Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE STUDII AGRONOMICE I

MEDICIN VETERINAR BUCURETI


FACULTATEA DE HORTICULTUR

nvmnt la distan

Referat la disciplina:

LEGUMICULTUR GENERAL

Irigarea, fertilizarea i erbicidarea culturilor legumicole

- 2015

1.Irigarea culturilor legumicole


Irigarea culturilor legumicole, reprezint principala msur de imbuntire a regimului de
ap din sol i are efecte multiple i anume: sporirea produciei, imbuntete calitatea
comercial i precocitatea recoltei, asigur folosirea potenialului productiv al soiurilor i
hibrizilor de plante legumicole, folosirea cu maximum de eficien a potenialului de fertilitate a
solului i a ingrmintelor, practicarea culturilor succesive i asociate.
Dup scopul urmrit i perioada cand se execut udarea culturilor legumicole se disting:
A.Udarea de aprovizionare se aplic inainte de infiinarea culturilor i are drept scop
completarea rezervei de ap a solului. Se folosesc norme de 800- 1200 m3/ha. Udrile de
aprovizionare nu se aplic pe nisipuri sau soluri cu apa freatic la suprafa.
B.Udarea prin scurgerea apei la suprafaa solului prezint dou variante: udarea prin
inundaie pe brazde sau faii i udarea pe rigole lungi.
Udarea prin inundaie se folosete numai in sistem gospodresc, in grdini pe suprafee
mici, unde solul poate fi modelat numai in brazde i faii scurte (6-10 m lungime), apa inundand
intreaga suprafa de cultur. In acest caz se reduce posibilitatea mecanizrii lucrrilor de
infiinare i intreinere a culturilor.
Udarea pe rigole lungi (100-400 m) este o metod larg utilizat in tehnologia culturilor
legumicole in camp caracterizat prin aceea c apa circul la suprafaa solului, pe rigole,
ajungand la rdcinile plantelor de pe straturile inlate prin infiltraie, mai ales lateral i prin
capilaritate, fr a lua contact direct cu partea aerian a plantei. Pentru aplicarea acestei metode
de udare este necesar ca solul s fie modelat sub form de straturi inlate (pe care se infiineaz
culturile) i rigole care despart dou straturi vecine, pe care circul roile tractorului i este
distribuit apa pentru udarea culturilor.
Avantajele udrii prin rigole lungi sunt urmtoarele:
eficien ridicat, deoarece aduce apa direct la rdcina plantelor putand fii uor
preluat de ctre acestea;
consumul de for de munc i carburani este 3-4 ori mai sczut decat la udarea prin
aspersiune; creeaz condiii necesare mecanizrii lucrrilor;
contribuie, prin aplicarea raional a ingrmintelor, la sporirea fertilitii solului; se
poate folosi la majoritatea culturilor;
uureaz aplicarea tehnologiilor moderne de cultur a plantelor legumicole;
se evit formarea crustei la suprafaa straturilor inlate, deoarece apa nu vine in contact
cu partea aerian a plantelor, se evit favorizarea atacului bolilor criptogamice.
Ca dezavantaj il constituie faptul c terenul trebuie s fie amenajat printr-o nivelare de
intreinere i s se realizeze panta care s asigure scurgerea apei, fr a produce eroziunea
solului. La udarea prin rigole o importan deosebit trebuie s se acorde pantei terenului, care
determin mrimea vitezei apei pe rigole. Viteza de circulaie a apei nu trebuie s provoace
eroziune (s nu fie prea mare), dar nici colmatarea (s nu fie prea mic). Panta optim a terenului
in lungul rigolei este de 2-3 0/00, iar lungimea rigolei trebuie s varieze intre 200 m i 400 m.

