Cursul 1 7 martie 2003

Curs la disciplina Management Financiar - Bancar

Capitolul I Banca i rolul ei n economie
1. Conceptul de banc
2. Rolul bncilor n economie
3. Mediul financiar bancar
4. Particulariti ale sistemului bancar contemporan
1. Banca se definete ca intermediar financiar asigurnd transferul de resurse
bneti de la cei care posed surplus de lichiditate la cei care au nevoie de lichiditate
(finanare). La modul general banca reprezint instituia financiar care mobilizeaz
mijloacele bneti disponibile n economie, finaneaz prin credite persoanele fizice i
juridice i efectueaz decontri i pli cu scopul declarat de realizare a profitului
(diferena dintre dobnda perceput i dobnda bonificat.
Primele dovezi ale unei activiti bancare se regsesc n Egiptul Antic,
templele constituind la vremea aceia att un loc de rugciune ct i de pstrare a
banilor. Sunt n acest sens mrturii scrise privind activitatea de depunere i mprumut
efectuate de temple.
n Evul Mediu n cadrul mnstirilor se desfurau activiti cu specific
bancar. Primele entiti bancare aprute n Europa de Vest au fost la Barcelona anul
1341, Milano 1593, Amsterdam 1609 i Hamburg 1619. n 1971, n SUA a fost
autorizat o prim banc cu rol de banc central i comercial. n Frana prima banc
a aprut n anul 1800.
Sistemul bancar era structurat pe trei domenii specifice:
- bnci de emisiune care deineau monopolul emiterii de bancnote;
- bnci comerciale care acionau ca intermediari financiari;
- instituii financiare specifice ex. cooperativele de credit, case de economii etc.
2. Rolul bncilor n economie
Primele activiti desfurate de banc constau n comerul cu bani, banca
atrgnd resurse bneti i suportnd un cost sub forma dobnzii bonificate i
"vnznd" apoi bani sub forma diferitelor categorii de credite pentru care percepeau o
dobnd.
Rolul bncilor este primordial pentru orice economie favoriznd desfurarea
tranzaciilor comerciale interne i externe, asigurnd efectuarea plilor i a
schimbului valutar.

Banca permite realizarea investiiilor participnd de cele mai multe ori direct
la finanarea acestora i la gestiunea economiilor bneti ale persoanelor fizice i
juridice.
Rolul deosebit de complex pe care l joac bncile n economie se
concretizeaz n cteva funcii eseniale ce pot fi delimitate astfel:
a) atragerea fondurilor sub forma depozitelor

n vederea plasrii i

fructificrii;
b) investirea fondurilor prin acordarea de credite i operaiuni pe piaa de
capital (achiziionarea de titluri financiare);
c) efectuarea de pli i ncasri i furnizarea unor servicii specifice.
Realizarea acestor funcii este condiionat de urmtoarele aciuni:
- asigurarea i pstrarea ncrederii clienilor;
- o eviden riguroas i permanent a ntregii game de operaiuni active i pasive,
asigurarea confidenialitii i a secretului bancar, chestiuni legate de etica bancar.
ntr-o economie de pia funcional categoriile de intermediari financiari care
desfoar activiti sunt:
- bncile;
- investiiile financiare implicate n procesul creaiei monetare i organismele
financiare specializate ex: societile de asigurri, case de pensii etc. care nu
sunt creatoare de moned.
Procesul de concuren exist n sistemul bancar dezvoltat, este puternic
accentuat prin tendina de universalizare i internaionalizare a operaiunilor bancare
de creare a unei piee bancare mondiale.
Realizarea unei uniuni monetare europene conduce la liberalizarea complet a
micrilor capitalului i constituie o real provocare pentru activitatea bancar
internaional.
n activitatea bancar se pot identifica 3 categorii mari de operaiuni:
- operaiuni pasive de constituire a resurselor bneti concretizate n formarea
capitalului, atragerea de depozite, rescontarea (cedarea portofoliului de efecte
comerciale i refinanare;
- operaiunile active constau n acordarea de credite i efectuarea de diferite
plasamente pe baza depozitelor constituite;
- operaiuni de comision legate de primele dou categorii, cuprind diverse tranzacii
de vnzare cumprare i servicii prestate (consultana).
2

Activitatea bancar are definite dou prioriti: profitabilitatea i lichiditatea.

