ISTORIA ST ATULUI SI DREPTULUI

ROMANESC

lstoria statului si dreptului romanesc are ca obiect studiul statului si dreptului

rornanesc din momentul aparitiei lor pe teritoriul tarii noastre pana astazi.
--- -'-----.----- -Periodizarea stiintifica a dreptului romanesc trebuie sa pomeasca de la evolutia
~~munitatilor umane pe teritoriul tarii noastre.
Aceasta periodizare a istoriei dreptului rornanesc este corespunzatoare iuptei
continue a poporului nostru pentru fonnarea si apararea organizarii sale statale si a
institutiilor juridice proprii.
!
Prima perioada despre care discutam se refera la Dreptul in perioada veche aparitia statului si dreptului.
Teritoriul din Carpati si Dunare a fost locuit, asa cum dovedesc datele
arheologice din cele mai vechi timpuri. Populatia care a locuit in acest spatiu
geografic a parcurs, inevitabil, toate etapele principale din istoria omenirii. Astfel, de
_L~~eata primitiva din paleoliticul inferior societatea omeneasca a trecut si pe teritoriul
Rornanieila ------_
ginta matriarhala
odata cu prelucrarea metaJelor.
-~
._--_._--'-.Ointa matriarhala.este 0 forma specifics de organizare gentilica, in fruntea ei
aflandu-se femeia cea mai in varsta, celelalte femei varstnice alcatuind sfatul gintii.
~l~~e1purnoITnativavea un caracter cutumiar, fiind bazat pe nome de conduits
adoptate si recunoscute de toti membrii gintii. Membrii gintii matriarhale erau datori
sa-si acorde ajutor unul altuia si mai ales sa se sprijine in razbunarea ofenselor aduse
de un strain.
------- Il1_~pocabronzului ~ secolul II i.e.n. se dezvolta agricultura cu.pluguldelemn,
facand posibiI~ cultivarea unor suprafeteintiuse de teren. Agriculture si pastoritul
fiind practicate prio~~ar de catre barbati a dus la trecerea acestora pe primul plan
social, comunitatea incepand sa se organizeze pe temeiul patriarhatului. Totalitatea
familiilor patriarhale fonnau ginta patriarhala. In familia patriarhala alaturi de vechea
forma de stapanire In comun i~i face aparitia si proprietatea privata ce va duce treptat
la diferentierea de avere.
-_
-Despre dreptul existent in aceasta perioada cele mai multe informatii de avem
de la:~Herodot; care aminteste in scrierile sale de populatia care locuia In spatiul
carpato-danubian si pe care ii nume~te~~
.
:.
Cercetarile istorico-lingvistice au- dovedit ca da~ii si getii sunt unul sr acelasi
popor.
in ce priveste institutiile juridice Ja _geto-daci .aici amintim ca ~ut~!"~a
_J~1_ecator~asca se pare c~_.e.E~
_incr~~t~taQ:>~eotilo~ .geto-dac!;' legile a~au in timpul
lui, Burebista caracter religios.iar principalul izvor al dreptului era'&Etuma:,>
...

." -Istoricii antici pomenesc de practici ale geto-dacilor In domeniul reglementarii

relatiilor externe, de soliile tI"4nise:-deace~tia la dusmani in vederea mcheierii u~or
-tratate de p~~e_,_
..
.. '
Apar norme corespunzatoare in materia obligatiilor, a incheierii tranzactiilor
comerciale.
1

Apar norme cu privire la casatorie - fetele trace erau scoase fie la licitatie
publica fie erau y~~dl:!te, pretul variind dupa cinstea ~i'fl1lmusete~a lor si se vorbeste
incheierea casatoriei sotia fiind ~~~~strat.~. in vederea sustineri i
sarcinilor matrimoniale.
In perioada de formare a statului centralizat dac se formeaza si norme penale
menite sa sanctioneze pe cei care s-ar Impotrivi ordinii instaurate.
-_ _
"'-

@.~~Q!=~.=~0..~.;)Ia
o alta perioada

despre care vorbim este dreptul si statul in Dacia Rornana.

Sub domnia lui Decebal are loc marele conflict cu Imperiul Roman care se
termina prin cucerirea Daciei si transformarea ei in provincie rornana.
In Dacia, provincie a Imperiului Roman s-a aplicat dreptul roman, dreptul
autohton si jus gentium.
...-- . Izvoarele dreptului roman aplicate in Dacia erau e_~it.e~~guvematorului
si
constitutiile imperiale.
--.'.
I~'ce"prive~te
normele de drept in aceasta perioada amintim - in materia
obligatiilor, in special obligatiilc cornerciale care sunt supuse unui regim juridic
--'c'omplex (contractele fiindverbale)
- contractele de locatiune, contractele de
imprumut,
cOntnietefe
de
vanzare.
'
"'.-~.
-,-_."-_.-----,
Informatiile despre astfel de contracte au provenit prin intermediul "t~Qli!~lQL
cerate" descoperite in Transilvania care erau formate din 3 mici tablite de brad legate
""'i~p~~~na, partea exterioara a primei si a celei de a treia ~~-'~;~~~2~isl"Eie:~s;-~~meau
cerate intrucat fetele interioare erau usor scobite si unse cu un .strat de ceara pe care se
aplica apoi cu un stilet 0 scriere cu literecursive.
.
.'
.

o alta

perioada este dreptul ~i statui feudal.

In perioada feudala - contractul eel mai raspandit era ~2!!.tn!mLdeyanz.an~.In
materia .obligatiilor, contracteleverbale erau preCl!!J:l..PAnitQW~
iar cuvantul .dat ~ra
legea partilor ca si datul mainii. Se folosea ~ijr~Pi~ntl!t"'~"-"-""'~'-'
-.
-'--"-Iri
priv~~te--dfept~l familiei -'cAsa:toria' se incheia pe baza liberului
consimtarnant
al sotilor,
descendentii, aveau vocatie
egala la
mostenire
iar sotul
,
,
__
2 _ ....-....--.------- ..,.-"-~'
- .~
,
supravietuitor erarecunoscut ca mostenitor,
, . - Instantele de judecata erau aceleasi pentru cauze civile si penale. Litigiile cele
mai raspandite ..~,xef~r~JJJahotare..
Sub aspectul organizarii statale in faza feudal ismului apar voievodatele si
cnezatele care au imbracat forma monarhiei -a dupa principiul ereditatii in
''-'desemnarea conducatorului.
~-'-'.
,--"-'-- Sistemul de norme de drept se numea Jus Valahicum/Valahorul,
adica dreptul
rornanesc, care era un <k~.pL~u~}:!!iar, a~mitfu~ai~~=---;~~';r~f.S~~@~gy n.9.~~ ...a
,_c;.ol)$,fjI1!it stapapl!"eaJ~.~~~_m!llui reflectand procesul de acaparare .a prop~t~J~tii
taranilor liberi de catre viitorii boieri.
-,-----------' --' ---.--.

"'ce-

, . . In perioada f.~g4.~h~@~Jldi..
ge~YQH~t domnul era ~.Q!~1!L
1~gi~H2Esi j~~.~S~!()E.ul
~}JJ2rt?mal tarii si era si ~~Jut,I2uterii .~x_eJ~~!jx~
avand dreptul de a ~~~"g~i<;~
_!!la~~Ei
pentru pastrarea
- -. -. -ordinii - feu
~ dale.
,"

~.,

..