C.Udarea prin aspersiune. In acest caz, apa pompat direct din surs (canal deschis sau
dintr-o reea de conducte sub presiune) este pulverizat in aer cu ajutorul aspersoarelor, de unde
picturile cad pe plante i sol sub form de ploaie. Aduciunea i distribuirea apei se realizeaz
prin: sisteme, aggregate i aspersoare.
Avantajele udrii prin aspersiune sunt urmtoarele:
nu necesit nivelarea de intreinere a solului;
posibilitatea udrii unor culturi amplasate pe terenuri cu permeabilitate mare, in special
nisipoase, unde irigarea pe rigole este insuficient;
posibilitatea dozrii mai exacte a apei de irigaie fapt deosebit de important in special pe
terenurile cu apa freatic la mic adancime;
efectul favorabil asupra microclimatului (a temperaturii aerului in special) ceea ce pentru
unele culturi are deosebit importan (varz, castravei, etc.);
influeneaz favorabil procesul de nitrificare din sol care este mai activ ca la alte metode
de udare;
inltur divizarea terenului printr-o reea deas de canale;
concomitent cu udatul se pot aplica fertilizrile faziale cu ingrminte minerale uor
solubile.

Dezavantajele pe care le prezint aceast metod sunt urmtoarele:


investiia specific la hectar are valori mari;
la unele culturi legumicole favorizeaz apariia i dezvoltarea unor boli criptogamice;
efectul defavorabil al picturilor (in cazul aspersoarelor de presiune medie i inalt)
asupra plantelor, mai ales cand plantele sunt tinere i in faza infloritului;
necesit instalaii i agregate speciale;
consum ridicat de materiale energo-intensive;
consum ridicat de energie;
pierderi ridicate de ap prin evaporare;
dac in timpul udrilor intensitatea vantului depete 2,5 m/s rman neudate 10-25% din
suprafeele de cultur;
spal substanele fitosanitare de pe suprafaa frunzelor;
la unele culturi legumicole are efecte negative asupra produciei i calitii acesteia.
D. Irigarea prin picurare const in distribuirea apei la plante sub form de picturi, intr-o
perioad indelungat de timp.
Aceast metod de udare prezint urmtoarele avantaje:
economie de ap (pan la 50%);
creeaz condiii favorabile de umiditate i gaze in sol;
permite administrarea ingrmintelor minerale uor solubile sub form de soluii o dat
cu udarea culturilor;
regimul de umiditate din sol poate fi uor reglat in funcie de cerinele plantelor;
se reduc pierderile de ap prin infiltraie i evaporare;
asigur transportul excesului de sruri de la suprafaa solului, sub zona stratului radicular;

nu influeneaz umiditatea relativ a aerului, diminuand in acest fel pericolul dezvoltrii


bolilor criptogamice;
influeneaz pozitiv creterea i dezvoltarea plantelor, obinandu-se producii timpurii i
totale mai mari fa de alte metode de udare;
datorit posibilitilor de automatizare a funcionrii instalaiei, determin economie de
for de munc.

Dezavantajele pe care le prezint aceast metod de udare a culturilor legumicole limiteaz


inc rspandirea pe scar larg in producie.
Aceste dezavantaje sunt:
investiii mari la unitatea de suprafa;
pericolul permanent de infundare a dozelor de picurare;
consum mare de materiale energointensive pe unitatea de suprafa (conducte din
material plastic);
posibilitatea splrii azotului in profunzime in lipsa unui control riguros.

Regimul de irigare la culturile legumicole


Regimul de irigare la culturile legumicole trebuie ineles ca o noiune complex, care
cuprinde o serie de elemente specifice, cum sunt: norma de udare, momentul aplicrii udrilor,
intervalul intre udri, schema udrilor i norma de irigaie.
Momentul udrii. Se determin urmrindu-se dinamica umiditii solului, prin diferite
procedee specifice aparatelor folosite sau prin simpla palpare a probelor de sol luate de pe
profilul adancimii de udare. Acestea drept scop s indice cand umiditatea solului se apropie de
plafonul minim dinainte stabilit, in funcie de faza de vegetaie, spre a declana udarea.
Intervalul ntre udri este condiionat de evapotranspiraia zilnic, de precipitaiile czute,
de adancimea de udare i de plafonul minim admis, ultimele dou elemente condiionand
mrimea normei de udare.
Numrul udrilor este strans legat de lungimea perioadei de vegetaie a plantelor cultivate i
de condiiile naturale din zona respectiv (precipitaii, umiditatea i temperatura aerului,
frecvena i intensitatea vantului).
Norma de irigare reprezint cantitatea de ap ce se administreaz unei culturi pe intreaga
perioad de vegetaie (m3/ha).