Lichiditatea ofer posibilitatea asigurrii efecturii plilor n orice moment astfel
nct bncile sunt preocupate n mod constant s-i asigure lichiditatea cu costuri
minime (ex. rezervele constituite la banca central) pentru prevenirea lipsei de
lichiditate bncile caut s-i diversifice portofoliul de plasamente, s introduc
sisteme speciale de asigurare a depozitelor bancare.
3. Mediul financiar - bancar
Internaionalizarea crescnd a pieelor financiare, a pieelor . Impun
adoptarea de reglementri noi i modificri semnificative n exigenele gestionrii
echilibrului financiar. Un exemplu n acest sens sunt aa numitele reglementri
prudeniale care impun norme clare de solvabilitate, de rezerve minime obligatorii i
restricii specifice n ceea ce privete activitatea de creditare. Nevoia de
competitivitate ntr-un mediu concurenial reglementat impun bncilor elaborarea
unor strategii bine asamblate i restructurarea tuturor categoriilor de resurse pentru
asigurarea unui control eficient al gestiunii financiare.
Bncile urmresc s se poziioneze ct mai bine pe pia. n acest sens
adoptnd 2 strategii specifice, o strategie de generalizare i universalizare prin care
caut s-i apropie ct mai multe segmente ale pieei i o strategie de ni i diferena
specific bncilor mici i mijlocii.
n cadrul sistemului financiar, bncile au un rol de impuls n sensul c
fluxurile financiare sunt sugerate prin realizarea operaiunilor bancare.
n cadrul sistemului financiar bancar, bncile se deosebesc tipologic dup
mai multe criterii:
1) dup criteriul formei de proprietate bncile se mpart n:
- bnci publice capitalul acestora fiind deinut sub diverse forme de stat
dispunnd ns de autonomie i personalitate juridic proprie;
- bncile private capitalul aparinnd unor grupuri de persoane fizice i/sau
juridice;
- bncile mixte cu capital privat i de stat.
2) dup apartenena naional bncile sunt:
- bnci autohtone funcionnd sub supravegherea bncii centrale;
- bnci internaionale i bnci multinaionale constituite prin aportul de
capital al unor parteneri din ri diferite.
3) dup rolul i funciile exercitate n economie
3

- banca central este reprezentantul statului n cadrul sistemului bancar

stabilind, coordonnd i supraveghind politica monetar i de credit a rii,
avnd funcii de emisiune monetar, promovarea politicii monetare i de
credit, monitorizare a cursului valutar, administrarea rezervelor valutare,
reglementarea i supravegherea sistemului bancar, creditarea bncilor i a
altor instituii financiare, finanarea prin mprumuturi a instituiilor statului.
Rolul esenial al bncii centrale este acela de banc a bncilor, acionnd
n calitate de bancher al tuturor celorlalte bnci.
- bncile centrale care sunt specializate n primirea de depozite la vedere i
la termen i acordarea de credite, efectuarea operaiunilor de pli;
- bncile universale efectueaz toate tipurile de operaiuni bancare pe termen
scurt, mediu i lung;
- bncile de afaceri cu rol n investirea depunerilor pe termen lung,
participarea cu capital la constituirea altor societi, servicii financiare i de
consultan specializat;
- bncile de depozit care sunt similare bncilor comerciale specializate n
constituirea de depozite pentru diferite termene;
- bncile ipotecare acord mprumuturi pe termen lung pentru construcia
de locuine garantate cu ipoteca pe imobil;
- bncile specializate acord credite de obicei pe termen mijlociu i lung
pentru anumite sectoare de activitate;
- bncile off-shore funcioneaz n anumite zone considerate zone libere i
realizeaz operaiuni numai cu ne-rezidenii, nedezvluind identitatea acestora;
- bncile trust asigur colectarea creanelor i recuperarea lor.

MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR

BANCILE CENTRALE
1. Organizarea bncilor centrale
2. Funciile bncilor centrale
3. Operaiunile bncilor centrale

