I ADRESA: STRADA MURESULUI, NR. 42, AP.

13, CLUJ-NAPOCA,
Digitally signed by BARNA
JUDETUL CLUJ]
ROBERT-GYORGY
Date: 2013.07.22 11:35:05 +03:00
Reason: Licitatie

CAIETE DE SARCINI

MODERNIZARE INFRASTRUCTURA RUTIERA Sl PLATFORME IN COMUNA APAHIDA

CAIETE DE SARCINI
CUPRINS:

CAIET DE SARCINI NR. 2 - Fundatie de balast

CAIET DE SARCINI NR. 3 - Strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment,
reciclate in situ

CAIET DE SARCINI NR. 4 - Straturi bituminoase foarte subtiri executate Ia rece

- Slam bituminos

CAIET DE SARCINI NR. 5 - Lucrari de imbracaminte (BA16, BAD25)

CAIET DE SARCINI NR. 6 - Dispozitive de colectare si scurgere a apelor de suprafata

- Rigole, santuri

CAIET DE SARCINI NR. 7 - Dispozitive de evacuare a apelor pluviale

- Podete tubulare

CAIET DE SARCINI NR. 8- Lucrari accesorii

Prezentarea detaliata a lucrarilor, pe capitole, se va face in caietele de sarcini ce

urmeaza, pentru fiecare tip de lucrare in parte.
..
Lucrarile vor fi atacate succesiv pe tronsoane sau concomitent pe doua sau mai multe
tronsoane functie de posibilitatea de care dispune constructorul.
Executantul va obtine inainte de inceperea lucrarilor avizul politiei rutierei si va
semnaliza corespunzator lucrarea.
Lucrarile de constructii executate, se vor masura Ia incheierea principalelor stadii
fizice ale obiectului (ex. sapatura Ia cota patului drumului, executia structurii rutiere
etc), iar verificarea executiei va fi certificata prin semnatura de catre dirigintele de
santier numit special pentru aceasta lucrare de catre beneficiarul lucrarii.
Se vor executa masuratori deflexometrice Ia nivelul patului precum si Ia nivelul
fiecarui strat.
Nici o lucrare nu va fi astupata fara aprobarea dirigintelui de santier.
Antreprenorul va anunta din timp si va asigura accesul specialistilor din partea
beneficiarului si dirigintelui de santier pentru examinarea lucrarii ce urmeaza a fi
acoperite.

Decontarea lucrarilor se va face strict Ia nivelul cantitatilor real executate si

confirmate de catre diriqintele de santier.
In cazul in care cantitatile rezultate in urma masuratorilor sunt mai mari decat
cele inscrise in listele de cantitati de lucrari ale proiectului tehnic, aceste cantitati
stabilite prin note de comanda suplimentara se confirma si de catre proiectant.
Retele si utilitati:
Propunem urmatorul mod de supraveghere a lucrarilor:
-Odata cu predarea amplasamentului (dupa obtinerea terenului necesar investitiei) si
trasarea lucrarilor, prin grija entitatii achizitorii, administratorii retelelor vor lua Ia
cunostinta de zonele in care este posibil ca retelele sa fie afectate, precum si de
programul de lucru al anteprenorului privind saparea casetei pentru noul sistem
rutier.