2. ngrmintele folosite n legumicultur i metodele de fertilizare


la culturile legumicole
Intensivizarea legumiculturii presupune folosirea intr-un grad inalt a chimizrii, in special
in ceea ce privete utilizarea ingrmintelor.
Aplicarea ingrmintelor chimice cere mai mult competen i determin:
sporirea cantitativ i calitativ a produciei;
obinerea de producii mai timpurii;
meninerea sau creterea fertilitii solului;
sporirea veniturilor cultivatorilor.
Aplicarea ingrmintelor in doze exagerate sau nechibzuite determin o scdere a
produciei i eficienei economice i poate duce la deprecieri calitative ale produselor ca i
accentuarea fenomenului de poluare a solului, apei freatice i produselor. Folosirea raional a
ingrmintelor cere cunoaterea principiilor i legitilor nutriiei minerale a plantelor
legumicole.
Ingrmintele folosite in legumicultur se pot grupa in ingrminte organice i chimice.
ngrmintele organice se caracterizeaz prin aceea c nu polueaz apa, solul i aerul,
sunt biodegradabile, au un coninut ridicat n elemente nutritive accesibile plantelor,
mbuntesc structura solului, mresc capacitatea de reinere a apei pe solurile uoare, sunt ceva
mai ieftine comparativ cu cele chimice etc.
Ca ngrminte organice, se folosesc gunoiul de grajd, mrania, composturile, turba,
gunoiul de psri, mustul de gunoi de grajd, ngrmintele verzi.
Gunoiul de grajd este cel mai utilizat ngrmnt organic pe toate tipurile de sol i
provine din aternutul animalelor, n amestec cu urin i materiale fecale. Se descompune lent,
elibernd elementele nutritive necesare plantelor, motiv pentru care se aplic la fertilizarea de
baz. Cantitatea de gunoi de grajd depinde de tipul de sol, de locul culturii (cmp, spaii
protejate), de gradul de fertilitate al solului, de specie, de producia planificat etc. Pe msura
acumulrii, gunoiul de grajd se aeaz n platforme cu limea de 1,5-2 m, nlimea de 1,5-1,8 m
i lungimea variabil, n funcie de cantitatea de material pus la fermentat.
Calitatea gunoiului de grajd depinde de specia de animale de la care provine. Cel mai bun
gunoi este cel de psri, care conine 50% substan uscat, 0,6-3% azot, 1-1,8% fosfor, 0,8-1%
potasiu i 2,25% calciu, apoi cel de ovine, care conine 35-40% substan uscat i 0,7-1,6%
azot, 0,2-0,4% fosfor, 0,7-0,9% potasiu, 0,6-1% calciu i cel de cabaline, cu 30-35% substan
uscat i 0,5-0,7% azot, 0,2-0,4% fosfor, 0,5-0,7% potasiu i 0,6-1% calciu. Gunoiul de bovine

