Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ofer
se
de
pentru
S ct.
PD dPD
tg
PS dPS
PD
b)
PD1
4
PS
PD2
......
PDn
Curs 3 (16.10.2012)
1.3. Valori caracteristice ale parametrilor de diagnosticare
5
PDnom
PDadm
PDlim
Funcionare normal
Aten ionare
Rodaj
CORMENT
Din acest moment starea tehnic a sistemului nu mai este considerat bun, iar
utilizatorul su este avertizat de necesitatea unei interven ii corective; sistemul poate
funciona, dar nu n parametrii normali, existnd posibilitatea ca n viitor s se produc o
defeciune major.
Utilizarea n continuare a sistemului, fr nici o interven ie corectiv va conduce la
evoluia mai rapid a parametrilor de diagnosticare pn la atingerea valorii limit. n acest
moment se interzice utilizarea n continuare a sistemului i se procedeaz la repararea lui.
Valoarea parametrilor de diagnosticare nregistrat la sfr itul perioadei de rodaj este
valoarea nominal.
1.4. Etapele activitii de diagnosticare
Unul dintre principiile importante ale diagnosticrii l constituie efectuarea verificrii
strii tehnice a unui sistem n condiiile realizrii unei eficiente maxime, ceea ce implic,
printre altele, i executarea verificrii ntr-un interval de timp ct mai scurt. Pentru a realiza
acest deziderat activitatea de diagnosticare poate fi etapizat. n principiu aceast
etapizare are n vedere verificarea global a strii tehnice a unui sistem complex ca o
prim etap. Rezultatul acestui prim test este de tip binar: "corespunztor" sau
necorespunztor. n cazul n care rezultatul este corespunztor activitatea de
diagnosticare se consider a fi ncheiat, starea tehnic a sistemului este caracterizat ca
fiind bun, iar sistemul este retrimis n utilizare. Dac rezultatul primei etape de
6
de
diagnosticare
cu
informativitate
adecvat
acestei
Curs4 (23.10.2012)
Valoarea lui v este influenat de: starea tehnic a sistemului de distribu ie (faze de
distribuie, nlime de ridicare a supapelor), starea tehnic a traseului de admisie, n
special colmatarea filtrului de aer, starea tehnic a sistemului de evacuare, n special
obturarea reactorului catalitic i/sau a filtrului de funingine, regimul termic al motorului
(starea tehnic a sistemului de rcire i nclzirea prealabila a motorului).
i este influenat de:
- etaneitatea camerelor de ardere;
- regimul termic al motorului;
- sarcina i turaia motorului;
- corecta iniiere a arderii n ciclul motor (avans la aprindere sau injec ie, ardere cu
detonaie sau aprinderi secundare la MAS, calitate corespunztoare a pulverizrii la
injecia direct);
m depinde de:
- starea tehnic a sistemului de ungere;
- calitatea i temperatura uleiului de motor; se verific tipul uleiului i de cnd este n
motor; temperatura uleiului trebuie s fie mai mare dect 60-70 0C;
- starea tehnic a cuplelor cinematice din motor (lagre, piston-cilindru, angrenaje,
supape-ghiduri de supape etc.);
tr depinde de:
10
11
12
13
Curs 5 (30.10.2012)
2.2.3 Dimensionarea volanilor
Volanii trebuie s simuleze ineria autovehiculului aflat n deplasare cu viteza
variabil (accelerare sau frnare). O parte din for ele i momentele de iner ie se manifest
i la ncercarea pe stand; este vorba de momentul produs de iner ia la mi carea de rota ie
a roilor motoare i a pieselor cinematic legate de acestea (elementele transmisiei i
piesele n micare din motor). Rmn a fi simulate rezisten ele datorate iner iei masei
automobilului n micare de translaie i ineriei la rota ie a ro ilor nemotoare i pieselor
cinematic legate de acestea. Rezult:
14
15
16
Capitolul 3
Diagnosticarea mecanismului motor al MAI de autovehicule
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
chiulas
cilindru
piston
segmeni
bol
biel
lagr maneton
manivela arborelui cotit
lagr palier
contragreutate
carter inferior
- uzura cilindrilor;
- uzura fustei de piston;
- fisurarea cilindrului;
- griparea parial i intermitent a pistonului n cilindru;
- uzura segmenilor;
- spargerea segmenilor;
- blocarea segmenilor n canalele din piston prin cocsare;
- spargerea marginilor canalelor de segmeni din capul pistonului;
- uzura canalelor segmenilor;
17
Zona superioar este zona vecin camerei de ardere, unde se realizeaz cele mai
mari temperaturi. Aceasta face ca uleiul s fie mai cald i n consecin s aib o
viscozitate mic.
18
Zona dinspre p.m.i. este zona n care sufl vntul atunci cnd are loc admisia.
ncrctura proaspt poate avea microparticule de praf. Aceste microparticule se lipesc
pe oglinda cilindrului favoriznd uzarea abraziv.