CURS 28.03.2003

4. B.N.R.
5. Sistemul european al bncilor centrale
1. Organizarea bncilor centrale
a) Configuraia bncilor centrale
Analiza sistemelor bancare contemporane evideniaz c acestea sunt
organizate pe dou paliere, respectiv Banca Central i bnci ale sistemului.
Rolul Bncii Centrale rezult din monopolul asupra emisiunii monetare i din
funcia de autoritate monetar, preluat treptat pe msura implicrii tot mai puternice
n activitatea economic.
Activitatea Bncii Centrale, gestiunea i execuia politicilor monetare sunt
coordonate pe organisme n a cror componen se afl membri numii dup anumite
criterii. Astfel, n funcie de msura n care alegerea guvernatorului i a membrilor
Consiliului de Administraie depind de raportul dintre puterea politic i banca de
emisiune, se poate stabili gradul de independen al unei Bnci Centrale.
n SUA, sistemul federal de rezerve menine o form relativ descentralizat, n
sensul c teritoriul este divizat in districte, la nivelul crora exist o Banc Federal
de Rezerve al crei capital este deinut de bncile comerciale membre ale sistemului.
Din punct de vedere tehnic, pentru realizarea emisiunii monetare se apeleaz
la Tezaur, iar pentru aplicarea politicii monetare sunt necesare deciziile Consiliului
Guvernatorilor compus din 7 membri, numii direct de preedintele SUA pentru o
perioada de 14 ani.
Realizarea operaiunilor cu titluri (politica de open market) se afl sub tutela
unui comitet federal de pia format din preedinii bncilor de rezerve i membrii
Consiliului Guvernatorilor.
n Frana, gestionarea i executarea politicii monetare este realizat de un
Consiliu General al Bncii Centrale care cuprinde guvernatorul, doi viceguvernatori i
10 consilieri.
n Germania, Banca Central (BundesBank) are o larg independen. Nu
sufer influene politice, fapt ce afecteaz n mod favorabil stabilitatea monedei.
n Marea Britanie, ncepnd cu anul 1997, s-a decis acordarea unei mai mari
autonomii Bncii Centrale, n special n ceea ce privete instrumentele de politic
monetar. Au rmas n sarcina guvernului ns decizii legate de inflaie i de modul de
gestionare al riscurilor.
5

n Italia, responsabilitatea alegerii Consiliului Superior al Bncii Centrale, al

crui preedinte este guvernatorul, revine acionarilor bncii, respectiv instituii de
credit, case de economii i bncilor de interes naional. Mandatul guvernatorului este
pentru o perioada nedefinit, iar al consilierilor pentru o perioad de 3 ani.
Guvernatorul Bncii Japoniei este ales pentru 5 ani, iar din Consiliul de
Administraie, cel ce definete politica monetar, fac parte reprezentani ai
Ministerului de Finane i ai Ageniei de Planificare.
La modul general, principalele aspecte care definesc gradul de independen al
unei Bnci Centrale sunt:
- numirea guvernatorului i a Consiliului de Administraie pentru o perioada
de timp determinat;
- implicarea sau neimplicarea guvernului sau a organului legislativ n
aprobarea politicii monetare;
- asigurarea stabilitii monetare de ctre Banca Central;
- modul de stabilire al ratei dobnzii de refinanare.
b) Criterii de apreciere a independenei Bncii Centrale
Importana independenei Bncii Centrale este relevat prin indicatorii
economici, precum sunt: rata inflaiei, nivelul PIB, gradul de ocupare al forei de
munc, etc.
n analizele efectuate pentru determinarea gradului de independen al unei
Bnci Centrale, Milton Friedmann, n 1977, constat c obiectivele politicii
monetare, nivelul veniturilor i gradul de ocupare al forei de munc au influen
puternic asupra emisiunii monetare, n principal n scopul acoperirii deficitelor
bugetare.
Problema independenei bncii nu se rezum astfel numai la aspectul
credibilitii, ci vizeaz i chestiuni legate de circulaia monetar, relaii monetare,
particulariti i legitimitatea unui sistem monetar.
Un model realizat n 1988 de un grup de specialiti monetari, analizeaz
gradul de independen n funcie de urmtoarele criterii:
Este Banca Central autoritate monetar final?
Sunt mai mult de jumtate din membrii Consiliului de Administraie
independeni de guvern?
Exist membri oficiali ai guvernului n structura Consiliului de Administraie?

Pornind de la aceast analiz, modelul GMT, construit n 1991, realizeaz

distincia ntre independena politic i cea economic a Bncii Centrale. Potrivit
acestui model, criteriile de apreciere a independenei politice se rezum la:
-

numirea guvernatorului de Parlament sau guvern;

perioada mandatului este egal sau mai mare de 5 ani;

numirea membrilor Consiliului de Administraie i durata mandatului lor;

politica de credit i de schimb valutar este n exclusivitate de competena

Bncii Centrale;

exist prevederi legale care s susin poziia bncii n cazuri conflictuale.