are un coninut uor mai sczut n elemente nutritive dect cel de cabaline, n plus conine
magneziu 0,1-0,2%.
Mrania reprezint un gunoi de grajd foarte bine descompus, fiind obinut n 2-3 ani. Se
caracterizeaz printr-un coninut foarte ridicat n elemente nutritive (0,7-2% azot, 0,3-1,2%
fosfor, 0,8-0,9% potasiu, 0,35% calciu, D). Se folosete n principal la pregtirea amestecurilor
destinate producerii rsadurilor, crora le imprim capacitate de reinere a apei i un anumit grad
de afnare i permeabilitate. Se mai folosete i la fertilizarea local, odat cu semnatul sau
plantatul, n cantiti de circa 10-15 t/ha.
Composturile sunt materiale organice obinute din fermentarea resturilor menajere, a
resturilor vegetale, n special de la plantele bogate n elemente nutritive (leguminoase), sau
substraturile epuizate din cultura ciupercilor, de tescovin, coarde de vi de vie, de paie etc.
Turba reprezint un material organic obinut pe cale natural, n urma descompunerii
resturilor de vegetaie ierboas sau lemnoas din zone umede. Turba are un pH cuprins ntre 3,85,0 i un coninut n elemente nutritive sczut (0,8-1,3% azot, 0,06-1,15% fosfor, 0,02-0,1%
potasiu). Este nelipsit la pregtirea amestecurilor de pmnturi pentru producerea rsadurilor,
dar se folosete i ca ngrmnt la fertilizarea de baz a culturilor legumicole i floricole, dup
o perioad de compostare.
Gunoiul de psri este cel mai bogat n substane minerale, fiind folosit cu rezultate
foarte bune n culturile legumicole. Se administreaz la fertilizarea de baz, la plantare, n cursul
perioadei de vegetaie, uscat sau diluat cu ap. De asemenea, este un component de baz la
pregtirea compostului sintetic pentru cultura ciupercilor n sistem intensiv (industrial).
Mustul de gunoi de grajd reprezint un ngrmnt foarte bun pentru culturile
legumicole, aplicat n timpul perioadei de vegetaie, diluat cu 2-3 pri de ap. Se colecteaz n
bazine special amenajate n incinta grajdurilor de animale sau de la platformele de fermentare a
gunoiului. Conine 0,2-0,4% azot, 0,03% fosfor, 0,4-0,6% potasiu. Se aplic cu maini speciale i
pe vreme mai rece, pentru a reduce pierderile de azot.
Aplicarea unei fertilizri organice cu 50 t/ha asigur n sol 30-40 kg azot, 20-25 kg fosfor
i 70-100 kg potasiu.
ngrmintele verzi se recomand n general pe solurile uoare, cu capacitate mic de
reinere a apei i fertilitate sczut. ngrmintele verzi sunt culturi de plante leguminoase
(lupin, mzriche, trifoi, bob) care, la un anumit stadiu, se toac, se las pe teren 3-4 sptmni,
se ncorporeaz superficial, prin discuire la 10-12 cm.
Avantajele aplicrii ngrmintelor verzi sunt urmtoarele: mbogirea solului n
elemente nutritive, n special n azot asimilabil, evitarea sau mpiedicarea eroziunii solului,
ncetinirea procesului de levigare a elementelor nutritive, intensificarea activitii

microorganismelor, reducerea gradului de mburuienare, ameliorarea unor nsuiri fizice ale


solului etc. n medie, ngrmintele verzi conin: 15-30% substan uscat, 0,5-0,6% azot, 0,10,2% fosfor, 0,2-0,6% potasiu, 0,4-0,6% calciu etc.
ngrmintele chimice pot fi simple i complexe. Ingrmintele simple conin numai
un element nutritiv, in aceast categorie intr ingrmintele azotate care conin azotul sub form
nitric, sub form amoniacal sau ambele forme de azot; ingrminte chimice care conin numai
fosfor sau numai potasiu, ingrminte cu microelemente. Ingrmintele complexe dup
numrul de elemente nutritive pe care le conin pot fi: binare, dac au dou elemente (N.P; N.K;
P.K), ternare dac conin trei elemente (N.P.K) i polinutritive (complexe) cand pe lang cele trei
elemente, mai conin i alte elemente nutritive (macro i microelemente).
ngrminte chimice utilizate n legumicultur
Denumirea
ngrmntului

