UNIVERSITATEA DE STUDII AGRONOMICE I

MEDICIN VETERINAR BUCURETI

FACULTATEA DE HORTICULTUR

nvmnt la distan

Referat la disciplina:

LEGUMICULTUR GENERAL

Relaiile plantelor legumicole cu lumina

- 2015

Lumina, cldura, apa, aerul, solul i hrana mineral sunt factorii de vegetaie
obligatorii, indispensabili i de valoare egal, care condiioneaz desfurarea normal a
proceselor metabolice la plantele legumicole. Intre acetia exist o corelaie strans,
permanent, formand aa numitul complex al factorilor de vegetaie sau de mediu.
Cei ase factori acioneaz in complex, i trebuie s fie asigurai in totalitate,
deoarece neglijarea sau schimbarea temporar a unuia dintre ei, atrage dup sine modificarea
celorlali, prejudiciind insi existena plantelor luate in cultur.
Cerinele plantelor legumicole, fa de factorii de mediu, sunt foarte bine consolidate,
formandu-se in decursul filogenezei i cu cat, in cultur, se vor asigura condiiile de via mai
apropiate de acelea in care s-au format speciile de-a lungul timpului, creterea i dezvoltarea
legumelor va fi mai corespunztoare.
Datorit faptului c factorii de mediu nu au aceeai frecven, intensitate, calitate,
durat i arie de aciune, intre ei i plante, precum i intre factorii inii, exist relaii
complexe de interdependen i integrare, aciunea lor putandu-se compensa sau conjuga, in
scopul obinerii randamentului biologic maxim.
Lumina prin parametrii si specifici, intensitate, durat de aciune i compoziie
spectral, susine energetic fotosinteza, constituind baza formrii i acumulrii masei
biologice avand un rol hotrator in reglarea morfogenezei, orientand intregul proces de
dezvoltare al plantei. De asemenea, condiioneaz scoaterea din repausul vegetativ i
determin cantitatea pigmenilor clorofilieni, structura i regimul de ap al frunzei, precum i
alte procese fiziologice i biochimice.
Dat fiind c, radiaia solar variaz in natur in timp in cursul unei zile, de la o zi la
alta, de la un anotimp la altul i in spaiu de la un punct geografic la altul, in funcie de
latitudine, altitudine, etc. plantele legumicole manifest fa de lumin, cerine particulare
foarte diversificate, ca urmare a originii ecologeografice i a evoluiei lor filogenetice.
Avand in vedere c, factorul extern determinant al intensitii fotosintezei este
radiaia luminoas, numai prin cunoaterea preteniilor speciilor legumicole fa de lumin,
acestea vor putea fi satisfcute, prin asigurarea de msuri tehnologice corespunztoare, la
culturile din camp, sere,
solarii, etc.
De asemenea, in condiiile climatului temperat, in care se gsete i ara noastr, se va
acorda o insemntate deosebit aspectelor particulare legate de rolul luminii in viaa fiecrei
specii i chiar soi in parte, deoarece numeroase plante legumicole, se cultiv pe tot parcursul
anului i deci, nu beneficiaz, in mod constant, de acelai regim al radiaiei luminoase
naturale.
Importana practic a acestor cunotine, rezid i in faptul c furnizeaz datele
necesare aciunii de zonare a culturilor legumicole, din camp i a culturilor forate. Totodat,
pe baza lor, se intocmesc schemele de culturi succesive i asociate din camp, sere, solarii, sau
se poate interveni pentru imbuntirea calitilor unor legume, pentru creterea capacitii de
pstrare.

Intensitatea luminii
In condiiile din ara noastr, intensitatea luminii poate s ajung in lunile de var de
la 30-40 mii luci pan la 100 mii luci, pe cand iarna aceasta are valori mult mai sczute,
fiind de 8-10 mii luci (tabelul de mai jos).