Pentru cuantificarea independenei economice, modelul GMT utilizeaz

urmtoarele criterii:
-

faciliti directe de credit acordate;

practicarea ratelor dobnzii la faciliti de credit;

participarea Bncii Centrale pe piaa primar pentru acoperirea datoriei

publice;

limitele sumelor acordate sub form de credit guvernamental;

stabilirea ratei de refinanare de ctre Banca Central;

modul de supraveghere al activitii bancare, realizarea acesteia de ctre

Banca Central i de alte instituii.

n anul 1995, specialiti bancari au construit un indicator al vulnerabilitii

politice al Bncilor Centrale prin studierea a 67 de ri (24 industrializate, 43 n curs
de dezvoltare) de-a lungul perioadei 1950-1989. Autorii au difereniat 4 tipuri de
politic tranzitorie a Bncilor Centrale n funcie de situaii precum schimbri ale
regimului politic, schimbri ale autoritilor guvernamentale, partide, ale structurii
guvernului.
Evaluarea gradului de independen se poate face i prin studiul funciilor
monetare ale Bncilor Centrale.
2. Funciile Bncilor Centrale
Indiferent de caracterul mai mult sau mai puin centralizat al activitii
Bncilor Centrale, acestea exercit funcii specifice n cadrul sistemelor bancare i al
economiilor contemporane.
1) funcia de emisiune = n domeniul emisiunii de moned se manifest
dou principii. Unul, potrivit cruia emisiunea de moned poate fi
7

garantat cu mprumuturi i avansuri, garantate, la rndul lor, cu activiti

economice reale de producie i de schimb i altul care ar avea la baz
garantarea cu piese metalice a emisiunilor monetare.
2) funcia de banc a statului, a administraiei publice i a serviciilor
publice = n toate rile, Banca Central este o banc din partea statului,
administreaz i deine conturile acestuia, ale cror solduri figureaz n
pasivul bilanului i care, n principiu, nu pot fi debitoare. Banca Central
are rol de consilier i realizator al emisiunii de titluri pentru contul statului.
3) funcia de banc a bncilor = sunt reunite n aceast funcie trei
activiti, strns corelate, desfurate de Banca Central, astfel:
-

realizarea operaiunilor de refinanare pentru furnizarea resurselor

necesare bncilor sistemului, alimentnd astfel i piaa monetar.
Banca Central poate absorbi lichiditile existente pe pia la un
moment dat, dac este surplus. Refinanarea se realizeaz prin
operaiuni de rescontare;

realizri de decontri i compensri prin deschiderea unor conturi

pentru bncile sistemului;

realizarea de intervenii pe piaa monetar pentru a menine masa

monetar i ratele dobnzilor n limitele fixate de autoritatea monetar.

4) funcia de centru valutar i gestionare a rezervelor valutare =

activiti de:
-

asigurarea, singur sau mpreun cu bncile sistemului, a schimbului

de moned naional n devize;

pstrarea i gestionarea rezervelor valutare;

supravegherea ratei de schimb a monedei naionale.

Banca Central, la concuren cu bncile comerciale, furnizeaz devize

agenilor economici n condiii ct mai atractive, cu obligaia asigurrii
convertibilitii monetare la cursurile stabilite de sistem.
Pn la introducerea EURO, Bncile Centrale Europene au utilizat moneda
COS ECU pentru conservarea activelor. n ceea ce privete relaia cu FMI, Bncile
Centrale dein n portofoliile lor mprumuturi de la FMI sau/i forme de sprijin
acordate prin folosirea drepturilor speciale de tragere (DST).
Legat de funcia de gestionare a rezervelor valutare apare subfuncia de
supraveghere a cursului de schimb. Astfel, Bncile Centrale, n acord cu puterea
8

politic pot avea misiunea meninerii cursului de schimb al monedei naionale n

anumite limite sau a-l lsa liber s fluctueze.
5) funcia disciplinar i prudenial = se exercit controlul asupra bncilor
i instituiilor de credit, n scopul asigurrii securitii depozitelor i al
prevenirii falimentelor bancare. Aria de aplicare a acestei funcii este
urmtoarea:
-

autorizeaz exercitarea activitii bancare, crearea i transformarea

bncilor;

concentrarea i divizarea riscurilor bancare;

lichiditatea i solvabilitatea bancar.

Referitor la controlul exercitat de Banca Central n ceea ce privete

nfiinarea bncilor, criteriile n adoptarea deciziilor sunt:
-

forma juridic;

capital minim (variaz de la ar la ar);

folosirea unor instrumente i mijloace i produse bancare n concordan

cu necesitile;

pregtirea profesional;

nevoile economice ale pieei financiare;

business club.

6) funcia economic a Bncii Centrale = toate celelalte funcii presupun i

implicare economic a Bncilor Centrale astfel, atunci cnd se realizeaz emisiunea
monetar, se supravegheaz cursul valutar i rata de schimb sau cnd se intervine pe
piaa monetar pentru a influena rata dobnzii, Banca Central ndeplinind i funcii
economice.