Coninutul n s.u.(%)
N

P2O5

K2O

Doza, kg/ha
cmp

solarii

sere

ngrminte simple cu azot


Azotat de amoniu

33-35

300-600

350-500

400-1000

Azotat de sodiu

16

200-400

250-500

Sulfat de amoniu

21

100-150

100-150

200-500

Uree

46,6

100-150

100-150

100-200

ngrminte simple cu fosfor


Superfosfat
simplu

1622

300-500

300-500

800-1000

Superfosfat
concentrat

3850

350-500

150-175

350-450

Fina de fosforit

2034

500-750

ngrminte simple cu potasiu


Clorura de potasiu -

58-62

100-150

Sare potasic

38-44

200-250

Sulfat de potasiu

20-40

200-250

250-300

250-400

ngrminte complexe binare

Complex I

21

54

200-300

150-200

250-300

Complex II

16

48

350-400

200-300

300-500

Fosfat de uree

17

44

200-300

150-300

200-400

L-110

10

10

200-1600

800-1600

L-120

10

8,7

600-1200

600-1200

L-210

20

4,3

600-1000

600-1000

L-310

30

10

500-1000

500-1000

ngrminte complexe ternare


Complex III

13

27

13

300-500

300-500

350-500

Cristalin I

10

20

300-400

Cristalin II

16

10

18

400-450

Complex III cu
KCl

9,9

28,3

27,6

100-250

150-300

200-400

Complex III 2-11-

20,7

11,5

12,3

150-300

250-350

250-400

Complex III 1-1-1 16,6

17

16,5

200-300

150-300

200-400

L-121

500-1200

500-1000

10

Metode de fertilizare
Metodele de fertilizare trebuie s in cont de scopul fertilizrii:
-de meninere a fertilitii;
-de cretere a fertilitii;
-de imbuntirea condiiilor de nutriie din perioada de vegetaie.
Eficiena fertilizrii chimice este strans corelat cu metode de aplicare ce trebuie s in
cont de tehnologia de cultur, cerinele plantelor i insuirile solului.
Cantitile de ingrminte calculate pentru culturile legumicole se administreaz folosind
metodele: fertilizarea de baz; fertilizarea starter (o data cu infiinarea culturii);
fertilizarea fazial.
Fertilizarea de baz const in aplicarea ingrmintelor i incorporarea lor in sol inainte
de infiinarea culturii. Toamna, inainte de artura adanc, se administreaz ingrmintele