-Avand in vedere ca odata cu realizarea unui sistem rutier nou, (durata de viata
estimata pentru acesta trebuie sa fie de cca 15 ani) este de dorit evitarea unor
interventii Ia partea carosabila pentru diverse reparatii sau inlocuiri de cabluri sau
conducte. Din acest motiv, se recomanda ca acolo unde este nevoie administratorii
retelelor sa procedeze Ia repararea, inlocuirea sau retragerea de sub carosabil sub
trotuar a retelelor al carer traseu se gaseste sub carosabilul proiectat.
-Pentru supravegherea lucrarilor, este necesara numirea din partea fiecarui
administrator de retele a unui delegat tehnic care sa cunoasca cat mai multe detalii
privind, pozitia traseul, sau starea tehnica a retelei. Acesta, va asigura asistenta
tehnica pe santier pe intreaga perioada a executiei lucrarilor.
-In zonele in care exista dubii in ceea ce priveste pozitia retelelor, (in avans fata de
lucrarile de sapatura) prin grija antreprenorului, se vor executa manual sondaje
deschise tarnsversal fata de axul retelelor pana Ia o cota cu 0,50 m. acoperitoare
fata de marginea carosabilului proiectat si respectiv adancimea maxima de fundare
a lucrarilor proiectate in sectiune. Aceste lucrari vor fi executate numai .<::u asistenta
tehnica a reprezentantului administratiei retelelor.
-Teate sapaturile precum si compactarea umpluturilor ce se vor efectua in zona
retelelor se vor executa manual.
Solicitam de asemenea, o atentie maxima din partea antreprenorului, precum si
a proprietarilor de retele pentru evitarea unor ruperi accidentale ale instalatiilor cu
mentiunea ca aceasta apreciere este estimativa, iar pozitia exacta a retelelor se va
stabili cu precizie pe teren
impreuna cu asistenta tehnica a administratorului
instalatiilor pe baza sondajelor descrise anterior.
Daca pe parcursul executiei luctrarilor administratorii retelelor vor executa
stramutarea sau inlocuirea retelelor subterane existente, aceaste lucrari se vor realiza
odata cu executarea lucrarilor de terasamente prevazute pentru modernizare, in baza
unor protocoale convenite intre entitatea achizitorie si proprietarii retelelor afectate,
pentru a se evita viitoare interventii asupra lucrarilor de modernizare.
Amplasarea podetelor se va face si poza in prezenta beneficiarului si confirmate
de proiectant.
Acolo unde se constata ca este nevoie de lucrari suplimentare de protejare respectiv
sustinere a taluzurilor in zonele locuite aceste se vor executa pe zonele indicate de
proiectant.
Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii Art. 23, lit.
e, solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazale
de executie se va realiza obligatoriu pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul
investitorului.

~~~

/~~~
f"/
~
G. fi. : ---~

/t / .;,

Caiet de sarcini nr. 1

Lucrari de trasare, lucrari pregatitoare i

~'i !"1i

ii

1'1

'-.~,

//::;:~ _;;~~If>~r)~:~<- ,\
(( .,_ (~;-~~c~) )1

lucr~rl.d~\teras~mentel
;//
't~\-:.~."'r, '

-! . -"""'-.. _ ____......._ ' ,

"': ; . .. ... ,... t . ,..

c~

-:;. .-:!'

'\>,'/ - .., : ~ .~ c:-.~-Y

Date generale
-,~~-::-. '; to ;-.;; \-' ~::-~"
Toate conditiile cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt"''6bli~fafori( dar nu
exclud respectarea de ditre constructor a standardelor, normativelor republicane ~i
departamentale, privitoare Ia lucrari de terasamente, aflate in vigoare Ia data executiei.
1. Materializarea reperelor ~i lucrarile pregatitoare:

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se stabileste axul lucrarii si reperii care

determina elementele lucrarilor de amenajare.
Intrud~t lucrarile se executa mecanizat, reperii se vor am piasa in afara zoner de lucru
pentru a putea fi pastrati ~i folositi Ia verificari.

2. Materializarea pe teren a lucrarilor se face prin ~ablonare.

Pichetii ~i abloanele trebuie sa materializeze: axa circulatiilor carosabil~ ~i inaltimea
umpluturii sau adancimea sapaturii;
3. Lucrari pregatitoare
Inaintea inceperii lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare:
curatirea terenului;
decaparea suprastructurii existente;
asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafata, adancime ~i dirijarea lor prin
sistem de canalizare.
4. Lucrari de infrastructura
Aceste lucrari vor cuprinde urmatoarele operatii:
In functie de reperii, taru~ii amplasati, se decapeaza terenul, se aduna gramezi
regulate, se incarca in auto ~i se transporta in depozitul nominalizat de beneficiar.
Dupa decaparea ~i degajarea platformei, latimea platformelor precum ~i celelalte
dimensiuni se stabilesc conform STAS 10144/3-91 potrivit datelor prevazute in
proiectul de executie.
5. Cercetarea terenului de fundatie
Terenul de fundatie ~i materialele componente se studiaza ;;i se cerceteaza din punct
de vedere geologic, geotehnic in conformitate cu prescriptiile cuprinse in STAS
1242/1-89; STAS 1242/2-83; STAS 1242/3-87; STAS 1242/ 4-85; STAS 1242/5-88;
STAS 1242/6,9-76; STAS 1242/7-84;STAS 1242/8 ;;i STAS 1709/1,2,3-90.
In situatia in care pentru realizarea cotelor proiectului in urma decaparii umpluturilor,
in patul lucrarilor apare un strat de argila pratoasa, se curata pe adancimea de
minimum 15 em ~i se inlocuie~te argila de baza cu material de umplutura recuperat
din decapare, conform planselor cu profile transversale.

6. Studii de laborator
Pentru stabilirea proprietatilor fizico-mecanice ale pamanturilor se determina:
compozitia granulometrica conform STAS 1913/5-85;
coeficientul de neuniformitate conform STAS 1243-88;
limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-86;

sensibilitatea Ia inghet-dezghet conform STAS 1709/3-90;

unghiul taluzului natural al materialului in stare uscata ~i Ia umiditate in stare
natura Ia;
coeficientul de umflare Iibera conform STAS 1913/12-88;
volumul initial al probei Ia umiditatea de saturatie de Ia inceputul incercarii;
volumul final al probei Ia limita de contractie.

Stabilirea caracteristicilor de compactare se determina prin metoda Proctor normal STAS

1913/13-83
densitatea aparenta maxima in stare uscata in (g/cm 3 );
umiditatea optima de compactare in(%).
- Stabilirea caracteristicilor de compactare prin metode radiometrice conform STAS
1242/9-76 este recomandata doar in situatii in care laboratorul este dotat corespunzator
cu aparatura performanta.
7. Materiale pentru terasamente
Materialele folosite Ia executarea terasamentelor sunt indicate conform clasificarii STAS
1243-88.
Pamanturi pietroase (fractiune mai mare de 2 mm reprezentand mai mult de 50%);
blocuri, grohoti~, pietri~, prundi~.
Pamanturi nisipoase (fractiune mai mica de 2 mm reprezentand mai mult de 50%);
nisip cu pietri~, nisip mare, mijlociu sau fin.
8. Stabilitatea terasamentelor
Stabilitatea terasamentelor se asigura prin gradul de compactare ~i de caracteristicile
fizico-mecanice ale materialelor componente obtinute in laborator prin metoda Proctor
normal conform STAS 1913/13-83.
Pentru atingerea gradului de compactare de 97 % se stabilesc Ia executie in functie
de natura materialului din terasamente pe baza de incerdiri, tinand cant de
prevederile STAS 7582-91 in functie de mijloacele de compactare avute in dotare.
9. Prescriptii de executie
Dupa decaparea ~i degajarea suprafetei se va curata complect frontul de lucru.
Lucrarile de terasamente se vor ataca astfel incat fazele procesului tehnologic sa se
succeada cat mai repede fara decalaje intre diferitele faze de lucru, care ar putea
duce Ia inmuierea pamantului din sapatura de catre apele meteorice.
Straturile de pamant coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul executiei nu se vor
acoperi cu un alt strat, fara luarea unor masuri pentru reducerea umiditatii ~i
asigurarea posibilitatilor de compactare corespunzatoare.
Pamanturile se vor pune in opera pe cat posibil Ia umiditatea optima de compactare
corespunzatoare domeniului umed al curbei lui Proctor. In cazul cand umiditatea
pamantului pus in opera difera de cea optima, se vor lua masuri corespunzatoa re
pentru asigurarea gradului de compactare prescris
Panta transversala a drumului, a sistemului rutier proiectat, se va da din patul
drumului.
10. Reguli pentru verificarearea calitatii terasamentelor
Pe timpul executiei lucrarilor de terasamente se verifica:
trasarea amprizei, in conformitate cu documentatia de executie;

calitatea pamantului folosita fata de cele date in documentatie, verificarea facandu-se

pe baza de probe de laborator;
grosimile straturilor aternute in functie de tipul utilajului folosit Ia compactare.
Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe din
stratul compactat, se compara densitatea in stare uscata a acestor probe cu
densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor normala, STAS
1913/13-83,
Verificarea compactarii patului se face prin recoltarea de probe dintr-un sondaj cu
adancimea de 30 em. Distanta dintre sondaje nu va depai 250 m.
Verificarile privind gradul de compactare realizat se fac in minimum trei puncte
repartizate stanga-dreapta fata de ax, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250
m de lungime de strat.

11. Receptia lucrarilor

Lucrarile de terasamente vor fi supuse receptiei Ia terminarea lucrarilor de terasamente.
La atingerea stadiului fizic se verifica:
concordanta lucrarilor cu prevederile standardului i a proiectului de executie;
natura pamanturilor din corpul lucrarilor;
concordanta gradului de compactare realizat, cu prevederile enumerat Ia verificarea
calitatii terasamentelor;
verificarea se face pe baza actelor constatatoare Ia receptia pe faze i a probelor luate
Ia receptia partiala pentru lucrarile care pe timpul executiei devin ascunse;
se vor executa masuratori deflexometrice Ia terminarea patului;
Ia receptia definitiva se va chema proiectantul pentru a examina comportarea
lucrarilor in cursu! termenului de garantie daca au fast intretinute corespunzator,
ocazie cu care se intocmete proces verbal de constatar
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
Pentru atingerea gradului de compactare de 97 % se stabilesc Ia executie In funqie de natura
materialului din terasamente pe baza de lncercari, tinand cant de prevederile STAS 7582-91 in
funqie de mijloacele de compactare avute In dotare.
Abaterile limita Ia gradul de compactare vor fi de 4% si se accepta in maxim 10% din numarul
punctelor de verificat.
Controlul calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor STAS 6400-89.
Verificarea compactarii terasamentelor se face conform STAS 9850-89, STAS 2914-89.

Receptia finala
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele
in perioada de garantie si daca acestea au fost intretinute corespunzator.

Intocmit,
Ing. Ionut-VIad Petean

Caiet de sarcini nr. 2

Fundatie din balast

CUPRINS

..
ART.3. AGREGATE NATURALE
ART.4. APA
ART.S. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI
CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
CAP .III. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART.B. MASURI PRELIMINARE
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
ART.lO. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART.ll. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
CAP .IV. CONDilli TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
ART.13. CONDilli DE COMPACTARE
ART.l4. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE
CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR
ART.lS. RECEPTIA PE FAZA
ART.l6. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
ART.17. RECEPTIA FINALA

GENERALITATI
ART.l. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera Ia executia si receptia straturilor de
fundatie din balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si
stratul de fundatie realizat.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat sau doua, a
carui grosime este stabilita prin proiect.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un
laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze Ia cererea "Inginerului proiectant"
verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de Ia prezentul caiet de sarcini,
"Inginerul proiectant" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care
se impun.

CAPITOLUL I
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granula maxima de
63 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile Ia aer, apa sau inghet,
nu trebuie sa cantina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate (SR 662-2002). Balastul sa fie alcatuit din agregate de
balastiera prelucrate prin spalare, concasare si sortare.
3.3. Balastul pentru a fi folosit in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CONDffii DE ADMISIBIUTATE
CARACTERISTICI

FUN DATil
RUTIERE

Sort
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm
sub 0,2 mm
0-1mm
0-4 mm
0-8 mm
0-16 mm
0-25 mm

0-63
3
3-18
4-38
16-57
25-70
37-82
50-90

0-50 mm
0-63 mm

80-98
100
Conform fig. 1

Granulozitate

15

Coeficient de neuniformitate
(Un), min
Echivalent de nisip
(EN) min

30

Uzura cu masina tip Los Angeles

(LA)% max.

so

3.4. Agregatul se va aprov1z1ona din timp in depozit pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea Ia locul de punere in opera se
va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
3.5. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Fornizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
3.6. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in
functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
3. 7. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel ind1t sa se evite amestecarea balasturilor.
3.8. In cazul in care Ia verificarea calitatii balastului aprovizionat, grariulozitatea
acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1, aceasta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

ART.4. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica
sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa cantina nici un fel de particule
in suspensie.

ART.S. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI INAINTE DE REALIZAREA

STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate
cu prevederile cuprinse in tabelul 2.
Tabel 2
Actiunea,procedeul de
Frecventa minima
Metoda de
verificare sau caracteristici ce La aprovizionare
La locul de punere determinare
se verifica
conform
in opera
STAS

0
1

1
Examinarea datelor inscrise
in certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
Determinarea granulometrica

2
La fiecare lot
aprovizionat
0 proba Ia fiecare
lot aprovizionat

SR 662

pentru fiecare
sursa ( daca este
cazul pentru
fiecare sort)

4606
(SR EN 933)

0 proba pe schimb
3

Umiditate

Rezistente Ia uzura cu masina

tip Los Angeles (LA)

(si sort) si ori de

cate ori se observa
o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice

4606
(SR EN 933)

0 proba Ia fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare
sursa (sort)

r.

SR EN
13242/2002

CAPITOLUL II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un
laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:
pdu max.P.M.=
greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/ cmc
Wopt P.M. =
umiditate optima de compactare, exprimata in%.

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului
pe probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
p d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
p du max.pM
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de
compactare aratat Ia art.13.

C A P I T 0 L U L III
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART.S. MASURI PRELIMINARE
8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini
pentru realizarea acestor lucrari.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si reg ia utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a balastului .

8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea

apelor din fundatii.
8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului
cum este cazul Ia autostrazi sau Ia lucrarile Ia care drenarea apelor este prevazuta a se
face printr-un strat drenant continuu , se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii
apelor in orice punct al traseului Ia eel putin 15 em deasupra santului sau in cazul
rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua
masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie
de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta

experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m
si o latime de eel putin 3,40 m (dublullatimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente,
componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de
raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta
"Inginerului proiectant ", efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator,
stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul
va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului
de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea optima a stratului de balast pus in opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = velum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in me
S=
suprafata calcata Ia compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de
fiecare utilaj se cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi Ia
urmarirea calitatii lucrarilor.
ART.lO. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau
mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face Ia sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute
in proiect.

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de

compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea
agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea !ocala.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor
de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime
a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de
fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente
asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3.
10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza.
Suprafetele c~ denivelari mai mari de 4 em se complecteaza, se reniveleaza si apoi
compacteaza din nou.
10.6. Este interzisa executia din balast inghetat.
10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada
sau cu pojghita de gheata.

ART.ll.CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

11.1. In timpu l executiei stratului de fundatie din balast se vor face pentru
verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa
mentionata in acelasi tabel.
Tabel 3
Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristica care se
veri fica

Frecvente minime Ia locul

de punere in opera

Metode de
verificare
conform
STAS

1913/13

Incercare Proctor modificata

Determinarea umiditatii de
compactare

minim 3 probe Ia o suprafata

de 2.000 mp de strat

4606

Determinarea grosimii stratului

compact

minim 3 probe Ia o suprafata

de 2.000 mp de strat

Verificarea realizarii intensitatii de

compactare Q/S

Determinarea gradului de
compactare prin determinarea
greutatii volumice in stare uscata

Zilnic
minim 3 puncte pentru
suprafete < 2.000 mp

1913/15

In ce priveste capacitatea portanta Ia nivelul superior al stratului de balast aceasta

11
se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor
tehnice departamenteale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul
deflectometrelor cu parghie- indicativ CD 31-94.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
compozitia granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate
portanta.

C A P I T 0 L U L IV

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.
Abaterea limita Ia grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se
strapunge stratul Ia fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector
de drum prezentat receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect.
Abaterile limita Ia latime pot fi +/- 5 em.
Verificarea lptimii executate se va face in dreptul profilelor,. transversale ale
proiectului.
12.3. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta
in proiect.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita Ia cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in
puncte izolate de +/- 10 mm.

ART.13. CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pana Ia realizarea gradului de
compactare de 100% Proctor Modificat in eel putin 95% din punctele de masurare si de
98% in toate punctele masurate pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III.
Capacitatea portanta Ia nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca deformatiile elastice inregistrate (CD 31-94) sunt mai mici decat valoarea
admisibila care este conform Tabelului 4.
Valorile deflexiunii admisibile Ia nivelul superior al stratului de fundatie din balast
Tabel 4
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:

Grosimea
stratului de
fundatie din
balast
h.cm

Strat de forma
conf.

Pamanturi de tipul conf. STAS 1243-88

STAS 12253-84

Nisip prafos
Nisip argilos

Praf nisipos
Praf argilos
Praf

Argila
Argila
nisipoasa
Argila prafoasa

15

140

210

225

250

20

130

180

195

210

25

120

160

175

190

NOTA: 1. Valorile d.adm . sunt determinate pentru balasturi de tip 2, 3 si 4, avand E def.
= 600-700 daN/cm 2 conform instructiunilor PD 177-76 respectiv E el.= 20002300 daN/cm 2, conform instructiunilor CD 152-85
2. Pentru balasturi de tip 1, 5 si 6 avand E def. = 450-550 daNjcm 2, respectiv E
el. = 1500-1800 daN/cm 2, valorile d.adm., date in ta bel se sporesc cu 10%.

ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00
m lungime astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie
si nu pot fi mai mari de+/- 9 mm.
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect
si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dedit cele prevazute in prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.lS. RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie pentru stratul de fundatie din balast sunt complet terminate si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie antreprenor si Inginer, examineaza lucrarile si verifica
indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini
precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie calitativa.

ART.16. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia Ia terminarea lucrarilor pentru stratul de fundatie din balast se
efectueaza o data cu receptia Ia terminarea integra Ia a lucrarilor unui sector de drum.
Comisia de receptie va examina lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor de
calitate si modul de executie, care trebuie sa fie conform cu proiectul si caietul de sarcini,
ca si cu inregistrarile de calitate din timpul executiei.
Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-se
procesul verbal de receptie Ia terminarea lucrarilor.

ART.17. RECEPTIA FINALA

Receptia finala a stratului de fundatie din balast va avea lac o data cu receptia
finala a unui sector, terminat integral dupa expirarea perioadei de garantie si se va face
in conditiile prevederilor in vigoare si al prezentului ca iet de sarcini.

Intocmit,
Ing. Ionut-Yiad Petean

Caiet de sarcini nr. 3

Strat rutier din agregate naturale st~!l~izafe;
~~
cu ciment, reciclate in situf'<t\\~ s~_:>'H

/. .,: ":,

'\

(/ ;l.,/~~:;-:; ;'
Lucrari pregua!itoare inainte_a reciclarii, constau i~:
. iI * . ( 2.::L);tJ~;~-. )
A. Pregat1rea sectoruiUI de drum ce urmeaza a fi ree~clat _pnn :\ .
- '1
/
inlaturarea obstacolelor;
\\/0 _.. '<.: r;::_ :~~./ '~'/
corectarea drumului inainte de reciclare;
aportul de material nou;
prefezarea;
marcarea sectorului de lucru.

B.

;-i:--; ._.,_

\~:<: ,,,. ~~c~'~/

....;,<>J.toR ::p, o~/
....:::::;~'":..< '--.....

- - _.

Preqatirea terenului de reciclare prin:

verificarea tuturor ma~inilor ~i echipamentelor utilizate in operatia de
reciclare, inclusiv compactoarele, distrbuitoarele de ciment.i cisternele;
verificarea temperaturii aditivilor bitumino~i;
verificarea cantitatii de apa I sau aditivi din cisterne ~i distribuitoare (de
ciment, var), pentru ca aceasta sa fie suficienta pentru lungimea
propusa a taieturii;
asamblarea terenului de reciclare pe linia primei taieturi: reciclare- bare
de impingere- cisterne;
conectarea tuturor conductelor de alimentare Ia reciclator, scoaterea
aerului din sistem ~i verificarea vanelor pentru a fi complet deschise;
verificarea operatorului reciclatorului cu privire Ia datele de aplicare a
agentilor de stabilizare, pentru a le introduce in computer, daca exista
marcajele care s2H ghideze pe intreaga lungime ~i daca toate
procedurile de porn ire au fast intelese.

Reciclarea:
Se recomanda sa se evite efectuarea operatiunilor de reciclare atunci d1nd temperatura
mediului ambient scade sub + 5 grade Celsius sau in conditii de ceata densa ~i umiditate
excesiva.
Prima seqiune reciclata pe fiecare parte trebuie privita ca o proba pentru a determina
cum se comporta materialul din structura rutiera existenta. Aceasta portiune trebuie
privita ca o proba, pentru a determina cum se comporta materialul din structura rutiera
existenta. Aceasta portiune trebuie sa aiba rv 100 m de banda, care este supusa
observatiilor supraveghetorilor ~i operatorilor.
In urma analizei acestui sector sunt formulate aprecieri ale operatiei de reciclare
referitoare Ia:
A. Granulometria materialului reciclat
Se va analiza materialul rezultat In urma recicla rii cu mostrele folosite Ia
testarea in laborator a retetelor.
Granulometria materialului reciclat este influentata de:
1. - Viteza de rotatie a tamburului de frezare
2. - Viteza de deplasare a reciclatorului

3. - Pozitionarea grinzii de control a granulatiei

B. Compactarea
Modul de combinatie al celor 3 factori due Ia obtinerea granulatiei cerute.
Pe sectoarele de proba sunt analizate ~i evaluate metodele de realizare a
eficientei, prin obtinerea densitatii maxime a materialul reciclat, functie de umiditate ~i
nr. De treceri a cilindrului compactor.

C. Umflarea:
Straturile de asfalt din structurile rutiere afectate tind sa aiba un continut scazut de
aer; materialele granulare sunt, de obicei, foarte dense.
Reciclarea acestor materiale au ca rezultat o cr~tere in volum C'are
afecteaza nivelurile finale ale stratului compactat.
Dupa punerea in funqiune a trenului trebuiesc efectuate o serie de
verificari ca :
adancimea taieturii pe ambele parti ale reciclatorului;
urmarirea liniei corecte de reciclare cu latimea corespunzatoare a
petrecerii;
continutul de umiditate al materialului tratat suficient pentru a ne
asigura de compactarea adecvata;
realizarea in conditii optime a operatiunilor de reciclare prin urmarirea
realizarii pantelor (utilizand autogrederul) in profil transversal ~i
urmarind consumul real de aditivi, corespunzator unei anumite
suprafete marcate.
Adaosul de stabilizare:
Tipul (tipurile) de stabilizator (-I ) ~i rata (ratele) necesara ( -e ) de aplicare,
exprimata (-e ) ca procent din masa materialului stabilizat, vor fi detailate in specificatiile
de proiect.
Agentii de stabilizare hidraulici
Metoda de aplicare a stabilizatorilor hidraulici este Ia latitudinea constructorului ~i poate
fi:
- distribuirea sub forma de strat uniform, a stabilizatorului, pe drumul
pregatit pentru frezare ;
- fluidizarea ca suspensie prin pre-amestecarea cu apa ~i apoi pomparea