- fisurarea sau spargerea capului pistonului (n cazul unui MAS care func ioneaz cu
detonaie)
- Garnitura de chiulas poate s fie distrus atunci cnd apare detona ia sau cnd
regimul termic al motorului depete nivelul normal din diferite cauze.
Chiulasa:
- fisurarea chiulasei;
- uzarea scaunelor supapelor i talerelor lor
- griparea supapelor
- nmuierea sau ruperea arcurilor de supap
- dereglarea jocului termic al mecanismului de distribu ie
06.11.2014
3.1.2. Parametrii de diagnosticare utilizabili la evaluarea etan eit ii camerei
de ardere
- presiunea de compresie;
- curentul absorbit de demaror;
- debitul de aer comprimat introdus n camera de ardere;
- evoluia presiunii n colectorul de admisie.
Curs 6 (6.11.2012)
3.1.3. Msurarea presiunii de compresie
Valoarea presiunii la sfritul procesului de comprimare depinde n mare msur de
nivelul de etanare a cilindrilor (a spa iului de deasupra pistonului din cilindru). Cu ct
etanarea acestui spaiu este mai deficitar cu att presiunea la finele comprimrii va fi
mai mic, deoarece o cantitate mai mare de gaze va putea prsi incinta supus
comprimrii.
Parametrii care influeneaz presiunea de comprimare sunt:
- parametri de stare ce definesc nivelul de etan are a cilindrilor;
- turaia motorului;
- regimul termic al motorului;
- pierderile gazo-dinamice din admisie.
Din punct de vedere al diagnosticrii doar prima categorie de parametri este util,
ceilali trei parametri putnd fi considerai parazi i deoarece ei influen eaz rezultatul
msurtorii fr ca acesta s fie, de fapt, afectat de o etan are incorect a cilindrilor.
Turaia motorului
Valoarea cea mai mic a presiunii de compresie se ob ine la tura ia cea mai mic a
arborelui cotit, regim n care deplasarea pistonului n cilindru se realizeaz cu viteza mic
i deci gazele comprimate au mai mult timp la dispozi ie pentru a evada din spa iul n
care sunt comprimate.
Verificarea presiunii de compresie este logic s fie efectuat n regimul n care
scprile de gaze sunt maxime, deci la cea mai mic tura ie a arborelui cotit (tura ia de
antrenare a arborelui cotit de ctre demaror).
19
Acest regim de funcionare prezint ns un dezavantaj: varia ii mici ale tura iei
conduc la variaii importante ale presiunii de compresie datorit pantei abrupte a curbei din
grafic specific turaiilor mici.
Pc
pc2
pc1
nd
nmg
n
20
21
Mod de lucru:
Operaiuni pregtitoare - sunt menite s elimine sau s diminueze influen ele
parametrilor parazii. Ele constau n:
- verificarea strii tehnice a bateriilor de acumulatoare;
- verificarea strii tehnice a cablurilor, conexiunilor i contactelor circuitelor electrice ale
demarorului;
- verificarea strii tehnice a demarorului;
- verificarea filtrului de aer;
- nclzirea motorului (tapa minim 80 0C , tulei minim 65-70 0C);
- demontrarea bujiilor/injectoarelor de la to i cilindrii;
- deschidea complet a clapetei de accelera ie la MAS i men inerea ei n aceast
poziie.
Msurarea propriu-zis
Se cupleaz compresmetrul la orificiul bujiei/injectorului primului cilindru
asigurndu-se prin apsare suficient etan area zonei de cuplare; la MAC, datorit
valorilor mari ale presiunii de compresiune, apsarea manual a compresmetrului poate
s nu realizeze etanarea necesar. De aceea compresmetrele pentru MAC sunt dotate
cu o prghie cu ajutorul creia compresmetrul este apsat pe orificiul injectorului. Un capt
al prghiei se sprijin de urubul care fixeaz injectorul n chiulas, iar celalalt capt este
apsat manual.
Se acioneaz demarorul pn cnd acul 8 al compresmetrului i stabilizeaz
poziia. Se citete i se noteaz valoarea presiunii de compresiune astfel ob inut.
Se descarc compresmetrul deschiznd supapa 1 prin apsarea extremit ii tijei
sale pe un corp dur (blocul cilindrilor sau chiulasa). Se trece la cilindrul urmtor i se
repet operaiunea.
Curs 7 (13.11.2012)
Interpretarea rezultatelor
22
Localizarea neetanseitatilor
Dac presiunea de compresie este mai redus dect valoarea limita acceptabil se va
introduce prin orificiul bujiei/injectorului o cantitate mica de ulei in cilindrul respectiv.
Imediat dupa aceea se repeta masurarea presiunii de compresie. Daca de aceasta data
valoarea inregistrata este net superioara celei dintai rezulta ca neetanseitatea este
localizata la nivelul grupului piston-segmenti-cilindru. Uleiul introdus deasupra pistonului
patrunde in zona segmentilor si canalelor lor realizand pentru o scurta perioada o buna
etansare.
