inconstienti) Bolnavul se aseaza indecubit ventral sau lateral, cu capul
mai jos fata de trunchi, intors intr-o parte( drenajul postural in decubit dorsal este greu de suportat)
La bolnavii asezati in decubit ventral se poate introduce in regiunea inghinala un suport format din
perna sau un sul de paturi, marindu-se prin aceasta eficacitatea drenajului; pozitia corpului va fi
schimbata la 20- 30 min.
Secretiile care nu se elimina prin drenaj postural vor fi extrase ( aspirate cu instrumente perfect
sterile( seringa Guyon, trompa de vid, aspirator de oxigen).
In caz de obstructie a cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi starini, se recomanda apasarea
diafragmului de jos in sus ( se impinge aerul existent in bronhii si trahee si se favorizeaza eliminarea
corpilor straini)
In cazul bolnavului constient, obstructiile subglotice se mai combat prin provocare de tuse artificiala
dupa fluidificarea secretiilor bronsice cu medicamente)
In obstructiile laringo- traheale severe se practica de catre medic intubatia orotraheala sau
traheostomia, dupa care se realizeaza aspiratia secretiilor
Respiratia artificiala
Dupa asigurarea permeabilitatii caii bucofaringiene, se verifica daca bolnavul are sau nu are
respiratie spontana
daca bolnavul nu are respiratie spontana, se trece imediat la respiratie artificiala(folosind ca metode:
respiratia gura la gura, gura la nas, trusa de ventilatie tip Ruben, sau dispozitiv de respiratie
artificiala)
Aceste metode se folosesc la: domiciliul bolnavului, in timpul transportului la spital, in camera de
garda a serviciilor ambulatorii sau spitalicesti si la nevoie, inainte de instituireaventilatiei ( respiratiei
atrificiale) mecanice.
Oxigenoterapia se utilizeaza in toate formele de IRA
Se asigura umidificarea oxigenului: 2/3 apa, 1/3 alcool etilic
Se verifica debitul: 16- 18 l/ minut
Mijloace terapeutice ajutatoare
Efectuare de punctii pentru evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale
Stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori
Combaterea acidozei respiratorii( perfuzii cu bicarbonat de sodiu 14,5%, 200- 300 ml)
Tratament simptomatic al tusei, durerii, anxiatatii, etc.
Bronhodilatatoare cu actiune moderata( papaverina, sulfat de magneziu)
Masuri terapeutice etiopatogenetice
In IRA aparute in conditii de aer viciat: scoatere din mediu, respiratie artificiala, oxigenoterapie
In cazurile de edem laringian alergic, laringite edematoase, intoxicatie cu corozive, bronhoalveolita
de deglutitie: tratament la indicatia medicului cu HHC( 100- 300 mg)iv in perfuzie
In crup difteric: ser antidifteric
In spasm glotic: spasmolitice
Spasmul bronsic se combate cu Miofilin (2-3 fiole/ 24 ore)
La tratamentele etiologice indicate de medic, as. Med. Va linisti bolnavul Va aseza bolnavul in
pozitie comoda( eventual semisezanda) Va crea o atmosfera umeda Va aplica comprese calde pe
gatul bolnavului Va asigura aerisirea camerei
actiunii lor de deprimare a centrului respirator
ASTMUL BRONIC
Definiie:
Astmul bronic este o afeciune a cilor respiratorii caracterizat printr-o reactivitate crescut a
arborelui traheobronic la o multitudine de stimuli. Astfel, el este un sindrom caracterizat din punct
de vedere fiziologic prin reducerea generalizat, variabil i reversibil a calibrului bronhiilor care
poate ceda spontan sau ca rspuns la terapie i, din punct de vedere clinic, este manifestat prin crize
paroxistice de dispnee expiratorie, tuse, wheezing i raluri sibilante. Dispneea paroxistic este
consecina a trei factori, care induc bronhostenoza:
Pentru afirmarea diagnosticului de astm bronic sunt necesare cel puin 3 din urmtoarele 5 criterii:
Astmul bronic este o boal episodic n care exacerbrile acute se intercaleaz cu perioade lipsite de
simptome. Tipic pentru astmul bronic este faptul c atacurile sunt de scurt durat (minute pn la
cteva ore) iar din punct de vedere clinic, bolnavul pare c-i revine complet dup atac.
Astmul bronic nu este o boal ci un sindrom, care dureaz toat viaa - bolnavul se nate i moare
astmatic - cu evoluie ndelungat, discontinu, capricioas. Boala are substrat alergic, intervenind
dou elemente:
este esenial
-fungii atmosferici
-alergene alimentare - lapte, ou, carne
-alergene medicamentoase: acidul acetilsalicilic, penicilina,
aminofenazona, unele produse microbiene.
-
Alergenele, la indivizii predispui (atopici), induc formarea de anticorpi imunoglobuline E (IgE) denumite i reagine.
-IgE ader selectiv de bazofilele din snge i esuturi, n special la
nivelul mucoaselor, deci i a bronhiilor.
-la recontactul cu alergenul, cuplul IgE - celul bazofil bronic declaneaz reacia alergic (antigen-anticorp), cu eliberarea de mediatori
chimici bronhoconstrictori (acetilcolin, histamin, bradikinin) i apariia
crizei de astm.
factor esenial
n toate tipurile ns, criza apare mai ales noaptea, cnd domin tonusul vagal
(bronhoconstrictor).
Simptome
ulterior - n intervalele dintre crize, apar semnele bronitei cronice i ale emfizemului, cu
dispnee mai mult sau mai puin evident.
lcrimare
prurit al pleoapelor
cefalee.
Bolnavul:
-
alearg la fereastr, prad setei de aer. n timpul crizei, toracele este imobil, n
inspiraie forat;
la sfritul crizei:
- apare tusea uscat, chinuitoare (deoarece expulzarea secreiilor se face cu
dificultate)
- cu sput vscoas, albicioas (perlat), bogat n eozinofile (uneori eozinofilie i
n snge), cristale Charcot-Leyden i spirale Curschman.
criza se termin:
tusea spasmodic
rinita alergic
eczema
urticaria
PROBLEMELE PACIENTULUI:
-alterarea ritmului respirator
-alterarea strii generale
-alterarea hidratrii bolnavului
-perturbarea somnului
NEVOIA
DEFICITARA
DIAGNOSTIC
NGRIJIRE
DE OBIECTIVE
INTERVENII
1. A respira si a
Alterarea respiraiei,din Pacientul s prezinte o
avea o buna cauza ngustrii cilor respiraie adecvat i ci
respiratie.
respiratorii
manifestat respiratorii permeabile
prin
tuse,
tahipnee,
cianoza buzelor i a
unghiilor, ortopnee
Se
amelioreaz
tusea,
cile
respiratorii
sunt
libere, respiraia se
ncadreaz n limite
normale
2.A fi curat,
ingrijit, de a
proteja
tegumentele si
mucoasele.
Disfuncia capacitii de
autongrijire din cauza
scderii toleranei la efort,
dispneei, vrtei fragede,
manifestat prin
Incapacitate de a se
autongrijii.
EVALUARE
Crearea
unui
climat
prielnic
pentru
ca
pacientul s se poat
odihnii,
ameliorarea
simptomelor
Corectarea
dezechilibrului
hidroelectrolitic
Asigurarea
raiei
alimentare complete
Pacientul
doarme
linistit , este corect
alimentat,
respir
normal
TUBERCULOZA PULMONAR
1.2.1 Definitie
Tuberculoza este o boal infecto-contagioas cu evoluie cronica i larg rspndire n populaie
(n marea majoritate a rilor, lumii), care netratat sau incorect tratat, are o fatalitate
important. Afectnd preponderent populaia adult n cei mai productivi ani ai vieii, determin,
direct i indirect, serioase consecine sociale. Pentru combaterea ei sunt consumate substaniale
resurse financiare.
1.2.2. Etiologie
Bacilul tuberculozei. A fost identificat de Koch n 1882 i este acum numit Mycobacterium
tiiberculosis. Este inclus taxonomic, alturi de un numeros grup de alte specii strict patogene,
oportuniste sau exclusiv saprofite, n genul Micobacteria, din familia Mycobacteriaceae a ordinului Actinomicetales.
Speciile genului Micobacteria, denumite curent micobacterii, au n comun urmtoarele caractere:
sunt acid-alcoolo-rezisteni ;
Investigaia bacteriologic ofer datele eseniale pentru diagnosticul etiologic, pentru stabilirea
evolutivitaii" i pentru aprecierea eficacitii tratamentului administrat. Aceste informaii
stau la baza unor indicatori epidemiologici eseniali pentru monitorizarea evoluiei endemiei
tuberculoase i evaluarea aciunilor de control.