Din determinrile fcute in serele din ara noastr s-a constat c pentru cultura
tomatelor, de exemplu, exist condiii optime de lumin in perioadele 20 februarie-20 aprilie
i 10 septembrie-15 octombrie. Dup 20 aprilie pan la 10-15 septembrie lumina este in
exces. In aceast perioad se intervine prin aerisire i opacizarea sticlei de pe sere, in scopul
reducerii efectului de ser.
Nivelul optim al intensitii luminii, in aceast perioad, este de circa 20.000 luci,
deci nivelul maxim al opacizrii nu va trebui s depeasc aceast limit. De la 15 octombrie
pan la 20 februarie lumina este insuficient, situaie in care mugurii florali cad fr s se
deschid, iar florile formate nu leag fructe.
La o intensitate a luminii pan la 50 mii luci, procesul de fotosintez se desfoar
dup o curb ascendent. Dac se depete aceast limit, fotosinteza are un nivel
aproximativ constant pan la 100 mii luci.
Plantele legumicole asimileaz cel mai bine cand intensitatea luminii este de 20-30
mii luci. La o intensitate corespunztoare a luminii transformrile chimice din celule se
petrec cu o vitez foarte mare, creterea i dezvoltarea plantelor avand un ritm intens.
Intensitatea luminii determin principalele schimbri in climatul general din orice zon
geografic. Ea prezint amplitudini mari in timpul unei zile i de la un anotimp la altul, pe de
o parte datorit nebulozitii, iar pe de alt parte, datorit poziiei pe care o are soarele pe
bolta cereasc.
In timpul zilei, intensitatea este maxim la amiaz, cand in regiunile nordice este
maxim i fotosinteza, spre deosebire de regiunile sudice unde la amiaz intensitatea
fotosintezei scade, maximum fiind atins aici dimineaa i seara.
Intensitatea luminii variaz i in funcie de relief, anotimp, expoziia terenului,
apropierea acestuia de masive de vegetaie lemnoas sau de suprafee mari de ap.
In cursul lunilor de iarn intensitatea luminii este mult mai slab decat in timpul
lunilor de var. De asemenea, versanii sudici sunt luminai mai puternic de soare decat cei
nordici.
La plantele pretenioase la lumin, insuficiena luminii determin o prelungire
exagerat a perioadei de vegetaie, in dauna fructificrii. Dar nu numai lipsa luminii, ci i
intensitatea prea puternic a acesteia duneaz plantelor, in sensul c in astfel de cazuri
frunzele se ofilesc, procesul de fotosintez se reduce iar respiraia crete. Aa se explic de ce
vara, in regiunile sudice, fotosinteza este mai intens in zilele innorate, comparativ cu cele

senine. In condiiile din ara noastr efectul negativ al excesului de lumin se manifest in
perioada de var in primul rand prin suprainclzirea serelor ca urmare a efectului de ser.
Dup Maier, 1969 i Blaa, 1973, in funcie de preteniile fa de intensitatea luminii,
plantele legumicole se grupeaz astfel:
-pretenioase la lumin: tomatele, bamele, ardeiul, ptlgelele vinete, pepenii galbeni, pepenii
verzi, castraveii, fasolea i sparanghelul, care necesit o iluminare de 8000 luci;
-puin pretenioase la lumin: spanacul, ridichile de lun, mrarul, ptrunjelul, reventul,
morcovul, asmuiul, elina i mcriul, care necesit o iluminare de 4000-6000 luci;
-nepretenioase: ceapa pentru frunze, mazrea, sfecla pentru frunze i peioli, putand fi
cultivate cu succes primvara devreme sau iarna;
-plante care nu au nevoie de lumin la formarea organelor comestibile: andivele,
sparanghelul, ciupercile, conopida, etc.

