Burghierea

Burghierea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere care

are ca scop obtinerea unor gauri (alezaje) in material plin, prelucrarea
putand fi executata pe masini de gaurit, masini de frezat sau strunguri.
Dupa burghiere gaurile mai pot fi prelucrate prin: tesire, largire, alezare,
adancire sau filetare.
Masinile de gaurit sunt masini unelte pe care se executa operatiile
tehnologice de gaurire (burghiere), largire, alezare, filetare pot fi portabile
(cu actionare manuala, electrica sau pneumatica) sau stabile. Masinile de
gaurit stabilese clasifica astfel:
- dupa pozitia arborelui principal: masini de gaurit verticale si orizontale;
- dupa constructie si domeniu de utilizare: masini de gaurit de banc, cu
coloana, cu montant, radiale, multiax, de gaurit si alezat orizontale si in
coordonate.

Scule utilizate la gaurire

Sculele folosite la prelucrarea gaurilor prin aschiere se impart in 3
categorii:
- scule care au forma si diametrul identice cu cele ale gaurii (burghie,
largitoare, adancitoare, alezoare, tarozi);
- bare cu cutite pentru gaurire;
- scule speciale si combinate.

Caracteristici ale burgiului

Caracteristic la burghiu este faptul ca taisurile sale principale trebuie
sa aiba extindere pe toata raza gaurii, adica de la suprafata laterala pana
la axa gaurii, pentru a scoate adaosul de material de pe toata sectiunea
gaurii (cazul burghierii in plin). In figura se prezinta caracteristicile unui
burghiu si ale unui adancitor.
Fiecare dintre cei z dinti ai sculelor de gaurit este asimilabil cu un cutit
de strung pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice sau profilate interioare,
care este prins intr-o bara coaxiala cu axa gaurii. Fiecare dinte poseda un
tais principal (aschietor) si un tais secundar.

Elementele constructive ale burghiului elicoidal (a) si ale

adancitorului (b) elicoidale practicate in corpul sculei (cilindric, conic sau
profilat) cu suprafetele de asezare.
Taisurile secundare sunt formate la intersectia canalelor pentru aschii
cu suprafata periferica cilindrica, conica sau profilataa burghiului/sculei.
Pentru executarea operatiilor conventionale de gaurire s-au dezvoltat
masini de gaurit.
Acestea sunt construite in esenta dintr-o cupla cinematica fuslagar sub forma arborelui principal - rotativ, al masinii-unelte si dintr-o
cupla cinematica sanie-ghidaj, sub forma pinolei, pentru miscarile rectilinii
de avans, paralele cu arborele principal. Cupla pentru miscarea rectilinie
necesara avansului consta dintr-o sanie ce aluneca intr-un ghidaj sau dintro pinola care aluneca fara rotire intr-o bucsa care poarta lagarele de
rotatie ale arborelui principal. Pentru realizarea deplasarii axiale a pinolei,
aceasta este prevazuta cu o cremaliera care angreneaza cu o roata dintata
ce primeste miscarea din lantul cinematic principal.

Accesorii si dispozitive utilizae masinii de gaurit

- Mandrinele, sunt dispozitive pentru prinderea sculelor cu coada cilindrica.
- Reductiile conice servesc la prinderea sculelor cu coada conica.
- Mandrinele rapide se utilizeaza la schimbarea sculelor in timpul
functionarii masinii de gaurit.
Capetele multiax sunt dispozitive ce se pot adapta la masinile verticale
cu un singur arbore principal, in vederea executarii simultane a mai multor
alezaje, la productia de serie si masa.

Masini de gaurit
Masinile de gaurit sunt destinate executarii gaurilor in plin sau
prelucrarii gaurilor existente.Masinile de gaurit sunt masinile-unelte pe
care se executa operatiile tehnologice de gaurire, largire, alezare, lamare,
filetare si gaurire fina.