Simptomele care trebuie s sugereze necesitatea investigatiei unei posibile
tuberculoze activ-evolutive sunt necaracteristice i nu coreleaz ntotdeauna cu
extensia leziunilor sau gravitatea bolii. Cel mai frecvent ntlnite sunt:
Tusea cronic (persistnd de cel puin 3 sptmni) cu sau fr expectoraie
expectoraia este uzual redus cantitativ, de aspect mucos, muco-purulent sau striata cu snge. Dei
frecvent prezent, tuea cronic este un simptom adesea neglijat de bolnav i interpretat adesea
greit de medic.
contextul altor
manifestri asociate;
durerea toracica surd, localizat sau vie: coexistena unor simptome generale ca
eficace pot constitui elementul de alarm n vederea explorrii unei eventuale afectri
infecioase pulmonare;
hemopitzia indiferent dac este vorba de expectoraie franc sanguin sau abia
striat cu careva firioare de snge, este nc frecvent ntlnit acum n ara noastr ca
semn revelator de tuberculoz, mai ales n formele avansate, cavitare.
Practic, orice episod de tuse care dureaz rnai mult de 3 sptmni mai ales dac este
precedat sau
subfebrilitate i/sau transpiraii instalate progresiv (sptmni sau luni), trebuie: s determine
solicitarea
sau
unui
radiografie
examen
standard
ntr-un
radiologie
serviciu
toracic
cu
tehnicitate
bun),
(RFM
iar
dac
NEVOIA DE A
Deficit de cunotine
Pacientul s
Pacientul a neles
INVATA
despre autongrijirea
neleag toate
boala sa
dup externare
restriciile
pe care trebuie s
manifestata prin
impuse de boal
le respecte dup
sntatea sa
externare
intrebari frecvente
pacienta sa nu
mbuntii respiraia
-fac bilanul lichidelor ingesta-excreta i notez n F.O.;
NEVOIA DE A
calitativ i cantitativ
devina sursa de
consumat 600 ml
ELIMINA
infectii
lichide/zi.
infecios manifestat
nosocomiale;
prin
favorizarea
ml ser fiziologic in
-tuse cu expectoraie
expectoratiilor
expectoraiei
P.E.V.;
pacienta a
muco-purulenta 150
-pacienta sa
-diureza =
ml/24h
pastreze diureza
1300ml/zi;
-diaforeza
normala;
-a avut un scaun
-diureza=1200ml/24h
-combaterea
-pacienta a eliminat
transpiratiilor
NEVOIA DE A
Alterarea odihnei i a
S prezinte un
administrrii
DORMI SI A SE
somn
sedativelor se
ODIHNII
respiraiei ngreunate
corespunzator
medicaiei
prescrise de medic,
nocturne frecvene
pacientul se poate
Comunicare
-s se realizeze o
NEVOIA DE A
insuficient la nivel
comunicare
convinsa de
COMUNICA
eficient ntre
disponibilitatea
-alterrii strii de
pacient i echipa
echipei de ingrijire
sntate manifestat
de ngrijire pe
si recastiga
prin anxietate;
toat perioada
speranta
dficultate n
spitalizrii;
ameliorarii
satisfacerea unor
-pacienta s fie
sanatatii;
nevoi.
linitit
verbal ct i afectiv
-pacienta se simte
-recptarea
in siguranta si
independenei n
spera la
satisfacerea
ameliorarea starii
nevoilor.
de sanatate
-anxietate redusa
Examene curente
Radiografie toracica
IDR LA PPD
Examenul sputei
Pregatirea pt examen
se dezbraca complet regiunea toracica, se indeparteaza obiectele radio-opac, se aseaza pacientul in pozitie ortostatica cu
mainile pe solduri si coatele aduse inainte ( fara sa ridice umerii ), in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran.
Tehnica se executa prin injectie indradermina
Nu necesita pregatire speciala
se anun i i se explic necesitatea executrii examinrii
se instruiete s nu nghit sputa
s nu o mprtie
s expectoreze numai n vasul dat
s nu introduc n vas i saliva
Medicamente
PIRAZINAMIDA
RIMFAMPICINA
Vit B6
STREPTOMICINA
IZONIAZIDA
EMETIRAL SUPOZITOARE
PNEUMONI PNEUMOCOCICE
Definiie:
Pneumoniile sunt boli pulmonare inflamatorii acute de etiologie foarte divers, infecioas i
neinfecioas, caracterizate prin alveolit exudativ sau infiltrat inflamator interstiial. Ele realizeaz
adesea un tablou clinico - radiologic de condensare pulmonar
Etiologie
Streptococcus pneumonia (pneumococul) este agentul etiologic al pneumoniei pneumococice
Debutul este de obicei brusc n plin sanatate prin frison solemn, febr, junghi toracic i tuse. La aproape
din bolnavi se gasete o infecie de ci respiratrii superioare, precednd cu dou pn la zece zile
manifestarile pulmonare. Frisonul solemn poate marca debutul bolii, este de obicei unic, dureaza 30-40
minute se poate nsoi de cefalee, vrsaturi i este urmat de ascensiune termica. Frisoanele repetate pot
apare n primele zile de boal, sugernd pneumonia sever sau complicaii. Febra este important 39 - 40
grade C adesea n platou sau neregulat. Ea cedeaz la frig n aproximativ 24 de ore, la antibiotice, la
care pneumococul este sensibil (de regula Penicilina). Febra persistent sau reapariia febrei dup cteva
zile de subfebrilitate, denot de obicei o pneumonie complicat.
Junghiul toracic apare imediat dupa frison, este deobicei intens, are sediul submamar i se
accentueaz cu respiraia sau tusea, are caracterele durerii pleurale. Sediul durerii toracice poate varia n
raport cu sediul pneumoniei ca de exemlu durerea abdominal n pneumonia lobului inferior, sau durere n
umr n pneumonia vrfului plmnului.
Tusea apare rapid dup debutul bolii, este inial uscat, iritativ, dar devine productiv, cu sput
caracteristic ruginei i aderen de vas. Uneori sputa poate deveni purulent.
Dispneea este o manifestare comun, polipneea, de obicei moderat, se coreleaz cu ntinderea
condensarii pneumonice i cu statusul pulmonar anterior bolii. La cel putin 10% din bolnavi se dezvolt
un herpes la buze sau nas.
Starea general a bolnavului netratat este de obicei alterat i este mai sever dect o sugereaz
leziunea pneumonic. Bolnavii sunt transpirai, adinamici uneori confuzi sau delirani. Pot prezenta mialgi
severe, vrsturi, oligurie, hipotensiune arterial, tahicardie moderat, concordant cu febra, zgomote
cardiace rapide. In formele severe de pneumonie se pot gasi tahiaritmii, n special artriale, semne de
miocardit nsoit sau nu de insuficiena cardiac.
Terapia de baz a pneumoniei pneumococice este cea antimicrobian, iar penicilina este
antbioticul de elecie.
Problemele pacientei: Stare de disconfort , Alterarea funciei respiratori
lichidian
Deficit de volum
NEVOIA
DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
DEFICITARA
NEVOIA DE A
NGRIJIRE
Deficit de cunotine
Pacienta s
Pacienta a
INVATA
despre autongrijirea
neleag toate
acumulat
dup externare,
restriciile,
cunotine despre
manifestat prin
repausul fizic,
autongrijirea la
agitaie, nelinite
profilaxia
externare
ntrebri frecvente.
recidivei.