Daca presiunea masurata dupa introducerea uleiului ramane la valori scazute rezulta ca
neetanseitatea poate fi localizata la nivelul garniturii de chiulasa si/sau supapelor si
scaunelor lor. Se inspecteaza aspectul lichidului de racire din vasul de expansiune pentru
a identifica o eventuala prezenta a uleiului. Se controleaza, de asemenea aspectul uleiului
de pe joja de ulei. Daca el seamana cu cacao cu lapte, insemna ca lichidul de racire a
patruns in zona uleiului. In aceste cazuri garnitura de chiulasa a fost deteriorata. Pentru a
verifica etansarea supapelor se demonteaza filtrul de aer si se asculta in zona accesului
aerului in motor. Prezenta unor pufaituri cu frecventa regulata in regimul de mers incet in
gol semnifica o lipsa de etansare a supapelor de admisie. In mod similar se asculta
zgomotul produs de gaze la iesirea din teava de esapament in atmosfera. Prezenta
pufaiturilor cu frecventa regulata semnaleaza lipsa de etansare a supapelor de evacuare.
Zgomote asemanatoare, dar cu o intensitate mai puternica si frecventa neregulata in
admisie se pot datora unui avans la scanteie dereglat sau unui amestec prea sarac.
Zgomote neregulate produse in evacuare sunt generate de defecte ale sistemului de
aprindere (bujii defecte, avans la scanteie dereglat etc.) sau de amestec prea bogat.
_______________________________ FINAL _________________________________
3.1.4 Masurarea debitului de aer comprimat introdus in cilindrul motorului
Scaparile de gaze din cilindrul motorului in timpul procesului de comprimare se pot
produce prin mai multe zone (cuplul de piese piston-segmenti-cilindru, garnitura de
chiulasa, supape si scaunele lor, piese fisurate etc.). Masurarea debitelor acestor scapari
este foarte dificila sau chiar imposibila. Avand in vedere principiul conservarii masei,
potrivit caruia debitul de gaze care parasesc cilindrul este egal cu debitul de gaze care
patrund in cilindru, se poate proceda la masurarea acestui din urma debit, operatiune care
este mult mai usor de efectuat. Masurarea debitului de gaze care patrund in cilindru se
realizeaza utilizand o sursa de aer comprimat care se cupleaza la orificiul
bujiei/injectorului. In mod evident mecanismul motor trebuie sa se afle in repaus intr-o
pozitie in care supapele sa fie inchise iar forta de presiune a aerului comprimat sa nu
produca deplasarea pistonului in cilindru. Aceasta pozitie este cea corespunzatoare
punctului mort interior din timpul arderii; alinierea bilelei cu bratul maneton impiedica
deplasarea pistonului. Pozitionarea pistonului la PMI este convenabila si din punct de
24
vedere al scaparilor de gaze din cilindru. Repartizarea uzurii de-a lungul generatoarei
cilindrului evidentiaza o valoare maxima a acesteia tocmai in zona in care se afla
segmentii atunci cand pistonul se gaseste la PMI.
25
R1, R2 robinete;
M1, M2 manometre;
RP regulator de presiune;
IAOP incinta pentru amortizarea oscilatiilor de presiune;
J jiclor (diafragma);
FE furtun elastic;
DC dispozitiv de cuplare
motor.
Legea Bernoulli:
pierderilor gazoJ;
wj viteza
Se considera:
1 = 2 =
26
coeficientul
dinamice prin jiclorul
aerului prin jiclor.
aer
Q
Regulatorul de presiune are menirea de mentine constanta presiunea din avalul sau
chiar cnd au loc variatii importante ale debitului de fluid care il traverseaza.
Masurarea caderii de presiune se reduce la masurarea a doua valori ale presiunii
inregistrate in manometrul M2: p2* cand R2 este inchis si prin instaltie nu curge aer,
respectiv p2 cand R2 este deschis si prin instalatie curge aer din cauza neetaseitatii
cilindrului motorului. Diferenta dintre cele doua valori reprezinta tocmai caderea de
presiune dintre amontele si avalul jiclorului.
Factori de influenta paraziti
- regimul termic;
- diametrul alezajului cilindrului; la motoare cu alezaje mari se pot accepta debite mai
mari ale scaparilor de aer deoarece exista mai mult spatiu la nivelul gruplui pistonsegmenti-cilindru prin care aerul se poate infiltra.
Domeniul verde semnifica o stare corespunzatoare, domeniul galben atentioneaza
asupra nevelului de etansare al cilindrului, iar domeniul rosu indica necesitatea unei
interventii corective.