in timpul procesului de mixare ;
premixarea intr-a statie ~i distribuirea pe suprafata drumului, impreuna
cu materialul de aport.
Stabilizatorii uscati vor fi uniform pe intreaga latime de reciclat, in timpul fiecarei
treceri a ma~inii de frezat (reciclat), fie cu ajutorul unui distribuitor mecanic, Ia rata de
aplicare recomandata pentru un proces continuu, fie manual.
Atunci d3nd distribuirea se face manual, pachetele sau pungile de stabilizator vor
fi plasate Ia intervale egale de-a lungul fiecarei taieturi. Pungile se golesc, iar continutul
lor se distribuie uniform pe intreaga taietura, fara zonele de petrecere.

Mixerele operate mecanic vor fi folosite pentru fabricarea suspensiilor din

stabilizatori uscati ~i apa. Mixerul va fi echipat cu un continut de apa, Ia rata necesara de
stabilizare.

Adaugarea stabilizatorilor fluizi

Sistemul de pompare necesar pentru a injecta un stabilizator fluid in timpul
procesului de mixare, va fi controlat de acela~i sistem cu microprocessor, care
monitorizeaza viteza de deplasare ~i controlul adaosului de apa.
Controlul asupra umiditatii materialului reciclat
0 cantitate suficienta de apa va fi adaugata in timpul procesului de reciclare, ~.
pentru a atinge umiditatea specificata mai jos. Apa va fi adaugata doar printr-un sistem
de control pe baza de microprocesor, de pe ma~ina de reciclat ~i se va avea mare grija
pentru a preveni umezirea excesiva a oricarei zone de lucru.
Orice zona de lucru care se uda prea tare va fi respinsa, iar contractorul va fi
raspunzator de corectarea umiditatii prin uscarea ~i reprocesarea materialului cu un nou
stabilizator acolo unde se lucreaza cu aditivi hidraulici, pe costul sau.
La momentul compactarii, tipul de stabilizator folosit va determina umiditatea
materialului reciclat:
a). aditivi hidraulici
Umiditatea in timpul compactarii nu trebuie sa depaseasca 75% din umiditatea
de saturatie a materialului fara stabilizator, calculate Ia densitatea maxima uscata.
Umiditatea Ia gradul de saturatie se va determina dupa cum urmeaza :

Xw 1.000
Wv = Sr * (---Xd
Gs

unde:

- -------)

Wv - umiditatea materialului Ia gradul specificat de saturatie (%)

SR -gradul specificat de saturatie (%)
Xv - densitatea apei (kg/m)
Xd - DUM a materialului (kg/m)
Gs- densitatea aparenta a materialului (kg/m)
b). aditivi non hidraulici ~i material reciclat fara aditivi

Umiditatea in timpul compactarii nu trebuie sa depaseasca

umiditatea optima, nici sa fie mai mica ded3t aceasta cu mai mult de 2 %.
Aternerea materialului reciclat
Este necesar sa se urmareasca asigurarea pantelor transversale ~i
longitudinale din proiect. In situatia cand utilajul reciclator nu realizeaza acest lucru, se
va utiliza un autogreder care va reprofila stratul a~ternut.

Compactarea materialului reciclat

Se face cu compactorul vibrator de mare tonaj (> 15 to masa
statica ) cu doua amplitutidini I frecvente.
Se va tine seama de urmatoarele faze cu pnv1re Ia derularea
operatiunilor de compactare Ia straturile cu grosime mai mare de 200 mm.
FAZA I. Vibrarea Ia amplitudine mare I frecventa joasa care va realiza
compactarea in portiunea de jos a stratului, dar care tinde sa "
deranjeze " materialul de Ia suprafata stratului, deseori provocand
schimbari de forma. Acestea se vor corecta cu autogrederul inainte de a
trece Ia faza II.
FAZA II.
Vibrarea Ia j oasa amplitudine I frecventa mare pentru a
compacta partea superioara a stratului reciclat. Totodata, trerbuie
obtinuta o suprafata uniforma de compactare pe toata latimea taieturii
inainte ca suprafata sa fie razuita de greder.
Controlul calitatii:
Calitatea unui process terminat se determina din rezultatele testelor de laborator, care
arata:
1. Rezistenta relevanta a materialului din stratul reciclat
(indirect - pe mostre in urma reciclatorului
direct - pe carate extrase din drum )
2. Densitatea uscata a materialului compact
Densitatea relative (uscata) reala masurata in situ se exprima sub forma de procente din
Densitatea uscata maxima (D.U.M.), care exprima densitatea pe care o atinge materialul
cand este supus unui volum " standard " de efort de compactare aplicat Ia un continut de
umiditate optim (C.O.U.).
Controlul procesului de lucru, care include urmatoarele:
marcajul preliminar al direqiilor de frezare ~i pregatirea suprafetei
drumului ( indepartarea vegetatiei, gunoiul ~i impuritatilor, inlaturarea
apei baltite, etc.);
- verificarea calitatii ~i cantitatii materialului de import, precum ~i a
aplicarii corecte a acestuia pe suprafata drumului existent;
procentul de agent stabilizator aplicat, precum ~i cantitatea totala de
agenti stabilizatori consumata in realitate in timpul executiei;
adancimea de frezare;
ajustarile necesare in vederea obtinerii corespunzatoare pe care se
aplica adaosul de apa ~i de agent stabilizator;
pozitionarea exacta a reciclatorului in funqie de direqiile de frezare
marcate;
realizarea stabilitatii straturilor inferioare de material;
a~ternerea adecvata, canstanta ~i uniforma a materialului reciclat incat
sa se evite segregarea;
verificarea continutului de umiditate a materialului reciclat in timpul
compactarii.

Toleratte In executie, teste ~i verifid3ri de rutina:

a). Tolerante In executie
Doar acolo unde specificatiile de proiect exista arata necesitatea prefrezarii
pentru a atinge forma recomandata, lnainte de reciclare, nivelurile suprafetei ~i grosimea
stratului vor fi subiect al analizelor statistice.
Stratul reciclat trebuie sa se conformeze tolerantelor de execttie date mai jos.
Nivelurile suprafetei
Un grup de dimensiuni va avea eel putin 50 de nivelari luate aleator. Grupul se
conformeaza cerintelor specifice, daca se lnscrie In urmatoarele tolerante:
H90 $ - 20 MM ( ex.cel putin 90 % din toate nivelurile suprafetei masurate, se
lnscriu lntr-un interval de 20 mm, plus sau minus de Ia nivelarile specificate ), ~i
Hmax $ 25 mm (ex. denivelarile nu constituie o deviere mai mare de 25 mm de Ia
nivelurile specificate ).
Grosimea stratului
Se mascara 20 de grosimi. Lotul se conformeaza cerintelor specificate daca se lnscrie In
urmatoarele tolerante:
090 ~ 20 mm ( ex. eel putin 90 % din toate grosimile maaurate sunt
egale sau mai mari decat grosimea specificata, minus 20 mm );
Dmed. ~ Dspec. - ( D spec 1 20 ) ( ex.grosimea stratului nu va fi mai
mica decat grosimea specificata a stratului, minus grosimea specificata
lmpartita Ia 20 ), ~i
Dmax < 30 mm ( ex. nici o grosime masurata nu va fi mai mica decat
grosimea specificata minus 30 mm ).

Latimea

Nicaieri latimea stratului reciclat nu va fi mai mica decat latimea indicate In specificatiile
de proiect.

Seqiunea transversala

La testele efectuate cu o lata de 30 mm asezata In unghiuri drepte fata de axul drumului,

suprafata nu va devia de Ia fundul latei cu mai mult de 10 mm.
La orice sectiune, diferenta de nivel dintre oricare doua puncte nu va fi diferita de
diferenta de nivel calculate din settiunea ceruta, cu mai mult de 15 mm.

Regularitatea suprafetei

Cand se testeaza stratul reciclat terminat cu o lata rulanta standard, numarul

iregularitatilor suprafetei nu va depati:
6, pentru numarul mediu de iregularitati I 100 m ~ 6 mm, cand s-a luat
o lungime de 300-600 mm, ~i
8, pentru numarul de iregularitati ~ 6 mm, cand s-a luat 0 singura
seqiune de 100 mm.
Orice iregularitate individuala masurata cu o lata rulanta, sau cu o lata de 3 m a~ezata
paralel cu axul drumului, nu va depa~i 10 mm.

Totu~i, dad} se poate demonstra ca iregularitatile sunt cauzate de factori independenti

de contractor, aceasta cerinta poate fi relaxata.

b). Teste si verificari de rutina
Inainte de a deschide drumul traficului, Ia sfar~itul zilei de lucru, inginerul va
efectua inspeqii ~i teste de rutina pentru a vedea daca materialul are calitatea indicata in
specificatii. Rezultatele testelor ~i masuratorile vor fi evaluate In conformitate cu cerintele
indicate in specificatiile de proiect. Proprietatile caracteristice care pot face obiectul unei
scheme de evaluare ~i selecarea acestor proprietati va fi determinata de aditivul (aditivi)
folosit (-I :

1. Stabi!izare chimica
densitatea relativa (compacta rea);
continutul in liant hidraulic; t
tensiunea indirecta Ia intindere; ~i I sau
rezistenta Iibera Ia compresiune.
Dimensiuni!e minime ale lotului ~i criteriile de acceptabilitate a lotului pentru fiecare
proprietate de evaluat, vor fi descrise in specificatiile de proiect.
Controlul Ia receptia lucrarilor
Controlul Ia receptie se va efectua pentru a stabili conformitatea lucrarilor executate cu
cerintele specificate in legatura cu:
compactarea stratului reciclat;
grosimea materialului reciclat;
respectarea cotei de nivel proiectate;
latimea adecvata a platformei drumului finisat;
rugozitatea suprafetelor.
Masuratori!e ~i iicerdirile descries detaliat in specificatiile aplicabile proiectului vor fi
efectuate Ia intervale regulate pentru ca lucrarile finalizate sa poata fi acceptate.
Prelevarea de probe ~i executarea masuratorilor fizice vor fi aplicate pe fiecare sector
care urmeaza sa fie redat traficului.
Numai in cazul in care specificatiile aplicabile proiectului mentioneaza executia unei
frezari preliminare in vederea obtinerii prilului corespunzator inainte de frezarea propriuzisa, atat grosimea stratului cat ~i nivelul suprafetei finisate vor fi supuse controlului de
receptie.
Rezultatele testelor de compactare ~i masurare a grosimii straturilor ~i cotelor de nivel al
suprafetei vor fi supuse unor verificari statistice simple in urmatoarele cazuri:
cand se obtin rezultate diferite in urma testelor de compactare ~i in
aceste rezultate trebuie utilizate pentru a stabili limita acceptabila Ia
care se fixeaza valorile medii, ~i
cand grosimea stratului ~i cota de nivel a suprafetei se judeca in funqie
de compatibiliatea rezultatelor unor masuratori individuale cu cerintele
impuse. Diferentele rezultatelor obtinute din aceste masuratori vor fi
ignorate.
Materiale
Materialul in situ

Inspectiile efectuate, lmpreuna cu rezultatele testelor aplicate pe

mostrele representative de material din structura rutiera, vor fi detaliate In specificattile
de proiect sau prezentate separate. Ca cerinte minime, aceste inspeqii contin:
o descriere detaliata a structurii rutiere existente;
granulatia anticipate, plasticitatea ~i alte proprietati relevante ale
materialului din straturile superioare ale structurii, care va fi
recuperata prin reciclare ; ~i
umiditatile Ia momentul inspeqiei.
Aceste informatii sunt furnizate cu buna-credinta, dar In funqie de procedurile folosite
pentru recoltarea mostrelor ~i de tipul de informatii ; nu se poate garanta corectitudinea
tuturor informatiilor sau faptul ca acestea sunt representative pentru conditiile In situ Ia
momentul inspeqiei I construrii. Contractorul
se bazeaza pe aceste informatii
asum~ndu-~i riscul, ~i ar trebui sa efectueze teste proprli pentru a determina conditiile
care preced efectuarea lucrarilor.
Aport de material nou
Materialul natural ( nisip, pietri~, etc.) ~i I sau produsele de concasare
( produse granulate, praf de concasor, etc.) pot fi necesare pentru a fi amestecate cu
materialul reciclat, din urmatoarele motive:
modificarea granulatiei materialului post-reciclat;
efectuarea unor modificari mecanice; ~i I sau
suplimentarea materialului reciclat pentru coreqii de forma.
Cerintele specifice pentru aportul de material nou trebuie detaliate In
specificatiile de proiect.
Agen!i stabilizatori
Aditivii includ atat tipurile chimice, cat ~i cele bituminoase. Cerintele pentru un
anumit aditiv sau pentru o combinatie de aditivi care vor fi folositi se vor detalia
specificatiile de proiect.
a). Agen!ii stabilizatori hidraulici
Aditivii hidraulici vor fi unul sau mai multi dintre urmatorii stabilizatori:
Var de drum. Varul pentru drumuri trebuie sa satisfaca cerintele
standardelor relevante care se aplica produqiei de var de drum.
Ciment Portland. Cimentul Portland trebuie sa satisfaca cerintele
standardelor relevanante care se aplica productiei de ciment ( ex. 8512
: ciment Portland ~i ciment cu priza rapida) . De notat ca cimentul
Portland cu priza rapida nu trebuie folosit ca adtitiv.
Ciment Portland de furnal. Cimenttul de furnal trebuie sa se supuna
standardelor relevante.
Alti aditivi hidraulici. Cerintele pentru orice alt stabilizator, ca cenua,
solul pe baza de suluri, solubilln apa, concentrate modificati, etc., vor fi
detaliate in specificatiile de proiect.
Nota : Din momentul achizitionarii ~i pana Ia momentul folosirii, toti aditivii hidraulici
sub forma de pudra vor fi pastrati acoperiti ~i protejati de umiditate, in conformitate cu
recomandarile producatorului sau ale furnizorului. Toate sarcinile acestor materiale vor fi

folosite in aceea~i succesiune ca Ia livrarea lor pe ~antier. Pentru cantitatile depozitate

mai mult de 3 luni trebuie obtinuta autorizatie de folosire.
Nota : Referirile Ia aditivi fluizi, din cadrul acestor specificatii, vor include toate formele
de stabilizatori bitumino~i.
b). Apa
Apa va fi curatata de orice urme de acizi, alcaline, saruri, zahar ~i alte substante chimice
organice. Dadi apa obtinuta nu provine din apa potabili publica, trebuie testate pentru a
vedea daca este adecvata.
Utilajele si echipamente
reciclator;
- transporter apa;
- transporter de emulsie I bitum;
- distribuitoare de ciment I var;
- autogreder;
- cilindru compactor;
c). cilindru vibrocompactor 17 to cu 2 trepte de vibrare
d). cilindru compactor pe pneuri
anexe ( fortune, bare de impingere-tractiune, etc.. )
Conducerea calitatii lucrarilor