Calitatea luminii
Elementele distribuiei spectrale a radiaiei solare sunt importante in schimbul termic
din sere, in stabilirea bilanului energetic i radiaiei i mai ales joac un rol esenial in
procesele intime de cretere a plantelor, cu prioritate in fotosintez.
Inlimea soarelui fa de orizont determin intensitatea luminii prinschimbarea intre
radiaiile difuze i cele directe. Exist deosebiri intre compoziia luminii directe i a celei
difuze in sensul c lumina difuz conine mai multe radiaii roii i ea este puternic absorbit
de ctre plante.
Compoziia luminii variaz foarte mult de la un anotimp la altul, de la o zi la alta i
chiar in cursul aceleiai zile. Astfel, radiaia ultraviolet este de circa 0 ori mai mare vara ca
iarna, iar primvara mai mare ca toamna. Radiaia violet este mai mare vara decat iarna de
circa 5 ori iar cea caloric de 2,5 ori. Diferitele radiaii ale spectrului solar acioneaz in mod
diferit asupra proceselor fiziologice din plante. In procesul de asimilare a CO2, cele mai
active radiaii sunt cele din partea roie-oranj a spectrului, cu lungimea de und 0,60-0,70
microni. Aceste radiaii influeneaz creterea i formarea rezervelor in plante, determinand
mai ales sinteza glucidelor in frunze. Micarea cloroplastelor in plasma celular i schimbarea
poziiei frunzelor se desfoar mai intens sub aciunea radiaiilor albastre i violete, cu
lungimea de unde de 0,40-0,50 microni. Aceste radiaii sunt absorbite mai mult de ctre
plantele de semiumbr i umbr. Ele determin sinteza substanelor proteice aproximativ in
acelai raport cu glucidele, influenand formarea noilor organe ale plantelor.
In urma cercetrilor efectuate s-a stabilit c radiaiile roii i portocalii influeneaz in
mod pozitiv creterea plantelor legumicole. Cele galbene i verzi, favorizeaz atat creterea
dar mai ales inflorirea la unele specii legumicole (tomate). Radiaiile albastre, violete i
galben-verzui condiioneaz formarea organelor vegetative ale plantelor. In lipsa radiaiilor
albastre, spanacul, salata, varza i alte plante reacioneaz negativ prezentand simptome de
etiolare, formeaz frunze mici i lipsite de turgescen. Castraveii i tomatele suport mai
bine lumina srac in radiaii albastre i violete, ceea ce contribuie la reuita culturilor forate
i protejate cu mase plastice. Radiaiile ultraviolete sunt necesare pentru sinteza unor
vitamine, ins in cantitate mare provoac distrugerea celulelor i a esuturilor. Radiaiile
infraroii absorbite de ctre frunze uneori au un efect duntor, pentru c ele se transform in
cldur care, la randul ei, determin intensificarea transpiraiei.

Cunoaterea reaciei plantelor la calitatea luminii permite cultivatorului s influeneze

una sau alta din laturile procesului de cretere i dezvoltare, deoarece aa cum s-a artat,
compoziia spectrului prezint variaii zonale, anuale i diurne, in funcie de poziia soarelui
fa de orizont. Compoziia spectrului este modificat in spaiile acoperite, unde lumina
natural este filtrat de materialele de acoperire (sticl, mase plastice), ca i la folosirea
luminii artificiale, unde calitatea luminii depinde de sursa acesteia.
Sticla reine n mare msur radiaia ultraviolet iar masele plastice rigide sunt mai
puin transparente pentru radiaiile infraroii i cele din domeniul rou indeprtat. Foliile de
polietilen i PVC sunt mai transparente decat sticla, atat pentru radiaiile ultraviolete cat i
pentru cele roii i infraroii, ceea ce presupune o mai redus capacitate de izolare termic. Se
cunoate din practic sensibilitatea la radiaiile ultraviolete a rsadurilor scoase din serele de
sticl fr o prealabil adaptare i necesitatea de a obinui plantele cu lumina complet inainte
de plantare, prin descoperirea rsadnielor sau aducerea lor in solarii acoperite cu folie de
polietilen, care permite trecerea razelor ultraviolete.
In prezent, exist preocupri pentru modificarea calitii luminii prin folosirea sticlei
i a peliculelor fotoselective (colorate) care rein unele radiaii influenand asupra raportului
dintre radiaiile cu diferite lungimi de und.

Durata perioadei de iluminare

Durata de iluminare prezint o deosebit importan pentru viaa plantelor
legumicole. Ca i intensitatea luminii, durata de iluminare difer in cursul anului, in sensul c
iarna lungimea zilei este redus sczand pan la 8 ore iar in lunile de var ajunge la 15 ore.
Ca rezultat al adaptrii din cursul dezvoltrii lor filogenetice, in vederea creterii i
fructificrii, speciile legumicole au cerine diferite fa de lungimea zilei.
La schimbarea duratei de iluminare, reacia general a plantelor se exteriorizeaz prin
apariia unor insuiri cu totul noi, lungimea perioadei de vegetaie, creterea intervalului pan
la inflorire, neinflorirea, modificarea habitusului, etc.
Sub raportul preteniilor fa de lungimea zilei plantele legumicole se
grupeaz astfel:
-de zi lung (14-16 ore): plantele legumicole din grupa verzei, morcovul, ceapa, cicoarea,
spanacul, ridichea de lun, mrarul, plantele peren;
-de zi scurt (8-12 ore): fasolea, castraveii, tomatele, ardeii, ptlgelele vinete, pepenii;
-indiferente la durata de iluminare (neutre). In prezent, ca rezultat al seleciei exist soiuri mai
puin sensibile (neutre) din punct de vedere fotoperiodic, ceea ce a permis extinderea arealului
de cultur a diferitelor specii legumicole pe aproape tot globul.
Plantele de zi lung s-au format in zonele temperate unde anotimpul cel mai
favorabile pentru inflorire i fructificare este vara cand zilele sunt lungi.
Pentru plantele de zi scurt care s-au format in regiunile sudice, anotimpurile cele
mai favorabile pentru cretere i fructificare sunt primvara i toamna, deoarece in timpul
verii sufer din cauza temperaturilor ridicate i a secetei
Reacia fotoperiodic poate fi substituit la unele specii (spanac, mrar) de
temperaturi in timpul nopii sczute (5-100C) sau foarte ridicate 32-370C iar la salat prin
tratamente cu giberelin.