27
Localizarea neetanseitatilor
Se mareste presiunea aerului de la regulatorul de presiune peste valoarea de referinta
si se deschide R2. Se demonteaza capacul pe unde se introduce uleiul in motor. Daca
neetanseitatea se situeaza la nivelul grupului piston-segmenti-cilindru se va inregistra un
debit consistent de gaze care ies prin orificiul repsectiv; gazele contin si vapori si
micropicaturi de ulei. Se demonteaza filtrul de aer. In acelasi regim al debitului mare de
aer comprimat producerea unui zgomot specific curgerii printr-o sectiune ingusta perceput
la intrarea aerului in motor semnaleaza lipsa de etansare a supapei de admisie. Un
zgomot similar inregistrat la iesirea din teava de esapament denota supape de evacuare
neetanse. Aparitia unor bule de aer in vasul de expansiune semnaleaza o deteriorare a
garniturii de chiulasa. Se unge cu solutie de sapun zona exterioara de separare dintre
chiulasa si blocul cilindrilor. Formarea unor bule de sapun se datoreaza de asemenea
deteriorarii garniturii de chiulasa. Si in acest caz se inspecteaza aspectul lichidului de
racire si al uleiului din motor.
Curs 8 (20.11.2012)
Modul de lucru:
Ca operatie pregatitoare se prevede incalzirea motorului (t apa, tulei = 75-80OC). Se
demonteaza bujia/injectorul si se cupleaza instalatia de diagnosticare la orificiul ramas liber.
Se aduce echipajul mobil al cilindrului la care se face masurarea in pozitia corespunzatoare
PMI cu supapele inchise. Se mentine inchis robinetul R2 si se deschide R1, permitand
intrarea aerului comprimat in instalatie. Actionand surubul regulatorului de presiune se
aduce presiunea din sistem, citita la manometrul M2, la valoarea de referinta p2*. Se
deschide R2 si se observa pana la ce valoare a presiunii coboara acul manometrului M2.
Daca aceasta este situata in domeniul verde al cadranului etanseitatea cilindrului este
considerata buna. Daca presiunea este mai mica, iar acul se stabilizeaza in zona galbena
etanseitatea este considerata afectata si se recomanda o interventie corectiva intr-un viitor
nu prea indepartat. Daca acul se pozitioneaza in zona rosie etanseitatea este total
necorespunzatoare si este obligatorie o interventie corectiva imediata.
3.1.5 Masurarea curentului absorbit de electromotorul de pornire (demaror)
Electromotrul de pornire este o masina de curent continuu la care intensitatea curentului
absorbit este proportionala cu valoarea momentului rezistent pe care demarorul trebuie sa il
28
Cil. 3
180
360
Cil. 4
540
Cil. 2
720
[RAC]
Cil. 1
Cil. 3
Cil. 4
Cil. 2
29
180
360
540
720
[RAC]
Din analiza celor doua grafice rezulta ca etansarea cilindrilor 1 si 4 este buna, dar ea
este deficitara la cilindrii 2 si 3.
Factori de influenta paraziti:
- regimul termic al motorului care defineste momentul rezistent la antrenarea de catre
demaror;
- starea tehnica a sistemului de pornire (baterie, demaror, cabluri, conexiuni electrice si
contactul electric);
- pierderi gazo-dinamice in admisia MAS (pozitia clapetei de acceleratie).
Mod de lucru:
Se verifica starea tehnica a sistemului electric de pornire. Se incalzeste motorul. Se
cupleaza traductorul inductiv de curent pe cablul de alimentare al demarorului sau se
cupleaza direct osciloscopul la bornele bateriei de acumulatoare utilizand doi clesti. La
MAS se deschide complet clapeta de acceleratie si se mentine in aceasta pozitie. Se
actioneaza demarorul timp de cateva secunde pana cand se obtine diagrama intensitatii
sau tensunii dupa care se inceteaza antrenarea demarorului. Multe sisteme de
diagnosticare prezinta in locul celor doua diagrame o histograma in care este prezentat
nivelul de etansare al cilindrilor exprimat procentual. Ca element de referinta este
considerat cilindrul cu cea mai buna etansare, lui atribuindu-se valoarea de 100%. Din
pacate de cele mai multe ori nu este posibila identificarea cilindrilor. Pentru aceasta ar fi
necesar un senzor suplimentar: senzor inductiv al impulsurilor de tensiune amplasat pe
cablul de inalta tensiune al cilindrului 1 sau senzor al impulsului de presiune din conducta
de inalta presiune al cilindrului 1 la MAC. In acest din urma caz senzorul este montat cu
strangere pe o portiune rectilinie a conductei, el fiind de tip piezoelectric sau rezistiv.
Localizarea neetanseitatilor
Cele mai simple verificari constau in inspectarea aspectului lichidului de racire si uleiului
si in preceperea zgomotelor produse la mers incet in gol in zona admisiei aerului in motor
(cu filtrul de aer demontat) si la teava de esapament. O metoda cu caracter mai obiectiv
consta in inregistrarea evolutiei presiunii din carterul inferior al motorului.
30
Dezvoltarea unei presiuni ridicate in carter unui curent absorbit semnaleaza lipsa de
etansare a grupului piston-segmenti-cilindru. Daca presiunea din carter nu creste
semnificativ cand curentul absorbit este mic rezulta ca neetanseitatea se afla la garnitura
de chiulasa sau supape.