-'-'

,"

Persoana domnului era servita de catre dregatori. In secolul XVII notiunea de

dregator ajunge sa fie sinonima eu eea de boier.
.
Sistemul dregatorilor s-a eristalizat in Tara romaneasca sub domnia lui Mircea
eel Batran si in Moldova sub Alexandru eel B~~.
DintreC4i~g~tonr~Kiu-{aceau parte:
.
- \~omicu.l - care avea atributiijudecatoresti
- ,:__
Logofatul - care avea sarcina de a redacta documente si de a aplica pe ele
.~i?il~ul.~_omnesc _
_.
. ..
.
. I .
--YIstIerul :- care tinea catastifele visnener cu toate debitelefiecarui stat,
j_~~ toate pricinile inlegatura cu asezarea si perceperea darilor
- c,Spatal1lf- care avea cornanda intregii armate, iar mai tarziu a cavaleriei,
avand si atributii judecatoresti, din care realiza si veniturC' judecand
subaltemii -.
- \.it~~aniilera un ~~gator exc111siY~~ld~;'en:esc;in
Tara Romaneasca,pana
la mijlocul secolului XVIII nu a existat. EI conducea intreaga ostire, avea si
atrt~tiir~gI.I1iI.1istr,!!~ve
si judeca pe toti cei de sub comanda sa pentru orice
,:'fapta, afara de tradare
- .- '. - ..'
!l\~,:1 - <R"q~!~l~I~~Desteprima oara mentionat in Tara Romaneasca in (1437~j La
inceputa fost un dregator de curte, prestand servicii personale domnului,
avea grija de patul domnesc, de ~amer~..a;e-culcare, putea intra la domn
_oricand. Is-au dat apoi atributiile de a primi pe trimisii straini si de a- i
introduce
audienta la domn.
mentionati in anul 1411 in Moldova erau comandanti ai cetatilor.
Ei au avuAt0 mare il!~~.J??Il~!S!!~.~nijJjtara.
si Rolij:i~_~participand la sfatul
domnesc. In afara de atributiile militare ei asigurau ordinea feudala, judecau
"pr.i~i~L,iy~ge
'''~~pt:?!l~!e,a~~n(tJ!l~~~i'pQ?;!t!~L9jAc~is,Q~~~
..prQuunta pedeapsa capitala.
avea ca atributie principal a ~~_llQnda,AK~<frceJe~esi sa
_J~~erIlIlj!~e pe cei vinovati de. crime si sa execute hotararile domnesti, in
special pe care pronuntau pedeapsa capitala.Telnnitele erau sub autoritatea
si comanda sa.
.'
.. .
-- ..
Dillife dreg~torii.in _se~i(;~uL~g9.~I.lIn~!~
sau al_~!!T!ji arnintim paharnicul si
stolnicul. Pahamicul-~se--'ingriJea de bautura domnului, de aprovizionarea si
~admi'nistrarea viilor domnesti, iar stolnicui avea in grija masa domneasca, servirea
mancarii si gustarea eiPrea1abila, aprovizionand :]i curtea domneasca .C1;l .alimente. ,
.....,
Mai eXlsi~~-j/~edeQce~Ii cu sarcina principals de a turna apa domnului cand

J----:

--

~,

in
- (far~i.l;.U)

~"':""~---:--'~'.~

"

~.

~r4!~~rde~a'

- QYii!i.~~~~~a:-~

~~~t%:~~~~~

~~~icua!i~~.~te~ea

do~neasca si

Voievodul Transilvaniei dispunea de un aparat de stat restrans, el l~.i alegea

subalternii dintre cei care se aflau in slujba sa personals, numiti in documente
.familiares" .
-'_ -. Di'~tre dregatorii mai importanti ai voievodului, documentele amintesp pe:
(n~t;:;:(juaef~:rcUitlivoievodului, eu atributii administrative, fiscale ~1 judiciare,
'3
....,.:.~._""_.-.L..- \'"

_.

"_"

..

_ __ . __"

_~._.._.-_-.

protonotarul," care avea ca sarcina principala de a asigura 0 buna functionare a

- cancelariei voievodatului.
Cea mai importanta dregatorie din Tararomancasca
era Bania Craiovei. Banul
avea ca si domnul i1l.~_Jspravnic inlocuitor- si, la Craiova, _0 adevarata curte in
miniatura.
..
Pana la sfarsitul secolului XVII marele ban era reprezentantul domniei In

Oltenia, pe care 0 administra In numele acestuia.

..._.

ou,

Competenta sa judecatoreasca se limita la(~Tudet.~. de peste

Ca si domnul,
banul emitea carti de volniciesauautorizare,
intarea actele de stapanire a pamantului
~rfix'a"hotareles~telor
~i.mo~{ilo~. in timp de ;~zboi comanda oastea mare a Olteniei,
fo~nata din.:c'eiere'bolenlol~ si din.tarani liberi:-"-.
-~"~,,,

'

,,>-'

~-"; ..~.'

.:.

--

"",'-_ ' ,~.

, ....

Ca institutii iuridice feudale amintim :

- p.r()prye~Cl~~(l_il,~ll.pr.apalTIantului
- Casatoria, care comporta indeplinirea unor conditii prealabile din partea
viitorilorsoi1!~,Y.~r~}~.mirelui ''f''Oo'"';--'''
era, de regula,
mai mare decat a miresei. Dreptul scris
." - ., ,- -_ .. ',
cererea ca ~~i~!!i.,,~t!t~JJ..l!I~~ri/
iar :J~~~~.~,
.:,.apt(~'')pentru barb at, adica primii sa fie
trecuti de 14 ani, iar cele din urma de 12 ani.
, Impedimcntcle la casatorie enil.i"~ae-maimulte feluri, ele proveneau in primul
rand din legatura de rudenie, casatoria fiind interzisa inrre cosangvini si afini pana la
)

.'

~..,....
_f'''''''_._~: '-:'''''_~,
__

" 1~'faaiit5p1~)

,....

-. ..

'.

.;..,.... "-'-Raporturile
create din casatorie erau dominate de regula ~~J2~.rtQritatii
barbahllyj, a inferioritatii femeiisi a copiilor in familie,
privinta raporturilor dintre parinti si copii, acestea s-au concretizat in puterea
r-Q.~rinteasca, care i-a acordat tatalui drepturi destul de largi.
'.
- Transmiterea bunurilor succesorale - mostenirea se facea pe cale legala si prin
manifestarea deul1ilIla vointa a defunctului.
~.. . .
.
(f.Q,p~~~~.CY}~!~i~.i~I~s!&J)are
aceie~'~rdrepturi la mostenire ca si cel legiuit, dar
numai Ia succesiunea parintelui bun (apropiat).
_,.c,_~_,,,,_
.
Mostenirea testamentara se deschidea pe baza(t~~!~Il1~n.WhJj_2!~~)sau C'~!l~
(diata), Atat testamentul oral - .Jimba de moarte", cat si ".eel
scris se faceau in prezenta
-"'-'-., .. ,
..... -;,""
martorilor. Parintii lluteau dezmo~teni pe fii rauflicatori sau lipsiti de respect.
drephi'C~~ri~:'~~~;actele"d~'onc~;fertrebliiali
sa fieba~atepe acordul comun
si sa nu alb~Criiaun viciu-aevofnt~."
..
,. ".;'.
. Principalul,cQi'itracr"rearin
dreptul feudal era donatia, donatorul putand fi
domnul t~rii sau d~titi~parti2~lari, m~ij~stiri~au 10ca~mrd~~~It.
~actuLde
scl!img'Javea ca obiect sate, terenuri cu constructii sau c~.1turi" dar

---~- ..In

"

,'_.