Inainte de inceperea lucrarilor sunt necesare, pentru adoptarea solutiei tehnicoeconomice (tip liant, adaos, agregat, adancime de lucru, tip tratament inchidere), lucrari
preliminare de investigare proiectare constand din:
a). analiza documentatiei structurii existente privind straturile rutiere (uzura, strat
portent ~i fundatie, evacuare ape, durata de exploatare);
b). probe de pe carate pentru analiza ~i starea exacta a materialelor (grosime,
uniformitate, continut imbatranire liant, granulometrie, densitate, capacitate portanta);
c). analiza posibilitatii de aprovizionare locala cu materiale de stabilizare I legatura;
d). efectuarea de probe de laborator pe corpuri de proba executate cu diferite retete de
reciclare pentru stabilirea retetelor practice indicate din punct de vedere tehnic ~i
economic;
e). elaborarea specificatiei privind reteta ~i parametrii tehnologiei de executie, cu
mentionarea:
procentului de adaos ~i a tipului de agent de stabilizare ~i 1
sau liant;
procentului de adaos ~i granulometrie agregatelor de
completare;
umiditatii necesare (~i a procentului de adaos apa);
granulometriei finale recomandate;
densitatii finale;
adancimii finale.
f). efectuare de probe practice pe ~antier, pornind de Ia parametrii prevazuti In
specificatie pentru stabilire efectiva a :
vitezei de lucru (influenteaza granulometria ~i
uniformitatea omogenizarii-anrobarii);
volumul camerei de malaxare-anrobare functie de
adacime, care influenteaza direct timpul de stationare
a materialului In contact cu liantul de anrobare
(adancime micalvolum mic de material = volum
necesar de malaxare mare);

reglajul blindajului de concasare a pietrei pentru

obtinerea granulometriei finale;
reglajul portii finale de evacuare care asigura
uniformitatea ~i timpul de malaxare;
stabilirea metodei de compactare adecvate (nr. Treceri
culfara vibrare, amplitudine-frecventa, viteza de
compactare, greutate lestare).
g). elaborarea proiectului final care cuprinde:
pozitionarea suprafetei de prelucrat;
parametrii de profil longitudinal ~i transversal;
volumul-cantitatile de lucru ~i a materialelor de
aprovizionat;
specificatie tehnica - reteta ~i parametrii tehnologici de
lucru ai ma~inilor;
solutia de etan~are I acoperire adoptata.
Conform acestor date de proiect se va efectua un control riguros al calitatii lucrarilor
privind:
1. densitatea I gradul de compactare
2. grosimea stratului I adancimea de lucru;
3. uniformitatea anrobarii si distributiei in seqiune;
4. granulometria I distributia granulometrica;
5. gradul de umiditate;
6. precizia I continutul de liant;
7. capacitatea portanta;
8. profilometria I nivelare longitudinala ~i transversala.

Intocmit,
Ing. Ionut-VIad Petean

Caiet de sarcini nr. 4

Straturi bituminoase foarte subtiri

exec~~c:;e

1.1. Prezentul caiet de sarcini priveste straturile bituminoase foarte subtiri

executate Ia rece cu emulsie de bitum (slam bituminos) si cuprinde conditiile tehnice de
calitate care trebuie sa fie lndeplinite Ia prepararea, punerea In opera si controlul calitatii
materialelor si a straturilor executate. Prescriptiile prezentului caiet de sarci~i nu se aplica
Ia executarea straturilor bituminoase subtiri, cilindrate, executate Ia cald cu bitum.
1.2. La executia straturilor bituminoase foarte subtiri executate Ia rece cu emulsie
de bitum se vor respecta si prevederile Normativului AND 523-2003
1.3. Straturile bituminoase foarte subtiri realizate Ia rece (slamul bituminos SLURRY SEAL) au principalul rol de a repara lmbracamintile rutiere asfaltice sau din
beton de ciment, folosind agregate si emulsii bituminoase cationice, capabile de a asigura
etansarea completa a suprafetei, stabilitate Ia temperaturi lnalte, flexibilitate Ia
temperaturi joase, aderenta buna datorita stabilitatii Ia deformare, elasticitate superioara
si rezistenta Ia lntindere si elimina disconfortul In circulatie, disconfort datorat
denivelarilor sau exfolierilor (In cazullmbracamintilor din beton de ciment).
1.4. Straturile rutiere bituminoase foarte subtiri, executate Ia rece, au o grosime
de 5-15 mm. Ele sunt realizate Ia temperatura mediului ambiant, din mixturi asfaltice pe
baza de emulsii cu bitum modificat cu polimeri, de regula necilindrate, denumite mixturi
asfaltice turnate, care pot fi aplicate In unul sau doua straturi.

ART.2. DOMENIU DE APLICARE

2.1. Straturile bituminoase foarte subtiri executate Ia rece sunt destinate executiei
lucrarilor de lntretinere periodica a drumurilor de clasa tehnica I-IV. Pentru lucrari de
intretinere drumuri de clasa tehnica I, se vor derula numai cu acordul beneficiarului.
Straturi/e bituminoase foarte subtiri executate Ia rece se ap/ica numai pe drumuri
cu capacitate portanta corespunzatoare.
2.2. Sectoarele pe care urmeaza sa se aplice straturile bituminoase foarte subtiri
se vor selecta prin efectuarea verificarilor, dupa cum urmeaza:
- capacitatea portanta (CD 31-2002);
- denivelari (SR 174-1:2009);
- indicele de degradare (Instructiuni CD 155-2001);
- elemente geometrice (SR 174-1:2009, SR 183-1:1995).
In cazu l straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentru eliminarea
denivelarilor si aducerea pofilului transversal Ia parametrii stabiliti, iar stratul superior
este de rulare.

2.3. Tronsoanele de drum pe care urmeaza sa se aplice straturile bituminoase

foarte subtiri se selecteaza prin constatari si masuratori prealabile, astfel incat sa se
indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba capacitatea portanta necesara, conform normativelor in vigoare;
denivelarile in profillongitudinal si transversal sa fie de maximum 2 em sub lata de

3m;

profilul transversal si longitudinal de baza sa respecte prevederile SR 174 I 1:2009

si SR 183/1:1995.
2.4. Deficientele si degradarile care se pot remedia prin aplicarea straturilor foarte
subtiri executate Ia rece sunt:
a) In cazul imbracamintei bituminoase, pe:
- suprafata poroasa, slefuita sau imbatranita;
- fisuri;
- denivelari in profil longitudinal sijsau transversal sub 2 em;
b) In cazul imbracamintei din beton de ciment, pe:
- suprafata poroasa sau cu alveole;
- exfolieri, fisuri, crapaturi;

- denivelari in profillongitudinal sijsau transversal sub 2 em.

2.5. In cazul suprafetelor cu denivelari cuprinse intre 1-2 em, masurate cu rigla de
3 m, punerea in opera se realizeaza in doua straturi, dintre care primul strat are rol de
strat de reprofilare.
2.6. Straturile foarte subtiri executate Ia rece nu se aplica in cazul in care
denivelarile existente sunt determinate de un fenomen de fluaj, al imbracamintei
bituminoase existente.
De asemenea, straturile foarte subtiri executate Ia rece nu se aplica pe
imbracamintea bituminoasa care prezinta fenomene de exudare a bitumului.
2. 7. Straturile foarte subtiri executate Ia rece nu maresc capacitatea portanta a
sistemului rutier.
2.8. Este necesar elaborarea unei documentatii tehnico-economice pentru lucrarile
de straturi bituminoase foarte subtiri executate Ia rece cu emulsie de bitum (slam
bituminos) care vor sta Ia baza contractelor de executie lucrari.

CAPITOLUL I
NATURA $I CALITATEA MATERIALELOR
ART.3. MATERIALE
3.1. Agregatele naturale utilizate Ia executia straturilor bituminoase foarte subtiri
sunt urmatoarele:
- nisip de concasare sort 0-4;
- cribluri sorturi 4-6 si 6-8 (sortul 4-8 din SR 667:2001, pet. 1.3.9., desfacut in
doua, prevazute in Normativul AND 523-1995).
Ele trebuie sa provina din roci de clasa minim B, conform SR 667:2001, tabel 9, sa
ateste o rezistenta mare Ia slefuire si sa indeplineasca conditiile de calitate din tabelul 1.
Tabel 1
Nr.
crt.

Caracteristici
Continutul de granule:
- care raman pe ciurul superior (dmax),
(% maxim)

Sortul

0-4

4-6

6-8

Metoda de
analiza
SR EN 933 I 1-

2002

2
3

-care tree prin ciurul (sita) inferior(a) (dmin),

(%maxim)
Coeficientul de forma, (% maxim)
Continutul de impuritati:
- corpuri straine
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, (%maxim)
- arglla

Uzura cu masina "Los Angeles"(% maxim)

Rezlstenta Ia inghet-dezghet:
- coeficient de gelivitate, (%maxim)
- sensibilitate Ia inqhet (% maxim)
Coeficlent de activitate:
- nislp de concasaj cu maximum 8% fractiuni
0-0,1 mm
- nisip de concasaj cu peste 8% fractiuni
0-0 1 mm

10

10

25

25

SR EN 933 I 42008

nu se admit
1,50
100
nu se admit

20

20

3
25

3
25

1,5

2,0

STAS 4606-80
STAS 730 -1989
SR EN 933 I 92009
SR EN 1007 12 2010
SR EN 1367 I 1
-2010

SR EN 933 I 82001

..
Diferitele tipuri de sorturi de agregate naturale trebuie sa fie stocate In silozuri
proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereti despartitori, pentru evitarea
impuritatilor.
3.2. Filerul care se utilizeaza este eel prevazut in STAS 539-79 sau alte norme
europene de produs.
3.3. Cimentul utilizat Ia executia straturilor bituminoase foarte subtiri trebuie sa
satisfaca prevederile SR EN 197 1 1 - 2002.
3.4. Atat filerul, cat si cimentul se vor livra de catre furnizori In saci si se vor
depozita In lncaperi ferite de umezeala sau In silozuri.
3.5. Emulsia bituminoasa cationica pentru prepararea mixturii trebuie sa fie cu
rupere lenta, pe baza de bitum modificat cu polimer si sa indeplineasca conditiile tehnice
din tabelul 2.
Tabel2
Nr.
crt.

Caracteristici

Conditii
tehnice

Metoda
de determinare

1
2
3

Continut de bitum %
Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), (%)
Stabilitate Ia stocare, dupa 7 zile (rest pe sita de 0,63
mm), (%)
Adezivitate (%)
Caracteristicile bitumului rezidual din emulsie:
- penetratie Ia 25C, 1110 mm
- ductilltate Ia 25C, em
- revenire elastica Ia 13C, (%)

60-65
maximum 01
maximum 0,5

SR EN 1428 - 2002

minimum 90

SR 10969:2007

60-100
minimum 100
minimum 40

Indicele de rupere, metoda cu bila SIKAISOL

minimum 120

SR EN 1426107
SR 61:1997
SR 61:1997
anexa nr. 1
Norm. AND 551 1999

4
5

SR EN 1429- 2009

3.6. Emulsia bituminoasa cationica pentru amorsari trebuie sa fie cu rupere rapida
si sa satisfaca conditiile tehnice din SR 8877- 1-2007.
3.7. Apa utilizata pentru preumezirea agregatelor naturale trebuie sa fie lipsita de
impuritati organice si minerale si sa lndeplineasca prevederile STAS 1342-91.

3.8. Ca aditivi pentru marirea timpului de rupere a emulsiei bituminoase se poate

utiliza orice produs tensioactiv care raspunde acestui obiectiv si care se disperseaza cu
usurinta In apa de preumezire.
3.8. Ofertantul va face dovada posibilitatii aprovizionarii cu materialele necesare
pentru efectuarea lucrarilor .

ART.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARARE

4.1. Exigentele de calitate a materialelor vor fi verificate In laboratorul
Antreprenorului, In categoria acestora intrand urmatoarele:
- reteta lucrarilor slamului bituminos;
- tipuri de modificatori sau aditivi ai bitumului;
- cercetarea compatibilitatii lntre agregate si bitum;
- determinari privind compatibilitatea dintre slamul bituminos si stratul suport
local.
4.2. Verificarea calitatii materialelor componente se executa in conformitate cu
prescriptiile din standardele si normele respective, mentionate Ia pet. 3 pe fiecare lot
aprovizionat, dupa cum urmeaza:
a. Nisip de concasaj:
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea (SR 933-1:2002+A1:2006);
continut de impuritati (corpuri straine, STAS 4606-80);
coeficient de activitate (SR EN 933 I 8 - 2001 ).
b. Criblura:
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea (SR 933-1:2002+A1:2006);
coeficientul de forma (SR EN 933 I 4- 2010);
uzura cu masina "Los Angeles" (SR EN 1097-2IA1:2007);
rezistenta Ia lnghet-dezghet (SR EN 1367 I 1 - 2010 );
continutul de impuritati; (STAS 4606-80);
corpuri straine (STAS 730 - 1989);
argila (SR EN 933 I 9 - 2009);
continut de fractiuni sub 0,1 mm (STAS 730- 1989 ).
c. Filer:
finetea (STAS 539-79);
umiditatea (STAS 539-79).
d. Ciment:
finetea (SR EN 196-6:2010 );
timpul de priza (SR EN 196 1 3 + A1

I 2009).

e. Emulsii bituminoase cationice:

continutul de bitum (SR EN 1428 - 2002 );
omogenitatea (SR EN 1429- 2009 );
stabilitatea Ia stocare si Ia transport (SR EN 1429- 2009);
adezivitate (SR 10969- 2007);

caracteristicile bitumului rezidual numai pentru emulsia bituminoasa

cationica cu rupere lenta (penetratie: SR EN 1426/ 07, ductilitate: SR
61:1997, revenire elastica: anexa nr. 1).

CAPITOLUL II
MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR
ART.S. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
5.1. Tipurile de mixturi asfaltice turnate si compozitia acestora In functie de
dimensiunea maxima a granulei si de domeniul lor de utilizare sunt aratate In tabelul 3.
Tabel 3
Nr
Cfi:

1.

Com po_itl3 mtw rii ast31tice

turnate
C:ompo.:Jtia gr~nu lom etric 3 c..nJ:
trecen pnn sita cu ocl1iuri
p3tr;.; te de :
- romm.
- -~ mm.
-4 mm.
- 2 mm.

- -~

....
L .

r.1m.

-0, 53 mm.
- 0:1 mm.
Continut de l}itum re::.hj u3l fJta
de Jgregateie m turJie usc3te

St.r~~

tip 0-4

c!e reprofilare
tip 0-S

Str3t de ru!Jre
tip o-to

tip 0-;3

95-11] 0

~15 -"1 00

fJ5-100
67-90
40-137
20-50
7-17

60-85
35-65
22-50
"12-40

50-75
35-55

7 .0 - 9.0

5.5 -

10 - r:J

'18 - 21]

7-1 5
.:. ~o

22-45

..

90-100
7:-95
4 :--70
7J

~ -_.lJ::<::0

7- '15

24-44
'19-3-4
7-1 5

6. 0 - 8,0

6,0 - 7 .5

12-41]

t::iJ

3.

Cantit3te de mi..:tur3 . 1\{l.!' mp.

25-:3[1

25-2-0

5.2. Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase fata de agregatul

natural se recomanda utilizarea de ciment In proportie de 2-3% fata de amestecul de
agregate naturale.
5.3. Utilizarea stratului de reprofilare tip 0/4 sau 0/ 8 este in functie de natura
deficientelor preponderente ale stratului suport. Astfel stratul tip 0/4 se aplica In cazul