Curs 9 (27.11.2012)
3.2 Verificarea jocurilor din cuplele cinematice ale mecanismului motor
Cea mai precisa determinare a jocurilor din mecanismul motor se poate realiza prin
demontarea motorului si masurari directe. Aceasta metoda insa contravine principiilor
diagnosticarii.
Abaterile de la valorile initiale ale jocurilor devin periculoase doar atunci cand ele
depasesc anumite limite. De aceea, in practica, este suficient daca se verifica doar acest
aspect. Cea mai expeditiva metoda de verificare calitativa a jocurilor din cuplele
cinematice ale mecanismului motor o constituie auscultarea, care permite identificarea
31
cazurilor in care jocurile depasesc anumite valori; de exemplu aproximativ 0,2 0,3 mm
pentru grupul piston-cilindru, 0,1 0,2 mm pentru lagarele maneton si aproximativ 0,1 mm
2
3
6
C
D
32
Zona A
Pozitia: de-a lungul generatoarei cilindrului, pe toata lungimea acestuia.
Cupla cinematica: cuplul piston-cilindru.
Regim de functionare: mers in gol la turatia minima cu accelerari spre turatii mijlocii
Descrierea sunetului: frecventa medie, intensitate proportionala cu marimea jocului,
care se amplifica la accelerare. De regula sunetul este mai intens dupa pornirea la rece a
motorului si se atenueaza pe masura incalzirii motorului. Aspectul sunetului - metalic
infundat.
Eventuale manevre: la suspendarea arderii in cilindrul respectiv (se extrage fisa de la
bujie, se slabeste racordul conductei de motorina sau se extrage cablul de comanda al
injectorului electro-magnetic sau piezoelectric) zgomotul diminueaza substantial.
Zona B
Pozitie: pe lateralul blocului cilindrilor, in apropierea punctului mort exterior.
Cupla cinematica: segmenti si canalele acestora. Aici pot fi inregistrare uzuri excesive
sau segmenti sparti.
Regim de functionare: mers in gol la turatii medii.
Descrierea sunetului: frecventa ridicata, intensitate redusa, aspect metalic asemanator
lovirii a doi segmenti
Eventuale manevre: Zona C
Pozitie: pe lateralul blocului cilindrilor, in vecinatatea pmi.
Cupla cinematica: articulatia boltului.
Regim de functionare: mers in gol cu accelerari de la turatii mici spre turatii mijlocii.
Descrierea sunetului: frecventa medie, intensitate proportionala cu marimea jocului, dar
care creste rapid pe masura amplificarii acestuia, sunetul devenind puternic; aspect
metalic, asemanator lovirii unei nicovale cu ciocanul, poate fi confundat cu sunetul produs
de arderea cu detonatie.
Eventuale manevre: Zona D
Pozitie: pe lateralul blocului cilindrilor, intre pmi si pme, in zona medie a cursei
pistonului.
Cupla cinematica: lagarul maneton.
Regim de functionare: mers in gol pornind de la turatii mijlocii cu reducerea progresiva a
turatiei.
Descrierea sunetului: frecventa medie, intensitate mijlocie sau ridicata, aspect infundat
de lovituri clare, distincte.
Eventuale manevre: intensitatea sunetului se reduce substantial la suspendarea arderii
in cilindrul respectiv.
Zona E
Pozitie: pe lateralul blocului cilindrilor, in dreptul lagarelor paliere.
Cupla cinematica: lagarele paliere.
Regim de functionare: mers in gol pornind de la turatii medii cu accelerari pana la turatia
maxima.
Descrierea sunetului: intensitate puternica, frecventa medie spre joasa, aspectul unor
lovituri clare, distincte cu frecventa regulata.
Eventuale manevre: intensitatea sunetului nu se reduce semnificativ la suspendarea
arderii in cilindrii alaturati.
33
Avantajul metodei: Metoda ofera posibilitatea unei diagnosticari foarte rapide utilizand
aparatura relativ ieftina.
Dezavantajul metodei: Metoda are un grad ridicat de subiectivitate. Corectitudinea
rezultatului diagnosticarii depinde de experienta, pricepea si atentia tehnicianului.
Capitolul 4
Diagnosticarea
mecanismului
de
distributie
vedere
verificarea
inaltimii
maxime
de
ridicare
a
supapei,
fazelor
de distributie,
jocului
termic
si
jocurile
din alte cuple
cinematice ale
mecanismului. De asemenea se poate
verifica elasticitatea arcurilor supapelor.
4.1 Verificarea inaltimii maxime de
ridicare a supapei
34
1
1
1
Curs 10 (4.12.2012)
1
1Raportor;
2 - Reper
fix.
35
37
Atunci cand arcul supapei este mai moale decat normal, dupa momentul impactului
dintre talerul supapei si scaun apare o forta de recul datorata elasticitatii otelului din care
este confectionata supapa si materialului din care este confectionat scaunul ei; aceasta
forta de recul nu poate fi contrloata de catre arc deoarece forta lui elastica este prea mica.