.__ ',"

_ _

.."

...~.

.'-_ ...

:-'.: .. :_ ,..........._.",.'.;_,', _:...._,_..,... '. _"""_" ' .. _" ',._ ,> ....

~c-'<... '_.._" ...:!:~.-c,:-' ",.'"

_..""

./p-"'-

.-.

>-0.

-~

_._~

_':';:"

.,;"_._

_"'~

'<,

'..

"

~.-"~, -1;}

"--.--' .....
-.:~.'---~~~~~~-s.~~i

_~_~.~_

__

'-,

.;t .. ,,_ . ,.-~-.-"

.~iJ~~!~~!!Vl1211k

...-- .

- ,-

,-

,-

...

'

._--"" ._.,~._~_."
_ ...
v,...

.-'~"~-

"-'-

.., . Dintre c~e~~.~A~~ll~l}.~le,

vanzarea-cumpararea
era eel mai important.
Obiectul contractului 11forma: pamantul,"-p~r..~Q~tiue,!a.I~!l.Lp.~p~nq~g!i,!aran~li~eri si
.E~~i, ~~~,dl\gJ:w.!l~,pr~Y~lij. Pretur, de regula, se stabilea in ",,1?,.~!lh~2_~~.~~,!~p~~!!lra~~"'"
In ce priveste infractiunile, in conceptia feudal a, elementul esential al
infractiunii I-a constituit prejudiciul cauzat, insotit adesea si de conceptia mistica a
H"',c._--' ...
"_<~~A'."..,~'V."
""':...,~'~.O':~_~_
.~.-"-

...........:...,.-.."
.~".~~,,..

<

--

_~

..

~_

pacatului. in dreptul feudal romanesc, infractiunea se numea fapta, clasificate In

functie de gravitate in mati si miei.
Omorul, denumit adesea .moarte de om" era soeotit vina mare, judeeata fiind
preluata de domnie.
Furtul era conceput ca luarea pe ascuns a unui bun mobil apartinand altei
persoane. Daca furtul se comitea CU, violenta in banda cu anne sau la drumul mare,
pxeeum ~i prin patrunderea cu forta in casa se numea .talharie ~i era pedepsita eu
. .spanzuratoarea.xle obicei la locul faptei.
"
I
o infractiunea caracteristica, indreptata impotriva proprietatii era hotarnicia
falsa si mutarea hotarelor in scopul maririi suprafetelor de pamant,
I
Mai erau pedepsite, considerate ea vini mai mici: ineestul, adulteru1,
defaimarea, falsul, s.a.
Sub aspectul proeedurii de judecata si conditiile participarii la pro~es,
mentionam ea daca un impricinatnuse prezenta la termenul fixat, el putea fi adus prin
__intermediul . fortei ,pl.dJiice.- Cei adusi la judecata prin intermediul unor slujbasi
domnesti, ce se deplasau in acest scop, .suportau cheltuielile. ..,
Procedura judiciara transilvaneana prezenta unele particularitati in ceea ee
priveste fixarea termenului de judecata, prin existenta unor l~e sau perioade de
desfasurare a judecatilor, ..legate de anumite date calendaristice sau evenimente,
asemenea termene au fost@aveIe -~iquiiidenafen~:"~~
Octavele erau term ene' fixate la 'opt'- zile ,dupa 0 mare sarbatoare, iar
quindenaleleerau fixate de reglJI~ Ia 15'ziie de lalasarea la vatraaostii.
. ""-'-'-'-Unul
pentru accelerarea procesului
feudalizare si aservire a populatiei a fost bilotul - un jU<le~,atorspecial, desemnat de
r~ge sa judece in an!!!ill!~_circumscriptii. ~--""->-,,~~,~..-;.,.~
~.-~~[>r9.pylein pro9_~mLJeudal erau Q,t~J~>
..Ls.ri.se.In randul probelor or~le, locul
principal l-au ocupat.w_~rtmisirea~ijl!f~J;IlaIltuL.. ..
IYl!lJ19li.t sau jui~toiirdepuneau
ill fata instantei ill legatura eu obiectul
procesului. Juratorii sau .u_.......
cojuratori!
l1:udeclarau
... --"
. . se deosebeau de martori prin aceea ca ~~-""~_..,,~-_
i,,"-~.,,~
..._
in lega}Ura ell obiectul procesului, ci C\LX~li9igj~,!~J?J~J,entii!0~
paI1ii ~'!r~_.!.:~.~d~>~;,.~_~_,
In procesele privind P!~P!t~t~!~,fur!cjCJl"ilse
'uzita:jii~~antul c~.!>r~d,a}n ,c~r;:-}
pamantul se punea pe cap sau intr-o traista purtata pe umerii celui care trebuia sa
mearga corect la hotar.
o alta forma de simbolismjudiciar era juramantul cupamantuljnopinca.. :
In Transilvania a fost folosita ~i(Pr~~~~~"().:~~!_~I.~~-~r~~~ic.afle~"~.?i~o~u ~i

dmtre'Instrumenteler"[oiosltede"magbiari

.,....

,._,.,

'__

, . _,.(".!

...;.. ,

de

-'J

~-~'::.~!~Jift~~le pronuntate nu aveau ':utOritate de lucru judecat. Nl!_~i,!~_~r~lL

partea nemultumita de hotarare putea redeschide procesulla aceeasi instanta sau la 0
instanta superioara, sfatul domnesc si domnul tarii.
- -----.--'-.-~.---.. -.'--~-....,-.-~'-- _." -_ ....

~~~~!~~~~

In perioadt~gl~~~llr
se cunosc:~_~~~'J: de la
la pacea de la Kuciuk Kainargi pana la 1821.
' .
.

'> __

_-> ..... ",_"._._.~ ..... :~.r~. _ ._ .... "".'~

. ~__ .... ...., ..,"'.;.T.' . _~~~

~~!_~.2~?~_~~i
del

. ~:-.,-;_ .......
<,J

- ~;.~.;"
t..

~.~

Turcii au introdus sistemul numirii unor domni de regula din randul grecilor
fanarioti. Numirea domnului se facea de catre Poarta iar domniile erau scurte intrucat
numirea se facea pe bani.
Principalele momente legislative ale perioadei fanariote au fost reformele lui
_~()nstalltin Mavrocordat, acesta timpde 10 ani a facut eforturi sustinute atat In Tara
Rornaneasca cat si in Moldova pentru a realiza 0 larga reforma in cateva sectoare ale
vietii sociale si de stat.
, In ce priveste organizarea judecatoreasca,
la baza acesteia a stat controlul
domnesc si procedura scrisa, Hotararile erau consernnate in scris, in 2 exemplare, una
pentru arhiva judecatoriei iar alta pentru partea care a castigat procesul. Nici un
judecator nu putea refuza sa judece un impricinat care cererea accst lucru.
Dintre manualele de legi din aceasta perioada amintim:
;'J!l(ln~a~ul_ de ~~gl)intitulat Despre justitie, lege si obicei, scris de
<-Mlliiil.Fotiii6.in limba greaca"
(?ravlini~~asc~~'condrca~
'i~tocmita in Tara Rornaneasca la porunca
',.',

,.,

"",

-~.

.""'- . -..,:"

<-.

. . ,',.

..-~----

",

'-

.,.,

,'"

~--

,'

-"--~.-,,---;"

-,,~..,.. .

d?~~torul~L~~~~~~
Ip~il~I'lt~in}.77 5"~ ~ ,,/~~'~
.
.
,,;-LeglUlrea Carageaa fost mtocrmta ~l pubhcata m anul-J818dm ordinul
'~'aOmnlt~rului ~~~~~~h~~~~~~":C~~~~~
fiind un c~~)i'eneral de6.?g ....
paragra e
'.. _
.,
. "."". _
" .
-'in-"Mofdo.va, (S-obomicescul hrisov) din_.)78~) al lui .~l~~~QD!._C;:.
_
. Iv1~roc9iaat eStecermar'impoitanf~ct
normativintern
pana la codul

ceiliuIF2.t}j)_ ._.._," "~-'~-:~::<::~:':~:~.-~~:~~

..' .,.. ..,~

<ti~ul~l,~!E:-.?~h*~C~Hjise.J!xg~~~}v1:2J4QYg:s
fost elaborat de mai
S2!!~~li~&e~lH!t~tiformate din anulQ!fV1a initiativa domnitorului
( Scarlat CalimaGU') Fiind 0 condica civila sau "politieneasca"
constituie
~",~=-.,,...,~

..Jm!l!.~...
~~~.""'''.r~~