Eliminare inadecvat
pacienta sa nu
NEVOIA DE A
calitativ i cantitativ
devina sursa de
consumat 600 ml
ELIMINA
infectii
lichide/zi.
lichide compus
infecios manifestat
nosocomiale;
prin
favorizarea
500 ml ser
-tuse cu expectoraie
expectoratiilor
expectoraiei
fiziologic in
muco-purulenta 150
-pacienta sa
P.E.V.;
ml/24h
pastreze diureza
-diureza =
-diaforeza
normala;
1300ml/zi;
-diureza=1200ml/24h
-combaterea
-a avut un scaun
pacienta a
transpiratiilor
-pacienta a
eliminat sputa
Vulnerabilitate fata de
-reducerea
purulenta 150 ml
-pacienta este
NEVOIA DE A
funciilor vitale la
ingrijorata in
EVITA
procesului infecios
valori fiziologice
legatura cu
PERICOLELE
manifestat prin
-combaterea
-dispnee moderata,
junghiului toracic
de ngrijire
R = 29r/min
-fluidificarea
P = 95 b/min
-tahipnee = 30 r/min;
secreiilor
favorizarea respiraiei
T0 = 38,50C
-tuse seaca
-combaterea
T.A. = 150/90
-febra moderata
frisoanelor
mmHg
38,50C
-prevenirea
1430
-frisoane
apariiei
secreiilor
R = 28 r/min
P = p4 b/min
-prevenirea
combaterea frisoanelor
T0 = 37,80C
infeciilor
T.A. = 150/90
supraadugate
mmHg
-prevenirea
infeciilor
nosocomiale
-nlturarea
anxietii
-s se realizeze o
sputa n el
-preiau pacienta n momentul internarii i m prezint i i explic
-pacienta este
NEVOIA DE A
insuficient la nivel
comunicare
convinsa de
COMUNICA
eficient ntre
disponibilitatea
-alterrii strii de
pacient i echipa
echipei de
sntate manifestat
de ngrijire pe
ingrijire si
prin anxietate;
toat perioada
recastiga speranta
dficultate n
spitalizrii;
ameliorarii
satisfacerea unor
-pacienta s fie
sanatatii;
nevoi.
linitit
verbal ct i afectiv
-pacienta se simte
in siguranta si
spera la
ameliorarea starii
de sanatate
-anxietate redusa
PLEUREZIILE
Pleureziile sunt procese inflamatorii ale pleurelor, caracterizate prin aparitia in cavitatea pleurala a unui
lichid cu caracter de exudat. Dupa natura si aspectul lichidului se deosebesc: pleurezia serofibrinoasa
(tuberculoza pulmonara); pleurezia purulenta (tuberculoza pulmonara, pneumopatii diverse); pleurezia
hemoragica (infarct pulmonar, cancer sau tuberculoza pulmonara).
Pleurezia simpla, in aparenta primitiva, care multa vreme a fost numita idiopatica sau a frigore si
poliserozitele cu foarte rare exceptii sunt de natura tuberculoasa.
Pleurezia serofibrinoasa tuberculoasa este forma cea maifrecventa si apare la adolescentii si adultii
tineri. Este precedata de o primoinfectie sau de semne de impregnare bacilara.
Pleurezia purulenta sau empiemul este o colectie purulenta pleurala, provocata de germeni piogeni.
Pleurezia neoplazica apare de obicei la un bolnav peste 50 de ani, evolueaza afebril, lichidul se reface
dupa evacuare si prezinta celule neoplazice. Adesea poate fi hemoragica.
Pleurezia reumatismala apare la copil si adolescent, coexista cu puseul acut de reumatism poliarticular
acut. Exudatul este redus si contine multa fibrina, albumina si celule epiteliale.
Pleurita pleurezia uscata este o inflamatie a seroasei pleurale, fara revarsat lichidian, avand ca substrat
anatomo-patologic depunerea de fibrina pe suprafata pleurei.
CLINIC:
TROMBOFLEBITA
Reprezinta obstructia lumenului venos cu trombus, insotita de inflamarea peretelui venos
Cauze:
-
Imobilizari prelungite
Casecsia
Manifestari de dependenta
-
subfebrilitate
tahicardie
durere pe treiactul venei, spontana sau provocata de palpare digitala, miscari, mers
impotenta functionala
edeme
Problemele pacientei:
-
disconfort
anxietate
lipsa de cunotine
dificultate de a se mica
insomnie
DIAGNOSTIC DE
NGRIJIRE
OBIECTIVE
INTERVENII
Pacienta s nelaeg
EVALUARE
Pacienta a neles care
sunt indicaiile i
contraindicaiile pe care
de iritabilitate.
trebuie s le respecte
dup externare
Pacienta nu prezinta
semne ale
tromboflebitei superficiale
dureri severe
complicaiilor date de
tromboflebita
si maresc riscul
tromboflebite
tegumentar
. Dificultate de a dormi i a se
odihni din cauza durerilor de
la nivelul membrului inferior,
manifestate prin nelinite,
agitaie i anxietate.
n urma administrrii
- ncurajez bolnava spunndu-i c n cel mai scurt timp se va face
bine, avnd ncredere n dnsa i odihnindu-se, dar mai ales s nu
mai fie nelinitit i agitat pentru c totul va fi bine.
- informez pacienta despre modul de producere a durerii, despre
medicamentele antialgice, despre ritm de administrare, efect
- administrez antialgice la indicaia medicului
de sedative, pacienta
se poate odihni, este
linitit.
in miocard,
Debutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici cu debut nedureros, mascat de unele din semnele si
simptomele mentionate anterior, care apartin complicatiilor infarctului miocardic acut.
IMA este una dintre afectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte.
Ingrijirea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala.
Examinarile care se fac in IMA sunt:
Electrocardiograma
Examinari de laborator din sange: VSH- crescuta, fibrinogen- crescut, T.G.O. crescuta, leucocitoza,
creatinfosfokinaza- crescuta.
Coronarografie
Cateterism cardiac
Ventriculografie radioizotopica
PROBLEMELE PACIENTULUI
stare de disconfort
dificultate de a se odihnii
alterarea integritatii tegumentelor
deficit de volum lichidian
anxietate
In primele zile alimentatia va fi pasiva, in decubit dorsal. Treptat se va trece la o alimentatie activa la
pat, dar numai la recomandarea medicului in pozitie sezand.
Mesele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o masa. Dupa mobilizarea
bolnavului i se poate servi masa in sala de mese.
Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri
date lent cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi, dar si mai tarziu vor fi
evitate alimentele care produc gaze si intarzie tranzitul. Se interzice total fumatul, alcoolul, cafeaua.
Nevoia
Diagnostic de
Obiective
Intervenii
Evaluare
deficitara
Nevoia de a
ngrijire
1.Dificultate in a
Pacientul sa
Pentru ca pacientul sa respire liber pe nas voi umezi aerul In urma interventiilor
respira si a avea
respira datorita
prezinte o
o buna circulatie
durerii si anxietatii
respiratie cu
usor, dispneea se
manifestat prin
frecventa
reduce.
hipoventilatie.
Nevoia de a
.Circulatie deficitara
Pacientul sa
hiperventilatie.
Masor si notez zilnic in foaia de temperatura respiratia,
respira si a avea
datorita alterarii
prezinte un ritm
In urma interventiilor
pacientul prezinta u
o buna circulatie
muschiului cardiac
cardiac in limite
si pereilor arteriali
normale.
tegumente normal
manifestat prin
colorate.
bradicardie si
tegumente usor
cianotice.
Nevoia de a evita
Deficit de volum
Pacientul sa fie
pericolele
lichidian datorita
echilibrat
volemic, nu prezinta
transpiratiilor reci
volemic in
semne de deshidratare.
manifestat prin
decurs de 2-3
adinamie, nelinite.
zile.
Nevoia de a
Dificultate in a se
Pacientul sa aiba
Pacientul prezinta un
dormi si a se
odihni datorita
un somn
somn odihnitor.
odihnii
anxietatii,durerii si
odihnitor din
dispneei manifestata
punct de vedere
prin insomnie.
calitativ
Nevoia de a evita
Alterarea integritatii
Pacientul sa-si
Pacientul prezinta o
pericolele
fizice si psihice
recapete
stare buna si
datorita efectului
independena de
colaboreaza activ. Nu
bolii manifestata
miscare,
analgezice.
prezinta escare de
prin durere,
incredere in
decubit, se deplaseaza
limitarea miscarilor,
personalul
fara ajutor.
frica.
medical.
HIPERTENSIUNEA ARTERIAL
Hipertensiunea arterial este un sindrom caracterizat prin creterea persistent a presiunii sistolice i a celei
diastolice peste valorile normale. Dup O.M.S. se consider valori normale pentru presiunea maxim 140160 mmHg, interpretate n raport cu vrsta, sexul i greutatea, iar pentru minim 90-95 mm Hg.
CLASIFICARE
In funcie de etiologie se deosebesc:
Hipertensiune arterial esenial primar, n care nu se poate evidenia o cauz organic.
Hipertensiune arterial secundar sau simptomatic , n care este dovedit cauza. Se deosebesc
hipertensiuni secundare renale, endocrine, neurogene i cardiovasculare.
n absena unei etiologii certe o atenie deosebit se acord factorilor de risc care ar putea interveni n
producerea bolii i asupra crora s-ar putea aciona n vederea reducerii numrului de bolnavi hipertensivi.
-
Sexul - incidena bolii este echilibrat ntre cele 2 sexe pn la 50-60 ani, dup care crete la femei.
Pn la menopauz incidena este mic datorit relativei hipovolemii secundare pierderilor menstruale
lunare.