3. Operaiunile bncilor centrale

a) Operaiuni active i pasive
Utiliznd criteriul bilanier, operaiunile bncilor centrale pot fi analizate ca
fiind operaiuni active i operaiuni pasive.
Operaiunile active desfurate de Banca Central se concretizeaz n:

- operaiunile de creditare, au ponderea cea mai important i se refer la

acordarea de credite, att statului, sub forma creditelor guvernamentale, ct i
celorlalte bnci din sistem, prin operaiuni de refinanare i rescontare. n relaiile cu
bncile comerciale, Banca Central realizeaz rescontri (accept titlurile de credit pe
care bncile le dein n portofoliul lor) i rein o tax de scont. Cnd acord credite pe
gaj de efecte comerciale, titlurile de credit rmn n proprietatea Bncii Centrale,
servind bncii de emisiune drept garanie a rambursrii mprumuturilor;
- operaiunile de decontare inter i intrabancare sunt importante datorit
locului ocupat de Banca Central ntre participanii la compensarea multilateral a
plilor;
- operaiunile de vnzare cumprare de aur i devize, prin aceste
operaiuni Banca Central i consolideaz rezerva valutar i influeneaz cursul
valutar al monedei naionale, funcie de obiectivele politicii monetare, practicate de
ara respectiv n diferite perioade.
Operaiunile pasive ale Bncii Centrale se refer la:
- formarea capitalului propriu (are o pondere redus n totalul pasivului, iar
n structura lui sunt incluse fondul statutar prevzut n normele de funcionare ale
Bncii Centrale, fondul de rezerv i profitul bancar);
- sursele atrase ale Bncii Centrale constau n depozitele celorlalte bnci, n
depunerile unor organisme cu capital de stat i n contul trezoreriei statului, datorit
rolului de casier al statului ndeplinit de Banca Central.
Printre sursele atrase figureaz i depozitele unor organisme internaionale sau
ale unor bnci strine, mprumuturile de la bncile strine i cumprrile de drepturi
speciale de tragere (DST) de la FMI.
- emisiunea monetar are ponderea cea mai ridicat n cadrul operaiunilor
pasive i se refer la emisiunea monedei scripturale (bani de cont) i a cantitii de
numerar corespunztoare structurii masei monetare.

Curs din 18.04.2003

b) Creaia monetar
In procesul creatiei monetare sunt implicate Bancile Centrale sau, intr-un
context mai larg, institutiile de credit, pe de o parte, si Banca Centrala, pe de alta

10

parte. Capacitatea bancilor de a crea moneda, poate fi eveidentiata prin analiza

procesului de multiplicare a monedei scripturale, prin acordarea de credite.
Asupra procesului de creatie monetara se exercita controlul de Banca Centrala,
care detine monopolul in acest domeniu. Moneda centrala, denumita si moneda de
prim rang, creata de Banca Centrala, cuprinde suma bancnotelor, aflate in circulatie, si
a activelor care apartin bancilor din sistem si trezoriei, regasite in pasivul Bancii
Centrale.
Pentru masurarea stocului de moneda creata de Banca Centrala si aflata in
circulatie, se utilizeaza un agregat numit baza monetara.
In literatura de specialitate, baza monetara se defineste ca fiind variabila fata
de bancile comerciale, iar masa monetara ca multiplu al bazei monetare realizate de
Banca Centrala.
Pe baza elementelor ce figureaza in bilanturile bancilor implicate in procesul
creatiei monetare se pot stabili urmatoarele corelatii:
Mm = N + D, unde Mm = masa monetara; N= numerar; D = depozite
Bm = N + RMo, unde RMo = rezerve mineme obligatorii; Bm = baza
monetara
Bm = 1/m x Mm, unde m = multiplicator monetar.
De aici rezulta nevoia de moneda centrala, ca urmare a creatiei monetare
realizate de Bancile Comerciale. Aceasta situatie apare cand oferta de moneda este
determinata de finantarile acordate agentilor economici, iar coeficientul 1/m este
analizat ca un divizor al creditului.
Necesarul de moneda centrala poate fi explicat prin urmatoarele argumente:
-

cererile de conversie ale depozitelor la vedere, in numerar, induc nevoia de

moneda centrala;
rezervele minime obligatorii, constituite la Banca Centrala;
existenta Trezoreriei Publice ale carei conturi se afla la Banca Centrala,
antreneaza, in momentul platii impozitelor de catre agentii economici,
transformarea depozitelor la vedere ale acestora in moneda centrala;
relatiile economice internationale ale unei tari, antreneaza transferul
monedelor nationale in devize.