.
~IJ!l(,.,-.-"","",

.---~

..1:--'-''

~~<;",.~;

~_

.....
~

cr~~f@'1J~~~~~?Y~'1:.iI2b~
~'>l~l>QJ1It~1!'L,,~viirat
cod
(Manualul juridiC)

civil, cunoscut
C~~~o~~?~~~~~~~

mai ales sub numele de

redactate in limba ro!P:~E:r.- ,~...-...---.~
..

r..~---

al lui

.-~,./.

Principalele institutii juridice in regimul turco- fanariot

CPropnetatc-a)

se imp~rtea ill principal in functie de persoana titularului ei in

domneasca, boiereasca, manastireasca si taran~qsGa .
.
Rudenia putea fi duhoyniceasca (prin botez) sau d~_5;~nge. Codurile Calimachi
si Caragea reglementauadoptiunea,
m.t~la (epitropia) ~i~cuileie dupa modelul celor
mai noi legleuropene.>'~tog'oana
si "'c~s~torie erau reglementate conform dreptului
bizantin. Se interzic casatoriile Intre crestini ~ille..cle~tini.
....- ..... Pr~~i~E.~,~~~SgI1dica si ~glJlin~a Caragea prevedeau 0.E!ig~~JE.~t1.~1raxii,-~~~.
Jt;1~19r si in sarcina fratilor, pe cand Codul Calimachi lasa aceasta numai in sarcina
parintilor,
."
. '.' .
--"
... - -"~"-'-~--, ...-.~,--"
-c ~" . J"T'~,.,

.....

"~_'~J.~_'~~,."-.]:,,,,,.~,

..~ ... ,._

.. ,,,,.,.~Jo',

"._ . ~" .. """""-'~'_""'_~

,.

'-

....

,' ).

Succesiunea era testamentara.

,"""'.. Crasele'de--"~o~tenltorie~au
- in linii mari aceleasi ca in dreptul anterior,
~~~~~n~~~tg:)fiind ~:~!er.ati.~~.l?ElalJi mostenitori. Sotul supravietuitor primea 0 parte

din mostenire, (:<l uzufruct, dar numaispre folosinta cand venea in concurs cu copiii,
sau 0 _~ot~,.:,a~Clbila cand venea in concurs cu copiii din alta casatorie a sotului
defunct. '. ,
Dintre contracte, contractu 1 de vanzare-curnparare
se putea face scris sau
verbal, momentul incheierii lui fiind stabilit la momentul predarii lucrului,
imprumutul, donatiile.
.--'. ,- '
Dreptul penal cunoaste 0 reglementare mai putin evoluata. Furtul era pedepsit
cu bataia, mutilarea ( slutirea) prin taierea mainilor, Se aplica mai ales talharilor dar
ca si pedeapsa capitala pentru omor si alte infractiuni grave.
I
In ceea ce priveste judecata: are loc judecarea separata a faptelor civile, penale
. si comerciale.
Nimeni nu putea fi arestat rara porunca domneasca sau hotarare judecatoreasca,
Apelul trebuia realizat in termen de 60 de zile de 1a redactarea hotararii, adresat
in seris domnitorului, stabilindu-se ea nu aveau drept de apel eei chemati de doua ori
in judecata.
, Perioada urmatoare la care facem referire este dreptul ~i statuI burghez - este
perioada In care incepe sa se intrevada inceputurile-'unuT'sistem"'de'drepfbazat
pe
deosebirea tot mai neta intre dreptul public sicel privat. Atat in Tara Romaneasca cat
~l--inMoldovadreptul acestei perioade este identic.
In aceasta epoca asupra Tari: Romanesti ~1Moldovei se exercita ~llzeranitatea._
tur~asc,~ si prot~_~t~~atul!Uses..c
iar~~upr~TranSilvaniei_ do~i!!at~'! ha~~~'ll~~i~~:,.. - .
- Revolutia de la 1848 a avu un caractei- unitar in cele trei tan romane,
Pr~1l1J~Y,Ql~!i.ei d..e~(l184.8,ftin4expus'fiimai'I~1l1It~.d9_~1.llP:~~!,~
?}:~ci~l~~-'"-, ...~
Urmeaza perioada in care in ambele principate romane este ales Alexandru loan
Cuza car~ ~n~~~~!J?~~~!~~~~.C~i
a inceput sa guveme:e. cu .toata autoritatea.
. Pnnclpaiele acte normatIve elaborate III tImpul dommel 1m Cuza
- b.g~e~l~igr~~~Ain 1864.
- Legea::C()m:llil~t~)din 1864 a reglementat amanuntit modul de constituire,
organizaresi functionare a eomunelor si judetelor .._.___"",
- Legile ~~-'priYl!::~~J~QjjiID~i~eaj}14~~!9r~,a.~ij:;;
cum a fost Legea pentru
~i!ltgI~~LCllrtifde.,Casatie
,~LJustipe,-d!nL24~QJJ~JiJLPotrivit ei, se infiinteazao
singura Curte de Cas~ti~j}~stitie pentru Intreg ~taffiLRoIll~ni~!. Curtea se compunea
din (3 pre~edij1.ti:'~r'22'~onsilieri:) fiincCfffipfu11t~
seet~~) avand competenta de a
judeca toa.ie'r~cursUrire'in materie ..ciYil[L,.,~i
...p~rrC!J~
'precum si cererile indreptate
,p;eieCtliQr.,_PJim~~lor~i,~!t9~Jlutoritatipl>Jis.,~....~.':~...- ..'-.-.'-,." ....~,..
"-~..'..-La ~z.l?te!Uhtie 1864 s-a promulgat Legea pentru\~~~J.:~g~!,~~,~Q.rp,Qrala?,.',
- La 6 decembrie 1864 este aprobata Legea pentru \fonstituirea corpului de
avocati./"...."'

in:~,

Impotnva"4i.CiiHior

""'-'.----<

". ""'Cele

'

"

mai importante momente legislative ale acestei perioade au fost : Codul