-
elasticitii vaselor
-
Rasa - incidena HTA crete la rasa neagr care pentru o adaptare la clima uscat i clduroas i
Consumul de alcool (mai ales bere i vin), chiar moderat crete valorile tensionale
Fumatul crete riscul complicaiilor cardio-vasculare i cerebrale ale HTA, ca i evoluia spre HTA
malign
-
Asocierea cu diabetul zaharat, ateroscleroza crete de 2-3 ori riscul de apariie al HTA
Consumul cronic de anticoncepionale orale (mai ales cele care conin estrogeni n cantitate mare)
SIMPTOMATOLOGIE
Exceptnd cazurile cu evoluie asimptomatic acuzele bolnavilor hipertensivi constau din:
- cu caracter pulsatil
- cu caracter matinal
- cedeaz
ameeli:- de intensitate variabil - n legtur mai ales cu schimbarea brusc a poziiei: trecerea
de la clino la ortostatism.
tulburri vizuale:
tulburri auditive:
tulburri cardiace
dispnee (polipnee)
tulburri renale: apreciate prin poliurie, nicturia, reducerea capacitii renale de a concentre
- acufene
anxietate
insomnii
iritabilitate
alterarea respiraiei
anxietate
durere
oboseal
NEVOIA DE A
Dificultate n a respecta
Pacienta s respecte i
Pacienta respact
MANCA SI A BEA
regimul hiposodat i
s urmeze regimul
regimul hiposodat i
hipocaloric datorit
normelor de va.
hipocalorc, se
obiceiurilor culinare,
Pacientul s utilizeze
obsearv scderea
substitueni alimentari
alimentar.
tensiunii arteriale.
neechilibrate.
de via.
NEVOIA DE A
Insuficient cunoatere
Pacienta s acumuleze
corporal a pacientului.
Apreciez cunotinele pe care le are
Pacienta prezint
INVATA
dorina de a nva
dezinteresului anterior
boal, tratament,
manifestat prin
convalescen pe
boala sa i
cunotine insuficiente
durata spitalizrii, s
demonstreaz la
dobndeasc atitudini,
sntatea sa.
externare c a
spitalizrii,
obiceiuri, deprinderi
acumulat noi
convalescen.
noi.
cunotine.
dup externare.
Identific obiceiurile i desprinderile
pacientului pentru a vedea dac
sunt corecte sau greite.
Corectez deprinderile duntoare
sntii
Efectuez demonstraii practice
privind ngrijirile necesare
pacientului nainte de externare.
NEVOIA DE A SE
Dificultate n a se mica
Pacientul s se poat
Pacientul se poate
MISCA SI A
deplasa la nceput cu
deplasa fr ajutor i
MENTINE O
musculare generate de
BUNA POZITIE
dureri precordiale,
timp
cefalee, ameeli.
diverticuloza esofagiana
esofagitele;
ulcerul
diverticuloza gastrica;
hematemez
dureri epigastrice
scdere ponderal
fatigabilitate
scaune melenice
Problemele pacientului
NEVOIA
DEFICITARA
DIAGNOSTIC DE
NGRIJIRE
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
EVITA
teama de moarte;
PERICOLELE
- n mod delegat administrez medicamente sedative.
- comunic cu pacientul, l informez asupra reuitei
operaiei prezentndu-i i alte cazuri pentru a-l ncuraja;
1. Anxietate din
cauza operaiei
manifestat prin
team de
intervenia
chirurgical.
sedative;
prezinte team
de operaie i de - i explic ncrederea n personalul sanitar.
prognosticul
bolii.
PERICOLELE
- administrez n continuare cu rol delegat snge izogrup
Valoarea tensiunii
arteriale se ncadreaz
n limitele fiziologice,
2. Dezhidratare din
cauza hematemezei,
manifestat prin
slbiciune, paloare,
anemie, scdere
ponderal.
la nivelul plgii i a
Pacientul s fie
tubului de dren; nu se
echilibrat
posibil sngerare.
manifest hemoragie;
hidroelectrolitic
n cursul
spitalizrii.
normal colorate.
NEVOIA DE A
3. Risc de infecie a
S fie respectate
EVITA
cu strictee
PERICOLELE
cauza nerespectrii
normele de
pansamentului;
exteriorizeaz secreie
serosangvinolent n
manifestat prin
i a tubului de dren;
prevenire a
cantitate redus.
Plaga operatorie
n evoluia plgii.
s se vindece
fr complicaii.
n a 7-a zi se
ndeprteaz firele.
4. Incapacitate de a- Pacientul s
CURAT, INGRIJIT
i acorda ngrijirile,
devin autonom
SI A-SI PROTEJA
de a se
n asigurarea
TEGUMENTELE
deplasa.legat de
ngrijirilor.
imobilizarea la pat,
manifestata prin
igiena deficitara
ingrijeasc autonom.
Colecistita acut
Definiie:
Colecistita acut este entitatea patologic determinat de inflamaia acut a veziculei biliare.
Etiologic se recunosc urmtoarele forme:
CAA primitive, excepionale. Pot fi incriminate diverse obstacole anatomice extrinseci sau intrinseci
care toate joac rolul unui calcul inclavat infundibulocistic.
CAA secundare unor stri septicemice sunt excepionale. Cele care mai sunt citate apar n cadrul
infeciilor cu Salmonella Typhy sau a infeciilor paratifice.
CAA parazitare - sunt incriminate ascaridioza i lamblia. Cele mai frecvente apar ns n cursul
evoluiei chistului hidatic hepatic, n momentul exteriorizrii parazitului n lumenul arborelui biliar.
CAA ischemice prin obstrucii tromboembolice ale arterei cistice la arterosclerotici i/sau diabetici, la
care exist o microangiopatie intraparietal.
Tablou clinic:
-
CAA se stabilete pe prezena durerilor cu caracter colicativ, situate la nivelul hipocondrului drept,
iradiate dorsal, neinfluenate semnificativ de antispastice, nsoite de fenomene de iritaie peritoneal,
febr, frisoane. Specific CAA este faptul c febra i frisonul preced durerea i aprarea muscular
localizat.
Vrsturi bilioase
hiperleucocitoza
NEVOIA
DEFICITARA
DIAGNOSTIC
DE NGRIJIRE
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
NEVOIA DE A
Disconfort
Diminuarea
Pacientul prezint o
EVITA
abdominal din
durerilor
diminuare a
PERICOLELE
cauza procesului
colicative i a
durerilor, o stare de
patologic
vrsturilor
manifestat prin
evolutiv
tegumentele i
durere n
mucoasele
abdomenul
superior , greuri,
Scobutil
vrsturi, icter.
NEVOIA DE A
Alimentaie
Pacienta s nu
cardiac i renal
- supraveghez vrsturile: cantitativ i calitativ -i le
Pacientul prezint o
BEA SI A
inadecvat prin
prezinte greuri,
alimentaie i
MANCA
vrsturi, s fie
inapetenei,
echilibrat
greurilor,
hidroelectrolitic,
vrsturilor, a
reluarea
dup ce a urmat
dietei impuse,
alimentaiei
indicaiile de repaus
manifestat,
alimentar in primele
deficit ponderal
repaus
3-4 zile
Anxietate din
Pacientul s i
psihic
- identific cunotinele pacientuluii cu privire la boal
Dup ce a acumulat
EVITA
cauza lipsei de
exprime
cunotine suficiente
PERICOLELE
cunoatere a
dispariia
legate de boala sa ,
manifestrilor
nelmuririlor n
bolii i a
termen de 2 zile.
care o aplic
regimului dietetic
manifestat prin
agitaie, ntrebri
repetate,
nelinite.
Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligoanuric [8-10 zile] si de faza de reluare a diurezei,
nsotita la nceput de poliurie.
Semnele clinice n primele stadii:
> oboseala;
>
anorexie;
> varsaturi;
>
halena amoniacala;
>
diaree;
>
>
somnolenta;
>
agitatie;
>
coma.
hipocalcemie;>
acidoz>
hiperazotemie;>
- n stadiul compensat, starea generala este relativ buna. Diagnosticul se precizeaza prin explorarea
functiilor renale, care arata scaderea capacitatii de concentrare si reducerea filtrarii glomerulare. Pot
aparea unele semne clinice ca:
astenie;
cefalee;
Cel mai important semn este poliuria, care se nsoteste la nceput de hipostenurie, iar mai trziu de
izostenurie.
In stadiul de insuficienta renala decompensata, starea generala se altereaza progresiv, aparnd numeroase
simptome clinice si biologice. Tulburarile digestive se accentueaza, aparnd inapetenta, greturi, varsaturi,
diaree. Bolnavul prezinta prurit si o paloare caracteristica [galben-murdar] a tegumentelor si mucoaselor.