suprafetelor fisurate sau poroase, iar stratul tip 0/8, In cazul suprafetelor care necesita
corectarea denivelarilor In profil transversal si longitudinal.
5.4. Compozitia emulsiei si a mixturii asfaltice turnate se stabileste prin incercari
de laborator, pe baza materialelor care urmeaza sa fie puse In opera, avandu-se in
vedere urmatoarele conditii:
- lnceputul prizei sa nu se produca lnainte de un minut de Ia adaugarea emulsiei,
dar nu mai tarziu de 3 minute;
- amestecul sa fie fluid si omogen;
- amestecul asternut In strat subtire sa elimine apa !impede In decurs de 15-20
minute.
5.5 Tehnologia de trebuie aprobata de catre beneficiar in baza executiei unui
sector de proba.

ART.6. UTILAJE NECESARE

6.1. Constructorul trebuie sa aiba dotarea suficienta cu utilaje si echipamente
pentru pregatirea stratului suport si echipamente pentru aprovizionarea materialelor de
masa, conform tehnologiei de executie.

6.2 Pentru executia straturilor foarte subtiri executate Ia rece cu emulsie

bituminoasa este necesara un utilaj automatizat (combina), care lucreaza in flux
continuu, cu o autonomie legata de volumul de agregate naturale care poate fi depozitat
pe masina (8-10 m3).
6.3 Principalele operatiuni executate de combina sunt: dozarea materialelor
componente (amestec de agregate naturale, filer si ciment, emulsie bituminoasa, apa,
aditiv), prepararea mixturii asfaltice turnate, asternerea acesteia In strat subtire (0,8-1,5
em).
Pentru pregatirea stratului suport sunt necesare urmatoarele echipamente :
instalatie de decolmatare ~i curatare rosturi , sub presiune (cu aer comprimat ) ,
inclusiv gheare pentru coratare rosturi 1 echivalent .
utilaj pentru periere mecanica ~i spalarea stratului suport (un singur echipament) sau
dupa echipamente distincte (perie mecanica ~i utilaj pentru spalare sub presiune)
Pentru prepararea amestecului de agregate sunt necesare urmatoarele utilaje :
- lncarcator cu cupa
buncare predozatoare sau buncare cu dozare gravimetrica
- transporter cu banda
malaxor cu amestec continu sau betoniera
buncar de stocare a amestecului
Rezervoare verticale cu pampa de incarcare - desd1rcare pentru emulsiile
bituminoase cu rupere lenta ~i , separat, cu rupere rapida.
ART.7. PREPARAREA MIXTURII
7 .1. Pregatirea utilajului de preparare si punere In opera consta in alimentarea
utilajului cu materialele componente, acestea depozitandu-se separat in buncarele special
amenajate pe masina.
7.2. Prepararea mixturii se realizeaza in malaxorul combinei in care sunt introduse,
in flux continuu, materialele componente, astfel incat sa se asigure mentinerea conditiilor
de calitate impuse.

ART.8. VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PREPARARE

Pe parcursul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri se vor efectua
urmatoarele verificari:
- granulozitatea amestecului de materiale granulare cu care se alimenteaza
combina (zilnic);
- omogenitatea emulsiei (Ia fiecare lot);
- verificarea dispozitivelor de dozare a componentelor;
- functionarea corecta a dispozitivelor de dozare.

ART.9. VERIFICAREA COMPOZITIEI MIXTURII

Verificarea se face pe probe prelevate in timpul executiei, cate doua probe de 3-5
kg pentru fiecare 1.000 m2 de mixtura asternuta.
Probele se preleveaza In timpul functionarii combinei dupa intrarea in regim de
lucru normal, in pungi de plastic rezistente, de Ia jgheabul de deversare a mixturii din
malaxor. Dupa prelevare, pungile se leaga etans si mixtura se framanta In punga pana Ia
ruperea emulsiei, pentru asigurarea omogenitatii probei.
Verificarea
compozitiei
mixturii se efectueaza conform SR EN 12697-1:2006, cu mentiunea ca, in prealabil,

aceasta trebuie sa fie uscata prin mentinerea In etupa Ia temperatura de 105C, pana Ia
greutatea constanta .

C A P I T 0 L U L III
EXECUTIA STRATURILOR BITUMINOASE
ART.10. LUCRARI PREGATITOARE
10.1 Pregatirea stratului suport
10.1.1. Inainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte subtiri executate Ia rece,
dupa executarea verifidirilor prevazute Ia pet. 1.5, stratul suport trebuie sa fie supus
operatiunilor de remediere a tuturor defectiunilor si denivelarilor existente de maximum 2
em, astfellncat acesta, sa fie adus Ia cotele prevazute In SR 174-1 si SR 183-1.
10.1.2. Remedierea defectiunilor se va executa conform "Normativ pentru
prevenirea si remedierea defectiunilor Ia lmbracamintile rutiere moderne", Ind. AND 5471998.
10.1.3. Dupa remedierea defectiunilor, se va proceda Ia receptia acestora si Ia
lncheierea unui proces verbal de verificare, pe faze de executie.
10.1.4. Dupa verificare, stratul suport se curata si se amorseaza astfel:
a) curatarea se face cu o tehnologie corespunzatoare;
b) amorsarea se executa uniform, prin strop ire mecanizata cu emulsie bituminoasa
cationica cu rupere rapida, Intr-a cantitate care sa asigure un bitum rezidual de
0,3-0,5 kg/m 2 (In functie de porozitatea stratului suport). Amorsarea se executa
dupa uscarea stratului suport spalat.
10.2. Pregatirea materialelor granulare
Dozarea materialelor se va face corespunzator tehnologiei, dar asigurandu-se o
precizie a dozarii cu variatii admise de maxim de 4%.

ART.11. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

11.1. Lucrarile de executie a straturilor bituminoase foarte subtiri executate Ia rece
se vor desfasura In anotimpul calduros, Ia temperaturi cuprinse lntre 10C si 30C, In
perioada mai - septembrie.
11.2. Timpul de Ia asternere pana Ia darea In circulatie, va fi stabilit de catre
laboratorul de santier.
11.3. Perioada de Ia executia stratului subtire pana Ia darea In circulatie, respectiv
de rupere a emulsiei si de eliminare a apei din strat, depinde de diversi factori, cum sunt:
conditiile atmosferice, grosimea stratului, natura stratului suport si a materialelor
granulare utilizate, fiind stabilita de catre Antreprenor.
11.4. Asternerea mixturii asfaltice

11.4.1. Asternerea mixtuni se realizeaza continuu cu cambia/ asigurandu-se

calitatea /ucarii.
11.4.2. Asternerea mixturii se realizeaza lntr-unul sau doua straturi, In functie de
marimea denivelarilor suprafetei stratului suport.
In cazul executarii a doua straturi din mixtura asfaltica turnata Ia rece, respectiv a
stratului de reprofilare si stratului de rulare, eel de-al doilea strat se executa dupa
consolidarea primului strat.

11.4.4. De regula, straturile bituminoase foarte subtiri executate Ia rece nu se

compacteaza .
Cand este cazul, operatiunea de compactare se efectueaza cu compactori
corespunzatori asigurand conditile de calitate a lucrarii (stabilite pe sectorul de proba).
Compactarea se executa pe fiecare strat in parte.
Viteza de lucru a compactorului este de 5-8 km/h. Operatiunea de compactare se
executa in lungul drumului de Ia margine spre ax, prin realizarea unui numar de 5 treceri.
Inainte de compactare, pentru evitarea lipirii mixturii de pneuri, suprafata mixturii
asternute poate fi tratata cu nisip natural fin (0-4 mm), prin raspandirea unei cantitati de
circa 2 kg/m2 .

ART.12. PROTECTIA LUCRARILOR

Lucrarile vor fi realizate pe sectoare cu circulatia deviata sau intrerupta,
semnalizate conform Instructiunii MI/MTTc nr. 630/2330 din 20.04.1985.
Circulatia se deviaza pe tronsoane. In cazul in care lucrarile se executa pe timp de
noapte, ele vor fi semnalizate prin indicatoare reflectorizante sau iluminate cu lumini de
culoare galbena, vizibile de Ia eel putin 100 m.
Sectoarele gata executate (circa 1 km) vor deveni circulabile Ia aproximativ 20
minute dupa executie.

ART.13. CONTROLUL PUNERII iN OPERA

In cursu! executiei straturilor bituminoase foarte subtiri executate Ia rece trebuie
sa se verifice urmatoarele:
- pregatirea corespunzatoare a stratului suport, grad de curatenie si de amorsare;
- omogenitatea mixturii asfaltice pe toata latimea de lucru;
- grosimea stratului asternut;
- darea in circulatie numai dupa ruperea completa a emulsiei si intarirea mixturii.
Verificarea se efectueaza prin tamponarea suprafetei stratului cu o hartie de filtru.
Traficul poate fi deschis in momentul in care liantul din mixtura nu mai adera Ia hartia de
filtru;
- compozitia mixturii, conform art. 9.
Pentru o buna desfa~urare a executiei ~i controlului lucrarilor ofertantul va face
dovada ca dispune urmatorul personal :
- manager lucrare - cu experienta in executia lucrarilor de straturi bituminoase
foarte subtiri ;
- responsabil RTE - cu experienta in executia lucrarilor de straturi bituminoase
foarte subtiri ;
- responsabil cu calitatea lucrarilor ;
- responsabil SSM .

CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR
EXECUTATE
ART.14. VERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTAT
14.1. Uniformitatea si planeitatea suprafetei
Uniformitatea si planeitatea suprafetei va fi realizata cu metode si echipamente
corespunzatoare si omologate.

14.2. Verificarea rugozitatii se face cu aparatul SRT (SR EN 13036-4:2004) si

prin metoda inaltimii se nisip ( SR EN 13036-1:2010).
Verificarea rugozitatii se poate face si cu aparate de masura care functioneaza pe
principiul rotii blocate, conform Instructiunilor CESTRIN.
14.3. Stratul de rulare gata executat trebuie sa prezinte planeitate si rugozitate
conform tabelului 4.
Tabel4
Nr.
Caracteristici
Valori
Metoda de
Crt.
recomandate
determinare
SR 174-1
1
Planeitate ( denivelari), mm maxim
5
2
Uniformitate, indicele international (IRI), (%)
Limite
AND
conform SR
563-2001
174-1:2009,
functie de
clasele
tehnice
ad mise
..
3
Rugozitate:
- rezistenta Ia alunecare, cu pendulul SRT, unitati
> 65
SR EN 13036SRT
4:2004
- rugozitate geometrica, HS, (mm)
SR EN 13036> 6
1:2010

ART.15. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

15.1. Elementele geometrice ale straturilor bituminoase foarte subtiri executate Ia
rece sunt cele prevazute in Normativul AND 523-2003.

15.2. Grosimea straturilor este in functie de domeniul de aplicare (strat de rulare,

strat de reprofilare) de dimensiunea maxima a granulei agregatului natural utilizat si se
situeaza, de regula, intre 5 si 15 mm:
- pentru stratul de reprofilare, maximum 5 mm;
- pentru stratul de rulare, maximum 10 mm .
In aceste conditii, cantitatea de mixtura pe metru patrat variaza in limitele 8-25
kg/m 2, conform tabelului 3.
15.3. Profilul transversal in aliniament, in curbe si in zonele aferente de
amenajare, precum si pantele in profil transversal; trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute in SR 174-1.
15.4. Declivitatea maxima a drumurilor pe care se pot ap/ica straturi/e bituminoase
foarte subtiri este de 4,5%.
15.5. Abaterile limita locale Ia latimea stratului fata de latimea imbracamintei
suport este de + 5 em.
15.6. Denivelarile admise in lungul drumului, sub dreptarul de 3 m, sunt de
maximum 5 mm.
15.7. Abaterile limita admise Ia panta profilului transversal pot fi maxim um +5
mm/m.

CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.16. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara a lucrarilor se va face Ia o luna de Ia executia lucrarilor si se va
efectua conform normelor in vigoare privind receptia lucrarilor de drumuri, pe sectoare
complet executate.
Comisia de receptie va examina lucrarile executate conform documentatiei tehnice
aprobate si documentatiei de control si asigurare a calitatii, intocmite in timpul executarii.
Verificarea uniformitatii si palneitatii suprafetei si a profilului se face vizual si
analizand buletinele de incercari.
Verificarea rugozitatii se face conform pet. 14.2.
Rezultatele tuturor verificarilor fac parte din documentatia receptiei preliminare.

ART.17. RECEPTIA FINALA

Perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor se va face pe perioada
de garantie a lucrarii , care va fi de 24 luni de Ia data receptiei Ia terminarea lucrarilor.
In perioada de garantie a imbracamintei, toate eventualele defectiuni vor fi
remediate de catre constructor.
Receptia final se face conform prescriptiilor legale in vigoare.

Intocmit,
Ing. Ionut-vlad Petean

Caiet de sarcini nr. 5

..J~~
/ ., . . . "-" .c. "::.,

. .: .

. ,1

" "

/(~~;~\ :::~~~;:c::~~::~ -~~; ~. '

Lucrari de imbracaminte {BA16UBA~,~J :Jr~:,

\'

\~::. \;;-.>rt)* /
\ ~

Obiect si domeniu de aplicare

<-

,, /

--~.-:.. .- '

I
. . -.....
..<.,.c..-/
hl \;:. t":'G / '
-~'..., r 'l~
"-' .' 0 p p '-7 t... /
,:~~~~~

~\, , .,~......

~"-.:i.. ' ""

-4

(~'

"'''\

:.,.

Prezentul caiet de sarcini se refera Ia executia si receptia imbracamintii din mixturi

asfaltice a structurii rutiere in cadrul acestui proiect.
Stratul de legatura si de uzura va fi realizat din beton asfaltic tip BAD 25, respectiv BA
16, executate Ia cald, conform SR 174/2:2002.
Prepararea materialelor se va face mecanizat, in statie de mixtura asfaltica automatizata
agrementata.
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA METERIALELOR PENTRU
DIN MIXTURI ASFALTICE

STRATURI~E

REALIZATE

Agregate si filer
Pentru realizarea mixturilor asfaltice se pot utiliza amestecuri de sorturi de
agremente naturale prelucrate si neprelucrate, in functie de posibilitatile de
aprovizionare.
Agrementele vor respecta conditiile de calitate specificate in s~andarde, dupa cum
urmeaza:
- nisip natural, sort 0 - 3 mm, 0 - 7 mm, pietris sort 7 - 31 mm sau sortat pe sorturile
7- 16 si 16- 31, conform STAS SR 662,
nisip dublu concasat, sort 0- 3 mm, savura, sort 0- 8 mm, conform 667,
- criblura, sort 4- 8 mm, 8- 16 mm, 16- 25 mm, conform SR 667,
nisip si pietris sorturile 0 - 3, 0 - 7, 3 - 7, 7- 16, 16- 25, sau 16 - 31, rezultate din
concasarea agregatelor de rau, cu caracteristici corespunzatoare nisipului de