4. BNR se va citi din carte

5. Sistemul european al bancilor centrale (SEBC)

11

SEBC este constituit din Banca Centrala Europeana (BCE) si Bancile Centrale
ale statelor membre, avand drept obiectiv principal cooperarea monetara europeana si
stabilitatea preturilor.
Fara a prejudicia acest obiectiv, SEBC contribuie la sustinerea politicii
economice generale cu scopul realizarii obiectivelor Comunitatii Europene.
Principiul in conformitate cu care SEBC actioneaza este acela a unei economii
de piata deschisa, unde concurenta este libera, favorizand astfel alocarea eficienta a
resurselor.
Misiunea SEBC consta in urmatoarele:
-

definirea si punerea in palicare a politici monetare a U.E.;

realizarea operatiunilro de schimb;

detinerea si gestionarea rezervelor valutare ale statelor membre, fara insa a

prejudicia operatiunile financiar-bancare ale fiecarui stat;

o functionare mai eficienta a sistemelor de plati.

Indeplinriea misiunilor si functiilor SEBC si a BCE se realizeaza prin

respectarea principiului independentei, conform criteriilor de apreciere a acesteia.
BCE este administrata la nivel decizional de Consiliul guvernatorilor si
Directoratul in structura carora intra guvernatorii Bancilor Centrale nationale si alti
membri.
Partajarea sarcinilor intre cele doua organisme de decizie si conducere se
realizeaza astfel: Consiliul Guvernatorilor definest epolitica monetara a Comunitatii
Europene, deciziile cu privire la obiectivele monetare intermediare, precum si
aprovizionarea cu rezerve a SEBC.
Directoratul pune in aplicare politica monetara in conformitate cu orientarile si
deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor si realizeaza instructiuni necesare
Bancilor Centrale nationale.
Presedintele BCE sau unul dintre vicepresedinti prezideaza Consiliul
Guvernatorilor si Directoratul.
In contextul functionarii SEBC, Bancilor Centrale le revin anumite sarcini,
printre care acelea de a stabili compatibilitatea legislatiei nationale cu cea europeana,
oritnarile si instructiunile in acest sens.
Principalele operatiuni realizate de BCE sunt:

12

operatiuni de open-market (cu titluri financiare) prin intervenita pe piata de

capital prin vanzari si cumparari ferme de titluri, prin preluari in pensiune
sau prin imprumuturi de creante si titluri negociabile;

operatiuni de credit, realizate cu institutii de credit specializate;

constituirea de rezerve minime obligatorii, BCE este abilitata in acest sens

sa impuna institutiilor de credit din tarile membre constituirea de rezerve
obligatorii, atat la BCE, cat si la Bancile Centrale nationale. Determinarea
sumelor si a modalitatilor de calcul, este in competenta Consiliului
Guvernatorilor;

operatiuni cu organismele publice;

operatiuni externe, intra in relatiile financiar-valutare cu institutii

financiare si de credit din tarile membre, precum si cu organisme
internationale. Cumpara si vinde, la vedere sau la termen, orice tip de
active de rezerva (devize sau metal pretios);

acorda facilitati in vederea asigurarii eficacitatii si solidaritatii sistemelor

de compensare si de plati;

actioneaza in calitate de agent fiscal;

efectueaza toate tipurile de operatiuni bancre cu tarile terte.

Capitalul BCE este de 5 miliarde EURO, putand fi majorat doar prin decizia
Consiliului Guvernatorilor.
Venitul monetar realizat de fiecare Banca Centrala nationala este diminuat cu
nivelul dobanzilor platite de banci pentru depozitele constituite.
Profitul sau pierderile inregistrate ale BCE se repartizeaza dupa urmatoarele
reguli:
-

20% din profitul net este transferat la fondul de rezerve generale pana la
limita de 100% din capitalul bancii;

restul profitului net se repartizeaza participantilor la BCE proportional cu

sumele subscrise de fiecare;

daca se inregistreaza pierderi, acestea sunt acoperite de catre BCE din

fondul de rezerva generala sau din veniturile monetare ale exercitiului
financiar.

