Sunteți pe pagina 1din 11

Nisa Ecologica

Partea structurala de baza a


ecosistemelor estenisa ecologica.
Ideea in sine despre existenta unei
asemenea formatiuni, chiar daca nu a
fost denumita, a existat si mai dinainte
(WALLACE1879 (aut.cit.
inSMITH1974).In primele
investigatiilocul de viata al speciei
(nisa) era considerata ca un punct
din spatiu,o parte elementara a
biotopuluisi chiar a fost denumita ca
atare (GRINELL1904, 1917).

Conceptul modern a fost introdus putin mai


tarziu (ELTON1927). Pornind de la principiul ca
fiecare specie este activa pe mai multe nivele
trofice si deci ea are multiple relatii cu intreaga
structura a biocenozei s-a considerat
caansamblul de relatii trofice ale unei
specii cu biocenoza se numeste nisa
ecologica(ELTON1927).
Un punct de vedere ulterior (GUNTHER1950)
concepe nisa carezultat al interactiunii
dintre specie si biotop(Fig. 6-14, a).

Fig. 6-14. Conceptul lui Gunther despre nisa


(a)(dupaGUNTHER, 1950)si conceptul lui
Hutchinson de reprezentare a spatiului de nisa
(spatiu ecologic) ca hiperspatiu (in functie de 2
factori de mediu) (b)(dupaHUTCHINSON1959)
O conceptie mai noua (HUTCHINSON1957) abordeaza
nisa corelata de biotop, ea fiindun domeniu in care
specia este tolerata in functie de principalii
factori de mediu.Astfel nisa este conceputa ca
unhiperspatiu(daca sunt doi factori) (Fig. 6-14, b) sau
ca unhipervolum(in cazul a cel putin 3 factori) (Fig. 615, a,b; 6-16). In conceptie mai larga,nisa ecologica
cuprinde atat relatiile trofice ale speciei cu
biocenoza, relatiile spatiale cat si relatii de alta
natura si reflecta pozitia speciei in
ecosistem(HUTCHINSON1959). Acesta este conceptul
unitar al nisei, pentru a nu mai exista deosebiri intre

MACARTHUR(1960) definestenisa ca
fiind un nod intr-o retea trofica, adica
sensul este strict trofic: ce consuma o
specie si de cine este consumata.
Initial, in lumea animalelor notiunea de nisa
avea semnificatie trofica. In domeniul
plantelor conceptul de nisa avea
semnificatie spatiala (nisa este locul
ocupat de o planta in biotop
SENNIKOV1964) (de ex. fisura dintr-o
stanca este nisa florii de colt). In ecologia
din SUA, nisa are un concept unitar, cel
spatial, valabil si pentru ecologia animala si
cea vegetala (KENDEIGH1974).

Nisele sunt suprafete ocupate sau sunt formate


de catre organisme?.Conceptiile vechi
considerau nisa ca fiind o formatiune de biotop
care exista deja de dinainte si erau ocupate
ulterior de catre biocenoza, in cursul constituirii
lor.Conceptiile noi:nisa este rezultatul
interactiunii dintre specie si biotop.Nisele nu
sunt ocupate ci ele se formeaza prin
actiunile dintrespecii si biotop, dintre
specii si mediu.

Fig. 6-16. Un model abstractizat de


reprezentare a spatiului de nisa (spatiu
ecologic) ca un hipervolum.(a) hipervolum
ocupat de o singura specie; (b) -hipervolum
ocupat de 2 specii; (c) hipervolum ocupat de
mai multe specii(dupaSMITH1974).
Alte concepte mai moderne (ODUM1959) pun
accent pe rolul speciei in biocenoza si implicit in
ecosistem. Nu este vorba deci de o localizare
pasiva si nici un rol simplu intr-o retea trofica ci
unrol activ intr-o retea de interactiuni.Habitatul
(sau biotopul) reprezinta adresa, iar nisa
ecologica reprezinta profesia
organismului respectiv(ODUM1959, 1993).
Nisa ar reprezenta pozitia unei specii intr-o
retea trofica, functia sa in biocenoza si

Caracteristicile si particularitatile unei nise


ecologice a unei specii depind de mediul fizic, de
sistemul de interactiuni in ansamblu dintre specii
si de populatia locala (abundenta, evolutia
marimii etc). Adesea, in cadrul unei nise, o specie
isi modifica abundenta, iar daca intr-un anume
context aceasta atinge o abundenta minima, rolul
sau poate fi luat de o alta specie,
denumitavicarianta(care se substituie)
[lat.vicarius= inlocuitor]. Se poate constata de
multe ori in cadrul biocenozelor ca exista multe
specii care au o abundenta redusa dar care pot
sa-si sporeasca aceasta abundenta si pot inlocui
specii care initial erau dominante dar au fost

Nisele ecologice se pot de asemenea modifica


divers, ca raspuns la o serie de fenomene legate
de evolutia marimii populatiilor biocenozei sau ca
urmare o modificarii comportamentului (ex.
lacustele migratoare isi schimba morfologia,
comportamentul si nisa ecologica in functie de
nivelul de densitate al populatiei.
Introducerea unor specii noi(in mod voit sau
accidental) poate determina eliminarea unor
specii preexistente. Dupa aceasta prima faza care
poate fi uneori de durata mai mare, urmeaza o a
doua fazain care populatiile noii specii se
echilibreaza, iar noua specie se integreaza in