Posibilitile de dirijare a luminii n culturile legumicole

Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi dirijat de ctre om. Se poate vorbi despre
imbuntirea regimului de lumin, mai mult prin procedee indirecte de folosire raional a
luminii solare i de suplimentare a luminiinaturale cu lumina artificial.
Imbuntirea regimului de lumin in legumicultur se poate realiza pe dou ci:
prin mrirea intensitii luminoase i prin micorarea acesteia.
Mrirea intensitii luminii se poate realiza prin urmtoarele ci:
-amplasarea culturilor legumicole cu pretenii mari fa de acest factor pe terenuri cu expoziie
sudic;
-alegerea celor mai corespunztoare epoci de infiinare a culturilor;
-reglarea judicioas a distanelor dintre randurile de plante dintre plante pe rand;
-rritul plantelor in cazul unor desimi prea mari;
-inlturarea factorilor care determin umbrirea plantelor (distrugerea buruienilor, curirea
geamurilor la sere i rsadnie, folosirea de pelicule de mase plastice rezistente la aciunea
razelor ultraviolete, etc.);
-orientarea serelor, solariilor i rsadnielor i alegerea unghiului de inclinaie al acoperiului
serelor, care trebuie s fie de 30-400 la serele care au acoperiul cu o singur pant i 25-300
la serele cu dou pante;
-reducerea la maxim posibil a profilelor de schelet i vopsirea acestora in alb pentru a evita
umbrirea; alegerea sticlei sau a foliei de material plastic de acoperire cu transparen ridicat
sau cu o coloraie convenabil pentru anumite culturi;
-folosirea soiurilor specializate pentru cultura in sere care sunt mai puin sensibile la
insuficiena luminii;
-dirijarea temperaturii in funcie de intensitatea luminii;
-iluminarea suplimentar a rsadurilor cu lmpi de diferite tipuri.
Micorarea intensitii luminii se poate face prin:
-infiinarea culturilor primvara devreme sau din toamn a legumelor de zi lung (rezistente la
frig), atunci cand intensitatea luminii este mai redus i ziua mai scurt, fapt ce determin
intarzierea infloritului;
-acoperirea inflorescenelor de conopid cu 1-2 frunze din rozeta plantei in vederea evitrii
deprecierii calitative a inflorescenelor sub influena luminii;

-muuroirea peiolurilor frunzelor de elin i cardon, a plantelor de sparanghel i cicoare de

grdin, a bulbului fals la feniculul de Florena in vederea etiolrii organului de consum;
-umbrirea serelor i a ramelor de rsadni prin diverse procedee i tipuri de instalaii, printre
care se numr: cretizarea (stropirea acoperiului i a pereilor de sticl cu o suspensie de
cret, hum), pan de ap colorat (ecran) ce se prelinge continuu pe acoperiul serei, jaluzele
confecionate din ipci de lemn sau material plastic montate in afara construciilor, perdele din
esuturi textile sau materiale plastice amplasate n interiorul serelor.

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.

Ceauescu I. i colab. - 1984 - Legumicultur general i special. E.D.P., Bucureti.

Hoza Gheorghia, 2001 Legumicultur. Editura Elisavaros, Bucureti
Indrea D., Apahidean A.Al., Maria Apahidean, D. Mnuiu, Rodica Sima 2007
Cultura legumelor. Editura Ceres, Bucureti.