Apar semne nervoase ca: cefalee, ameteli, somnolenta sau criza convulsiva, bolnavul este dispneic. Analiza
sngelui pune n evidenta anuria si unele tulburari hemoragice. Urinile sunt palide, iar mai trziu apare
oliguria terminala.
Oliguria: diureza scazuta, respectiv sub 800 ml/zi.
Poliuria: bolnavul prezinta mictiuni frecvente n cantitati mari. diureza fiind 2500 ml/zi.
Uremia: stadiul terminal al insuficientei cronice.
Simptomele pot fi grupate n:
a)
stare generala profund alterata, oboseala fizica si psihica, tegumente palide, prurit, hipotermie,
senzatii de frig;
b)
c)
digestiv - repulsie totala fata de alimente, greata si varsaturi pna la intoleranta gastrica, uneori
melena;
d)
e)
NEVOIA
DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVELE
INTERVENTII
EVALUARE
DEFICITAR
NEVOIA DE A
INGRIJIRE
Insomnie din cauza
INGRIJIRII
Pacienta s prezinte o
DORMI SI A SE
interveniilor pacienta
ODIHNI
zile
susine c durerile nu
bine luminat
au disprut
insuficiente de somn,
oboseala
-n urma
-durerea a sczut n
intensitate
-pacienta nu mai
prezint dureri
Pacienta s prezinte
ELIMINA
eliminri fiziologice n
radiologice
-am asigurat repaos la pat
-n urma
interveniilor pacienta
urinare
n timpul nopii
-tulburrile s-au
diminuat dar nu au
carbogazoase, grasimi
-am asigurat un regim hidric: 2-3l lichide pe
24h
disprut
-tulburrile urinare
au disprut, pacienta
prezentnd eliminri
urinare fiziologice
-pacienta a neles
importana respectrii
regimului alimentar
-pacienta s se
ALIMENTA
alimenteze
greurilor, vrsturilor
corespunztor strii
sale pe perioada
in greutate
spitalizrii
-pacienta susine c
senzaia de vom s-a
diminuat
-pacienta afirm c
numai prezint
greuri, vrsturi
vrsturilor
-pacienta se
alimenteaz
corespunztor strii
sale
cltirea gurii
-am educat pacienta s schimbe lenjeria de
corp ori de cte ori este nevoie
-am aerisit salonul
-am educat pacienta s consume lichide reci
NEVOIA DE A
Alterarea respiraiei i
-pacienta s prezinte
n cantiti mici
-am asigurat condiiile de microclimat n
RESPIRA SI A
resoiraie i circulaie
salon
-pacienta nu prezint
TA n limite normale
AVEA O BUNA
afectarii renale si a
corespunztor vrstei i
CIRCULATIE
afeciunii pe perioada
dispnee
spitalizrii
-respiraia este
corespunztoare
vrstei
-pacienta nu este
agitat
limitele normale
-TA este
activiti recreative
corespunztor vrstei
i afeciunii
LITIAZA RENAL
Litiaza renal este o afeciune caracterizat prin formarea unor calculi n bazinet i n cile urinare,
n urma precipitri substanelor care n mod normal se gsesc dizolvate n urin
Litiaza renal reprezint o afeciune frecvent care se poate ntlni la orice vrst i chiar la copii.
Ea este mai des ntlnit la brbai dect la femei.
ETIOLOGIE
Etiologia litiazei renale nu se cunoate precis, sunt totui necesare mai multe condiii pentru
constituire calcurilor:
-lipsa unui aport suficient de lichide (deshidratare): n aceasta situatie, sarurile, mineralele i alte
substane din urina precipit i formeaz calculul; aceasta este cea mai frecventa cauza de litiaz renal;
-afeciuni medicale: exista multe boli ce pot afecta balana normal ducnd astfel la formarea de
calculi; persoanele care au o boala inflamatorie intestinala sau care au suferit intervenii chirurgicale la
nivelul intestinului, nu absorb normal grasimile de la acest nivel; aceste modificri interfera cu modul n
care este metabolizat calciul i alte minerale ducnd la apariia litiazei renale
-alimentele bogate n oxalai: persoanele care consuma mancaruri bogate n oxalai, cum sunt
legumele verzi i ciocolata, sunt predispuse la formarea de calculi; aceasta poate fi o problema mai mare
daca alimentaia este n acelai timp i saraca n calciu.
Litiaza renala poate fi o boala motenit, care apare de-a lungul mai multor generaii ale aceleiai
familii. n cazuri rare, pot apare calculi renali datorit produciei crescute de hormoni de catre glandele
paratiroide, ceea ce are ca urmare cresterea calciului n snge i formarea de calculi renali.
SIMPTOMATOLOGIE
Manifestrile clinice sunt diferite, unele cazuri rmnnd asimptomatice.Cea mai caracteristic
manifestare este colica nefretic sau colica urinar. Durerea se manifest datorit migrrii unui calcul care
provoac spasmul musculaturii cilor urinare.Criza debuteaz brusc, durerea este uneori intolerabil i
pornete din regiunea lombar i radiaz spre organele genitale i faa intern a coapsei. Datorit durerii,
bolnavul ia poziie antalgic..
Bolnavul este nelinitit i agitat, prezint miciuni frecvente i dureroase. Hematuria microscopic sau
macroscopic este obinuit. La sfritul colicii apare poliurie cu urini clare. La examen clinic la percuie
se constat dureri n regiunea lombar i puncte dureroase uretrale.
Uneori apar i manifestri reflexe: greuri, vrsturi, constipaie, oprirea tranzitului, balonri
abdominale, tenesme rozicale si altele. Datorit stazei urinare realizate prin obstacol i reflexului urinar
germenii pot infecta cile urinare genernd infecii de diferite tipuri. Infecia urinar este de multe ori
singura form de manifestare a litiazei renale.
NEVOIA
DEFICITARA
NEVOIA DE A
DIAGNOSTI
C DE
NGRIJIRE
Dificultate n
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Pacienta s nu
Pacienta, care
prezinte greuri,
prezenta 1-2
cauza
vrsturi n
vrsturi pe zi,
greurilor,
termen de 24
nu mai prezint
vrsturilor
ore
greuri i
manifestat prin
i s fie
determin greaa
vrsturi in
alimentaie
echilibrat
primele zile si
insuficient
nutriional pe
reuete
nevoilor
tot parcursul
s urmeze
organismului,
internrii
regimul
corespunztor
deshidratare.
Disurie,
Pacienta s
ELIMINA
polachiurie din
tratamentului i
cauza infeciiei
urinare
a repaosului la
urinare
fiziologice,
antibiotice
pat evoluia
manifestat prin
spontane, fr
pacientei este
favorabil i se
n urma
NEVOIA DE A SE
dureroase, fric
externeaz fra
de a urina
acuzele de la
Alterarea
internare
Durerile
Pacienta s
lomboabdominale
O BUNA
cauza durerilor
durerii , s
au scazut incet n
POSTURA
manifestat prin
au disprut n
nelinite, stare de
urma
agitaie, poziie
interveniilor i a
incomod.
tratamentului
antispastic
date.
Deficit de
Pacienta s
diminua durerea
- i recomand pacientei meninerea unui nivel corespunztor de
INVATA
cunotine
neleag toate
despre
restriciile, ,
autongrijirea
repausul fizic,
dup externare,
profilaxia
manifestat prin
recidivei.
atenie
agitaie,
indicaiile
nelinite
primite
Pacienta
colaboreaz cu
ngrijire i
ntrebri
frecvente.
ANEMIA FERIPRIV
Anemia feripriv este stare patologica de tulburare a hemoglobinsintezei, consecutiva scaderii capitalului
global de Fe al organismului, exprimata dpdv. hematologic prin anemie hipocroma (HEM<27pg, CHEM<
30%) si/sau microcitara (VEM<80 m3).
Etiologie:
1. Rezerve insuficiente la nastere;
2. Aport deficitar: alimentatie lactata prelungita; diversificare tardiva; alimentatie artificiala (l.v. aport
scazut < 1 mg/zi) ; exces de fainoase; dificultati de alimentatie.
3. Deficit de absorbtie
4. Tulburari de transport:
5. Pierderi prin sangerari repetate:
6.