~~~i~~~:r~~~~n~~I~tA~l~;;!al!I~~Ciy!ta

si codul d':\,f()cedllrR_ ~~m.ii, elabOratj

Intrucat normele de drept civile existente erau in multe privinte _q~pa~ite sub
aspectul continutului, A.I.C~za a cerut Comisiei Centrale de la Focsani sa alcatuiasca
un nou cod. Pana in 1863,(Comisia a folosit ca principal izvorproiectul codului italian
pisapdit iar dupa aceasta dat~'a urmat modelul Codului civil francez al luiNapoleon
din 1804 si Legea
belgiana din 1851 in materia ipotecilor.
-.
.
Codul civil a fost adoptat in) 864 si a intrat iJ:!_yjgQ_arela 1 decembrie 1865.
Codul civil era format dintr-un preambul, trei carti si dispozitii finale.
_"
Codul penal a fost publicat"in,L865 si a ramas in vigoare. pana in 1937) La
intocmireaIui
s-a luat C4 rnod~L~2~!~l penal francez din 181 0 ,~~iintr-o oarecare
masura ~i\J:::QdlJLp'~1JJ;l.~J?rusi~
din 185 V 0 data cu adoptarea acestui cod s-a realizat
unificareadreptului
n~s!~ pe.flaL; .-.. .'
Prima lege de procedura civila a Rornaniei a fost Codul de procedura civila pus
In aplicare la 1 decembrie 1865. Acest cod a fost redactat folosindu-se Legea de
procedura civila a cantonului Geneva din 1819,care la randul ei se inspirate din
<'G.o.Qul deproceduracivila
al Frantei d'ig(806)unele
dispozitii din 1egea belgiana cu
privire laexecutarea silita si unele norme procedurale din legiuirile noastre mai vechi.
Matenaera-imp~r1ita
in _75.~I1i:
Codul de procedure .p~.!1Jllaa fost adoptatsi aplicat concomitent cu Codul penal
si a avut ca sursa de in~pi~~tie Codul de instructie criminaUfirancez",nilTso"s':'"
.
.

---

..--.+--- ..:..--------.--.------~'------

-.~.-----~- --

_ _-_
.._._- _--

Urmeaza Dreptul ~i Statui roman in perioad(~~ii.~~)

,/
,
Importanta pentru statuI burghezo-mosieresc este Constitutia din (1866,-'care a
fost instrumentul fundam~~taLde.-iQnducere-asta-h{i~i.
modiftcata in mai

Eaa:"[ost'

malte--rKnduil.'iI;u~~ui1879 s-a ..m~dificat'art:'-i,--prevazandu

l?OS!QtIj~~tea
de

-se

(naturalizare)a tuturor strainilor, indiferent de religie,-cu precizarea ca numai romanii si

~ceI'iia1uraTl~ati' ro:m.rii puleau dobandi imobile rurale
in Romania,
iar in 1884 s-au
.~._'k,~",."'
..,.......
. ..' ... -.
modificat dispozitiile privind ~leg_~!'i!~_~l~~torat~:
Romania,
potrivit
acestei Constitutii,
era 0 monarhie
constitutionals
parlamen!~ra, l<2..cu~l
in viata de stat era detinut de catrecrnn)( devenit apoi
rege),wven;')~~l)
1L~~:~!ttr!!Hi
a vietii politice nu a fost parlamentul, ci re. e~ ~i IDI~",~mE.l.
Regelui is-au
acordat prorogative importante, cum ar fi dre hiT-- de adi~Jilva .':.'
yarlam_e~t~J si ~ijla
corpufelecforatlahOralegetY
ajungandu-se-ra-'s[tui~
care
nu-"'parlamentulraceaguvemul,
ci invers, ''..,,,",
,guvemul
facea parlamentiiD potrivit
- .....
,
-Th....
principiuluir..regele dornneste, dar Il:Uguvemeazij'/.
Se c~nsacra acum priil~ipi~l separati~iput~ri!or, ~11s~~!, re~tE!,~2!.~_2E~~_.ll:!~~_
.sl}mula -.Jlllte!:'~~",~x~cuti.y'~~jJ~isl~ti..va;...R~g~l~ }~:yea totu~i\ 1pltIahv:i legislativa,
('..<.-.'-'""","~.-. ".,--

......,

., _.

. .

,--

-"

. -----.,-.-""--

...---~.~

-- ......
---

~.,,

'::1+J't{~~~"

;.-F'-

.
~--"~----"""~~--""....,.:..-~

:--..,-.~.:

:.~~::::r<'Y'~~~.!:.~'"I':

f~)"tEKg!!!~~~.~~~]tl1~El~i
&~9~.~~~.!E~.~!~)
..
.

In perioada 1866-1918-organele

~1 gUX~!Al!h
,_

""",~.--.--.,..,
'--.-..-~.-------

centrale ale administratiei

- - -'-' -

_--

--~

_oJ

.'

. ~

de stat au fost regele

__~

._

~_c

._-_._.,.

.'
... __... ..._
_-~'-~--<-'--""-~'-,
-:,.
.~,.._"~.... ;::~._._.Q~~~l1?-.~.L~r.aformat
din i~6talitatea ministerelof) ~i~c!iona
sub pr~~~dintia~ _
'primului ministru.J
..
. -...... ....--- -,- ..~
--- .
-~~""'"'"7.-:~

......~..-" ._...

, ...._._
._._,..-.~~""'f...-

La

--7 _m~_LJ~72_/ s-a

elaborat legea pentru responsabilitatea ministeriala,

implicand deopotriva raspunQere.~.~jYUa,'penal~si, adjacent, politics pentru ministrii.
Cele mai importante ministere erau Mlnisterul deInterne, Ministerul de Finante ..
~iMinisterul de Justitie.
.-...
.
-'
Ulterior au aparut Ministerul Agriculturii si Domeniilor, Ministerul Sanatatii
---"
Ministerul Industriei si Comertului. -----.
Ca stat -unitar, Romania '~ fost Impartita in judete si comune.
In ce priveste institutlile ~i ramurile de drept, dreptul civil a cunoscut 0 sehe
de transformari substantiale in domenii ca proprietatea, conditia juridica a persoanei si
contractele.
in 18~7 s-a adoptat prima lege pentru incurajarea industriei nationale, prin care
se precizau conditiile necesare pentru infiintarea unor intreprinderi, precum si
<!Ylll!qj~l..Y acordate celor care Ie infiintau.
-.- ..---Un loc important l-a-ocupat1iigl~!!l~J1tflr~~L.J2roprietatii asupra inventiilor
_!_e.hnicea de'~~_t?l~r
sau a _I?0d.e.lelQ~jl1_Qg~triale,
realizata prin Legea asupra marcilor
_d~,c.{~~Ij~~.icomertdin
aprilie 1879-j si Legea asupra brevetelor de inventie din1806 .---....--.----.-.---.-- ...

(e

,_.'

.-__-, ,-~_.

.__
~

",;.. '_' __
."~'4~'__'_-"-'-__-~

, Legeaminelor din 18?~,;aconfirmat'creareaproprietatii miniere-.