Drept urmare va avea loc o usoara desprindere a supapei de scaun (recul) care va fi cu
atat mai ampla cu cat forta elastica a arcului va fi mai mica. Dupa un scurt timp supapa se
va inchide pentru a doua oara, generand un nou varf al vibratiei; zona de amortizare a
vibratiei este astfel deformata. O comportare similara apare si in cazul unui arc rupt, dar
ea este insotita adeseori de o inchidere intarziata a supapei.
38
In cazul unui joc prea mare intre tija si ghidul supapei, inchiderea supapei nu se va mai
realiza prin asezarea talerului simultan pe toata circumferinta scaunului. Supapa va fi usor
inclinata, iar contactul se va realiza intr-o zona restransa. Imediat dupa aceasta va avea
loc o basculare a supapei in urma careia talerul va lovi scaunul intr-o zona diametral
opusa primului contact. Poate urma o noua basculare insotita de un al treilea impact in
aceeasi zona cu primul. Astfel, pe vibrograma vor aparea mai multe varfuri care vor
deforma zona de amortizare.
39
Capitolul 5
Diagnosticarea sistemului de alimentare al MAS
Parametrii utilizabili:
- consumul de combustibil - este foarte sensibil la starea sistemului de alimentare, dar
pentru masurarea lui este necesara conectarea unui debitmetru la instalatia de alimentare
si utilizarea unui stand dinamometric care sa permita incarcarea motorului in sarcina. Din
aceste motive consumul de combustibil este un paramatru de diagnosticare foarte rar
utilizat
- compozitia gazelor de evacuare -
Curs 11 (11.12.2012)
5.1 Diagnosticarea globala a sistemului de alimentare al MAS prin analiza
compozitiei gazelor de evacuare
Compozitia gazelor de evacuare variaza in raport cu valoarea coeficientului de exces de
aer lambda ale carui valori sunt determinate de modul de functionare al sistemului de
alimentare.
5.1.1 Analizorul de gaze cu absorbtie in infrarosu nedispersiv
Aparatul se bazeaza pe proprietatea gazelor de a avea spectre diferite de absorbtie in
functie de lungimea de unda a emisiei.
40
Iabs
S1
1. Teava de esapament, 2. Sonda de prelevare a probei de gaze (cu orificii radiale), 3. Furtun, 4. Pahar pentru condensul
de apa, 5. Racitor pentru condensarea vaporilor de apa, 6. Filtru din hartie, 7. Surse de radiatii infrarosii, 8. Morisca, 9.
Iabs
Ferestre din cuartz, 10.
S2Camera de referinta umpluta cu aer curat, 11. Camera de masura prin care circula proba de gaze
de evacuare, 12. Filtre optice, 13. Placa metalica cu orificii, 14. Membrana metalica elastica, 15. Punte de
condensatoare si aparat de afisare, 16. Pompa pentru vehicularea probei de gaze, 17. Aparat de msur, A, B - incinte de
incalzire.
Iabs
Filtru
Iabs
Sanalizor
41
42
n cazul n care presiunea este mai mic dect cea prescris de constructor sau dect
valorile mai sus menionate se va verifica traseul dintre pomp i conducta central de
combustibil care ar putea s prezinte strangulri. O verificare simpl const n amplasarea
manometrului la ieirea din pompa de alimentare i n compararea presiunii realizate n
acest punct cu aceea din conducta central de combustibil. Un defect posibil l poate
constitui colmatarea filtrului de benzin, caz n care va fi nlocuit cu unul nou. Dac se
constat c i la ieirea din pompa de benzin presiunea este redus, se va verifica sorbul
44
de benzin din rezervor. n cazul n care acesta este curat nseamn c pompa de benzin
prezint uzuri excesive sau c supapa de presiune constant din pomp nu este etan .
Dac presiunea a fost mai mare dect cea normal, defectul se situeaz la conducta de
retur care poate fi obturat, la regulatorul de presiune sau la furtunul de legtur al
acestuia cu galeria de admisiune, furtun care poate fi strangulat.
n cazul n care presiunea din conducta central de combustibil rmne nul, dup ce sa procedat la comanda pornirii pompei, se vor verifica conexiunile pompei la sursa de
curent (ntreruperi n cablurile de alimentare, contacte oxidate).
45
I [A]
U [V]
Id
ntrziere la deschidere
Deschidere efectiv
Excitarea bobinei
Curs 12 (18.12.2012)
5.2.3 Verificarea traductorului de debit de aer
46
Curba de variaie a tensiunii la bornele senzorului de oxigen pentru band larg de dozaje
Poate fi verificat daca motorul este prevazut cu doi senzori de oxigen, unul in amontele
si cel de-al doilea in avalul sau.
49
Curs 13 (8.01.2013)
Capitolul 6
Diagnosticarea sistemului de alimentare al MAC de autovehicule
6.1 Diagnosticarea globala prin analiza fumului emis
6.1.1 Analiza calitativa a fumului emis de MAC
Analiza calitativa consta in aprecierea culorii fumului emis de MAC.