organice semidescompuse i ingrmintele chimice greu solubile (2/3 din doza de P i K), iar
primvara ingrmintele organice bine descompuse (mrania) i ingrmintele minerale uor
solubile (jumtate din doz).
Fertilizarea starter (o dat cu infiinarea culturii), cunoscut i sub numele de fertilizare
de pornire, are drept scop asigurarea nutriiei plantelor in condiii optime in primele 20-30 zile de
la rsrire sau de la plantare. In cazul semnatului mecanizat se folosesc pentru fertilizare
ingrminte minerale, pe semntoare fiind montat echipamentul de fertilizare. Dac se
seamn sau se planteaz manual se utilizeaz ingrminte organice bine descompuse (mrania)
i ingrminte chimice. Dac aceast metod se aplic local (la cuib) ingrmintele se
amestec bine cu pmantul pentru a nu crea concentraii prea ridicate, care ar duna plantelor. La
fertilizarea local, rezultate bune se obine prin folosirea ingrmintelor granulate i a celor
lichide in concentraii de 0,75%, cate 1 l/cuib. Avantajul acestei metode de fertilizare const i in
aceea c se reduc cantitile de ingrminte folosite.
Fertilizarea fazial are drept scop completarea cerinelor plantelor pentru anumite
elemente nutritive, pe faze de vegetaie. Ingrmintele pot fi aplicate radicular sau
extraradicular (foliar). Aceast fertilizare nu suplinete ci completeaz fertilizarea de baz i cea
starter.
Fertilizarea fazial radicular se poate face cu ingrminte organice sau minerale sub
form de soluii sau cu ingrminte chimice granulate. Soluiile de ingrminte organice (urina
sau mustul de gunoi) sau minerale se administreaz o dat cu apa de irigat (pe rigole sau prin
aspersiune) i poart de numirea de fertilizare hidrolizant. Ingrmintele minerale solide se
aplic o dat cu pritul, pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare, sau, pe suprafee
mici acestea se distribuie printre randurile de plante, la o anumit distan de acestea in raport cu
dezvoltarea i dispunerea rdcinilor. In acest caz administrarea se face dup o udare urmat de o
prail prin care se incorporeaz ingrmintele in sol.
Fertilizarea fazial foliar se bazeaz pe faptul c frunzele plantelor legumicole, precum i
alte organe, sunt capabile s aduc in circuitul intern orice element solubil cu care vin in contact,
determinand creterea randamentului fotosintetic i energetic al plantelor. In funcie de produsul
folosit i faza de vegetaie, pentru fertilizarea extraradicular (foliar), care se aplic in special
culturilor legumicole din sere i solarii, se folosesc soluii de ingrminte in concentraii reduse,
de la 0,1% pan la 1,0-1,5%. Acestea se administreaz de 2-4 ori in timpul perioadei de
vegetaie, la intervale de 10-15 zile, in perioada de consum maxim a plantelor, folosindu-se 600800 litri soluie/ha. Efectul fertilizrilor foliare este mai ridicat dac se execut dimineaa pe timp
rcoros sau spre sear, dup ora 16, putandu-se aplica o dat cu tratamentele fitosanitare.
Fertilizarea extraradicular (foliar) prezint avantajul c, atunci cand nutriia mineral a
plantelor este insuficient sau perturbat, acest mod de fertilizare poate constitui o msur
capabil de a suplimenta nutriia plantelor i de a spori rezistena la boli i duntori, de a corecta
carenele de nutritive aprute in cursul perioadei de vegetaie.
Aceast metod de fertilizare prezint i alte avantaje i anume:
se folosesc cantiti reduse de ingrminte;
elementele nutritive se absorb imediat;
nu rman reziduuri, stimuland plantele pentru un consum suplimentar de nutrieni din sol.

Fertilizrile faziale se fac cand plantele sunt in plin cretere i inanduse seama de
dezvoltarea i necesitile acestora pentru hran. Legat de aceste necesiti care sunt diferite in
timpul vegetaiei plantelor, distingem:
-perioade critice, cand lipsa unui element poate avea influen duntoare asupra produciei;
-perioade de consum maxim, cand plantele iau din sol cea mai mare cantitate de sruri minerale;
-perioade de eficien maxim, cand aportul unui element este cel mai mare.
Perioadele critice se manifest in special la inceputul vegetaiei (cand aplicarea local a
ingrmintelor are importan deosebit), iar cele ale consumului maxim mai tarziu, in timpul
vegetaiei (perioad in care necesitile de hran ale plantelor sunt foarte bine i complet
asigurate prin fertilizri faziale).
Particularitile fertilizrii culturilor legumicole n sere i solarii
Fertilizarea raional a culturilor din sere i solarii presupune i cunotine de corelare a
datelor de analiz chimic a solului i plantei cu ritmul de absorbie a elementelor nutritive i
factorii temperatur i lumin. Trebuie avut in vedere c in spaii acoperite nu este posibil s
obinem recolte ridicate numai prin ingrarea de baz, fertilizarea suplimentar constituind o
verig obligatorie pentru realizarea produciei.
Dozele de ingrminte care se aplic in sere i solarii sunt mult mai ridicate decat la
culturile din camp, pentru unele elemente crescand de 5-10 ori, schimbandu-se in acest caz i
raportul N:P:K.
Datorit cantitilor mari de ingrminte i solubilitii acestora pentru a nu provoca
fenomenul de toxicitate, fertilizarea se face prin administrarea fracionat a ingrmintelor i
anume:
ingrmintele fosfatice se aplic 75-100% la fertilizarea de baz;
cele cu potasiu se administreaz le fertilizarea de baz in proporie de 20-40%;
ingrmintele cu azot se folosesc mai rar la fertilizarea de baz (0-20%), cea mai mare
parte se aplic in timpul vegetaiei.
inand seama c in ser i solarii, coninutul optim de materie organic este de 6-8% pe
solurile lutoase i luto-argiloase i de 4-5% pe solurile nisipoase i nisipo-lutoase, cantitatea
total de gunoi de grajd ce se recomand a fi administrat anual nu trebuie s depeasc 60-100
t/ha.