Dupa.crearea Bancii Nationale in 1880jintreaga viata bancara a fost controlata
de aceasta. . ---.
.. .-.-'--------~-,-~" ....
~,..
,
Cele mai semnificative reglementari in materia persoanelor au fost cu privire la
persoanele juridiee.~~~~Ae
,c~mert dinU~~gjs-a aplieat in Romania R~.ainlB.8I,)
cand s-a adoptat un nou cod comercial.medificat ulterior In 1895, 1900, 1902, 1906.
El cuprindea patrU:c~~E Despre ~com~rcii.L
i~$~nere, Desp;,e,qpmerc.iy.~:mq[itL;;:~i
despre navigatie, Despr~gliYn:~n~ Despre exercifiulJ!J.;!i1Jn[jgi~i;g1J1;?~1g1e.
-~'-"'-Rei~ieriientarriiol au fost In domeniul rasp~JiertL~.iyile.
In materia contractelor s-auprodusmodificari mai ales in privinta c.I1J.r~~t':lJui,
__.c:l~!3:~_~nq~~e.
c:.~E:!!~,S~~o\~~au~Y2i.e!H~~gri~()le
dintre m~~i~!i ~L!W~i. aveau ca obiect
arendarea unor suprafete dt?pa!!l!nt.
--_ .._.....--.----Cea
mai itnporianta modificarea facuta Codului penal pana In 1918 a fost cea
din..!1 februarie 1874, cand au fost transformate in delicte 18 crime, In scopul nu de a
indulci p~depsele,crae a lescoate .Qi.I!_2mR~t~I!t~".~l.!rti.i
cu]uri. ..
Codului penar-rs:au-ictaugat
si uncle legi speciale, cum au fost Legea
sindicatelor,
asociatilor
profeslonale,
a functioIl~r~I~["opuPlici,
jll~et~~or,
__
-----~~---...-A--..
-" ..- -'.-.-..-.-~'_.' -- -....
cOIll~nelor ~i a stabilimenteiorpublice,
prin care incetare~J~c.~!l~}, in ,?~__
<!~~~v::t,.
in legai1!r4c:u...~f!.r~q.~df:1<qzQQj"prin
care se i!l.U!!l!nCi-spiomijul,
tradareFl-~~pa!!i~ si se org~~a.~j1.1.s~t~le mili!~
in domeniu(proce.dUri( civile, cele mai importante modificari au fost introduse
in anul 12QQ. Noua procedura nu-oamai avut un caracter preponderent contencios, in
sensul
procesul sa se desfasoare in sedinta publica, ci se putea desfasura si in
cabinetu1 presedintelui, urmand a se pronunta hotarari rapide, de obieei eu cara~te,r
provizoriu, procedura aplicata mai ales in raporturile proprietari-ehiria~i.
1,;;.,

-a-fast -cjJitlca~(!K(f~~V~ir(p;edepslta,-~e.gea

c~

i9

Dreptul procesual penal a cunoscut adaugarea unei proceduri speciale, In 1913 '"
prjlL,f!$ea l!r~~itoare.{a. instructia si judecarea infractiunilor flagrante -. L~g~~
-c-Jrziculuiparchet, caracterizata prin pronuntarea unei hotarari, chiar in aceeasi zi pentru

cei prin~l'in flagrant delict.

--- .- -- Conform dispozitiilor din Legea pentru organizarea judecatoreasca din 1909,
instantele de judecata erau judecatoriile de ocoale, l;!~lJanesi rurale, tribunalele de
judet, ~u.!.ljIe de Apel care functionau in Bucuresti, avand 4 sectii, in Craiova, Iasi si
Galati, Curtile de jurati, care functionau in fiecare judef:- tind compuse din(jio('
j~'decaioifde la tribunale ~i 12 jurati. .
--'----' 'r.urtea de Casatie.ica instantasuperior ierarhic celorlalte, era cornpusa dintr-un
prim-presedinte,
3 presedinti"_ de sectii si 24
consilieri .
.. .. .-~
..
-----'

..
7,,~, -

,"."

Dreptul ~istatuI roman in perioada interbelica

,,"'-..--------

-'-~"

-.~~

J :-.~-- ..
-~~"""'__

In aceasta perioada are IoctMarea Unire;de la(Ol.12.1918) care a facut ca

Romania sa devina stat cu o6n?.IimeIl!.~.4.~ aflandu-se In ceea-ce priveste populatia si
suprafata pe locul....~irespectiv J9 in Europa':)
Se elaboreaza 0 noua Consiiiiifie in (r923)la care._--.--'..--<s-au. -.....folosit
textele
celei din..
__
......
- ........
~- ..-... . .
1866, noua Lege fundamental a cuprinzand{8fitlulr~l'l)_~_Q~ (JrtlcCile?Se prevedea ca
Romania este stat national unitar si indepenaent~l ca-teritoriul ei este inalienabil. A
fost consfintit regimul parlamentar si s-au consacrat cirepturile si libertatile
cetatenesti,
'.'
0 noutate In materie constitutional a a fost COI?-!r2!l-1l
constitutioI}~Ji!~!.UJegilor,
ce urma a fi exercitat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si contrgIY_l
J~g'!J.!l~!tt~c~el9.!a,4.1E-~~!,~!r~tye
de catr~inst~nt~le judecatoresti,
o alta lege in aceasta perioada a fost Legea organizdrii ministerelor, prin care
toate ministerele erau organizate ill mod unitar.
In ce priveste dreptul civil, reg1ementarea de baza In materie a ramas pe mai
departe @u1JiL\dLi:OliianjJ.ID_L~64~ompletat cu 0 serie de legi noi. In Transilvania
s-au mai aplicat dupa 1918 0 serie de dispozitiidin codul civil ..~u_~tri_Cl_~_
si ale unor legi
maghiare,
in
masuI~LincaJ:e
nuau
fost
.abrogate
de
legile'cIvlle
elaborate
In Romania
.
_
~-."-.,<.- ..--,..~-,
. _'.
'-''''-'''''~''r. .-_

~~"~..,,.~~

.:J

--~

._...- .....

".

r"'''--''

(r~J3)

in ace~~an~~~~~~adin
prevazut Ca!~9g~tiil~_~~~6SQfuji!t\1!ec
in proprietatea
statului. S-a procedat la nationalizarea unor intrgJrinderi, ca cele de. armament si
.uneleuzine metalurgice, Statui 'amestecandu-se"tot
mult in viata economica ~fIn
dirij ar~.~_pJ:Q4ucfier
~1arepartiti ei.
---Legislatia de irnproprietarire a taranilor a cunoscut legi distincte. Intr-o prima
etapa au fost adoptate acte normative de expropriere a unor terenuri arabile apartinand
Casei regale, Coroanei, ale persoanelor juridice. Terenurile expropriate au fost trecute
inproprietatea ~lui
cu plataunor s~bsia~ti-~l~,ge~p.~g\lbiJ.i
---In anul Q?l.~..J\l-fostelaborata Legeaprivitoare la rislic.~r~ajnCflPJ}citatiif~meii
maritate, prin care s-au
abrogat unele dispozitiidin
C.94~LiviL,,~~.~
din
Codul
de
...---"0..__ ------.,
_-=...-- ~.- --.-'''~- ..- ..'.~. ~.,;...;. ....' _. ~_....- ...I..._.
.
.--..._ ..~....
" "'.__

mar

""._~_-<._~ .... '

10

procedura civila, prevazandu-se di femeia poate sa-si instraineze bunurile rara

incuviintarea sotului.
'" '
~
In privinta persoanelor juridice - personalitatea juridica se dobandea pe baza
unei proceduri speciale care se desfasura in fata instantelor judecatoresti.
Legea pentru persoanele juridice din 1924 nu are in vedere toate persoanele
jUlidic~, ci numai asociatiile si ful)<:latii1e
cu scop lucrativ.
~
In privinta contractelor, de 0 atentie deosebita s-a bucurat c..Q!!1[a~Wl~e

imprumut.