Necesitati crescute de Fe
a doua se coreleaza cu anemia (mai putin cu severitatea ei si mai mult cu ritmul de instalare a acesteia ( in
anemia cu instalare lenta, reactiile adaptative pot scuti bolnavul de acuze subiective, in cea cu instalare
rapida apar: paloare, oboseala, iritabilitate, instabilitate psihomotorie, palpitatii, dispnee, uneori splenomegalie
moderata sau sdr. febril sau subfebril de etiologie neprecizata).
astenie marcat
insomnii
cunotine insuficiente
risc de complicatii
risc de accident
disconfort
dificultate de a comunica
NEVOIA
DEFICITARA
NEVOIA
DE
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE
NGRIJIRE
A Anxietate
datorit Pacientul
INTERVENII
EVALUARE
EVITA
necunoaterii
prezint un somn
PERICOLELE
prognosticului
odihnitor,
bolii,
prin
team,
nelinite
este
i
insomnie
medical.
NEVOIA
ELIMINA
DE
A Alterarea
eliminrilor
cauza
Pacienta
din prezinte
Pacienta
necorespunztoare,
corespunztor,
necesarul
de
lichide, particip
a tratamentului cu s aib o stre e - s urmeze regimul prescris de medic pentru c avnd o la mese
Fe, manifesta prin bine i confort.
parcursul
modificarea
tranzitului
nevoile organismului
intestinal-
constipatie.
un
tranzit
contribuie la
scaunele neregulate
- administrez purgative uoare la indicaia medicului
- verific permeabilitatea branulei venoase;
- urmresc faciesul pacientului;
- administrez n continuare cu rol delegat snge izogrup
NEVOIA
DE
EVITA
PERICOLELE
prezinte
complicaii:
modificri
ale
comportamentului, prezint
lipotimiei,
manifestat
bolii
prin
pierderea
echilibrului,
recoltez
periodic
snge
complicaii
pentru
determinarea bolii.
hemoglobinei si hematocritului
- supraveghez pulsul, tensiunea arterial, respiraia
piele
uscat, ameeli, .
nu
ale
Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
-copii, tineri mai frecvent sub 25 ani
- debut insiduios
Manifestari de
dependenta (semne si
simptome)
Leucemia cronica
Culegerea datelor
Manifestari de
dependenta
(semne si
simptome)
Probleme
Circumstante de aparitie
- persoane de sex masculin cu varste cuprinse, mai frecvent, intre 35-45 ani
- persoane expuse la intoxicatii cu benzen si radiatii ionizante
- astenie
- durere si senzatie de greutate in hipocondrul stang (spleno-megalia)
- scadere ponderala
- prurit tegumentar
-adenopatie generalizata si simetrica (in leucemia limfoid cronica)
- manifestarile apar in pusee acute, cu o evolutie spre exitus in 10 ani.
Leucemia acuta
- hipertermia
- intoleranta la efort fizic
- deficitul de volum lichidian
- alterarea integritatii mucoasei bucale
- incapacitatea de hidratare alimentara
- risc de alterare a starii generale, exitus prin complicatii hemoragice si septicemice.
Leucemia cronica
- intoleranta la activitatea fizica
- dureri osoase si in hipocondrul stang
- prurit tegumentar
- disconfort abdominal
- pierderea imaginii de sine
astenie marcat
insomnii
cunotine insuficiente
risc de complicatii
risc de accident
disconfort
NEVOIA
DEFICITARA
NEVOIA DE A
DIAGNOSTIC
OBIECTIVE
DE
NGRIJIRE
Incapacitate de a Bolnava s nu se
Bolnava se
EVITA
evita pericolele
pericolele de accidentare
deplaseaz singur
PERICOLELE
fr ajutor i are
grij la mers.
bazinului
manifestat prin
impiedica, tia
risc cderi,
rniri.
s se deplaseze
rneasc i s
INTERVENII
EVALUARE
NEVOI DE A
Anxietate din
Pacienta s aib o
EVITA
cauza
cunotinele despre
PERICOLELE
prognosticului
perioada spitalizrii
bolii, a
agitat, comunica
spitalizrii,
cu eghipa de
manifestat prin
ingrijire
agitaie, nelinite
NEVOIA DE A
Oboseal, din
Pacienta s fie
EVITA
cauza asteniei
odihnit, cu tonusul
bolii pacienta
PERICOLELE
fizice i psihice
prezint n
manifestat prin
tot parcursul
relaxare
continuare semne
adinamie,
spitalizrii
de astenie fizic i
somnolen,
Pacienta s se
medic
ameeli, risc de
deplaseze la baie,
circa
accidente.
toalet cu ajutorul
o sptmn
unei persoane.
pacienta nu mai
prezint somnolen
i declar ca nu este
obosit
NEVOIA DE A
Insuficient
INVATA
dorin de a nva
din cauza
boal, tratament,
dezinteresului
convalescen pe
boala sa i
anterior
demontreaz la
manifestat prin
dobndeasc
externare c a
cunotine
atitudini, obiceiuri,
acumulat noi
cunotine
de boal, durata
spitalizrii,
convalescen.
Pacienta prezint
68
CONJUNCTIVITA
Afeciunile inflamatorii ale conjunctivei se numesc conjunctivite. Indiferent de tipul conjunctivitei,
acestea se caracterizeaz printr-o simptomatologie subiectiv i obiectiv comun.
MANIFESTARI SUBIECTIVE:
-stare de discomfort ocular
-arsura, usturime, prurit, intepatura, nisip in ochi, corp strain
-AV nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu keratita
MANIFESTARI OBIECTIVE
Hiperemia: congestie periferica conjunctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac. Diminua
pana la disparitie dupa instilarea de adrenalina 1.
Secretia: secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau
alergica.
-secretia purulenta certifica infectia bacteriana.
-secretia fibroasa are ca prototip conjunctivita difterica. Prezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia
bacteriana.Cand cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane.
Modificarile de relief ale conjunctivei
Edemul
clinic
conjunctiva
apare
umflata,
transparenta
sau
usor
galbuie.
edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in conjunctivitele alergice si foliculare virale.
69
PROBLEMELE PACIENTULUI:
-durere de intensitate diferita;
-scurgere de secretie oculara;
-anxietate;
-risc de complicatii -ulceratii (in CONJUNCTIVITA)
-discomfort.
DIAGNOSTIC DE NURSING:
Eliminare oculara inadecvata din cauza unui proces inflamator infectios, manifestata prin secretie
oculara abundenta
Discomfort din cauza edemului ocular, manifestat prin lacrimare , fotofobie, agitatie, neliniste,etc. .
OBIECTIVE:
-pacientul sa prezinte stare de bine fizic;
-sa se previna aparitia complicatiilor;
-acuitatea vizuala sa se pastreze intacta.
INTERVENTII:
Educatia populatiei pt. prevenirea infectiilor la orice nivel al ochiului.
Asistenta aplica tratamentul local recomandat:
-instilatii cu solutii midriatice
-aplicare de comprese imbibate in solutii antiseptice caldute ( in blefarite, orgelet );
-spalaturi ale sacului conjunctival cu solutii antiseptic ( in conjunctivite ).
-pregateste instrumentarul si materialele pt. incizie drenaj la recomandarea medicului ( in orgelet cand
nu abcedeaza si in dacriocistita );
-aplica pansament ocular se pregatesc comprese sub forma de pernite ( vata acoperita cu tifon ) cu
diametrul mai ,mare decat orbita, care se aplica pe globul ocular si se fixeaza cu benzi de romplast;
-administreaza tratamentul general cu antibiotic si antiinflamatoare;
-asigura repaus la pat, repaus vizual In camera cu semiobscuritate;
70
-asigura alimentatia pacientului: completa cu exceptia pacientului cu iridociclita care primeste alimentatie
desodata pt. a reduce exudatia.
Orjeletul
Orjeletul = hordeolum cunoscut sub denumirea populara de ulcior este un nodul inflamator al
pleoapei care este asociat cu o infectie bacteriana.
De obicei, aparitia lui este legata obstructia unei glande sebacee Zeiss anexate foliculilor piloi de la
marginea pleoapei care se suprainfecteaza. Foarte rar, infectia se poate raspandi catre intreaga pleoapa sau
catre alte parti ale fetei. Persoanele care prezinta blefarita au un risc mai mare de a dezvolta orjelete.
Orjeletul extern reprezinta inflamatia glandelor sebacee, glandelor Zeiss sau Moli de la baza
genei
Orjeletul intern reprezinta inflamatia acuta a glandelor Meibom. Infalamatia cronica a
glandelor Meibom este cunoscuta sub numele de SALAZION
De obicei, etiologia este reprezentat de stafilococul auriu, care este deseori prezent la nivelul
tegumentelor. i ali factori cum ar fi lipsa unei igiene corespunztoare, transpiraia, frecarea pleoapelor,
poluarea, produsele cosmetice folosite incorect i excesiv, vechi i contaminate cu bacterii, pot favoriza
apariia orjeletului.