3.Erbicidarea culturilor legumicole


Dac in general, combaterea buruienilor, concurente rapacee pentru hran, ap, lumin i
spaiu ale elementelor de cultur constituie o preocupare deosebit de importan in scopul
obinerii unor producii superioare din punct de vedere cantitativ i calitativ, aceasta are o
semnificaie deosebit in cazul culturilor legumicole.
Combaterea chimic a buruienilor reprezint o mare complexitate, datorit:
numrului mare de specii legumicole existente in cultur, dintre care unele (ceap,
legume pentru rdcini tuberizate, legume cucurbitaceae, legumele pentru frunze, etc.)
sunt deosebit de sensibile la concurena buruienilor in perioada rsririi (care uneori
dureaz 10-20 zile) i imediat dup aceasta, impunand in lupta cu buruienile msuri
speciale;
diversitii sistemelor de cultur practicate (culturi succesive, culturi asociate, culturi
forate i protejate cu mase plastice) care contribuie la folosirea intensiv a terenului, ceea
ce impune utilizarea anual a unor mari cantiti de gunoi de grajd, una din principalele
surse de imburuienare determin de asemenea, deosebiri eseniale in combaterea
buruienilor in comparaie cu alte culturi;
condiiilor favorabile, create pentru plantele de cultur, in unele cazuri in condiii dirijate
(sere), de care beneficiaz i buruienile inregistrand un ritm de cretere deosebit de rapid.
Reiese clar de ce, printre msurile de lupt (preventive i curative) impotriva buruienilor in
legumicultur, utilizarea erbicidelor reprezint o verig tehnologic absolut necesar. In acest
scop se utilizeaz un numr mare de erbicide, sub diferite forme, dintre care o parte sunt eficiente
pentru un numr restrans de buruieni, in special anuale i cu o mare selectivitate pentru plantele
legumicole.
Erbicidele cu aciune sistemic germinal sau de absorbie prin coleoptil sau hipocotil se
aplic fie la pregtirea patului germinativ (ppi) dac sunt volatile, fiind necesar incorporarea lor
in sol (Treflan, Balan, Ro Neet), fie la semnat sau dup semnat (pre), pentru a surprinde
buruienile in curs de germinare (Dual 500, Ramrod i Dymid).
Erbicidele de contact neselective se aplic cu 1-2 zile inainte se rsrirea plantelor de
cultur (pre) dar dup ce buruienile au rsrit (Gramoxone), iar cele selective cu absorbie foliar
se aplic postemergent (Basagran, Semeron, etc.).
La aplicarea erbicidelor in culturile legumicole se va ine cont de urmtoarele aspecte
principale:
-alegerea celui mai eficient erbicid;
-stabilirea celei mai eficiente doze de aplicare;
-stabilirea momentului i tehnicii de aplicare;
-factorii care influeneaz aplicarea, etc.
Doza aplicat este specific fiecrui produs i depinde de:
coninutul preparatului in s.a.;
natura acestuia;
forma de prezentare (lichid, pudr muiabil, granule);
tehnica de aplicare;
condiiile de sol i meteorologice;

coninutul in humus al solului;


cantitatea de ingrminte organice aplicate;
compoziia floristic a buruienilor;
modul de aplicare (in benzi sau pe toat suprafaa) i numrul de reprize in care se aplic
erbicidul;
costul unitii de produs.