'

Contractul de vanzare-cumparare
a suferit modificari, in special pentru
vanzarile cornerciale.
Legislatia
muncii din aceasta perioada cuprinde rezolvarea conflictelor
colective de munca, legea din 1920, care admite dreptul la
exercitiul acestui
drept fiind Insa ingradit de 0 procedure complicata ~i greoaie de arbitraj intre patroni
si muncitori, de obtinere a unor hotarari din partea organelor de stat si de trecere a
,_un()r_termene. Legea interzicea grevele cu caracter politic, precizand ca incetarea
colectiva a lucrului era
numai pentrucauzeprivindcontractul
de munca.
Dreptul la greva a fostsi mai mult restrans prin Legea din 1929 .asupra
contractului colectiv de munca.
,
In anul 1929 s-a dat pentru prima data 0 reglementare completa si unitara a
contractului
_._..--_.,x:":
.de .munca,
In domeniul procedurii civile a continuat sa se aplice Codul din 1986.'~
Legea de organizarejudecatoreasca din 25 iunie 1924}prevedea' ca instantele
sunt: judecaterfile urbane, rurale sau mixte, trtbunalele, care functionau in fieeare
capitala de judet, eu una sau mai muIte sectii, curfile de juratf, e"ateuna pe langa
fiecar~ tribuna~,. C~JjJte,~,~~,,_~Pe,~!!o.,20ua~ __~,-t~~~.J~~,,~i Inalta Curte de
Cas~Ji~_.iJ.!!_~!iJi_~,_l!l~tant~~up~ema.
,,' ' Le~e_~~ului~Q..~voeati afost modificata ill 12.9f), apoi In ~223si 1~75.
In domeniliCdrepttiiiirpenal si proeedura penal a au fost adoptate unele legi
penale speciale, in ~3 Legea pentru reprimarea spec\!J~ij1i~it~, iar ill !?~4,Legea
pentrureprimarea
unor infractiuni eO,ntr~)in~<,~ii~p'?b~e ~L~g9 ~~rzes~!D,. care
pedepsea eu privarea de libertate de la 5 la 1 ani, eu a~(!nzI substantiale P~~~!_ care
atentau laproprietatea sau demnitatea persoanei.
- "In 1936 a intrat in vigoare un nou 'cod penal, care se eompunea din J_Earti:
,di~po~~ti.t~~i~~~r~~e, dis~iljj,_privi~d
crime__~id.elicte
si dispozitii privind
contraventiile.
------In dorrieniuldr~hJll!i ,p~Qcesual,este de remareat extinderea dispozitiilor Legii
micului Parchet din 1913 pe intteg teritoriul tarii.
------'--'--.
.-'-----'--lii-aulll 1936~afost adoptat unnoucod de procedura penala, care a intrat in
vigoare inJ93I;'preluand 0 serie de dispozitii din codul penal de la 1864, ale Cod~lui
penal aplicailn Transilvania inainte de 1918 si inspirandu-se din unele coduri straine,
in special din eel de procedura italian din 1930.

greva,

permlsa

,>."

11

Fazele procesului erau cercetarea, efectuata de politia judiciara, urmarirea, prin

care se promova si se exercita actiunea penala de catre Ministerul Public si judecata
care hotara
---------,-asupra procesului.
Sentinta era pronuntata de judecator pe baza convingerii sale libere, inclusiv
dreptul de a administra pro~~.L en~ motivata.
La inceputul anulu(L?~8 .cursul firesc al vietii democratice din Romania a fost
intrerupt de instaurarea decatre regele Carol al Il-lea a unui.regim monarhic autoritar. .
-------Carol al II-lea s-a manifestat inca de la inceput dreptpartlzan~~~Tg~verriKl:(
de mana forte, guvemul trebuia, in opinia sa, sa raspunda de faptele sale nu in fata
Parlamentului, ci a monarhului insusi.
Regele Carol al Il-lea a abdicat in septembrie 1940 In favoarea fiului sau,
Mihai, iar la t4_ s~pt~~Q~.L~JJ:t:9 Romania s..~--pioaam~at;~(~~_iI~h~F1.~gi.iiat:4 in care
GaT.g,~t_.deFier a dezvoltat teoria utopica a purificarii vietii politice, trecand la
suprimarea
persoanelor indezirabile.
Prin Decretul nr. ]J_10-~J~QX!!C!ri~-121J S~~~!.Qgat4eIlllrnin~a de Stat National
Legionar, maresalul Antonescu avea puterea deplina In stat, guvernand prin decrete---leg(pe' ca~, r~g~l~J~ __
~?ill!la,Iara a-si putea exprima pozitia.
LaQO f~~~r!~\!?3~::a--puhli~l!LQ_QQl!tfonstitutie,
ce urma sa puna bazele
noului regim, redactata deUEristt.!I_.Ist.rat~}yl~Ic~~DPrin prevederile sale, pozitia
monarhiei s-a intarit in mod considerabil.
Constitutia din 1,938 a declarat pe rege cafiind, .
caiiiC~t~~luD
Prin Decretul regal 4tl!~~2~T~2Ei~~949
sa su~pendat Constitutia din 1938,
guve.~~~~~J~LtaQ-~ndlJ-:se.f&r~;.(l-~~nJ!itNJ~)
- -------.---~------ ..-- --La 14 august 1938 a fost proniUlgata Legea administratiei, potrivit careia
unitatile cu personaHtate juridica au fost comu~a'
fiiiuttll:"jude~( devenind alatura
de plasa 0 simpla unitate de control.
----------------,_.--,-In prlvlnta>ctreptulul'C1vli auguvernat In materie dispozitiile Codului civil de 1a
1864 si ale legilor elaborate ulterior ill completarea sau modificarea acestui cod.
----In anul 1940 s-a reglementat situatia juridica a locuitorilor evrei din Romania,
care nu
puteau .__---~------.~.-1.-.
ocupa functii sau __
exercita
anumite activitati' si fiind __
incapabili
de a
_____
~_..~
...
_._
...
_.~._.
~_ob~~L~9Pri~t~ti ruraleinRomania,
In 1940 au fost oprite si casatoriile intre romanii de sange si evrei, .chiar daca se
incheiau In "afara granitelor tarii. FunctiQParit,J~upHfi~DJ!._se puteau la randul lor
'casatori cu persoane de origine etnica straina.
Tot In dome!!j.l.!!J'.l!!lHi~rs:au p~odus-' In anul ] 943 modificari In legatura cu
situatia copilului natural, stabilindu-se
ca se putea recunoaste,
de catre tata
p~a.~.~stuLS<?pj~.prin~li.ten
de~1~raJie sensa IaOfiterul Starii civile, fie
.

~r

,"I'

pri

.--..

2St~.!:lE.~_~?
j~~!_i.t~

Copilul astfel recunoscut avea In privinta succesiunii tatalui sau aceleasi

drepturi cand venea in concurs cu copiii Iegijjmi.
.
Legea penfru-organiZ-are~-Judec~toreasca din august 1938 a creat d...ua~l.':l:ri~e
l~oJii,
introducand du51ec~Qt!~,',',~,~()~~~.~!,~~)
hQ!araDl~,,. __
~Qrganel.or.--..puterii
Jud~tore~ti
fiind!p'~~~~~_~~~~!e
~.,~,~.~.~<:~~I~~~l.!l_.!!~~~!.!?~~~l.