Problemele pacientului: disconfort, insomnie, anxietate, risc de complicatii, risc de accident
NEVOIA
DIAGNOSTIC
DEFICITARA
DE
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
NGRIJIRE
NEVOIA DE A Insuficient
INVATA
Pacientul
cunoatere
despre
anterior
tratament,
manifestat
prezint
dorina de a
prin convalescen
mai
multe
despre
boala
sa
71
cunotine
pe
insuficiente
spitalizrii, s Identific
obiceiurile
desprinderile demonstreaz
pacientului pentru a vedea dac sunt corecte la externare c
durata
atitudini,
sau greite.
a acumulat noi
spitalizrii,
obiceiuri,
cunotine.
convalescen.
deprinderi noi.
Efectuez
demonstraii
practice
privind
Pacienta
DORMI, A SE somnului
ODIHNII
cauza
agitaiei, somn
nelinitii,
insuficiente cantitativ
de somn, treziri
respiratorii
cu
cteva sustine
corespunztor
externare.
s -nv pacienta s practice tehnici de Pacienta
observ
orarul administrrii
s Asigur condiiile de mediu adecvate pentru Absena
periclita
PERICOLELE
clinic
predispoziie
rniri, cderi
la
somnului.
EVITA
manifestat
frecvente.
NEVOIA DE A Pericolul de a-i Bolnava
vederii
fr starea sa.
cderii.
neles
msurile
securitate
a
de
72
activarea soneriei.
- informez pacienta c dup nceperea
tratamentului medic-amentos problemele
oculare i tegumentare vor disprea
NEVOIA DE A Modificarea
Pacienta
ELIMINA
tranzitului
aib
intestinal
din intestinal
cauza
efectelor miciunile
secundare
ale fiziologice,
lichide
cantitate
medicamentelor
si a alimentatiei
inadecvate
aceste alimente
manifestat
constipatie
prin
miciunile
fiziologice
Desi ochiul este protejat de orbita si pleoape , traumatizarea este frecventa. Leziunile grave pot
duce la pierderea vederii ochiului traumatizat dar pot periclita si vederea celuilalt ochi.
-Corpii straini intraoculari sunt cei mai gravi fiind intotdeauna consecinta unui traumatism ocular cu
plaga perforata.
s-a
iar
73
-Corpii straini conjunctivali se aseaza de obicei sub pleoapa superioara de unde se extrag usor prin
intoarcerea pleoapei si stergerea ei cu un tampon de vata.
-Cei inclavati ( care au intrat ) in conjunctiva palpebrala necesita extragerea cu acul, dupa o prealabila
anestezie prin instilatii de 3-4 ori cu xilina 1%.
-Corpii straini neinfectati si netoxici sunt bine tolerati timp indelungat.
-Cei infectati si spinii vegetali si insectele mentin o stare de iritatie permanenta si dau complicatii
seriose.
CULEGEREA DATELOR:
-CIRCUMSTANTE DE APARITIE
-traumatisme;
-accidente casnice si de munca;
-in timpul jocului la copii.
-MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Cand corpul strain se afla sub pleoapa superioara provoaca:
-zgarieturi;
-lacrimare;
-fotofobie ( sensibilitate la lumina ).
Cand este implantat in cornee pacientul prezinta:
-iritatie;
-roseata ( eritem );
-durere;
-lacrimare abundenta;
-fotofobie ( sensibilitate la lumina );
-scaderea acuitatii vizuale;
-edem corneean;
-suprainfectarea corneei;
-ulcer corneean.
In cazul unui corp strain intraocular pacientul prezinta:
-plaga corneeana;
-umoarea apoasa se scurge la exterior;
74
75
76
- Florei oportuniste aerobe. Germeni "banali" aerobi: streptococ betahemoli-tic, streptococ B, stafilococ
auriu, Es-cherichia coli, Proteus mirabilis, Klebsiella, enterococ
- Florei oportuniste anaerobe: bacteroides, b. perfringens.
Durerea este constant n formele acute ale BIP. Are sesdiul n abdomenul inferior i pelvis,
iradiaz nspre lombe i coapse. Este de obicei intens, este agravat de mers i calmat prin repaus.
Febra este de regul nalt = 39-40C, iar uneori este nsoit de frisoane.
Leucoreea poate fi prezent, fr a fi obligatorie. Aspectul le ucoreei poate s sugereze gonococia
de exemplu. Metro-ragiile sunt posibile.
Pot s coexiste semne funcionale de vecintate: greuri, vrsturi, constipaie, meteorism abdominal
(probnd iritaia peritoneal) sau polachiurie, disurie.
Examenul clinic al abdomenului poate pune n eviden prezena perito-nismului = oarecare
distensie abdominal i aprarea muscular cu sediul n hipogastru.
Tueul vaginal poate f i dificil, imposibil chiar, din cauza durerilor vii pe care le provoac.
Tentativele de delimitare i de mobilizare a uterului sunt dureroase. Fundurile de sac vaginale sunt foarte
dureroase. Durerea vie din zonele anexiale, de obicei bilateral, poate fi singurul element pe care ni-l
confer tueul vaginal n susinerea diagnosticului. Zonele anexiale pot fi uneori mpstate sau una din ele
poate fi ocupat de o formaiune destul de dificil de delimitat, care va evolua rapid nspre constituirea unui
piosalpinx sau a unui abces tubo-ovarian.
Problemele pacientei:
-
durere acut
anxietate
lipsa de cunotine
sngerare vaginal
NEVOIA
DEFICITARA
DIAGNOSTIC
DE NGRIJIRE
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
77
NEVOIA DE A FI Alterarea
Pacienta s
CURAT,
confortului, a
neleag c
Pacienta respect
INGRIJIT SI DE
integritii
trebuie s se
indicaiile
A-SI PROTEJA
tegumentelor din
primite i are
pentru a
grij de igiena sa
metroragiei,a
prevenii
personal
manifestat prin
infeciile
TEGUMENTELE cauza
iritaia
tegumentelor,
igien defectuas.
sintetice
- daca nu prezint lipotimii i
ameeli o invit s fac du
- asigur schimbarea lenjeriei de
corp i de pat ori de cte ori este
nevoie
- o sftuiesc s evite irigaiile
vaginale care acioneaz asupra
colului hipersensibil i declaneaz
contracii uterine care pot determina
NEVOIA DE A
Alterarea
Pacienta i
sngerri abundente
- fac evaluarea motivelor care au
EVITA
activitii sexuale
partenerul ei
acuz partenerul
PERICOLELE
dispareunie, din
de via de
cauza luesului,a
demonstreze
cauza sifilisului
inflamaie
nelegere i
i refuza a mai
manifestat prin
acceptare a
avea o relaie cu
disconfort fizic i
cauzelor
el
psihic n relaia
nvinuete de starea sa
sexual, repulsie
fa de partener.
Pacinta i
78
Alterarea
Pacienta s
corespunztor
- nv pacienta s evite
Durerile
SE MISCA SI A
confortului din
neleag
ortostatismul prelungit
lomboabdomina
AVEA O BUNA
cauza durerilor
cauzele
le au scazut
POSTURA
lomboabdominale
durerii , s
persistena ei
incet n
manifestat prin
respecte
intensitate iar
nelinite, stare de
sfaturile date.
apoi au disprut
agitaie, poziie
insuficient, deshidratarea
n urma
incomod.
interveniilor i
a tratamentului
pot fi combatute
antispastic
- sftuies pacienta s se
odihneasc mai mult, s desfoare
activiti care o relaxeaz
- s evite alimentele care pot s
dea reactii alergice
- administrez la indicaia
medicului antispastice: No-spa f
3x1/zi, Diazepam f 1 seara
NEVOIA DE A
Perturbarea
Pacienta s
antiiflamatore- piroxicam tb
- stabilesc un program de somn
Pacienta este
DORMI SI A SE
somnului datorit
aib un somn
linitit,
ODIHNII
durerilor i
odihnitor i s
i o or dup amiaza
incearc s se
temerile legate de
fie optimist
odihneasc i
posibilele
n eficacitatea
respect
complicaii ale
tratamentului
- respect programul de
indiciile date
bolii manifestat
administrare al tratamentului i
de ctre
rspund cu promtitudine la
personalul
prin nelinite,
79
insomnie, team.
solicitril pacientei
- asigur repaus fizic i psihic
medical.