Dozele de erbicide se exprim in kg pentru erbicidele granulate sau sub form de pudr
muiabil i in litri pentru cele lichide.
Momentul erbicidrii se stabilete in funcie de: natura erbicidului folosit (volatil sau
nevolatil); specia cultivat i sistemul de cultur practicat; compoziia floristic a buruienilor de
pe suprafaa de teren pe care se erbicideaz.
Epoca (momentul) de aplicare a erbicidelor poate fi:
inainte de infiinarea culturilor, cu incorporare in sol pentru cele mai multe dintre erbicide
(ppi), dac sunt volatile;
in timpul semnatului, o dat cu introducerea seminelor in sol;
in perioada de la semnat la rsrirea plantelor de cultur i a buruienilor (preemergent);
dup ce plantele de cultur au rsrit i au un stadiu de cretere mai avansat decat
buruienile care nu au depit faza de rozet cu 2- 3 frunze la buruienile dicotiledonate sau
5-6 cm in inlime la buruienile monocotiledonate (postemergent);
dup ce rsadurile s-au prins i au inceput s creasc (postplantare);
in timpul perioadei de vegetaie, cand este nevoie.
Factorii externi care influeneaz efectul i eficacitatea erbicidelor sunt: proprietile fizice
i chimice ale solului (structura, textura, umiditatea, fertilitatea, pH-ul, temperatura) i condiiile
meteorologice (temperatura, umiditatea, precipitaiile, vanturile).
Proprietile solului pot suferii modificri sub influena lucrrilor solului, ingrmintelor i
irigaiilor. Tipul i compoziia solului prezint mare importan pentru eficiena erbicidelor,
deoarece eficacitatea lor scade proporional cu cantitatea de humus din sol i cu structura sa,
care, cu cat este mai fin, reclam doze mrite de erbicide. Umiditatea solului la nivel optim
(peste 65%) mrete eficacitatea erbicidelor ins excesul acesteia micoreaz foarte mult
aciunea lor. La temperatura in sol de + 2 0C pan la + 30C, scade rezistena plantelor de cultur la
aciunea erbicidelor. Temperatura aerului cea mai favorabil pentru aplicarea erbicidelor este de
16-200C. La temperaturi sczute aciunea erbicidelor este intarziat. Temperaturile ridicate au
efect nefavorabil, deoarece determin o pierdere rapid a substanelor ce se volatilizeaz uor.
Umiditatea relativa aerului influeneaz pozitiv eficacitatea erbicidelor de contact, aplicate
postemergent, deoarece reduce procesul de volatilizare i favorizeaz absorbia substanelor
active ale erbicidelor de ctre organelle vegetative ale buruienilor. La o umiditate relativ sczut
(sub 65%), eficiena erbicidelor scade mult datorit pierderilor mari de substan prin
volatilizare.
Vanturile influeneaz erbicidarea printr-o distribuie neuniform a soluiilor la suprafaa
solului sau a plantelor de buruieni. Depunerea erbicidelor pe plantele din cultura respectiv sau
din culturile invecinate poate provoca pagube insemnate in cazul cand culturile sunt sensibile la

erbicidul folosit. De aceea, nu se recomand aplicarea erbicidelor atunci cand viteza vantului
depete 15- 20 km/h.
Regimul de precipitaii poate mri sau micora eficacitatea tratamentelor. Eficiena
erbicidelor de contact aplicate postemergent se reduce considerabil, dac dup tratament survin
precipitaii abundente. Dac ins la 4- 5 ore dup erbicidare survine o ploaie moderat de 10-12
mm, eficacitatea lor poate s sporeasc. Lipsa precipitaiilor timp de 10-12 zile dup erbicidare
cu erbicide sistemice reduce mult efectul. In acest caz, la 5-6 zile dup erbicidare, trebuie s se
aplice o udare prin aspersiune cu 150-200 m3 ap/ha.

BIBLIOGRAFIE:
1.
2.
3.

Vlad Ionescu-Siseti - 1982 - Irigarea culturilor. Editura Ceres,


Bucureti.
Popescu V. - 2003 - Legumicultur, vol. 1. Ed. Ansid, Tg. Mure
Berar V, 2006 Legumicultur, Ed. Mirton, Timioara;