Aceste masini constituie circa 20% din parcul total de masini unelte
aschietoare, deci o grupa numeroasa, asemenea strungurilor, masinilor de
frezat sau de rectificat se pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere.
Masinile de gaurit se pot clasifica dupa mai multe criterii:
- dupa pozitia arborelui principal: masini de gaurit orizontale si verticale;
- dupa constructie: masini de gaurit de banc (de masa); masini cu coloana;
masini cu montant; masini de gaurit radiale; masini de gaurit multiaxe si
masini de gaurit in coordonate1.
-masinile de gaurit de banc (de masa) sunt destinate prelucrarii gaurilor de
diametre mici, de maxim 16 mm (materiale cu duritatea de max. 250 HB).
-masinile de gaurit cu coloana sunt destinate prelucrarii pieselor mici si
mijlocii cu diametrul gaurii pana la 40 mm; sunt prevazute cu cutii de
viteze si avansuri (4 6 avansuri).
- masinile de gaurit cu montant au rigiditate marita si posibilitatea de
gaurire/largire pana la un diametru maxim de 80 mm. Sunt mai
performante decat masinile de gaurit cu coloana si utilizate la prelucrarea
pieselor de greutate mijlocie si mare.
- masinile de gaurit radiale sunt utilizate la prelucrarea pieselor de
dimensiuni mari, cum ar fi: carcase de reductoare, cazane, batiuri de
masiniunelte etc. La aceste masini de gaurit, caracteristic este faptul ca
piesasemifabricat este fixata pe masa masinii sau pe placa de baza, iar
scula executa toate miscarile de lucru si de pozitionare.
- masinile de gaurit in coordonate realizeaza o precizie de prelucrare
foarte ridicata. Ele sunt destinate prelucrarii dispozitivelor, sculelor,
matritelor si in general pieselor carora li se impune precizie foarte
ridicata.Pe masa masinii se poate monta o masa rotativa inclinabila, cu
ajutorul careia se pot face prelucrari si in coordonate polare. De regula,
miscarile de pozitionare se fac cu precizia de 1 m. Se recomanda ca
aceste masini sa fie instalate in incaperi cu temperatura stabila (+20),
departe de acele masini care sunt generatoare de vibratii (ciocane de
forja, masini de rabotat etc.).

Parametri regimului de aschiere

Miscarile executate in vederea burghierii sunt :
- miscarea principala de aschiere n [rot/min], care este miscarea de rotatie
sculei (transmisa de la motor prin cutia de viteze, arborele principal la
scula)
- miscarea de avans axial s [mm/rot] a sculei se poate executa automat de
la motor prin cutia de avansuri, arborele principal sau manual de la
maneta care actioneaza o roata din ata ce angreneaza cu o
cremaliera realizata pe arborele principal.
Inainte de inceperea gauririi trebuie sa se tina seama de o serie de
recomandari. Astfel, centrul gaurii ce urmeaza a fi prelucrata trebuie
adancit cu un punctator mare. Atat burghiul cat si piesa se vor fixa in
dispozitivele indicate anterior.
O alta problema principala care se pune la operaia de gaurire este
alegerea unui regim de aschiere optim, adica determinarea unei
combinatii intre turatia axului principal si avans care sa asigure o

productivitate maxima si o calitate superioara a prelucrarii. Turatia sculei

determina viteza de aschiere, aceasta viteza reprezentand spatiul parcurs
de punctele exterioare ale muchiei aschietoare a burghiului in unitatea de
timp [m/min].
Inainte de inceperea gauririi trebuie sa se tina seama de o serie de
recomandari. Astfel, centrul gaurii ce urmeaza a fi prelucrata trebuie
adancit cu un punctator mare. Atat burghiul cat si piesa se vor fixa in
dispozitivele indicate anterior.
O alta problema principala care se pune la operatia de gaurire este
alegerea unui regim de aschiere optim, adica determinarea unei
combinatii intre turatia axului principal si avans care sa asigure o
productivitate maxima si o calitate superioara a prelucrarii. Turatia sculei
determina viteza de aschiere, aceasta viteza reprezentand spatiul parcurs
de punctele exterioare ale muchiei aschietoare a burghiului in unitatea de
timp [m/min]