- reprezint vrsturile precoce care apar la o gravida, i care influeneaz echilibrul hidro-electrolitic i
starea de nutriie. De obicei nsoesc primele 8-20 sptmni de sarcina; se consider c se asociaz cu un
nivel crescut de estrogeni
Se consider c termenul de vrsturi incoercibile n sarcin se atribuie numai acelor gravide ce
prezint vrsturi incurabile i nutriie perturbat, cu pierdere n greutate de 5% sau mai mult, cu tulburri
neurologice n final, leziuni hepatice, hemoragii retiniene i renale
Etiologia acestei afectiuni a ramas necunoscuta pana n prezent. De-a lungul timpului, au fost propuse o
serie de teorii pentru a explica aparitia simptomelor caracteristice:
Teoria nervoasa, conform careia n sarcina are loc o inhibitie corticala ce duce la o
hiperexcitabilitate anormala a centrilor subcorticali;
Teoria hormonala care sustine ca manifestarile clinice sunt cauzate de nivelul crescut al hCG-ului
(human chorionic gonadotropin);
80
Teoria reflexa sugereaza ca disgravidia este consecinta unui histeroreflex (parasimpatic) cu punct
de plecare de la nivelul colului uterin.
Disgravidia precoce se prezinta clinic sub doua forme: ptialismul si disgravidia emetizanta.
Hipersecretia salivara, izolata sau nsotita de varsaturi, este simptomul principal n ptialism. Poate
ajunge la peste 1000 ml/24h, putand determina dezechilibre electrolitice.
In evoluia disgravidiei emetizante sunt descrise trei faze, n functie de gravitatea varsaturilor si de
modificarile pe care acestea le induc.
Varsaturi repetate persistente, precedate sau nu de greturi, aparute imediat dupa mese sau
dimineata pe stomacul gol, n numar de 10-15/zi, ce antreneaza deshidratarea femeii gravide;
Adinamie, astenie;
Hipoproteinemie si albuminurie;
Hipoglicemie, azotemie;
Dureaza
ntre
si
10
zile,
iar
fenomenele
sunt
nca
reversibile
sub
3. Faza complicatiilor metabolice ireversibile (faza terminala sau nervoasa) se manifesta prin:
tratament.
81
Diaree;
Emaciere;
Diminuarea reflexelor;
Stare febrila;
Icter intens;
Faza este ireversibila. Odata intrata n aceasta faza, femeia va deceda n 24-48 ore. Nici macar
ntreruperea sarcinii nu va mai modifica evolutia. De aceea, momentul trecerii din faza a 2-a n a 3-a are
importanta majora. Simptomele ce traduc aceasta trecere sunt: tahicardia, febra, oliguria, icter/subicter,
scaderea rapida a curbei ponderale cu mai mult de 1kg/ora.
PROBLEMELE PACIENTEI:
-
deshidratare
constipaie
astenie marcat
anxietate
NEVOIA
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE
DEFICITARA NGRIJIRE
INTERVENII
EVALUARE
NEVOIA DE
Alimentaie
Pacienta s nu
- supraveghez vrsturile:
Pacienta
A BEA SI A
inadecvat in
prezinte greuri,
prezint o
MANCA
deficit din
vrsturi, s fie
foia de temperatur
alimentaie i
82
cauza ,
echilibrat
inapetenei,
hidroelectrolitic
examenele
hidratare
greurilor,
de laborator
corespunztoar
vrsturilor
- pacienta va fi informat c i va
e cu greuri i
manifestat prin
vrsturi mult
deficit ponderal
diminuate
Alterarea
Pacienta s
Pacienta
eliminrilor din
consum
cauza alimentaiei
intestinal
necesarul de
necorespunztoare, corespunztor,
lichide,
vrsturilor,
diurez normal,
nevoile organismului
particip la
deshidratrii
s aib o stare e
- am nvat pacienta i am
mese
manifesta prin
bine i confort.
Pe parcursul
modificarea
spitalizrii a
tranzitului
avut un tranzit
intestinal, oligurie
corespuztor
83
Oboseal, din
Pacienta s fie
n primele zile
A EVITA
cauza asteniei
odihnit, cu
pentru odihn
ale
PERICOLEL
fizice i
tonusul fizic i
bolii pacienta
deshidratrii
prezint n
manifestat prin
parcursul
continuare
adinamie,
spitalizrii
de
semne
somnolen,
Pacienta s se
relaxare
de astenie
ameeli, risc de
deplaseze la baie,
- administrez medicamentele
fizic i
accidente.
psihic, dar
unei persoane.
medic
dup circa
o sptmn
repaus la
pacienta nu mai
prezint
somnolen i
declar ca nu
persoan
este obosit
84
Perturbarea
Pacienta s aib
perioad.
- stabilesc un program de somn
Pacienta este
A DORMI SI
somnului datorit
un somn
linitit,
A SE
durerilor
odihnitor i s fie
i o or dup amiaza
incearc s se
ODIHNII
abdominale,
optimist n
odihneasc i
vrsturilor i
eficacitatea
respect
temerile legate de
tratamentului
pierderea sarcinii
al tratamentului i rspund cu
de ctre
manifestat prin
personalul
nelinite,
medical.
insomnie, team.
Disgravidiile tardive sunt afeciuni ce apar n ultimul trimestru de sarcin, dup sptmna 20-a (a 24-a
dup ali autori) de gestaie. Caracteristic este triada simptomatic:
hipertensiune arterial (manifestarea cea mai important),
proteinurie i edeme.
85
Hipertensiunea arterial. Disgravidia tardiva este caracterizat prin valori ale TA>140/90mmHg sau mai
mari, care se menin mai mult timp. Se consider o cretere anormal dac valoarea sistolic este
>30mmHg i cea diastolica > cu 15mmHg dect cele anterioare. HTA se poate asocia cu modificri ale
fundului de ochi, simptome neurologice, semne de insuficien cardiac. O alta caracteristic a TA in
disgravidie tardiva este labilitatea valorilor. Ritmul diurn al valorilor le arat sczute dimineaa i crescute
noaptea, invers dect in sarcina normal. Testul postural de msurare a T.A. este util n urmrirea tuturor
gravidelor. Poate prognoza riscul apariiei hipertensiunii arteriale.
Tradiional, dup literatura francez, valorile tensiunii arteriale au determinat o clasificare n disgravidia
tardiva ca form uoar (atingerea T.A de 140/90 mm Hg), form medie (T.A ntre 140/90 i 160/110 mm
Hg) i sever (valori mai mari de 160/110 mm Hg
Proteinuria. Este de obicei ultimul semn cronologic al triadei i reprezint prezena proteinelor urinare in
concentraie > de 0,3g/l in urina din 24h. Proteinuria in disgravidia tardiva este in mod obinuit moderat
sub 2g/24h i numai in formele severe poate fi mai mare asociindu-se cu sindrom nefrotic. Proteinuria
apare i izolat in a doua jumtate a sarcinii i nu se asociaz cu HTA i edem. Studii recente au artat c i
microproteinuria, cu valori de 150-300mg/24h, poate aprea asociat cu apariia unor complicaii materne
(dezlipirea de retin) sau fetale (hipotrofie, moarte fetal intrauterin), avand semnificaie predictiv mai
ales cand se asociaz cu valori crescute ale acidului uric.
Edemul. A fost descris ca fiind cel mai precoce semn in disgravidia tardiva, indic o modificare in
coninut, intensitate i distribuie a fluidelor organismului.Spre deosebire de edemele din cursul unei
sarcini normale care sunt declive, edemele din disgravidia tardiva apar i la maini, fa sau generalizat.
Edemul este alb, moale i poate aprea brusc, asociat cu HTA i proteinurie.
Retenia hidrosodat antreneaz creterea excesiv in greutate a gravidei.
Consecutiv acumularii de lichide in spaiul intra i extracelular, au loc creteri in greutate cu 10%.
Prezena edemului nu este un semn de alarm deosebit. Disgravidia tardiva poate aprea i in absena
reteniei de lichide, responsabilizat fiind volumul plasmatic redus. De aceea la cazurile de disgravidie
tardiva, utilizarea diureticelor poate fi periculoas; ele reduc i mai mult volumul plasmatic circulant i
prin aceasta diminu perfuzia utero-placentar.
II.2. SEMNE CLINICE ASOCIATE
-cefalee persistent i intens; apare rar in formele uoare i mai frecvent la cele severe, este localizat
frontal sau occipital i este rezistent la tratament.
86
-dureri epigastrice (sub form de bar) sau in hipocondrul drept; reprezint un simptom al unei
preeclampsiei severe, cu valoare de iminen a agravrii/trecerii disgravidiei tardive in eclampsie (crize
convulsive); apare datorit distensiei capsulei hepatice, determinat de hemoragii i edem.;
-tulburri senzoriale: ameeli, vajaituri in urechi, diplopie, scotoame;
-astenie cu stare de somnolen, alteori stri de agitaie, polipnee.
Aceste semne sunt grave, constituie eclampsismul, adic iminena de intrare in eclampsie!