concasare si criblurilor, prevazute in SR 667,
- filer de calcar, STAS 539,
Verificarile de calitate ( caracteristici petrografice, mineralogice, mecanice, continut de
impuritati, granulometrii) cad in sarcina firmei ce le livreaza si a laboratorului statiei de
preparare, conform STAS 730, 662, SR 667.
Granulozitatea agregatelor, continutul minim de agregate concasate pentru toate
tipurile de mixturi asfaltice se aleg conform prevederilor SR 174- 1:2002 si SR 667.

Bitum - conditii de calitate

Liantul utilizat pentru realizarea mixturilor asfaltice va fi un bitum de drum clasa

70/100, pentru straturile imbracamintii. Bitumul se va incadra in limitele de caliatate

impuse de STAS 12591, determinarile de penetratie, respectiv punct de inmuiere,
realizandu-se conform SR EN 1426:2006 si SR EN 1247:2007. Determinarea
caracteristicilor fiecarui lot vor fi in sarcina firmei producatoare si a laboratorului statiei
de preparare.

Stabilirea retetei de preparare si a dozajelor

Studiul care va conduce Ia stabilirea retetei si a dozajelor se efectueaza de catre
antreprenor in laboratorul propriu s-au, prin comanda, Ia un alt laborator autorizat.
Dozajele de agregate, filer liant sunt stabilite in functie de greutatea totala a
materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine. Continutul optim de liant se
stabileste prin studii de laborator conform STAS 1338 /2 (SR EN 12697-23 :2004; SR EN
12697-6:2004) si trebuie sa se incadreze in valorile limita prevazute de standard.
Se va urmari, ca prin utilizarea retetei sa se obtina mixturi de calitate, pentru
realizarea stratului de legatura si a celui de uzura, conform SR 174- 2:2002.
Determinarea calitatii mixturilor asfaltice ce se vor utiliza pentru aceasta lucrare va
fi realizata in laboratorul statiei de preparare, conform STAS 1338/1 - 84, 1338/2 (SR EN
12697-23:2004; SR EN 12697-6:2004), 1338/3- 84.

Prepararea mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice se vor prepara in instalatii prevazute cu dispozitive de
predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor, bitumului si filerului,
precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Se vor utiliza
statii automatizate agrementate.
Procesul de preparare trebuie sa respecte prevederile inscrise in SR 174 - 2:2002.

Transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice

Transportul
Transportul mixturilor asfaltice se va realiza cu autobasculante adecvate, cu bene
curate si uscate.
Se va urmari pe tot parcursul ca pierderile de temperatura sa fie minime. Este
necesar protejarea speciala, cu prelate, a mixturii pe timpul transportului.

Punerea in opera
Pregatirea suprafetei
Verificarea cotelor de executie, pentru conformitate cu dispozitiile proiectelor de
exec uti e.
Asternerea imbracamintii asfaltice
Punerea in opera a mixturilor asfaltice Ia cald se face in perioada martie octombrie Ia temperaturi ale aerului de peste 10 C, pe timp uscat.
Operatia de asternere se efectueaza numai mecanizat, cu repartizoare - finisoare
prevazute cu sistem de nivelare automat si care asigura si o precompactare. Asternerea
se va face continuu pentru fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programate a se
executa in ziua respectiva.
La asternere, temperatura mixturii trebuie sa respecte valorile inscrise in SR

174/2.

Compacta rea
Compactarea se va face de asa maniera incat sa se asigure caracteristicile tehnice
si gradul de compactare (min. 96 % conf. SR 174- 1) prevazute pentru fiecare tip de
mixtura asfaltica si fieacre strat in parte.
Rosturi de lucru
Rosturile transversale si eel longitudinal trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Atat rostul longitudinal format in zona de confluienta a celor doua benzi vecine, cat si eel
transversal ce apare Ia sfarsitul zilei de lucru, se taie pe toata grosimea stratului astfel
incat sa rezulte o muchie verticala.
Rostul astfel obtinut se amorseaza si se procedeaza Ia continuarea asternerii. In
cazul rostului longitudinal, Ia turnarea benzii alaturate se depaseste rostul cu 5 - 10 em
de mixtura repartizata . Surplusul se impinge cu o racleta peste mixtura proaspat
asternuta si se face compactarea .
Pentru imbracamintile in doua straturi, rosturile transversale si longitudinale ale
stratului de uzura se decaleaza cu eel putin 10 em fata de cele ale stratului de rezistenta.

Tratarea suprafetei
Dupa executarea imbracamintii , se trece Ia inchiderea porilor suprafetei prin
raspandire de 2- 3 kg/m 2 nisip bitumat (sort 0 - 3, 15 mm) cu 2- 3 % bitum, urmata
de cilindrare.

VERIFICAREA CALITATII PE DURATA EXECUTIEI

Materialele se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele de prod us si
conditiile suplimentare aratate.
Verificarea prepararii si punerii in opera a mixturilor asfaltice se face prin controale de
tip:
Incercari preliminare de informare, control de calitate, control de receptie.
Verificarile se fac pe parcursul lucrarii, de catre constructor si vor fi avizate de catre
dirigintele de santier .

Conditii de verificare
-

pe mixturi prevelate Ia malaxor sau Ia asternere - cate o proba de 20 kg. Pentru

fiecare 200- 400 t mixtura asfaltica preparata in raport cu productivitatea utilajului.
Imbracaminti executate : placa de min. 40 x 40 em pentru fiecare 700 m2 suprtafata
executata ,
Carate pentru determinarea densitatii, absortiei si grosimii straturilor.

Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice

verificarile se fac conform STAS 1338/2 (SR EN 12697-23:2004; SR EN 12697-6:2004)
- granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum trebuie sa corespunda dozajelor
stabilite de laborator, abaterile admisibile fiind cele specifice in SR 174 - 2.
Verificarea caracteristicilor fizico - chimice ale mixturilor asfaltice.
- caracteristicile fizico - chimice ale mixturilor trebuei sa respecte conditiile din SR 174
-

- 1

determinarile se vor face conform STAS 1338/1, STAS 1338/2 (SR EN 12697-23:2004;
SR EN 12697-6:2004), STAS 1338/3, pe probe prelevate Ia malaxor si Ia asternere,
inainte de compactare.

Verificarea gradului de compactare

Se face obligatoriu de catre constructor pe tot parcursul executiei imbracamintilor
bituminoase, prin incercari de laborator si incercari in situ.

Verificarea elementelor geometrice

Profil transversal
Se va urmari in permenenta realizarea pantelor transversale conform profilurilor
caracteristice si tip prevazute in proiectul tehnic de executie.
Controlul denivelarilor in lungul axului strazii se efectueaza cu ajutorul unei rigle
rulante de 3 m lungime. Controlul se efectueaza prin trecerea riglei in axul fiecarei benzi
de asteptare, in special in dreptul punctelor de oprire a lucrarilor si in zonele de oprire a
finisorului.
Planeitate
Se va verifica prin masurarea denivelarii maxime masurate pe strat sub rigla de 3
m. Aceste valori trebuie sa se incadreze in tolerantele date de SR 174 - 1:2002.

Receptie
Comisia de receptie va examina lucrarile executate in comparatie cu
documentatia tehnica aprobata si cu documentatia de control intocmita in timpul
executiei.
Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare sa va face conf. SR 174/2 - 2002.
Receptia tina/a se face conform prescriptiilor legale. Perioada de verificare a comportarii
in expo!atare a /ucrarilor definitive este de un an de Ia data receptiei preliminare.

Abateri limita
Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului
tehnic de executie.
Abaterea limita !ocala de Ia grosimea prevazuta, pentru fiecare strat in parte, este
de - 1% .
Pantele in profil transversal si declivitatile in profil longitudinal sunt cele prevazute
in proiect.
Abaterea limita admisa pentru panta profilului este de + 0,5%.
Pentru profilul longitudinal, abaterea !ocala este de +/-1,5 em pentru stratul de legatura
si stratul de uzura .
Denivelarile admise in lungul benzii sub dreptarul de 3 m sunt de maximum 5 mm.

Caiet de sarcini nr. 6

Dispozitive de colectare si scurgere a ap.e lor:de-.suprafata
<,-.,_

.
./'>,/~
,... ..:h
' ; ~"'"'~~ ,'Ai~
d
."'-. ~
l. ,/ -::: ., \ ~\ ~~ -
" / \t.~i; '
--- . ,/ :. , \

i>J '-,,\

RIG OLE, SANTU

(::Rl~~. ~~;:::~.~;: (~:~, ,,.~-:::.:\
I

..

( ......:;.

:'
-~

1. OBIECf SI DOMENIU DE APUCARE

.. ;,. ,_

,.~ .,~t/ ,.*/)

\':\ .
~ '

( '

-'

'-~ '

.1. .(.. "';I \

\;
t

::'

.,.. )

t... ~ {

,,.~_

'. )
')

~' t~

Prezentul caiet de sarcini se aplica Ia realizarea di~~,o~~i.~~'l9~~q.~~_o(ectare a apelor

de suprafata (rigole, santuri). Cuprinde conditiile tehnice "ar:e:-.:.treouie indeplinite Ia
realizarea santurilor, controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform
proiectului de executie.

2.CONDnliGENERALE
Antreprenorul va tine evidenta calitatii lucrarilor prin intocmirea si tinerea Ia zi a
dosarului cu certificatele de calitate si a registrului cu rezultatele incercarilor realizate in
laborator. Cand este necesar, Ia cererea dirigintelui de santier, antreprenorul este obligat
sa efectueze verificari suplimentare fata de prevederile acestui caiet de sarcini.
In cazul in care se constata abateri de Ia cerintele de calitate prevazute in caietul
de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.
Materialele utilizate pentru realizarea dalelor monolite:
- agregatele vor corespunde STAS 1667-76 "Agregate naturale grele pentru
betoane si mortare cu lianti minerali" si Normativul NE 012-2007.
- Cimentul va corespunde SR 1500:1996 SI Normativul NE 012-2007. Daca
lucrarile se vor executa pe timp friguros, se recomanda utilizarea cimenturilor
cu intarire rapida.

3. . MODUL DE XECUTIE A LUCRARILOR

EXECUTIA SAPATURII
Sapaturile pentru santuri si rigole se vor executa cu respectarea cotei, pantei si a
profilului din detaliile de executie, precum si a amplasamentului acestora in raport cu
axul drumului.
Operatiile de sapare se executa pe cat posibil pe uscat.
Pamantul rezultat va fi depozitat in depozitele desemnate de beneficiar.
Standardele care trebuie respectate in timpul acestor lucrari sunt: STAS 2914 si
STAS 2916.
PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE A RIGOLELOR, SANTURILOR

Dimensiunile si forma santurilor sunt cele prevazute in proiectul de executie si au

fast stabilite in functie de relief, natura terenului, debitul si viteza apei, mijloace de
executie.
Se vor respecta cotele din profile transversale proiectate.
PRESCRIPTII DE EXECUTIE
Santurile au sectiune trapezoidala, cu pereti cu panta transversa Ia de 1:1 si 2:3,
iar adancimea de 40-50 em. Rigolele triunghiulare sunt cu adancimea de 30 em. Santurile
si rigolele se vor perea monolit conform detaliului de pe profilul transversal tip.
Portiunile din sectiunea transversala a santurilor care se pereaza, vor fi realizate
din beton de ciment C25/30 turnate pe loc, cu grosimea de 10cm/ lm lungime si rostuite
din metru in metru cu mortar de ciment rezistent Ia apa, pozate pe un strat de nisip
pilonat de 10cm grosime.
4. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIE
CONTROLUL CALITATII
Pe parcursul realizarii lucrarii este obligatorie verificarea in toate fazele de executie
a amplasamentului lucrarii, a dimensiunilor si a calitatii, a profilului longitudinal, sectiunii
si armarii.
RECEPTIA LUCRARII
Receptia pe faze se face atunci cand lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate. In urma verificarilor se incheie
proces-verbal de receptie pe faze care confirma posibilitatea trecerii Ia urmatoarea faza.
Se efectueaza de dirigintele de santier si antreprenor.
La receptia preliminara, comisia examineaza lucrarile si verifica indeplinirea
conditiilor de executie si calitative impuse in proiect si caietul de sarcini, precum si
connstatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. Astfel se
incheie "Procesul verbal de receptie preliminar".
Se vor verifica in cadrul acestei operatii de receptie urmatoarele:
amplasamentul lucrarilor conform proiectul de executie;
calitatea materialelor conform STAS 1243-88;
dimensiunile, pantele si calitatea executiei lucrarilor.
Receptia finala are loc dupa expirarea perioadei de garantie si se face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.
Intocmit,
Ing. Ionut-VIad Petean

Caiet de sarcini nr. 7

Dispozitive de evacuare a apelor
PODETE TUBULARE

~~--- ..

-:/// -" ,,-,

v""' .1 .,. . "
,..,_ ' } t1\ " ~ ..... '
'
l'/ . \~ >' - - - '., ;:-~: .-....
If ~~~
..:-;;, :i.-:.-. .'. " '.\
./

p{~vi~(~ ~;.. ~~
: :;:.:..;>\,:.~- ~ .)'.
(

.:'.:~ .

~\:':::-.-..-:.' :~-~-.!.:::.:.~~:./ {:::,../

"i:

~~
..;.

( .:'-.

(--- c

C..~'- . ':11>/
.
I

' "l

A. PODETE TUBULARE
, .; ~ < ,J. 1 I ! t:; <'--_ c<' ~; .
Prezentul caiet de sarcini trateaza modul de amplasare, de mont~h{@;~xe~Q~~c?
podetelor care fac obiectul proiectului tehnic.
__.,.
Toate obligatiile tehnice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt obligatorii, dar
nu exclud respectarea de catre constructor a standardelor, normativelor,
privitoare Ia lucrarile de amplasare, montare si executie aflate In vigoare Ia data
executiei.
- Trasarea axului podetului
Inainte de a lncepe lucrarile pregatitoare de terasamente se stabileste axa
podetului.
- Se materializeaza cu ajutorul reperilor unghiul pe care le face axul podetului cu
axul drumului.
- Intrucat lucrarile se executa manual, reperii se vor amplasa In afara zonei de
lucru pentru a putea fi pastrati si folositi spre a materializa axa si cotele
drumului.
- Aceste lucrari de canalizare se vor executa lnaintea lucrarilor de terasamente
pentru drum.
- Materializarea pe teren a lucrarilor se va face prin sabloane.
Pichetii si sabloanele trebuie sa materializeze:
- axa podetului, unghiul pe care II face cu axa drumului - lnaltimea umpluturii
sau adancimea sapaturii podetului
- pichetarea camerelor de linistire si adlncimea lor
- elementele geometrice ale timpanelor si ale camerelor de linistire
Lucrari pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente pentru amplasarea podetelor, se
vor executa urmatoarele lucrari pregatitoare:
- curatirea terenului
- asanarea suprafetei prin dirijarea provizorie a apelor pluviale pe traseu ocolitor
pana Ia terminarea lucrarilor de montare a podetului.
AMPLASARE
Tuburile se vor manipula cu atentie pentru a nu se degrada si se va evita
circulatia pe ele.
Podetele vor avea pante de scurgere pe radier sau in interiorul tubului de
minimum 1 % si max. 5%. In cazuri exceptionale aceste limite se pot modifica Ia
0,3 % respectiv 10 %.

Cand terenul are o panta mai mica de 0,3 % se va cauta ca aceasta limita
inferioara sa fie asigurata prin corectii in aval, astfel incat in zona drumului
scurgerea apelor sa se faca in bune conditii, fara depuneri.
La amplasarea podetelor in profil transversal al drumului se va avea in vedere
necesitatea asigurarii incastrarii fundatiilor intr-un teren stabil, cu respectarea
presiunilor admisibile si adancimilor de inghet conform STAS 6054.

CONDffil TEHNICE DE CALITATE

Forma si dimensiuni
Tuburile cu sectiune circulara trebuie sa corespunda unui diametru nominal
conform planselor desenate din proiect .
Tuburile trebuie sa aiba suprafete interioare si exterioare cu aspect de beton
nesclivisit.
..
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte.
Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie distribuite neegal, daca
nu au influenta asupra calitatii, astfel ca Ia lovirea cu un ciocan de max. 200 gr,
sa se obtina un sunet dar, nedogit.
Racordurile laterale trebuie sa fie executate neted in interior.
Extremitatile tubului trebuie sa aiba profil corect, fara neregularitati, iar
suprafetele frontale ale tubului trebuie sa fie perpendiculare pe axa tubului
Tuburile se considera impermeabile daca inainte de incercarea Ia
impermeabilitate sunt tinute eel putin 24 ore in apa dupa care sunt introduse in
dispozitul de incercare si rezista Ia o presiune de 5 mm H20, timp de 15 min si
indeplinesc conditiile prevazute.
Materiale
- Cimentul conform NE 012-2007.
- Apa conform STAS 790-84.
- Agregatele trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 662-2002 cu
urmatoarele precizari: - marimea agregatelor si curbele de granulozitate trebuie
sa fie conform retetelor de fabricatie pentru fiecare tehnologie in parte.
- Betonul trebuie sa aiba marca eel putin (B 250) C 16/20.
Controlul calitatii tuburilor se face prin verificari de lot si periodic.
Verificarile de lot se efectueaza pe fiecare lot in parte si constau in:
- verificarea aspectului
-verificarea dimensiunilor
Verificarile periodice se efectueaza pe unul din loturile cu o vechime de 28 zile
(sau cu rezistenta asigurata) supuse controlului in perioada respectiva, pe min.3
tuburi din lot alese Ia intamplare si constau in:
- verificarea impermeabilitatii odata Ia 6 luni
- determinarea absorbtiei de apa, odata Ia 6 luni

- determinarea rezistentei pe generatoare, odata Ia 6 luni - verificarea

rectiliniitatii generatoarelor din internrul tuburilor, odata Ia o luna.
Aceste verificari se pot face si Ia alte termene mai scurte prevazute prin
contractu! intre parti si contra cost.
Diametrele si grosimile se masoara perpendicular pe axa, Ia cele doua capete.
In fiecare capat se fac d~te doua masurari si ca rezultat se ia media celor patru
masurari.
Verificarea aspectului suprafetelor interioare si exterioare precum si a locului de
racordare se face vizual.
Modul de distributie a fisurilor de contractie se verifica vizual.
Afectarea calitatii structurii betonului de catre fisuri se verifica astfel:
- tuburile uscate in mod obisnuit, se aseaza vertical pe un suport tare si se lovesc
cu un ciocan cu masa de maxim 200 gr.
Se considera corespunzatoare tuburile al caror sunet este clar, nedogit.
Inainte de incercarea Ia impermeabilitate tuburile trebuie tinute eel putin .24 ore
in apa dupa care sunt introduse in dispozitivul de incercare.
Dispozitivul trebuie sa prezinte posibilitatea de umplere a tubului cu apa, de
evacuare a aerului, de masurare a presiunii apei si de masurare a cantitatii de
apa absorbita.
Incercarea se face in trei trepte: -5 min Ia 1 m H20
10 min Ia 3 m H20
15 min Ia 5 m H20
Aceste presiuni trebuie realizate 1a inceputul fazei de incercare si pot scadea in
parte in timpul cat dureaza incercarea. Ca rezultat se considera cantitatea de apa
absorbita, constatata dupa terminarea ultimei trepte de incercare.
Pentru determinarea impermeabilitatii se ia media rezultatelor a trei determinari.
Determinarea absorbtiei totale de apa Ia presiunea atmosferica se face conf.
STAS 316- 80.

Marcare manipulare, depozitare si transport

Tuburile din beton simplu vor fi marcate Ia exterior prin zgariere superficiala cu
urmatoarele:
- marca de fabrica a intreprinderii producatoare
- data fabricatiei
Marcarea se poate face si prin stampilare sau prin vopsire cu o vopsea rezistenta
Ia apa.
Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si
soc uri.
Manipularea se face in general cu mijloace mecanizate.
Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere Iibera, manipularea
tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige Ia
capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte.
Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului in mufa (in cazul
tuburilor cu mufa), direct tub pe tub, sau prin intermediul unor reazeme de lemn.

Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de

depozitare.
La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai
multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi
Ia transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile
impotriva deteroirarii.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit
conform dispozitiilor legale in vigoare.
Tuburile se vor transporta dupa 28 de zile de Ia data d1nd au fast fabricate, iar in
cazul cand au fast supuse Ia tratamente Speciale de intarire, Ia termenele cand
se realizeaza rezistenta betonului Ia 28 zile.
Podetele tubulare nu se vor executa pe umplutura de pamant.
Vitezele admisibile de scurgere a apei, specifice terenului se iau conform STAS
2916.
Planul terenului de fundatie si eel de separatie intre fundatie si elevatie vor fi de
regula orizontale. Cand panta radierului sau a tubului va fi mai mica de 5 % cele
doua planuri vor avea aceeasi panta.
Cota talpii fundatiei va fi situata sub adancimea de inghet cu eel putin 0,2 m Ia
podetele tubulare.
La imbinarea mufelor tuburilor de protectie, se vor prevedea pinteni din beton
pentru evitarea tasarilor inegale ale tuburilor.
Pentru executarea podetelor se va respecta normativul P- 19/P7.
Executarea podetelor tubulare se va face cu nominalizarea acestor lucrari
conform Instructiunii nr. 63P/2330/65 ale MTTC privind instituirea restrictiilor de
lnchidere a circulatiei pe drumurile publice.

A. LUCRARI DE COFRAJE
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice necesare pentru confectionarea,
montarea si demontarea cofrajelor pentru lucrarile din beton.
Standarde de referinta
- STAS 7009-79 Tolerante in constructii. Tehnologii.
- STAS 8600 -79 Tolerante in constructii.
- STAS 10265-75 Tolerante in constructii.Calitatea suprafetei.
- STAS 7004-79 Placaj pentru cofraje.
Normative de executie
- NE012-2010, Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton
-

P 118-99 Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor.

Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de
M.C. Ind. Cu Ordinul 1233/D/1980.

EXECUTIA LUCRARILOR
Proiectul pentru cofraje se elaboreaza de catre antreprenor (executant), pe
cheltuiala acestuia.
Pentru confectionarea cofrajelor se vor respecta prevederile capitolului nr. 2
"Cofraje si sustinerile lor" din normativul NE 012-2007.
Cofrajele trebuie sa fie astfel alcatuite lncat sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare,
respectandu-se in abaterile admisibile precizate in anexa X.3 din
normativul NE 012-2007;
- sa fie etanse pentru a preveni pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente pentru a asigura bunul mers al executiei;
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a degrada
elementele de beton cofrate;
- sa permita Ia decofrare o preluare treptata a lncarcarilor d~. catre
elementul de beton.
Pe durata intaririi betonului, cofrajele vor fi protejate impotriva lovirii sau
degradarilor provocate de executia altar lucrari de natura sa influenteze
stabilitatea sau conditiile de incarcare a cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua in urma dispozitiei scrise a sefului de lot, cu
acordul Responsabilului tehnic cu executia, pe baza respectarii duratelor de
intarire a betoanelor din NE012-2007. Dupa decofrare se vor curata elementele
cofrajelor de resturile de beton aderente Ia decofrare.
Constructorul va respecta prevederile Legii nr.S/65 si a Legii 90/1996, de a
instrui personalul si de a lua toate masurile pentru prevenirea accidentelor de
munca si de respectarea cu strictete a masurilor de protectia muncii specifice
lucrarilor ce se executa.
TOLERANTE ADMISIBILE
Element
inclinare
Fundatii si
Tim pane

Dimensiunea

lungime
Ia time
inaltime

Abateri Ia dimensiuni

15 mm

6mm

10 mm

Abateri

Ia

3 mm/m
3 mm/m
15

mm/total
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
In vederea receptionarii lucrarilor de cofraje se vor efectua inainte de turnarea
betonului urmatoarele operatiuni:
- verificarea montarii tuturor elementelor cofrajelor Ia cotele si
tolerantele impuse;

- verificarea elementelor de prindere si legatura;

- verificarea elementelor de asigurare impotriva rasturnarii.
Inainte de turnarea betonului se vor inlocui elementele necorespunzatoare ale
cofrajului.Consultantul va decide natura si amploarea remedierilor in functie de
caracterul defectiunilor constatate, toate lucrarile de remediere fiind suportate
de antreprenor fara a antrena costuri suplimentare pentru beneficiar.
In timpul turnarii betonului se iau masuri, daca este cazul, de readucere a
cofrajului in limitele abaterilor dimensionale admisibile conform " Tolerante
admisibile".

Intocmit,
Ing. Ionut-vlad Petean

-~~

.....-..::.--~.,.

..;;~-

.}

'C""'!_ ~~:~

0 -~ . .;

-----~

I , .
I~
Caiet de sat:Gini;nr.;::S, ..~-.>..~.~\
! ' ., ._...,.:___
.. ,... _
[
' ,. ' ._. ' .....

'

. , ...

,,

, .

' , ,

,.

.J

).1'

'\

Lucriirrf~ccls~~i\~
; ~~:'_ .> ,), ~ ~~
',

'
\

\\ _,.,,_
I . \' .

,\

, . \,

'.

,.

'

. " - < '.:

'?'

. :>....

:_::-.

'

'/

..

.,<

Prezentul caiet de sarcini stabile~t~fprm~l~lfn.l591u~ile~rnscriptiile ~i locul

de instalare a indicatoarelor de avertizarE\ :~.ED J;eW~(I:l,e6!-e, de orientare ~i
deservire pe drumurile publice ~i strazi conforrii's:F.A5;-.18.41f71,2-86.
Principalele lucrari
Dupa finalizarea lucrarilor de suprastructura ~i infrastructura ~i amenajarea
spatiilor verzi se executa lucrarile accesorii, care cuprind :

1. Marcaje longitudinale - ax acces auto;

2. Marcaje transversale - treceri de pietoni;
3. Plantarea indicatoarelor rutiere.
Clasificarea indicatoarelor

1. Dupa functiona!itate:
Indicatoare de avertizare
Indicatoare de reglementare
Indicatoare de orientare
2. Dupa forma:
Triunghi echilateral
Octagon
Cere
Dreptunghi
Patrat
Sageata simpla
Sageata dubla
Sageti in cruce
Conform planului de situatie ~i amplasament a fast analizat fiecare caz in parte ~i
s-au prevazut toate indicatoarele necesare, potrivit regulilor de circulatie adoptate
~i clasificarii amintite.

Plantarea indicatoarelor
Ia indicatoarele pozitionate in beton se va avea grija sa fie pozitionate
inainte de turnarea
ultimului strat de asfalt Ia trotuare (indicatoare
pozitionate pe trotuare);
pozitionarea ii marcarea cu tarui pentru fiecare indicator;
saparea gropilor;
turnare beton C 6/7,5 (Be 7,5) in fundatia stalpilor;
plantarea stalpilor;
prinderea ~i fixarea indicatoarelor de circulatie conform planiei: "Plan de
semnalizare".
Trasarea marcajelor longitudinale

~i

a trecerilor de pietoni
,.

Trasarea marcajelor longitudinale ii a trecerilor de pietoni se intretin de catre

beneficiar.
Marcajele vor fi ref~kute ori de cate ori este necesar pentru a se asigura o buna
vizibilitate a cestora.

Modul de executie
se curata partea carosabila;
se traseaza axul strazii;
se masoara ~i se traseaza marcajele transversale;
se a~eaza ~ablonul ~i se vopse~te mecanizat cu maiini ~i dispozitive
adecvate;
se recomanda utilizarea de microbile reflectorizante din sticla cu diametrul
cuprins intre:
0,2+0,6 mm;
se folose~te vopsea alba emailata sau alta vopsea cu calitati superioare
agrementata Ia noi in tara pentru astfel de lucrari;
se recomanda ca aceste marcaje sa se execute pe timp uscat Ia temperaturi
ale mediului ambiant de peste + l5C;
pentru marcaje transversale se va avea in vedere ca trasarea sa se faca
numai pe o singura banda pentru a nu perturba circulatia, iar dupa
uscare se continua vopsirea pe banda urmatoare.
Metode de verificare
verificarea formei se face vizual, liniile trebuie sa aiba latime COnstanta ~j Sa
nu aiba franturi;
verificarea dimensiunilor se face prin sondaj cu ajutorul instrumentelor de
masura obi~nuite;

marginile marcajului trebuie sa se distinga dar pe suprafata pe care se

aplica;
receptia lucrarilor ~i marcajelor se face Intr-a singura faza cu respectarea
prevederilor ~i prescriptiilor In vigoare.
Intocmit,
Ing. Ionut-VIad Petean