Fum alb
Dupa pornirea la rece a motorului din teava de esapament poate iesi, pentru scurt timp,
un gaz de culoare alba ce reprezinta un fum fals, emisia fiind constituita din vaporii de apa
care condenseaza de-a lungul traseului de evacuare al gazelor si la intrarea in atmosfera.
Dupa incalzirea motorului acest fum fals dispare. In anotimpul rece emisia de abur
continua sa se manifeste si dupa incalzirea motorului. Fumul fals nu iese direct din teava
de esapament ci se formeaza la o distanta de cateva zeci de mm de extremitatea acesteia.
In contact cu aerul rece gazele evacuate se racesc, iar vaporii de apa vor condensa in
atmosfera.
Fumul alb propriu-zis este format din microparticule lichide cu diametre de aproximativ
1 micron formate din combustibilul nears din motor. Prezenta lui semnaleaza defectiuni ale
sistemului de injectie (blocari usoare ale acului injectorului, uzarea orifciilor de pulverizare,
avans la injectie dereglat, presiune de injectie prea mica etc.). Fumul alb propriu-zis poate
aparea si imediat dupa pornirea motorului rece cand datorita regimului termic scazut din
motor o parte din combustibil nu reuseste sa vaporizeze complet. Aceasta emisie nu
semnaleaza un defect daca ea inceteaza odata cu incalzirea motorului.
Fum albastru
Este format din micropicaturi de combustibil cu diametrul de aproximativ 0,5 microni si
se datoreaza unor cauze asemanatoare celor care genereaza fumul alb. Ca si fumul alb,
cel albastru poate aparea dupa pornirea motorului rece pentru o scurta perioada de timp,
fara ca aceasta sa semnaleze o defectiune a sistemului de alimentare. Fumul albastru
50
poate proveni insa si din cauza patrunderii in camera de ardere a unei cantitati excesive de
ulei (segmenti foarte uzati, sparti sau coxati, joc excesiv intre tija supapei si ghidul ei).
Fum negru
Este format din particule de carbon (funingine) cu dimensiuni de aproximativ 1 micron.
El semnaleaza griparea in pozitie deschis a acului injectorului, spargerea varfului
pulverizatorului, uzuri mari ale orificiilor de pulverizare, dereglari importante ale avansului
la injectie, spargerea arcului injectorului. Toate aceste defecte conduc la o pulverizare
grosiera a motorinei, picaturile mari nu reusesc sa vaporizeze in timpul avut la dispozitie.
Raman astfel micropicaturi care la temperaturile ridicate din camera de ardere sufera
transformari chimice: moleculele de hidrocarburi cracheaza (se rup), iar hidrogenul
paraseste scheletul format de atomii de carbon. In urma acestui proces rezulta grupari de
atomi de carbon de dimensiuni Armstrongului . Aceste grupari se unesc intre ele
generand in final, fulgii de funingine de 1 micron.
Fumul negru poate aparea si in cazul plecarii de pe loc a autovehiculului incarcat cu o
sarcina mare. Pedala de acceleratie este apasata energic de sofer in timp ce motorul
functioneaza inca la turatii relativ reduse. Doza de combustibil injectata pe ciclu este mare,
fiind comandata de pedala de acceleratie apasata profund. In interiorul camerei de ardere
viteza aerului este mica, datorita turatiei reduse, astfel incat nu se poate asigura o
oxigenare suficienta a jetului de motorina. Drept urmare vor exista zone in camera de
ardere cu amestec foarte bogat, unde micropicaturile de combustibil nu vor reusi sa
vaporizeze complet si nici nu vor putea parcurge toate etapele procesului de aprindere. In
consecinta se formeaza funinginea care va fi emisa pana cand turatia motorului va creste
suficient pentru a asigura vaporizarea si arderea complete ale combustibilului.
51
Curs 14 (15.01.2013)
al
52
1
1.
Supapa
de descarcare
incepe
sa se miste
sub
actiunea
camei.
Lichidul
de
deasupra
ei
este
comprimat de gulerul supapei
1
2. Deschiderea supapei de refulare, gulerul supapei elibereaza scaunul supapei.
Lichidul din cilindrul elementului de pompare trece si se duce catre injector catre conducta
de inalta presiune.
53
1
1
1
3. Deschiderea injectorului
4. Inchiderea injectorului
5. Unde de presiune reflectate in lungul conductei de combustibil
Atunci cand supapa se deschide are loc un transfer de substanta din cilindrul
elementului de injectie catre conducta. Drept urmare in cilindrul elementului de injectie are
loc o foarte scurta scadere a presiunii din care cauza arcul supapei tinde sa reaseze
supapa pe scaun. Se produce o usoara scadere a presiunii din conducta, ca urmare a
deplasarii gulerului supapei. Pistonul plonjor isi continua cursa de comprimare si reia
energic livrarea de combustibil catre conducta. In punctul 3 la deschiderea injectorul are
loc un transfer de lichid din injector catre camera de ardere.