13

BANCILE COMERCIALE
1. Operatiunile Bancilor comerciale
2. Creditarea principala operatiune bancara
3. Tipologia riscurilor bancare
1. Operatiunile Bancilor Comerciale
Pentru analizarea operatiunilor active si pasive ale Bancilor Comerciale este
necesara cunoasterea structurilor bilantului bancar care in activ reflecta utlizari ale
resurselor, iar in pasiv constituirea acestora, respectiv datoria bancii fata de exterior.
In functie de elementele din bilant, operatiunile de activ si pasiv se identifica astfel:
A) Operatiuni de activ:
a) operatiuni de creditare;
b) unele operatiuni de plasament efectuate pe baza depozitelor constituite
a) In cazul operatiunilor de creditare se pot diferentia doua categorii
distincte: creditarea agentilor economici si creditarea persoanelor fizice.
Creditele acordate agentilor economici sunt analizate in functie de destinatia
lor in credite pentru achizitionare active fixe (cu pondere mai redusa) si credite pentru
activitatea de exploatare.
Creditele pentru activitatea de exploatare sunt:
1. Creditarea creantelor este operatiunea prin care bancile preiau, in
schimbul monedei, creantele pe cre firmele le au asupra clientilor lor, putandu-se
distinge urmatoarele forme:
-

scontarea;

pensiunea;

imprumuturi pe gaj de efecte comerciale;

imprumuturi pe gaj de efecte publice.

Tehnica scontarii consta in cesiunea cambiei catre un alt beneficiar in

schimbul valorii actuale a acesteia. Prin aceasta operatiune se angajeaza raporturi
cambiale respectiv, banca isi asuma obligatia platii valorii cambiei in caz ca debitorul
nu plateste.
Pensiunea este operatia cambiala prin care banca preia cambiile pe care le
vinde beneficarului cu condia rascumpararii la termenul stabilit.

14

Imprumutul pe gaj de efecte comerciale este creditul acordat de banca si

garanta cu efecte comerciale (cambii). Valoarea imprumutului reprezinta numai o
parte din valoarea nominala a cambiilor depuse in gaj.
Imprumuturile pe gaj de efecte publice sunt creditele acordate de banci si
garatate cu bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, obligatiuni detinute de persoane
juridice si/sau fizice.
Aceste imprumuturi sunt denumite operatiuni de lombard, avand o pondere
mare in tari ca SUA, Marea Britanie, Germania.
2. Creditele de trezorerie sunt acordate cu scopul satisfacerii nevoilor de
finantare ale firmelor generate de activitatea de productie si comert.
Formele pe care le pot lua acest tip de credite sunt:
-

Avansurile in cont curent = este creditata activitatea curenta a agentilor

economici, mecanismul constand in efectuarea de plati in numele
titularilor de cont, atunci cand acestia si-au epuizat disponibilitatile.
Nivelul maxim al sumei acordate reprezinta plafonul de creditare, din
cadrul liniei de credit.

Creditele specializate = pe termen scurt, acopera anumite nevoi de

finantare: credite pentru constituirea de stocuri sezoniere (agricultura) sau
pentru finantarea exporturilor.

b) Operatiunile de plasament = constau in achizitia de titluri financiare,

actiuni si obligatiuni, si sunt o modalitate de valorificare a resurselor bancii in vederea
obtinerii de profit.
B) Operatiuni de pasiv:
a) formarea fondurilor proprii
b) constituirea depozitelor
c) operatiuni de refinantare
a) Formarea fondurilor proprii prezinta importanta si reprezinta modul de
constituire a capitalului social prin emisiunea si subscrierea de actiuni.
Potrivit reglementarilor in vigoare, capitalul social al unei banci, trebuie varsat
integral, sub forma baneasca, la momentul subscrierii, fiind obligatorie mentinerea
unui nivel minim al acesteia.

15

Pentru majorarea capitalului social, bancilor le este permis sa utilizeze alte

surse precum sunt:
-

primele de emisiune sau aport;

dividendele din profitul net cuvenit actionarilor dupa plata impozitului;

rezervele constituite din profitul net;

diferentele favorabile rezultate din reevaluarea patrimoniului.