12

Au fost aduse 0 serie de modificari si completari codului de procedura penala

din 1.?37,
cum ar fi disparitia din randul instantelor pen ale a curtilor cujuri .
.,-.-

"

In ce priveste perioada de dupa 23 august 1944, aici punctam urmatoarele

aspecte:
"- "-Organele
centrale ale statului au fost ~regele,
...~.
"
-- guvernul si parlamentuL
- -- -- -...
Inlaturarea monarhiei si proclamarea Republicii la )Od~c~mJ?!i~194'fau
fost
consfintite din punct de vedere juridic prin Legea nr. 363 pentru constituirea Statului
Roman In Republica Populara Rornana, lege
a abrogat toate nonnele
constitutionale In vigoare.
Promulgarea legilor a apartinut Consiliului de Ministrii,
in domeni ul dreptului civil, prin decretul-lege nr.(8-16/23 martie 1~4$';prin
'..

-care'-

intermediul reformei agrare a fost ~ichid~!~.!nCl:r~~lJ2~9pIj~1~!~]~iric1aj-~~i

mosierimea
_~ii_~lasa,iar prin etatizareaBancii NationaleaRomaniei, StatuI a devenit proprietarul
celei mai mari si mai puternice institutii din tara. In 1947 afost'-adoptatfLegea pentru reglementareacirculatiei si stabiliriiregimuluijuridic alimobileloragricole,". ._-.....- .
0--- -- .. TJ~bYi.~~~mintitasi ~eg~c:u~~q~J~gl~m~l1tarea~ciicul~l1d_produselor agrico J~,
din tiulie 1947,i care a instituit (sistemul cotelor obligatorii, in raport cu puterea
ecoAoIriidi a- gospodariilor tarane~tI"-~-"-- _... ... - .. - ../----"
..
-.. Drcptul .p~!1al si dreptul pr9~.t:!!!~L.p.~n~~
a cunoscut elaborarea unor legi
speciale pentru urmarirea si pedepsirea criminalilor de razboi, a profitorilor de razboi
si ~~~qrV~!lo~~!r4~"4~~~.siIizi!iirii,~"-.- '.-.... . ...- .
". . .
.
Un loc aparte l-a ocupat problema !.~fgr.m~i_,!p'-~9~t'.\!e.
S-au adoptat acte
normative care au ingradit substantial
circulatia rnonetara, dand 0 putemica lovitura
.,.,
~... -- ..... ...
detinatorilor de capital.
--_._- -Prodamarea Republicii Populare Romane la 30 decembrie 1947 a marcat
trecerea tarii lntr-o noua etapa,
~-----~-"'''----'-'-'''''"''''-'
Prevederile Constitutiei din 1948 au constituit baza constitutional a a mfaptuirii
actului nationalizariiprincipal.elQIJl)ijJQage de12ro_ductl~:-care-s:~'fu.fiptuitprin Legea
ill.\l49M'fiunle
1948.
_._~_.F_._ .... _~_~.,-._.;_ . 0-- -- ~-Constitutia din 1952 a consacrat consolidarea puterii democrat populare, ea a
proclamat R.P.R. ca Statal oamenilor muncii de 1a orase si sate, in care baza puterii
populare 0 reprezenta alianta clasei muncitoare C1.1 tij(anim~~, rol conducator avandu-l
clasa muncitoare.
- -- -- -"-'-'-'----..- .-....- .. ...- .,....
~.

,,

__

"

_.

__

"40-.-

,,,,.

'---"

'.~

..-....~

'.

_~

~':!'"-.,.-..,~:.-.' --,'-.

__

~.!;f1'.

~..._.

,-

I.-~_"" ...-

-'

-.~-'_-

..

-~.-

. -. -'-"' .. -..

". --

",- .'-

{',

Organele administratiei de stat au fost 9~~!1iUllLg~Jy1~.~~!pi,ministerele si

celelalte iIlstitutii centrale administrative de pe langaguvem, si comit~t~l~~~~.Y!lt~~

afe"sfaiUrli~~
-p~pulare~--pe-pian "i<iclir"'-~ -~,.-.---'" '.-.'---..---.. , -'-lii-pnvinia 'o~gamzaril.jM9..e.catore$ti.-s-au
..-!:eat ca

--"-.~'"
..- ...
.
organe noi I~s!H!~
si

__
!'!.~~~.I~,.~:'~'
organi~ate pritf}$~pe".ur~.,i.~~.A~!!J~;;51,:)

.'
..
.
Pentru solutionarea 1!tlmlh?Lpg!!:tA!Q!11~le_!g1r~_Qrgm1~1~,
l~.~!~!UpI1~",,~:'
sta!~
organizatiile si intrepgp.d~ril~_~q)J.lQIl1!f_~
__
~l~_,~l~rn.l\li,
a fost creat, pnn~:Etr:~~..,....~
-J95,1;Aibitrajul CieSlat. Tot in 1?54 s-a reglementat prin Decretul nr184 or!?~n~zarea
~.:~;..t'

",-'-'" ....,

--.,.,

-...:.:...-/

.1\3

.
si exercitarea profesiei de avo cat: iar prin Decretu! nr. 7911950 s-a crcatNotariatul
de
Stat.
Au fost create Cornisiile pentru solutionarea litigiilor de munca $i eonsiliile de
judecata tovaraseasca. Pe langa intreprinderile si organizatiile eeonomice, institutii de
stat au fost create ofieiijuridiee, in baza Decretului nr. 14511950.
Codul civil din 1965 a fost mentinut in vigoare prin adaptarea sa la noile
eonditii. -.
, In privinta statutului persoanei a fost adoptat Decretul nr. ,31/1954. privitor la
persoanele fizice si juridice si Decretul nr. . 32/1954, pentru punerea in aplicare a
acestuia $i a Codului familiei.
"--- ' .
o serie de reglernentari speciale au intervenit in materia contractelor,
intervenind 0 categorie speciala, cea a contractelor eeonomice, eontraete incheiate
intre, organizatiile socialiste.
.
In domeniul dreptului sueeesoral, Codul civil a fost modifieat $i eompletat eu 0
serie de dispozitii noi in privinta drepturilor sotului supravietuitor, stabilite prin Legea
nr. 19/1944, S-a introdus procedurasuccesorala
notariala.
'-'-'-"'-'" .
In domeniul dreptului penal a dimas in vigoare Codul penal din 1937, fiind
aduse noi reglementari in domeniul infracriunilcr, consideratemai periculoase pentru
noua putere, cele impotriva securitatii Statului, a proprietatii socialiste si a sistemului

economic.
Prin Legea nr. \i 8/1948.. s-au adus modificari codului
introducandu-se principiul rolUiui activ al judecatorului.:
-'-" .

'....-.-A..--..,.--.""-----""'~"'- .....
.-.,-,
..--

~.

de procedura

civila,

. ~.

in

ce priveste perioada de organizare a Romaniei ca republica socialista, un r01

deosebit Il oeupa ~~_g~~}Jn~me.lor din anurT911) conceputa ca 0 lege-cadru a intregii
organizari si activitat! financiare,
. . ~..
Prin Legea nr. 2/1973 a fost infiintata Curtea Superioara de control financiar.

""..~- -

14

.:.

,-...

.,

'