Datorita acestei descarcari de lichid presiunea tinde sa scada pentru foarte scurt
timp. Actiunea de pompare a pistonului plonjor compenseaza imediat pierderea de
combustibil si presiunea isi reia cresterea.
La inchiderea injectorului in punctul 4 se manifesta o usoara crestere a presiunii
datorata inertiei coloanei de lichid din conducta de inalta presiune. Inchiderea supapei de
descarcare se realizeaza pentru inceput prin intermediul gulerului ei care are un efect de
destindere a lichidului din conducta (volumul gulerului mareste volumul din interiorul
conductei). Din acest motiv presiunea din conducta isi va relua scaderea rapida.
Undele de presiune reflectate in lungul conductei vor genera o crestere a presiunii la
intrarea in injector - zona 5. Este important ca presiunea din aceasta unda sa nu
depaseasca presiunea de deschidere a injectorului. Daca accest lucru are loc se va
produce o injectie tarzie la presiuni mici generatoare de picaturi grosiere care nu vor avea
timp sa vaporizeze complet si care vor genera funingine. Intre doua injectii consecutive, in
conducta combustibilul se mentine la o presiune reziduala, prevenindu-se astfel
patrunderea aerului in sistem. Valoarea presiunii reziduale reflecta etansarea conductei.
Pdi si Pi pot evidentia starea arcului injectorului precum si eventuale gripari ale
acului sau in ghid. Pdsd reflecta starea arcului supapei, gripari ale acesteia si etansari ale
intregului sistem. Pentru o anumita turatie durata injectiei delta alfa inj este proportionala
cu doza de combustibil injectata pe ciclu. Mai intereseaza unghiurile fi1, fi2 si fi3 care
depind de etansarea cuplei piston-plonjor-cilindru, etansarea conductei, a racordurilor si a
injectorului. Incercarea se realizeaza cu motorul cald la mers in gol la diferite turatii. Se
compara diagramele obtinute cu diagramele etalon furnizate de constructorul
echipamentului de diagnosticare.
6.3 Diagnosticarea injectoarelor cu comanda hidraulica pentru MAC
54
1
Zgomotul la deschidere (de "rupere") - avand presiunea de deschidere reglata
corect se inchide R2 si se actioneaza energic de doua-trei sau chiar patru ori pe secunda
maneta 9. La deschiderea injectorului se va produce un zgomot specific, cel mai adesea
acest zgomot se aseamana cu cel produs la ruperea unui material textil, de unde si
numele zgomot de "rupere". Aspectul zgomotului este descris de catre constructorul
injectorului. In unlee cazuri poate fi asemanator unui pocnet sau unui fit intens. Acest
zgomot, indiferent de aspectul sau, arata corecta culisarea acului in ghid si corecta
functionare a arcului injecotrului. El se produce ca urmare a vibratiilor pe care le
inregistreaza acul atunci cand presiunea evolueaza in forma unui semnal de tip treapta.
1
2
Culisarea acului - se domenteaza pulverizatorul, se introduce acul in motorina,
apoi cu o treime din lungime in pulverizatorul inclinat la 45 de grade acul trebuie sa
patrunda complet in pulverizator intr-o miscare uniforma, fara intreruperi.
la
Capitolul 7
Diagnosticarea sistemului de franare
standul cu role
56
Constructia standului
1
Motor electric; 2,2. Cuplaje; 3. Reductor planetar amplasat cu carcasa pe
lagare; 4. Role; 5. Rola de contact; 6. Transmisie cu lant pentru cuplarea rolelor 4; 7. Marci
tensometrice; 8. Parghie fixata in consola pe carcasa reductorului; 9. Cutit de balanta; 10.
Roata automobilului; 11. Contact electric; 12. Arc pentru apasarea rolei 5 pe roata 10; 13.
Parghia rolei 5.
Motorul electric antreneaza prin intermediul reductorului rolele 4. Acestea invart
roata automobilului 10. Cand se actioneaza pedala de frana la contactul dintre roata de
role se dezvolta fortele de franare Ffr. Apare astfel momentul de franare Mfr.
Acesta este un moment rezistent care se aplica la iesirea din reductor. Ecuatia de
echilibru a momentelor fata de axa
reductorului este
57
Rezulta
n - numarul de roti
58
Dezechilibrul
Ovalitatea
Bibliografie:
Stratulat, M., Andreescu, C., Diagnosticarea automobilului - Editura Societatea tiin
i Tehnic SA, Bucureti, 1998
Andreescu, C.,Oprean, I., M., Danciu, Gr., Anghelache, G., Diagnosticarea
automobilelor. Lucrri practice Editura PRINTECH, Bucureti, 2002
Andreescu, C., Anghelache, G., Toma, M., Mentenana mijloacelor de transport
Editura Academiei Oamenilor de tiin din Romnia, Bucure ti, 2011
59