b) Constituirea depozitelor este cea mai importanta operatiune de pasiv, fiind

o modalitate principala de mobilizare a capitalurilor, temporar disponibile in
economie.
In activitatea bancara se disting urmatoarele forme de depozite: la vedere
(elasticitate, depunatorii au posibilitatea sa utilizeze fondurile atunci cand doresc); cu
preaviz (mai putin utilizata, detinatorii pot retrage fondurile numai daca instiinteaza
banca de intentie, intr-un anumit termen, prevazut in contract); la termen (diferentiate
pe perioade fixe - intre 1 luna si 5 ani - corelate cu creditele acordate din punct de
vedere al dimensiunilor si duratelor).
c) Operatiunile de refinantare intervin cand bancile isi consuma fondurile
proprii si atrase si constau in procurarea resurselor de la Banca Centrala. Cele doua
forme ale refinantarii sunt: rescontarea si lombardarea.
Prin rescontare, Banca Comerciala cedeaza, inainte de scadenta, Bancii
Centrale portofoliul de efecte comerciale acceptate de la agentii economici prin
scontare, obtinandu-se valoarea nominala a efectelor comerciale, diminuata cu
marimea rescontului, calculat ca dobanda perceputa de Banca Centrala pentru pentru
rescontare. Aceasta rata de dobanda, practica de Banca Centrala in relatia cu Banca
Comerciala, reprezinta taxa oficiala a scontului, fiind in general cea mai redusa rata a
dobanzii in economie.
Prin lombardare, bancile pot mobiliza resurse de la Banca Centrala sub forma
creditelor pe gaj de efecte publice (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie).
C) Operatiunile de comision includ:
-

remiterea de sume banesti;

operatiuni de acreditiv;

operatiuni de incasso;

operatiuni de mandat.

16

2. Creditarea principala operatiune bancara

La modul general, acordarea unui credit presupune parcurgerea a 5 etape:
a) analiza dosarului de creditare;
b) decizia de acordare a creditului;
c) acceptarea clientului;
d) acordarea efectiva a creditului;
e) supravegherea creditului si solutionarea cazurilor de contencios.
a) In aceasta faza se analizeaza atat debitorul, proiectul intocmit de acesta, cat
si garantiile prezentate. Studierea comportamentului debitorului vizeaza cunoastrea
trecutului sau financiar, modul in care acesta si-a onorat obligatiile referitoare la
imprumuturi anterioare. In cazul unei persoane juridice, analiza e efectuata pe baza
bilantului, a contului de profit si pierderi si a tabloului fluxului de numerar, iar in
cazul unei persoane fizice, situatia financiara e determinata prin patrimoniul net.
Evaluarea se realizeaza printr-un chestionar competat in baza unor documente.
Capacitatea de rambursare a agentilor economici poate fi evidentiata in functie
de destinatia creditului astfel:
- in cazul unui credit pentru finantarea investitiilor este necesar sa se judece
daca vor fi generate suficiente resurse pentru asumarea serviciului de imprumut;
- in cazul unui credit de functionare se analizeaza contul de profit pierderi si
tabloul de finantare, determinandu-se impactul cheltuielilor asupra rezultatelor;
- in cazul unui credit de restructurare, analiza

se realizeaza functie de

cheltuielile financiare.
Capacitatea de rambursare a persoanelor fizice se analizeaza functie de
informatiile colectate din: fisa de salarizare, instiintari fiscale, alocatiile familiale, etc.
Aversiunea fata de risc a bancherilor difera de la o tara la alta.
b) Decizia de acordare a creditului. Una din metodele de fundamentare a
deciziei de acordare a unui credit este metoda scorului, cu aplicabilitate in general in
analiza solicitarilor formulate de persoanele fizice, prelucrandu-se informatii
referitoare la profesie, situatie familiala, patrimoniala, venituri anuale, impozite
datorate si alte cheltuieli financiare.
Pentru persoanele juridice, analiza se realizeaza pe baza metodei SWOT.
Folosindu-se aceasta metoda se urmareste depistarea acelor aspecte care conduc la
17

succesul firmei, care cauzeaza prejudicii si lipsuri, factororii tehnologici,

conjuncturali, externi si evenimente viitoare.
Indicatorii care se urmaresc in analiza unui credit sunt: gradul de indatoriare,
lichiditatea, nivelul solvabilitatii, gradul de acoperire a cheltuielilor, rata rentabilitatii.
Functie de punctajul obtinut la indicatorii de performanta, incadrarea
creditului se face in una din urmatoarele categorii:
A credite standard;
B credite de supravegheat;
C credite substandard;
D credite indoielnice;
E pierderi.
e) Supravegherea creditului. Referitor la credit, prin contencios se intelege
ansamblul procedurilor prin care o banca urmareste recuperarea imprumuturilor
acordate debitorului falimentar. Se realizeaza distinctia intre preliminariile
contenciosului si contenciosul propriu-zis.
Din punct de vedere al preliminariilor pot aparea urmatoarele forme de
manifestare:
-

neonorarea de catre bancherul debitorului a unui cec prezentat la plata;

neplata unui titlu prezentat la scontare;

neplata la scadenta a ratelor si dobanzilor aferente unui credit.

18